Stop to Shop Mai 2012 by Stop to Shop

Sumar

“ ” Nr. 116 - Mai 2012

ping marca Un altfel de shop

Marius Pancu 10

INTERVIU

N-am fost niciodat` interesat de mod`, c~t de stil – o amprent` dup` care e[ti recunoscut, care te face s` te sim]i cel mai confortabil [i reprezint` baza de la care porne[ti \ntr-o zi de succes.

De vorb` cu Sanda Nicola

FashIoN aRchITEcTURE

Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro

Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@unireashop.ro ecaterina.utali@tycoon.com.ro 021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@tycoon.com.ro 021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Felicia Chirvq[oiu, Florentina Ilie Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:

Tycoon Media Press parte a grupului

Istoria revistei de mod`

GENTLEMEN’s aGREEMENT by Adina Buzatu

WoMEN IN sTYLE by FANCY

IsToRIa BIJUTERIILoR Diamantul, Regele Bijuteriilor (V)

sToRY oF...

Alexandra Feodorovna [i }arul Nicolae II Romanov

DEsTINa}II Vietnam, paradisul aventurierilor

2 Stop to shop

Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236 Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.

EditShop

“ ” Degeaba \mbraci haine de firm`, degeaba alegi cele mai scumpe localuri dac` nu ai un comportament adecvat [i nu e[ti manierat.

În buna manierã a realitãtii ,

Bunele maniere. Un termen pe care \l auzim. Dar oare \l \n]elegem? |l aplicm \n via]a de zi cu zi? Ve]i descoperi \n paginile revistei un material despre o emsiune care \ncearc s ne reaminteasc [i chiar s ne \nve]e despre adevratele valori, despre comportamentul \n societate, despre ce \nseamn s fii un om cu adevrat frumos. De aici mi-a venit ideea acestei mici “dizerta]ii”. Astzi, \n mod, tot uzitm termenul “\n trend”. Pe vremea lui Coco Chanel se vorbea de elegan]. Dar, oare, elegan]a se define[te doar prin outfit? Eu cred c nu. Rafinamentul [i elegan]a sunt o chestiune de atitudine. |n prezent, ni se pare dep[it peisajul din secolele trecute cnd copiii erau educa]i din fraged pruncie cum s se comporte \n societate, \n cas - fa] de prin]i, ct de tare le este permis s rd, cum s stea la mas sau cum s \[i tempereze tonul vocii. Dar, dincolo de toate acestea, se inocula de fapt bunul sim] [i respectul. Ni[te valori care \n zilele noastre se cam duc pe apa smbetei… Cu att mai fascinant mi se pare cnd vd un tnr de 20 de ani care [tie c trebuie s aib \n garderob un costum, care face dovada c are habar [i ce atitudine s adopte cnd \l poart sau care este sensul cuvntului galant. |mi plec plria [i \n fa]a unei femei care se comport ca o doamn, de la simplul gest al strngerii de mn [i pn la cum se urc \ntr-o ma[in. Bunele maniere ar trebui s ne \nso]easc de la primul pas fcut pe strad [i pn la atitudinea pe care o avem fa] de noi \n[ine. Degeaba \mbraci haine de firm, degeaba alegi cele mai scumpe localuri dac nu ai un comportament adecvat [i nu e[ti manierat. Nu [tiu dac ar trebui inventat o [coal \n acest sens sau dac ar trebui implementate campanii de con[tientizare social… Cert este doar c numrul oamenilor cu adevrat maniera]i scade sim]itor. Reflecta]i!

Roxana Bichi Redactor {ef

4 Stop to shop

Film

Premierele lunii mai The Avengers Regia: Joss Whedon Cu: Scarlett Johansson, Robert Downey Jr., Chris Evans, Gwyneth Paltrow, Jeremy Renner Gen: Ac]iune Premier` \n Rom~nia: 04.05.2012

The Five-Year Engagement Regia: Nicholas Stoller Cu: Jason Segel, Emily Blunt Gen: Comedie, Romantic, Dragoste Premier` \n Rom~nia: 04.05.2012

Extremely Loud and Incredibly Close Regia: Stephen Daldry Cu: Tom Hanks, Sandra Bullock, Thomas Horn Gen: Aventuri, Dram`, Familie Premier` \n Rom~nia: 04.05.2012

6 Stop to shop

Friends with Kids Regia: Jennifer Westfeldt Cu: Adam Scott, Jennifer Westfeldt, Maya Rudolph, Chris O'Dowd, Kristen Wiig, Jon Hamm, Megan Fox Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 11.05.2012

Safe Regia: Boaz Yakin Cu: Danni Lang, Jason Statham, Michael Jai White Gen: Ac]iune Premier` \n Rom~nia: 11.05.2012

S-a furat mireasa Regia: JesĂşs del Cerro Cu: Jojo, Adina Galupa Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 11.05.2012

Dark Shadows Regia: Tim Burton Cu: Michelle Pfeiffer, Johnny Depp, Eva Green Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 18.05.2012

What to Expect When You're Expecting Regia: Kirk Jones Cu: Cameron Diaz, Dennis Quaid, Jennifer Lopez, Matthew Morrison Gen: Comedie, Dram`, Romantic Premier` \n Rom~nia: 25.05.2012

Men in Black III Regia: Barry Sonnenfeld Cu: Will Smith, Tommy Lee Jones Gen: Ac]iune, Comedie, SF Premier` \n Rom~nia: 25.05.2012

StreetDance 2 Regia: Max Giwa Cu: Tom Conti Gen: Dram`, Muzical, Romantic Premier` \n Rom~nia: 25.05.2012

nEwS – agEnda lunii 1

4-19/05

EuROPafEsT 2012 3

4 5

6 7

8 10

1/05

EUROPAfest, singurul festival din Europa care reune[te muzica clasic`, jazz, blues [i pop, a ajuns la cea de a nou`sprezecea edi]ie. Timp de dou` s`pt`mâni, EUROPAfest 2012 va aduce pe scena muzical` a Capitalei peste 300 de muzicieni din 45 ]`ri.

CiRCul Na}iONal 9 DiN CHiNa

12 13

14 15 16

Un spectacol cu acroba]ii dincolo de limite, executate de arti[tii care au stabilit un etalon în domeniu. Arti[ti reputa]i, personalit`]i din oper` [i actori faimo[i vor face un spectacol original [i inconfundabil - ora 20:00, Sala Palatului, Bucure[ti.

11/05 GisEllE - GREaT

17 RussiaN BallETs 18

13/05 CONCERT aPOCalYPTiCa

20 Iubitorii muzicii rock au ocazia s`-i vad` pe finlandezii de la Apocalyptica \ntr-o atmosfer` unic` Arenele Romane, ora 19:00

23 24

25 26

27 28

Turneul din România face parte din turneul mondial 2012 pe care baletul l-a debutat în Statele Unite [i Canada. Giselle este una dintre cele mai cunoscute capodopere romantice, prezentat` în dou` acte pe muzica lui Adolphe Adam [i sub coregrafia lui Marius Petipa - Sala Palatului, ora 19:00.

8 Stop to shop

23/05 CONCERT TuDOR GHEORGHE – "VREMEa NEMaNiEi"

19 21

Maestrul Tudor Gheorghe \[i continu` misiunea de redescoperire [i de valorificare a artei poetice, aduc~nd un plus de vibra]ie crea]iilor inconfundabile semnate de poetul basarabean Grigore Vieru, \n cadrul unui spectacol – eveniment, prezentat \n premier` Sala Palatului, ora 19:00.

Muzica lor vintage, sofisticat`, cosmopolit` este o plimbare nocturn` prin marile porturi [i ora[e ale lumii. Urm~nd albumul „A Retrospective”, concertul va face o trecere \n revist` a celor 16 ani de carier` Pink Martini [i va include cele mai apreciate piese ale orchestrei: "Una Notte a Napoli", "Hang On Little Tomato", „¿Donde Estas Yolanda?", "Hey Eugene”, "Sympathique (Je ne veux pas travailler)", "Lilly", "Que Sera Sera" sau "Amado Mio".

26/05 CONCERT PiNk MaRTiNi

17/05 DON QuijOTE – TEaTRul MuNiCiPal DE OPERå {i BalET DiN kiEV Baletul Don Quijote se afirm` ca unul din cele mai renumite balete clasice, datorit` atmosferei feerice create de muzica [i dansul în stil spaniol. Balet în trei acte - Sala Palatului, Bucure[ti, ora 19:30.

inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE

intErviu

sanda Nicola:

Jurnalism la suPerlativ

10 Stop to shop

Departe de celebritatea zgomotoas de tabloid, Sanda Nicola este o jurnalist de televiziune cu 17 ani de experien]. Nscut la Deva, ultra[colit \n strintate, ea este imaginea profesionistului de talie \nalt. A activat \n redac]iile de [tiri ale tuturor televiziunilor mari din Romnia. A sus]inut seminarii [i ateliere de jurnalism la Facultatea de Jurnalistic din Ia[i, precum [i primul program de training – produc]ie de [tiri [i dic]ie. A fost lider de opinie \n Campania European \mpotriva Cancerului de Col Uterin, boal pe care ea \ns[i a \nvins-o. Cine vrea s vad cum se face jurnalism profesionist, s o urmreasc pe Sanda Nicola \n week-end la Digi24, televiziunea de [tiri full HD difuzat \n re]eaua RDS&RCS.

intErviu Ai studiat jurnalism la BBC School [i London Academy of Media, ai o licen]` \n [tiin]e sociale la Open University din Marea Britanie, ai f`cut cursuri de geopolitic` la Istanbul [i management media la Glasgow. Toate aceste studii f`cute \n str`in`tate la [coli de prestigiu sunt o re]et` a succesului de care te bucuri \n televiziune? Sanda Nicola: Sunt acumul`ri care m-au transformat \n toate privin]ele, nu numai profesional. Am \nv`]at multe despre mine, despre ceilal]i, despre impactul social al muncii mele. Am tr`it experien]e de lucru \n medii multi-etnice, iar asta m-a schimbat mult. Nu [tiu dac` e o re]et` de succes, nici m`car nu-mi pun problema. Este doar parcursul meu [i nu a[ schimba nimic p~n~ aici.

Nu m-am gĂ˘ndit ca voi face televiziune pĂ˘n` \n ziua \n care chiar mi s-a propus asta. Ai debutat \n televiziune \n adolescen]`, la numai 17 ani, la postul local 3TV Deva. Ce a sim]it liceeana Sanda Nicola c~nd s-a v`zut pentru prima dat` la televizor? S.N.: A fost groaznic. Mi se p`rea ca fa]a mea e rotund` pre-

cum o lun` plin`, iar vocea este enervant de strident`. Aveam un accent ardelenesc foarte puternic care mi-a dat mari b`t`i de cap. A fost nevoie de foarte multe ore de dic]ie [i mult antrenament vocal p~n` s` ajung la un timbru [i o intona]ie care s` nu oboseasc` telespectatorul.

Debutul la o v~rst` adolescentin` este cumva legat de faptul c` ai cochetat o vreme cu ideea de a deveni actri]`? La 20 de ani erai \nscris` la facultatea de actorie... S.N.: Nu neap`rat. E \n primul r~nd legat de faptul c` scriam la revista liceului meu, Liceul Decebal din Deva. Sigur c` m-a ajutat [i faptul c` de mic` am avut curajul s` ies pe scen`, s` recit [i s` c~nt \n fa]a unui public destul de numeros, dar nu m-am g~ndit ca voi face televiziune p~n` \n ziua \n care chiar mi s-a propus asta.

Deva nu este numai ora[ul debutului \n televiziune, ci [i ora[ul natal, de care te-ai declarat ata[at` pe site-ul televiziunii B1TV. Ce te leag` cel mai puternic de acest` metropol` ardelean` de tradi]ie? S.N.: Cu riscul de a p`rea patetic`, o s` v` spun c` Deva e \n m`duva oaselor mele. Mi-e dor de c~te ceva de-acas` \n fiecare zi. Prietenii din copil`rie s-au dovedit \n timp de ne\nlocuit [i nic`ieri nu m-am sim]it mai liber` [i mai plin` de via]` ca acolo. Pe m`sur` ce \naintez \n v~rst`, \n]eleg c~t de mult datorez comunit`]ii \n care m-am n`scut [i am crescut.

Jurnalismul este o preocupare continu`, care implic` mult` responsabilitate fa]` de privitor [i care cere o perfec]ionare permanent`. Care sunt profesioni[tii din televiziune pe care i-ai avut model [i te inspir` [i ast`zi? S.N.: Mai \nt~i a fost Vladimir Brilinsky, directorul de programe al minusculei sta]ii 3TV Deva. De la el am \nv`]at c` jurnalismul nu e o meserie ca oricare alta, ci o preocupare continu`, care implic` mult` responsabilitate fa]` de ď&#x192;&#x2DC;

Stop to shop 11

intErviu privitor [i care cere o perfec]ionare permanent`. La 19 ani mam \nt~lnit cu trainerii mei de la BBC School, Janet Smith [i Eddie Startup. Faptul c` m-am bucurat de \ncrederea lor c~nd \nc` eram doar un copil m-a f`cut s` prind aripi [i s` nu-mi pierd niciodat` speran]a c` voi face jurnalism la cote \nalte. {i, deloc \n ultimul r~nd, am avut parte de prietenia Vandei Condurache, unul dintre cei mai mari profesioni[ti de televiziune din Rom~nia. Vanda, fost director de programe la TVR Ia[i, a fost una dintre pu]inele femei de televiziune de la noi care, de[i aveau toate datele s` se impun` ca vedete, au preferat s` r`m~n` \n plan secund [i s`-i formeze pe al]ii. Este responsabil` pentru succesul \n mass-media al Irinei P`curariu, al Andreei Marin [i al altor profesioni[ti mai mult sau mai pu]in celebri. Din p`cate, a plecat dintre noi acum 5 ani, \n urma unui oribil accident rutier.

Ai venit \n Bucure[ti c~nd sa deschis Prima TV, la un concurs de prezentatori, pe care l-ai [i c~[tigat. Av~nd \n vedere c~te tinere viseaz` la aceast` slujb`, ce le-ai sf`tui?

12 Stop to shop

S.N.: S` se g~ndeasc` foarte bine \nainte. Via]a tr`it` \n primplan poate s`-]i aduc` multe satisfac]ii, dar poate s`-]i \ntind` [i multe capcane. E important s` fii suficient de matur` c~nd p`[e[ti \n lumina reflectoarelor, c~nd intri \n gura lumii [i a presei, c~nd trebuie s` dai randament la ore fixe, indiferent de starea ta fizic` sau psihic`. Munca \n televizune nu \nseamn` doar machiaj profesional [i vestimenta]ie de firm`. |nseamn` mult` rigoare, r`bdare, perseveren]` [i competi]ie acerb`. |ntre 2001 [i 2004 ai lucrat \n departamentul de [tiri al Antenei 1. Ce amintiri pl`cute sau nepl`cute te leag` de acest post de televiziune? S.N.: |mi amintesc c` munceam enorm, \ntr-o redac]ie extrem de competitiv` [i eram foarte m~ndr` s` fac parte dintr-o garnitur` de jurnali[ti foarte buni. La vremea aceea munceam al`turi de Alice Iacobescu, Cosmin Prelipceanu, Vlad Petreanu, Moise Guran, Maria Coman, Adelin Petri[or, Dana Grecu, Carmen Moise, Oana Despa, Leti]ia Zaharia, Paula S`cui, Mirela Voicu, Marilena Nedelcu… Doamne, c~t de mul]i oameni valoro[i pot s` numesc f`r` s` stau pe g~nduri! Am \nv`]at foarte multe unii de la al]ii [i cred c` fiecare dintre noi a confirmat c` [tie meserie oriunde a evoluat ulterior.

La Realitatea TV ai f`cut coresponden]e externe. Care au fost evenimentele interna]ionale care te-au marcat cel mai mult? S.N.: Atentatul terorist de la Beirut din 2005, soldat cu moartea a 16 oameni, printre care [i fostul premier libanez Rafik Harriri, ]inta atacului cu ma[ina capcan`. Moartea Papei Ioan Paul al II-lea. Atentatele teroriste de la Londra, violen]ele din suburbiile Parisului, decesul lui Slobodan Milo[evici \n \nchisoarea Tribunalului Penal Interna]ional de la Haga… Scurta experien]` de la TVR ]i-a adus \n 2006 o nominalizare la Premiile Clubului Rom~n de Pres`, la sec]iunea “Cel mai bun reportaj/anchet` TV”, cu serialul “Rom~nii fac curte Reginei”, difuzat de TVR. Este o onoare s` fii nominalizat, ca \n cazul Oscarurilor? S.N.: Sigur c` orice recunoa[tere a talentului [i efortului t`u este o bucurie, dar n-a[ supraestima importan]a unei nominaliz`ri la un premiu.

intErviu Prin Play Media colaborez \n continuare cu trusturi de pres` interna]ionale [i ofer media training. |n 2007 ai devenit freelancer [i ai deschis Play Media, o firm` de activit`]i de produc]ie media, training TV, comunicare [i PR. Ce a \nsemnat experien]a de antreprenor? S.N.: A \nsemnat multe taxe [i impozite pe care le-am apreciat nedrepte, a \nsemnat acumul`ri \n plus \n materie de management [i contabilitate. Multe nop]i nedormite, zeci de planuri de afaceri din care au ie[it doar dou`trei, \ns` [i o schimbare radical` de perspectiv` asupra no]iunii de “patron”. Acum am un imens respect pentru cei care sunt capabili lun` de lun`, la dat` fix`, s` pl`teasc` salariile unor oameni la timp. Nu conteaz` dac` sunt 3, 3 sute sau 3 mii. |n esen]`, este vorba despre o uria[` responsabilitate fa]` de ni[te familii. Performan]a \n afaceri a patronului determin` calitatea vie]ii angaja]ilor s`i. Nu e lucru pu]in, nu e la \ndem~na oricui. N-am renun]at la antreprenoriat, administrez \n continuare activit`]ile Play Media, \n paralel cu serviciul meu la Digi24. Prin Play Media colaborez \n continuare cu trusturi de pres` in-

terna]ionale [i ofer media training. Ca freelancer ai lucrat timp de 4 ani pentru France 24 [i Al Jazeera English. Ce \nseamn` s` faci jurnalism de asemenea anvergur`? S.N.: |nseamn` s` te aliniezi obligatoriu unor standarde de calitate, obiectivitate [i s` dezvol]i capacitatea de a privi realit`]ile din ]ara ta dintr-o perspectiv` global`. Trebuie s` te debarasezi neap`rat de propriile frustr`ri cet`]ene[ti [i s` \n]elegi c` ceea ce este tratat drept un mare subiect pe plan local poate fi nesemnificativ la nivel interna]ional. }i-a]i cunoscut so]ul, pe multipremiatul jurnalist Liviu Iolu, la Londra [i v-a]i re\nt~lnit la Paris, c~nd am~ndoi relata]i despre violen]ele care au zguduit suburbiile capitalei franceze. Sun` a scenariu de film. Este Parisul cel mai romantic ora[ din lume?

S.N.: Pentru mine nu este, al]ii probabil v-ar r`spunde c` da. Eu nu cred c` romantismul este oferit de arhitectura unui loc sau de limba vorbit` \n jurul t`u. E vorba exclusiv despre atrac]ie reciproc`, un pic de mister, un pic de st~njeneal` [i dorin]a de a fi acolo, cu cel drag, nic`ieri altundeva. Scena poate s` aib` loc \n cort, \n mediul rural, \ntr-o mare metropol`, n-are importan]`. Persoana s` fie cea potrivit`, restul nu conteaz`!

Cred c` am reale veleit`]i de trainer. Este de notorietate faptul c` ai c~[tigat lupta cu cancerul. Ce ai sim]it c~nd ai fost diagnosticat` \n 2005? S.N.: C`-mi fuge p`m~ntul de sub picioare. Cancerul este categoric o lec]ie de via]` care mi-a schimbat concep]iile, perspectiva, stilul de via]`... Victoria asupra cancerului m-a determinat s` devin lider de opinie \n Campania European` \mpotriva Cancerului de Col Uterin. Ai sus]inut seminarii [i ateliere de jurnalism la Facultatea de Jurnalistic` din Ia[i, precum [i primul program de training – produc]ie de [tiri [i dic]ie. Cum este profesoara Sanda Nicola? S.N.: Cred c` am reale veleit`]i de trainer. Mi-e drag s`-i ajut pe studen]ii mei s`-[i descopere abilit`]ile. Vreau \nainte de toa- 

Stop to shop 13

intErviu te s` le insuflu mult` \ncredere \n ei, e primordial \n meseria noastr`. Sunt prietena lor, \mpart`[esc cu mult` bucurie tot ce [tiu, dar a[tept s` mi se r`spund` cu respect [i serioziate \n munc`.

Mi-am dorit un nou \nceput \n rela]ia cu telespectatorii români. Dup` aproape 4 ani de jurnalism freelance, ai intrat, din nou, \ntr-o televiziune. Ce te-a convins atunci? S.N.: Mi-am dorit un nou \nceput \n rela]ia cu telespectatorii rom~ni. Mi-a fost dor s` m` exprim rom~ne[te, mi-am propus s` \ncerc s` pun \n practic` aici

ceea ce am \nv`]at \n afar`. Azi nu mai am niciun dubiu c`, oric~t de bine a[ cunoa[te o limb` str`in`, niciodat` nu voi reu[i s` transmit la fel de mult ca [i \n limba mea matern`. {i a mai fost ceva: op]iunea de a emigra sau a r`m~ne aici. C~nd am ales s` r`m~n, am hot`r~t c` trebuie s` fac tot ce ]ine de mine \nc~t s` nu-mi par` r`u. {i-atunci m-am ag`]at de toate [ansele care mi s-au oferit s` produc programe tv \n Rom~nia. N-am mai str~mbat din nas [i n-am mai f`cut mofturi. Emisiunea din weekend, “Genera]ia cu cheia de g~t”, a adus \n prim plan reprezentan]ii genera]iei care ast`zi sunt adul]i responsabili, “st~lpii” societ`]ii actuale. Ai fost un copil cu cheia la g~t? S.N.: M-am n`scut \n ‘78, \ntro familie de muncitori dintr-un ora[ mic. Sigur c` am copil`rit cu cheia de g~t.

Fac parte dintr-o breasl` \n proces de maturizare, care \nc` nu [i-a definit clar criteriile de performan]`. Care au fost invita]ii prefera]i ai emisiunii?

14 Stop to shop

S.N.: Cu unii am rezonat mai mult, cu al]ii mai pu]in… Pot s` spun c` edi]ia pilot cu dirijorul Tiberiu Soare a fost una care m-a marcat \n mod deosebit, am fost adesea mut` de admira]ie \n fa]a lui. |n interviul cu maratonistul Paul Dicu am fost \ntru totul \n largul meu, conversa]ia a curs incredibil de firesc pentru ni[te oameni care atunci se vedeau prima oar` [i am ajuns la intimit`]i care au provocat lacrimi de ambele p`r]i. De altfel, Paul a devenit imediat un prieten, de la care cer sfatul \n momente dintre cele mai dificile. N-a[ trece cu vederea nici \nt~lnirea cu Tudor Si[u. Ve]i fi surprin[i de c~te ori ne-am \nt~lnit \n p`reri despre familie, scop \n via]`, reu[it` [i ratare. Ai 17 ani de experien]` \n televiziune. Te consideri o profesionist` des`v~r[it`? S.N.: Nicidecum. Am doar 34 de ani [i fac parte dintr-o breasl` \n proces de maturizare, care \nc` nu [i-a definit clar criteriile de per-

intErviu forman]`. Mai am \nc` multe de \nv`]at [i de experimentat. Mai toate jurnalele de [tiri [i emisiunile de divertisment mizeaz` pe violen]` [i senza]ional. Cum r`m~ni profesionist` \n goana dup` audien]`? S.N.: Depinde de ce \n]elege fiecare dintre noi prin “profesionalism”. Pentru unii \nseamn` tocmai audien]` maxim`. Pentru al]ii, s` respecte punct cu punct manualul. Eu a[ spune c` trebuie s` urm`re[ti ambele obiective. Concret: m` str`duiesc s` fac programe ca la carte, sunt riguroas` \n ce prive[te abordarea, dar ]in mor]i[ s` fie sare [i piper \n ceea ce produc. Nu urm`resc audien]` maxim`, ci una optim`, at~t c~t s` [tiu c` munca mea a contat. Iar fa]` de audien]a pe care reu[esc s` o atrag \mi propun s` fiu onest` [i util`. Nu vreau s` intoxic sau s` [ochez un milion de oameni. Prefer s` fiu de folos pentru c~teva sute de mii. {i pentru ca toate acestea s` nu r`m~n` doar dorin]e [i s` devin` realitate, am ales Digi24, locul unde facem [tiri \n cel mai profesionist mod cu putin]`.

s` am acces la tehnologie de ultim` genera]ie, s` mi se \ng`duie s` fac din nou coresponden]` extern` [i reportaj – “feliile” de televiziune pe care le \ndr`gesc cel mai mult.

Prefer magazinele mici de prin centrul vechi sau de pe Calea Mo[ilor. Cum \]i \mpar]i via]a \ntre profesie [i familie? S.N.: Nu m` \mpart. C~nd am treab` la munc`, sunt \ntru totul acolo, c~nd familia mea are nevoie de mine, atunci toate celelalte preocup`ri p`lesc. Cred c` am ajuns la maturitatea s` v`d limpede care \mi sunt priorit`]ile \ntr-un moment sau altul [i caut s` p`strez un echilibru. C~nd [i unde face femeia Sanda Nicola cump`r`turi? S.N.: Fac rar cump`r`turi, e o

\ndeletnicire care m` obose[te. Sunt bucuroas` c` pentru vestimenta]ia de studio alearg` un stilist, eu trebuie doar s` probez hainele \n cabina de la munc`, iar asta e o mare u[urare. Mul]umesc, Nicole! C~nd merg totu[i la cump`r`turi, \n special pentru pantofi, \ncerc s` evit mall-urile pentru c` m` revolt` adesea nivelul pre]urilor. Prefer magazinele mici de prin centrul vechi sau de pe Calea Mo[ilor. Profit ori de c~te ori merg \n excursie undeva \n afar` s`-mi iau c~teva piese noi pentru garderob`, deosebite [i la pre]uri rezonabile. Chiar nu suport s` arunc nejustificat de mul]i bani pe haine. Ce rol joac` moda \n via]a ta? S.N.: Minor. Am o talie care nu-mi permite s` port chiar orice [i pun foarte mult pre] pe decen]` [i confort. A[adar, orice ar zice trendul, eu o s` port tot pantaloni drep]i, fuste peste genunchi, bluze c~t mai lejere [i pantofi colora]i cu talpa c~t mai joas`... Felicia Chirv`[oiu

De mai pu]in de dou` luni prezin]i [tirile \n weekend la noul post de [tiri Digi 24, \ntre 17.00 [i 22.00. Este o nou` provocare profesional`? S.N.: Este un r`spuns la ni[te dorin]e pe care le aveam de ceva vreme. S` lucrez din nou cu ni[te oameni pe care \i apreciam mult,

Stop to shop 15

EvEnimEnt

la Dolce vita

preview edition by

for vintage

16 Stop to shop

A[a cum ne-a obi[nuit, cel mai a[teptat trg de mod [i cultur vintage ne-a \ncntat \nc odat cu un eveniment inedit. |n cadrul unui Preview al celei de-a 8-a edi]ii, peste 1.000 de persoane s-au putut bucura de atmosfera La Dolce Vita, probnd haine vintage [i de designer \ndrzne] de colorate, gustnd bunt]i [i pozndu-se \n ]inutele preferate. Roxana Bichi[

a gusta pl`cerea vie]ii Ideea acestui eveniment a plecat de la o no]iune pe c~t de simpl`, pe at~t de frumoas`: bucuria prim`verii. “La Dolce Vita ca un dolce far niente. Ai sim]it vreodat` c` ai chef s` nu mai

EvEnimEnt

faci nimic? S` stai pur [i simplu [i s` la[i lucrurile s` se \nt~mple de la sine. S` gu[ti pl`cerea vie]ii \n cel mai simplu mod posibil. Sun` pu]in cam pre]ios în zilele noastre, dar semnific` acela[i lucru: s` cuno[ti valoarea timpului liber dup` o perioad` de munc` asidu` sau s` nu faci nimic, l`sând lucrurile s` se întâmple de la sine.”, ne

spune Laura C`lin, PR-ul evenimentului. Tipic unui preview, organizatorii [i-au dorit s` arate, \ntr-un tur de for]` de o zi, ce preg`tesc la t~rgul propriu-zis. “Acest eveniment a fost un teasing al edi]iei extinse. Un preludiu, un t~rg care s` ne aduc` aminte, \n acela[i timp, de perioada de \nceput a t~rgurilor noastre. Perioada c~nd

Stop to shop 17

EvEnimEnt

ne organizam \n cafenele [i care crea o atmosfer` mai intim` dar, \n acela[i timp, o selec]ie mai dur` - a fost ceva nou, pentru c` nimeni nu a mai f`cut un preview la un t~rg. De asemenea, a fost [i ceva vechi, \ntruc~t a[a am \nceput acum 4 ani.”, afirm` Laura. |n cadrul evenimentului au participat 25 de expozan]i, ale[i dup` o selec]ie care a durat 3 s`pt`m~ni. Au participat cei mai buni expozan]i din domeniile: vintage, design (haine, accesorii, bijuterii), food &treats. “Previewul V for Vintage La Dolce Vita a reunit at~t prietenii no[tri din edi]iile anterioare, dar [i new entries din domeniile vintage, design, bijuterii [i accesorii.”, spun organizatorii.

Vintage autentic |ntr-o atmosfer` boem`, cei prezen]i s-au bucurat s` guste vintage autentic, printuri fanteziste, pandante excentrice, ]inute extravagante, imprimeuri

18 Stop to shop

colorate, flori suprarealiste pictate pe fuste [i rochii, boboci metalici de ag`]at \n piept, cercei \n form` de margarete, iri[i [i trandafiri, p`l`rii decorate, flori glasate \ntr-o invazie de culoare. Printre participan]i s-au num`rat [i vedete, precum Sorin Brotnei – solist Akcent, Radu Mada – stilist Acas` Tv, Oana Lis, Laura Vargalui, M`d`lina Vintil` (Pro FM), Noemi Revnic, Mirela Bucovicean. Am fost curio[i s` afl`m detalii din spatele scenei. Foarte amuza]i, organizatorii ne-au povestit cum cei mici, veni]i cu unul dintre p`rin]ii fascina]i de vintage, ne\n]eleg~nd mare lucru din eveniment, au dorit asiduu s` se joace cu decorul, respectiv cu baloanele.

|n luna mai, edi]ia extins` Edi]ia urm`toare este V for Vintage, la Dolce Vita – edi]ia extins` - 5/6 mai, sala Dalles: 100 de expozan]i, 2 zile, zon` de lounge [i happening pentru r`sf`]ul vizitatorilor. Cu alte cuvinte, va fi un exerci]iu de imagina]ie pe tem`.

Cei care \n aceast` lun` vor vizita t~rgul se vor putea l`sa prad` senza]iilor tactile, imaginii pure [i bucuriei de a tr`i în prezent. Feminitate debordant`, frivolitate seduc`toare, parfumuri [i texturi cople[itoare. “V` pute]i preg`ti f`r` nelini[te de sec]iunile cu care vam obi[nuit: vintage autentic, design vestimentar [i de accesoriu, bijuterie [i bio&organic. O noutate a acestei edi]ii este introducerea unei zone noi de interes: sec]iunea art&deco.”, ne-a spus Laura C`lin. Alert [i dinamic, dar delicat [i inocent, a[a se poate defini un tur de for]` printre culoarele V for Vintage. Ve]i pândi o pleiad` de rochii delicate în culori revigorante [i printuri creative, p`l`rii u[oare [i pandantive excesive, trandafiri puternici [i iri[i curajo[i, o chemare a naturii la unison cu avântul min]ilor creative din spatele lor.

SpEcial „Am început s` lucrez în televiziune în 1995, în perioada ei romantic`. Aveam 16 ani [i f`ceam aceast` meserie ghidat` de instinct [i bun sim]. De atunci am înv`]at [i experimentat continuu în cele mai diverse produc]ii de televiziune. De[i publicul m` recunoa[te de la emisiunea de muzic` pe care am realizato mul]i ani, cariera mea a fost mult mai bogat` [i divers` în spatele camerei decât în fa]a ei. Digi 24 îmi d` ocazia s` realizez o emisiune {n c~utarea romantismului PierDut pe care mi-o doream demult. Bonton este despre valoare, bun sim] [i elegan]`. Repere c`rora le ducem dorul.”

Lec]ii de via]` de

„Bonton”

Dana Gon] 20 Stop to shop

SpEcial

na dintre [tirile lunii trecute a fost c`l`toria aniversar` cu ocazia \mplinirii a 100 de ani de c~nd Titanic a plecat \n primul [i, din p`cate, ultimul s`u voiaj. Ceea ce mi s-a p`rut cel mai frumos lucru din partea celor care au g~ndit acest eveniment a fost faptul c` [i-au dorit s` \ntoarc` timpul. To]i cei de la bordul vaporului au fost invita]i s` \mbrace ]inutele de la \nceputul secolului XX, asfel \nc~t, \mpreun` cu interiorul [i meniul de la bord care p`strau perfect atmosfera acelor timpuri, s` ne aducem aminte de anul 1912. |ns`, ceva au uitat s` puncteze. Nu po]i retr`i anul 1912 f`r` a face dovada comportamental a manierelor din acea perioad`. Cum era \nceputul secolului trecut? Plin de oameni educa]i, oameni care [tiau ce \nseamn`

conduita social`, ce presupune elegan]a [i cum s` ai un comportament f`r` cusur. {i astfel, am ajuns s` m` \ntreb dac` \n ziua de ast`zi mai punem accent pe acele calit`]i, dac` mai intereseaz` pe cineva ce \nseman` cu adev`rat bunele maniere. Ei bine, un prim r`spuns l-am primit zap~nd. Aten]ia mi-a fost atras`, \n dup`-amaiza unei zile de s~mb`t`, oprind telecomanda pe DIGI 24, de emisiunea „Bonton”. Un altfel de program. O emisiune care \ncearc` s` ne aduc` aminte despre ni[te reguli simple, dar care \i defineau pe cei de la \nceputul secolului XX ca fiind rafina]i, mainera]i [i elegan]i.

O art`. O necesitate. De bonton „Polite]ea a fost inventat` ca s` ne suport`m unii pe al]ii.”, a spus domnul Alexandru Scarlat

Rossetii, unul dintre invita]ii emisiunii „Bonton”. {i dac` v` g~ndi]i pu]in, e cum nu se poate de adev`rat. |ns` unii au f`cut din polite]e arta de a se face mai mult dec~t suporta]i, ci chiar pl`cu]i, iubi]i. Bunele maniere sunt ca florile: dac` nu le \ngrije[ti, se ofilesc. „Bonton” mi se pare o emisiune necesar` \n peisiajul jurnalistic rom~nesc. Difuzat` \n fiecare s~mb`t` de la 15.30, la Digi 24, se adreseaz` tuturor celor care consider` c` a avea maniere nu este o fi]`. Pentru c` un om manierat este un om c`ruia \i pas` de cei din jur. Care ajut`, respect`, f`r` s` se f`leasc`, f`r` s` strige \n gura mare, f`r` s` se bat` cu pumnul \n piept. {i da, exist` \n jurul nostru oameni frumo[i, pe care merit` s`-i cunoa[tem [i s` \nv`]`m ceva de la ei.

Stop to shop 21

SpEcial

Realizatorul emisiunii, Dana Gon], face parte din genera]ia t~n`r`. Cu at~t mai mult am fost curioas` s` aflu de ce a g~ndit o astfel de emisiune, \n condi]iile trendului jurnalistic de azi. „Sunt, desigur, subiectiv`, poate u[or... romantic`. Unii m` vor cataloga de mod` veche, \ns` iubesc s` realizez aceast` emisiune. Favoritul meu r`m~ne materialul pe care noi l-am denumit „|n c`utarea romantismului pierdut”. De ce? Au vorbit oameni minuna]i. Mi-a r`mas \n minte o vorb` a regretatului actor Ion Lucian, care depl~ngea faptul c` femeia a fost transformat` de societate \ntr-un obiect de uz, nu \ntr-un ideal de atins, cum se \nt~mpla alt`dat`. De regul`, oamenii de bonton stau \ntr-un con

22 Stop to shop

de umbr`. Aceasta este [i marea provocare: s`-i descoperim [i s`-i invit`m s` ne vorbeasc`. {i pentru c` trìm \ntr-o lume f`r` „grani]e”, la „Bonton” avem o rubric` \n care strìnii ne povestesc despre obiceiurile [i manierele \n lume, pentru c` buna cre[tere \ncepe cu respectul fa]` de tot ceea ce este diferit.”, mi-a spus Dana. Am fost sincer` \n discu]ia cu ea [i i-am spus c` mi se pare c` din via]a multora pare c` lipse[te un curs de bune maniere. Am \ntrebat dac` emisiunea pe care o realizeaz` se dore[te a fi un astfel de curs. „La «Bonton» oferim gratuit un curs televizat de bune maniere aplicate la lumea \n care trìm. |ntr-o lume \n care mitoc`nia a

devenit fapt divers iar tupeul o calitate «Bonton» vorbe[te despre polite]e, buna cuviin]`, elegan]`, [taif, domnie. {i mai avem o [tire de ultim` or`: «mul]umesc» [i «te rog» nu cost` nimic!”, mi-a explicat Dana.

Civiliza]ia, o op]iune? Curs de bune maniere aplicate la lumea \n care tr`im Pentru mult dorita via]` civilizat`, manierele alese NU sunt un moft demodat, din contr` au redevenit o necesitate. „Cum omul sfin]e[te locul, explor`m \n fiecare edi]ie a emisiunii locuri cu dichis. Iar la \ntrebarea de o mie de puncte, «Cum sunt rom~nii?», ne r`spund, politicos,

SpEcial

strìnii care trìesc \n Rom~nia.”, puncteaz` Dana Gon]. Am mers mai departe cu \ntreb`rile [i am aflat c` emisiunea se bazeaz` pe personaje venerabile care au trìt vremurile \n care noble]ea era un stil de via]` (ultimii boieri, Rosetti, Lahovary, Sturdza, B`l`ceanu Stolnici) [i trateaz` sociologic [i antropologic dec`derea rela]iilor interumane. „La Bonton admir`m elegan]a, recunoa[tem valoarea [i punem pre] pe bunele maniere. V` ghid`m într-o lume uitat`, dar nu definitiv pierdut`, lumea în care respectul [i bunul gust sunt la ele acas`. V` prezent`m oameni [i locuri [ic, descoperim cultura [i manierele lumii, cine am fost [i ce-am ajuns, cum mai [tim s` ne

purt`m unii cu al]ii. V` invit`m s` face]i parte din clubul select al oamenilor a c`ror op]iune este civiliza]ia.”, explic` realizatoarea.

Dup` ce am plecat din sediul televiziuni DIGI 24 HD, am avut un sentiment pe care nu l-am mai \ncercat de mult. Acela c`, poate, lucrurile vor \ncepe s` evolueze \n bine. Poate c` t~n`ra genera]ie nu \[i va mai croi gusturile doar pe baza can canurilor [i a oamenilor care nu au nimic de spus sau de demonstrat. Prin emisiuni ca „Bonton” g`sim alternativa. Nu cred c` este un exerci]iu at~t de greu s` punem \n balan]` [i s` analiz`m dac` nu este, oare, mai bine s` adopt`m o conduit` elegant` [i manierat`, \n defavoarea frivolit`]ii [i nonvalorii. Ce ne reprezint` mai bine? Asta r`m~ne s` descoperi]i fiecare dintre voi. Ceea ce pot eu s` fac este s` v` invit s` urm`ri]i emsiuni de genul „Bonton” [i s` asculta]i, pre] de c~teva zeci de minute, pove[ti ale unor oameni care au ceva de spus cu adev`rat. Roxana Bichi[

Stop to shop 23

FaShion architEcturE

Revista

de mod`

Firescul }i necesitatea {n evolu|ia Fashion-ului (...)Febra revistelor de mod` cuprindea Europa. |n 1693, prima revist` specializat` pentru femei a ap`rut la Londra: “Ladies' Mercury”. A fost fondat` de publicistul [i jurnalistul John Delton.

24 Stop to shop

Istoria revistelor de mod` \ncepe \n urm` cu sute de ani. Prima revist`, \n mod paradoxal, a fost creat` de un b`rbat pentru b`rba]i. Prima publica]ie dedicat` femeilor a ap`rut acum aproximativ 319 ani, pe 27 iunie 1693, \n Londra. Str`mo[ul acestei publica]ii este francezul Jean Donno de Vise.

acces la noutate Apari]ia unor reviste de acest gen reprezenta \n Fran]a, la finele lui 1600 [i \n timpul anilor 1700, pentru croitorii [i femeile care se aflau \n afara Cur]ii baza de informare asupra a ceea ce se \nt~mpla \n mod`. Cel mai uzat mod era ca schi]e ale hainelor s` fie compilate \n c`r]i care se reproduceau [i se vindeau, a[a cum era cazul “Mercure Galant”. Ca o urmare fireasc`, \n anul 1780, la Curtea

parizian` apar jurnali[tii de mod`, cei care se ocupau s` publice pentru marea mas` \n reviste de genul “Cabinet des Modes”. “Mercure Galant” era la baz` o publica]ie de critic` literar` pe care o citea chiar [i regele. Cu at~t mai mult aveau succes compila]iile de schi]e de mod`. Pentru c` aceasta nu ap`rea cu regularitate, Ludovic XIV s-a adresat publicistului [i i-a cerut ca revista s` fie lunar`, av~nd ca scop luminarea min]ilor celor de la Curte. Astfel, \ncep~nd cu 1677 ea s-a publicat odat` pe lun`. |n mod firesc, ceea ce interesa cel mai mult erau rubricile de b~rf` monden` [i recenziile de mod`, care erau \nso]ite de desene ce ilustrau modele [i aveau instruc]iuni despre cum, c~nd [i ce trebuie purtat \n sezonul respectiv. Aceast` publica]ie poate fi considerat` prototipul revistelor glossy de ast`zi.

FaShion architEcturE Febra revistelor de mod` cuprindea Europa. |n 1693, prima revist` specializat` pentru femei a ap`rut la Londra: “Ladies' Mercury”. A fost fondat` de publicistul [i jurnalistul John Delton. A citi reviste de mod` devenise un semn al bunului gust. Deja la \nceput de secol XVIII se aflau oriunde de la cabinele actri]elor p~n` \n birourile persoanelor publice. |n Europa ap`ruser` "Gournal des Luxus und des Moden" \n Germania, "The Lady's Magazine" [i "Gallery of Fashion" – \n Anglia. Fran]a publica la concuren]` patru astfel de reviste, ilustrate cu modele [i detalii ale celor mai noi haine.

Frenezia cuprinde Rusia [i america Deja la \nceputul anilor 1860, femeile stilate din America puteau admira crea]iile lui Charles Frederick Worth \n publica]ia “Harper’s Bazaar”. Iar pe m`sur`

ce al]i creatori de mod` \[i f`ceau apari]ia, munca lor putea fi admirata \n noi publica]ii ce luau fiin]`. |n 1779, apare [i prima revist` pentru femei \n Rusia. Se numea "Fashionable Monthly Publication” sau “Library for a Lady's Ensemble”. La fel ca [i \n Europa, redactorul – [ef [i publicist era tot un b`rbat, Nikolai Novikov. P~n` la finele lui 1850, Imperiul Rus avea peste 30 de publica]ii pentru femei, printre care: “Shop Fashion and Handicraft” (1851), “Swallow” (1859), “Fashion Store” (1861), “New Russian Bazaar” (1866), “Fashion World” (1868). Articolele despre mod` erau adesea traduse din francez` [i includeau descrieri detaliate despre varietatea ]inutelor [i accesoriilor. |n aceea[i perioad` \n Europa se lansau “Cosmopolitan” [i “Vogue”. |n 1874, poetul Mallame pro-

duce “La Derniere Mode”, ce se dorea a fi o revist` de art` fashion. 18 ani mai t~rziu, Arthur Baldwin Turnure creaz` “Vogue” \n America [i are ca scop s` furnizeze at~t ilustra]ii, c~t [i tipare. P~n` la \nceputul secolului XX revistele de mod` erau cel mai popular mod de a r`sp~ndi ve[tile legate de mod` [i trenduri, a[a cum se lansau ele la Paris, leag`nul fashion-ului mondial. Ini]ial, hainele se ilustrau prin desen, dar odat` ce fotografia a devenit mai complex` la \nceputul secolului trecut, presa de mod` folosea din ce \n ce mai mult fotografiile. |n acela[i timp, moda [i arta fuzionau \n ochii arti[tilor. Ace[tia nu doar pictau, ci realizau [i modele plus ilustra]ii de mod`. C~teva ziare printau at~t ilustra]ii, c~t [i fotografii fashion, al`turi de scurte articole despre domeniul modei semnate de scriitori moderni. P~n` la momentul celui de-Al Doilea R`zboi Mondial, chiar [i “Vogue” [i “Vanity Fair” au pu-

Stop to shop 25

FaShion architEcturE blicat ilustra]ii de mod` semnate de arti[ti moderni, \ncuraj~nd conexiunea dintre creatorii de mod` [i arti[tii vizuali. “Vogue” a func]ionat \n America nu doar ca s` ofere schi]e [i modele derivate din cele lansate la Paris, dar de asemenea s` promoveze moda fran]uzeasc`. Unul dintre renumi]ii designeri francezi, Paul Poiret, a scris \n edi]ia special` “Vogue” – care celebra al 30-lea num`r – c` “Ast`zi este cea mai bun` metod` de comunicare cu clientela select`”. |n perioada 1912-1925, “La Gazette du Bon Ton” este cea mai renumit` revist` de mod` din Fran]a, av~nd ca pre] de abonare 100 de franci pe an. Con]ine ilustra]ii exculisve (Cheruit, Doeuillet, Doucet, Paquin, Poiret, Redfern [i Worth). Revista \[i dorea, de asemenea, s` fac` din mod` o art` al`turi de pictur`, sculptur` [i desen. Conform primului s`u edito-

26 Stop to shop

rial: “hainele unei femei sunt o pl`cere pentru ochi [i nu pot fi judecate mai prejos de orice alt` art`.”.

Influen]` extrem` “Vogue” [i “Harpers’ Bazaar” aveau clientele abonate, dar [i pe cele care cump`rau. |ns`, mai mult dec~t at~t, se g`seau \n anumite boutique-uri de mod`. Astfel, doamnele \[i puteau alege unul din modelele prezentate \n reviste [i le comandau. De exemplu, “Vogue” publica \n fiecare num`r 33 de modele din Paris, iar reclamele ofereau [i mai multe imagini. Ca rezultat al familiariz`rii cu revistele de mod`, \n anii 1920 clien]ii deja cereau crea]ii dup` numele celor care le-au f`cut, [i nu prea mai alegeau \n func]ie de fotografii pe care s` le dea spre realizare la croitor. Iar acest fapt nu a f`cut dec~t s` dezvolte o nou` bran[`. Case de mod` din State \[i doreau s` ofere modelele respective; astfel, pentru a le vinde la New York, pl`teau celor din Paris dreptul de a copia modelul [i de a folosi acelea[i materiale, pentru ca mai apoi s` le v~nd` la retaileri – cum erau A.&L. Tirocchi. Importan]a revistelor de mod` devine cu at~t mai mare c~nd \n anii 1920 \ncep s` dezbat` subiecte delicate, precum problemele evolu]iei sociale [i rolul femeii \n societate. Pentru c` nici moda masculin` nu era mai prejos, \n 1930 apar “GQ” [i “Esquire”. Ele aco-

per` strict moda dedicat` domnilor. Anii 1960 aduc tiparul color. Sunt reduse costurile [i se \mbunat`]esc at~t calitatea, c~t [i cantitatea revistelor de mod`. |n 1970, casele de mod` \[i diversific` brand-urile, pun mare accent pe publicitate [i aduc \n peisaj accesoriile [i parfumurile. Din 1980 programele de televiziune fac o real` concuren]` revistelor de mod`, dar cei vizionari au [tiut cum s` ]in` pasul cu evolu]ia. De acum mai bine de 300 de ani [i p~n` \n prezent, evolu]ia [ia spus cuv~ntul asupra revistelor de mod`. Chiar dac` \n 2012 multe sunt online, nu poate fi schimbat cu nimic adev`rul conform c`ruia apari]ia publica]iilor de mod` a fost o necesitate \n promovarea fashion-ului, dar [i un firesc al evolu]iei modei din acele timpuri. Roxana Bichi[

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Scurt. Lungimea pantalonilor poate l`sa glezna la vedere atunci când purta]i pantofii potrivi]i.” }inute TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 27

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Denimul este must have-ul sezonului! Fie c` este vorba de pantalon, c`ma[` ... sau chiar sacou.” }inute TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro 28 Stop to shop

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Dac` nu ai curajul s` por]i pantaloni peste glezn` cu [osete scurte (t`lpici), atunci r`mâne varianta acelora viu colorate.” }inute TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 29

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Un accesoriu la mod`, dar [i foarte util \n zilele c`lduroase de var`, p`l`ria este o investi]ie inteligent` – cump`rat` de la Borsalino, ea nu se demodeaz` niciodat`.” }inute TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro 30 Stop to shop

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “De[i James Bond le-a purtat la smoking (Daniel Craig – Casino Royal), bretelele sunt accesoriul potrivit [i pentru ]inute casual.” }inute TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 31

nEwS From...

agrafe geometrical meli melo 9,99 RON

Benti]` black meli melo 9,99 RON

Cercei Geisha meli melo 19,99 RON

evantai meli melo 14,99 RON

Colier stone meli melo 39,99 RON

Br`]ar` Geisha meli melo 39,99 RON inel star meli melo 19,99 RON

Geant` rustic meli melo 79,99 RON Plic meli melo 79,99 RON

32 Stop to shop

Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

nEwS

Inspirat de industria modei din New York, Paris, Londra sau Milano, Mihaela Drafta, desemnat recent cel mai bun designer al anului trecut, a lansat \n cursul lunii aprilie, la Bucure[ti, o modalitate modern de prezentare [i promovare a colec]iilor sale vestimentare. Este voba despre conceptul de showroom, un altfel de magazin, gândit \ntr-o loca]ie select dintr-o zon exclusivist a Capitalei.

showroom ineDit

Mihaela 34 Stop to shop

c@nd moda [nt@lne]te cultura, iar afacerile se [mbin` cu arta

DRaFTa

nEwS O idee mai veche Mai mult dec~t a fi cel mai bun designer al lui 2011, Mihaela Drafta \[i dore[te s` fie mereu o deschiz`toare de drumuri, o inovatoare. Din pasiune pentru meseria sa [i din respect pentru cei c`rora se adreseaz` cu colec]iile sale, ea surprinde cu idei deosebite. Despre showroom-ul deschis recent, Mihaela spune: “|n primul r~nd, este un concept care la ora actual` reprezint` cel mai bine modul \n care vreau s` comunic [i s` socializez cu clien]ii mei. Este o idee pe care o am de foarte mult timp [i pe care am reu[it, \n cele din urm`, s` o concretizez. De-a lungul timpului, am avut magazine \n centre comerciale din diverse zone ale Capitalei, \ns` \n acest moment o astfel de loca]ie nu mai reprezint` neap`rat o afacere fezabil`. Chiriile \n mall-uri sunt foarte mari, iar clientela de acolo nu [tiu dac` este, neap`rat, ceea ce caut eu.”. Designer-ul ne-a m`rturisit c` a plecat din start cu ideea realiz`rii unui concept store comparabil cu cele din afara ]`rii. Tocmai din acest motiv, a g~ndit cu aten]ie [i grij` tot ce a ]inut de construirea acestui plan. “|n urm` cu un an, am \nchriat o cas` undeva \n zona Universit`]ii [i, dup` ce am renovat-o, mi-am dat seama c` este prea mic` pentru ce vreau s` fac. Astfel c` am renun]at la ea. Ulterior, am g`sit aceast` loca]ie, din Nordul Bucure[tiului,

unde renovarea a durat ceva mai mult, dar la final rezultatul a fost cel scontat.”, poveste[te Mihaela.

inspirat` de Coco Chanel Convin[i fiind c` totul a plecat de la acea IDEE, am \ntrebat-

Stop to shop 35

nEwS “Prin evenimentul de deschidere, am vrut s` facem cunoscut` apari]ia acestui loc \n industria modei române[ti. A fost un eveniment plin de surprize [i de invita]i speciali. Le mul]umesc cu aceast` ocazie tuturor celor care au fost al`turi de mine.” Mihaela Drafta o pe Mihaela dac` a avut [i surse de inspira]ie. “C`l`toresc foarte mult [i am avut ocazia ca, \n marile ora[e ale lumii, s` vizitez [i s` studiez astfel de sisteme conceptuale de magazine.”, afirm` creatoarea. Ascult~nd-o c~nd povestea, ceea ce ne-a fascinat nu a fost at~t pasiunea cu care vorbe[te despre acest proiect [i sinceritatea cu care expune pa[ii pe care i-a urmat, ci str`lucirea aparte pe care a avut-o \n ochi

36 Stop to shop

c~nd ne-a spus: “De asemenea, iubesc tot ceea ce Coco Chanel a creat de-a lungul timpului [i un exemplu pentru mine a fost [i primul ei showroom, care a devenit un exemplu al unui business legendar.”. Showroom-ul este mai mult dec~t un magazin. Este o zon` de fashion, de cultur`, de socializare. Inedit este faptul c`, de c~teva ori pe lun`, Mihaela Drafta va aduce \n acest spa]iu oameni interesan]i, care au ceva de zis, care sunt deschi[i. “Vi-

sez la o mixtur` \ntre mod` [i cultur`, \ntre afaceri [i art`. Vreau deopotriv` s` creez un climat de business, dar [i unul de networking social, \n care oamenii s` interac]ioneze [i s` se simt` ca la ei acas`.”, spune ea. {i pentru c` este un concept complex, cei care \i vor trece pragul vor descoperi cu pl`cere ca pe l~ng` crea]iile marca Mihaela Drafta vor g`si [i alte brand-uri din str`in`tate, precum [i haine create de designeri

nEwS rom~ni, mai mult sau mai pu]in consacra]i.

|n numele clientului Am rugat-o pe Mihaela s` fie arhitectul unui tur virtual pentru cititorii “Stop To Shop”. “La primul etaj, exist` zona unde sunt expuse doar produse by Mihaela Drafta. Zona de opening de la urm`torul etaj este una de evenimente, unde se va str~nge lumea, unde la \nceput sunt doar haine de dam`, dar ulterior vor fi mixte. Zona de sus este destinat` brand-urilor afiliate.”. Definindu-[i target-ul ca fiind persoane p~n` \n 45 de ani, cu atitudine, care \[i doresc s` fie \n

“A fost o onoare s` primesc distinc]ia de cel mai bun designer al anului 2011, \n cadrul Galei “Femei de Succes 2011”, din a c`rei organizare a f`cut parte Felicia Filip [i pe a c`rei scen` au mai fost premiate Prin]esa Lia, Prin]ul Paul, Ecaterina Andronescu, Elisabeta Lip`, Andra, Simona Gherghe sau Gabriela Vrânceanu Firea.” Mihaela Drafta trend, creatoarea dore[te a sublinia aspecte clare legate de pre]: “Consider c` este un loc cu pre]uri accesibile, estimate corect la puterea de cump`rare a rom~nului. Din punctul meu de vedere, Rom~nia nu e preg`tit` [i nu exist` suport real pentru pre]urile practicate la marile brand-uri interna]ionale. Nu consider c` noi, designerii rom~ni, ne-am putea permite s` practic`m astfel de pre]uri, comparabile cu ale designerilor din str`in`tate, unde aceast` industrie este la un nivel

mult mai avansat fa]` de al nostru [i presupune o politic` de marketing mai complex`.”. Mai mult, fiind ea \ns`[i o femeie activ`, a g~ndit programul astfel \nc~t s` \nt~mpine nevoile tuturor: “|n mare, va fi deschis dup`-amiezile [i \n week-end, pentru c` se adreseaz` oamenilor care muncesc. Accesul se va face pe baza unor program`ri la numerele de telefon existente pe site-ul nostru.”, explic` Mihaela. Roxana Bichi[

Stop to shop 37

FaShion nEwS

MARIA LUCIA HOHAN

succesul de la

hollywood 38 Stop to shop

Maria Lucia Hohan este deja un nume \n moda interna]ional. Tnrul designer a fcut nu oda t dovada talentului su aparte, dar a [i reu[it s cuce reasc o pia] care pentru mul]i reprezint un vis: Hollywood. A \mbrcat o serie de actri]e renumite, printre care Ashley Tisdale – la “The 20th Annual Elton John AIDS Foundation Academy Awards Viewing Party”, Vanessa Hudgens – la premiera “Journey 2: The Mysterious Island”, Katherine Heigl – la lansarea de la Paris a “One For The Money”, Jenna Dewan [i Kathleen Robertson – la “The 69th Annual Golden Globe Awards”.

FaShion nEwS

J Lo [i ]inuta din viitoarea colec]ie Considerat` a fi una dintre cele mai importante fashion icon de la Hollywood, Jennifer Lopez a ales o ]inut` creat` de Maria Lucia Hohan pentru una dintre apari]iile sale ca [i jurat \n cadrul show-ului American Idol. |n ziua \n care JLo a purtat crea]iile designerului rom~n emisiunea a fost urm`rit` de 16,5 milioane de spectatori.

Jennifer Lopez a purtat un top cu colier din cristale Swarovski negre (modelul Sophie), \n combina]ie cu o fust` din piele (model Camille), ambele din colec]ia toamn`/iarn` 2012-2013. Colec]ia urmeaz` s` fie lansat` \n toamna acestui an. Vedeta a preferat un look mai simplu [i mai construit dec~t cel cu care a obi[nuit MLH s` \mbrace vedetele de peste ocean. Astfel, brandul MLH intr` \n aten]ia presei americane cu piese de o cu totul alt` factur`. “Sunt foarte onorat` de alegerea lui JLo, pentru c` este [tiut cu c~t` grij` \[i alege ]inutele pentru un show cu milioane de spectatori. Mai mult dec~t at~t, este o vedet` care de]ine propria linie de haine [i cunoa[te foarte bine aceast` industrie de fashion” a declarat designer-ul Maria Lucia Hohan. Influen]a pe care o are JLo \n pia]a de mod` american` a fost

certificat`, printre altele, [i de succesul fulminant al brandului Marchesa, care a fost practic proiectat \n top branduri \n Statele Unite dup` ce artista a ales s` poarte rochiile lor pe covorul ro[u.

o nou` abordare “Sunt foarte fericit` c` diva pe care o admir de at~]ia ani pentru look-ul ei impecabil a ales o ]inut` casual MLH, pentru c` devenise aproape un obicei ca vedetele s` prefere rochiile cu drapaje, care sunt caracteristice universului MLH, dar nu m` definesc ca [i designer. Noua colec]ie este destul de diferit` iar Jlo [i, sper, [i alte vedete de talia ei, m` vor ajuta s` ar`t c` MLH este un brand mai complex de at~t” a punctat Maria Lucia Hohan. Tiparul standard al colec]iei MLH a corespuns perfect cu ]inuta lucrat` [i senzual` a vedetei, nemaifiind necesar` nici o ajustare, de[i nu au avut loc sesiuni de fitting. Roxana Bichi[

Stop to shop 39

EvEnimEnt Romnia are multe calit]i! Asta \nv]m [i la [coal... Mai mult dect att, s-a dus vestea prin lume c aici s-ar gsi [i cele mai frumoase fete de pe planet. Pentru a nu ne dezmin]i, am inventat \n Romnia tot felul de concursuri de Miss. {i totu[i, cu attea oportunit]i de afirmare, ]ara noastr a ob]inut pn \n prezent o singur coroan la un concurs important de frumuse]e, pe plan interna]ional. De ce? Poate pentru c am spus "important"? Ei bine, pare-se c \n ziua de astzi tinerele romnce nici nu prea au idee despre ceea ce e cu adevrat important pe plan mondial, \n aceast industrie. Altfel nu ne putem explica \nghesuiala de la preselec]iile pentru “Miss Plaja” sau alte “competi]ii” de genul acesta. |n consecin], am gsit de cuviin] s punem pu]in ordine \n lucruri, atunci cnd vine vorba despre concursurile de Miss. 40 Stop to shop

visul De a Deveni miss

EvEnimEnt

"Miss Universe" 1926 – Texas, USA

Magda Demetrescu, Miss România 1929

“Miss Universe” |n lume sunt 5 mari concursuri de frumuse]e care conteaz` cu adev`rat \n aceast` industrie. Vorbim despre “Miss Universe”, “Miss World”, “Miss Earth”, “Miss International” [i “Miss Tourism International”. Despre “Miss Universe” a[ vrea s` vorbim \n cele ce urmeaz`, \ntruc~t, pe l~ng` faptul c` este cel mai longeviv concurs de frumuse]e din lume, este [i cea mai mare ma[in` mediatic`, la c~rma c`reia se afl` renumitul Donald Trump. Titlul "Miss Universe" a fost acordat pentru prima dat` \n anul 1926, \n ora[ul Galveston, Texas, USA, c~[tig`toarei primei edi]ii a "Concursului Interna]ional de

Erastia Perez, Miss România 1931 Mariana Miric, Miss România 1930 Tr`s`turi Fizice". Aceasta a fost Miss Fran]a. Motto-ul competi]iei era: "Noi, tinerele femei ale Universului, avem credin]a c` omenirea tinde c`tre pace, toleran]` [i în]elegere. Ne lu`m angajamentul s` promov`m acest mesaj în fiecare zi, oriunde ne-am afla.".

Românce la Miss Universe Prima românc` înscris` la concursul de la Galveston a fost bucure[teanca Magda Demetrescu, câ[tig`toarea titlului Miss România în anul 1929. Aceasta a ob]inut atunci locul [ase, a primit 100 de dolari [i un ceas br`]ar`.

În 1930, olteanca Mariana Miric` a reprezentat România în cadrul aceluia[i concurs, ob]inând locul al treilea, cel mai bun loc câ[tigat vreodat` de o românc`. Contestatarii vremii sus]ineau c` ea s-ar fi clasat pe locul al doilea, dar a fost devansat` de Miss New Jersey, Helen Hannan. În urm`torul an, Erastia Perez i-a cucerit pe români cu farmecele ei [i a plecat la finala interna]ional`. Criza din anii '30 [i oficialii Vaticanului s-au opus continu`rii competi]iei care a fost reluat` abia în 1952, de data aceasta cu denumirea "Miss Universe". Concursul s-a desf`[urat în Long Beach, California [i au participat atunci doar 27 de ]`ri.

Stop to shop 41

EvEnimEnt

Finaliste Miss Universe Romnia 2010

Revenirea \n competi]ie

Bianca Elena Constantin, Miss Universe Romnia 2009

42 Stop to shop

Oana Paveluc, Miss Universe Romnia 2010

Dup` o absen]` de 60 de ani, România a revenit în concurs, în anul 1991, prin prezen]a Danielei Nane. A urmat o perioad` de înc` 7 ani, în care ]ara noastr` a fost prezent` pe scena celebrei competi]ii, prin participarea Corinei Corduneanu (1992), Angelic`i Nicoar` (1993), Mihaelei Ciolacu (1994), Monic`i Tusac (1995), Robertei Anastase (1996), Dianei Urd`reanu (1997) [i Juliei Verde[ (1998). |n 1996, Miss Universe Organization a fost cump`rat` de Donald Trump, iar din 2003 s-a semnat parteneriatul cu NBC, contract care a f`cut din Miss Universe cel mai popular concurs de frumuse]e din lume. Show-ul de televiziune este distribuit anual \n aproape 200 de ]`ri [i se bucur` de o audien]` global` de aproximativ 2 miliarde de telespectatori.

EvEnimEnt

Finaliste Miss Universe Romnia 2011

Larisa Popa, Miss Universe Romnia 2011

România a lipsit din competi]ie înc` 11 ani. 2009 a fost anul care a marcat reintrarea noastr` în cursa pentru marele titlu. Bianca Elena Constantin a câ[tigat titlul "Miss Universe România 2009". Ea [i-a reprezentat ]ara în Bahamas, al`turi de alte 83 de concurente din întreaga lume. |n 2010, Oana Paveluc, elev` \n clasa a XI-a la momentul respectiv, a primit responsabilitatea de a reprezenta Rom~nia la cea mai mare competi]ie dedicat` femeilor [i pe 23 august 2010 a p`[it pe scena Miss Universe, \n Las Vegas, Statele Unite ale Americii. 2011 a fost anul \n care tinerele din Rom~nia au primit un nou exemplu de ambi]ie, din partea Larisei Popa din Slatina. T~n`ra de 24 de ani a fost \ncoronat` “Miss Universe Rom~nia 2011”, pe 29 iulie, dup` ce 2 ani consecutivi a participat

la finalele na]ionale, f`r` a primi \ns` vreun titlu. Nu s-a mul]umit cu rezultatele ob]inute, astfel c`, timp de un an, s-a preg`tit asiduu pentru a-[i \ndeplini un mare vis: acela de a reprezenta Rom~nia la Miss Universe. La data de 12 septembrie 2011, Larisa Popa a evoluat al`turi de alte 88 de concurente, pe scena Miss Universe, \n Sao Paulo, Brazilia. T~n`ra rom~nc` a ob]inut [i un prim titlu, onorific, din partea organizatorilor [i presei interna]ionale: «Miss Elegan]`».

Miss Universe România 2012 |n momentul de fa]`, Organiza]ia Miss Universe Rom~nia se preg`te[te pentru lansarea campaniei de recrutare a concurentelor pentru Miss Universe Romania 2012. Se pare c` pentru prima dat` \n istorie, finala interna]ional` se va desf`[ura \n luna decembrie. Ca urmare, [i selec]iile na]ionale au fost am~nate pentru sf~r[itul lunii august, \nceputul lunii septembrie. Tinerele care doresc s` beneficieze de oportunit`]ile particip`rii la «Miss Universe» se pot \nscrie pe www.MissUniverseRomania.com. Singurele condi]ii sunt s` citeasc` regulamentul cu aten]ie [i s` aib` spirit competitiv. Succes! Text: Roxana Bichi[ Foto: Miss Universe Romania

Stop to shop 43

woman in StylE

ﾃ始dr`zne[te s` atragi privirile cu aceast` rochie din mii de paiete mici, cusute pe lycra ﾃｮntr-un tablou exploziv de culori, ideal` pentru petrecerile de sear`. Colec]ia prim`var`var` 2012 FANCY www.fancycouture.ro 44 Stop to shop

woman in StylE

Poart` o rochie dreapt` [i lejer` care î]i mângâie corpul [i î]i subliniaz` discret formele. Combina]ia de culori o alegi tu. Colec]ia prim`var`var` 2012 FANCY www.fancycouture.ro 46 Stop to shop

woman in StylE

Vara aceasta este guvernat` de culori aprinse. ﾃ始cearc` o rochie din voal de viscoz` cu imprimeul floral din culoarea ta preferat`: roz, verde sau turcoaz. Datorit` cutelor de pe piept [i a cre]ului din partea inferioar`, aceast` rochie are un aer vesel [i foarte feminin. Colec]ia prim`var`var` 2012 FANCY www.fancycouture.ro

Stop to shop 47

woman in StylE

Nimic mai confortabil decĂ˘t o salopet` din viscoz`, cu imprimeu floral [i ĂŽmpodobit` cu volane din voal. Colec]ia prim`var`var` 2012 FANCY www.fancycouture.ro

48 Stop to shop

woman in StylE

O rochie care cere s` fie purtat` ĂŽn aceast` var`: feminin`, senzual`, boem` [i colorat`. Colec]ia prim`var`var` 2012 FANCY www.fancycouture.ro

50 Stop to shop

SpEcial

arta sPiritului creativ }i inDePenDent

KEMPo 2000 de ani \n

slujba prezentului

ovestea Kempo \ncepe \n urm` cu peste 2000 de ani c~nd un c`lug`r budist, originar din India, a fost trimis de maestrul s`u \n China pentru a crea o metod` de antrenament fizic [i spiritual, \n vederea revigor`rii budismului aflat \n perioada de declin. Ajuns \n China, Bodhiharma g`se[te peste tot c`lug`ri budi[ti sl`bi]i fizic [i cu o stare de s`n`tate precar`, cauzat` de sedentarism si posturile de medita]ie [i rug`ciune prelungite. Bodhiharma se stabile[te \n provincia Henan, \n M`n`stirea Shaolin. El se izoleaz` pentru o perioad` \ndelungat` \ntr-o pe[ter`, unde creaz` un set de exerci]ii de gimnastic` numit â&#x20AC;&#x153;Cele 18 m~ini ale lui LOHANâ&#x20AC;?. Exerci]iile se bazeaz` pe mi[c`rile suple, dar puternice ale animalelor. |ntors \n m`n`stire, introduce acest sistem de antrenament \n preg`tirea zilnic` a c`lug`rilor, care \ntr-o perioad` scurt` de timp \[i \mbun`t`]esc at~t stara fizic`, c~t [i pe cea mental`. La un moment dat, M`n`stirea Shaolin a fost atacat` de bande de t~lhari, care ca [i \n alte r~nduri, vroiau s` jefuiasc` c`lugarii de acolo, [tiind c` ace[tia sunt sl`bi]i [i incapabili de a riposta. De aceast` dat`, \ns`, au avut parte de o surpriz`. Preg`ti]i fizic prin antrenamentele KEMPO, ei au reu[it s` resping` atacurile t~lharilor [i s` omoare mul]i dintre ace[tia. Urmare a acestei lupte, c`lug`rii Shaolin au decis ca tehnicile

Stop to shop 51

SpEcial s` poarte denumirea de CHUAN FA KEMPO sau SHAOLIN KEMPO – “ARTA LUPTEI TOTALE din SHAOLIN”. De atunci [i p~n` \n prezent, KEMPO a cunoscut o dezvoltare extraordinar` pe de o parte prin r`sp~ndirea acestei arte de c`tre c`lug`rii mae[trii care c`l`toreau peste tot \n Asia, c~t [i datorit` multor lupt`tori care veneau din alte ]`ri \n China, pentru a se specializa \n arta luptei. KEMPO, de[i este unanim recunoscut ca fiind cea mai veche Art` Mar]ial` atestat` documentar [i la \mbun`t`]irea c`reia au participat mii de instructori de pe toate continentele, \nc` nu se consider` o art` mar]ial` de lupt` complet`, fiind un proces \ntr-o continu` mi[care [i formare.

spirit creativ [i liber KEMPO este doar un nume, referindu-se la tot ceea ce \nseamn` lupt`. |n limba rom~n` ne putem g~ndi la KEMPO ca fiind “lupta” \ns`[i, \n englez` termenul de KOMBAT sau MIXED MARTIAL ARTS fiind cel mai potrivit pentru a defini aceast` art`. De asemenea, “Art of Fight”, “Arta Luptei Totale”, Real Kombat” sunt traduceri frecvente \n rom~n` sau englez` ale denumirii KEMPO . Vorbim de o viziune a luptei “open mind”. Pun~nd anumite limite unei lupte \n sine sau unui stil de lupt` [i \ncerc~nd s` ar`]i c` nimic \n afara acelor limite sau acelui stil nu este bun sau nu exist` \nseamn` a pune limit`

52 Stop to shop

"Pân acum nu am fost nevoit s m apr, dar cred c este foarte bine s [tii anumite tehnici de autoaprare, mai ales în zilele noastre. Kempo este foarte complex din toate punctele de vedere, punnd accentul att pe pregtirea tehnico-tactic, ct [i pe pregtirea psiho-fizic. Vin de fiecare dat cu mare plcere la antrenamente". (Camelia Potec) "Îmi place mult s fac sport, pentru c asta am fcut toat via]a. Am aflat lucruri ne[tiute despre Kempo de la colegii mei din showbiz [i toate comentariile erau la superlativ. Cred c ar fi foarte bine dac s-ar introduce Kempo \n toate [colile ca metod de pregtire, dar [i de educa]ie". (Kamara)

“|n domeniul Artelor Mar]iale, KEMPO este cea mai \nalt` expresie a armoniei [i a puterii de adaptabilitate.”

Marele Maestru Ying Kuchan (c`lugar/mare maestru din M`n`stirea Shaolin – China)

tocmai libert`]ii [i spiritului creativ, caracteristic fiin]ei umane . Frumuse]ea KEMPO-ului const` tocmai \n multitudinea de tehnici [i tactici de lupt` existente, precum [i a g`sirii altora noi. Totul este posibil pentru o

minte deschis` [i o mentalitate flexibil`: un maestru \n KEMPO nu este neap`rat acela care \i poate \nvinge pe al]ii, ci acela care \ncearc` s` fac` totul pentru propria-i perfec]ionare. Acest sport creaz` practican]ilor un spirit creativ liber [i independent, care apreciaz` munca \n echip` [i conlucreaz` cu practican]i din diverse stiluri de Arte Mar]iale sau sporturi de lupt`, \n direc]ia \mbun`t`]irii [i a perfec]ion`rii continue a tehnicilor de lupt`, f`r` orgolii. |n prezent, din punct de vedere sportiv-competi]ional, KEMPO este cel mai complex sport de lupt` provenit din Artele Mar]iale.

SpEcial "Experien]a mea la antrenamentele de Kempo a fost incendiar [i la propriu [i la figurat. Întâi pentru c am înv]at cum s îmi folosesc pumnii [i picioarele, iar apoi de la efortul fizic pe care l-am fcut cu Sensei Amatto Zaharia: m-am înclzit atât de tare, c sim]eam c iau foc la propriu. |n Kempo loviturile vin cu o vitez fantastic, pumni, picioare, secerri, aruncri, lupt la sol, imobilizri, fixri, strangulri, iar KO-ul plute[te în aer în tot acest timp". (Vali Porcisteanu) "Kempo este un sport cu adevrat inteligent, pe care m gndesc chiar s-l propun [i \n pregtirea sportivilor de la Federa]ia Romn de Tenis, ca metod alternativ de pregtire fizic, att pentru a evita plafonarea, dar [i pentru a mai elimina din efectele negative ale stereotipiei [i monotoniei inerente antrenamentelor efectuate cu liniaritate. Nu ar fi o noutate \n sport, pentru c pe plan mondial foarte mul]i campioni practic diverse sporturi de combat ca hobby, \n tenis unul dintre ace[tia fiind chiar Novak Djokovic. Eu, cu siguran], voi \ncepe serios antrenamentele de Kempo". (Ruxandra Dragomir) KEMPo \n România Introducerea ramurii de sport KEMPO \n Rom~nia se datoreaz` Prof. Amatto Zaharia, care se num`r` at~t printre fondatorii Federa]iei Rom~ne de Arte Mar]iale, ai Asocia]iei Rom~ne de Kendo (scrim` japonez`), c~t [i ai Federa]iei Rom~ne de Kempo. Practicant al Artelor Mar]iale Mixte, a[a cum sunt cunoscute ca denumire \n ultimii ani, el este antrenorul lotului na]ional de peste 20 de ani, dar [i Pre[edintele Federa]iei Rom~ne de Kempo. Multiplu campion european [i mondial, Maestru Emerit al Sportului, Antrenor

“Jeet Kune Do este cea mai \nalt` expresie a Kempo-ului.” Dan Inossanto Maestru Jeet Kune Do Emerit, Amatto Zaharia este pionierul Kempo-ului [i al Artelor Mar]iale Mixte \n ]ara noastr`, fiind primul promotor de gale profesioniste televizate (Provocarea Campionilor).

KEMPo, sportul de lupt` pentru campioni! Kempo este traducerea \n limba japonez` a sintagmei MMA

(Arte Mar]iale Mixte). Majoritatea stilurilor mar]iale \[i au originile \n Kempo, iar \n ]ara noastr` acest sport este o pepinier` de campioni mondiali [i europeni. Federa]ia Rom~n` de Kempo se poate \ntrece de la egal la egal cu federa]ii omonime din ]`ri puternice precum Rusia, Fran]a, SUA sau Japonia. Kempo este iubit nu doar de sportivii condu[i de Amatto Zaharia, ci [i de nume sonore din sportul rom~nesc precum campioana olimpic` Camelia Potec, [efa Federa]iei Rom~ne de Tenis, Ruxandra Dragomir, sau campionul na]ional de raliuri, Vali Porcisteanu. Roxana Bichi[

Stop to shop 53

BEauty Shop

8,2oc5ossen lei

Ger

19Rocher lei

Yves

UN MATIN AU JARDIN â&#x20AC;&#x201C; Gel de Du[

(200 ml)

Balsam pentru p`r vopsit Activa Plant, cu heliogenol [i keratin` (protejeaz` p`rul de efectele radia]iilor UV)

(250 ml)

16er,o1co2ssen lei

Lapte hidratant dup` plaj` GEROCOSSEN SUN (200 ml)

54 Stop to shop

BEauty Shop Supliment nutritiv Bio-Caroten+E, cu vitamina E [i beta-caroten (30 capsule)

18ar,m6a 0Nord lei

44Rocher lei

Yves

Gloss pentru volum (9 ml)

95Rocher

56Rocher

lei

Yves

Rimel Ultra-Volum

UN MATIN AU JARDIN â&#x20AC;&#x201C; Ap` de Toalet`

(100 ml)

(9 ml)

Stop to shop 55

BEauty Shop

21er,o7co9ssen lei

16er,o7co0ssen lei

Lapte pentru protec]ie solar` gama GEROCOSSEN SUN

(FPS 15, 20, 25, 30 - 200 ml)

Lapte pentru protec]ie solar` pentru copii GEROCOSSEN SUN (FPS 30 - 200 ml)

17er,o4co1ssen lei

19er,o3co4ssen lei

56 Stop to shop

21er,o2co8ssen lei

BEauty Shop Crem` pentru protec]ie solar` GEROCOSSEN SUN

21er,o9co2ssen lei

(FPS 50 - 100 ml)

UN MATIN AU JARDIN â&#x20AC;&#x201C; Lapte parfumat pentru corp

(200 ml)

35Rocher lei

Yves

Masc` Supra Lift OVALE LIFTING (40 ml)

89Rocher lei

Yves

Stop to shop 57

iStoria BijutEriilor

Diamantul, Regele Bijuteriilor (V) Diamantul Koh-i-noor (partea a ii-a)

58 Stop to shop

ac` \n 1747 Koh-I-Noor se afla \n Persia [i \i apar]inea celui care i-a dat acest nume, respectiv Nadir Shah, \n timpul domniei lui Shah Rukh se crede c` diamantul "Koh-I-Noor" a ajuns la Ahmad Abdali. Se pare c` iscusitul general l-a primit de la \mp`rat drept mul]umire pentru ajutorul oferit \n campaniile militare. Anii trec [i piatra ajunge de la un conduc`tor la altul. Totul p~n` c~nd, pe 29 martie 1849, steagul englezesc este pus pe citadela Lahore iar Punjab este declarat` oficial parte a Imperiului Britanic din India. Unul dintre termenii “Tratatului de la Lahore” era: “Piatra denumit` Koh-I-Noor, care a fost luat` de la Shah Shuja-ul-Mulk de c`tre Maharajah Ranjit Singh, va fi predat` de c`tre Maharajahul din Lahore Reginei Angliei.”. Diamantul Koh-I-Noor a fost predat celor trei membrii desemna]i: Sir Henry Lawrence, fratele s`u mai mic, John Lawrence, [i C.C. Mausel. Pentru a ajunge la Regin`, diamantul a trebuit s` plece din Lahore c`tre Bombay, la acea vreme o rut` extrem de periculoas`, fiind renumit` pentru ho]ii [i criminalii care \[i f`ceau veacul \n acele zone. Guvernatorul s-a ocupat personal ca piatra s` ajung` \n siguran]` la Bombay. Apoi, drumul c`tre Anglia l-a f`cut la bordul HMS Medea, sub secret absolut. Singurii care [tiau c` diamantul este la bord, extrem de bine se-

iStoria BijutEriilor Unul dintre termenii “Tratatului de la Lahore” era: “Piatra denumit` Koh-I-Noor, care a fost luat` de la Shah Shuja-ul Mulk de c`tre Maharajah Ranjit Singh, va fi predat` de c`tre Maharajahul din Lahore Reginei Angliei.”

curizat \n cutii de metal, erau c`pitanul vaporului, Ramsay, [i colonelul Mackeson. Drumul nu a fost f`r` pericole. Spre exemplu, c~nd vaporul a ajuns \n Mauritius holera a izbucnit, iar personalul a refuzat s` mearg` pe ]`rm pentru a alimenta nava. |ns`, \ntr-un final, Medea a ajuns la Plymouth \n Anglia. Diamantul a plecat c`tre Portsmouth de unde a fost pre-

luat de doi ofi]eri care l-au dus la “East India House”. Aici a fost preluat de pre[edintele companiei. Acesta l-a dus Reginei la palatul Buckingham, \n data de 3 iulie 1850.

Refa]etarea Directorii de la British Museum au vrut s` fac` o copie a diamantului. Pe 19 aprilie 1851

au primit aprobarea. Replica a fost realizat` de William Chapman, \n prezen]a Lordului Breadalbane, a Lordului Cawdor [i a lui Sebastian Garrard (responsabilul cu bijuteriile regale). Odat` scos din cutia sa, Sebastian Garrard i-a stabilit greutatea: 186 1/10 carate, nu 279 cum spunea Tavernier. Profit~nd de ocazie, Regina Victoria a aprobat s` fie organi-

Stop to shop 59

iStoria BijutEriilor zat` o expozi]ie \n cadrul c`reia marele public s` poat` admira diamantul. Evenimentul a avut loc la Hyde Park. Popula]ia s-a \mbulzit s` admire pre]ioasa piatr`. Un corespondent al “The Times” relata: “Koh-I-Noor este leul \ntregii expozi]ii.” . Aceea[i publica]ie mai nota c`, \ntr-un mod ciudat, poate din cauza tìeturii, diamantul nu str`luce[te. Acest fapt era punctat [i de guvernatorul Dalhousie, cel care avusese grij` s` duc` personal piatra la Bumbay. Alt` persoan` dezam`git` de str`lucirea lui Koh-I-Noor a fost prin]ul consort Albert. El l-a contactat pe Sir David Brewster, omul de [tiin]` cunoscut pentru cercet`rile sale asupra fenomenului luminii polarizatoare, pentru a-l \ntreba cum poate fi retìat diamantul. Dup` cercet`ri [i consult`ri cu alte somit`]i din domenii conexe, precum minerologie, s-a ajuns la concluzia c` retìat ar putea s` \[i piard` din greutate, ba mai mult integritatea pietrei ar fi \n pericol. |ns`, s-a luat decizia de a se apela [i la speciali[ti \n tìerea diamantelor. Astfel, Garrard (bijutier al Coroanei) a fost \ns`rcinat s` fac` un raport. El a apelat la Coster, din Amsterdam, care a concluzionat c` riscurile nu sunt at~t de mari, retìerea fiind posibil`. Pe 17 iulie 1852, Ducele de Wellington s-a ocupat s` duc` diamantul Koh-I-Noor pentru procesul de retìere. |ntregul procedeu a durat 38 de zile, dup`

60 Stop to shop

calcula]ii extreme, [i a costat 40.000 de dolari ai acelor timpuri. Rezultatul final a fost un briliant oval ce c~nt`rea 108,93 carate, ceea ce \nsemna o pierdere sub 43%. Multe voci au fost nemul]u-

mite de rezultat din cauza acestei pierderi. Mai mult, presa a acuzat at~t bijutierii din Anglia c` [i-au pierdut \ndem~narea \n redefinirea diamantelor, c~t [i calit`]ile profesionale ale celor din Amsterdam [i Paris. Forma diamantului Koh-INoor a devenit stelar`: coroana pietrei are 33 de fa]ete, include partea plan`, \n timp ce pavilio-

nul are \nc` 9 fa]ete \n plus fa]` de cele 25 obi[nuite, \nsum~nd 66 de fa]ete. De altfel, multe diamante celebre au form` stelar`: “Tiffany Yellow”, “Red Cross”, “Star of South Africa” sau “Wittelsbach”. Presa a \ncercat s` fac` specula]ii depre faptul c` diamantul ar aduce ghinion celui care \l poart`. Reginei nici c` i-a p`sat. Mai mult dec~t at~t, Victoria a dat ordin \n 1853 ca diamantul Koh-I-Noor s` fie montat \ntr-o superb` tiara. Opera lui Garrards a fost o coroan` sezna]ional` care, pe l~ng` Koh-I-Noor, con]inea mai mult de 200 de diamante. Mai apoi, \n 1911 Garrards creaz` o nou` tiara pe care Regina Mary a purtat-o la ceremonia de \ncoronare. Aceasta con]inea numai diamante, printre care [i Koh-INoor. |n 1937, diamantul este transferat \n coroana realizat` pentru Regina Mam`, Elizabeth. Koh-I-Noor este montat \n Crucea Maltez` din partea frontal` a coroanei. |n 1947, guvernul din India a solicitat returnarea lui Koh-INoor. |n acela[i timp, Congresul din Orissa a sus]inut c` diamantul apar]ine de fapt zeului Jaganath, \n ciuda opiniei trezorierului lui Ranjit Singh, care spunea c` este proprietatea statului. O alt` cerere a urmat \n 1953, anul \ncoron`rii reginei Elizabeth II. Dar, adev`rata b`t`lie a \nceput \n 1976, c~nd Primul Ministru al Pakistanului, Zulfikar Ali Bhutto, \ntr-o scrisoare c`tre

iStoria BijutEriilor |n 1992, un raport al Casei Regale a stabilit: diamantul Koh-I-Noor are 105.602 carate, m`soar` 36.00 × 31.90 × 13.04 mm [i este montat \n Crucea Maltez` situat` \n partea frontal` a Coroanei realizat` pentru Regina Mam`.

Primul Ministru britanic, James Callaghan, a formulat o cerere oficial` de returnare a diamantului \n Pakistan. Cererea i-a fost refuzat`, \ns` Bhutto a fost asigurat c` Anglia nu va oferi diamantul niciunei alte ]`ri. Argumentul britanicilor a fost c` diamantul nu s-a c~[tigat \n r`zboi, ci le-a fost oferit \n mod oficial. Istoric vorbind, este difi-

cil a se valida diferitele cereri. Dac` ar fi s` se ia \n calcul doar aspectul geologic, piatra ar apar]ine Indiei, deoarece din p`m~nturile sale provine. |ns` [i acest aspect a fost rezolvat de un oficial al statului indian, Jawaharlal Nehru, primul Prim Ministru al Indiei Independente. El a spus la un moment dat: “Diamantele sunt pentru

\mp`ra]i, iar India nu are nevoie de \mp`ra]i.”. |n 1992, un raport al Casei Regale a stabilit: diamantul KohI-Noor are 105.602 carate, m`soar` 36.00 × 31.90 × 13.04 mm [i este montat \n Crucea Maltez` situat` \n partea frontal` a Coroanei realizat` pentru Regina Mam`. Roxana Bichi[

Stop to shop 61

magazin dE SuFlEt Marius Pancu este o tân`r` prezen]` \n peisajul jurnalistic actual. El face parte din echipa DIGI 24, prezentând „Digimatinalul”, de luni pân` vineri, de la 7:00 la 10:00. Echipa „Stop To Shop” a fost curioas` s` afle cum vede el rela]ia cu moda [i shopping-ul, mai ales c`, de[i la \nceput de drum, trebuie s` fie atent la vestimenta]ie, aflându-se pe ruta a ceea ce un altFel De shoPPing marca numim „vedet` de televiziune”.

Marius Pancu

62 Stop to shop

concurS

Strict masculin!

TRENDS by Adina Buzatu [i Revista STOP TO SHOP te invit` la concurs! Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 – 11.00, \n data de 23 mai 2012, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i câ[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TRENDS by ADINA BUZATU!

Când [i la ce televiziune prezint` [tirile Sanda Nicola? Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop! Stop to shop 63

magazin dE SuFlEt situa]ia \mi cere s` adopt o ]inut` sport. N-am dec~t o singur` pereche de jean[i \n garderob` [i, oricum, de fiecare dat` c~nd o port cei din jur m` \ntreab`, ironic, dac` am p`]it ceva. C~t despre tricouri... \ncropesc de o escapad` la munte de 3 zile, dar nu mai mult! Asta dac` nu vreau s` intru \n rezerva pe care o folosesc atunci c~nd practic un sport propriu-zis. |n rest, dulapul meu abund` \n pantaloni chinos, pantaloni de stof`, c`m`[i de toate culorile, materialele [i modelele [i sacouri aidoma. Asta nu \nseamn` c` discreditez cumva stilul sport sau pe cel casual. Sunt extrem de fresh, de actuale [i [tiu c` mi-ar veni mult mai bine [i ar fi mai potrivite v~rstei. |ns`, a[a m-am obisnuit [i a[a m` simt cel mai bine.

„Dulapul meu abund` \n pantaloni chinos, pantaloni de stof`, c`m`[i de toate culorile, materialele [i modelele [i sacouri aidoma.”

apel la croitorie

Nu mod`, ci stil! „N-am fost niciodat` interesat de mod`, c~t de stil – o amprent` dup` care e[ti recunoscut, care te face s` te sim]i cel mai confortabil [i reprezint` baza de la care porne[ti \ntr-o zi de succes. |n cazul meu, am fost \ntotdeauna adeptul stilului smart spre elegant [i chiar m` confrunt cu o real` problem` atunci c~nd

64 Stop to shop

„Nu fac discrimin`ri \n func]ie de pre] [i chiar cred c` po]i g`si comori [i \n cele mai ieftine magazine. Important e s`-]i vin` bine.”

Nu fac discrimin`ri \n func]ie de pre] [i chiar cred c` po]i g`si comori [i \n cele mai ieftine magazine. Important e s`-]i vin` bine. {i nu este un cli[eu, ci un imperativ pe care \l resimt acut, din cauza faptului c` am dimensiuni... mai mari dec~t media normal`. Acest aspect \mi d` asemenea b`t`i de cap, \nc~t am ajuns s`-mi fac o baz` de date cu croitori de mod` veche. {ti]i voi: aceia dota]i cu centimetru [i cret`. La ei apelez din c~nd \n c~nd pentru c`m`[i sau sacouri.

magazin dE SuFlEt Nu v` g~ndi]i c` pre]ul e tot... sur messure. Ajunge undeva la nivelul unui item din Zara. Pe l~ng` Zara [i H&M, de unde cred c` toat` lumea \[i mai cump`r` c~te ceva, \mi mai plac Massimo Dutti, Bigotti, Cavaliere, Pal Zilieri sau Zegna [i, \n general, locurile care v~nd lucruri simple [i pove[ti despre tradi]ie [i calitate. Atunci c~nd \mi doresc s` sparg pu]in rigorile, merg \ns` \n Entrance, un concept store agreabil de l~ng` Ci[migiu, unul din locurile mele preferate, unde g`sesc cele mai interesante sacouri asimetrice sau reinterpretate \ntr-o manier` modern`.

Iubitor de accesorii |mi plac cel mai mult batistele [i le asortez cam la orice tip de ]inut` care implic` un sacou. Aici mai fac, din c~nd \n c~nd, extravagan]e [i-mi aleg batiste de la Paul Smith, Robert Talbott, YSL. {i butonii trebuie s` fie de calitate - perechea mea preferat` e una aurie, \n form` de fagure - de la Lanvin. Am [i butoni foarte dragi, descoperi]i la un t~rg de antichit`]i, pe care am dat 40 de lei. Sunt aurii, atin[i de patina timpului, dar par foarte regali. La capitolul ceasuri, \mi plac cele Atlantic. E o pasiune pe care am mo[tenit-o de la tat`l [i bunicul meu.

Yves saint-Laurent & Burberry C~nd merg \n str`in`tate sunt mereu stresat c` nu-mi ajunge timpul s` vizitez toate obiectivele, a[a c` nu \mi programez sesiuni de shopping. Se mai \nt~mpl` s` ajung [i \n magazine, dar \nt~mpl`tor sau literalmente t~r~t de partenerii de c`l`torie. D`c` voi ave]i totu[i timp de a[a ceva, c`uta]i o c`ma[` alb` cu model piqué de la YSL [i un trench Burberry. Sunt mult mai ieftine dec~t la noi [i v` vor scoate din orice situa]ie de criz`.” Roxana Bichi[

„|mi plac cel mai mult batistele [i le asortez cam la orice tip de ]inut` care implic` un sacou. (...) {i butonii trebuie s` fie de calitate - perechea mea preferat` e una aurie, \n form` de fagure - de la Lanvin.”

Stop to shop 65

Story oF...

Alexandra Feodorovna [i }arul Nicolae ii POVESTEA CU CARE S-A |NCHEIAT UN IMPERIU "Visul meu este ca, \ntr-o zi, s` m` c`satoresc cu Alix H. O iubesc de mult timp, [i mai mult [i mai pasional din 1889, când a petrecut 6 s`pt`mâni \n Petersburg(...)" Nicolae II

66 Stop to shop

Un Imperiu: Rusia. O familie care a f`cut istorie: Romanov. O poveste frumoas`, dar cu final tragic: Alix [i Nicky. C~nd Nicolae Romanov a v`zut-o pe Alix von Hessen und bei Rhein (Alexandra Feodorovna Romanova), a fost dragoste la prima vedere. Poporul rus credea c` vor avea un destin tragic, c`s`torindu-se at~t de repede dup` o moarte \n familie.

Din copil`rie Prima dat` s-au v`zut la nunta surorii ei, Ella, cu unchiul lui, Sergei Alexandrovich. Alix avea 12 ani, iar Nicky 16. De atunci a fost impresionat de frumuse]ea [i amabilitatea ei. C~nd avea 17 ani, prin]esa a revenit \n Rusia, la Sankt Petersburg, pentru a-[i vizita sora, Ducesa Elizabeta Feodo-

rovna. |n timpul acelei vizite l-a rev`zut pe Nicky, deja un t~n`r de 21 de ani. Re\nt~lnirea l-a impresionat at~t de tare, \ncat cei de la Curte au [i \nceput s` vorbeasc` despre o poveste de iubire. |nainte ca Alix s` plece, Nicolae i-a vorbit tat`lui s`u despre iubirea lui [i despre faptul c` \[i dore[te s` o ia de so]ie. |ns`, ]arul Alexandru III nici nu a dorit s` aud` de vreo logodn`. Considera c` fiul lui este mult prea t~n`r. }arina, pe de alt` parte, ura ideea de a avea o nor` “nem]oaic`”. {i cum la Curte toat` lumea [tia despre toat` lumea, afl~nduse de opozi]ia Romanovilor fa]` de prin]es`, mul]i [i-au permis s` \[i bat` joc de de ea, pe la spate. Cum nu era at~t de naiv`, Alix [i-a dat seama de ceea ce se \nt~mpla [i a suferit enorm. Din

Story oF... fericire, lui Nicolae nu i-a p`sat de nimic, ci doar de persoana ei. O iubea [i continua s` spere c` \[i va \ndupleca tat`l. Iar c~nd destinul \[i joac` ale sale c`r]i, nimic nu poate interveni. Dup` aceast` vizit`, prin]esa a primit o cerere \n c`s`torie de la prin]ul Albert Victor, fiul cel mai mare al Prin]ului de Wales. Regina Victoria, bunica lui Alix, scria unui prieten: "Am aflat c` speran]a de c`s`torie dintre Eddy [i Alix s-a ruinat. Ea i-a scris [i i-a spus c` \i pare extrem de r`u s` \l refuze, dar nu se poate m`rita cu el, de[i \l admir` ca v`r, dar are convingerea c` nu vor fi ferici]i \ntr-o c`s`torie.”. Era felul ei de ai transmite lui Nicolae iubirea pe care i-o purta deopotriv`. |n prim`vara lui 1889, c~nd Alix a vzitat Rusia din nou [i a stat la sora ei Ella, \n Sankt Petersburg, Nicolae a devenit un frecvent vizitator al casei. Atrac]ia dintre ei era mai puternic` [i mai pasional` ca niciodat`. Seara mergeau \mpreun` la concerte [i baluri. Social vorbind, Alix nu impresiona. Hainele ei p`reau modeste \n compara]ie cu ]inutele luxoase ale doamnelor din societatea ]arist`. P`rin]ii lui Nicolae nu o agreau, }arul urm`rind uniunea cu o nobil` din Fran]a, pentru a \nt`ri alian]a celor dou` ]`ri. Mai mult, prin]esa era o protestant` devotat` [i nimeni nu credea c` se va converti vreodat` la ortodoxism. |ns`, de parc` toate acestea nici nu ar fi existat, cei doi erau c~t se poate de \ndr`gosti]i. C~nd ea a plecat \n Germania, Nicolae

nici nu s-a g~ndit s` se comporte ca un burlac de 22 de ani, ci s-a \ngropat \n munc` [i studiu. |n vara lui 1892 el scria \n jurnal: "Visul meu este ca, \ntr-o zi, s` m` c`satoresc cu Alix H. O iubesc de mult timp, [i mai mult [i mai pasional din 1889, c~nd a petrecut 6 s`pt`m~ni \n Petersburg. Pentru mult timp am \ncercat s` \mi neg sentimentul c` acest vis va deveni realitate.".

{ansa lor |ntr-un final, \n prim`vara lui 1894 [ansa le-a sur~s. Cei mai proeminen]i membrii ai aristocra]iei europene se str~ngeau \n Germania, la Coburg, cu ocazia nun]ii fratelui lui Alix, Ernest. Nicolae a fugit direct la tat`l sau, i-a spus iar de iubirea pe care o are pentru prin]es` [i l-a implorat s` \i

permit` a-i cere m~na c~nd merge la Coburg. }arul s-a opus vehement. Era pentru prima dat` c~nd Nicolae avea s` \[i \nfrunte tat`l, spun~ndu-i c` dac` nu se c`s`tore[te cu Alix, atunci nu o va face niciodat`. Auzind acestea, ]arul a cedat. |n aprilie, Nicolae a urcat la bordul trenului spre Coburg. Alix la a[teptat la gar`, iar seara la cin` nu [i-au mai ascuns emo]iile. |n diminea]a urm`toare, el a mers la Alix [i a cerut-o \n c`s`torie. Mai t~rziu, scria \n jurnal: “Era extrem de frumoas`, dar foarte trist`. Neau l`sat singuri [i am \nceput discu]ia pe care mi-o doream de at~t de mult` vreme, dar \mi era [i foarte team`. Am vorbit p~n` pe la 12, dar f`r` nici un rezultat; ea \nc` nu este de acord s` \[i schimbe religia. S`raca fat`, a pl~ns at~t de mult. Dar era mai calm` c~nd ne-am desp`r]it.”. Alix se afla \ntr-o situa]ie de cump`n`. Trebuia s` aleag` \ntre iubirea vie]ii ei [i iubirea pentru religie. Din fericire, a primit ajutor. Regina Victoria, care se afla la nunt`, a f`cut tot ce i-a stat \n putere s` o conving`. Chiar [i familia ei era de acord cu mariajul. Astfel, la o zi dup` nunt`, prin]esa a cedat. “Ast`zi este prima zi de logodn` cu iubita mea, adorabila Alix.”, scria Nicolae. "Este o zi superb`, de neuitat. O, Doamne, ce munte am dus pe umeri. Toat` ziua parc` am mers \ntr-un vis, f`r` a-mi da seama pe deplin ceea ce mi s-a \nt~mplat.”. Amintindu-[i de faptul c` mama logodnicului nu [i-o 

Stop to shop 67

Story oF... dorea de nor`, Alix \i trimite o scrisoare emo]ionant`. Urmare a acestui gest, |mp`r`teasa \i scrie fiului ei: “Alix este ca o fiic` pentru mine acum.”. {i ca dovad` a noi sale iubiri, |mp`r`teasa \i trimite viitoarei nurori un superb Ou Fabergé. Trist a fost momentul c~nd Nicolae a trebuit s` se re\ntoarc` \n Rusia. Dar, la numai o lun` distan]`, cuplul s-a reunit \n Anglia, pentru a-i face o vizit` Reginei Victoria. La Palatul Windsor, el i-a oferit lui Alix cadourile de logodn`, printre care o bro[` cu safire [i diamante [i un colier din perle, creat de Fabergé, – din partea }arului. |nainte de plecarea din Anglia, ea a notat \n jurnalul logodnicului: “Sunt a ta, e[ti al meu, de asta sunt sigur`. E[ti \nchis \n inima mea, mica cheie este pierdut` [i acum tu trebuie s` r`m~i acolo pe vecie.”.

nia de c`s`torie. Nunta s-a oficiat la Palatul de Iarn`, fiind o ceremonie simpl`. Poporul vuia. Cei b`tr~ni spuneau c` vor fi o familie blestemat`, \ntruc~t au f`cut nunta at~t de cur~nd dup` o moarte. |n decembrie, cuplul s-a mutat \n “Palatul Alexandru” la Tsarskoe Selo. Erau ferici]i [i nimic nu putea s` le tulbure iubirea. Nicolae scria \n jurnal: “Fiecare or` care trece este o

colo de afacerile de stat, erau ca ni[te oameni din popor care se iubeau [i puneau familia mai presus de orice. El era atent cu ea, iar ea \n orice lucru \ntreprins avea doar grija ca so]ul s` fie fericit. C~nd nu aveau probleme de stat sau petreceri de onorat, }arul \[i scotea so]ia la o plimbare, \n prag de sear`, prin Sankt Petersburg. Se iubeau frenetic, tr`ind doar pentru clipele c~nd erau \mpreun`. Nu s-au \n[elat

ocazie s` \i mul]umesc Domnului, din ad~ncul sufletului meu, pentru fericirea pe care mi-a acordato. Nu exist` cuvinte capabile s` descrie ce binecuv~ntare este s` tr`im \mpreun`.”. Sub aceast` not`, Alexandra scrie: “Din ce \n ce mai mult, mai puternic [i mai ad~nc cresc iubirea [i devotamentul meu pentru tine. Nu voi putea niciodat` s` \i mul]umesc \ndeajuns lui Dumnezeu pentru comoara pe care mi-a dat-o. Domnul s` te binecuv~nteze, iubite so]. |]i acop`r fa]a cu s`rut`ri.”. Via]a lor curgea normal. Din-

niciodat`. Au avut cinci copii: Olga, Tatyana, Maria, Anastasia [i Aleksey. Povestea lor s-a terminat tragic, odat` cu abdicarea }arului \n martie 1917. Toat` familia, inclusiv copiii, a fost executat` \n iulie 1918, dup` o lung` perioad` de \ncarcerare. Dac` a fost sau nu blestemul de care vorbeau cei din popor, nici nu mai conteaz`. At~t c~t le-a fost dat s` fie \mpreun`, Nicolae [i Alexandra au tr`it cea mai frumoas` poveste de dragoste din istoria Romanovilor. Roxana Bichi[

|nmormântarea [i nunta Bucuria lor a fost brusc umbrit` de boala ]arului Alexandru III. Pe 1 noiembrie 1894 acesta moare, iar Nicolae II devine }ar. Diminea]a urm`toare are loc procesiunea \n biserica ortodox`. |ntor[i la palat, ]arul emite primul s`u decret, proclam~nd-o pe Alix “Marea Duces` Alexandra Feodorovna”. Avea s` urmeze nunta. Mai trist era faptul c` prima intrare oficial` a prin]esei \n Sankt Petersburg avea s` fie cu un cortegiu funerar, nu de nunt`. La o s`pt`m~n` dup` \nmorm~ntare, cei doi au avut ceremo-

68 Stop to shop

diScovEr thE world

Vietnam PARADISUL AVENTURIERILOR

70 Stop to shop

Primul lucru care \]i trece prin minte atunci cnd te gnde[ti la Vietnam este rzboiul care a \nceput \n 1959. Exotica destina]ie este \nc un mister pentru mul]i dintre europeni [i este de o frumuse]e rpitoare. Are nisipuri ro[ii, ape cristaline [i cel mai fascinant golf din lume, Halong. |n ciuda rzboiului, ]ara [i-a pstrat tradi]ia, monumentele [i este o Mecca pentru colec]ionarii de perle autentice [i mtsuri fine.

diScovEr thE world hanoi

UNESCO a inclus golful care este a[ezat pe Delta Fluviului Ro[u \n Patrimoniul Universal \n 1994.

C`l`toria \n Vietnam \ncepe din capitala ]`rii, Hanoi. Se spune despre pincipalul ora[ al Vietnamului c` este cea mai frumoas` capital` din Asia de Sud Est. Hanoi \mbin` perfect vechi temple religioase cu arhitectura modern`, cl`dirile asiatice [i construc]iile \n stil francez. Unul dintre cele mai interesante monumente din Hanoi este Templul Literaturii. Este cea mai veche universitate din Vietnam [i dateaz` din anul 1070. Aici au loc cele mai frumoase spectacole muzicale sus]inute la instrumente foarte ciudate cu nume aproape impronun]abile. Trebuie neap`rat s` vezi [i numerele P`pu[ilor pe Ap`. Este o tradi]ie ce dateaz` din secolul 11 [i spune \ntr-un mod vesel povestea Vietnamului.

Duong Lam [I Lao cai

Golful halong Maiestuos [i misterios, golful Halong este locul pentru care cuvintele sunt prea pu]ine pentru a descrie minunea pe care natura a creat-o aici. Imagineaz`-]i peste 3000 de insule, acoperite de jungl`, care ies din apele de smarald precum col]ii unui dragon. Tocmai de aceea Halong se mai nume[te [i Golful Dragonului Zbur`tor. Este art` pur`, o colec]ie nepre]uit` de sculpturi cioplite de natur`. Fiecare insul` are un peisaj unic, cu forma]iuni dolomitice [i calcaroase. Aproape 1000 dintre ele [i-au luat numele \n func]ie de formele pe care aproape c` le imit`: Insula Elefant, Insula Coco[ul

Lupt`tor sau Insula Acoperi[. Sute de vase de croazier` pline cu turi[ti trec zilnic pe aici pentru a explora pe[terile, fiordurile [i recifele de corali. Nu doar peisajele spectaculoase impresioneaz`, golful este casa unor specii de plante unice \n lume [i a p`s`rilor exotice, maimu]elor, antilopelor [i iguanelor. Num`rul total al viet`]ilor care tr`iesc \n golful Halong nu este [tiut pentru c` foarte multe insule nu au fost atinse de om nici p~n` azi [i au r`mas s`lbatice [i \nv`luite \n mister.

F` cuno[tin]` cu tradi]ia \n stare pur` [i nealterat` de secole! Duong Lam este situat la 50 de kilometri vest de Hanoi. Este un sat unic \n Vietnam, care ad`poste[te 956 de case tradi]ionale, vechi de aproximativ 200 de ani. Locuin]ele centenare sunt faimoase nu doar datorit` vechimii lor, ci [i a materialului din care sunt construite, lateritul, un tip de sol ro[u specific zonei. Satul situat pe Delta R~ului Ro[u se m~nde[te [i cu Pagoda Mia, un templu construit \n secolul al XVlea care ascunde peste 287 de statui de toate m`rimile. Cele mai renumite dintre ele sunt sculptura lui Buddha [i cele opt zeit`]i Vajra. De aici pleac` direct \n Lao Cai, o zon` plin` de pie]e autentice care se desf`[oar` \n aer liber. Triburile din mun]i confec]ioneaz` tot felul de obiecte artizanale pe care apoi le v~nd la pre]uri foarte mici. Vei fi \nc~ntat s` vezi [i terasele spectaculoase de orez care coboar` \n valuri pe v`i [i creaz` un amestec interesant de culoare din verdele ierbii [i galbenul p`m~ntului.

My son Este cel mai frumos muzeu \n aer liber. Fosta capital` a Vietnamului se afl` \ntr-o vale verde cu p`duri dese. |n inima junglei, ď&#x192;&#x2DC;

Stop to shop 71

diScovEr thE world

l`ca[ul de cult doarme de aproape 1500 de ani. Regele Bhadravarman a construit primul templu la sf~r[itul secolului al IV-lea. P~n` s` fie lovit de r`zboi, My Son avea 71 de turnuri-templu, majoritatea orientate cu fa]a c`tre r`s`rit. Acum au mai r`mas doar 20 [i este bine s` le vizitezi diminea]a, atunci c~nd lumina soarelui care r`sare le spore[te frumuse]ea. Fiecare templu are o arhitectur` unic` ce \ntruchipeaz` o anumit` etap` istoric` a culturii Cham, dar stilul predominant pentru toate este cel indian. Vegeta]ia care acoper` templele le confer` acestora un aer fascinant. |n 1999 My Son a fost trecut pe Lista Patrimoniului UNESCO.

Phan Thiet Locul care \n timpul r`zboiului din Vietnam a fost baza militar` a americanilor face parte din regatul antic Cham. Aici se afl` cele

72 Stop to shop

mai frumoase plaje ale Vietnamului [i multe dintre ele nu au fost explorate de turi[ti. Sunt \nconjurate de cocotieri [i pline de fascinante dune de nisip ro[u, care c`tre ]`rm se \mpletesc armonios cu nisipul alb [i fin ca pudra. Apele turquaz g`zduiesc un port pesc`resc unde te po]i plimba cu b`rcile tipic vietnameze ale localnicilor. |n Phan Thiet po]i alege \ntre mari lan]uri hoteliere, buticuri originale sau pensiuni tradi]ionale. Indiferent pentru ce vei opta, nu rata SPA-uri: sunt divine [i exotice. Nu sta doar la plaj`, oric~t de mult ]i-ar z~mbi soarele! Viziteaz` [i Templul Van Thuy Tu. Vei g`si aici o colec]ie de peste 100 de schelete de balen` [i pe[ti ciuda]i vechi de peste 150 de ani.

Ecoul Negru O alt` atrac]ie de senza]ie a Vietnamului este re]eaua imens` de tuneluri subterane din Ho Chi Minh. Are o lungime de 121 Km [i a fost numit` de militarii americani Ecoul Negru. Tunelurile erau folosite de solda]ii vietnamezi drept c`i de comunicare, transport [i adapost \mpotriva bombardamentelor. Re]eaua are dormitoare, buc`t`rii, camere pentru depozi-

tarea armamentului [i alimentelor, dou` s`li pentru \ngrijiri medicale [i [edin]e [i ie[iri camuflate. Nu pleca din Vietnam f`r` s`]i cumperi m`car o perl` natural` de cultur`. La fermele de pe r~urile [i lacurile dulci din Nordul ]`rii, rafinatele bijuterii cost` 7 dolari bucata. Se g`sesc \n toate culorile, simple sau deja asamblate \n cele mai frumoase coliere. Cu 3 dolari mai ieftin` este [i cea mai fin` m`tase pe care o po]i achizi]iona din aproape toate pie]ele vietnameze. Un alt avantaj al Vietnamului este c` po]i m~nca \n voie. Buc`t`ria lor este considerat` una dintre cele mai s`n`toase din lume. Se bazeaz` pe verde]uri proaspete, legume [i fructe de mare g`tite doar \n ap` [i condimentate cu ment`, chili sau busuioc thailandez, care ajut` digestia. Sosurile dulci-picante te vor face s` te \ndr`goste[ti de aromele locale. Florentina Ilie

tEchnEwS

Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice

Nokia

Lumia

800

noKia revine {n elita smartPhones cu lumia 800, cu sistem De oPerare winDows Sistemul de operare Windows Phone 7.5 - Mango e bine optimizat \n aceast` privin]`: acces la re]ele sociale printr-o singur` atingere, grupare facil` a contactelor, thread-uri de comunicare integrate [i – se poate altfel? – Internet Explorer 9...

74 Stop to shop

Nokia Lumia 800 este noua vedet` european` a popularului produc`tor de smartphones finlandez [i primul cu sistem de operare Windows Phone de la Microsoft. Se pozi]ioneaz` ca un smartphone high end, g~ndit at~t pentru business c~t [i pentru utilizarea u[oar` a re]elelor sociale [i pune accent pe design. Avem patru finis`ri, cyan, magenta, alb [i negru. Sistemul de operare Windows Phone 7.5 - Mango e bine optimizat \n aceast` privin]`: acces la re]ele sociale printr-o singur` atingere, grupare facil` a contactelor, thread-uri de comunicare integrate [i – se poate altfel? – Internet Explorer 9... Lumia 800 are un ecran ClearBlack AMOLED de 3,7 inci, un procesor de 1,4 GHz cu accelerare hardware [i un procesor grafic. Afi[ajul este din sticl`

foarte rezistent` la zg~rieturi [i [ocuri Corning Gorilla Glass. Nu lipsesc tehnologia de top a lentilelor Carl Zeiss [i redarea video HD, care confirm` tradi]ia telefoanelor mobile Nokia de top \n domeniul multimedia. Mobilul vine cu memorie intern` de 16GB [i, de data aceasta \n tradi]ia Microsoft, avem stocare SkyDrive gratuit` \n cloud, de 25GB, care acum se poate accesa [i direct din telefoanele Windows. Telefonul, care promite ascultarea a p~n` la 55 de ore de muzic` sau vizionarea a 6 ore [i jum`tate de con]inut video, poate fi conectat prin la Wi-Fi, Bluetooth Stereo Audio, Bluetooth 2.1 +EDR, are muf` USB 2.0 High Speed, porturi micro USB [i muf` standard de 3,5 mm pentru a asculta muzica favorit` la c`[ti audio.