Stop to Shop Martie 2012

Sumar

“ ” Nr. 114 - Martie 2012

62

10

INTERVIU

Magazinul meu drag este Louis Vuitton din Paris. |n primul r~nd, ador arhitectura, localizarea lui pe un bulevard superb ca Champs Élysées, dar [i grandoarea [i fine]ea sa.

De vorb` cu Iuliana Tudor

24

FashIoN aRchITEcTURE

Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro

Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@tycoon.com.ro 021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@tycoon.com.ro 021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactor: Diana Rodan Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:

Tycoon Media Press parte a grupului

Incursiune \n istoria prezent`rilor de mod`

28

GENTLEMEN’s aGREEMENT

by Adina Buzatu

46

WoMEN IN sTYLE

By Fancy Couture

58

IsToRIa BIJUTERIILoR Diamantul, Regele Bijuteriilor (III)

66

sToRY oF...

Napoleon [i Josephine

70

DEsTINa}II Thailanda (II)

2 Stop to shop

Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236 Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.

EditShop

“ ” (...) Ca urmare, fix \n acea zi am s` uit de agita]ia cotidian`, de multele sarcini de la job [i de orice alte gânduri care m` apas`. Voi \ncerca s` \mi r`spund la o \ntrebare: [tiu, oare, s` le mul]umesc suficient celor datorit` c`rora exist?

4 Stop to shop

Datoritã celor cãrora exist Martie. Calendaristic \ncepe primvara.

Martie. |l celebrm pe Mr]i[or [i aniversm Ziua Femeii.

Martie. Un moment prielnic pentru shopping (cadouri, noua garderob).

Cum po]i s cuprinzi toate acestea \n cteva rnduri pe care le ai la dispozi]ie \ntr-un editorial? Poate dac am dezbate \n toate paginile revistei … Cred c nici a[a spa]iul nu ar fi suficient. Poe]ii au dedicat ruri de cerneal primverii [i femeii. Scriitorii [i istoricii au explicat \n zeci de pagini semnifica]ia lui Mr]isor. Revistele de mod dezbat noile colec]ii [i ofer sfaturi despre shopping-ul de sezon. Ce a[ putea eu s mai scriu? |n principiu, nimic nou. {i totu[i…

Pentru mine martie se rezum la ziua de 8, mai exact la momentul \n care \i spun mamei “La Mul]i Ani” sau m gndesc la tot ce a \nsemnat ea \n via]a mea. Mai mult dect att, \n aceast lun nu o voi aniversa doar pe ea, femeia cea mai drag din via]a mea. |mi voi aniversa prin]ii. Poate [i pentru c nu exist o zi dedicat lor! Ca urmare, fix \n acea zi am s uit de agita]ia cotidian, de multele sarcini de la job [i de orice alte gnduri care m apas. Voi \ncerca s \mi rspund la o \ntrebare: [tiu, oare, s le mul]umesc suficient celor datorit crora exist?

Pn voi gsi rspunsul, voi cugeta asupra frazelor pline de \nv]minte ale lui Octavian Paler: “Am \nv]at c trebuie s te despar]i de cei dragi cu cuvinte calde S-ar putea s fie ultima oar cnd \i vezi (…)

Am \nv]at c EROI sunt cei care fac ce trebuie, cnd trebuie Indiferent de consecin]e (…)

Am \nv]at c oamenii la care ]ii cel mai mult |]i sunt lua]i prea repede ...”.

Roxana Bichi Redactor {ef

Film

Premierele lunii martie Tat`l fantom` Regia: Lucian Georgescu Cu: Marcel Iure[, Mihaela SĂŽrbu Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 02.03.2012

Bel Ami Regia: Nick Ormerod Cu: Robert Pattinson, Uma Thurman, Kristin Scott Thomas, Christina Ricci Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 02.03.2012

21 Jump Street Regia: Phil Lord, Chris Miller Cu: Jonah Hill, Channing Tatum, Ice Cube Gen: Ac]iune Premier` \n Rom~nia: 16.03.2012

6 Stop to shop

Big Miracle Regia: Ken Kwapis Cu: Drew Barrymore, John Krasinski Gen: Dram`, Romantic, Dragoste Premier` \n Rom~nia: 16.03.2012

Mirror, Mirror Regia: Tarsem Singh Cu: Lily Collins, Sean Bean, Julia Roberts, Armie Hammer Gen: Aventuri, Comedie, Dram`, Fantastic Premier` \n Rom~nia: 16.03.2012

The Big Year Regia: David Frankel Cu: Jim Parsons, Owen Wilson, Rashida Jones Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 23.03.2012

How I Spent My Summer Vacation Regia: Adrian Grunberg Cu: Mel Gibson Gen: Ac]iune, Dram` Premier` \n Rom~nia: 23.03.2012

Dr. Seuss' The Lorax Regia: Chris Renaud, Kyle Balda Cu: Zac Efron, Danny DeVito, Taylor Swift Gen: Anima]ie, Familie Premier` \n Rom~nia: 30.03.2012

Wrath of the Titans Regia: Jonathan Liebesman Cu: Liam Neeson, Ralph Fiennes, Sam Worthington Gen: Ac]iune, Aventuri Premier` \n Rom~nia: 30.03.2012

nEwS – agEnda lunii 1

8,9/03

2 3

ConCert {tefAn båniCå

5

“Te iubesc, femeie” este un concert unplugged unic, marca {tefan B`nic` - Circul Globus, ora 19:30.

4 6 7

8 9

10 11

12 13

14 15 16

3/03 ConCert Above & beyond The Mission prezint` Above & Beyond, binecunoscutul trio format din Tony McGuinness, Paavo Siljamaki [i Jono Grant. Cei trei au remixat piese semnate de Madonna, au c~[tigat Essential Mix of the Year 2011 [i au mixat deja \n fa]a a mai mult de un milion de oameni \n Rio de Janeiro - World Trade Plaza, ora 20:00.

5/03 ConCert

17 tony mACAlpine 18 19 20

21 22

23 24

25 26

27 28

29

Concertul face parte din turneul de promovare a celui mai recent album al chitaristului, intitulat “Tony MacAlpine” - The Silver Church, ora 19:00.

7/03

13/03

ÁnGel muñoz Muzic` pasional`, dans, cas taniete, emo]ii [i spirit latin. Tot ul \ntrun show genial, „El princip e del FLAMENCO”, creat cu o per forman]` artistic` des`v~r[it` - Sala Palatului, ora 19:00.

17/03 ConCert lArA fAbiAn

12/03

ConCert God is An AstronAut God Is An Astronaut se \ntorc pentru un concert \ntr-o formul` exnou`, dar cu aceea[i energie 21:00. ora , rch ploziv` - The Silver Chu

Lara Fabian vine pentru prima oar` la Bucure[ti, dup` ce a \nc~ntat milioane de oameni pe toate continentele - Sala Palatului, ora 19:00.

14/03

22–24/03

ConCert AniversAr mAndinGA

ConCert HoriA brenCiu

Show-ul vrea s` prezinte cei 10 ani de istorie Mandinga. Va fi organizat \n dou` p`r]i: prima se va axa pe o prezentare video cu evolu]ia trupei [i cadre cheie din concerte, \ntrerupt` de momente LIVE; cea de-a doua va fi dedicat` prezent`rii noului concept -“Club de Mandinga” - Sala Palatului, ora 19:30.

Un eveniment marca Horia Brenciu. “Fac ce-mi spune inima” este un show unde interactivitatea atinge cote maxime - Sala Palatului, ora 20:00.

AlessAndro sAfi nA - insieme A te

“Insieme a te” este un spe ctacol dedicat Zilei Femeii de unul dintre cei mai populari tenori ai lum ii, dup` cum a fost descris Saf ina \n publica]ia “Sunday Mail” - Sala Palatulu i, ora 19:30.

8 Stop to shop

inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE

intErviu Se spune despre unii oameni c Dumnezeu [i-a \ntins propriile palme, le-a fcut cu[ [i le-a oferit lor ca s se a[eze.

Cel pu]in a[a ai \ndrzni s spui, dac ai ajunge s o cuno[ti pe Iuliana Tudor, un om \n armonie cu via]a, cu divinitatea, cu planurile [tiute numai de Dumnezeu. Nimic nu a fost \ntmpltor [i asta avea s ne confirme [i Iuliana Tudor: muzica, televiziunea, cstoria, copilul.

Toate au avut [i au un rost, un rost despre care vedeta TVR vorbe[te cu OPtimismul vine din interiOrul meu plcere [i drag.

Iuliana Tudor:

10 Stop to shop

intErviu Mo[teni]i un nume rom~nesc curat: Marieta.

De unde vine el?

Iuliana Tudor: În zona de unde vin (B`icoi, Prahova) este tradi]ia ca un copil s` mo[teneasc` numele na[ilor de botez.

A[a a fost [i \n cazul meu, am primit al`turi de „Iuliana” [i numele na[ei, Marieta. Dincolo de acest lucru, numele acesta [i derivatele sale au, peste tot \n lume, leg`tur` cu spiritualitatea. Din acest motiv m` bucur s`-l port, dar am ales s` nu-l expun public, eu pentru telespectatori fiind, simplu, Iuliana Tudor.

Vorbi]i-ne despre locul copil`riei dumneavoastr` la care t~njea]i at~t de mult, locul \n care v` \ntoarce]i aproape magnetic ca \ntr-un soi de regenerare?

I.T.: Locul copil`riei mele r`m~ne un spa]iu... de poveste.

Am amintirile copil`riei de la ]ar`, cu mulsul oilor [i al vacilor, cu fuga descul]` \n spatele turmei de oi cu care bunicul pleca spre deal \n fiecare diminea]`, cu m`m`lig` t`iat` cu a]a... Sunt lucruri care se schimb`, de la genera]ie la genera]ie, [i pe care probabil c` fiul meu nu le va mai percepe astfel. Totu[i, pentru mine, cunoa[terea acelui spa]iu „de la ]ar`” a \nsemnat un fel de antrenament intensiv pentru a aprecia, mai t~rziu, tradi]iile [i folclorul rom~nesc.

Iuliana Tudor trebuie… sau, mai bine spus, de ce nu „trebuie”?

I.T.: Este adev`rat, nu mi-a

pl`cut niciodat` prea tare cuv~ntul „trebuie”, pentru c` m` limiteaz`. Cu toate acestea, via]a m-a \nv`]at s`-i cunosc [i s`-i respect pe deplin sensurile. Sunt lucruri pe care le fac pentru c` mi-e drag [i altele pentru c` „trebuie”... |ns` [i pe acelea le pun sub semnul lui „trebuie” doar pentru c` \nseamn` s` fac ce e corect [i moral!

Uneori planurile pe care le are Dumnezeu cu tine sunt mai bune decât ]i le-ai putea tu imagina vreodat`.

Visa]i s` face]i magistratur`, o meserie serioas`, [i asta, \ntr-un fel, pentru a-i \mplini dorin]a tat`lui. Cum s-a f`cut ca drumul s` vi se schimbe at~t de mult? Cum a]i ajuns s` face]i televiziune p~n` la urm`?

I.T.: {i televiziunea e o meserie c~t se poate de serioas`! (Z~mbe[te). Deseori ne facem planuri serioase \n via]`, planuri pe care, la o anumit` etap` suntem siguri c` le vom urma negre[it. |ns`, dac` via]a

are alte pariuri cu tine, le d` peste cap. Ce-i drept, uneori planurile pe care le are Dumnezeu cu tine sunt mai bune dec~t ]i le-ai putea tu imagina vreodat`. {i acesta e s t e cazul meu!

Povesti]i-ne momentul \n care a]i schimbat biletul de Ploie[ti cu unul de Bucure[ti [i… odat` cu aceasta [i destinul.

I.T.: Practic, acesta a fost momentul care avea s` m` abat` de la magistratur`, c`tre televiziune. Eram la un festival la Tulcea. Am fost c`utat` telefonic, \n gar`, cu anun] „Tudor Iuliana este pe 

Stop to shop 11

intErviu peron? E c`utat` de urgen]` la telefon!”. M` c`utaser` acas`.

Nu m-au g`sit, dar au aflat unde sunt. Era vorba de un concurs pe care Televiziunea Rom~n` \l organiza, pentru prezentatori. Am schimbat trenul, am schimbat biletele. Concursul se \ncheia la ora trei. Am ajuns \n gar` la ora trei f`r` 20. I-am spus unui taximetrist „va fi cursa vie]ii tale, trebuie s` ajung la TVR, \n Pangrati!” Eram \mbr`cat` ca pentru tren, nemachiat`. Am intrat ultima \n concurs [i am reu[it.

Adolescen]ilor de azi le lipse[te o societate mai bun`! În copil`rie era]i timid` [i… tocilar`. Nu cumva tocmai aceste calit`]i le lipsesc adolescen]ilor de azi?

I.T.: A fi timid [i tocilar nu sunt, nici pe departe, calit`]i. Eu aveam, mai degrab`, un soi de bun sim] mo[tenit dintr-o educa]ie s`n`toas`, pe care unii, \ntr-adev`r \l pot considera «timiditate».

Cred c` adolescen]ilor de azi le lipse[te o societate mai bun`!

At~t! |n rest, nu sunt cu nimic mai prejos dec~t oricare adolescent din lumea asta care vrea [i poate s` fac` ceva cu via]a lui.

Cum e cu povestea sc`derii notei la purtare? De fapt, atunci a fost [i momentul \n care v-a]i apropiat de muzica popular`…

12 Stop to shop

I.T.: Se organiza un spectacol la Filarmonica din Ploie[ti. Eu aveam 15 sau 16 ani. Spectacolul era g~ndit \n a[a fel \nc~t s` cuprind` mai multe genuri muzicale. Fiind solista corului liceului pedagogic a trebuit s` sus]in [i un moment de folclor. Am refuzat.

Am spus c` nu [tiu, nu m` \nc~nt` prea tare nici ideea de a \mbr`ca un costum popular… Atunci am fost amenin]at` cu sc`derea notei la purtare, ceea ce, desigur, m-a f`cut s` revin asupra deciziei [i s` execut \ntocmai. {tiam un singur c~ntec, „Bade, p`l`rie

nou`”, pe acesta l-am c~ntat. Am avut mare succes [i chiar dup` spectacol mi s-a propus s` urmez cursurile {colii Populare de Art`.

Optimismul [i pofta de via]` vin din interiorul fiec`ruia.

Povestea care v` leag` de so]ul dumneavoastr` mi se pare la fel de interesant` [i deloc întâmpl`toare, de

intErviu parc`, cumva, toate lucrurule au venit înspre dumneavoastr` cu un rost, un sens prestabilit. Era]i în biseric` de Înviere [i, la cap`tul unei întreb`ri banale, v-a]i înt~lnit…

I.T.: Da, ...m-a întrebat „cât e ceasul”. Ne-am întâlnit atunci [i sunt 16 ani de când suntem împreun`...

Cum v` spuneam mai devreme, când cineva, undeva, î]i ofer` un drum, oricât ai vrea s` crezi c` un altul e bun pentru tine, parc` nu e bine s` te împotrive[ti… (zâmbe[te) {i totu[i, copilul acela timid a avut curajul s` pun` mâna pe telefon [i s`-[i invite viitorul so] la propria nunt`…

I.T.: Invita]ia, direct`, a[a a fost, îns` [tiam amândoi c` era un pas care venea firesc în rela]ia noastr`. Deja eram împreun` de foarte mult timp, a[a c` invita]ia venit` atipic din partea mea nu l-a surprins prea tare. Practic [tiam amândoi c` urma s` se întâmple, eu doar am fixat data.

Sunte]i un om optimist care simte ca la 18 ani, râde ca la 15 [i se joac` ca la 5. Care este motorul acestui optimism, vine el de la Dumnezeu?

I.T.: Cred c`

optimismul [i pofta de via]` vin din interiorul fiec`ruia, atunci când are armonie în via]`. Sunt

un om împlinit, am o familie frumoas` [i o carier` puternic`, iar siguran]a aceasta m` face s` m` bucur de tot ce mi se întâmpl`.

Mi-ar pl`cea ca doar o dat`-n via]` s` fi tr`it bucuria c`s`toriei.

Ce-a]i face doar o dat`-n via]` din ce n-a]i f`cut pân` acum?

I.T.: Îmi place s` repet experien]ele pl`cute, dar mi-ar pl`cea ca doar o dat` \n via]` s` fi tr`it bucuria c`s`toriei.

Sunt pasiunile distrug`toare?

Este ra]iunea cea care trebuie s` primeze atunci când te decizi înspre c`s`torie?

I.T.: Atunci când omul care te a[teapt` acas` î]i ofer` tot ce-]i dore[ti de la via]`, sau este r`spunsul pentru o mare parte dintre a[tept`rile pe care le ai, nu poate interveni nicio alt` pasiune dis trug`toare. 

Stop to shop 13

intErviu Iubirile noi apar atunci când în c`snicie exist` sincope...poate iremediabile. Eu mi-am asumat c`s`toria al`turi de un om pe care-l iubesc, un om responsabil [i al`turi de care îmi puteam, întro oarecare m`sur`, proiecta viitorul. Iubirea te face s` spui „da”, îns` e nevoie [i de un pic de ra]iune pentru a semna certificatul de c`s`torie.

O rela]ie cu totul aparte v` leag` de mama dumneavoastr`, fa]` de care v` sim]i]i nu numai responsabil` dar, dac` s-ar putea, a]i face o minune…

I.T.: Cu îng`duin]a dumneavoastr`, v-a[ spune doar c` mama este minunea din via]a mea, pentru c` datorit` ei tr`iesc. Mam str`duit mereu s` o fac s` fie mândr` de mine [i sper c` nu iam în[elat a[tept`rile!

Tat`l v-a oferit o educa]ie spartan` pe care doar mama putea, cumva, blajin, s` o îndulceasc`. În final, peste ani, adolescentul Iuliana Tudor le-a împrumutat pe amândou` [i le-a purtat în via]`…

I.T.: „Spartan” este un cuvânt exagerat în acest context. Sigur c` tata, dorind s` m` vad` magistrat, m-a obi[nuit cu ordinea, corectitudinea [i disciplina. Sunt lucruri f`r` de care nu po]i construi o carier`, în niciun domeniu. {i acum fac diferen]a între momentele în care lucrez [i pauzele al`turi de cei din echip`... Cert e c` am avut parte de o educa]ie

14 Stop to shop

s`n`toas` cum îmi place mie s` spun [i pentru asta le mul]umesc lor, dar [i profesorilor care m-au îndrumat de-a lungul timpului.

Maternitatea m-a f`cut mai responsabil`.

Cuvântul “acas`” a c`p`tat alte dimensiuni.

Care sunt secretele pe care le-a]i înv`]at pe ascuns de la oamenii de televiziune? Dac` ar fi ast`zi s` îi îndruma]i pe tinerii care î[i doresc o carier` în acest sens, care ar fi regulile de baz` ale unui profesionist?

I.T.: Când am intrat în televiziune mi-am dorit s` înv`] totul: de la munca din spatele camerelor, pân` la prezentarea showului. Petreceam ore în [ir urm`rindu-i la lucru pe cei cu experien]` în televiziune. Am înv`]at

intErviu ce înseamn` miza în televiziune [i am înv`]at c` telespectatorul are oricând la îndemân` telecomanda. De tine, ca om de televiziune, depinde dac` îl faci s` te urm`reasc` sau nu. Re]ete în televiziune... nu prea exist`... le recomand îns` celor care vor s-o ia pe drumul acesta s` înve]e temeinic! De toate!

Vorbi]i-ne despre Tudor [i momentele petrecute al`turi de el. S-au schimbat priorit`]ile în via]` odat` cu primul „mama”?

I.T.: Priorit`]ile s-au schimbat din momentul în care am aflat c` sunt îns`rcinat`. De atunci [i pân` acum când Tudor îmi spune „mama”, eu [i so]ul meu tr`im cea mai frumoas` perioad`. Cuvântul „acas`” a c`p`tat alte dimensiuni. Am înv`]at s` ne d`m timp… pân` acum eram mereu pe fug`, prin[i în problemele de la serviciu. Acum, de cele mai multe ori, odat` ajun[i acas` l`s`m telefoanele de-o parte [i ne juc`m cu cel mic.

Un sezon de nota 10.

Care este succesul emisiunii Odat`-n via]`? Ce îi fascineaz` pe telespectatori de ani [i ani de zile?

I.T.: Calitatea programului. Emisiunea este un succes pentru c` invita]ii sunt profesioni[ti, vedetele „populare” cânt` folclor autentic, iar echipa face ca transmisiunea s` arate impecabil. „O dat`-n via]`” nu este un produs... de import. Este un concept 100% românesc, în care nume sonore din România [i nu numai sunt inv i tate s ` s e

Ce a schimbat cu adev`rat, în esen]a dumneavoastr`, maternitatea?

I.T.: M-a f`cut mult mai responsabil`.

pun`, o dat`n via]`, în ipostaza de reprezentant al folclorului.

Îi cânta]i lui Tudor?

I.T.: Avem în repertoriu toate cântecelele pentru copii, atât cele din copil`ria mea, cât [i cele imprimate pe CD-urile de ast`zi. Îi cânt multe... cel mai adesea improvizez.

Care sunt surprizele din noul sezon al emisiunii?

I.T.: Sezonul acesta este sezonul cu num`rul

10 [i va fi, a[a cum îmi place s` spun, unul… „de nota zece”.

Telespectatorii vor reg`si acela[i produs pe care-l urm`resc de atâ]ia ani, îns` vom aduce schimb`ri la nivelul repertoriului [i al probelor din emisiune.

Diana Rodan

Stop to shop 15

EvEnimEnt O colec]ie unic. O tem care ne duce cu gndul la Divinitate. |ntre realitate, mit, credin] [i sublim. |ngerii sunt personaje care au strnit imagina]ia scriitorilor, scena ri[tilor, compozitorilor [i oamenilor de rnd. Sublimul asociat existen]ei lor d na[tere \n real unor crea]ii de o frumuse]e rar. Createur 5 D'Emotions invit doamnele \ntr-un Martie angelic, prin parfumuri, bijuterii de autor, gen]i expuse la muzeul MOMA de art contemporan [i cele mai celebre lumnri parfumate din lume cu tem angelic ce alctuiesc noua colec]ie.

un martie angelic

by CreAteur 5 d'emOtiOns

16 Stop to shop

Roxana Bichi[

Aripi parfumate Brandul de ni[` Profvmvm Roma a lansat parfumul denumit Battito d’ali - B`taie de aripi, care \[i propune exact ceea ce arat` [i numele - s` sugereze fo[netul aripilor de \nger, care \[i fac astfel sim]it` prezen]a \n preajma noastr`. Nota de mirt care “des-

EvEnimEnt chide” parfumul pare ini]ial foarte ... “uman`”, ascu]it` [i vag medicinal`, dup` cum spun chiar creatorii italieni. Dar este urmat` de str`lucirea eteric` a florilor de portocal, de o idee de pudr` de cacao [i de un amestec dulce [i bl~nd de vanilie [i mirt, ingrediente care \ncearc` s` aduc` raiul pe p`m~nt. Createur 5 D'Emotions a lansat \n exclusivitate Profvmvm Roma pe pia]a rom~neasc` \n urm` cu cinci ani, introduc~nd \n premier` \n Bucure[ti unul dintre brandurile cu cea mai mare concentra]ie de parfum din lume.

bijuterii unice Bjørg, creatoarea din spatele brandului nordic de bijuterii cu acela[i nume, a avut o existen]` nomad` (Norvegia, Japonia, Germania, Danemarca, India), care ia asigurat elementele emo]ionale [i culturale necesare pentru crea]ia de bijuterii cu totul speciale, diferite de orice no]iune tradi]ional`. O combina]ie de imagini specifice epocii victoriene [i a bijuteriilor tip Memento Mori, crea]iile Bjørg includ [i elemente de suprarealism, dar [i din vechile basme.

Piesele semnate Bjørg se v~nd \n magazine celebre precum Liberty sau Harvey Nichols, iar

Br]ar Bjørg

Parfumul BATTITO D'ALI - PROFVMVM piesa dedicat` \ngerilor este o br`]ar` gravat` cu celebrul citat “Suntem to]i \ngeri cu o singur` arip` [i putem zbura doar dac` ne \mbr`]i[`m” al lui Luciano de Crescenzo - scriitor, actor si regizor italian.

br`]ara cu talisman l’Ange O alt` bijuterie care ne va duce cu g~ndul la \ngeri este semnat` Catherine Michiels, designerul belgian preferat de vedete hollywoodiene precum Jhonny Depp, Angelina Jolie [i Brad Pitt, at~t pentru aspectul crea]iilor sale, c~t, mai ales, pentru aplecarea sa c`tre lumea spiritual`. Bijuteriile lui Catherine Michiels se inspir` din c`l`toriile prin \ntreaga lume, fiind \n acela[i timp o conexiune \ntre purt`tor [i credin]a, originea, idealurile sau sentimentele sale. Talismanele Catherine Michiels au fiecare povestea proprie, \n primul r~nd cea de la care a pornit creatoarea, dar mai ales cea conferit` emo]ional de purt`tor. Br`]ara cu talisman L’Ange (\ngerul), Createur 5 D’Emotions, este asociat`

Stop to shop 17

EvEnimEnt

Br]ri Catherine Michiels cu dragostea necondi]ionat`, f`r` rezerve, f`r` limite [i f`r` prejudec`]i. Inscrip]ia Unconditional Love este dublat` de silueta gra]ioas` a \ngerului, un simbol al iubirii nem`rginite a lui Dumnezeu fa]` de oameni.

factur` de lum~n`ri parfumate, \[i aduce contribu]ia la atmosfera angelic` prin Carmelite - o lum~nare inspirat` de vechile m~n`stiri carmelite, unde c`lug`ri]ele se simt mai aproape de \ngeri la lumina lum~n`rilor [i \n sunetele c~nt`rilor. Carmelite este o poveste despre pacea sufleteasc` [i despre eternitate, pe care fiecare sper` s` o petreac` \n Paradis. Carmelite este un amestec ame]itor [i \n acela[i timp lini[titor de portocal`, trandafir, mu[cat`, mirodenii, iris, patchouli, santal [i cedru de Virginia.

Cire Trudon dateaz` din anul de gra]ie 1643, c~nd Claude Trudon, un negustor de cear`, a ajuns la Paris, unde a fost apoi numit furnizor al regelui Ludovic al XIV-lea.

Cire Trudon [i-a p`strat acest statut [i \n urm`toarele secole, c~t a durat monarhia francez`, iar apoi a devenit furnizor al lui

lum~nare cu parfum de epoc` Cire Trudon, legendara manu-

18 Stop to shop

Lu mnare Cire Tr

Selda Okutan este o creatoare de bijuterii din Turcia, care \[i denume[te modelele bijuterii sculpturale cu figurine minuscule.

Fiecare colec]ie, \n serii limitate, are o tem` [i fiecare pies` are propria sa istorie. Inelele cu \ngeri ai Seldei Okutan atrag aten]ia prin siluetele [ocante, nea[teptate la o bijuterie. |n colec]ia Angel, ametiste [i topaze sus]in aripile din argint, placate cu aur alb sau negru.

udon

inele Angel

Napoleon, \n perioada Imperiului.

Ast`zi, brandul este preferat de varianta modern` a regalit`]ii vedetele, printre care Tom Ford [i Sarah Jessica Parker, dar [i de case celebre de mod` precum Hermes, Dior [i Cartier. Pe l~ng` ingredientele naturale [i parfumurile cu totul speciale, lum~n`rile Cire Trudon se remarc` [i prin durata excep]ional` de ardere, de la 70-80 ore pentru varianta mic` (270g), p~n` la cateva sute de ore pentru modelul mare (2kg).

Gen]i Guardian Angel Vlieger & Vandam au lansat colec]ia de gen]i Guardian Angel (|ngerul P`zitor) pentru a atrage aten]ia asupra modului excesiv [i senza]ionalist \n care media relateaz` cazurile de violen]`.

Prima colec]ie a fost compus` din gen]i second-hand [i din fetru, embosate cu forme clare de cu]ite [i pistoale, care trimiteau cu g~ndul la Psycho, pelicula emblematic` a lui Hitchcock. |n 2005, Muzeul de Art` Modern` din New York (MOMA) a inclus o geant` Guardian Angel \n expozi]ia “Safe, Design Takes On Risk”, iar \n 2006 a inclus un exemplar \n colec]ia permanent`. Noua colec]ie Guardian Angel include trei modele - Guardian Angel Tote (unisex), Guardian Angel Clutch [i Guardian Angel Soft.

SpEcial Mihaela Drafta este unul dintre cei mai cunoscu]i designeri din moda româneasc`.

Recent, ea a lansat conceptul “Let’s get naked in Noir”, care s-a dorit a fi un omagiu adus conceptelor de cabaret [i striptease.

“Manechinele au fost \mbr`cate cât mai aproape Be SMART. Be FASHION. de conceptul de striptease-cabaret, \ns` cu elegan]` [i

By Mihaela Drafta fine]e. Nuditatea e frumoas` atunci când nu frizeaz`.”, declar` creatoarea.

Tendin]e Prim`var` - Var`

20 Stop to shop

SpEcial

s

top To Shop a invitat-o pe Mihaela s` ne vorbeasc` despre ce presupune sezonul Prim`var`-Var` [i care sunt sfaturile de care trebuie s` ]in` cont toate doamnele.

|n trend Designerul ne puncteaz` ca [i variante pentru sezonul cald: “Topurile, bluzele sau puloverele scurte, \n print sau \ntr-o singur` culoare. Burtica va trebui s` arate perfect! Pantalonii scur]i, indiferent de material (denim, piele, p~nz`), culoare, imprimeu sau croial` (talie \nalt` sau joas`, largi sau str~m]i). }inutele cu imprimeuri florale vor fi [i \n acest sezon la mare cautare.”.

De asemnea, ea explic` faptul c` “\n continuare r`m~n \n vog` imprimeurile leopard, [arpe sau crocodile, \ns` \ntr-o varietate nou` de nuan]e [i jocuri, dar [i imprimeurile haioase cu pisici, pe[ti, [op~rle, c~ini [i p`sari.”. |n plus, se poart` “umeri decupa]i sau rotunji]i, franjuri, rochii de dantel`, bluze sau rochii cu un um`r gol, vol`na[e, amestecuri de imprimeuri sau pantaloni largi.

Costume cu pantaloni scur]i, albe comple, sau \n jocul de culori albnegru vor fi perfecte pentru o sear` \n ora[ cu prietenii. Taioarele [i bluzele cu vol`na[e sunt perfecte pentru siluetele sub]iri, f`r` dimensiuni.”.

Mihaela Drafta puncteaz` c` pasiunea pentru flori a designerilor este evident`, dar nu tran[ant`. “Apar, pe l~ng` printurile cu motive geometrice, [i cele jungle [i printuri cu p`s`ri, motive

tribale sau elemente de art-deco.

Sezonul urm`tor va fi unul aglomerat [i foarte vizibil.”.

un mix \ntre div` [i femeia practic` Designerul este de p`rere c` tendin]ele anului 2012 se \n dreapt` spre o fuziune \ntre conceptul de div` [i cel de femeie practic`.

“Hainele au un aspect glamour, \ngrijit, lejer, la \ndem~n`. Natura femeii intr` \n zona practicit`]ii [i a asum`rii, nuan]` de linii curate [i foarte la \ndem~n`.

Totul trebuie s` fie cuprins de claritate, u[or de purtat.

Zona pantofilor e completat` de pantofii cu tocuri \nalte, subi]iri, de foarte bun` calitate, cre~nd senza]ia c` se afl` \n picioarele femeii din totodeauna.”, explic` Mihaela.

un look impecabil Mihaela Drafta atrage aten]ia asupra faptului c` “|n acest an, ezit`rile vesitmentare nu trebuie s` existe! Este timpul unui look impecabil, transparent far` imaginea [i aparen]a unei construc]ii elaborate.”. |n opinia sa, putem vorbi de 3 mari tendin]e \n 2012: Jungle print; Geometric art-deco print [i Accesorii SF. Este exclus un mixt \ntre cele trei!

se \ntorc anii ‘60 O alt` regul` incontestabil` \n opinia Mihaelei este periodicita-

Stop to shop 21

SpEcial tea \n mod`, revenirea unui anumit trend sau a unor elemente dintr-o anumit` perioad`. “Revenirea acestui an sunt tendin]ele anilor ‘60. |n aceast` prim`var`, designerii au \n colec]iile lor haine \n culori vii, carouri, fuste plisate, tocuri foarte \nalte, sacouri tip tunic`, volumetrii [i fuste conice; totul \n stilul Marie-Jane.”. |n acest sens, designerul puncteaz` urm`toarele: “Paradoxul este c` \n materie de \nc`l]`minte, pe l~ng` tocurile \nalte, se resusciteaz` pantofii pla]i din zona masculin` (Oxford style).

Machiajul este dus spre cel al divelor din anii ‘60 – gene lungi false, linii trasate optic pentru a m`ri, mult negru sau culoare pentru lunile de var`. Coafurile pe p`r lung sunt sauvage sau tuns scurt b`ie]e[te.”.

monocromatismul la putere Mihaela Drafta explic` de asemenea c` “o alt` noutate este monocromatismul, folosirea de outfituri \ntr-o singur` culoare.

Seturi de rochie [i pardesiu, sacou cu vest` [i pantalon, etc.”. |ntrebat` despre lungime, designerul puncteaz`: “Lungimile sunt ori foarte scurte ori midi u[or trecut de genunchi. Exist` o joac` \ntre croielile masculine [i cele feminine, cu specifica]ia ca mixtul dintre cele dou` s` fie perfect armonios. G`sim sacouri cu t`ieturi clasice - definite, veste over sized purtate cu pantaloni skinny [i rochii din ciffon cu drapaje suprapuse.”. Mihaela Drafta puncteaz` ca [i new

22 Stop to shop

entry, urm`toarele tendin]e: rochia cap` – Donna Karan, Lanvin, Mqueen sunt c~teva exemple. Aceast tip de rochie este o noutate \n liniile acestui sezon; vine dup` dou` sezoane \n care capa era un accesoriu acoperitor, folosit deasupra. topurile scurte – Foarte \n tendin]e \n acest an, cu vedere la abdomen, futuriste, din materiale lucioase (Prada, Miu Miu, Laquan Smith), purtate cu pantaloni cu talie \nalt` sau cu fuste \ncre]ite \n talie, lungi p~n` sub genunchi.

Culorile pastel – Princesses, Chanel [i Versus ca [i exemple. Pentru sezonul de prim`var` – var` culorile tari pot fi \nlocuite prin variante mai soft, aceste pasteluri variate din culorile tari. yellow fever – culoarea vedet` a pantonarului acestui an este tangerine – tangou, o variant` sofisticat` a galbenului clasic. Fie c` e vorba de galben pastel, galben banan` sau l`m~ie crud`: e galben! Culoarea \nt~lnit` \n majoriatea colec]iilor acestei veri (Vera Wanc, Malberry). pyjama party – pantalon stil pijama pentru iernile friguroase, din l~n` sau ca[mir sau fluizi m`t`so[i (m`tase chinezeasc`, voal natural) pentru verile c`lduroase (Stella McCartney, Ackermann). Acela[i pantalon \l reg`sim [i \n combina]iile de smoching, \n varianta de sear` (materiale glitter, paietate).

Global traveller – Bottega Veneta a adus o colec]ie care poate fi coperta acestui trend de

SpEcial mixturi etnice. Motivele globale specifice diverselor ]`ri aduc plu[uri pregnante \n temele vestimentare actuale. Se simte o apropiere \ntre tradi]ie [i modern (Etro, Rue de Mail). mermaid dress – rochia siren` \n culori sclipitoare [i materiale care curg. Este o alt` op]iune pentru rochia de sear` sau evenimente speciale (Givenchy, Chanel). shine on – Materialele shiny, cu aspecte de bijuterie \n variante de plastic p~n` la natural, de la piatr` p~n` la broderie, nimic nu va fi prea mult (Diesel, Paco Rabanne). dantel` – G~ndi]i mare atunci c~nd e vorba de dantel`, fie c` e vorba de broderia „anglaise” [i dantela industrial`.

Dantela a fost una dintre op]iunile de baz` ale acestui sezon,

“Lungimile sunt ori foarte scurte ori midi u[or trecut de genunchi. exist` o joac` \ntre croielile masculine [i cele feminine, cu specifica]ia ca mixtul dintre cele dou` s` fie perfect armonios.”

Mihaela Drafta, designer

\n varianta simpl` sau combinat` cu alte texturi (Elie Saab, Louis Vuitton).

American dream – Pielea… Prada style sau piele tip broderie, orice variant` \n orice culoare poate fi folosit` cu larghe]e [i succes (Max Mara, Paco Rabanne).

Designerul nu putea s` conchid` tematica noilor tendin]e f`r` a ne vorbi despre gen]i, o mare pasiune a femeilor. “Gen]ile sunt accesoriile care completeaz` o ]inut` cu succes sau o demoleaz`. |n acest an, accentul este pus pe accesorizarea lor [i materialele folosite \n procesul de produc]ie. Reg`sim plicuri cu lan], gen]i sac, gen]i cu m~ner scurt – toate \n culori \ndr`zne]e, puternice sau \n variante sobre, neutre.”, explic` Mihaela Drafta.

Roxana Bichi[

Stop to shop 23

FaShion architEcturE

Dac` e

FASHION SHOW

‌s` fie

sCurt~ inCursiune {n istOriA Prezent~rilOr de mOd~

Primul show de mod` a avut loc \n Paris. Tot ce \nsemna crea]ii vestimentare \[i avea startul \n capitala francez`. |ns`, conceptul de “Fashion Week� a luat na[tere \n State, ca un r`spuns de lupt` \mpotriva Parisului.

24 Stop to shop

Paradele de mod` pot fi considerate ca n`scute din efemeritatea modei, combinat` cu nevoia de a st~rni intersul pentru ceea ce este nou. {i poate tocmai acest mix le face a fi \ntr-o evolu]ie permanent`. Dac` la \nceput aveau ca scop simpla prezentare de ]inute, au ajuns ca \n zilele noastre s` fie adev`rate spectacole de a c`ror reu[it` depinde succesul v~nz`rilor [i stabilirea trend-urilor.

pe urmele istorice Momentul c~nd a avut loc prima prezentare de mod` este greu de identificat cu exactitate. |n anii 1800, parade de mod` aveau loc periodic la Paris, \n saloanele croitorilor. Istoria certific` faptul c` \n 1391 Regina Isabella a Bavariei a oferit o p`pu[` de dimensiuni reale Reginei Ann a Bohemiei, cu

inten]ia ca aceasta s` poat` vedea hainele la dimeniunile corpului uman. Mai t~rziu, p`pu[ilemanechin au devenit cadouri foarte populare [i unelte pentru designeri. |n 1780, Rose Bertin, designer-ul Reginei Marie Antoinette, \mbrac` al`turi de al]i creatori din Paris p`pu[i de m`rime natural` [i le trimite \n \ntreaga Europ`, cu scopul de a promova noile trend-uri din mod`.

1848 este anul \n care Charles Frederick Worth a rugato pe Marie Vernet, o v~nz`toare care lucra \ntr-un magazin din Paris, s` \i arate cum ar trebui purtate [alurile. Vernet a devenit primul model viu [i mai apoi so]ia lui Worth. Zece ani mai t~rziu, acesta deschide prima cas` de mod` din Paris, angaj~nd o echip` de modele pe care s` probeze hainele.

FaShion architEcturE

|n 1885, “Art et la Mode”, o carte ilustrat` av~nd \n interior patru femei care prezentau diferite ]inute, vede lumina tiparului.

Dac` pe b`tr~nul continent, \nc` din secolul XVIII aveau loc parade periodice de mod`, toate ]inute la Paris, \n saloanele de mod`, \n America v~nz`torii cu am`nuntul au \mprumutat conceptul show-ului de mod` abia la \nceputul secolului XIX.

lupta \mpotrva parisului Primul show de mod` a avut loc \n Paris. Tot ce \nsemna crea]ii vestimentare \[i avea startul \n capitala francez`. |ns`, conceptul de “Fashion Week” a luat na[tere \n State, ca un r`spuns de lupt` \mpotriva Parisului. Valerie Steele, director al muzeului ce apar]ine “Fashion Institute of Technology”, sus]ine c` primul

Fashion Week a avut loc \n 1943, c~nd o foarte cunoscut` jurnalist` de mod`, Eleanor Lambert, a organizat un eveniment numit "Press Week."

Lambert era [i un PR extrem de vigilent [i o vizionar`, intuind c` se afla \n fa]a unui moment prielnic pentru moda american`. |nainte de cel de-Al Doilea R`zboi Mondial tot ceea ce \nsemna mod` \n State avea leg`tur` cu Fran]a. C~nd nem]ii au ocupat Parisul \n 1940, una dintre cele mai tragice repercursiuni a fost aceea c` to]i comercian]ii, editorii [i designerii nu au mai avut posibilitatea s` ajung` \n ora[ pentru a vedea pu]inele prezent`ri de mod` care mai r`m`seser` \n condi]ii de r`zboi. Atunci a ap`rut \ntrebarea cutremur`toare: se va scufunda corabia modei americane f`r` influen]a [i tutela fashion-ului francez?

|n aceste circumstan]e, Lambert a \ndr`znit s` joace o carte mare. Organiz~nd “Press Week”, ea spera s` ofere editorilor [ansa de a vedea [i, cel mai important, de a scrie despre munca designerilor americani. Cu at~t mai mult cu c~t ace[tia sim]eau o mare eliberare \n actul de crea]ie, nemaitr`ind frica influen]ei franceze.

Acum se puteau juca cu tiparele, materialele, modelele [i tehnica. “Press Week” a fost organizat \n dou` locuri simultan: la “Pierre” [i la “Plaza Hotel”.

Iar planul lui Eleanor Lambert a func]ionat. Reviste precum “Vogue” [i “Harper's Bazaar”, ale c`ror editori erau fani ai modei franceze, au \nceput s` prezinte mai mult munca designerilor americani [i s` le crediteze eforturile men]ion~nd \n clar numele lor.

Era un aspect foarte important, \n condi]iile \n care mul]i dintre creatori lucrau de ani de zile \ns` hainele purtau eticheta comercian]ilor pentru care creau, nu a numelui lor. Stilurile amerciane au \nceput s` fie considerate moderne, iar creatorii de ]inute “prêt-à-porter” au c~[tigat respectul pe care anterior \l aveau doar creatorii europeni.

“Press Week”, care a continuat [i \n anii ‘50, a prezentat munca unor designeri precum: Bill Blass, Oscar de la Renta, Mollie Parnis [i Pauline Trigere. |ns`, trebuie men]ionat c` mult \nainte ca Lambert s` intre \n peisaj, \n America aveau loc prezent`ri de mod`.

Stop to shop 25

FaShion architEcturE |n anii 1970 [i 1980, designerii americani au \nceput s` \[i creeze propriile prezent`ri de mod` \n spa]ii private, deta[ându-se de retaileri.

Primul fashion show din State a fost organizat \n 1903 la New York, \n magazinul fra]ilor Ehrlich.

P~n` la \nceputul anului 1910, magazinele din America (precum Wanamaker din New York [i Philadelphia) preg`teau [i implementau prezent`ri de mod`.

Scopul acestora era s` prezinte publicului hainele aduse din Paris sau replici ale acestora. Totul pentru a ar`ta c` bunul gust este important iar doamnele trebuie s` cumpere ca s` fie \n pas cu moda.

Mai mult dec~t simple prezent`ri, \ncep~nd cu anul 1920, paradele de mod` au c`p`tat accente teatrale, av~nd prezentatori [i centr~ndu-[i conceptul pe o anumit` tematic` cum ar fi cea parizian`, chinezeasc` sau ru-

26 Stop to shop

seas c`. Astfel, aceste eve nimente au beneficiat de o popula ritate imen s`, cresc~nd uluitor num`rul de clien]i.

Mai mult, show-uri organizate de magazine deveniser` at~t de populare \nc~t mii de oameni se \ngr`m`deau s` le vad`.

Spre exemplu, via]a din New York era afectat` \n perioadele c~nd se organizau fashion showurile, \nc~t poli]ia a amenin]at c` va interzice astfel de manifest`ri. Isteria a fost foarte bine descris` \n 1954 de c`tre Edna Woodman Chase, fost editor al “Vogue” [i organizator al "Fashion Fête" \n 1914 (un eveniment caritabil dedicat urm`rilor r`zboiului): "Acum c` prezentarea de mod` a devenit un mod de via]`

…pentru o doamn` este greu s` ia masa sau s` bea un cocktail \ntr-un hotel elegant sau \ntr-un magazin central fie c` se afl` la New York, \n Dallas sau la San Francisco, f`r` a se trezi sub ochi cu lucruri prezentate pe un podium la c~]iva centimetri de nasul s`u.”. |n anii 1970 [i 1980, designerii americani au \nceput s` \[i creeze propriile prezent`ri de mod` \n spa]ii private, deta[~ndu-se de retaileri. La \nceputul anilor ‘90, mul]i din lumea modei au \nceput s` \[i reg~ndeasc` strategiile. {i a ap`rut “Fashion Week” care, asemeni “Press Week”, a ajutat designerii americani s` ajung` \n aten]ia audien]ei interna]ionale. Odat` cu acest nou concept, editorii, jurnali[tii [i cump`r`torii iau parte la prezent`ri de mod` organizate \ntr-o singur` loca]ie. |n prezent, \n America fashion show-urile apar]in zonei Manhattan a[a cum filmele apar]in Hollywood-ului. |n Europa, Paris-ul continu` s` aib` mare influen]`, dar \[i \mparte suprema]ia cu Milano.

Ca orice capitol din istorie, [i cel al “fashion show-urilor” ne demonstreaz` c` evolu]ia nu se poate face dec~t prin temerari [i prin oameni care au idei. De la p`pu[ile-manechin la manechinele umane din boutique-urile creatorilor [i p~n` la marile evenimente de mod` a fost nevoie de dou` secole. |ns`, cum este vorba din b`tr~ni: mai bine mai t~rziu dec~t niciodat`.

Roxana Bichi[

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Ai curaj \n abordarea culorilor tari [i a combina]iilor surprinz`toare.”

SAND for Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro 28 Stop to shop

gEntlEmEn’S agrEEmEnt Adina Buzatu: “Pentru un look original, poart` o vest` clasic` de costum, \ns` cu un model inedit.”

SAND for Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

30 Stop to shop

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Trench coaturile sunt ideale pentru prim`var`. Le po]i purta atât la ]inute casual, cât [i elegante.”

SAND for Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro Stop to shop 31

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Costumele la dou` rânduri de nasturi sunt cool [i \]i subliniaz` silueta.”

SAND for Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

32 Stop to shop

gEntlEmEn’S agrEEmEnt Adina Buzatu: “Poart` e[arfe din m`tase natural` [i la o ]inut` casual – elegant, astfel \]i accesorizezi rafinat outfit-urile.”

SAND for Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 33

nEwS From...

Accesoriu fluture ochelari meli melo 29,99 RON

Set cercei meli melo 24,99 RON Set 3 benti]e classic meli melo 12,99 RON Colier glam meli melo 29,99 RON

e[arf` fluturi meli melo 59,99 RON

|nele asortate meli melo 19,99 RON

multi br`]`ri meli melo 39,99 RON

Geant` green meli melo 99,99 RON

Plic sac meli melo 89,99 RON

34 Stop to shop

Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

nEwS

ChArlerOi

Pe Diana Bi[inicu o cunoa[tem din perioada cnd fcea

by Diana Bi[inicu parte din trupa POPS. Din 2009 ea s-a orientat ctre mediul de business, pentru ca \n 2011 s demareze un proiect \n care a investit mult pasiune: magazinul de bijuterii Charleroi.

36 Stop to shop

nEwS Printre miile de modele [i multele brand-uri, “Charleroi by Diana Bi[inicu” a intrat pe pia]a bijuteriilor din Rom~nia “dup` un studiu \n urma c`ruia am constatat c` este nevoie de un brand care s` \nt~mpine dorin]ele, nevoile [i puterea financiar` a cump`r`torilor prin raportul calitate-pre].”, sus]ine Diana.

bijuterii unicat Cei care doresc s` aleag` din peste 1.000 de modele de verighete, cele mai exclusiviste modele de inele de logodn`, bijuterii unicat, lucrate manual, cu pietre pre]ioase [i semipre]ioase, executate \n aur italienesc de 14K [i de 18K, pot s` apeleze cu \ncredere la colec]ia Charleroi. “Diamantele utilizate \n atelierele noastre partenere de la Vicenza (Italia) [i Charleroi (Belgia) sunt [lefuite cu pudr` de diamant, conform tehni-

cii celebre inventate de Bruges Lodewijk van Berquem \n jurul anului 1450.”, poveste[te Diana.

Arta verighetelor Pentru cei care \[i vor uni destinele [i viseaz` s` aib` verighete unice, Diana ofer` o palet` diversificat` de modele, pornind de la cele clasice, p~n` la cele mai exclusiviste, la un raport excelent calitate-pre]. Colec]ia de verighete 2012 Charleroi by Diana Bi[inicu este apreciat` la nivel interna]ional, urm~nd a fi prezent` la cele mai importante t~rguri de mariaj din Europa [i Asia. “|n Martie vom onora invita]ia Inter Group Expo Moscova la Wedding Fashion, iar \n Aprilie vom expune colec]ia \n Dubai la The Bride Show, t~rg organizat de The Institute for International Research in Middle East.”, conchide Diana.

Roxana Bichi[

Stop to shop 37

EvEnimEnt

Maria Lucia Hohan, designerul care a cucerit covorul ro[u \n Statele Unite, lanseaz noua colec]ie primva r/va r 2012 din care nu lipsesc rochiile de sear, care au inclus-o \n noul val de designeri prefera]i ai vedetelor hollywoodiene. |n stilul caracte ris tic, Maria Lucia Hohan propune un univers diafan [i feminin, caracterizat prin materiale pre]ioase, culori pudrate [i linii simplificate, de un rafinament absolut.

38 Stop to shop

MLH PRIM~VAR~/VAR~ 2012

mereu surprinz`toarea

mAriA luCiA hOhAn

EvEnimEnt confort [i elegan]` |ntreaga colec]ie este marcat` de universului dansului, din care Maria continu` s` se inspire. “|ntotdeauna am considerat c` femeia trebuie s` poarte rochia, ci nu invers. Pentru aceasta este nevoie ca designul s` pun` \n valoare corpul, s` aduc` \n prim plan calit`]ile fizice, f`r` \ns` s` constr~ng`. Este [tiut c` luxul trebuie s` fie confortabil, de aceea crea]iile mele se inspir` [i din dans, unde armonia estetic` a costumului se \mplete[te cu confortul de care dansatorii au nevoie�, poveste[te Maria Lucia Hohan.

Colec]ia MLH prim`var`/var` 2012 cuprinde piese unicat sau serii foarte scurte. }es`turile [i accesoriile specifice lenjeriei intime [i corset`riei, al`turi de voalurile semitransparente [i tulle-ul de m`tase, noul material preferat al Mariei, se combin` \ntr-o varietate de piese unice [i deosebite.

O alt` pies` definitorie a colec]iei de sezon este [i corsetul nude, acoperit cu m`tase plisat` pe partea din fa]`, care se asorteaz` cu fuste mini cu diverse aplica]ii, sau care intr` pur [i simplu \n structura unei rochii scurte sau lungi.

MLH propune o cromatic` din care nu lipsesc nuan]ele de nude, mov lavanda, alb vanilie [i bej caramel. |n noua colec]ie [i-au f`cut loc [i tonuri de ro[u, verde smarald [i verde m`sliniu.

Stop to shop 39

EvEnimEnt MLh un brand de hollywood Actri]a Katherine Heigl \ntr-o rochie MLH este cea mai recent` apari]ie pe covorul ro[u care a \ntrunit aprecieri, inclusiv din partea www.cocoperez.com.

Vedeta a optat pentru o ]inut` din noua colec]ie MLH la premiera peliculei “One For The Money”, criticii de mod` fiind \nc~nta]i de elegan]a rochiei de culoare gri perlat.

Recent, actri]ele Kathleen Robertson [i Jenna Dewan au p`[it pe covorul ro[u la cea de-a 69-a edi]ie a premiilor “Globul de Aur” din Beverly Hills, California, purt~nd crea]ii din noua colec]ie MLH, ambele fiind incluse de presa de specialitate pe lista celor mai bine \mbr`cate vedete de la eveniment.

“Pia]a american` este, de departe, cea mai dificil` pia]` \n ceea ce prive[te accesul designerilor la vedetele A list, dar [i impactul acestor apari]ii este pe m`sur`. Tocmai de aceea a fost at~t de semnificativ` alegerea unor piese din noua colec]ie MLH, de c`tre staruri precum Eva Longoria, Nikki Reed, Amanda Righetti, Natalie Imbruglia, Emma Roberts sau Kristin Cavallari”, a mai ad`ugat Maria Lucia Hohan. “Brandul MLH a avut \n 2011 cel mai bun an de p~n` acum [i, judec~nd dup` cererile pe care le avem deja de la stili[tii vedetelor hollywoodiene, [i \n noul sezon vom fi la fel de bine primi]i” a \ncheiat creatoarea.

Roxana Bichi[

40 Stop to shop

“Brandul MLH a avut \n 2011 cel mai bun an de pân` acum [i, judecând dup` cererile pe care le avem deja de la stili[tii vedetelor hollywoodiene, [i \n noul sezon vom fi la fel de bine primi]i” Maria Lucia Hohan, designer

FaShion

Reinterpreteaz`-te \ntr-un mod modern.

O ]inut` care poate fi purtat` \n ocazii diferite, ajut창ndu-te s` afi[ezi un look dincolo de convenien]`: chic [i senzual.

Stefanel Colec]ie Prim`var` - Var` 2012 42 Stop to shop

FaShion

Se poart` nuna]ele neutre [i materialele pre]ioase precum m`tasea, bumbacul delicat [i ca[mirul fin.

Stefanel Colec]ie Prim`var` - Var` 2012 Stop to shop 43

FaShion

Colec]ie inspirat` de diva cinematografiei franceze, Brigitte Bardot. Alege elegan]a, p`str창ndu-]i o atitudine a femeii libere, chic [i senzual`.

Stefanel Colec]ie Prim`var` - Var` 2012 44 Stop to shop

FaShion

este sezonul contrastelor: greu vs. u[or, transparent vs. dens, luminos vs. mat. Combin`-le f`r` team`.

Stefanel Colec]ie Prim`var` - Var` 2012 Stop to shop 45

womEn in StylE

Rochie din tricot cu decolteu În V. Poart` aceast` rochie de zi cu cizme \nalte, pune-]i la gât o e[arf` mare, alege o vest` sau un trenci, adaug` cureaua ta preferat` [i ia-]i geanta cea mare cu baret` lung` [i ob]ii un look tineresc [i confortabil.

Colec]ie FANCY www.fancycouture.ro 46 Stop to shop

womEn in StylE

Rochie de bumbac cu imprimeu floral. O rochie juc`u[` de zi pe care o po]i purta cu tocuri sau cu balerini. ﾃ始 zilele r`coroase, poart` o pereche de ciorapi gro[i mov.

Colec]ie FANCY www.fancycouture.ro 48 Stop to shop

womEn in StylE

Rochie neagr` din jerseu. Aceast` rochie poate fi u[or transformat` din rochie de zi în rochie de sear`, prin accesorizare. Opteaz` pentru patonfi foarte înal]i [i accesorii gold pentru un look de sear`. Dac` e[ti îndr`znea]`, poart` rochia ziua fiind înc`l]at` cu teni[ii t`i colora]i.

Colec]ie FANCY www.fancycouture.ro Stop to shop 49

womEn in StylE

Rochie de zi din vâscoz`. Acest model lejer este ideal pentru o petrecere de zi pe malul lacului sau o plimbare prin parc. Caut` s` o por]i numai cu Înc`l]`minte uni.

Colec]ie FANCY www.fancycouture.ro

50 Stop to shop

SpEcial

acToRIa,

de la pasiune la profesie

Stop to shop 51

SpEcial

C

~]i dintre noi, atunci c~nd eram copii, nu visam sa fim actori de film? C~]i \nc` mai vis`m? Cinematografia este un domeniu fascinant, iar actorii o parte dintr-un univers mitic. |ns`, meseria de actor nu este u[oar`. Ea presupune mult` munc`, dincolo de talentul pe care trebuie s` \l ai nativ.

Iar munca [i talentul mai cer un lucru, poate la fel de important ca [i ele: o [coal`.

Pentru to]i cei care iubesc aceast` profesie [i au un vis pe care vor s` \l transforme \n realitate, un trio de profesioni[ti \n domeniu, Drago[ Bucur, Dorian Bogu]` [i Alexandru Papadopol, a dat na[tere {colii de actorie ACTORIE DE FILM.

E sau nu la mod`?

Trebuie men]ionat \nc` de la \nceput c` a urma cursurile unei astfel de [coli nu \nseamn` a face ceva pentru c` “e la mod`”. Viitorii cursan]i au [ansa de a \nv`]a de la cei mai buni pentru a deveni cei mai buni.

Cursurile [colii preg`tesc pasiona]ii pentru actoria de film. Astfel, vor sus]ine cursuri ca invita]i actorii Mircea Albulescu, Andi Vasluianu, Mimi Br`nescu, Victor Rebengiuc, regizorii Corneliu Porumboiu, Tudor Giurgiu, Radu Muntean, Constantin Popescu, Jesus del Cerro, Iulia Rugin` [i directorul de imagine Vivi Dr`gan.

Cursan]ii vor afla de la cei

52 Stop to shop

mai buni profesioni[ti \n domeniu ce \nseamn` asumarea unei situa]ii \n film [i ce presupune cu adev`rat munca pe un platou de filmare, dar [i ce a[tept`ri au regizorii [i produc`torii de la actorii cu care lucreaz`.

Ultima serie a [colii ACTORIE DE FILM s-a \ncheiat cu trei filme regizate de Iulia Rugin`, Jesus del Cerro [i Vladimir Dembinski, iar dou` dintre filmele de absolven]` anterioare (Linia fierbinte, regia Paul Negoescu, [i Eclipsa, regia Vladimir Dembinski) vor fi prezentate \n Festivalul NEXT.

o nou` sesiune Sesiunea a treia va avea loc \ntre 5 martie – 30 iunie 2012, finaliz~ndu-se cu realizarea a trei scurt-metraje regizate de c`tre regizori consacra]i.

Inaugurat \n prim`vara 2010, proiectul este dedicat at~t actorilor profesioni[ti, c~t [i amatorilor, clasele fiind organizate \n func]ie de preg`tirea \n domeniu. |n primele trei sesiuni au participat 85 de cursan]i [i au fost realizate 9 scurt metraje, regizate de Constantin Popescu, Paul Negoescu, Vladimir Dembinski, Tudor Giurgiu, Iulia Rugin`, Jesus del Cerro.

Cei care \[i doresc mai multe detalii despre atelier, \nscriere [i program pot vizita site-ul [colii: www.actoriedefilm.ro.

Roxana Bichi[

SpEcial

Stop to shop 53

BEauty Shop SéRUM VéGéTAL 3 exPeRT ANTI-RIDURI PROFUNDe

10R5ocher lei

12Rocher lei

Yves

48a Nord

Yves

lei

SUPLIMeNT NUTRITIV BIO-SILUeT

Pharm

BALSAM HR~NITOR CU ULeI De MIGDALe

SéRUM VéGéTAL 3 COReCTOR ANTI-RID PeNTRU OCHI

80Rocher lei

Yves

12e0Body lei

Th

CHOCOMANIA GIFT SMALL

• Unt pentru corp – 50 ml • Gel de du[ – 60 ml • Exfoliant pentru corp – 50 ml • Unt hidratant pentru buze – 10 ml • Cutie metalic` \n form` de inim`

54 Stop to shop

Shop

BEauty Shop

12Rocher lei

M LSA R A B AT O R UNT PA Re CU RITe kA De

Yves

}e UAN eR N M U ATR SHIM eTTe P De ATe PAL SeT SIDeF BeS CU

CReM~ ANTICeLULTIC~ GeROCOSSeN NATURAL

86Body lei

The p Sho

64Body lei

PeNSUL~ FACe & BODY BRUSH

13

lei

The p Sho

12Rocher lei

Yves

BALSAM HIDRATANT CU exTRACT De STRUGURe Stop to shop 55

BEauty Shop

43Body lei

CReM~ HIDRATANT~ (PeNTRU B~RBA}I) MACA ROOT RAzOR ReLIeF

RUJ C SHIN OLOURG e LIP COL LIDe™ OUR

The p Sho

TRATAMeNT INOVATOR NUTRIGANICS™ DROPS OF YOUTH

95Body lei

The p Sho

(|mbog`]it cu celule stem din plante marine. F`r` parabeni sau siliconi!)

24

lei

T~ CASe U CADO “GeRO eN COSS AL R NATU CU OR L~PTI{C~” T De MA o crem`

e (con]in itiv` [i un nutr iant) emach lapte d

56 Stop to shop

50Body lei

The p Sho

BEauty Shop FOND De TeN COMPACT exTRA VIRGIN MINeRALS™ CReAM COMPACT FOUNDATION SPF 15

CReM~ CONTRA VeRGeTURILOR GeROCOSSeN NATURAL

10e5Body lei

Th

Shop

28Body lei

The p Sho

12

lei

BALSAM BORN LIPPY POMeGRANATe LIP BALM Stop to shop 57

iStoria BijutEriilor

diAmAntul, Regele Bijuteriilor (III)

Dincolo de datele concrete ale unor regimuri, rzboaie [i jocuri politice, istoria dezvluie pove[ti fascinante.

Amoruri secrete, crime pasionale, sabotaje, dueluri, averi – toate acestea au aprins imagina]ia oamenilor de-a lungul anilor. Diamantele sunt unii dintre actorii principali \n multe dintre aceste pove[ti. Parc ticluite anumea de un scriitor invizibil, istorisirile care au la baz o astfel de piatr pre]ioas sunt pline de suspans, unicitate [i secrete.

Dualitatea sau dubiul provenien]ei diamantelor, via]a celor care le-au fost posesori, unde se afl ele \n prezent. Toate acestea se concretizeaz \ntr-o fil aparte de istorie. Un capitol care, de[i vorbe[te despre trecut, se \nc p]neaz a se desprinde de acele date stric te, scriind o nou istorie: cea a regelui bijuteriilor.

Roxana Bichi[

diamantul Hortensia Acest diamant, de culoare portocaliu- roz, s-a al`turat altor piese fascinante din cadrul Bijuteriilor Coroanei Franceze gra]ie regelui Ludovic XIV. Diamantul c~nt`re[te 20,53 carate. Are o suprafa]` plan`, este rectangular, fiind t`iat cu cinci fa]ete. |n

58 Stop to shop

iStoria BijutEriilor timpul inventarului realizat \n 1791 asupra bijuteriilor Coroanei Franceze el a fost evaluat la 48.000 de lire. Numele s`u provine de la Hortense de Beauharnais, Regina Olandei.

Hortense era fiica |mp`r`tesei Josephine, fiic` vitreg` a lui Napoleon [i mama lui Napoleon III. Diamantul Hortensia s-a num`rat printre bijuteriile furate \n septembrie 1792 de la Garde Meuble. Un an mai t~rziu a fost recuperat din mansarda unei vechi case din districtul parizian Halles.

Al`turi de el a fost recuperat [i Diamantul Regent. Loca]ia sa a fost identificat` pentru c` un b`rbat pe numele Depeyron, \nainte de a fi executat, a m`rturisit c` ascunsese diamantul \ntr-un sac, al`turi de alte bijuterii [i mult aur. |n timpul Primului Imperiu, diamantul Hortensia a fost montat pe epoletul tresei lui Napoleon. |n 1856, a fost pus \n centrul diademei create pentru |mp`r`teasa Eugénie de c`tre bijutierul Casei Regale, Bapst. |ntre timp, \n 1830, diamantul este furat din nou, de aceast` dat` din incinta Ministerului De Marin`. |ns`, a fost recuperat repede.

C~nd \n 1887 tot ce a \nsemnat Bijuteriile Coroanei s-a v~dut, diamantul Hortensia al`turi de Regent au fost p`strate datorit` interesului istoric [i artistic al acestor pietre. {i cum istoria demonstreaz` c` toate diamantele celebre au c~te un mister, nici aceast`

Hortense de Beauharnais, Regina Olandei – fiica |mp`r`tesei Josephine, fiic` vitreg` a lui Napoleon [i mama lui Napoleon III.

piatr` pre]ioas` nu face excep]ie. La Hortensia, misterul este legat de numele s`u. |nc` nu se poate afirma cu probe clare de ce tocmai Hortense de Beauharnais a fost “na[a” acestei pietre. Istoria nu poate demonstra c` regina l-a avut \n posesie, ca urmare a unei

mo[teniri, achizi]ii sau pentru c` i-ar fi fost oferit drept cadou. Se presupune c` datorit` gradului de rudenie cu Napoleon regina ar fi c`p`tat o asemenea onoare. |ns` nici acest aspect nu poate fi atestat istoric.

“Na[a” diamatului, Hortense de Beauharnais, s-a n`scut la Paris, fiind fiica lui Alexandre, Viconte de Beauharnais, [i a Mariei Rose Josèphe Tascher de la Pagerie. C~nd mariajul nu a mers, Marie Rose a divor]at [i, al`turi de Hortense, a fost trimis` la m`n`stire. Dar, odat` finalizat procesul de separare, ea s-a \ntors \n Martinica \nso]it` de fiica sa. |ntre timp, tat`l Hortensiei nu a supravie]uit Revolu]iei Franceze, murind ghilotinat.

Dup` ce a crescut \n exil, ea [i mama sa au revenit \n Paris.

Marie Rose s-a luptat mult s` \[i croiasc` din nou drum \n \nalta societate. {i a reu[it.

Ajuns` la \nalt nivel [i cunoscut` acum drept Joséphine, s-a rec`s`torit cu nimeni altul dec~t Napoleon Bonaparte. |n acest mod, a ajuns [i Hortensia s` fac` parte din cea mai puternic` familie a Fran]ei. C~nd a venit timpul s` se m`rite, dat` fiind situa]ia politic`, tat`l s`u vitreg a decis c` trebuie s` consolideze puterea sa european`. Astfel, i-a \ncredin]at Hortensiei sarcina de a deveni so]ia regelui Olandei, care era fratele lui Napoleon. |n 1806 ea devine regina acestei ]`ri. Nu a avut nici o c`snicie fericit` [i nici o via]` u[oar`. |ns`, a suportat cu stoicism [i a trecut peste toate dificult`]ile.

Stop to shop 59

iStoria BijutEriilor Când \n 1887 tot ce a \nsemnat Bijuteriile Coroanei s-a vâdut, diamantul Hortensia al`turi de Regent au fost p`strate datorit` interesului istoric [i artistic al acestor pietre.

C~nd Napoleon a fost trimis \n exil, a divor]at, dar nu a renun]at s` \i fie al`turi tat`lui s`u vitreg.

Din aceast` cauz` a [i trebuit s` stea ea \ns`[i \n exil, stabilinduse \n Elve]ia, la Arenenberg, unde a tr`it p~n` la moarte.

Cumva \n toat` aceast` perioad` diamantul a luat numele ei. Nu exist` \ns` nici un document care s` explice ce s-a \nt~mplat [i cum de piatra a fost denumit` astfel. Poate c` a fost un omagiu adus de c`tre Napoleon c~nd i-a devenit fiic` vitreg`, poate c~nd s-a m`ritat cu fratele lui, poate ca urmare a ajutorului pe care i l-a dat c~t timp el s-a

60 Stop to shop

aflat \n exil pe Elba. S` fi fost oare iubi]i \n secret? Adev`rul va r`m~ne ascuns. Cel pu]in pentru moment.

Diamantul Hortensia poate fi v`zut \n Paris la muzeul Louvre, \n Galerie d’Apollon, al`turi de alte bijuterii celebre ale Coroanei Franceze precum coroana lui Ludovic XV, coroana lui Napoleon sau tiara |mp`r`tesei Eugénie.

diamantul spoonmaker (alias diamantul Kasikci) M~ndria Palatului Topkapi [i piesa cea mai valoroas` din colec]ia expus` este diamantul

de 86 de carate \n form` de par`, cunoscut sub numele de Diamantul Spoonmaker sau Kasikci.

Originea acestei pietre nu este cert`. Rasid, istoricul oficial al Cur]ii Otomane, scria urm`toarele: "|n anul 1669, un om extrem de s`rac a g`sit o piatr` frumoas` \n Istanbul. El a dat-o la schimb unui lingurar, ob]in~nd \n locul ei trei linguri de lemn. Lingurarul a v~ndut piatra unui bijutier pentru trei monede de argint.

Acest bijutier [i-a consultat un coleg de breasl` care [i-a dat seama imediat c` frumoasa

iStoria BijutEriilor piatr` este un diamant. |ns`, \ncerc~nd s` rezoneze asupra a ceea ce s` fac` cu aceasta, cei doi au sf~r[it prin a se certa. Alt bijutier a aflat despre diamant [i l-a cump`rat, oferind o sum` egal` celor doi. |ns`, povestea ajunsese deja la |naltul Ministru, Kopruluzade Ahmed Pasha. Iar c~nd sultanul Mehmed IV a fost \n[tiin]at despre diamant, a ordonat s` fie adus la Palat [i s` intre \n posesia lui.”

O alt` variant` oferit` de istorie asupra provenien]ei diamantului este aceea conform c`reia \n 1774 un ofi]er francez, pe numele lui Pigot, a adus piatra din India, cump`r~nd-o de la Maharajahul din Madras. Din p`cate, ofi]erul a fost jefuit, diamantul disp`r~nd. Ani mai t~rziu, un diamant similar ca dimensiune cu cel furat de la Pigot a ap`rut \n cadrul unei licita]ii, iar celebrul Casanova l-a cump`rat.

Astfel, piatra a devenit cunoscut` drept “Casanova Lottery Diamond”. Diamantul c`l`tore[te apoi de la un propietar la altul p~n` c~nd este cump`rat de mama lui Napoleon, Letizia Ramolino. Ea \l poart` de nenum`rate ori, dar \l vinde atunci c~nd a \ncercat s` \[i ajute fiul s` scape din exilul de pe Elba, \n 1815. Un ofi]er care lucra pentru Tepedelenli Ali Pasha a achizi]ionat diamantul cu 150.000 piese de aur [i l-a depozitat \n Tezaurul Tepedelenli. Dup` ce a fost ucis \n marea revolt`, toat` colec]ia lui Pasha a fost confiscat` de c`tre stat, inclusiv diamantul. Astfel,

este foarte probabil ca diamantul – denumit \n prezent Kasicki – s` fie cel furat de la ofi]erul francez Pigot.

Istoric vorbind, diamantul de 86 de carate, \n form` de par`, montat cu 49 de briliante, este acela[i fie c` se vorbe[te despre diamantul lui Pigot sau despre diamantul Spoonmaker.

Montura nu se [tie dac` a fost realizat` de oamenii sultanului Mahmud II sau de cei ai lui Tepedeleni Ali Pasha.

Nici nu mai conteaz`, at~t timp c~t diamantul [i montura lui ame]esc to]i privitorii prin frumuse]e [i valoare.

Mândria Palatului Topkapi [i piesa cea mai valoroas` din colec]ia expus` este diamantul de 86 de carate \n form` de par`, cunoscut sub n umele de Diamantul Spoonmaker sau kasikci.

Stop to shop 61

Ruxandrei Dragomir

Louis Vuitton – iubirea parizian` a

62 Stop to shop

UNICITATeA Se AFL~ |N DeTALII

Foto: Business woman

magazin dE SuFlEt

magazin dE SuFlEt Ruxandra Dragomir, Pre[edintele Federa]iei Rom~ne de Tenis, este una din cele mai bune juc`toare de tenis din istoria ]`rii noastre, \n anul 1997, pe 15 august, ocup~nd locul 15 pe lista celor mai bune juc`toare din lume. |ntre 1990 [i 2001, Ruxandra a c~[tigat 9 turnee de tenis la simplu.

Cum ea \ns`[i poveste[te, primul lucru pe care dorea s` \l fac` cu banii câ[tiga]i din tenis era s` cumpere un ceas. Stop to Shop a \ncercat s` afle cum este femeia Ruxandra Dragomir \n raport cu shopping-ul, care sunt magazinele sale preferate, cu at~t mai mult cu c~t via]a ca sportiv de performan]` i-a facilitat vizitarea multor ]`ri.

vuitton, je t’aime

Iubesc aceste accesorii pentru frumuse]ea lor, pentru migala cu care au fost create, gândite.

Fiecare obiect Louis Vuitton este o oper` de art` \n sine.

64 Stop to shop

"Magazinul meu drag este Louis Vuitton din Paris. |n primul r~nd, ador arhitectura, localizarea lui pe un bulevard superb ca Champs Élysées, dar [i grandoarea [i fine]ea sa. |n ultimii ani, de c~te ori am fost la Paris am trecut pe la acest magazin, singur` sau cu familia. Ultima achizi]ie de aici a fost o po[et` crem de dimensiuni medii, dar pe care o port ocazional. C~nd merg \n capitala Fran]ei, locuiesc de fiecare dat` la elegantul hotel Warwick, care este la doar doi pa[i de Champs Elysées [i de magazinul Louis Vuitton. Camerele sunt foarte frumoase [i ofer` o panoram` excelent` asupra Parisului. Iubesc aceste accesorii pentru fru-

magazin dE SuFlEt

sportul, eterna iubire Iubesc de asemenea magazinele de sport Nike [i Lotto din Miami. Cu echipamente Nike am jucat o bun` perioad` a carierei, iar cu Lotto am continuat de atunci [i p~n` acum.

Prefer magazinele din Statele Unite ale Americii, deoarece acolo mi se potrivesc cel mai bine m`surile pentru dimensiunile mele [i au o gam` larg` de produse pe care puteam s` le comand [i pe vremea c~nd eram juc`toare. Pentru c` \n ultimul timp am ajuns mai rar la Miami, \mi achizi]ionez produsele de sport din München [i Milano.

Ca Pre[edinte al Federa]iei Rom~ne de Tenis, nu c`l`toresc la fel de mult precum \n perioada \n care eram juc`toare, dar am posibilitatea s` ajung destul de des la marile magazine sportive din Europa. De aici, le cump`r [i copiilor [i so]ului meu \mbr`c`mintea sportiv`. Uneori, plec`m cu to]ii \ntr-un week-end de shopping la Milano, München sau Paris, de unde ne \ntoarcem \nc`rca]i cu cump`r`turi.”.

Roxana Bichi[

Iubesc de asemenea magazinele de sport Nike [i Lotto din Miami.

Cu echipamente Nike am jucat o bun` perioad` a carierei, iar cu Lotto am continuat de atunci [i pân` acum.

Foto: Business woman

muse]ea lor, pentru migala cu care au fost create, g~ndite.

Fiecare obiect Louis Vuitton este o oper` de art` \n sine.

Dac` ador gen]ile acestui brand, \mi plac mai pu]in pantofii care au linii un pic prea clasice, din punctul meu de vedere. {i cu toate astea, nu am rezistat tenta]iei de a nu \mi achizi]iona [i \nc`l]`ri Louis Vuitton.

Stop to shop 65

Story oF...

napoleon ]i Josephine MARIONeTeLe DeSTINULUI el era \ndr`gostit nebune[te. ea, \ns`, nu \l putea suferi. {i ac]iona \n consecin]`.

Imediat ce el a plecat, a \nceput s` \[i tr`iasc` via]a: baluri, petreceri, aman]i.

66 Stop to shop

Povestea de iubire dintre cei doi ar putea fi rezumat` foarte bine prin dou` proverbe rom~ne[ti.

Pentru el: “Ai grij` ce \]i dore[ti, c` s-ar putea s` cape]i.”. Pentru ea: “De ce ]i-e fric` de aia nu scapi.”.

Cum a \nceput totul Napoleon a devenit general c~nd era destul de t~n`r, iar acest fapt \l punea \ntr-o postur` st~njenitoare, mai ales c` to]i ceilal]i ofi]eri [i generali erau mult mai \n v~rst`. Situa]ia nu \l satisf`cea deloc [i a ajuns la concluzia c` ar fi foarte bine dac` s-ar c`s`tori cu o doamn` mai \n v~rst` dec~t el. Dac` se poate [i mai bogat`, cu at~t mai bine. Considera c` printr-o astfel de c`snicie \[i va c~[tiga respectul \n fa]a colegilor.

Dup` b`t`lia de Toulon [i dup` ce a salvat Directoratul de r`scoala popular`, Napoleon a fost invitat la o petrecere oferit` de un \nalt oficial, Paul Barras.

Acesta t~njea dup` prietenia generalului, \ntruc~t dorea s` foloseasc` talentele lui militare \n scopuri politice proprii.

Mai mult, Barras se afla \ntr-o situa]ie personal` pe care trebuia s` o rezolve. Amanta lui, MarieJosephe-Rose de Beauharnais, trebuia eliminat`, \ntruc~t se cam s`turase de favorurile ei. {tia c` Napoleon \[i c`uta o so]ie, mai ales una mai mare ca v~rst`. Astfel, a pus la cale planul de a le face cuno[tin]` celor doi [i a-i c`s`tori. |n acest sens, pe Napoleon l-a invitat la petrecere, iar amantei sale i-a adresat rug`mintea expres` de a avea o grij` spe-

Story oF... cial` de t~n`rul general, ar`t~nd un interes v`dit fa]` de el [i de talentul militar.

At~t i-a trebuit lui Napoleon. O doamn` frumoas`, membr` a \naltei societ`]i, mai mare \n v~rst` [i fascinat` de persoana lui. Dup` petrecere, cu ajutor [i din partea lui Barras, Napoelon a \nceput s` o curteze obsesiv. La scurt timp i-a cerut m~na. {i pentru c` numele de Rose nu \i pl`cea deloc, a decis s` \i spun` Josephine. Dar ea nu era \nc~ntat` de ideea m`riti[ului.

Barras a \nceput s` insiste: i-a spus c` are o nou` amant` [i nu \[i poate permite s` le \ntre]in` pe am~ndou`, mai ales c` ea era foarte costisitoare; i-a punctat c` dac` nu se m`rit` cu Napoleon va ajunge \n strad`, al`turi de cei doi copii. De[i [tia c` mama lui Napoleon, Leticia, era \mpotriv` din cauza v~rstei [i c` mai fusese m`ritat`, Josephine s-a speriat de amenin]`rile lui Barras. A decis s` accepte mariajul.

“pentru destin” Napoleon [i Josephine au stabilit ceremonia civil` la orele 20.00 ale lui 9 martie 1796.

Mireasa a ajuns mai devreme [i a primit cadoul de nunt`: un medalion gravat cu “Pentru Destin”.

Nici nu \[i imaginau ce feste avea s` le joace tocmai acest destin.

Dup` c`s`torie, c~teva zile mai t~rziu, generalul pleac` \n Italia. Napoleon \i scria ne\ncetat.

De exemplu, \n aprilie 1796, o invit` la Milano pentru a-[i petrece luna de miere: “Am scrisorile tale din 16 [i

21. Sunt multe zile \n care tu nu \mi scrii. Ce faci? Nu iubita mea, nu sunt gelos, dar am momente c~nd m` \ngrijorez. Vino c~t mai cur~nd; te previn: dac` vei mai \nt~rzia m` vei g`si bolnav.

Oboseala [i lipsa ta sunt prea mult pentru mine. Scrisorile tale sunt bucuria zilelor mele, iar zilele mele fericite nu sunt multe. Junot va aduce la Paris 22 de steaguri.

Trebuie s` vii cu el, \n]elegi? – triste]e f`r` de speran]`, suferin]` f`r` de consolare, jale f`r` de sf~r[it; astea vor fi dac` \l voi vedea venind \napoi f`r` tine.

Dragul meu prieten. El te va vedea, va putea s` respire aerul din templul t`u; poate va avea norocul de a-i acorda marele [i unicul favor al unui s`rut pe obraz, \n timp ce eu voi fi singur [i departe, mult prea departe. Dar tu o s` vii, nu-i a[a? Vei fi aici,

l~ng` mine, \n bra]ele mele, la pieptul meu, l~ng` gura mea?

Folose[te-te de v~nt [i vino!”

El era \ndr`gostit nebune[te.

Ea, \ns`, nu \l putea suferi. {i ac]iona \n consecin]`. Imediat ce el a plecat, a \nceput s` \[i tr`iasc` via]a: baluri, petreceri, aman]i.

C~nd acesta i-a cerut s` i se al`ture \n Italia, \ngrozit` de acest g~nd a ajuns s` inventeze scuze care mai de care mai grave, precum cea c` este \ns`rcinat` [i nu poate c`l`tori. Barras, intuind toate acestea, dar mai ales tem~ndu-se c` generalul va renun]a la campania din Italia, fapt care iar fi adus pierderi financiare mari, decide s` o for]eze pe Josephine s` plece la so]ul s`u. Ea accept`, cu at~t mai mult cu c~t \i era fric` de Barras. Napoleon o a[tepta \ns`rcinat`. Era at~t de fericit.

C~nd a ajuns, ea l-a min]it din nou [i i-a spus c` a pierdut sarcina.

Durerea l-a \nnebunit. Dar era fericit s` o aib` pe ea l~ng` el.

Odat` ce campania a luat sf~r[it [i au revenit la Paris, pentru Josephine a \nceput chinul.

Trebuia s` fie cuminte cu orice pre]. Dar, mai ales, s` \l suporte pe Napoleon. C~nd acesta a plecat \n Egipt, Josephine a revenit la vechile obiceiuri. |ns`, pe 19 iulie 1798, \n timp ce se \ndreptau c`tre Cairo, Bourrienne, secretarul lui Napoleon, l-a auzit pe acesta discut~nd cu Junot. |n urma conversa]iei, Napoleon a venit furios la Bourrienne [i i-a repro[at c` at~t de mult` vreme i-a ascuns adev`rul despre Josephine. Aflase de faptele ei [i mai ales de infidelit`]i. Gene- 

Stop to shop 67

Story oF... ralul era devastat de durere. |[i dorea divor]ul [i un scandal public, s` o umple de ru[ine, a[a cum f`cuse ea cu el.

La Paris, c~nd Josephine a aflat c` Napoleon [tie adev`rul [i c` revine din Egipt mai devreme a tr`it o panic` imens`. |ntors \n casa lor, Napoleon a p`r`sit dormitorul conjugal [i s-a \nchis \ntro alt` camer`. Josephine tr`ia un [oc dublu: odat` frica asupra deciziei pe care so]ul ei o va lua, iar pe de alt` parte nu \n]elegea ce sentimente o \ncearc`. De fapt, de unde nu \l suporta pe Napoleon, ajunsese – nici nu [tie cum – s` se \ndr`gosteasc` de el. Roata se schimbase. Acum, el nu o mai suporta pe ea [i nu o mai dorea, iar ea t~njea dup` el.

Din p`cate, era mult prea t~rziu. Napoleon nu a vrut s` mai dea ochii cu ea, dec~t dup` multele insisten]e ale Hortensiei.

C~nd s-au rev`zut, el i-a spus clar [i r`spicat c` i-a ucis inima [i c` nu o va mai iubi niciodat`.

De[i au r`mas c`s`tori]i, din acel moment Napoleon a devenit un so] infidel. Iar ea, era o so]ie fidel`. Via]a \i plasase \ntr-un joc stupid. Napoleon avea amant` dup` amant`, iar Josephine nu \nceta s` fac` tot ce putea ca s` aib` calit`]ile unei so]ii perfecte.

Pe de alt` parte, lui Napoleon nu \i mai p`sa. Era con[tient c` din mariajul cu Josephine nu va avea un mo[tenitor. Astfel, odat` ce a aranjat c`s`toria dintre fratele s`u, Louis – rege al Olandei, [i fiica sa vitreg`, i-a rugat ca dac` vor avea un fiu s` \i pun` numele lui. Fapt care s-a [i \nt~mplat.

68 Stop to shop

Napoleon a considerat c` cel pu]in pe linie de s~nge are un mo[tenitor [i s-a decis c` poate divor]a.

Dar, \n decembrie 1805, a devenit |mp`rat al Fran]ei. L-a adus pe Pap` pentru ceremonia de \ncoronare. Imediat ce Papa a ajuns, Josephine a ticluit s` \i scape accidental informa]ia c` nu sunt c`s`tori]i \n fa]a lui Dumnezeu. Iar \n ochii bisericii a[a ceva nu era de acceptat. Napoleon s-a \nfuriat enorm! Acest “detaliu” \i n`ruia planul de a divor]a. A ur~to pe so]ia lui pentru indiscre]ie, dar a acceptat compromisul.

Dup` \ncoronare, Napoleon [ia \nceput campaniile militare \n Europa. Dar un g~nd \l b~ntuia: un mo[tenitor al s`u. Cu at~t mai mult cu c~t nepotul \i murise brusc \n 1807. Decide s` divor]eze \n vederea unei c`s`torii avantajoase [i polititc.

finalul La cina din seara lui 30

noiembrie 1809 a \n[tiin]at-o pe Josephine c`, \n interesul Fran]ei, trebuie s` \[i g`seasc` o so]ie care s` \i poat` oferi un mo[tenitor. La divor], Napoleon a spus: “Ea a \mpodobit 13 ani din via]a mea. Memoria ei va r`m~ne mereu gravat` \n sufletul meu.”.

Josephine a replicat: “Pentru c` eu nu am nicio speran]` de a purta un copil \n p~ntec, astfel \nc~t so]ul meu s` \[i \ndeplineasc` datoriile politice [i s` serveasc` intreresele Fran]ei, sunt \nc~ntat` s` \i ofer cea mai mare dovad` de iubire [i devotament de pe acest p`m~nt.”. {i tocmai c~nd procesul de separare a fost \ncheiat, pe 10 ianuarie 1810, \mp`ratul [i-a dat seama: se re\ndr`gostise de Josephine. De fapt, poate c` nu \ncetase niciodat` s` o iubeasc`.

A decis ca ea s` \[i p`streze titlul de |mp`r`teas` [i s` primeasc` ajutor financiar.

Cel mai trist moment pentru cei doi a fost plecarea ei. Ea st`tea singur` \n fosta sa camer`, acum goal`, a[tept~ndu-l pe Napoleon pentru a-[i lua r`mas bun. C~nd el a intrat, i s-a aruncat \n bra]e, \n spasme de pl~ns p~n` c~nd a le[inat la pieptul lui.

El a s`rutat-o de r`mas bun. A ie[it din camer` [i a privit pe geam cum ea este dus`, aproape pe bra]e, c`tre calea[ca ce o a[tepta la intrare.

De[i desp`r]i]i, cei doi au continuat s` se iubeasc`. Iar c~nd Josephine a murit, \n 1814, ultimul cuv~nt pe care l-a rostit a fost “Napoleon”.

Roxana Bichi[

concurS

Strict masculin!

TReNDS

by Adina Buzatu [i Revista STOP TO SHOP te invit` la concurs!

Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 – 11.00, \n data de 23 martie 2012, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i câ[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TReNDS by ADINA BUzATU!

Cum apreciaz` Iuliana Tudor c` va fi noul sezon al emisiunii “O dat`-n via]`”?

Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop!

Stop to shop 69

diScovEr thE world

UN PARADIS NATURAL {I CULTURAL:

Thailanda

70 Stop to shop

thailanda a fost binecuvantat` de Buddha cu sukhothai ]i Chiang mai. {n sukhothai agricultura organic` ]i turismul merg m@n` [n m@n`. mii de turi]ti merg [n zona din centrul \`rii pentru a planta orez ]i pentru a gusta cele mai dulci ]i zemoase fructe. Chiang mai, ora]ul din inima junglei, dezv`luie dragostea f`r` limite a thailandezilor pentru elefan\i.

Ambele sunt [nc`rcate de cultur` ]i pove]ti fascinante a c`ror frumuse\e cu greu poate fi descris` [n cuvinte.

diScovEr thE world

sukhothai O alt` comoar` a Thailandei se afl` \n centrul ]`rii. Parcul Istoric Sukhothai a fost capitala primului Regat al Siamului \n secolele XIII-lea [i XIV [i acum cuprinde 193 de ruine reprezent~nd statui ale lui Buddha [i temple care au influen]e khmere [i sinhaleze, un stil unic \n arhitectura thailandez`. Istoricii spun c` Sukhothai este leag`nul civila]iei thailandeze pentru c` aici s-a stabilit \n secolul al XII-lea o popula]ie originar` din China ce purta numele de Thai, adic` "oameni liberi". Frumuse]ea templelor este accentuat` [i de natur`, deoarece parcul este mereu plin de iarb` verde, pomi, flori [i un aer at~t de curat \nc~t \]i umple pl`m~nii. La

30 de kilometri distan]` de parc se afl` ferma Organic Agriculture Project, Sukhothai Airport. Este o oaz` de lini[te [i s`n`tate unde agricultura organic` se \mbin` perfect cu turismul. Aici turi[tii pot vedea ce \nseamn` s` fii argicultor thailandez. Dis de diminea]` oaspe]ii sunt \mbr`ca]i \n uniforme, \nc`l]a]i cu cizme, urca]i \n ma[ini agricole [i du[i pe c~mp. |nva]` s` culeag` nuferi, vizitez` planta]iile de papaya [i banane.

Apoi asist` la baia de diminea]` a celor 200 de bivoli de ap` care la ora 8 sar \n lac [i \noat` spre paji[tile cu iarb`. Bivolii din Sukhothai au fost salva]i de la abator [i acum sunt crescu]i pentru a furniza \ng`[`minte naturale pentru planta]ii. Sunt foarte bl~nzi [i te po]i \mprieteni cu ei \n timp

ce te plimbi pe spatele lor pe c~mpurile de orez. Agricultorii te vor \nv`]a cum s` plantezi [i s` culegi orez, a[a c` preg`te[te-te s` intri \n noroi p~n` la genunchi.

Totul va fi r`spl`tit cu un pr~nz \n mijlocul c~mpului unde totul este de orez: sucul, p~inea chiar [i pr`jiturile. Nu pleca de la ferm` f`r` s` cumperi ceai de orez. Este dulce, miroase a iarb` verde [i ajut` la regenerarea celulelor. O singur` can` asigur` necesarul de vitamina C pentru 3 zile.

chiang Mai Chiang Mai este situat \n nordul ]`rii. Este al doilea ora[ ca m`rime al Thailandei [i principalul centru comercial, religios [i cultural dup` Bangkok. ďƒ˜

Stop to shop 71

diScovEr thE world

G`zduie[te peste 300 de temple buddhiste. Cel mai important este Doi Suthep care a fost construit \ncep~nd cu anul 1383.

Legenda templului este una fascinant`. Se spune c` o relicv` a lui Buddha a fost pus` pe spatele unui elefant alb, care a fost eliberat \n jungla din jurul actualului ora[. Elefantul a mers p~n` \n v~rful muntelui unde se afl` acum templul [i c~nd a ajuns acolo a scos un zgomot puternic, s-a a[ezat [i a murit. La fel ca [i atunci, elefan]ii au o importan]` aparte pentru Chiang Mai. |n Thailanda au mai r`mas doar 5000 de astfel de animale. O parte dintre ei poate fi v`zut` la Tab`ra de Elefan]i Chiang Dao. Aici elefan]i fac \n fiecare diminea]` baie \n r~ul Kwai Yai. Apoi picteaz`, car` [i a[eaz` trunchiuri de copaci, ridic` steaguri [i duc gunoiul.

Totul de dragul turi[tilor pe care \i

72 Stop to shop

poart` apoi la o plimbare de o or` prin jungl` thailandez`. Fiecare elefant este condus de un mahout. Dragostea dintre animal [i \ngrijitorul s`u nu are limite. Mahoutul petrece mai mult timp cu elefantul dec~t o face cu propria familie [i \l iube[te ca pe un copil.

Are grij` de el de c~nd vede prima oar` lumina zilei, a[a c` dac` sunt desp`r]i]i, elefantul poate muri de depresie. Tot \n Chiang mai se afl` [i Templul Tigrului.

Aici po]i m~ng~ia tigrii, te po]i poza cu ei [i po]i hr`ni cu biberonul puiu]ii veseli. Ora[ul nordic are [i el un Bazar de Noapte, cel mai mare din Thailanda. Pre]urile sunt chiar mai mici dec~t \n Bangkok. Caut` prin magazine e[arfele de cahmere sau m`tase. Vei g`si toate culorile [i modele posibile puse la v~nzare pentru doar 50 de lei, dar dac` negociezi le po]i achizi]iona cu 20 de lei. Profit` [i de masajele thailandeze aplicate pe fotolile comode aflate \n mijlocul str`zii.

Pentru doar 7 lei \]i po]i relaxa 30 de minute g~tul, spatele, umerii [i picioarele prin tehnicile [tiute

doar de speciali[tii thailandezi.

Nu pleca din Thailanda f`r` s` \ncerci preparatele tradi]ionale. }ara Z~mbetelor este plin` de pie]e cu m~ncare g`tit`. Cum arat` o astfel de pia]`? Ca un curcubeu: zeci de tejghele str~nse \ntr-un singur loc, pline cu preparate de toate felurile [i toate culorile. Aromele puternice aproape c` te \mbat` [i sunt greu de \n]eles pentru nasul fin al unui european, dar descriu perfect gustul extrem de iute sau foarte dulce al delicateselor. Pie]ele sunt mereu at~t de aglomerate \nc~t po]i crede c` thailandezii nu g`tesc niciodat` acas`, ci cump`r` totul de aici. Acesta este [i motivul pentru care m~ncarea este tot timpul proasp`t`, delicioas` [i foarte ieftin`. Cu 10 lei po]i cump`ra dou` por]ii de orez, dou` frig`rui, un piept de pui la cuptor [i cl`tite. Nu rata insectele. G~ndacii de toate felurile, viermii de ap` sau de m`tase [i greierii au gust de cartofi pr`ji]i, dar sunt boga]i \n proteine [i foarte s`n`to[i.

Florentina Ilie

tEchnEwS

Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice

M`r]i[oare hi-teCh de BirOu

Logitech Wireless M305 este disponibil \n [apte modele [i culori, pentru tot atâtea stiluri de via]`.

74 Stop to shop

Ca s` fim \n ton cu prim`vara [i m`r]i[orul, azi avem ni[te mici gadgeturi colorate – mau[ii Logitech M305. Sigur, mai potrivi]i pentru doamne [i domni[oare dec~t pentru contabili scor]o[i sau \mp`timi]i de jocuri video.

Ace[tia nu doar \mbun`t`]esc utilizarea notebook-ului, dar aduc [i o not` de culoare [i exuberan]` prin design-ul lor inedit.

Logitech Wireless M305 este disponibil \n [apte modele [i culori, pentru tot at~tea stiluri de via]`.

Fie c` e[ti femeia vis`toare, retro sau energic`, produc`torul promite solemn c` mausul \]i va defini stilul [i se va asorta la atitudinea [i la look-ul t`u.

M305 prin func]iile sale avansate te las` s` zbori printre pagini, adic` s` vizualizezi peste 10 000 de r~nduri dintr-un singur scroll.

Fie c` navighezi pe o pagin`

de mod`, cite[ti [tiri sau lucrezi \ntr-un fi[ier Excel interminabil...

Designul ergonomic a fost creat special dup` conturul m~inii utilizatoarei [i se completeaz` cu adaptabilitatea sa la orice suprafa]` pe care este folosit, astfel \nc~t M305 te poate \nso]i at~t la cafenea, pe canapea, c~t [i \n... parc.

Chiar dac` este extrem de mic, nu vei pierde mini receiverul Nano \n geant`, printre rujuri, telefoane [i cleme. Pentru c` locul s`u nu este \n geant`, ci \n laptop, pentru c` e mic [i nu deranjeaz`. Iar odat` instalat receptorul Nano, mausul t`u va putea func]iona imediat ce notebook-ul porne[te. |n plus, po]i s` ui]i de grija \nlocuirii bateriei a c`rei durat` de via]` este de 12 luni.

Gama multicolor` a mausului Logitech Wireless M305 este disponibil` la un pre] de 99,9 lei.