Stop to Shop Aprilie 2012 by Stop to Shop

Sumar

“ ” Nr. 115 - Aprilie 2012

Iuliana Tudor

`]ii n prisma normalit [i shopping-ul pri

INTERVIU

|mi place s` cred c` sunt una dintre acele femei care impun personalitatea asupra unei ]inute, nu care las` ]inuta s` le... personalizeze. Combin ]inutele noname cu cele de firm`. Sau un tricou H&M cu o pereche de jean[i D&G.

De vorb` cu Edvin Marton [i Evgeni Plushenko

FashIoN aRchITEcTURE

Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro

Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@tycoon.com.ro 021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@tycoon.com.ro 021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactor: Diana Rodan, Florentina Ilie Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:

Tycoon Media Press parte a grupului

C.F. Worth – Omul care a revolu]ionat moda

GENTLEMEN’s aGREEMENT by Adina Buzatu

WoMEN IN sTYLE

by Cristina Maria Purdescu

IsToRIa BIJUTERIILoR Diamantul, Regele Bijuteriilor (IV)

sToRY oF...

Mary Tudor [i Charles Brandon

DEsTINa}II Tanzania, paradisul aventurierilor

2 Stop to shop

Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236 Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.

EditShop

“

(...)este mult mai important ca, \n pragul Sfintei S`rb`tori Pascale, s` descoperi]i semnifica]ia portului na]ional românesc sau s` v` inspira]i din colec]ii propuse de profesioni[ti care fac din mod` un etalon, luptând \mpotriva kitsch-ului.

Dragii mei, Este din nou luna \n care celebrm una dintre cele mai importante srbtori: Pa[tele. Cred c fiecare se va pregti cum se cuvine: de la cadouri pentru cei dragi pn la alegerea locului unde va fi cele brat |nvierea Domnului. {i pentru c este o lun special, Stop To Shop v ofer un cadou inedit: un interviu cu Edvin Marton [i Evgeni Plushenko – dou personalit]i fascinate, dou nume de rezonan] mondial. Tot ca un cadou am gdit [i celelalte rubrici \n care fie v prezentm pove[ti de via] unice, fie v ]inem la curent cu realizri ale unor oameni de calitate, \ncernd a va fi ghid \n fascinanta lume de fashion & beauty. Am renun]at la subiecte tabu de genul “povestea Iepura[ului de Pa[te” tocmai pentru c nu ni se mai par relevante. Credem c este mult mai important ca, \n pragul Sfintei Srbtori Pascale, s descoperi]i semnifica]ia portului na]ional romnesc sau s v inspira]i din colec]ii propuse de profesioni[ti care fac din mod un etalon, luptnd \mpotriva kitsch-ului. |n speran]a c a]i primit un frumos cadou editorial din partea noastr, \n numele \ntregii echipe “Stop To Shop” v doresc s ave]i un Pa[te plin de lumin! A voastr,

Roxana Bichi Redactor {ef

4 Stop to shop

Film

Premierele lunii aprilie Toat` lumea din familia noastr` Regia: Radu Jude Cu: {erban Pavlu, Mihaela SĂŽrbu, Sofia Nicolaescu Gen: Comedie, Dram` Premier` \n Rom~nia: 06.04.2012

Faust Regia: Aleksandr Sokurov Cu: Anton Adasinsky, Johannes Zeiler, Isolda Dychauk Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 06.04.2012

American Pie: Reunion Regia: Jon Hurwitz, Hayden Schlossberg Cu: Jason Biggs, Alyson Hannigan, Seann William Scott Gen: Comedie, Romantic, Dragoste Premier` \n Rom~nia: 06.04.2012

6 Stop to shop

The Cold Light of Day Regia: Mabrouk El Mechri Cu: Henry Cavill, Bruce Willis, Sigourney Weaver Gen: Ac]iune, Thriller Premier` \n Rom~nia: 13.04.2012

The Pirates! Band of Misfits Regia: Peter Lord Cu: Salma Hayek, Hugh Grant Gen: Anima]ie Premier` \n Rom~nia: 20.04.2012

Battleship Regia: Peter Berg Cu: Rihanna, Alexander Skarsgard, Liam Neeson, Taylor Kitsch Gen: Ac]iune, SF Premier` \n Rom~nia: 20.04.2012

Undeva la Palilula Regia: Silviu Purc`rete Cu: George Mihai]`, R`zvan Vasilescu Gen: Comedie, Dram` Premier` \n Rom~nia: 20.04.2012

Project X Regia: Nima Nourizadeh Cu: Thomas Mann, Oliver Cooper, Jonathan Daniel Brown Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 20.04.2012

Headhunters Regia: Morten Tyldum Cu: Aksel Hennie, Nikolaj Coster-Waldau, Synn Gen: Ac]iune, Crim`, Thriller Premier` \n Rom~nia: 27.04.2012

nEwS – agEnda lunii 1

7/04

KiNgs ON iCE 2012

4 5

6 7

8 9

10 11

12 13

14 15 16

17 18

19 20

2/04 Unul dintre cei mai bine v~ndu]i violoni[ti ai lumii va sus]ine un concert jazz, al`turi de grupul s`u de jazz-fusion. Reprezenta]ia va cuprinde un program variat, piese originale de jazz \mbinate cu prelucr`ri muzicale dup` Jimi Hendrix sau compozi]ii din repertoriul ”The Doors” Sala Palatului, Bucure[ti, ora 19:00.

6/04

23 24 26

27 28

Spectacolul face parte din turneul de prim`var` 2012 [i ajunge în România în premier`. Trupa de dans modern Todes Ballet este renumit` la nivel interna]ional pentru colabor`rile cu arti[ti ca Michael Jackson, Ricky Martin, Boyz II Men sau Mariay Carey - Sala Palatului, Bucure[ti.

8 Stop to shop

23/04 CONCERT david BisBal Artistul spaniol, \nso]it de forma]ia sa de instrumenti[ti, preg`te[te pentru fanii din Rom~nia un show live, plin de energie - 23 Aprilie 2012, Sala Palatului, ora 20:00.

CONCERT NigEl KENNEdy QuiNTET

21 TOdEs BallET 22

Cel mai a[teptat spectacol de patinaj artistic revine în România, av~ndu-i în distribu]ie pe multiplii campioni Evgeni Plushenko, Stephane Lambiel, Brian Joubert, dar [i numeroase alte nume de referin]` ale celui mai rafinat sport al ghe]ii. Totul sub acompaniamentul muzical ale celebrului Stradivarius, mânuit de Edvin Marton Patinoarul Mihai Flamaropol, Bucure[ti, ora 15:00 [i ora 20:00.

24/04 CONCERT Mihai MåRgiNEaNu

21/04 sENsaTiON - ThE OCEaN Of WhiTE Sensation, \n premier` \n Rom~nia! Cel mai cunoscut eveniment dance din Europa transform` Pavilionul Central al Romexpo \n “Ocean of White”. Dincolo de dresscode-ul obligatoriu, care l-a f`cut faimos [i care se p`streaz`, Sensation este un show complex, glamour, un cocktail de muzic`, dans, lumini, teatru, coregrafie [i efecte pirotehnice. DJ faimo[i la nivel interna]ional mixeaz` o noapte \ntreag` \ntr-un decor fantastic. Accesul este permis exclusiv persoanelor peste 18 ani - 21 Aprilie 2012, Romexpo, ora 22:00.

Mihai M`rgineanu sus]ine un concert de lansare a noului album de studio, intitulat Zarita. M`rgineanu va avea al`turi invita]i surpriz` care vor fi anun]a]i doar \n seara evenimentului - 24 Aprilie 2012, Sala Palatului, ora 19:30.

inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE

intErviu

Edvin Marton[i Evgeni Plusenko Tango Pe ghea|~

10 Stop to shop

Dac Edvin nu l-ar fi \ntlnit pe Evgeni cu siguran] soarta ar fi inventat un moment pentru cei doi. Doi arti[ti, uni]i de o chimie pe care nici mcar ei nu aveau s o con[tientizeze atunci cnd s-au cunoscut. Amndoi au visat s-[i dep[easc condi]ia [i s fac performan]. Unul \n patinaj artistic, cellalt \n muzica clasic. Amndoi au pornit la drum doar cu credin] [i visuri. Unul nu avea patine, altul nu avea vioar. I-a unit, \n schimb, dorin]a de a excela, chiar dac [i unul, [i cellalt, au avut nop]i \n care s-au vitat de durere. Sacrificii pentru un vis mre]. |n final, am bii se uit \n urm, zm bind: “Totul a meritat pn aici!”. Fr urm de regret, sunt ferici]i! Anul acesta, cei care aveau s lase fr replic o sal \ntreag de fani ai patinajului artistic revin la Bucu re[ti \ntr-o nou reprezenta]ie Kings on Ice. |n premier, asul din mne c e o invita]ie inedit la tango.

intErviu s` \]i permi]i o pereche de patine. Ironia sor]ii a f`cut ca mama s` se \nt~lneasc` la o plimbare cu un prieten care i-a oferit o pereche de patine. A[a am \nceput eu s` patinez. A \nceput astfel aventura \ntr-un sport greu, \n care ai f`cut performan]` deadev`ratelea. Un sport pentru care ai f`cut, \nc` de mic, multe sacrificii. E.P.: Enorm de multe sacrificii. Pe c~nd tr`iam \n Volgograd mi-am ajutat p`rin]ii [i sora. La 11 ani m-am mutat singur, departe de familie, la St. Petersburg, pentru c` [coala de patinaj de la Volgograd se \nchisese. Mai apoi m-am mutat cu mama, restul familiei venind al`turi de noi mai t~rziu. Am sacrificat multe pe parcurs ce antrenamentele necesitau din ce \n ce mai mult` munc` [i efort [i energie pe care, evident, trebuia s` le combin cu [coala, ceea ce era aproape imposibil.

Primele mele patine au fost de \mprumut Cum a \nceput aventura ta cu patinajul artistic?

Evgeni Plusenko: A fost o \nt~mplare. Mama [i-a dorit s` m` dezvolt s`n`tos [i a decis la 4 ani s` fac patinaj [i asta pentru c` eram adesea un copil boln`vicios, r`ceam mereu. A fost felul ei de a m` c`li. Dar, pe atunci, \n URSS era foarte greu

|n patinaj am f`cut lucruri pe care al]i patinatori nu au reu[it s` le repete Nu a fost \n zadar. P~n` la urm`, peste ani, ai sfidat toate regulile patinajului prin acea combina]ie imposibil`: 4-3-3. Care a fost cel mai ad~nc g~nd care ď&#x192;&#x2DC;

Stop to shop 11

intErviu E.P.: Familia pentru mine este solid` ca un munte. E ca o poveste frumoas` al`turi de so]ia [i p`rin]ii mei. Ne respect`m unii pe al]ii, suntem prieteni [i ne iubim.

te-a f`cut s`-]i dore[ti s` spargi toate tiparele? E.P.: La antrenamente, eu [i antrenorul meu, Alexei Mishin, ne-am porpus aceste combina]ii. Nu am anticipat c` aceste combina]ii de s`rituri nu vor fi repetate [i de al]i patinatori, a[a c` am continuat antrenamentele. Este adev`rat c` nimeni nu a repetat combina]ia 4-3-3, de[i au trecut de atunci 10 ani. De asemenea, este o combina]ie de triplu axel cu triplu flip care nu a fost repetat` \nc`. Bine\n]eles, este un lucru dr`gu] `sta. Oricum, sunt \nc` multe idei la care lucr`m [i pe care dorim s` le implement`m. Fi]i pe faz`! Pentru mine Alexey Mishin este antrenorul num`rul unu \n patinaj artistic, f`r` termen de compara]ie. La cei 70 de ani ai s`i este \ntr-o continu` evolu]ie. M` \nclin \n fa]a lui cu respect.

12 Stop to shop

Ai avut momente \n care teai sim]it dep`[it de situa]ie, \n care ]i-ai dorit s` renun]i la patinaj? E.P.: Da, s-a \nt~mplat c~nd eram copil [i, de fiecare dat` c~nd m` re\ntorceam \n patinaj, toate m` dureau. Mu[chii picioarelor m` usturau, nu m` puteam da jos din pat de durere. Eram devastat [i f`r` putere. |ns`, pentru c` aveam al`turi o echip` extraordinar` care mereu a crezut \n mine, m-a ghidat [i m-a ajutat, am reu[it. Clar nu a[ fi ajuns la aceste performan]e f`r` ei al`turi de mine.

Au fost zile c창nd nu m` puteam da jos din pat de durere C~nd te-ai \ndr`gosit prima oar`? E.P.: Nu-mi amintesc, \ns` acum pot spune c` sunt foarte \ndr`gostit de [otia mea, Yana Rudkovskaya. Familia este un lucru esen]ial pentru tine...

intErviu Yana este muza mea! Nu de mult, ai vrut iar s` renun]i la patinaj. De data asta omul care te-a f`cut s` te \ntorci a fost Yana, so]ia ta. E.P.: Yana nu a vrut s` abandonez, pentru c` ea a crezut mai mult dec~t mine \n for]a pe care o am de a patina \n continuare. M-a asigurat c` nu sunt prea b`tr~n pentru acest sport, cum credeam la vremea respectiv`. {i, e adev`rat, nu este nici un sportiv de 29 de ani \n patinaj artistic care s` fie \ntre primii trei \n lume \n clasamente. Yana mi-a oferit tot sprijinul \ntr-o perioad` foarte grea pentru mine. De altfel, m-a sus]inut p~n` [i la antrenamente, \n timpul cantonamentului, \n timpul evenimentelor [i mai ales \n timpul opera]iilor. C~nd am ales muzic` pentru concurs, am ales-o \mpreun`. Yana este muza mea. Iar Yegor, fiul t`u din prima casatorie... E.P.: Sunt foarte m~ndru de Yegor \ns`, din p`cate, \l v`d foarte rar din cauza antrenamentelor. |ncerc totu[i ca \n weekend s` ne petrecem timpul \mpreun`. El joac` hochei [i se descurc` bini[or \ns`, din p`cate, nu e ca tat`l lui, ba e chiar un pic lene[ la antrenamente. |ns`, dincolo de toate astea, Yegor este cel mai important lucru din via]a mea, este copilul meu [i \mi doresc s` fiu cu el \n fiecare zi.

Muzica pentru mine \ncepe odat` cu primii fiori ai dragostei Edvin, [i tu ai descoperit muzica relativ devreme, cu ajutorul mamei tale. La 5 ani. Motivul a fost altul: prima dragoste pentru fata de la gr`dini]`. Edvin Marton: Aveam 5 ani c~nd m-am \ndr`gostit prima dat` de o fat` de la gradini]`. |mi doream foarte tare s` \i ofer un cadou deosebit de ziua ei, a[a ď&#x192;&#x2DC;

Stop to shop 13

intErviu E.M.: Unul dintre aceste momente a fost chiar acest concurs, despre care am vorbit, «Golden Violin Award». Atunci am primit dreptul s` c~nt pe o vioar` Antonio Stradivarius. P~n` atunci, este important s` spun, am c~ntat pe un instrument care nu \mi apar]inea. |ns`, \n noaptea c~nd am primit dreptul de a c~nta pe Stradivarius, nu am putut dormi. Sentimentul care m-a str`b`tut atunci c~nd am putut s` pun m~na pe vioar` nu se poate descrie, vreodat`, \n cuvinte. A fost incredibil. |ns`, acela[i timp de sentiment l-am avut [i c~nd am avut ocazia s` c~nt pentru Evgeni, pentru prima oar` pe ghea]`, \n cadrul Jocurilor Olimpice de la Torino.

M` simt binecuvântat c` am \nv`]at s` c~nt la vioar` un dans unguresc pentru copii [i iam ]inut o serenad`. Am avut mare succes iar la sf~r[it am primit [i un s`rut. |nc` din copil`rie mama ta a fost cea care te-a sus]inut \n studiul viorii, ]i-a inoculat un vis m`re] al reu[itei. |ncepusei \nc` de pe atunci s` crezi \n el, cu adev`rat, s` munce[ti pentru a-l \ndeplini. E.M.: De fiecare dat` c~nd ajung s` c~nt «Capriciile» lui Paganini \mi vine \n minte asta: «Pe vremea aceea nu am putut s` joc

14 Stop to shop

fotbal, aveam mult prea mult de repetat la vioar`. |n schimb, atunci, mi-am f`cut o promisiune: voi fi cel mai bun violonist din lume!» {i, uite cum, 20 de ani mai t~rziu, am c~[tigat concursul mondial.

La \nceput am cântat pe o vioar` de \mprumut {i totu[i, au existat momente c~nd visul devenit realitate s`-]i taie rasuflarea?

}i-a fost vreodat` fric` de g~ndurile tale? E.M.: Din fericire nu am g~nduri negre. A[ putea spune c` ele m` evit` [i eu pe ele. Sunt un om fericit, zi de zi, [i nu pot dec~t s` m` simt binecuv~ntat pentru cadourile primite de la via]`. La un moment dat, \ntrebat despre lucrurile care te definesc, ai vorbit despre «planeta ta special`»... E.M.: Planeta mea se refer` la lumea pe care o exprim`, \n mod particular, muzica mea – pulsa]ii [i sunete de ritmuri con-

intErviu tr`iesc via]a din plin, s`-i simt toate culorile, gusturile [i mirosurile. E[ti t`tic de b`ie]i...E greu s` ]ii pasul cu ei sau ei cu tine? E.M.: Copiii mei m-au pus \ntr-o ipostaz` relativ nou` pentru mine - cea de tat`. |ns` \i iubesc foarte mult [i \mi lipsesc enorm, ei [i frumoasa mea so]ie, atunci c~nd sunt plecat de acas`, \n turnee. G~ndul meu este la ei.

Un cadou \n premier` la Bucure[ti Acum la ce visezi? E.M.: Ma preocup` noi sunete \n momentele de inspira]ie

[i asta pentru c` visez s` reu[esc s` le transmit oamenilor bucurie [i o bucat` de fericire mult timp de acum \ncolo. Dup` albumul Stradivarius, am lansat un nou album: Hollywood. |n anii care vin, mi-ar pl`cea s` le c~nt fanilor mei muzica de pe acest album, \ntr-un show des`v~r[it. {i, dac` tot vorbim de surprize, ce ne preg`ti]i pentru Kings On Ice 2012 la Bucure[ti? E.M.: Surpriza cea mai mare, dincolo de multe altele care vor fi pe parcursul show-ului, este cel mai nou hit de la Campionatele Europene de Patinaj Artistic- Tango Roxanne. Va fi pentru prima dat` c~nd vom prezenta acest num`r, \mpreun` cu Evgeni, dup` Sheffield. Diana Rodan

temporane mixate cu fabuloasele armonii clasice. Asta este planeta mea special`. |n planeta ta special`, rolul principal \l joac`, f`r` doar [i poate, vioara ta. Ai sim]it vreodat` c` nu te las` s` c~n]i? E.M.: Nu, [i asta pentru c` aveam o rela]ie echilibrat`. Sincer vorbind nu-mi pot imagina via]a f`r` ea... Edvin c~nd nu c~nt` la vioara, joac` fotbal... E.M.: ...sau navigheaz`, sau skiaz` ori g`te[te. |mi place s`

Stop to shop 15

EvEnimEnt

“J’aime la vie!” 16 Stop to shop

Eternul feminin Coco Chanel. Un nume de referin]` \n mod`. Nu exist` persoan` care s` nu fi auzit de marea doamna a fashion-ului mondial. Coco Chanel este etern`, iar modul \n care a redefinit feminitatea este un cod [i \n zilele noastre. Cea care a spus c` nu exist` nimic mai frumos [i mai elegant dec~t negrul continu` s` fie o surs` de inspira]ie pentru designeri. A urma pa[ii lui Coco \nseamn` a nu da gre[. Iar dac` [tii s` fii original [i s` pui propria amprent`, atunci succesul este garantat. {i Mihaela Drafta a mers pe urmele lui Coco Chanel, propun~ndu-[i ca femeia

EvEnimEnt Ca la orice colec]ie orchestrat` de ea, Mihaela are grij` ca ]inutele s` fie \n total` concordan]` cu machiajul [i coafurile manechinelor, evenimentul fiind g~ndit p~n` la ultimul detaliu. “|ntotdeauna, tendin]ele actuale \n vestimenta]ie \mprumut` accente din anii anteriori. Un astfel de semn \l reprezint` salopeta, care nu trebuie s` lipseasc` din garderoba niciunei femei care vrea ca \n acest sezon s` fie neap`rat \n pas cu moda. Exemplele au fost date deja la Hollywood de icon-uri ca Gwyneth Paltrow, Kate Beckinsale sau Karolina Kurkova.”, explic` Mihaela Drafta.

“J’aime la vie!”

care va \mbr`ca outfit-uri din ultima sa colec]ie s` strige din tot sufletul: “J’aime la vie!”.

un omagiu etern Designer-ul Mihaela Drafta prefa]eaz` venirea prim`verii cu o nou` colec]ie plin` de via]` [i culoare. |n recentele sale crea]ii este evident` influen]a disco a anilor ‘80, unul din semne fiind materialele folosite: jerseu, dantel`, piele, vol`na[e, etc. Admiratoare \nfocat` a lui Coco Chanel, Mihaela las` de fiecare dat` s` se vad` inspira]ia pe care a acumulat-o de-a lungul timpului \n urma studiului operei artistei franceze.

Mihaela propune o salopet` neagr`, minimalist`, cu o singur` bretea, ce practic ofer` o panoram` curajoas` a bustului (recomandat celor cu un bust perfect, cu sau f`r` ajutorul medicinei estetice). “Un top din dantel` neagr`, transparent, [i o pereche de pantofi negri cu toc completeaz` perfect ]inuta.”, detaliaz` designer-ul. Pentru femeile care [tiu s` fie unice, creatoarea a dat na[tere unei rochii mini neagr`, din dantel` [i cu vol`na[e, cu aplica]ii inspirate din zona carnavalului. “O propunere genial` pentru o apari]ie ravisant` la un eveniment special. O crea]ie cu model deosebit [i decora]ii inedite.”, subliniaz` Drafta. Machiajul propus este Flapper, la mare c`utare \n anii ‘20 de c`tre femeile care ascultau jazz [i pur-

Stop to shop 17

EvEnimEnt

tau fuste scurte. Dac` nu [tii ce vei purta la evenimentele speciale, alege o rochie verde smarald, \n degrade-uri, cu aplica]ii, volane [i tren` inegal`. “Este o rochie de sear`, dintr-un material pre]ios, ce pune \n valoare feminitatea [i atrage garantat toate privirile. Pentru o astfel de rochie, este esen]ial` o siluet` bine conturat` [i o \n`l]ime de minim 1,70, pentru c` degrade-urile dau senza]ia de \ngustare a \n`l]imii picioarelor.”, aten]ioneaz` designer-ul. Mihaela [tie, asemeni celebrei Coco Chanel, c` o femeie

18 Stop to shop

“O fat` trebuie s` fie \n dou` feluri: elegant` [i fabuloas`.” Coco Chanel

este frumoas` [i datorit` faptului c` \[i alege \n]elept vestimenta]ia. Fiind o mare admiratoare a creatoarei franceze, Drafta nu \i aduce doar un omagiu urm~ndui sfaturile, ci atrage aten]ia tuturor doamnelor c` feminitatea este o chestiune de atitudine [i de ]inut`. A[adar, fi]i unice, ravisante [i mereu surprinz`toare, pun~ndu-v` \n eviden]` frumuse]ea [i cu ajutorul unor ]inute care s` \i cucereasc` pe to]i. Nu uita]i: “O fat` trebuie s` fie \n dou` feluri: elegant` [i fabulous`.” – Coco Chanel Roxana Bichi[

SpEcial

|ntoarcerea la origini

CosTumul PoPular {nTre TreCuT }i PrezenT

20 Stop to shop

Zilnic vorbim de haine. Ce este \n trend? Ce s-a mai lansat pe podiumurile marilor capitale ale lumii? Ce au spus celebrii designeri? |ns`, uit`m c` \n cultura fiec`rui popor, ca parte a identit`]ii sale, exist` [i anumite haine care, de[i nu se mai poart` zi de zi, ascund sute de ani de istorie. Iar valoarea lor este inestimabil`. Costumele populare reprezint` un document de via]`.

SpEcial de 50.000 de Euro. Ruxandra este absolvent` a sec]iei Nai a Universit`]ii de Muzic` din Bucure[ti, unde l-a avut ca profesor pe Gheorghe Zamfir.

diferen]e regionale

e se asunde dincolo de fiecare culoare, model sau element din care se compune un astfel de outfit? Descifrarea [i analiza elementelor sale elucideaz` importante probleme de etnogenez`. Leg`tura strâns` între îmbr`c`minte [i condi]iile de via]` ale omului constituie una dintre caracteris-

ticile fundamentale ale portului popular. Pentru a \n]elege mai bine valoarea [i ceea ce comunica un costum popular, am apelat la c~nt`rea]a de muzic` popular` Ruxandra Pitulice, fiica celebrei Mioara Pitulice. T~n`ra de]ine o impresionant` colec]ie de costume a c`ror valoare atinge suma

De[i portul românesc are o structur` de baz` unitar`, el a primit pe parcursul istoriei aspecte diverse de la o regiune la alta. Astfel, s-au creat particularit`]ile regionale, condi]ionate de un complex de împrejur`ri care au determinat [i stilul portului popular, legat de fiecare provincie în parte. Ruxandra puncteaz` c` “Varietatea costumului popular din aceste zone distincte se înscrie îns` în cadrul unei puternice unit`]i de fond, care este men]inut` de structura unitar` a costumului românesc, [i este prezent` în toate aspectele sale esen]iale.”. |ntrebat` care sunt acestea, t~n`ra artist` men]ioneaz` ca avem \ntrebuin]area ]es`turilor albe de cânep`, in, bumbac, lân`, borangic, produse în gospod`ria proprie, coloritul alb fiind specific costumului popular românesc. De asemenea, “exist` unitatea de croial`, care are ca lege de baz` t`ietura în foi drepte (f`r` r`scroituri). Respectându-se economia de material, printr-o perfect` ra]ionalizare, se folosesc toate buc`]ile rezultate din t`ierea unei foi de ]es`tur`. Aceea[i unitate se reg`se[te [i prin aspectul esen]ial al costumului popular: decorul.”, explic` Ruxandra Pitulice. Ea puncteaz` c` \n ornamentica unui costum

Stop to shop 21

SpEcial

popular, decorul este plasat pe por]iunile vizibile [i nesupuse uzurii. “Dispozi]ia ornamentului urmeaz` linia dreapt` - motivele ornamentale se în[ir` într-o succesiune ritmic`, în rânduri care str`bat, fie de la o margine la alta, fie pe suprafe]e delimitate, ]es`tura pieselor de port. Decorul c`m`[ii este în a[a fel gândit încât pe de o parte subliniaz` liniile croielii, iar pe de alt` parte pune în valoare îns`[i motivele ornamentale. Pentru a scoate în eviden]` forma c`m`[ii, aceasta folose[te „chei]e” – puncte de cus`turi cu care prinde buc`]ile de material croit în prealabil – realizate de fiecare dat` cu alt` culoare, alta decât alb.”, spune artista. Tot de la ea afl`m c` cea mai mare parte a decorului este destinat` mânecilor, el fiind împ`r]it în trei grupe distincte: alti]`, încre] [i râuri. Al patrulea element care determin` unitatea costumului popular este coloritul, care se

22 Stop to shop

caracterizeaz` prin prospe]ime [i armonie. Al`turi de culoarea de baz` alb`, specific` portului popular românesc, coloritul de fond al unor piese de port, ca [i ornamenta]ia sunt redate în culori primare: ro[u, negru, galben, albastru sau verde, armonizate fiind numai prin tonuri majore. Componen]a costumului prezint`, de asemenea, un element de unitate a portului popular, care apare în structura unitar` atât la costumul femeiesc, c~t [i la cel b`rb`tesc. Costumul femeiesc se caracterizeaz` printr-o componen]` similar` \n toate zonele – aceea[i c`ma[` îmbr`cat` direct pe corp, care este legat` la mijloc cu brâul lat sau \ngust, piese croite deopotriv` în form` dreptunghiular` îmbrac` corpul de la talie în jos. Capul se poart` descoperit la fete [i acoperit la neveste, iar sumanele [i cojoacele p`streaz` acelea[i forme. La costumul b`rb`tesc unifor-

mitatea este atât de mare, încât numai unele detalii de croial` [i particularit`]i de ornamentic` se constituie ca diferen]iere de la o zon` etnografic` la alta.

Costumul femeiesc Nu putem începe o prezentare a costumului femeiesc f`r` a contura o tipologizare a principalei piese, c`ma[a. Despre aceast` piesa Ruxandra Pitulice spune: “O prim` grupare a acesteia este realizat` în conformitate cu propor]iile ei: c`ma[a lung`, care

îmbrac` tot corpul de la gât [i pân` la glezne [i ie lung` pân` în talie, completat` de la talie în jos cu poale. Acestea pot fi, în func]ie de croiala lor: c`m`[i încre]ite la gât sau c`m`[i drepte. Ruxandra spune c` ornamentica poalelor este raportat` pe de o parte la cea a iei, pe de alta se distribuie în func]ie de limitele spa]iilor neacoperite de catrin]e, [or]uri, oprege, etc. “În general, ele se decoreaz` la marginea de jos, uneori ad`ugându-se dantele lucrate cu mâna sau cump`rate din comer]. Brode-

SpEcial Mo[tenirea Ruxandrei Pitulice “Colec]ia mea de costume populare cuprinde diferite modele din Sudul ]`rii, mai exact din Vla[ca (Giurgiu), Teleorman, Rom~na]i, Oltenia. |n decursul anilor am mo[tenit [i adunat peste 100 de piese care compun costumul popular. Primele elemente au existat \n familia mea, mo[tenite de la bunicii mei din zona Aduna]ii Cop`ceni, jude]ul Giurgiu. Pot numi mo[tenire [i costumele pe care le am de la mama mea, Mioara Pitulice – solist` de muzic` popular`, care pe parcursul carierei de peste 35 de ani a achizi]ionat la r~ndul ei un num`r impresionant de piese (ii, poale, fote, marame, br~ie, etc.).” . Artista poveste[te [i c` o contribu]ie important` la \mbog`]irea colec]iei de costume populare a avut-o tanti Stelu]a. “Ea era renumit` pentru arta cu care cosea [i recondi]iona piesele costumului popular. De-a lungul ria poate fi compus` din cele mai diverse motive: geometrice, avimorfe, zoomorfe [i chiar antropomorfe.”, puncteaz` c~nt`rea]a. De la Ruxandra afl`m [i faptul c` exist` piese complementare care întregesc costumul femeiesc. “Ele sunt catrin]ele, fotele, vâlnicele [i opregele, fiind purtate peste poalele c`m`[ilor. R`zboiul de ]esut nu permite realizarea unor forme complicate. De aceea, principalele piese complementare (catrin]a [i fota) au form` patrulater`, diferit dimensionat` de la o zon` la alta.”.

vremii, arti[ti ca Maria Ciobanu, Ionu] Dol`nescu, Mioara Pitulice, Elisabeta Turcu, Steliana Sima au achizi]ionat costume de la tanti Stelu]a. Este de datoria noastr` [i a celor care vor urma s` p`str`m arta acestei femei [i a altora ca ea.”, poveste[te Ruxandra.

Prezent versus trecut |ntrebat` cum vede ea lupta dintre genera]ia t~n`r` – din care face parte – [i cea a p`rin]ilor [i bunicilor no[tri \n ceea ce prive[te portul [i arta popular`, Ruxandra este vehement`. “Nu sunt de acord cu cei care spun c` t~n`ra genera]ie nu mai este atras` de folclor [i de valorile tradi]ionale. La fiecare eveniment la care particip m` bucur s` observ cum tinerii vibreaz` [i interac]ioneaz` \n momentul \n care se c~nt` muzic` popular`. Interesul pentru arta tradi]ional` se reg`se[te [i \n colec]iile marilor creatori de mod`.”. Mai mult, t~n`ra c~nt`rea]` de folclor puncteaz`: “Tr`im vremuri \n care umanitatea simte nevoia de reg`sire [i de re\ntoarcere la tradi]ii. }ara noastr` este la capitolul cultur` popular` una dintre cele mai bogate din lume. Acest lucru trebuie con[tientizat de c`tre fiecare dintre noi. |n aceast` direc]ie o m~n` de ajutor ar trebui s` vin` [i din partea mass-mediei. |n condi]iile \n care tr`im \nceputurile unei ere ce va fi spiritual` sau nu va fi deloc (parafraz~ndu-l pe Malraux), v` invit s` reflecta]i!”. Roxana Bichi[

Stop to shop 23

FaShion architEcturE

CHARLES FREDERICk

WORTH

omul Care a revolu|ionaT moda

|nainte ca Worth s` \[i \nceap` cariera de designer, rochiile se realizau de c`tre croitori iar modelele erau rodul dorin]ei clientului, care se inspira din poze ale unor ]inute celebre. Worth a fost unul dintre primii designeri care n`[tea modele din imagina]ia sa, bazânduse pe cunoa[terea nevoilor femeilor. 24 Stop to shop

Charles Frederick Worth s-a n`scut \n Bourne, Anglia, pe 13 Octombrie 1826. Tat`l s`u era avocat, dar aproape tot din ce c~[tiga pierdea la jocurile de noroc. Astfel c` t~n`rul a fost nevoit s` munceasc` \nc` de la 11 ani. Worth a lucrat ca ucenic [i func]ionar pentru doi comercian]i de textile din Londra. Adi]ional, pentru a acumula c~t mai multe cuno[tin]e despre materiale [i haine, vizita National Gallery [i alte loca]ii studiind portretele istorice [i istoria. Mai mult, \n timp ce \nv`]a s` v~nd` materiale, a [tiut s` asculte ce \[i doresc femeile [i care le sunt nevoile \n materie de haine, dar [i cum trebuie privit` [i interpretat` moda.

{i cucere[te Parisul Charles dorea s` devin` creator de mod`. Astfel c` \n 1845

se mut` la Paris. |[i g`se[te de munc` la Gagelin, o proeminent` companie care vindea textile, [aluri [i ceva haine gata f`cute. Aici are posibilitatea s` studieze design. Devine cel mai bun agent de v~nz`ri de la Gagelin. |[i convinge [efii s` deschid` un mic department de crea]ie vestimentar`, fiind numit designer [i croitor. Cu c~teva dintre schi]e contribuie la reputa]ia firmei, c~[tig~nd premii la “ The Great Exhibition” din London, \n 1851, [i la “Exposition Universelle” din Paris, \n 1855. Pentru prima dat`, doamnele beneficiau de modele, materiale [i rochia \n sine – totul \n aceea[i loca]ie: la Gagelin. |nainte ca Worth s` \[i \nceap` cariera de designer, rochiile se realizau de c`tre croitori iar modelele erau rodul dorin]ei clientului, care se inspira din poze ale unor ]inute cele-

FaShion architEcturE bre. Worth a fost unul dintre primii designeri care n`[tea modele din imagina]ia sa, baz~ndu-se pe cunoa[terea nevoilor femeilor. Ca o urmare fireasc`, \n 1858, ajutat de un partener, \[i deschide propriul s`u business. Evolu]ia lui Worth ca designer a coincis cu ridicarea celui De-al Doilea Imperiu \n Fran]a. Restaurarea Casei Imperiale \n 1852, av~ndu-l pe Napoleon III ca \mp`rat, a f`cut din nou din Paris o capital` lider \n multe situa]ii. Napoleon III a realizat schimb`ri [i moderniz`ri care au revitalizat economia [i transformat Parisul \n exponent de baz` al Europei. Cererea pentru bunuri de lux, printre care textile [i haine \n pas cu moda, a atins cote care nu mai fuseser` v`zute dinainte de Revolu]ie. Iar mariajul lui Napoleon III cu Eugénie a adus un adev`rat stil la Curte, \mp`r`teasa fiind o iubitoare a modei [i elegan]ei.

Reputa]ia mondial` C~nd so]ia ambasadorului austriac a cump`rat o rochie creat` de Worth, |mp`r`teasa [ia dorit s` \l cunoasc`. Fascinat` de Charles, \l nume[te designerul Cur]ii, oferindu-i patronajul. Astfel, el \ncepe s` creeze [i pentru casele regale din Rusia, Italia, Spania [i Austria. Mai mult, c~[tig` inimile celor boga]i din SUA, av~ndu-i clien]i pe membrii familiilor Vanderbilts [i Astor. De la fe]ele regale din Europa [i p~n` la cei cu stare din Statele Unite, to]i \[i doreau haine marca Worth. Mul]i clien]i c`l`toreau la

Paris [i cump`rau de la Casa Worth ]inute pentru \ntreaga garderob`. Iar \n acele timpuri o garderob` nu era pu]in lucru. De exemplu, o femeie din cercurile sociale \nalte de]inea haine pentru diminea]`, dup`-amiaz` [i sear` plus multe alte piese, precum ]inute pentru ceai sau ]inute de noapte – care se purtau doar \n intimitatea casei. Doamnele apelau la Worth [i \n ocazii speciale cum sunt nun]ile sau balurile. Printre clien]ii s`i se num`rau [i staruri ale scenei. El crea costume pentru actri]e [i c~nt`re]e ca Sarah Bernhardt, Lillie Langtry, Nellie Melba [i Jenny Lind.

crea]iile lui Worth Worth era celebru pentru c` modelele sale \nsemnau: folosirea din abunden]` a materialelor

[i ornamentelor (decora]ii bogate precum franjuri, dantele, \mpletituri [i ciucuri din perle); \ncorporarea de elemente din rochiile celebre din istorie; aten]ia pentru adaptarea liniei de croial` pe corp. Cele mai importante contribu]ii ale sale \n materie de design sunt: fusta rochiei cu lungime p~n` la glezn` ([ocant de scurt` la acea vreme) [i rochia stil prin]es` – care era simpl` [i dreapt` \n partea din fa]` \n timp ce la spate abunda \n p~nzeturi drapate. Stilul este cunoscut ca “prin]es`”, \ntruc~t Worth l-a introdus \n mod` cu ajutorul Prin]esei de Metternich. Specific crea]iilor lui era asimetria p~nzei fustei. Acest element devenise chiar o pecete a m`iestriei sale. C~nd crinolina a ie[it din uz, Worth a fost poate cel mai fericit, sim]ind c` a avut o mare contribu]ie. Nu odat` a spus: “Sunt omul care a detronat crinolina.”. |n crea]iile sale, Charles Worth se inspira at~t din istoria modei, c~t [i din art`. Erau elemente pe care el le readucea la via]`, reinvent~ndu-le prin modernitate. Iubea tot ce \nsemna cultura altor popoare. Datorit` influen]elor japoneze din anumite modele create de el s-a revitalizat interesul general fa]` de }ara Soarelui R`sare, ceea ce a dus spre finele secolului XIX - la redeschiderea grani]elor japoneze fa]` de lumea occidental`. Era celebru at~t pentru c` realiza piese unice pentru fiecare client \n parte, c~t [i pentru c` d`dea na[tere unor modele variate

Stop to shop 25

FaShion architEcturE

pe care le f`cea publice \mbr`c~nd manechine vii \n paradele de la Casa Worth. Clien]ii \[i alegeau modelele [i apoi aveau hainele create \n atelierul lui Worth. De[i nu era primul designer care \[i organizase afacerea \n acest mod, agresivitatea cu care se promova i-a adus titulatura de "p`rintele haute couture". Numele lui Worth ap`rea frecvent \n reviste de mod`, f`c~ndu-l celebru chiar [i printre femeile care nu f`ceau parte din mediul de la Curtea Imperial`.

schimbarea la fa]` Worth a schimbat moda ca [i industrie. El a modificat modul \n care rochiile erau prezentate clientelor, fiind primul designer care a folosit manechine vii ca [i

26 Stop to shop

modele [i primul care a organizat prezent`ri de mod` pentru a-[i populariza crea]iile. Mai mult, este primul care a [tiut s` \[i promoveze ideile v~nz~ndu-[i crea]iile nu doar clien]ilor, dar [i altor croitori [i fabrican]i de hanie, care aveau s` realizeze ]inute dup` schi]ele sale. |n plus, lucra cu recent \nfiin]atele magazine care \i vindeau hainele. Tot Worth a introdus practica produc]iei \n mas` a diferitelor p`r]i ale hainelor, pe care apoi le unea \n moduri diferite. De exemplu, un anumit tip de m~nec` putea fi produs \n cantit`]i mari. Apoi, acest model se folosea pe tipare distincte de rochii, ob]in~nd-se look-uri diferite de fiecare dat`. Ideile lui Worth s-au n`scut exact \n momentul \n care fabricile de haine [i magazinele se dezvoltau. Acest context a dus la dezvoltarea unui nou concept \n mod`: haine “ready-to-wear”. Pentru prima dat`, oamenii puteau pur [i simplu s` mearg` la un magazin [i s` \[i ia ultimele apari]ii \n materie vestimentar`. Mai mult, crea]iile "haute couture" erau la \ndem~na oricui, nu doar a celor boga]i.

casa Worth O serie impresionant` de haine create de Worth poate fi admirat` la “The Costume Institute” din Statele Unite, fiind o m`rturie a creativit`]ii [i talentului s`u. C~nd Chareles a murit \n 1895, fiii s`i, Gaston-Lucien [i

Jean-Philippe, au preluat afacerea. Ei au reu[it s` o men]in` la cele mai \nalte standarde. Casa Worth a \nflorit [i \n perioada anilor 1920. Marele final al dinastiei Worth a survenit \n 1952 c~nd str`-str`nepotul lui Charles Frederick Worth, Jean-Charles, s-a retras din afacerea de familie. |ns`, cel care a creat [i implementat principiile a ceea ce avea s` se numeasc` "haute couture" va exista mereu. Moda nu \l poate uita pe cel care a modernizat modul \n care hainele sunt concepute la stadiul de schi]e, sunt create \n atelier [i mai apoi v~ndute clientului. Worth a fost primul care [i-a semnat crea]iile, reu[ind s` schimbe pentru totdeauna statutul creatorilor de mod`. Roxana Bichi[

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “O e[arf` colorat` este accesoriul perfect pentru o c`ma[` alb` de var`.” Colec]ia Joe Black for Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

28 Stop to shop

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Ie[i din anonimat! Jachetele din fâ[ \n culori tari dau un aspect tineresc [i original ]inutei.” Colec]ia Joe Black for Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

30 Stop to shop

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “P`l`riile sunt un must have al acestui sezon. F`-]i curaj [i poart`-le!” Colec]ia Joe Black for Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 31

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Poart` combina]ii \ndr`zne]e, \]i vor da \ncredere \n tine \ntreaga zi.” Colec]ia Joe Black for Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

32 Stop to shop

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “C`m`[ile \n carouri sunt la mod`, dau un aspect cool [i tineresc unei ]inute casual.” Colec]ia Joe Black for Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 33

nEwS From... Cercei eventai meli melo 29,99 RON

Benti]` oriental meli melo 14,99 RON

Agraf` fund` meli melo 12,99 RON

Colier cristale meli melo 39,99 RON

Plic colors meli melo 99,99 RON

Br`]ar` corai meli melo 29,99 RON inel blue meli melo 19,99 RON

Ceas stars meli melo 49,99 RON

evantai negru meli melo 24,99 RON

34 Stop to shop

Geant` cu maner lemn meli melo 99,99 RON

Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

EvEnimEnt

File de poveste de la

Condur by alexandru

36 Stop to shop

EvEnimEnt

ONDUR by alexandru lanseaz` noua colec]ie de \nc`l]`minte dedicat` sezonului prim`var`-var` 2012 â&#x20AC;&#x201C; Ve[ti despre mine! Se dezv`luie astfel noi capitole de poveste, \n care condurii fermeca]i poart` personajul central â&#x20AC;&#x201C; FEMEIA pe trasee imaginare, pline de farmec [i mister. Noua colec]ie nu poate fi descris` dec~t printr-un singur cuv~nt: poveste. Fiecare pere-

gros [i platform`, \n nuan]e pastelate de roz, vernil [i bleu ciel, \nso]esc starea romantic` a femeii, care la \nceputul zilei decide

che de pantofi face din femeie personajul unui moment anume, dintrun loc aparte.

File de poveste

diminea]a Primele ore ale unei dimine]i \nsorite se confund` cu aroma proasp`t` a cafelei, servit` \ntro cea[c` pe care bra]ele abia o pot cuprinde. Sandalele cu toc

s` \[i rezerve timp pentru sine.

Cerul nu este o limit` Pe o scar` imaginar`, \nc`l]at` cu o pereche de conduri, \n tonuri de oranj [i auriu, care \mbrac` piciorul cu o delicate]e similar` plutirii unei gondole pe apele vene]iene, femeia se viseaz` deasupra Arcului de Triumf, ca un simbol al reu[itei personale [i al reinvent`rii \n pragul noului sezon. Cerul nu mai este o limit`, iar umbrela magic` o \nal]` deasupra cl`dirilor gri [i a ploilor calde. Zborul s`u este propulsat de energia emanat` de culoarea anului 2012, Tangerine Tango, reg`sit` \ntr-o pereche de sandale din piele l`cuit`, pe tocul c`rora se \ntrev`d forme geometrice negre, atent integrate \n design, pentru contraste pl`cute vizual [i definitorii pentru perioada verii.

Stop to shop 37

EvEnimEnt ni[oar`. Transpuse \n prim`var`var` 2012, sandalele cu bareta fin` peste glezn` [i tocul jos adopt` o nuan]` de orange brillant [i primesc o cataram` rotund` cu pietre str`lucitoare.

T`r~mul exotic

Copil`ria Re\ntoarcerea la anii copil`riei, la juc`riile p`strate \ntr-un sertar bine ferecat al memoriei, se poate consti-

38 Stop to shop

tui \ntr-un exerci]iu suplimentar de imagina]ie. |ntr-o cas` de p`pu[i \[i g`sesc loc toate proiec]iile dragi: momentul \nc`l]`rii primelor sandale cu tocul jos, m~ndria purt`rii acestora la o aniversare aparte [i admira]ia p`rin]ilor \ndreptat` spre copila devenit` o mic` dom-

|n tumultul cotidian, g~ndurile femeii adeseori se \ndreapt` spre t`r~muri exotice, acolo unde telefoanele mobile \[i pierd semnalul, iar ve[tile c`tre cei dragi se a[eaz` sub form` unei caligrafii impecabile pe o carte po[tal`. Pantofii cu baret` din piele imprimat` cu motive florale \n nuan]e tonice de verde, mov aprins sau ro[u [i toc galben intens constituie singurii \nso]itori accepta]i \n vacan]a visurilor. Pa[ii \i sunt purta]i astfel prin locuri pu]in c u noscute, iar \n mijlocul vegeta]iei luxuriante [i al

EvEnimEnt parfumului hipnotic al florilor femeia \[i poate g`si leag`nul secret care s` o poarte c`tre o alt` dimensiune. Pe fundalul alb al sandalelor cu platform` [i baret` lat` peste glezn`, descind r~nd pe r~nd tu[ele de culoare care definesc gr`dina ascuns`: violetul rar al calelor, verdele luminos al frunzelor late, galbenul cu tent` oranj al florii de cactus sau ro[ul pur al petalelor de trandafir.

Prin]ul Cu pu]in noroc, Prin]ul Broasc` poate ap`rea \n umbra unui vis, pe c`r`ri neumblate, iar cu un s`rut \[i poate rec`p`ta

forma uman`. Cum ar putea refuza femeia o invita]ie \n calea[ca bostan [i [ansa la fericire al`turi de partenerul ideal, creionat de propria imagina]ie? Sandalele \n combina]ii \ndr`zne]e de galben, fuchsia [i mov \nchis sunt dovada clar` c`-i place s` surprind` [i s` se fac` remarcat`. |n egal` m`sur`, nota de elegan]` discret` este prezent`, o invita]ie la palat nepu-

t~nd fi onorat` dec~t de la \n`l]imea unor sandale \n asociere de tonuri care nu se vor demoda niciodat`: gri [i rose. Din visare, femeia revine [i mai \ncrez`toare. Pasiunile [i emo]iile o cuprind pe ner`suflate, iar baretele albe care \nv`luie glezna, \n contrast cu tocul ro[u, fac p`rta[i condurii la un joc incitant de seduc]ie. Finalul unei aventuri \nseamn` \nceputul alteia, iar odat` urcat` \n avion, destina]ia este numai de ea dictat`. Sandalele negre cu ]inte [i inser]ii la nivelul platformei [i al tocurilor sunt o declara]ie de for]`, complet~nd o atitudine pe m`sur`. V` invit`m s` \nt~mpina]i noul sezon aleg~nd sandalele [i pantofii CONDUR by alexandru, care s` v` poarte \n cea mai frumoas` poveste! Roxana Bichi[

Stop to shop 39

FaShion

Colec]ia „ALB {I NEGRU - CMP” (1.500 lei) Cristina Maria Purdescu 40 Stop to shop

Foto: fpeople.ro

Cristina Maria Purdescu: “Rochie neagr` din catifea de m`tase combinat` cu dantel` în aceea[i nuan]`. Prin form`, croi [i culoare face trimitere c`tre crea]iile lui Paul Poiret. Cu o astfel de ]inut` vei face dovada unei elegan]e extreme [i a rafinamentului des`vâr[it.”

FaShion

Foto: fpeople.ro

Cristina Maria Purdescu: “Rochie clo[at` neagr` din catifea de m`tase, decorat` cu broderii din satin alb. |mbr`cat` astfel vei transmite un mesaj de elegan]` suprem`. Se poart` ziua - la ocazii speciale sau ca ]inut` de sear` - la evenimente deosebite.”

Colec]ia „ALB {I NEGRU - CMP” (1.500 lei) Cristina Maria Purdescu Stop to shop 41

FaShion

Colec]ia „ALB {I NEGRU - CMP” (1.600 lei) Cristina Maria Purdescu 42 Stop to shop

Foto: fpeople.ro

Cristina Maria Purdescu: “Rochie clo[at` alb` din catifea de m`tase, decorat` din loc \n loc cu accesorii inserate vizibil pe fiecare element component al ]inutei. Combinat` cu \nc`l]`minte, confec]ionat` din acela[i material, ]inuta nu mai necesit` alte accesorii vestimentare, ci doar o atitudine elegant` [i romantic`.”

FaShion

Foto: fpeople.ro

Colec]ia „ALB {I NEGRU - CMP” (1.500 lei) Cristina Maria Purdescu

Cristina Maria Purdescu: “Rochie din catifea neagr` decorat` cu dantel` combinat` cu organza alb`, inspirat` din costumul popular românesc, reinterpretat într-o manier` modern`. Mesajul este de reîntoarcere la ve[mintele [i valorile tradi]ionale. Se poart` la evenimente speciale, ziua [i seara, datorit` aerului elegant dat de catifeaua neagr`.” Stop to shop 43

FaShion

Colec]ia „ALB {I NEGRU - CMP” (1.800 lei) Cristina Maria Purdescu 44 Stop to shop

Foto: fpeople.ro

Cristina Maria Purdescu: “Rochie neagr` din catifea combinat` cu organza alb` la mâneci [i la fust`, decorat` cu trandafiri negri din satin [i voal negru. Transmite un aer sofisticat [i elegant.”

nEwS

laurent Tourette a lansat la Paris tendin\ele sezonului prim`var`-var` 2012, [n cadrul show-ului haute Coiffure Franรงaise. el a participat pentru al unsprezecelea an consecutiv ]i s-a num`rat printre cei 9 hair-styli]ti care au relizat show-ul haute Coiffure Franรงaise.

haute coiffure

Franรงaise

Stop to shop 45

nEwS

P~RUL LUNG „Tunsorile abordeaz` p`rul foarte lung fiind \mbinate cu tunsorile bob, care s` confere un aspect cât mai natural. P`rul este l`sat lung, drept, iar bretonul este cel mai lucrat având elemente din tunsoarea bob, astfel \ncât s` se potriveasc` \n jurul fe]ei. Pentru acest tip de tunsoare, bretonul va fi l`sat lung, peste sprâncene.”, explic` Laurent.

46 Stop to shop

nEwS

aute Coiffure Française este un eveniment bianual de mare amploare, care are loc la Paris [i la care particip` peste 4000 de hair-styli[ti din 45 de ]`ri invitate. Evenimentul este al doilea din lume axat pe aceast` tematic`. Prima edi]ie Haute Coiffure Française a avut loc \nc` din anul 1945 [i se desfa[oar` la Carroussel du Louvre. Este un eveniment exclusivist, iar accesul se face doar pe baz` de invita]ie.

Prim`var`-var` 2012 Referitor la paleta de culori din acest sezon, se opteaz` pentru nuan]ele de blond-cenu[iu [i [uvi]ele. |n ceea ce prive[te tunsorile, acestea sunt extreme cu p`rul foarte lung sau cu p`rul tuns bob. C~t despre tendin]ele pentru b`rba]i, Laurent puncteaza faptul ca „\n acest sezon r`m~n \n continuare, favorite, coafurile cu p`rul lung. Tunsorile sunt cu t`ieturi neregulate, care confer` un aspect u[or dezordonat, cu volum.”. Roxana Bichi[

P~RUL SCURT Hair stylistul recomand` o abordare a tunsorilor bob. „Astfel, tunsoarea va fi cu breton rotund, ceafa filat` [i scurt`. |n centru, firul de p`r este l`sat mai lung cât s` acopere partea de sus a fe]ei.”

Urmtoarea edi]ie Haute Coiffure Française la care va participa hair-stylistul Laurent Tourette va avea loc \n luna septembrie a acestui an, cnd vor fi prezentate tendin]ele pentru sezonul toamn-iarn 2012. Stop to shop 47

BEauty Shop E DE BUZ BALSAM f`r` parabeni) (tub 7ml

25Rocher lei

Yves

11Rocher lei

C RE I (crei ON PEN on 3 ,25g TRU OC - form HI ul` 3

\n 1)

Yves

8,8oc5ossen lei

Ger

{AMPON REVITALIZANT ACTIVA PLANT, CU LECITIN~ DIN SOIA (250 ml)

12o,c9ossen lei

CREM~ ANTIRID GEROCOSSEN NATURAL, CU MIERE, ULEI DE M~SLINE {I COENZIMA Q10 (100 ml)

48 Stop to shop

Ger

BEauty Shop FARD DE PLEOAPE (cutie 2g - formul` adaptat` [i pentru ochi sensibili)

24Rocher lei

Yves

14o,c5ossen lei

Ger

GEL DE CUR~}ARE GEROCOSSEN NATURAL CU L~PTI{OR DE MATC~ CREM~ HIDRATANT~ DE ZI PEN(200 ml) TRU TEN USCAT {I SENSIBIL GEROCOSSEN NATURAL CU lei L~PTI{OR DE MATC~ en (50 ml) ocoss

17,5 Ger

21Rocher lei

Yves

RIMEL 3 |N 1 (flacon 6,5ml) Stop to shop 49

BEauty Shop

63iland lei

L~PTI{OR DE MATC~ PUR BIO (25 g)

11Rocher lei

Yves

CREION kÔHL (creion 1,3g f`r` parabeni)

11Rocher lei

Yves

OJ~ (MAXI CULOARE) (flacon 3ml) 50 Stop to shop

13o,c2ossen lei

CREM~ TONIFIANT~ PENTRU GÅT {I DECOLTEU ACTIVA HYDRAFERM, PE BAZ~ DE COMPLEX DE M~SLINE, COENZIMA Q10 {I CENTELLA ASIATIC~ (200 ml)

Ger

BEauty Shop

45ar,m6a 5Nord lei

SUPLIMENT NUTRITIV SUPER-BIO QUINONA Q10 (30 capsule)

BALSAM ACTIVA PLANT PENTRU TOATE TIPURILE DE P~R, CU PROTEINE DIN GRÅU {I VITAMINA E (250 ml)

7,8cossen lei

Gero

21Rocher lei

8,8oc5ossen lei

Yves

Ger

{AMPON ACTIVA PLANT CONTRA C~DERII P~RULUI, CU GINSENG, NUC~ {I PROVITAMINA B5 (250 ml)

GLOSS (flacon 4,5ml f`r` parabeni) Stop to shop 51

EvEnimEnt

Belinda liu este o creatoare de mod` la [nceput de drum. {ns`, [n foarte scurt timp de la debut, colec\iile sale au reu]it s` c@]tige aprecierea interna\ional`. dup` ce a [nregistrat un succes enorm [n londra, a un T^n~r designer CuCere}Te lumea venit momentul Canadei. by Belinda Liu

salvador 52 Stop to shop

EvEnimEnt Feminitatea, un must Succesul s`u nu rezid` numai \n puterea imagina]iei care st` la baza crea]iilor sale. Cu siguran]`, modul \n care Belinda abordeaz` moda este cheia reu[itei sale. “Femeile au fost create s` fie feminine. Feminitatea nu este un concept al zilelor noastre, el exist~nd de foarte mult timp. Eu \ncerc s` ob]in perfec]iunea \n feminitate f`r` s` \mi pese de cei care sus]in c` acest concept nu exist`. Creez rochii [i alte haine urm~nd un set simplu de reguli. De exemplu, nu fac niciodat` compromisuri \n ceea ce prive[te materialele. Le aleg cu grij`, pentru a oferi femeilor rafinament. Hainele mele pot fi catalogate ca expresia unei creativit`]i \ndr`gostit` de nevoile femeii. Ea vrea s` fie sensibil`, seduc`toare dar serioas`, iubit` dar puternic`.”, spune Belinda despre sine [i crea]iile ei.

colec]ia “salvador” Dup` ce a reu[it s` fascineze cu ]inutele acestei colec]ii pia]a londonez`, Belinda Liu a fost invitat` s` o

Stop to shop 53

EvEnimEnt prezinte [i \n cadrul Vancouver Fashion Week. “Este prima dat` c~nd aduc o colec]ie pe continentul american, ceea ce ar \nsemna o posibil` nou` pia]` pentru produsele marca Belinda Liu.”. Colec]ia prim`var`-var` 2012, "Salvador", deriv` \n \ntregime din \mbr`c`mintea [i arta african` [i brazilian`, temperat` \ns` \n favoarea unei estetici occidentale mai ales prin materiale [i culori. “Am preferat astfel, \n locul imprimeurilor tari [i al culorilor puternice, s` folosesc ]es`turi fine [i diafane \n culori de albastru, alb [i galben.”, puncteaz` creatoarea. Ca materiale, s-a folosit organza, m`tase [i bumbac, \n general materiale vaporoase, sub]iri - de var`. Originea etnic` a hainelor este vizibil` strict \n modele: volane, e[arfe de cap, etc. De asemenea, colec]ia sus]ine un trend ascendent c`tre naturalism, resping~nd extravagan]ele inutile \n favoarea simplit`]ii [i confortului. “Hainele din bumbac simplu de culoarea alb`, materialele u[or transparente [i \ntotdeauna deschise la culoare \[i \ndeamn` purt`toarele la \ntoarcerea [i apropierea de natur`.”, precizeaz` designer-ul. Text: Roxana Bichi[ Foto: Grey Wolf Studios

54 Stop to shop

“Am preferat astfel, \n locul imprimeurilor tari [i al culorilor puternice, s` folosesc ]es`turi fine [i diafane \n culori de albastru, alb [i galben.” Belinda Liu

magazin dE SuFlEt Pe Iuliana Tudor o cunoa[te]i. Este acea prezen]` angelic` a emisiunii “Odat`-n via]`”, difuzat` de TVR. Este imposibil s` nu fi v`zut m`car o edi]ie a acestui program. Iuliana a oferit “Stop To Shop” un interviu \n edi]ia trecut`. |ntrucât am ales s` nu abord`m [i subiectul legat de mod` [i care este rela]ia sa cu shopping-ul, dar mai ales fascina]i fiind de prezen]a sa [i de outfit-urile afi[ate, am decis s` o avem invitat` la aceast` rubric`. Iuliana a CÂnd PersonaliTaTea deFine}Te moda acceptat “provocarea” [i ne-a oferit o scurt` [i shopping-ul prin prisma normalit`]ii confesiune.

Iuliana Tudor

Stop to shop 55

magazin dE SuFlEt |n tot acest timp nu m-am aventurat s` fiu o fashionvictim, dar nici n-am rezistat firescului cu care fiecare femeie cump`r` haine nu pentru c` "\i trebuie", ci pentru c` "\i plac".

|mi place s` cred c` sunt una dintre acele femei care impun personalitatea asupra unei ]inute, nu care las` ]inuta s` le... personalizeze. Combin ]inutele no-name cu cele de firm`. Sau un tricou H&M cu o pereche de jean[i D&G.

s` fii femeie, nu fashion-victim

poart` [i le ridic` \n ochii orbi ai celor superficiali \n func]ie de \n`l]imea tocurilor. Am v`zut [i femei a c`ror autoritate [i siguran]` de sine sunt \ncurajate de hainele de firm` care, uneori, \i st~njenesc p~n` la pragul complexului pe cei cu care intr` \n leg`tur`. Aceste femei, odat` dezbr`cate de brand-uri, se pierd \n sim]ul comun. {i-]i dai seama c` n-ar fi mare lucru f`r` fardurile Dior, po[eta Vuitton sau rochia Valentino sau, dup` caz, sponsorii care le achit`. Femeile acestea, atunci c~nd renun]` la poleial` se simt dezgolite de personalitate [i se ru[ineaz` \ntr-o t`cere care le impune ca... anonime.

â&#x20AC;&#x153;Haina \l face pe om?! Cunosc multe persoane care au investit averi \n [ifonier, la fel cum cunosc [i oameni care au f`cut averi pentru c` hainele create de ei au fost \ndesate \n dressingul celor care pun pre] pe etichete. |n tot acest timp nu m-am aventurat s` fiu o fashion-victim, dar nici nam rezistat firescului cu care fiecare femeie cump`r` haine nu pentru c` "\i trebuie", ci pentru c` "\i plac". Datorit` emisiunii "O dat`-n via]`â&#x20AC;? tr`iesc, zi de zi, observ~nd cum fiecare femeie este frumoas` [i \n portul tradi]ional rom~nesc. |n rest, ca persoan` public`, \nt~lnesc femei fashionvictim, lovite zi de zi de realitatea care le \ncarc` genele false, le plaseaz` \n cercurile din showbizz \n func]ie de etichetele pe care le

56 Stop to shop

Personalitatea asupra ]inutei Multe femei \mi asalteaz`

magazin dE SuFlEt inbox-ul cu \ntrebari despre cine m` \mbrac` la diverse evenimente. Se refer` exact la rochiile pre]ioase, la ]inutele de gal`, la rochiile pe care, obligatoriu, le por]i...odat`-n via]`, pentru c` o reluare a unei ]inute afi[ate deja la un eveniment te arunc` \n col]ul damna]ilor din show-bizz. Printre cele care-mi scriu sunt pu]ine femeile care se g~ndesc c` zi de zi m` \mbrac \n jean[i, am [i t-shorturi \n garderob`, uneori verigheta e singura bijuterie pe care o port [i am [i zile \n care ies din cas` nemachiat`. |mi place s` cred c` sunt una dintre acele femei care impun personalitatea asupra unei ]inute, nu care las` ]inuta s` le... personalizeze. Combin ]inutele no-name cu cele de firm`. Sau un tricou H&M cu o pereche de jean[i D&G. Statutul de persoan` public` m` arunc` pe o scen` unde e[ti deseori judecat dup` aparen]e.

New York, New York Oricum, atunci c~nd plec din Rom~nia, mall-urile nu sunt primul punct de pe hart`. Dar, dup` experien]e culturale sau vacan]e de relaxare, \mi rezerv o zi pentru cump`r`turi. Nu-mi aleg ora[ele pe care le vizitez \n func]ie de istoria lor \n mod`. |ns`, dac` ar fi s` m` opresc la unul dintre cele c~teva escapade fashion... a[ alege NewYork-ul, un ora[

\n care am avut r`gazul s` m` r`t`cesc printre magazine cu nume celebre, dar [i prin boutique-uri de cartier. Nu sunt dependent` de cump`r`turi, nu colec]ionez etichete [i nici nu sunt atent` la ultimele tendin]e dec~t \n m`sura \n care sunt, oarecum, condi]ionat` de statutul de persoan` public`. Din perspectiva asta am obliga]ia de a nu gafa din punct de vedere vestimentar. Cum spuneam, \n lumina reflectoarelor e[ti, uneori, judecat dup` aparen]e. Pare c` acum, haina-l face pe om mai mult dec~t ar trebui!â&#x20AC;?. Roxana Bichi[

Dac` ar fi s` m` opresc la unul dintre cele cĂ˘teva escapade fashion... a[ alege New-York-ul, un ora[ \n care am avut r`gazul s` m` r`t`cesc printre magazine cu nume celebre, dar [i prin boutique-uri de cartier. Stop to shop 57

iStoria BijutEriilor

diamanTul,

Regele Bijuteriilor (IV) diamantul Koh-i-noor (prima parte)

58 Stop to shop

e spune c` cine a avut \n posesie Koh-I-Noor guverna lumea. Diamantul este cel mai faimos dintre toate. Conform legendei, piatra dateaz` dinainte de Hristos, \ns` istoria atest` ca dat` posibil` a apari]iei sale \nceputul anilor 1300. Cea mai veche referire la diamant este facut` \n “Baburnama”, memoriile lui Babur, primul conduc`tor mogul al Indiei. T~n`r fiind, Babur [i-a c~[tigat reputa]ia \n urma ac]iunilor militare. |n perioada sa, India era divizat` \n dou`, fiecare parte fiind guvernat` de doi lideri care nu suportau a fi invada]i. Astfel, dup` c~teva b`t`lii, Daulat Khan, conduc`torul din Punjab, l-a invitat pe Babur s` \l ajute \n lupta \mpotriva nepotului s`u, Sultanul din Delhi. |n 1526, Babur l-a \nvins [i omorat pe Ibrahim Lodi, \n b`t`lia de la Panipat. Odat` cu acesta a mai fost ucis [i Vikramaditya, fostul Rajah al Gwailor. |nainte a merge la lupt` al`turi de Ibrahim Lodi, Vikramaditya [i-a trimis toate bijuteriile \n fortul Agra al c`rui Qilidar era. Printre aceste bijuterii se afla [i diamantul. Babur a ajuns \n Agra pe 4 mai 1526 [i este foarte posibil ca diamantul s` \i fi fost oferit \n exact aceea[i zi. |n “Baburnama” se scrie: "C~nd a ajuns Humayun, fiul lui Babur, oamenii lui Vikramaditya au \ncercat s` scape, dar au fost captura]i de cei pe care Humayun \i pusese de paz`. Iar ace[tia, de bun` voie, i-au oferit un cadou const~nd \ntr-o mare cantitate

iStoria BijutEriilor de bijuterii [i pietre pre]ioase. Printre acestea se afla [i faimosul diamant, care fusese cump`rat de Sultanul Alaeddin. Era at~t de valoros, \ncat un evaluator a spus c` valoreaz` c~t jum`tate din tot ceea ce consum` toat` popula]ia lumii \ntr-o zi.”. |ntr-o alt` versiune, se spune c` de fapt diamantul i-a apar]inut lui Ibrahim Lodi. Iar mama acestuia este cea care i l-a dat lui Humayun, \ns`rcinat cu misiunea de a lua toate bijuteriile care apar]inuser` defunctului Sultan al Delhi. Conform acestei variante a pove[tii, dup` ce oamenii lui Humayun au luat tezaurul regal diamantul nu a fost de g`sit. Au fost \ntreba]i to]i servitorii [i oficialii tezaurului. Nimeni nu a spus nimic, de[i au fost amenin]a]i cu cele mai grave pedepse. |ntr-un final, un servitor a indicat drept surs` palatul regal. C~nd Humayun a intrat \n palat, toate femeile din familia lui Vikramaditya au \nceput s` pl~ng`, dar fiul lui Babur le-a asigurat c` nu vor p`]i nimic. Chiar mai mult, vor continua s` aib` privilegiile pe care statutul lor social le cerea. |n acel moment, mama lui Lodi s-a dus \ntro camer` [i a revenit cu o cutie de aur. Cu m~inile tremur~nde ia oferit-o t~n`rului prin]. Humayun a deschis cutia [i a scos diamantul. Aceast` variant` nu este considerat` ca fiind real`, mul]i dintre istorici opt~nd pentru varianta cu Agra. Pentru urm`torii 200 de ani piatra a fost cunoscut` sub denumirea de “Diamantul Babur”.

Babur a ajuns \n Agra pe 4 mai 1526 [i este foarte posibil ca diamantul s` \i fi fost oferit \n exact aceea[i zi.

Humayun a domnit 26 de ani, \ntrerup]i de multe ori. |ns`, chiar [i \n cei 15 ani c~t a fost \n exil diamantul s-a aflat \n posesia lui. Exist` dovezi care atest` acest lucru. De exemplu, \n exil fiind, a ajuns \n Persia unde liderul, Shah Tahmasp, l-a primit extrem de cordial. Toat` perioada c~t a stat acolo, \mp`ratul exilat a fost tratat cu toat` prietenia, oferindu-i-se tot sprijinul [i confortul. Drept mul]umire, Humayun i-a oferit lui Shah Tahmasp bijuterii de valoare. Un istoric, Abdul Fazal, care mai

t~rziu a fost angajat ca secretar al lui Akbar, succesorul lui Humayun, scrie c` printre bijuteriile oferite lui Shah Tahmasp se afla [i diamantul Babur. Alt scriitor noteaz` c` Shah Tahmasp a fost at~t de uimit de ceea ce a v`zut \nc~t le-a trimis bijutierului s`u pentru evaluare. Acesta i-a spus c` ceea ce primise “nu are pre]”. Din nou diamantului nu i se putea aprecia o valoare. Toate aceste evenimente au avut loc \n 1547. De atunci [i p~n` la pr`darea din Delhi \n 1739 istoria diamantului este

Stop to shop 59

iStoria BijutEriilor \nv`luit` \n specula]ii [i ipoteze. La \nceputul anului 1650, \mp`ratul era Shah Jahan, str`str`nepotul lui Humayun. El l-a numit pe Aurangzeb, cel de-al treilea fiu al s`u, s` guverneze Deccan. Aurangzeb a cucerit unele dintre regiunile independente ale Indiei, printre care [i Golconda, care avea una dintre cele mai renumite zone cu diamante. Primul ministru al Golconda era Mir Jumla, un negustor de diamante, cu o reputa]ie mare \n Persia. Acesta c`l`torise spre sud, atras fiind de minele de diamante care \i fuseser` promise. Mir Jumla avea \n plan s` fac` multe afaceri \n nume propriu, mai ales cu diamante. Regele i-a dat \n subordine multe dintre afacerile din comer] [i cele cu mine, astfel c` persanul a adunat o \ntreag` avere. Mir Jumla l-a cunoscut pe Aurangzeb la \nceputul anului 1656. Apoi a c`l`torit la Delhi unde l-a cunsocut pe Shah Jahan. Conform declara]iilor unui agent al East India Company, Shah Jahan l-a primit pe Mir Jumla cum se cuvine [i au f`cut schimb de cadouri – Jumla oferindu-i \mp`ratului un diamant de 160 carate. O alt` poveste spus` de turistul francez Francois Bernier relev` c` “Jumla, care reu[ea s` ob]in` invita]ii frecvente la Curtea lui Shah Jahan, a pornit spre Agra, duc~nd cu el cele mai impresionante cadouri, \n speran]a de a-l convinge pe \mp`rat s` declare r`zboi regilor din Golconda [i Bijapur, dar [i \mpotriva portughe-

60 Stop to shop

zilor. Cu aceast` ocazie, el i-a oferit lui Shah Jahan un diamant de mare excep]ie a c`rui m`rime [i frumuse]e erau de neegalat.”. Exist` [i o a treia poveste conform c`reia Mir Jumla i-a oferit un diamant lui Shah Jahan [i un altul lui Aurangzeb, acesta din urm` fiind o piatr` brut` care, ulterior, a fost t`iat` de c`tre vene]ianul Borgio. Din p`cate, aceste surse nu fac referire clar` dac` acest diamant este diamantul Babur.

Aceast` dilem`, dar [i multe altele s-au n`scut \n mintea autorit`]ilor atunci c~nd diamantul Koh-I-Noor a ajuns \n Anglia, \n 1850. Unii au spus c` diamantul Koh-I-Noor este acela[i cu cel numit “Mogul” [i cu cel cunoscut drept “Babur”. Al]ii au spus c` este doar diamantul “Babur”. De exemplu, renumitul minerologist James Tennant sus]inea c` diamantul Koh-I-Noor este identic cu cel al \mp`ratului. Edwin Streeter, un reputat bijutier al secolului XIX, se contrazice \n afirma]ii: odat` declar` c` diamantele “Mogul” [i “Koh-I-

Noor” sunt unul [i acela[i, pentru ca mai t~rziu s` scrie c` este identic doar cu “Babur”, diferit de “Mogul”.

Misterul continu` |n aprilie 1899, un articol denumit “Babur's Diamond, Was It the Koh-I-Noor?” a ap`rut \n revista “Atlantic Quarterly”, fiind scris de Henry Beveridge, so]ul celei care a tradus lucrarea “Baburnama”. De[i nici el nu sa putut decide dac` diamantul “Babur” este unul [i acela[i cu “Koh-I-Noor”, Beveridge a punctat un aspect foarte important: \n lucr`rile celebrului Tavernier, acesta nota \ntr-o pagin` c` marele diamant i-a fost oferit lui Shah Jahan, iar \n alta c` i-a fost oferit lui Aurangzeb. Un secol mai t~rziu, \ns`, istoricii au privilegiul altor descoperiri. Ei identific` ni[te date care pot face lumin` \n acest sens. Se dovede[te c` exist` trei diamante care au o legatur` direct` cu diamantul “Babur”: diamantul Orlov, diamantul Darya-I-Nur [i diamantul Koh-INoor. Tavernier vorbea despre diamantul “Mogul” ca unul a c`rui form` era precum cea a oului t`iat la mijloc. |n prezent, s-a ajuns la concluzia c` aceast` descriere este aplicabil` diamantului Orlov. Profesorul Ball noteaz`: “O serie de scriitori, printre care profesorul Schrauf din Vienna (1869), au sugerat c` diamantul “Mogul” se identific` la nivelul formei cu Orlov, care acum

iStoria BijutEriilor apar]ine Rusiei. Dincolo de discrepan]a greut`]ii [i a m`rimii, a[a cum arat` desenele lui Tavernier - care a avut ca [i inten]ie s` redea grafic forma natural` a fostului diamant, este mai mult ca sigur faptul c` Orlov a fost adus din templul Srirangam de pe o insul` din Mysore. Deci, a fost \n posesia hindu[ilor, ca atare nu prea exist` posibilitatea de a fi apar]inut mogulilor.”. Domnia lui Aurangzeb s-a \ncheiat \n 1707. Au urmat [ase conduc`tori timp de 13 ani. Apoi, sub Nadir Kuli, Persia a devenit o mare putere. |n urma luptei sale \mpotriva lui Mohammed Shah, el a primit de la \mp`ratul \nvins un adev`rat tezaur. Tavernier scrie: “C~nd regele s-a a[ezat pe tron, avea cu el o bijuterie transparent` care con]inea un diamant \nconjurat de rubine [i smaralde.”. Identitatea marelui diamant montat \n pandant a fost subiect de specula]ii: se poate s` fi fost Koh-I-Noor, \ns` nic`ieri \n scrierile lui Tavernier nu se face o referire clar`. Exist` dou` pove[ti legate de modul \n care Nadir Shah a intrat \n posesia lui. Una spune c` Mohammed Shah i l-a dat lui Nadir Shah, probabil ca mul]umire pentru c` i-a cru]at via]a. Cealalt`, mult mai plauzibil`, sus]ine c` diamantul Koh-I-Noor era ascuns \ntr-un loc secret, care a fost dezv`luit de una dintre femeile din haremul \mp`ratului. Ea i-a spus lui Nadir Shah c` Mohammed ]ine diamantul \n

Dup` ce a stat \n Delhi, diamantul a plecat spre Persia, pentru a dou` oar`. |n 1747, Nadir a fost omorât \n somn, iar diamantul a urmat un alt curs.

turbanul s`u. Astfel, Nadir Shah a recurs la un [iretlic. A comandat un mare festin prin care s` celebreze repunerea pe tron a lui Mohammed Shah. |n timpul acestui ceremonial, Nadir Shah a propus brusc un schimb de turbane, ceea ce era un binecunoscut obicei oriental. El simboliza crearea unei fraternit`]i, bazat` pe o prietenie sincer` si etern`. Mohammed Shah a fost luat prin surprindere, dar, nefiind \n postura de a refuza, a acceptat. La final, c~nd Nadir Shah s-a

retras \n camera sa, a c`utat \n turban [i a g`sit diamantul. La vederea pietrei, ar fi exclamat: "Koh-I-Noor", ceea ce \nseamn`: “Un munte de lumin`”. Astfel, cel mai faimos diamant din lume a c`p`tat un nume. Dup` ce a stat \n Delhi, diamantul a plecat spre Persia, pentru a dou` oar`. |n 1747, Nadir a fost omor~t \n somn, iar diamantul a urmat un alt curs. |n partea a doua vom afla unde a ajuns pre]ioasa piatr` [i cui apar]ine ea \n prezent. Roxana Bichi[

Stop to shop 61

Story oF...

Mary Tudor [i Charles Brandon O IUBIRE LA CURTEA TUDORILOR

Mary era mezina familiei Tudorilor, considerat` cea mai frumoas` prin]es` a celor vremuri. |i sem`na mult lui Henry, fiind exuberant`. |i pl`cea muzica, iubea balurile [i dansul. Dar, cel mai important, fratele ei o adora. 62 Stop to shop

Povestea rela]iei dintre Mary [i Charles este extrem de interesant`. F`r` niciun dubiu, ea \l iubea la nebunie. Tot f`r` dubii, el a v`zut-o ca o oportunitate.

ascensiunea social` Via]a lui Brandon \ncepe de fapt c~nd tat`l lui moare \n b`t`lia de la Bosworth, ap`r~ndu-l pe rege. Henry VII i-a r`spl`tit loialitatea educ~ndu-l pe t~n`rul Charles al`turi de copiii lui. Charles [i viitorul Henry VIII au dezvoltat o prietenie str~ns`. Urcarea lui Henry VIII pe tron marcheaz` [i ascensiunea lui Charles. Era un tip calculat. F`r` rang nobiliar, f`r` avere, dar \n gra]iile regelui. Trebuia s` profite. Astfel, \n 1505 se logode[te cu

Anne Browne, o t~n`r` cu descenden]` impresionanat`. Logodna â&#x20AC;&#x153;per verba de praesentiâ&#x20AC;? era un contract sub lege canonic` ce se rezilia dac` nu se respectau legile bisericii. Charles a profitat. El [i Anne au tr`it \mpreun`, dovad` fiind na[terea fiicei lor \n 1506. |ns`, a repudiat-o pentru mariajul cu m`tu[a ei, Margaret Neville Mortimer, o v`duv` extrem de bogat`. Ulterior a trebuit s` divor]eze, for]at de familia lui Browne. |n 1512 Anne a murit, l`s~ndu-l v`duv [i bogat. P~n` la finele aceluia[i an, Charles pune bazele unei noi uniuni: cu o orfan` de doar 8 ani. Era un procedeu comun pentru Coroan` de a-[i asuma rolul de tutore al unui copil orfan care mo[tenise o avere. Henry, ca un favor pentru Charles, i-a acordat

Story oF... m~na copilei, cu drept de control financiar al averii [i propriet`]ilor mo[tenite de aceasta. |n 1513 \[i anun]` logodna, iar pe 15 mai este numit Viconte de Lisle, \ntruc~t copila era orfana Lordului Lisle. Charles avea titlu nobiliar [i mai mult` avere. Mai t~rziu, anuleaz` logodna. Henry VIII, tot \n numele str~nsei prietenii, \i confer` pe 1 februarie 1514 [i titlul de Duce de Suffolk, al`turi de majoritatea bunurilor confiscate fostului duce. El devenea astfel unul din singurii trei duci din regat. |n Europa chiar se zvonea c` Brandon [i Cardinalul Wolsey conduceau de fapt Anglia, av~nd influen]` asupra regelui.

Mary intr` \n peisaj Mary era mezina familiei Tudorilor, considerat` cea mai frumoas` prin]es` a celor vremuri. |i sem`na mult lui Henry, fiind exuberant`. |i pl`cea muzica, iubea balurile [i dansul. Dar, cel mai important, fratele ei o adora. C~nd Henry i-a propus \n 1514 s` fac` alian]` prin c`s`torie cu regele Fran]ei, un v`duv \n v~rst` de 50 de ani, lui Mary i s-a distrus inima. Ea \n]elegea nevoia alian]ei [i, \n ciuda disper`rii, i-a spus fratelui s`u c` \[i va face datoria princiar`. |ns`, a profitat de situa]ie [i i-a pus o condi]ie: atunci c~nd c`snicia se va fi terminat, s` aib` dreptul de a-[i alege singur` so]ul. Ceea ce a cerut reprezenta la acea vreme ceva extrem de

inedit din partea unei femei. Dar Henry a acceptat, mai ales c` \i cuno[tea secretul: era \ndr`gostit` de bunul lui prieten, Charles Brandon. Mary se bucura de o libertate f`r` precedent la Curtea fratelui s`u. Avea numai 14 ani c~nd tat`l s`u murise [i de atunci i s-a permis prezen]a la toate activit`]ile. La 19 ani, ea dezvolt` o iubire uria[` pentru Charles. |l [tia de o via]` iar dac` la \nceput a fost o atrac]ie fizic` - el fiind robust, un bun sportiv [i fermec`tor, odat` cu trecerea timpului aceste sentimente s-au transformat \n altceva. To]i cei care f`ceau parte din cercul restr~ns al regelui cuno[teau iubirea fa]` de Charles. Astfel, cu promisiunea pe care a primit-o, Mary se c`s`tore[te cu Louis XII. Norocul a fost

de partea sa. Mariajul a durat numai 82 de zile. Pe 31 decembrie 1514, Louis a murit. At~t timp c~t i-a fost so]ie, s-a comportat ca o adev`rat` regin`, respect~ndu-l. Avea o putere de caracter at~t de mare \nc~t, atunci c~nd Charles a f`cut o vizit` diplomatic` regelui Fran]ei, ea nu l-a \n[elat. Ca regin`-v`duv`, a fost obligat` s` stea \n izolare total` 40 de zile. Acesta era un obicei \n Fran]a. Poate c` regina era gravid`, iar un mo[tenitor avea s` schimbe totul. A fost trimis` la Palatul Cluny, f`r` servitorii s`i englezi. Noul rege, François, a numit mai multe fran]uzoaice s` o serveasc`. Mary era \ngrozit`. Se afla izolat`, \nconjurat` de str`ini [i nu [tia ce o va a[tepta acas`. Decide s` \i scrie lui Henry. |l implor` s` \l conving` pe François ca ea s` plece \n Anglia. |i reaminte[te: “Domnul meu, fac apel la bun`voin]a ta sper~nd c` \]i vei ]ine promisiunea f`cut` atunci c~nd mi-am luat r`mas bun de le tine. Maiestate, [tii c` m-am c`s`torit pentru tine, iar acum am \ncredere c` \mi vei permite s` m` m`rit cu cine vreau.”. I-a men]ionat c` dac` nu \[i respect` cuv~ntul dat, se va c`lug`ri.

aliatul De[i izolat`, avea voie s` primeasc` vizite de la noul rege, François. Acesta, de[i t~n`r, cuno[tea c` alian]a anglo-francez` se destram`. El nu \[i dorea ca Mary s` fie m`ritat` de fratele ei cu un prin] austriac. I-a spus 

Stop to shop 63

Story oF... reginei despre temerea c` va fi c`s`torit` cu Charles de Castile. Singur`, \ntr-o stare emo]ional` fragil`, ea dispera. François o atinsese exact unde o durea. Astfel, \[i deschide inima [i \i m`rturise[te iubirea pentru Brandon. |n mod surprinz`tor pentru ea, regele \i spune c` \l place, promi]~ndu-i s` o ajute. François [tia c` ducele era \n drum spre Fran]a pentru a face aranjamentele \ntoarcerii lui Mary \n Anglia. La plecare, Charles \i promisese regelui c` rela]ia cu Mary va fi formal`. Henry nu avea dubii. Doar ducele era crea]ia lui. Depindea de el financiar [i social. Dar, mai mult, \l [tia ambi]ios [i vanitos. Suffolk a ajuns pe 27 ianuarie. Cinci zile mai t~rziu s-a \nt~lnit cu François la Senlis. Regele a organizat o reuniune privat` [i i-a spus lui Suffolk c` [tie despre iubirea cu Mary. Ducele aproape c` a paralizat [i a protestat vehement. |ns` regele l-a asigurat c` nu le este du[man, ci prieten. A promis c` \i va scrie personal omologului s`u. Suffolk nu a vrut s` ri[te. A mers imediat s` o vad` pe Mary. A fost cea mai emo]ionant` revedere. Ea l-a acuzat c` vrea s` o duc` \napoi pentru a o vedea m`ritat` iar \mpotriva voin]ei sale. El a protestat, dar ei nu i-a p`sat. Mai mult, i-a dat un ultimatum: fie o ia de so]ie \n acel moment, fie nu o va avea niciodat`. Mary i-a spus c` nici nu exist` moment mai bun dec~t acesta, av~nd si promisiunea fratelui s`u c` \[i poate urma cursul inimii. Suffolk se afla la r`scruce:

64 Stop to shop

devotamentul fa]` de Henry sau Mary? Prin]esa era un mare premiu. Henry \nc` nu avea mo[tenitori, ca atare mariajul lui ar fi putut oferi Angliei un urma[. Mai mult: era t~n`r`, frumoas`, nobil` [i extrem de \ndr`gostit` de el. Ca atare, \n februarie 1515 se c`s`toresc \n secret la capela Cluny.

considere c` l-a tr`dat. Mary, care \[i cuno[tea mult prea bine fratele, i-a scris c` ea este cea care i-a for]at m~na lui Charles din motive de iubire absolut`. |mpreun` cu scrisoarea i-a trimis cea mai somptuoas` bijuterie cadou de la Louis: diamantul “Mirror of Naples”, parte din bijuteriile Coroanei franceze. Henry nu le-a r`spuns. Cum, \ntr-un final, François a acceptat ca Mary s` p`streze o parte dintre cadourile pe care le primise de la fostul so], pe 16 aprilie cei doi sau \mbarcat c`tre Anglia. La Calais, ea \i scrie din nou regelui [i \i spune c` nu va naviga c`tre Anglia dec~t dac` el \i permite. Henry le-a dat permisiunea. La \nceputul lunii mai a stabilit o \nt~lnire privat` cu ei, la mo[ia Barking. I-a iertat, c`ci \i iubea pe am~ndoi.

c`s`toria |ntoarcerea \n anglia {tirea despre mariaj a \nceput s` fie auzit` \n tot Parisul. Ducele a \n]eles c` nu mai poate ascunde ce se \nt~mplase. Decide s` \i scrie lui Wolsey, Arhiepiscop de York. Vroia s` aranjeze o ceremonie public`, fiind con[tient c` cea secret` poate fi u[or anulat`. Dar cel mai tare \l m`cina g~ndul la reac]ia lui Henry. Regele a fost furios. Cei doi trebuia urgent s` implore iertare. Charles i-a scris c` prefer` s` \i ia via]a dec~t s` ]in` sup`rare [i s`

Ducele [i regina s-au c`s`torit din nou la Palatul Greenwich pe 13 mai, \n prezen]a lui Henry [i Katharine de Aragon. C~teva luni mai t~rziu, Mary r`m~ne \ns`rcinat`, n`sc~nd un b`iat pe care l-a numit Henry, dup` fratele s`u. Au mai avut \nc` doi copii: Frances – numit` \n onoarea regelui Fran]ei [i Eleanor. Via]a celor doi a fost una frumoas`. Mary l-a sprijinit mereu, iar el a respectat-o. Dup` o boal` lung`, ea moare \n 1533. Charles se rec`s`tore[te relativ repede, r`m~n~nd apropiatul lui Henry VIII. Roxana Bichi[

concurS

Strict masculin!

TRENDS by Adina Buzatu [i Revista STOP TO SHOP te invit` la concurs! Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 – 11.00, \n data de 23 aprilie 2012, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i câ[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TRENDS by ADINA BUZATU!

Ce surpriz` preg`tesc Edvin Marton [i Evgeni Plushenko la show-ul “kings on Ice 2012” de la Bucure[ti? Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop! Stop to shop 65

diScovEr thE world

Tanzania PARADISUL AVENTURIERILOR

66 Stop to shop

Tanzania, ]ara care are culoarea soarelui \n toate cele trei faze, te uime[te cu frumuse]ea rezerva]iilor naturale, plajele albe [i apele turcoaz ale Zanzibarului, Grdina Edenului [i via]a salbatic. Peste toate veghez de mii de ani masivul Kilimanjaro. }ara masailor este de patru ori mai mare dect Romnia [i de 10 ori mai aventuroas.

diScovEr thE world craterul Ngorongoro Punctul de plecare \n Tanzania trebuie s` fie parcul Serengeti. Aici se afl` a opta minune a lumii, Craterul Ngorongoro. |n urm` cu 2 milioane de ani era considerat cel mai \nalt munte din lume. Apoi pere]ii vulcanului s-au pr`bu[it [i a[a la 3000 de metri altitudine s-a format Gr`dina Edenului. Craterul este \nconjurat de un inel muntos \nalt de 600 de metri, are p`duri [i multe p`[uni, izvoare cu ap` proasp`t` [i \n mijloc un lac mineral cu ap` s`rat`. De natura bogat` se bucur` cele peste 25 de specii de animale care tr`iesc aici. Zebrele, bivolii, antilopele, gazelele, elefan]i, rinoceri [i hipopotami tr`iesc toate \n armonie. Tot acesta este locul cu cel mai mare num`r de animale de prad` din Africa, unde leii [i leoparzii se lupt` pentru suprema]ie. Cine a v`zut Madagascar 2: Escape to Africa \[i poate imagina foarte u[or acest paradis al animalelor, care din 1979 se afl` sub patrimoniul UNESCO.

Kilimanjaro Dac` Andreea Marin a reu[it s` ajung` pe cele mai \nalte culmi din Africa, atunci sigur po]i [i tu. Echipeaz`-te cu bocanci, haine groase [i un ruxac cu ap`, hran`, o trus` de prim ajutor [i escaladeaz` masivul Kilimanjaro. Stratovulcanul situat \n Nord Estul Tanzaniei are 5.895

metri \n`l]ime [i este ca un parc de distrac]ii pentru iubitorii de trekking [i adrenalin` din \ntreaga lume. Odat` ajuns \n v~rful Uhuru Peak te vei trezi \nconjurat de z`pad`, de[i te afli pe cel mai fierbinte continent de pe Glob. Priveli[tea te las` f`r` cuvinte, pentru c` la poalele muntelui se \ntinde o mare de verdea]`. P`durea bogat` [i plin` de via]` domne[te pe kilometri \ntregi. Urmele fostului vulcan, care doarme de peste 2 milioane de ani, se pot vedea \n Punctul Gillman, exact pe marginea craterului. Pu]in mai departe se afl` [i un ghe]ar, pe v~rful Kibo. Din p`cate, aceste zone \nghe]ate se mic[oreaz` continuu din cauza \nc`lzirii globale.

Masivul Kilimanjaro este un alt mo-nument al naturii protejat de UNESCO \nc` din 1987.

Rezerva]ia selous Tanzania are nenum`rate rezerva]ii naturale, dar Selous este este una dintre cele mai mari din lume. Situat` \n Sudul ]`rii, Selous Game Reserve ofer` un spectacol al vie]ii s`lbatice pentru c` este atins` de m~na omului la limita minim`, \n a[a fel \nc~t atunci c~nd o vezi prima oar` ai senza]ia c` te-ai trezit exact \n momentul \n care Dumnezeu a creat lumea. Parcul are o suprafa]` de 50.000 km p`tra]i [i este un sanctuar al rinocerilor negri, ď&#x192;&#x2DC;

Stop to shop 67

diScovEr thE world

cimpanzeilor [i girafelor. Elefan]ii se plimb` \n voie pe un teritoriu la fel de \ntins ca Elve]ia, de-a lungul r~ului Rufiji se bucur` de ap` antilope, crocodili [i hipopotami [i p`durile sunt regatul maimu]elor colobus albe [i negre. Tot \n Selous tr`ie[te o treime din c~inii s`lbatici din lume. Sezonul uscat este ideal pentru safari, mai ales c` atunci are loc un obicei vechi ca [i P`m~ntul, migra]ia elefan]ilor. Este cel mai amplu proces de transhuman]` din Africa, pentru c` peste 64 de mii de elefan]i migreaz` \ntre Selous [i Mozambic.

Zanzibar La 25 de kilometri distan]`

68 Stop to shop

de Tanzania continental` se afl` insula Zanzibar. Este locul \n care s-a n`scut fostul lider al trupei â&#x20AC;&#x17E;Queen", Freddy Mercury. Aici s-a purtat [i cel mai scurt r`zboi din istorie \ntre Zanzibar [i Marea Britanie \n 1896. Zanzibar s-a predat dup` 45 de minute. Insula abund` \n plaje fine cu nisip alb, sc`ldate de ape turcoaz, [i este plin` de sate pesc`re[ti \n care oamenii duc acela[i stil de via]` tradi]ional, vechi de secole. Oceanul Indian te r`sfa]` cu bancurile de corali sau te las` s` \l explorezi f`c~nd surfing, diving, ski nautic sau snorkeling. Nu rata plimb`rile pe plaj`. }`rmurile nisipoase ale insulei sunt unice pentru c` doar \n nisipul lor broasca ]estoas` de mare, Cheloniidae, \[i depune ou`le. Zanzibarul este unicul loc de pe glob unde tr`ie[te maimu]a Piliocolobs kirkii [i este [i cel mai mare produc`tor de cui[oare, av~nd \n vedere c` economia insulei se bazeaz` pe cultivarea [i comercializarea mirodeniilor. F` o vizita [i \n Stone Town! Centrul cultural al Zanzibarului este fascinant prin faptul c` \n ultimii 200 de ani a r`mas aproape neschimbat [i [i-a p`strat amestecul arhitectural, format din elemente arabe, persiene, indiene, europene [i africane. Este plin de case ar`be[ti, moschee [i bazare colorate. Nu \nchiria o ma[in` pentru a vedea ora[ul, deoarece partea cea mai interesant` a lui este un labirint de alei mai \nguste dec~t

un autoturism de dimensiuni reduse. |n Zanzibar se g`te[te peste tot. M~ncarea g`tit` [i servit` pe strad` este ceva specific insulei. Aici, ca [i \n restul Tanzaniei, cel mai popular fel de m~ncare se nume[te "ugali", un aluat din f`ina de cassava, m`lai, mei sau sorg. Ugai se m`n~nc` cu o tocan` din pe[te, legume sau carne. Perla african` are multe alte comori pe care sper s` le descoperi]i singuri [i s` ne spune]i apoi [i nou` impresiile voastre despre Tanzania. Este locul pe care cu siguran]` ve]i dori s` \l vizita]i [i a doua [i a treia oar` pentru frumuse]ea lui [i pentru ospitalitatea localnicilor care v` vor spune la fiecare revenire "Karibu Tena!". Adic` "Bun venit din nou!" Florentina Ilie

SpEcial

O alternativ`

MEDIA la rezolu]ie

FULL HD

70 Stop to shop

Pia]a TV din Romnia are un nou membru: Digi24. Dar ce poate aduce nou \n peisaj acest post, \n condi]iile \n care le-am cam vzut pe toate? Plecnd de la aceast \ntrebare, echipa Stop To Shop a fcut o vizit celor de la Digi24.

SpEcial dore[te s` readuc` \n prim plan pe pia]a media din Rom~nia [tirea \n forma ei cea mai curat` [i profesionist`.”, ne-au spus reprezentan]ii postului. Din punct de vedere tehnic, Digi24 are la dispozi]ie cele mai \nalte standarde profesionale, filmeaz` [i emite \n format full HD. Programul este produs local, \n Rom~nia.

alternativa Ceea ce ni s-a p`rut extrem de interesant este misiunea noului post TV. Scopul Digi24 este s` ofere publicului o alternativ` pentru show-urile TV actuale puternic tabloidizate. Oferta se bazeaz` pe informa]ie, talk show-uri decente despre evenimentele majore ale zilei, promovarea valorilor [i a culturii. „Tr`im \ntr-o societate f`r` limite, f`r` standarde de moralitate sau valoare, putem spune c` nimic nu este la locul lui. Ignoran]a arat` limita \n]elepciunii, iar televiziunile [i-au f`cut un obicei din a face mult zgomot [i

Format full hD Primul lucru pe care l-am aflat este c` vorbim de prima televiziune de [tiri din Rom~nia care emite \n format full HD. „De la 1 martie 2012 Digi24 aduce, zi de zi, 24 din 24 un program de [tiri complet, echidistant [i echilibrat. Cu o echip` format` din peste 500 de oameni, echipamente de ultim` genera]ie [i o investi]ie major`, Digi24 \[i

Din punct de vedere tehnic, Digi24 are la dispozi]ie cele mai \nalte standarde profesionale, filmeaz` [i emite \n format full HD. Programul este produs local, \n România. Stop to shop 71

SpEcial min Prelipceanu, Luca Niculescu sunt parte din echipa Digi24, prezentatorii care aduc celor din fa]a micului ecran actualitatea \n direct. “Nu emitem judec`]i de valoare, nu sunt nici procurorul, nici complicele invita]ilor mei. |n show-ul «24 \ntr-o or`» tot ce-mi doresc este s` prezint actualitatea a[a cum este ea, f`r` s` o \mbog`]esc sau s` o filtrez; \i las pe cei de acas` s` fac` asta.”, m`rturise[te Luca Niculescu. |n fiecare zi, diminea]a se deschide cu un Digimatinal, prezentat de Anca Dumitrescu [i Marius Pancu, urmeaz` apoi din a promova personaje cu caracter discutabil. Din ce \n ce mai pu]ini oameni au p`reri personale, credin]` \n ceva, [i sunt dispu[i s` investeasc` energie \n ceea ce cred.”, completeaz` cei din echipa Digi24. Produc`torii postului sus]in c` programele vor s` descopere [i s` promoveze oamenii care au idealuri [i ]eluri precise. De aceea, \n emisiuni se vorbe[te despre creativitate [i inova]ie. Ni se propun 18 emisiuni diverse, de la cele de s`n`tate la cele dedicate copiilor sau cele de cultur`. Ceea ce difer` este unghiul de abordare [i modul \n care fiecare poveste este adus` \n fa]a telespectatorului.

Jurnali[tii Sanda Nicola, Adriana Muraru, Liana Alexandru, Emma Zeicescu, Cosmin Stan, Laura Teodoru, Olivia P`unescu, Cos-

72 Stop to shop

Rom~nia 24, jurnale de [tiri prezentate de Timea Bereczki, Emma Zeicescu [i Cosmin Stan, Alice Iacobescu, ’’Bussines Club’’, emisiune economic` prezentat` de Stelian Muscalu, la ora 19.00 la Digi 24 vine Jurnalul serii - adus de Adriana Muraru, de la ora 20.00 \ncepe show-ul „24 \ntr-o ora”, prezentat de Luca Niculescu, apoi jurnalul de la ora 21.00, prezentat de Liana Alexandru, iar seara se \ncheie al`turi de Cosmin Prelipceanu la „News night”. S` le ur`m baft`! Roxana Bichi[

tEchnEwS

Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice

Xperia sola

Cu degeTele sus {n aer... Prin atingerea Sony vine pe pia]` cu un teletotal diferit, noul model Xpeunui smartphone fon ria Sola. Avem de-a face pentru prima dat` pe smartphone-uri cu NFC de un tehno logia „floating touch”, care token SmartTag, le permite utilizatorilor s` navigheze pe internet f`r` a atinge un profil ecranul (care r`m~ne tactil), ci doar prin plimbarea degetului pre-configurat deasupra acestuia. |n plus, telefonul e dotat cu cu un set de tehnologie NFC (Near Field Comcomenzi se munication) [i vine \mpreun` cu dou` accesorii SmartTags, mici tolanseaz` \n ken-uri pe baz` de tehnologie NFC ce pot fi programate pentru a lantelefon. sa comenzi [i aplica]ii predefinite. Prin atingerea unui smartphone NFC de un token SmartTag, un profil pre-configurat cu un set de comenzi se lanseaz` \n telefon. De exemplu, utilizatorii pot crea un profil pentru activarea func]iei WiFi [i a aplica]iei Google news, atunci c~nd ajung acas`. Totodat`, \nainte de culcare, pot apro-

74 Stop to shop

pia accesoriul SmartTag de telefon pentru a lansa automat profilul ce activeaz` alarma [i trece telefonul pe modul silent. Utilizatorii pot personaliza cele dou` accesorii SmartTags cu p~n` la 10 comenzi diferite. Telefonul red` imagini mai clare [i mai luminoase gra]ie tehnologiei Reality Display cu procesor de imagine Mobile BRAVIA Engine. Totodat`, cu tehnologiile audio xLOUD [i 3D surround, sunetele sunt mai curate [i puternice, iar procesorul dual-core de 1 Ghz permite navigarea rapid` pe internet. O alt` func]ie care [i-a f`cut deja debutul pe telefoanele Sony este “fast capture”, care permite \nc`rcarea camerei foto din stand-by \n doar o secund`. Totodat`, utilizatorii au acces la re]eaua Sony Entertainment Network (pe anumite pie]e) [i la serviciile Video Unlimited [i Music Unlimited.