Stop to Shop Iunie 2012

Sumar

“ ” Nr. 117 - Iunie 2012

ra aul deDlânug`mCoit c n A losseum zin ga [i ma 10

INTERVIU

62

L~ng` Colosseum, pe o str`du]` pitit` [i cu o istorie proprie, am descoperit magazinul meu preferat cu un v~nz`tor menit s` \[i atrag` cump`r`torii printr-o carism` rar \nt~lnit`.

De vorb` cu Jojo

24

FAshIoN ARChITECTURE

Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro

Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@unireashop.ro ecaterina.utali@tycoon.com.ro 021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@tycoon.com.ro 021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Felicia Chirvq[oiu, Florentina Ilie, Carmen Cristea, Vladimir Popa Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:

Tycoon Media Press parte a grupului

Istoria textilelor (I)

27

GENTLEMEN’s AGREEMENT

by Adina Buzatu

40

WoMEN IN sTYLE

By Mihaela Drafta

58

IsToRIA BIJUTERIILoR Rubinul Black Prince

66

sToRY oF...

John of Gaunt [i Katherine Swynford

70

DEsTINA}II Brazilia, mai fierbinte ca focul

2 Stop to shop

Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236 Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.

EditShop

“ ” (...) pentru majoritatea dintre noi copil`ria \nseamn` zero griji, perioada prieteniilor sincere, a inocen]ei [i a tot ceea ce este frumos.

Când pãrintii , nu-s acasã

De copilrie m leag foarte multe. Att momente de bucurie, ct [i unele de triste]e. Bine, cu limitele necesare atunci cnd spun “triste]e”: de ce nu mi-a luat mama jucria nu [tiu care sau de ce nu m las tata \n excursia X?!?. Insist pe aceste limite \ntruct, \n realitate, pentru majoritatea dintre noi copilria \nseamn zero griji, perioada prieteniilor sincere, a inocen]ei [i a tot ceea ce este frumos. |n fiecare an, de 1 iunie srbtorim Ziua Interna]ional a Copilului. {i \n fiecare an mai toate scrierile sau materialele de prin audio-vizual vorbesc \n 90% dintre cazuri despre partea frumoas a copilriei. Eu a[ vrea, \ns, ca prin acest editorial, orict de patetic le va prea unora, s vorbesc despre copiii care nu au copilrie. Din motive numai de destin [tiute, exist mul]i prichindei pentru care copilria nu are loc \n via]a lor. Vedem cum de 1 iunie cei mici primesc cadouri, sunt du[i la spectacole, \n parc sau la cofetrie. Dar, pentru c mereu exist un “dar”, de acestea beneficiaz cei care au familii. Eu vreau s m gndesc c pe 1 iunie ar trebui s facem ceva ca [i aceia cu care via]a nu a fost att de darnic s simt, mcar cteva ore, ce \nseamn s fii copil. Cum este s sim]i c cineva te iube[te dezinteresat. S afli ce sentiment te \ncearc atunci cnd prime[ti un cadou. S vezi cum arat o sal de cinema sau ct de bine \]i vin ni[te haine noi, primite special pentru c e ziua ta.

Acelor copii a cror copilrie a fost furat (nu \n[ir motivele, cci sunt multe [i le cunoa[te]i to]i) a[ vrea s li se acorde mai mult aten]ie. Recomandat ar fi zilnic, dar fiindc nu se poate (iar nu expun motivele) profit de puterea condeiului, pe care o am datorit faptului c semnez acest editorial, [i v rog pe to]i cei care ave]i posibilitatea s \ndrepta]i mcar 1% din suflet ctre copiii pentru care prin]ii nu sunt acas…

Ct despre tot ce poate fi identificat cu apelativul “prichindel”, \n numele Stop To Shop v urez “La mul]i ani!”.

A voastr,

Roxana Bichi Redactor {ef

4 Stop to shop

Film

Premierele lunii iunie Snow White and the Huntsman

Madagascar 3: Europe's Most Wanted

Regia: Rupert Sanders Cu: Kristen Stewart, Charlize Theron, Chris Hemsworth Gen: Aventuri, Fantastic Premier` \n Rom~nia: 01.06.2012

Regia: Eric Darnell Cu: Ben Stiller, Chris Rock, David Schwimmer, Jada Pinkett Smith Gen: Anima]ie, Aventuri, Comedie Premier` \n Rom~nia: 15.06.2012

What to Expect When You're Expecting Regia: Kirk Jones Cu: Cameron Diaz, Dennis Quaid, Jennifer Lopez, Matthew Morrison Gen: Comedie, Romantic Premier` \n Rom~nia: 01.06.2012

Prometheus Regia: Ridley Scott Cu: Michael Fassbender, Noomi Rapace, Charlize Theron Gen: Ac]iune, SF Premier` \n Rom~nia: 08.06.2012

6 Stop to shop

Get the Gringo Regia: Adrian Grunberg Cu: Mel Gibson Gen: Ac]iune, Dram` Premier` \n Rom~nia: 15.06.2012

Rock of Ages Regia: Chris D'Arienzo, Adam Shankman Cu: Tom Cruise, Paul Giamatti, Malin Akerman Gen: Comedie, Muzical, Romantic, Dragoste Premier` \n Rom~nia: 22.06.2012

Abraham Lincoln: Vampire Hunter Regia: Timur Bekmambetov Cu: Mary Elizabeth Winstead, Benjamin Walker Gen: Horror, Thriller Premier` \n Rom~nia: 22.06.2012

G.I. Joe: Retaliation Regia: Jon M. Chu Cu: Channing Tatum Gen: Ac]iune, Aventuri, SF, Thriller Premier` \n Rom~nia: 29.06.2012

Upside Down Regia: Juan Diego Solanas Cu: Jim Sturgess, Kirsten Dunst Gen: Dram`, Romantic, Dragoste Premier` \n Rom~nia: 29.06.2012

nEwS – agEnda lunii 1

2/06

2

COnCert lala band

3

4 5

6

1/06 COnCert CleOpa-

7 tra stratan

8 9

10 11

12 13

14 15

Micu]a cant`rea]` dore[te s` ne surprind` cu un album dedicat Zilei Interna]ionale a copilului. Artista va interpreta atât piese celebre precum “Ghi]`” sau “Num`r pân’ la Unu”, dar [i piese din noul material discografic - ora 19:00, Sala Palatului, Bucure[ti.

15–17/06 Ost Fest 2012

Trupa LaLa Band \[i va lansa cel de-al treilea material discografic: “LaLa Summer Love – LaLa Love Stories“. Dup` ce primele dou` albume au înregistrat vânz`ri record [i cel nou se anun]` a fi un succes. Show-ul de lansare va fi unul cu totul special ora 20:00, Arenele Romane, Bucure[ti.

Iris va s`rb`tori printr-un show de zile mari cei 35 de ani de existen]`, un concert grandios [i o premier`, fiind prima trup` care cant` pe stadionul National Arena. Un spectacol multimedia, invita]i surpriz` [i primul single în colaborare cu Puya, “O lume doar a lor”, sunt doar câteva dintre preg`tirile cu care Iris vrea s`-[i surprind` fanii.

18

19 20

21 22

23 24

27 28

29 30

Slayer este un nume binecunoscut pe scena heavy metal interna]ional`, forma]ia impunându-se ca unul dintre cele mai influente nume ale genului. Trupa este printre inovatorii stilului denumit thrash metal [i a r`mas în memoria colectiv` ca un membru al “The Big 4“, al`turi de Metallica, Megadeth [i Anthrax Arenele Romane, Bucure[ti.

COnCert iris

17

26

COnCert slayer

22/06

16

25

4/06

Coordonatele OST FEST 2012: 3 zile de festival, o list` de trupe cu renume, 62 de ore de distrac]ie nonstop! Romexpo, Bucure[ti 15 iunie: MOTLEY CRUE, DIMMU BORGIR, OVERKILL 16 iunie: MANOWAR, EUROPE, TROOPER, HOLYHELL 17 iunie: MEGADETH, MOTORHEAD, LAKE OF TEARS, W.A.S.P.

8 Stop to shop

29/06

30/06

tubOrg green Fest

COnCert JuliO iglesias

|n aceste zile, Guns N’Roses, Machine Head, Saxon, The Cult, Ugly Kid Joe, Godsmack [i mul]i al]ii vor sus]ine concerte explozive la a patra edi]ie a Tuborg Green Fest - Romexpo, Bucure[ti, Parcarea C.

Concertul celui mai bine vândut [i mai faimos cant`re] spaniol al tuturor timpurilor face parte din turneul “2012 World Tour“, ce poate fi ultimul din cariera sa - ora 20:00, Zone Arena, Bucure[ti.

inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE

intErviu

JoJo OPtimism, indiferent de culOarea vie|ii

10 Stop to shop

intErviu Ctlina Grama... Cine e Ctlina Grama? De[i o urmresc \n fiecare sptmn la „Serviciul Romn de Comedie” [i i-au vzut filmele pe marile ecrane, mul]i admiratori \i cunosc doar numele de scen. Cea mai faimoas vedet de televiziune de la noi este cunoscut pe numele ei de scen, Jojo, sinonim astzi cu succesul, talentul, umorul [i frumuse]ea.

Mul]i ne-o amintim \nc de acum vreo 17 ani, cnd era gazda emisiunii pentru copii Kiki Riki Miki. |n 2000 cunoa[te succesul muzical \n forma]ia U-nite, cu piesa „Roz”, care a c[tigat premiul Otto \n Romnia, oferit de Bravo Romnia [i MTV Northern Europe. Talentul ei actoricesc este [lefuit de studiile de actorie la clasa maestrului Virgil Og[anu [i completat de lec]ii de canto.

Debutul \n televizune la 14 ani a \nsemnat doar \nceputul unei cariere care \n prezent acoper mai multe domenii artistice [i de divertisment. |n primul rnd, este succesul fulminant \n televiziune datorat statutului de membr cu drepturi depline a Grupului Divertis. Spectatorii Teatrului Nottara o [tiu din „Opera de trei parale”, iar din 2010 cunoa[te succesul \n cinematografie, unde se remarc prin rolurile comice din filme precum Poker (2010), Na[a (2011), Ultimul corupt din Romnia (2012) [i proaspt lansatul S-a furat mireasa.

Pe toate afi[ele, numele Jojo este \n prezent o garan]ie c publicul va veni s o vad pe frumoasa blond care [tie s cnte, s interpreteze, s amuze, s danseze, \ns numele ei adevrat (Ctlina Grama) st cuminte \ntre paranteze, alturi de faimosul nume de scen. Chiar, cine este Ctlina Grama?

Jeunne et jolie, iat` dou` cuvinte puternice care te-au inspirat \n alegerea numelui de scen`. C~nd [i de ce ai f`cut aceast` alegere?

C`t`lina Grama: E o poveste veche, impresarul meu de la vremea aceea \[i dorea s` am un nume de scen`. }in minte c` \n perioada aceea citeam mereu o revist` fran]uzeasc`, „Jeunne et jolie”, [i atunci lui i-a venit ideea s` folosesc numele de scen` Jojo. Familia [i apropia]ii m` strig` \ns` dintotdeauna C`t`lina.

Jojo \mi este la fel de drag [i acum, ca la \nceput. Nu [tiam atunci c` dintr-o joac` se n`[tea, de fapt un brand care \n timp a c`p`tat \nsemn`tate [i valoare.

Astfel s-a ajuns la cea de ast`zi, C`t`lina Grama – Jojo.

Via]a e roz [i roz este lumea toat`...

}i-ai petrecut vacan]ele de var` la buncii de la poalele Ceahl`ului. Cum erai \n copil`rie? Rebel`?

Cuminte?

C.G:  Eram un copil cuminte atunci c~nd nu se aflau al]i copii \n preajm`. |mi petreceam ore \ntregi citind \n lini[te. Bunica mea poveste[te [i acum c`, dac` aveam o carte care s` \mi plac`, uita c` exist [i \[i putea vedea de treburile ei zilnice. Dac` eram \mpreun` cu v`rul meu, cu care am crescut, sau cu al]i copii, m` transformam \ntr-un „titirez”.

Aveam o energie inepuizabil` [i de multe ori ideile mele se transformau \n boac`ne. S`-]i povestesc o \nt~mplare amuzant` din copil`rie. Exista de ceva timp \n familie o biciu[c`. Un alt fel de Sf~nt Nicolae din pove[tile lui Creang`. |i apar]inea bunicii mele [i tuturor le-a fost fric` de ea la un moment dat, inclusiv mamei mele [i fra]ilor ei. Bunica mea o folosea numai pentru a ne speria atunci c~nd nu eram cumin]i. Pocnea 

Stop to shop 11

intErviu din ea (avea dou` fire lungi dintrun cauciuc negru a c~te 20 cm fiecare [i un m~ner scurt de lemn), [i pentru c` nu avea inima s` ne fac` altceva, c~nd nu o as-

cultam ne amenin]a [i ea cum putea. {i acum mi-o amintesc spun~nd: ”Vezi biciu[ca? Dac` nu m`n~nci, at~ta-]i trebuie!” P~n` \ntr-o zi, c~nd am luat-o de dup` canapea, unde era locul ei, [i i-am t`iat firele de cauciuc \n buc`]i mici de tot, l`s~ndu-i numai m~nerul.

Am a[teptat cu ner`bdare ora pr~nzului [i, cum eram destul de mofturoas` la

12 Stop to shop

m~ncare, am zis c` nu m`n~nc.

A scos mamaie biciu[ca [i mare i-a fost mirarea c` nu mai avea din ce s` pocnesc`. Mi-a venit aceast` istorioar` \n minte pentru c` am povestit-o recent \n familie, iar unchiul meu r~dea \n hohote [i se g~ndea cum de nu i-a venit lui ideea s` o fac` buc`]i. {i uite-a[a a r`mas bunica mea f`r` biciu[c`.

Este rap-ul un gen de muzic` \nc` preferat? Ce-]i evoc`, dup` ani [i ani, experien]a de doi ani din forma]ia \nfiin]at` de tine, U-nite?

C.G:  Ascult muzic` \n func]ie de starea pe care o am \n ziua respectiv`, orice de la jazz, p~n` la rock, pop-rock [i muzic` clasic`. C~t despre trecut... “Via]a e roz [i roz

este lumea toat`.” Eram doar un copil c~nd am scris versurile. |mi p`strez \ns` acela[i tip de optimism [i acum, chiar dac` peste ani au mai existat [i alte culori \n via]a mea.

„|ntâlnirea cu Toni Grecu mi-a schimbat complet destinul” Celebritatea ta incontestabil` se datoreaz` experien]ei al`turi de Divertis.

Cum a \nceput aceast` colaborare?

C.G: Divertis a venit ca un r`spuns salvator. Dup` prima discu]ie cu Toni Grecu, pe care am avut-o dup` ce am luat proba, am [tiut c` va avea loc o schimbare mare \n via]a mea. Nu am [tiut c` sunt potrivit` pentru un asemenea spectacol televizat. Toni \ns` a avut o intui]ie extraordinar`! Cu fiecare personaj pe care \l primeam, am \nceput s` m` descop`r ca [i creator. Nu mi-a fost team`. Am [tiut mereu c` singura mea [ans` este s` reu[esc.

Ce fel de rela]ii (personale, profesionale) exist` \ntre tine [i membrii trupei Divertis?

C.G: Suntem prieteni [i comunic`m foarte mult \ntre noi.

Suntem at~t colegi, c~t [i prieteni, cum spuneam, [i chiar dac` nu suntem \n perioada de filmare, vorbim \ntre noi \n vacan]e [i ne povestim ceea ce facem. Cel mai

intErviu dor mi se face de filmarea \n sine, de momentele c~nd ne reunim s` lucr`m, pentru c` noi ne \nt~lnim la tot felul de evenimente, zile de na[tere etc. Toni este unul dintre cei mai importan]i oameni din via]a mea, iar \nt~lnirea cu el mia schimbat complet destinul. Pe Monica am \nt~lnit-o mai \nt~i \n calitate de coleg`, apoi ca amic` [i \n cele din urm` ca prieten`.

Rela]ia noastr` s-a construit \n ani de zile [i de aceea este at~t de frumoas` [i durabil`. Monica este un suflet rar... Un om care m-a sus]inut \n toate alegerile, ma sf`tuit numai de bine [i mi-a fost al`turi at~t \n momentele bune, c~t [i \n cele mai pu]in bune. |n plus, ea este [i na[a b`ie]elului meu, Achim.

A urca pe scen` lâng` doamnele comediei române[ti \nseamn` a tr`i experien]a jocului comic \n adev`ratul sens al cuvântului |n 2010, ]i s-a decernat Premiul “Vasilica Tastaman” \n cadrul Premiilor organizate de Societatea Umoristic` “P`cal`”. Este o onoare s` fii asociat` cu o actri]` de asemenea talie?

C.G: Sigur c` este o mare onoare. O dovad` a faptului c` munca mea are ecou [i \n r~ndurile oamenilor de specialitate,

c`tre care am privit cu at~ta drag ani \n [ir. Domnul Geo Saizescu este o somitate \n domeniul cinematografic [i mai ales \n zona de umor. Mi-a facut o bucurie extraordinar` cu acest premiu care poart` numele celebrei actri]e de comedie Vasilica Tastaman. Voi pre]ui mereu aceast` zi, de 17 decembrie, [i pe to]i cei ce m-au felicitat dup` premiere. Premiile „Pacal`” sunt recunoscute pentru faptul c` sunt acordate unor oameni de cultur`, oameni care vor purta mai departe stindardul unor valori reale pentru genera]iile urm`toare. M` simt onorat` [i fericit`.

Al`turi de cine ]i-ai dori s` joci teatru sau film?

C.G: Cred c` mi-ar pl`cea s` tr`iesc experien]a jocului al`turi

de to]i actorii no[tri mari. Al`turi de c~]iva dintre ei am tr`it clipe minunate. Consider \ns` c` a urca pe scen` l~ng` doamnele comediei rom~ne[ti, Ileana Stana Ionescu, Draga Olteanu Matei, Tamara Buciuceanu Botez, Stela Popescu [i Rodica Popescu Bit`nescu \nseamn` a tr`i experien]a jocului comic \n adev`ratul sens al cuv~ntului. Ireale. Inegalabile.

Inestimabile. Unice.

Am devenit imaginea Rexona atât \n România, cât [i \n alte [apte ]`ri din sud-estul Europei De ani buni e[ti imaginea Rexona. |n 2006, chiar ob]ineai Premiul “Golden Award for Excellence” pentru campania “Transpira]ia stric` reputa]ia”. Este un contract de publicitate avantajos sau ai un mesaj de transmis rom~ncelor?

C.G: Am pornit pe un drum care a avut un \nceput extraordinar. Dup` prima campanie Rexona, am primit nenum`rate mesaje de \ncurajare [i sus]inerea celor din jur. Am fost deosebit de \nc~ntat`, mai ales c` prima campanie (o s`pt`m~n` f`r` deodorant) a necesitat implicarea mea sut` la sut` pentru a demonstra celor care nu utilizeaz` deodorantul 

Stop to shop 13

intErviu c` neglijen]a \i afecteaz` pe cei care \i \nconjoar`. Efectele au fost extraordinare! De aceea am mers mai departe. Am mers apoi, la sugestia sus]in`torilor primei campanii, \n mijloacele de transport \n comun, treab` deloc u[oar`, pentru c` pe perioada anotimpului cald ele devin greu de folosit din cauza celor care nu sunt foarte buni prieteni ai deodorantului.

Apoi campania a luat amploare: am devenit imaginea Rexona at~t \n Rom~nia, c~t [i \n alte [apte ]`ri din sud-estul Europei. Este o lupt` care continu` puternic [i care cu siguran]` va avea ecou, ca de fiecare dat`.

Râsul lui Achim \n hohote este cel mai frumos sunet pe care l-am auzit vreodat`

De ce v-a]i c`s`torit \n secret?

C.G: Nu ne-am c`s`torit deloc \n secret, am fost doar discre]i.

Am fost [i voi fi mereu o persoan` re]inut` atunci c~nd vine vorba de anumite lucruri din via]a mea personal`, care vor r`m~ne doar ale noastre.

|n 2009 ai [ocat o \ntreag` ]ar`, c~nd, \n timpul emisiunii “Serviciul Rom~n de Comedie”, ai spus f`r` menajamente c` te-ai m`ritat. Cum l-ai cunoscut pe Ionu] Grama? Dragoste la prima vedere?

C.G:  Ne cunoa[tem de mai mul]i ani, dar am devenit apropia]i cu dou` luni \nainte de a ne c`s`tori. Am [tiut atunci c~nd neam \ndr`gostit c` vom fi mereu \mpreun`. A[a c`... dorin]a de a ne c`s`tori a venit foarte firesc [i romantic.

Ce a schimbat la tine noul statut de m`mic` de b`ie]el? Cum este via]a al`turi de bebelu[ul Achim Ioan?

C.G: Fizic nu m-a schimbat prea tare dec~t pentru o scurt` perioad`, cea cu burtic`.  |n ceea ce prive[te alte lucruri, schimbarea e fundamental`. M` simt mult mai puternic` [i cu adev`rat fericit` de c~nd \l avem pe Achim. El este for]a noastr` bun` [i cel mai simplu motiv de bun` dispozi]ie. Pur [i simplu \l ador`m! Toate momentele al`turi de fiul nostru sunt frumoase. Ador

14 Stop to shop

\ns` clipele \n care z~mbe[te ghidu[ privindu-ne dulce pe sub gene. Are cele mai frumoase gene din lume. R~sul lui \n hohote este cel mai frumos sunet pe care l-am auzit vreodat`!

Dac` ar fi s` ai de ales, la modul absolut, \ntre profesie [i familie, ce ai alege?

C.G: Fiecare dintre ele m` define[te ca om, ca femeie. S-ar putea spune c` orice meserie solicitant`, nu numai actoria, nu ar admite niciodat` un mariaj reu[it.

Ei bine, eu nu am aceast` opinie, mai ales c` am l~ng` mine un om cu o meserie la fel de solicitant` ca a mea. Cred c` p~n` la urm` totul se bazeaz` pe un sentiment care trebuie s` fie real [i pe ceea ce ne define[te de fapt ca oameni: iubirea. Meseria este doar o parte a alc`tuirii noastre. La sf~r[itul zilei, \n orice c`snicie se \nt~lnesc doi oameni care se

intErviu iubesc. Nu un avocat [i o economist` sau un doctor [i o profesoar`, ci pur [i simplu doi oameni care se iubesc.

Te-ai confruntat vreodat` cu prejudec`]ile legate de blonde?

C.G: Nu. Ceea ce admir mai mult la o femeie nu are leg`tur` cu nuan]a p`rului ei, ci cu lucrurile pe care reu[este s` le \ntreprind` singur`, ancor~ndu-se mereu \n resursele proprii. Cele mai remarcabile figuri feminine ale tuturor timpurilor au fost at~t blonde, c~t [i brune. Diferen]a a f`cut-o mereu ceea ce au avut ele de transmis [i ce au l`sat \n urm`...

Regine, oameni de [tiin]`, misionari, medici, politicieni, aviatori,

scriitoare, creatoare de mod`, artiste, muze, mame, surori, fiice, so]ii... Toate au fost eroine \n felul lor [i au schimbat permanent lumea \n care tr`im. Este o chestiune de viziune [i curaj, care nu va avea niciodat` legatur` cu culoarea p`rului, ci cu o altfel de culoare: a spiritului lor.

Stilul meu este un cumul de idei [i stiluri Moda are rol principal sau secundar \n via]a ta?

C.G: Sunt pasionat` de mod`. Iubesc \n egal` masur` [i pre]iozitatea [i simplitatea, de[i

trebuie s` m`rturisesc c` \nclin de cele mai multe ori c`tre cea de-a doua. |mi plac articolele de \mbr`c`minte vintage sau care arat` vintage, pentru c` par a spune o poveste foarte diferit` de ceea ce tr`im noi ast`zi. |mi place [i stilul boem, relaxat, artistic, dar [i \ndr`zneala elementelor rock [i punk \ntr-o manier` echilibrat`.

Stilul meu este un cumul de idei [i stiluri. Cum m` \mbrac \ntr-o anumit` zi depinde foarte mult de activitatea pe care urmeaz` s` o am atunci, dar [i de starea mea de spirit. |n sezonul cald ador rochiile maxi, materialele fluide, p`l`riile de paie [i sandalele espadrilles. Iar pentru vara aceasta mi-am \mbog`]it garderoba cu c~teva ]inute all white, cu c~teva perechi de pantaloni scur]i \n toate culorile [i accesorii neon.

Ce proiecte personale [i profesionale ai pentru viitor?

C.G: |mi doresc \n primul r~nd s` fim cu to]ii s`n`to[i [i recunosc`tori pentru toate lucruile bune pe care le primim, s` ne p`str`m mereu speran]a c` fiecare sezon ce vine ne va aduce [i mai aproape de lucrurile pe care le vis`m. C~t despre proiecte profesionale, nu [tiu \nc`. Pentru moment m` concentrez pe lansarea filmului „S-a furat mireasa”, dup` un scenariu de Toni Grecu, suntem pe ultima sut` de metri cu film`rile pentru acest sezon ”Serviciul Rom~n de Comedie” [i avem de g~nd s` v` preg`tim multe suprize, la care vom \ncepe lucrul chiar din aceast` var`.

Felicia Chirv`[oiu

Stop to shop 15

EvEnimEnt

mOd~, art~ }i muzic~ {n scOP caritabil

16 Stop to shop

YoU

are

Come as

“Come as YOU are”: un concept inedit. Institutul Francez: o loca]ie-simbol al culturii. Nicolas Dornescaux: un artist al unui spa]iu plin de culoare. 25: numrul designerilor participan]i.

Moonlight Breakfast: muzica ce \ncnt spiritul. Asocia]ia HHC -Hope and Homes for Children: un scop nobil. Iat ingredientele unui eveniment care a \mbinat perfect moda, arta [i muzica.

Roxana Bichi[

scop caritabil Evenimentul “Come as YOU are” este la prima edi]ie [i a avut scopul de a sprijini Asocia]ia HHC -Hope and Homes for Children, organiza]ie nonguvernamental`, al c`rei obiectiv este înlocuirea sistemului institu]ional de protec]ie a copilului, cu un sistem bazat pe conceptul familial. Imaginea organiza]iei este Amalia Enache, prezentatoarea {tirilor Pro TV, prezent` la eveniment.

Moda a fost reprezentat` de peste 25 de designeri rom~ni, printre care: Laura Eftode, Ade-

EvEnimEnt lina Ivan, Cristina {erb`nescu, Alexandra Ghiorghie, Alecsandra S`vulescu, Fancy. Ace[tia [i-au expus crea]iile, spre v~nzare, pentru to]i cei doritori s`-[i preg`teasc` garderoba sezonului cald.

“Fiecare vizitator nu a plecat de la t~rg f`r` a-[i achizi]iona cel pu]in un produs semnat de designerii prezen]i. De asemenea, publicul a avut parte de surprize pl`cute pe durata \ntregii zile.”, declar` Laura C\rja, reprezentanta organizatorilor. |n sprijinul acestei Asocia]ii au venit [i vedetele de televiziune Liana Alexandru [i Timea Bereczki, care au pus spre v~nzare c~teva ]inute, banii str~n[i fiind dona]i HHC.

Arta, ambasadorul carit`]ii Nicolas Dornescaux este artistul care a transformat curtea Institutului Francez \ntr-o expozi]ie de excep]ie. “Cu ajutorul

lucr`rilor sale a reu[it s` realizeze o atmosfer` de poveste [i s`-i atrag` pe noii st`p~ni ai celor mai dr`gu]e animale de companie care au fost vreodat` prezente la un t~rg de mod`.

Este vorba despre necuv~nt`toarele aduse de Asocia]ia pentru protec]ia animalelor, “Robi”, special pentru acest eveniment.”, completeaz` Laura. {i cum muzica nu putea lipsi, \n \ncheierea programului, cei de la Moonlight Breakfast au sus]inut un concert de excep]ie, aplaudat de mul]imea str~ns` pentru a-i vedea [i asculta. Solista trupei este singura rom~nc` remarcat` datorit` vocii sale, mul]i asem`n~nd-o cu regretata Amy Winehouse.

Stop to shop 17

{coala SuccESului

u

na dintre cele mai celebre figuri contemporane, Donald Trump este etalon atunci c~nd vorbim despre oamenii influen]i ai planetei.

„Mentorul meu a fost tata”

modelul

Donald

TRUMP

18 Stop to shop

Donald Trump s-a dezvoltat profesional sub îndrumarea atent` a tat`lui s`u - Fred C. Trump. „Cred cu t`rie c` fiecare dintre noi trebuie s` aib` un mentor. Mentorul meu a fost tat`l meu! De la el am înv`]at extrem de multe lucruri despre fiecare aspect al domeniului construc]iilor, inclusiv despre cum s` construie[ti afaceri durabile.”, spune el de fiecare dat` când cineva îl întreab` care este secretul succesului s`u.

La r~ndul lui, Fred Trump obi[nuia s` spun`: „Unele dintre cele mai profitabile afaceri ale mele au fost încheiate chiar de c`tre Donald. Orice atinge copilul acesta se transform` în aur."

Donald este al patrulea din cei cinci copii ai lui Fred Trump, un bogat investitor imobiliar stabilit în New York. Dup` absolvirea [colii de business “Warton School” a Universit`]ii din Pennsylvania, în 1968 s-a al`turat companiei tat`lui s`u, Trump Organization. Donald Trump a continuat s` transforme ideile în aur [i dup` trecerea în nefiin]` a p`rintelui s`u, prin decizia de a se implica personal în derularea fiec`rei afaceri pe care o de]ine.

{coala SuccESului În prezent, Trump este proprietarul câtorva milioane de metri p`tra]i de propriet`]i în Manhattan, pre[edinte [i CEO al companiei Trump Organization companie imobiliar` american`, fondatorul Trump Entertainment Resorts, corpora]ie ce opereaz` numeroase cazinouri [i hoteluri din întreaga lume.

Ca de obicei, Trump a avut un an excelent. Amenajarea controversatului s`u teren de golf din Aberdeen, Sco]ia, este finalizat` [i \[i a[teapt` juc`torii, iar în luna februarie a cump`rat Complexul Doral din Miami. Totodat` a câ[tigat drepturile de a transforma vechea cl`dire a Po[tei din Washington D.C. în Trump International Hotel.

Cred cu t`rie c` fiecare dintre noi trebuie s` aib` un mentor.

Mentorul meu a fost tat`l meu! de-al casei [i \n lumea televiziunii Donald Trump a avut o viziune ampl`, care a dep`[it bariera calit`]ilor sale de investitor [i om de afaceri. Prin diferite concepte a devenit vedet` de televiziune, dar [i autor de c`r]i de literatur` motiva]ional`. Este gazd` [i coproduc`tor al emisiunii TV “The apprentice”, lansat` în februarie 2004 de NBC. Emisiunea sa, "The Celebrity Apprentice", ce o are în distribu]ie [i pe Dayana Mendoza, Miss Universe 2008, continu` s` fie lider de audien]` pe tronsonul s`u orar, reu[ind ca anul acesta s` dep`[easc` în cote ceremonia de decernare a premiilor Oscar, adunând în fa]a micilor ecrane peste cinci milioane de telespectatori.

Pentru c` este un mare sus]in`tor al frumuse]ii feminine, Donald Trump a cump`rat în 1996, de la compania Gulf and Western Industries, concursul “Miss Universe”. Astfel, numele companiei a fost schimbat în

“Miss Universe Organization”, iar sediul central a fost mutat din Los Angeles în New York.

Trump a angajat o echip` de profesioni[ti în domeniul frumuse]ii, care, prin semnarea acordului de parteneriat cu NBC, în 2003, au transformat un simplu concurs de frumuse]e, într-o adev`rat` ma[in` mediatic`, ce concureaz` la nivel de popularitate cu Jocurile Olimpice [i Campionatul Mondial de Fotbal.

avere de 2,9 miliarde de dolari Tot în acest an, Donald Trump a ales s`-[i fac` un cont pe una dintre cele mai populare re]ele de socializare on-line. Astfel, activitatea sa este urm`rit` pe Twitter de peste 1 milion de oameni.

Conform topului Forbes al miliardarilor lumii, Donald Trump se situeaz` pe pozi]ia 401, cu o avere estimat` la 2,9 miliarde de dolari americani.

Text: Vladimir Popa Foto: Miss Universe

Stop to shop 19

SpEcial La MasterChef sarea [i piperul sunt cei trei Chefi: C`t`lin Sc`rl`tescu, Florin Dumitrescu [i Sorin Bontea. Ei decid cine are aptitudinile necesare s` fie primul MasterChef al Rom~niei. Cei trei muschetari ai bucatariei dau vetoul final.

profil de CHeF

PrOvocarea culinar`

MAsTERChEF Masterchef, o emisiune care a dep`[it limitele audien]elor.

Un show de televiziune \n care competi]ia cap`t` noi defini]ii. Cu fiecare edi]ie descoperim noi provoc`ri, noi reac]ii, totul condimentat cu bucuria sau triste]ea concuren]ilor.

20 Stop to shop

Pentru C`t`lin Sc`rl`tescu totul a \nceput \n hotelul Flamingo. „Era \n vara lui ’87, aveam 16 ani [i munceam la hotelul Flamingo din Eforie Sud, eram curier... [i am v`zut c` [eful buc`tar era cel care avea cea mai tare ma[in`, cea mai frumoas` cas`, cei mai bine \mbr`ca]i copii [i mi-am zis c` asta vreau s` fiu [i eu.”.

C`t`lin [i-a \nceput cariera pornind de jos. „|n anii ’90 am plecat \n Germania, apoi m-am \ntors [i am plecat pe mare, unde am lucrat ca stewart pe un vapor cargo [i am v`zut lumea: m-am plimbat din Hong Kong p~n` \n Brazilia, am v`zut vreo 50 [i ceva de ]`ri [i nu c~te trei, patru ore, cum le v`d cei de pe croazier`, \n nici un port n-am stat mai pu]in de 4 zile. Apoi, am plecat iar \n Germania unde am \nceput \ncet, \ncet s` lucrez \n restaurante preten]ioase, de top, printre care Kempinski Sporting Club Badsarrow, a urmat Filippo Nisi \n Köln.

M-am \ntors \n Rom~nia [i am devenit [eful buc`tar \n anul de glorie al restaurantului Angel’s, dup` care am fost Executive Manager la Museum, \n Cotroceni, am devenit co-partener, cu un prieten foarte bun italian, la un restaurant care se cheam` Il Gambero

SpEcial Rosso, iar de 6 ani de zile lucrez la Howard Johnson.”.

Lui Sorin Bontea o buc`t`rie profesional` i-a pus capac, la 16 ani. „Am [tiut de prima oar` c~nd am intrat \ntr-o buc`t`rie profesional` c` asta e meseria pe care vreau s` o fac.”.

De[i pentru el totul a \nceput \n adolescen]`, pasiunea pentru g`tit o avea \n s~nge \nc` de mic. „Mama a fost [i ea buc`t`reas`, astfel c` microbul se mo[tene[te cumva. Am \nceput de jos, ca to]i cei care \mbr`]i[eaz` aceast` meserie. La \nceput am cur`]at tone de cartofi [i ceap`. Treptat \ns` m-am f`cut remarcat, am prins experien]`, eram dornic s` \nv`]. Am lucrat la Minion, unde mi-am \nceput cariera, era pe Calea Victoriei, apoi am lucrat o perioad` ca bucatar [i \n armat`, a urmat restaurantul Nan-Jing la Hotel Minerva, restaurant cu specific chinezesc, era singurul din Bucure[ti pe vremea aceea. Apoi am plecat pe vase de croazier`, cu compania Princess, unde g`team pentru turi[tii pasageri, [i acolo mi-am des`v~r[it abilit`]ile de buc`tar. Am trecut [i prin ex-

perien]a unui restaurant \n provincie, p~n` c~nd am ajuns la Radisson ca Chef al restaurantului Prime & Sea food, cu care am ajuns [i \n topurile restaurantelor din Bucure[ti ca cel mai bun restaurant cu specific interna]ional.

Fiecare pas \n carier` a fost o realizare, faptul c` am ajuns \n top este o realizare, dar poate cea mai important` este faptul c` am ajuns \n juriul ”MasterChef” la Pro Tv.”.

Pe Florin Dumitrescu l-a captivat o emisiune de cooking. „La 14 ani, m` uitam la o emisiune de cooking. Am [tiut c` asta vreau s` fac. |n continuare am aceea[i pasiune.”. Faptul c` a reu[it s` fac` o carier` \n acest domeniu este pentru el cea mai mare realizare. „Am ajuns [ef de restaurant la 20 de ani, \n Italia, [ef buc`tar la 21 de ani, \n Bucure[ti. Am muncit enorm, am renun]at la adolescen]` [i am ajuns s` fiu un jurat MasterChef la v~rsta de 24 de ani.”.

Dac` Sorin [i C`t`lin nu au avut un model anume, ci au „furat” meserie de la to]i Chefii cu care au lucrat, Florin continu` s`

urmeze exemplul lui Stefan Kopeczi, primul Chef cu care a lucrat.

Madonna, Francis Ford Coppolla, Wesley snipes: pofti]i la mas`!

To]i trei au ajuns la performan]`. |nva]` mereu [i nu li se pare suficient c~t [tiu. Pentru ei meseria pe care o au \nseamn` \n primul r~nd pasiune, dedica]ie [i seriozitate. Performan]a vine din aceste calit`]i. {i pentru c` \ntotdeauna cei mai buni ajung s` lucreze cu [i pentru cei mai buni, cei trei Chefi au g`tit pentru nume mari ale lumii.

Sorin Bontea a g`tit pentru Gordon Ramsey, Madonna [i fetele ei, Nicolas Cage, Van Damme, Roger Moore, Ion Iliescu, T`riceanu, Loredana, foarte mul]i arti[ti [i politicieni de la noi, Snoop Dog, Tom Jones, fotbali[tii de la Manchester, cei de la Liverpool, Hagi, Gic` Popescu [i multi al]ii. „Eu \mi tratez \ns` to]i clien]ii la fel, cu acela[i respect, cu aceea[i aten]ie, fie c` sunt vedete sau nu.”, spune Sorin.

C`t`lin Sc`rl`tescu a avut ocazia s` \i g`teasc` celebrului chef Alain Ducasse, pentru Wesley Snipes, pentru 50 cent, Usher, Shaggy, politicieni, a g`tit la nunta lui Dan {ucu, la nunta Pamelei Becali [i la turneul N`stase }iriac Trophy 2012.

Pe lista lui Florin Dumitrescu se afl` Nicolas Cage, Mark Neveldine, Wesley Snipes, Jean Claude Van Damme, Roger Federer, Dolph Lundgren, Francis Ford Coppolla, Demis Roussos, dar [i ro-

Stop to shop 21

SpEcial m~ni precum Gheorghe Hagi, Loredana Groza, Maria Popista[u, Victor Pi]urc`, Ilie N`stase, Marius Tuc`, Alexandru Darie [i mul]i al]ii. „Cei pe care i-am enumerat sunt cei cu care am intrat \n contact. Cine [tie cine a mai m~ncat din m~ncarea mea [i eu nu am fost anun]at...”, completeaz` Florin.

MasterChef: rol sau realitate?

Sorin Bontea sus]ine c` \n buc`t`rie nu este ca acas`. „Sunt un tip preten]ios, a[a cum m` vede]i [i la MasterChef. Imaginea juratului de la Pro Tv este aceea a Chefului din buc`t`ria profesionist`. Cu alte cuvinte, nu joc un rol, a[a sunt eu ca buc`tar \n realitate. |ns`, \n via]a de zi cu zi, cu familia [i cu prietenii sunt un tip foarte vesel [i glume].”.

Nici pentru C`t`lin Sc`rl`tescu ce se vede la TV nu e un rol. „Cum sunt pe ecrane a[a sunt [i la mine la munc`: exigent! |n general, nu sunt coleric, dar dac` m` sco]i din s`rite [i \mi spui prostii reac]ionez ur~t; dac` nu \]i recuno[ti gre[elile [i vrei s` m` p`c`le[ti, reac]ionez ur~t. De aceea am reac]iile pe care le vede]i la TV. Sunt oameni care miau zis c` sunt [i „golan” [i superprofesionist \n acela[i timp.

Lucrez de foarte mult timp \n bran[` [i [tiu cum trebuie s` arate o m~ncare bun`, un preparat poate s` nu fie pe gustul meu, dar tehnic s` fie bine f`cut. C~nd \ns` nici din punct de vedere tehnic m~ncarea nu e f`cut` bine, atunci nu mai avem ce discuta.”.

22 Stop to shop

Florin Dumitrescu este ferm: „C~nd vine vorba de m~ncare sunt exigent [i perfec]ionist. Nu este un rol pe care \l joc; pur [i simplu, a[a sunt eu! Nu admit gre[eli \n buc`t`rie. C~nd nu sunt \n buc`t`rie, sunt jovial [i vorb`re].”.

Cei trei chefi, de[i extrem de exigen]i, admit c` au existat preparate ale concuren]ilor care i-au impresionat.

Lui Sorin i-au placut mai multe: preparatele lui Sissoko, ale lui Mimi, ale lui Bogdan. „Ce conteaz` \ns` \n buc`t`rie este s` fii consecvent, nu s` g`te[ti azi bine [i m~ine prost. |n asta st` talentul [i arta. Prin experien]` te perfec]ionezi, poate c` \n buc`t`ria de acas` e mai greu s` \nve]i singur, [i tocmai aceast` [ans` \]i este oferit` de un concurs ca MasterChef.”, spune el.

C`t`lin nu poate s` uite mu[chiul de vit` al lui St`nescu, cele dou` preparate ale Izaurei c~nd a devenit c`pitan de echip`, supa Seven seas de la preselec]ii a „submarinului atomic”, m~ncarea corean` a Magdei din preselec]ii.

Pe Florin l-a impresionat supa

crem` de cartofi cu praz a lui Sidia Sissoko, supa de ceap` cu ciuperci a lui Petru Buiuca [i tonul Lilianei Popa. „To]i au avut, pe parcursul emisiunii, c~te un preparat prin care au str`lucit.”, completeaza Cheful.

Cum s` devii Chef Cei trei au opinii diferite asupra calit`]ilor pe care cineva trebuie s` le aib` pentru a deveni Chef.

Sorin Bontea crede c` trebuie s` dep`[e[ti nivelul m~nc`rii g`tite acas`. „Bine, s` nu-[i imagineze oamenii c` acas` noi, Chefii, st`m tot timpul \n buc`t`rie [i facem farfurii preten]ioase.

Numai c~nd vine vorba de meserie, discu]ia se schimb`.”, explic` el. Mai mult, „trebuie s` [tii s` fii lider. Un Chef trebuie s` [tie s` \i organizeze pe ceilal]i, s` delege, s` vorbeasc` cu oamenii, s` [tie ce s` le cear`, [i toate astea pe l~ng` talentul de buc`tar.”.

C`t`lin puncteaz` scurt [i r`spicat: „Ca s` fii Chef trebuie s` ai „cojones”. Nu po]i s` ]ii \n fr~u o echip` de peste 30 de oameni dac` nu ai abilit`]i de lider, dac` nu [tii s` te impui. A fi Chef

SpEcial este mult mai mult dec~t a [ti s` g`te[ti.”. De asemenea, mai sunt c~teva ingrediente necesare: mult` [coal`, mult` practic`, mult` via]` petrecut` \n buc`t`rie. „Nu po]i s` devii Chef dac` nu faci toate astea. {i c~nd zic Chef, m` refer la cineva care lucreaz` la un hotel de 4, 5 stele.”.

Florin este un pic mai indulgent [i spune c` „oricine poate deveni Chef, o gospodin` cu at~t mai mult, pentru c` are cultura gustului. Femeile, de regul`, nu aleg aceast` meserie din cauza orelor multe de munc` [i a presiunii constante.”. Dar, ca cineva s` devin` Chef, Florin crede c` „|n primul r~nd, s` \[i doreasc` foarte mult s` devin` Chef, apoi are nevoie de creativitate, tehnic`, pasiune [i experien]` \n buc`t`rie profesionist`.”.

platoul MasterChef vs buc`t`ria profesionist` Am \ncercat s` aflam cât de mult seam`n` ce vedem la MasterChef cu ce se întâmpl` în buc`t`ria în care lucreaz` Chefii.

C`t`lin este de p`rere c` seam`n` \ntr-o oarecare m`sur`. „Vede]i de fapt \nceputul unui om care vrea s` munceasc` \ntr-o buc`t`rie. Eu recunosc c` la mine \n restaurant sunt un tip agasant, ca s` te fac s` faci un lucru insist p~n` c~nd faci cum trebuie. Insistent [i stresant.”. Lui Florin i se pare c` seam`n` foarte mult. “|n buc`t`rie e[ti contra cronometru, doar c` timpii sunt mai mici dec~t la MasterChef. Toat` lumea alearg`, to]i g`tesc c~te ceva,

fiecare \n felul lui [i, la sf~r[it, trebuie s` treac` prin filtrul Chef-ului de restaurant, care decide ce ajunge la mas` [i ce nu!”. {i pentru Sorin seam`n`. „Chiar dac` e greu s` egalezi performan]ele unui buc`tar profesionsit, noi asta vrem s`-i \nv`]`m pe cei care ajung \n buc`t`ria MasterChef.

Asta e via]a \ntr-o buc`t`rie, munca aici presupune stres, presiune, responsabilitate.”. |n ceea ce prive[te exigen]ele Chefilor pe platourile de filmare, C`t`lin declar` c` este „Alb` ca Z`pada sau F`t-Frumos \n compara]ie cu ce pot fi \n buc`t`rie.

Aici suntem 3 care gust`m, iar la mine \n restaurant g`tesc eu pentru mii de oameni. Dac` unul dintre cei pentru care g`tesc are probleme, \mi pierd locul de munc`.”. Florin spune c` este un tip extrem de exigent \n buc`t`rie [i nu tolereaz` gafele, mai ales pe cele repetate. “Dar apreciez c~nd cineva face ceva ce \mi place! |n buc`t`rie, via]a este pu]in mai dur`. Faptul c` e[ti tot

timpul contra cronometru poate deveni foarte stresant, iar presiunea care apas` pe umerii buc`tariilor provoac` sc~ntei!

Totu[i, sunt prieten cu echipa mea [i nu permit nim`nui s` le atrag` aten]ia, indiferent de ce fac ei. |mi asum eu responsabilitatea pentru gre[elile lor!”. C~t despre Sorin, preten]iile \i sunt la fel de mari. „A[ sublinia o mic` diferen]` \n ceea ce \nseamn` exigent: dac` ne referim la stilul de lucru, da, sunt la fel de exigent \n ambele locuri, dac` ne referim la oameni, pot s` v` spun c` la mine \n buc`t`rie am o echip` deja format`, rodat`, care [tie ce are de f`cut [i c`reia nu trebuie s` \i atrag aten]ia tot timpul.”.

Cine se va ridica la nivelul preten]iilor celor trei Chefi? Dar mai ales, cine va fi marele c~[tig`tor al emisiunii? Asta r`m~ne s` afl`m pe 5 [i 6 iunie, c~nd ProTv va difuza marea final` a „MasterChef”.

Text: Roxana Bichi[ Foto: Paul Diaconu

Stop to shop 23

FaShion architEcturE

Istoria

TExTILELoR (I) |n China perioadei antice, cea mai veche dovad` a produc]iei de m`tase a fost descoperit` la situl arheologic de la xia, Shanxi, (...) undeva \n perioada 5.000 3.000 |.H.

24 Stop to shop

Textilele fac parte din istoria umanit`]ii. Ele definesc civiliza]ii, fiind \nsu[i fundamentul conceptului de haine. Textilele dateaz` de mii de ani, prima atestare fiind f`cut` asupra unor materiale din Epoca de Piatr`, acum 100.000 de ani. C~t prive[te atest`rile legate de bumbac, m`tase [i p~nza de in, acestea ne duc c`tre anul 5.000 \nainte de Hristos, pe t`r~murile Indiei, Egiptului [i Chinei.

Comer]ul cu textile [i-a \nceput existen]a odat` cu “Drumul M`t`sii�, o rut` croit` prin Asia, ce lega ]`rile mediteraneene de Extremul Orient. Acest drum a fost

creat \n timpul Dinastiei Han \n China, \n jurul anului 114 |.H., fiind simbolul schimbului de bunuri, culturi [i filosofii, ajut~nd deopotriv` la dezvoltarea marilor civiliza]ii ale lumii.

Textilele pot proveni din mai multe surse. Animalele/insectele, plantele [i mineralele sunt sursele clasice. Derivatele sintetice apar]in jum`t`]ii secolului XX. De departe, materialele ce provin de la animale sunt cel mai des \nt~lnite \n istoria societ`]ii [i sunt realizate din blan` [i p`r. Dintre cele mai celebre derivate, cu surs` animalele/insectele, avem:

FaShion architEcturE m`tasea, l~na [i pashmina (un derivat al ca[mirului). Din plante avem bumbacul, inul, iar sursele minerale au generat fibrele de sticl`, cele metalice [i asbestul. |n prezent, au ap`rut poliesterul, spandexul, nailonul [i acrilul, folosite la scar` larg` pentru materialele sintetice.

scurt` incursiune istoric` Conform studiilor efectuate, cea mai veche folosire a textilelor ]esute \n Orientul Apropiat este sub forma p~nzei folosit` la \nf`[urarea mor]ilor [i este atestat` din perioada Neoliticului. Descoperirea a fost f`cut` la un sit arheologic din Anatolia. Anul, ob]inut \n urma procesului de datare a p~nezi, este 6.000 |.H.

Cultivarea inului este atestat` din anul 8.000 |.H., iar cre[terea oilor l~noase are loc ceva mai t~rziu, \n jurul anului 3.000 |.H. \n Turcia, unde s-a descoperit [i ceea ce se consider` a fi cea mai veche pies` vestimentar`, respectiv o bucat` de p~nz` ]esut` datat` cu anul 7.000 |.H. Locuitorii Indiei Antice au folosit bumbacul pentru a face haine

la \nceputul mileniului 5 |.H. Conform “Columbia Encyclopedia”: “Sute de ani \nainte de Era Cre[tin`, textilele din bumbac erau ]esute \n India cu o \ndem~nare extraordinar` iar folosirea lor se \ntindea p~n` \n ]`rile mediteraneene. |n primul secol, comercian]ii arabi au adus muselina de calitate [i stamba \n Italia [i Spania.

Maurii au introdus \n Spania cultivarea bumbacului \n secolul IX.”. |n ceea ce prive[te Egiptul Antic, dovezi clare ale existen]ei p~nzei de in exist` din Neolitic, anul 5.500 |.H. Cultivarea [i prelucrarea inului sunt atestate \nc` de la \nceputul lui 6.000 |.H. Alte fibre precum papura, trestia, palmierul [i papirusul se foloseau fie individual, fie cu p~nza de in cu scopul de a se realiza funia sau alte textile. Dovezi referitoare la produc]ia de l~n` sunt foarte pu]ine \n Egiptul Antic. |n China perioadei antice, cea mai veche dovad` a produc]iei de m`tase a fost descoperit` la situl arheologic de la Xia, Shanxi, unde se spune c` era locat` civiliza]ia Yangshao, undeva \n perioada 5.000 - 3.000 |.H. Buc`]i de m`tase au fost descoperite [i la site-ul civiliza]iei Liangzhu \n Qianshanyang din Huzhou, Zhejiang, dat~nd undeva \n anul 2.700 |.H. Alte fragmente au fost descoperite \n morm~ntul regal din perioada Dinastiei Shang (cca. 1.600 |.H. – cca. 1.046 |.H.). |n Japonia Antic`, cea mai veche dovad` a unei textile este asociat` perioadei Yayoi undeva \ntre anii 300 |.H. – 250 |.H.

Nici grecii nu erau mai prejos, ei folosind \nc` din Antichitate l~na [i p~nza de in. |n Roma Antic`, toga era realizat` din l~n`, de altfel materialul preferat al romanilor. Se mai foloseau inul, c~nepa, dar [i m`tasea foarte scump`, importat`, [i bumbacul.

|n timpul Evului Mediu, hainele realizate din textile simple erau folosite de majoritatea oamenilor, \n timp ce materialele precum m`tasea [i inul erau destinate doar boga]ilor [i fe]elor regale. |n perioada medieval`, bizantinii realizau [i exportau materiale cu multe modele, ]esute [i brodate. Acestea se foloseau pentru hainele celor din clasele superioare. Ei \ns` produceau [i textile colorate cu vopsea rezistent`, pentru clasele de jos. |ntre anii 400 [i 1.100, odat` cu evolu]ia modei, textilele cunosc schimb`ri. Pentru elite, m`tasea devenea [i mai calitativ`, import~ndu-se de la bizantini [i, mai apoi, de la popoarele musulmane. Pe l~ng` aceasta, mai aduceau bumbacul.

Secolul XIII \n Europa a \nsemnat progresul \n prelucrarea l~nei,

Stop to shop 25

FaShion architEcturE inul

 este considerat cea mai veche textil` realizat` din fibre naturale;  p~nze de in fine au fost folosite la \nmorm~nt`rile faraonilor egipteni.

bumbacul

 inventarea de c`tre Eli Whitney \n 1793 a ma[in`riei de separare a fibrelor de bumbac a revolu]ionat procesarea acestuia;  dezvoltarea r`zboiului de ]esut \n 1884 a adus \mbun`t`]iri semnificative [i varietate \n procesul de fabricare a bumbacului.

l@na

 a fost folosit` de popula]ia care a tr`it \n ultima perioad` a Epocii de Piatr`;  exist` 40 de tipuri diferite de oi care produc l~na pentru prelucare, ob]in~ndu-se aproximativ 200 de tipuri diferite de l~n`.

m`tasea

 se crede c` a fost descoperit` de o prin]es` din China;  este realizat` din dou` filamente continue cimentate \mpreun`, provenite din coconii viermilor de m`tase;  cultivarea ei a \nceput \n jurul anului 1725 |.H., fiind un proces sus]inut de so]ia |mp`ratului Chinei;  secretele cultiv`rii [i fabric`rii au fost atent prezervate de c`tre chinezi timp de peste 3.000 de ani; • exist` o legend` conform c`reia dou` maimu]e ar fi furat dintrun copac semin]e [i ou` ale viermilor de m`tase, duc~ndu-le peste grani]ele Chinei; • India a dob~ndit capacitatea de a cultiva m`tasea atunci c~nd o prin]es` din China s-a c`s`torit cu un prin] indian.

26 Stop to shop

care era de departe cea mai important` \n realizarea de materiale pentru haine. Cre[te [i utilizarea p~nzei de in, mai ales pentru ]inutele care intrau \n contact direct cu pielea. Spre deosebire de l~n`, inul putea fi sp`lat [i uscat la soare. Bumbacul, importat din Egipt sau din alte p`r]i [i adus \n Europa, era de asemenea folosit \n realizarea ]inutelor.

Odat` cu R`zboiul Crucia]ilor sunt aduse \n Europa de Vest importante cuno[tinte despre textilele fine, printre care m`tasea u[oar`. |n partea de nord a b`tr~nului continent, m`tasea se importa, fiind un material de lux.

Cei foarte boga]i \[i permiteau s` cumpere brocarturi din Italia [i chiar din zone mai \ndep`rtate. |n aceast` perioad`, italienii \mprumut` imprimeuri din cultura Imperiului Otoman, precum cercurile [i modelele cu animale, folosite cu prec`dere \n Bursa. |ncep a se inspira [i din imprimeurile pe m`tase specifice materialelor provenite din China perioadei Dinastiei Yuan via Drumul M`t`sii. |n era renascentist` l~na r`m~ne cel mai popular material pentru toate categoriile de popula]ie, urmat` de p~nza de in [i de c~nep`. Textilele ob]inute acum din l~n` cunosc o evolu]ie \n procesul de prelucrare [i cap`t` culori mai vii precum ro[u aprins, verde, auriu [i albastru. {i m`tasea \ncepe a fi prelucrat` din secolul XV. Se realizeaz` materiale combinate precum catifea [i m`tase, poleite cu argint – mai ales \n Italia. Modelele florale devin un imprimeu folosit des pe

materialele din Europa, fabrican]ii av~nd ca surs` de inspira]ie textilele din China secolelor trecute.

Aceste modele devin predominante [i \n Imperiul Otoman, materiale cu imprimeuri florale fiind produse \n ora[e precum Istanbul [i Bursa. Ele \ns` s-au r`sp~ndit cu repeziciune [i la produc`torii de m`tase din Floren]a, Genova, Vene]ia, Valecia [i Sevillia.

Odat` cu trecerea anilor [i cu evolu]ia modei, era firesc ca [i textilele s` cunoasc` \mbun`t`]iri. Astfel, pe m`sur` ce modelele hainelor devin mai elaborate, iar tehnicile de realizare se dezvolt`, textilele folosite cunosc o evolu]ie at~t la nivel de produc]ie, c~t [i de imprimare. Se m`re[te num`rul fabricilor, iar datorit` revolu]iei industriale, ce a presupus mecanizarea produc]iei, textilele ajung s` fie realizate nu doar din fibre naturale, ci [i din cele sintetice. Comer]ul cu textile cap`t` propor]ii, iar odat` cu dezvoltarea rutelor maritime [i feroviare dezvoltarea pie]elor nu mai cunoa[te grani]e.

Roxana Bichi[

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Fii inventiv! Poart` c`ma[a imprimat` peste un tricou cu mesaj, cu condi]ia s` aib` o culoare comun`!”

Colec]ia Joe Black for Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 27

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Nu uita de p`l`rie! |n afar` de utilitatea ei evident` de a te proteja de soare, \]i va da un aer cool!”

Colec]ia Joe Black for Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

28 Stop to shop

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Cump`r`-]i o jachet` impermeabil`! |[i va dovedi utilitatea ori de câte ori vremea este schimb`toare.”

Colec]ia Joe Black for Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 29

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Se poart` neglijen]a studiat`! Alege un sacou nec`ptu[it, suflec`-]i pantalonii, adaug` o e[arf` colorat` [i vei avea un look boem!”

Colec]ia Joe Black for Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

30 Stop to shop

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “o e[arf` \nnodat` la gât transform` un outfit obi[nuit \ntr-unul plin de personalitate!”

Colec]ia Joe Black for Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 31

nEwS From...

Agrafe cherry melI melo 9,99 RoN

Cercei apple melI melo 14,99 RoN

Benti]` strawberries melI melo 9,99 RoN

Br`]ar` colors melI melo 34,99 RoN

Bro[` floare melI melo 19,99 RoN

Colier apple melI melo 29,99 RoN

Geant` textile dots melI melo 99,99 RoN Portofel stripes melI melo 49,99 RoN

e[arfa summer melI melo 34,99 RoN

Inel stripes melI melo 19,99 RoN Ceas orange melI melo 59,99 RoN

32 Stop to shop

Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

tipS

universul machiajului

by Belinda Liu

34 Stop to shop

tipS

d

ac` vrei ca o colec]ie de haine s` ias` bine, trebuie s` te ocupi, \n calitate de creator, [i de conceptul de machiaj, p`r, accesorii dar [i muzic` ori alte lucruri aferente unei prezent`ri de mod`. Pasiunea mea pentru machiaj a venit din necesitatea de a-mi crea propriile concepte de machiaj pentru colec]iile, prezent`rile [i [edin]ele foto marca Belinda Liu, pe de-o parte, [i din necesitatea de a ar`ta mereu potrivit situa]iei, pe de alt` parte.

Mai mult, am \nv`]at c` orice femeie, oric~t de frumoas` [i perfect` este de la natur`, trebuie s` cunoasc` regulile unui machiaj corect, deoarece nu odat` \n via]` va fi nevoit` s` \l aplice ea \ns`[i. A[adar, pentru situa]iile c~nd nu apela]i la ajutorul unui make-up artist \ncepem un serial dedicat make-up-ului [i diferitelor tehnici de machiaj, \n care voi \ncerca s` v` dezv`lui toate secretele acestui domeniu.

pensulele pentru machiaj, p`r natural versus p`r sintetic Cheia oric`rui machiaj o reprezint` pensulele. F`r` pensula corect` nu putem aplica corespunz`tor fardul pe suprafa]a tenului, deci risc`m fie s` ar`t`m caraghios, fie ca fardul s` nu reziste pe c~t ne dorim. |nainte de alegerea formelor, este important s` cuno[ti ce fel de p`r ar trebui sa aib` pensulele. Mituri pe aceast` tem` exist` deja, \ns` o bun` informare face mai mult dec~t toate miturile la un loc.

aten]ie!

Un machiaj corect rezist` toat` ziua, f`r` a mai fi nevoie de retu[uri.

Pensulele din p`r natural sunt mai bune dec~t cele din p`r sintetic… Gre[it! Totul ]ine de fardul pe care vrei s`-l aplici.

Alegem p`r natural pentru fardurile cu textura uscat`. De exemplu, fardurile de ochi [i cele pentru pome]i sau pudra. P`rul natural este mai fin [i mai moale, face \ntinderea fardurilor mai u[oar` [i, de asemenea, protejeaz` suprafa]a pielii, mai ales \n zona ochilor, unde aceasta este mai sub]ire [i delicat`.

Pensulele din p`r sintetic se folosesc \n cazul fardurilor fluide, uleioase deoarece nu absorb lichidul, spre deosebire de cele naturale. Se folosesc pentru fondurile de ten, rujurile sau fardurile grase.

cum [ngrijim pensulele?

O pensul` calitativ` te poate ]ine toat` via]a, dac` prime[te \ngrijirea corespunz`toare. |n primul rând, este necesar ca dup` fiecare folosire s-o cur`]`m cu solu]ie special` pentru pensulele de machiaj. |n al doilea rând, este important ca m`car odat` pe lun` s` acorzi un pic mai mult timp \ngrijirii pensulelor, urmând ace[ti pa[i: se preg`tesc prosoape de hârtie, ulei de m`sline [i [ampon pentru copii sau s`pun natural;

se toarn` o cantitate mic` de ulei pe prosop [i se freac` pensula cu mi[c`ri rotative;

se cl`te[te cu ap` c`ldu]`, apoi, cu acelea[i mi[c`ri ro-

tative, se spal` pensula cu [amponul de copii sau s`punul natural p~n` când nu mai exist` uleiul pe aceasta;

Belinda Liu Fashion Designer

s` se usuce natural, pese unlas`prosop.

Stop to shop 35

nEwS

d

e cur~nd, am descoperit colec]ia „Fi]e de Feti]e” semnat` „Cu drag, Cami [i Alina”. Creative, inedite [i unice \n fiecare design, bijuteriile care ies din m~inile lor pot concura cu multe dintre cele cu semn`tur` de brand. Personal, nu cred c` brand-ul face diferen]a nici la calitate, nici la model.

Despre Cami [i Alina se pot spune multe, dar cel mai important este c` au \nceput s` creeze bijuterii juc~ndu-se. Am~ndou` au meserii complet diferite [i care nici nu te pot duce cu g~ndul c` ascund un asemenea talent.

artacrea\iilor

handemade Bijuteriile handemade sunt \n trend de ceva vreme. De ce \mi plac? Pentru c sunt unice, pentru c [tiu ct iubire [i pasiune stau \n spatele fiecarei pietre [i \mpletituri [.a.m.d.

36 Stop to shop

|ntr-o noapte de februarie Ideea le-a venit pentru c` sunt pasionate de fashion. „Dintotdeauna ne-au pl`cut hainele [i accesoriile ie[ite din tiparele comune, care au ceva de spus, elementele

nEwS statement, care scot \n eviden]` pe oricine. Astfel c` ideea de a \ncepe acest business a venit oarecum firesc. {i a \nceput ca \n pove[ti, \ntr-o noapte de februarie, c~nd afar` ningea cu putere, iar m~inile noastre lucrau frenetic, pe covorul din living, primele produse care aveau s` se cheme Fi]e de Feti]e.”, poveste[te amuzat` Cami.

Pentru cele dou` a avea aceast` pasiune \nseamn` s` fii mereu dornic s` faci lucruri ce poart` \n ele o parte din sufletul [i \ndem~narea ta, s` fii mereu preocupat a crea alte [i alte modele care s` le bucure deopotriv` pe cele care le poart`, dar \n acela[i timp s`-]i aduc` satisfac]ia lucrului bine f`cut.

Bijuteriile, \n func]ie de produs, sunt realizate din tul, catifea, dantel`, pietre semipre]ioase, paiete, lan]uri, band` elastic`, [trasuri, tricouri de bumbac, vopsea pentru textile rezistent` la sp`lat [i lista poate continua.

|ntâmpl`tor pe strad` ... „Ne bucur`m de fiecare dat` c~nd observ`m \nt~mpl`tor pe strad` feti]e, domni[oare sau doamne care ne poart` produsele [i trebuie s` spunem c` nu exist` bucurie mai mare precum aceea a descoperi produsele noastre purtate de oameni despre care nu aveam habar.”, puncteaz` Alina.

Cami simte nevoia s` adauge: „Suntem foarte fericite atunci c~nd prietene sau cuno[tin]e ne roag` s` le realiz`m produse unicat pentru momente speciale din via]a lor. Astfel, sim]im c` suntem [i noi al`turi de ele \n aceste clipe [i particip`m \n felul nostru la bucuria lor. Avem prietene care neau purtat tricourile speciale pe toat` perioada sarcinii, altele care

Frâu liber imagina]iei Atunci c~nd se apuc` de treab`, Cami [i Alina \[i las` imagina]ia s` zboare. Ele recunosc c` au [i surse de inspira]ie. „Suntem mereu la curent cu tendin]ele \n mod`, dar alegem \ntotdeauna doar ce ni se potrive[te. Miz`m [i pe spiritul creativ, pe spontaneitate, \ns` avem [i foarte mul]i designeri consacra]i, al c`ror talent reprezint` o permanent` surs` de inspira]ie”, explic` Alina.

Tul, dantel`, pietre, lan]uri, etc.

Bijuteriile, \n func]ie de produs, sunt realizate din tul, catifea, dantel`, pietre semipre]ioase, paiete, lan]uri, band` elastic`, [trasuri, tricouri de bumbac, vopsea pentru textile rezistent` la sp`lat [i lista poate continua. Timpul

au ales pentru ziua nun]ii s` poarte voalete create de noi [i altele care [i-au dorit mesaje de felicitare, mesaje cu t~lc imprimate pe tricouri sau rochi]e. Ne bucur`m de fiecare dat` c~nd produsele noastre aduc un z~mbet pe buzele celor care le poart` sau le privesc [i ne dorim s` fim \n continuare tot mai bune [i inspirate pentru feti]ele cu fi]e.”.

Le bucur` enorm [i faptul c` au fost sus]inute de to]i cei apropia]i \nc` din momentul c~nd au ar`tat prima oper` de art`. Iar \ncurajarea nu a fost doar la nivel de cuvinte, ci [i de achizi]ie [i purat.

Stop to shop 37

nEwS

alocat realiz`rii difer`. Cami ne spune c` la un colier mig`los se lucreaz` \n mod normal \n jur de 2 s`pt`m~ni, dar „au existat [i altele la care am lucrat chiar [i 4 s`pt`m~ni.”.

Din m~inile fetelor ies coliere, br`]`ri, gulere. |ns` „Fi]e de Feti]e” nu se axeaz` exclusiv pe crea]ia de bijuterii, ci [i pe articole de \mbr`c`minte, cum ar fi tricourile personalizate, rochiile, fustele, dar [i accesorii precum gentu]e, bro[e, benti]e. Produsele lor se adreseaz` femeilor care doresc s` ias` din anonimat, s` poarte lucruri personalizate, care s` le pun` \n valoare [i care s` le ofere, a[a cum spune [i deviza lor, o bucurie pentru fiecare zi. „Ne dorim ca cele care poart` produsele semnate de noi s` se simt` speciale, unice, cu at~t mai mult cu c~t fiecare produs este lucrat manual [i rezultatul este \ntotdeauna unic.”, spun Cami [i Alina.

38 Stop to shop

|ntrebate dac` au ceva istorii amuzante legate de momentele \n care lucreaz` la produsele „Fi]e de Feti]e”, cele dou` spun c` sunt multe la num`r. Dar, \[i amintesc r~z~nd: „Ar trebui men]ionat` o comand` de c~teva sute de tricouri pentru o campanie Pro FM la care am lucrat c~teva nop]i la r~nd, f`r` s` punem gean` peste gean`. Apoi avem o s`pt`m~n` interminabil` \n care ne-am lipit la propriu degetele pentru a finisa o colec]ie de coliere statement sau un t~rg de profil ceva mai aparte, organizat \ntr-un club underground, la care am ascultat \ncontinuu muzic` fran]uzeasc` [i am v~ndut \ntr-o zi ... un singur produs. V` da]i seama c~t de special a fost clientul respectiv! ”.

Fetele au avut bucuria s` aib` [i cliente VIP, printre care Jojo, Roxana Ciuhulescu, Nicoleta Luciu, Raluca Arvat, Amalia Enache, Monica Dasc`lu, Dana Rogoz. |ns`, au lucrat [i pentru diferite campanii demarate de Cinema Pro, Pro FM sau alte evenimente. „Vedet` este \ns` [i fiecare femeie care a comandat de la noi [i c`reia i-am acordat aceea[i importan]` precum numelor de mai sus.”, puncteaz` Cami.

Toate femeile care iubesc bijuteriile handmade (dar [i domnii care vor s` ofere un cadou inedit) pot vizita blogul fitedefetite.wordpress.com, pentru a vedea \ntreaga colec]ie [i toate produsele.

Sau, le pute]i scrie lui Cami [i Alinei la fitedefetite@gmail.com, \n cazul \n care ave]i o bijuterie la care visa]i.

Roxana Bichi[

woman in StylE

Foto: sergioostudio.com

Mihaela Drafta: “Vara asta se poart` sex appeal-ul la maxim. o rochie vaporoas`, cu un decolteu amplu [i o deschidere generoas` \n zona coapselor, mulat` pe talie [i purtat` neap`rat cu pantofi cu toc, este alegerea ideal` pentru o serat` monden`. |n trei cuvinte: [ic, sexi, curajos.�

40 Stop to shop

Showroom Mihaela Drafta Str. Petofi {andor 35 www.mihaeladrafta.ro

woman in StylE

Foto: sergioostudio.com

Mihaela Drafta: “F`-]i apari]ia \n club sau la un eveniment monden \ntr-o salopet` de satin, \ntr-o culoare pastelat`. Materialul se va mula perfect pe corp [i \]i va scoate incitant \n eviden]` formele. o pereche de pantofi cu toc, neap`rat \ntr-o culoare deschis`, va completa fericit ]inuta.�

Showroom Mihaela Drafta (Str. Petofi {andor 35) www.mihaeladrafta.ro Stop to shop 41

woman in StylE Mihaela Drafta: “|n aceast` var`, mergi la sigur cu o salopet` alb`, dintr-un material fin, de var` [i cu desene inspirate din cultura japonez`. Aceast` crea]ie vestimentar`, pornit` de la bust, este gândit` pentru a fi purtat` f`r` sutien [i pentru a scoate \n eviden]` cât mai bine bronzul de sezon. Talia este eviden]iat` printr-o centur`, iar pantofii recomanda]i de mine sunt nude [i cu un toc de m`rime medie.”

Foto: sergioostudio.com

Showroom Mihaela Drafta (Str. Petofi {andor 35) www.mihaeladrafta.ro

42 Stop to shop

woman in StylE

Showroom Mihaela Drafta (Str. Petofi {andor 35) www.mihaeladrafta.ro

Foto: sergioostudio.com

Mihaela Drafta: “Dac` ai picioare perfecte, scoate-le \n eviden]` purtând o salopet` midi, \n culori deschise. Partea superioar` a crea]iei cade lejer pe umeri [i este conturat` cu ajutorul unui cordon din acela[i material cu salopeta.”

Stop to shop 43

woman in StylE

Showroom Mihaela Drafta (Str. Petofi {andor 35) www.mihaeladrafta.ro 44 Stop to shop

Foto: sergioostudio.com

Mihaela Drafta: “Vrei s` faci ravagii?

Noua mea colec]ie de var` \]i propune ]inute deosebit de curajoase, inspirate din ]inutele de scen` ale Madonnei.

Aceast` mini-salopt` neagr`, accesorizat` cu o pereche de pantofi cu toc, te va scoate clar din mul]ime.�

KidS FaShion

Adina Buzatu: “|mprumut`-i fiului e[arfa ta! |i va completa interesant ]inuta!�

Colec]ia Joe Black for Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro 46 Stop to shop

KidS FaShion

Adina Buzatu: “Legat` la gât, e[arfa ta \i va da un aer [treng`resc!”

Colec]ia Joe Black for Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro Stop to shop 47

KidS FaShion

Adina Buzatu: “Trench-ul este o investi]ie bun`.

Po]i chiar s` \l cumperi mai mare – arat` bine cu mânecile suflecate [i \l poate purta mai mult timp!”

Colec]ia Joe Black for Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro 48 Stop to shop

KidS FaShion

Adina Buzatu: “|nva]`-]i copilul s` poarte sacou de mic! E o lec]ie care \i va folosi o via]`!�

Colec]ia Joe Black for Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro Stop to shop 49

KidS FaShion Rochi]` pentru copii din m`tase natural` [i straturi de volane din voal cu aspect nefinisat la capete.

Pre]:270 lei Colec]ia: “Powder Blue�

Designer: Diana Barbur

50 Stop to shop

KidS FaShion

Pardesiu roz cu petale aplicate.

Pre]: 220 lei Colec]ia: “Powder Blue” Designer: Diana Barbur Stop to shop 51

KidS FaShion Rochi]` neagr` din lân` cu floricele galbene.

Pre]: 250 lei Colec]ia: “Powder Blue” Designer: Diana Barbur

52 Stop to shop

KidS FaShion Rochi]` neagr` din catifea cu guler realizat manual din 115 trandafiri de m`tase.

Pre]:500 lei Colec]ia: “Powder Blue�

Designer: Diana Barbur

Stop to shop 53

BEauty Shop Hydra Végétal GEL-CREM~ PENTRU HIDRATARE

(50 ml)

49 lei

32 lei

39 lei

25 lei 72 lei

59 lei

Hydra Vé gétal GEL REVIGoR A PENTRU NT TEN 32 lei

25 lei

35 lei

29 lei

Hydra Végétal CREM~ CoNCENTRAT~

ml) (Flacon cu pomp` - 30

Hydra Végétal Lo}IUNE ToNIC~

(200 ml)

Hydra Végétal LAPTE DEMACHIANT HIDRATANT

(200 ml)

49 lei

39 lei 54 Stop to shop

Hydra Végétal CREM~ HIDRATARE INTENS~ 24 DE oRE

(50 ml)

ofert` valabil` în magazinele Yves Rocher, în perioada 30 mai - 30 iunie 2012.

SpEcial

Jurnal de c~l~tOrie bucure}tean~

Descoperind

REVoLU}IA berii by BEREsTRoIkA

Pentru c` iunie d` startul oficial sezonului de var`, iar temperaturile urc` vertiginos \n termometre, g~ndul ne zboar` c`tre modalit`]ile diverse de a ne r`cori. Dac` p~n` la concediu mai avem ceva timp de \ndurat, ne-am propus s` g`sim variante de a ne r`cori \n prag de canicul`.

Merg~nd prin frumoasa Capital`, ne-am oprit nu departe de Bulevardul Unirii, pe aleea numit` C`uza[i, la numarul 57, ne-a atras aten]ia arhitectura superb` [i veche, care te poart` cu g~ndul c`tre Bucure[tiul de alt`dat`.

Ne-am a[ezat cumin]i la o

Stop to shop 55

SpEcial mas` [i am aflat c` locul \n care ne afl`m este parte a Patrimoniului Arhitectural [i Cultural Rom~n. {i dac` tot ne aflam \ntr-o ber`rie, la Berestroika, ne-am g~ndit s` gust`m o bere. {oc! At~t “pour les connaisseurs”, c~t [i pentru b`utorii ocazionali: cea mai bun` bere din c~te am gustat. Extrem de curio[i, \ntreb`m pe cineva de-al casei. Afl`m c` la Berestroika este un fel de univers al berii brasate \n cas` dup` o re]et` ancestral`.

“Ber`ria noastr` este dotat` cu echipamente produse de Brauhaus, companie cu experien]` \n microber`rii – proiectare, instala]ii cu aspect deosebit, ingrediente [i training de personal.”, ne explic` personajul. S` ne fie cu iertare c` nu i-am re]inut numele, dar eram mult prea fascina]i de gust. Subliniem de gust! Aburii lui Bachus nu erau prezen]i! Totu[i… vrem mai multe detalii! A[a a \nceput povestea pe care ne-am hot`r~t s` o \mp`rt`[im cu voi.

56 Stop to shop

povestea unui proces tehnologic de fabricare a berii by ber`ria berestroika “Mal]ul de orz, dup` ce a fost f`r~mi]at [i adus la stadiul de f`in` pu]in prelucrat`, este amestecat cu ap`. Acest amestec este introdus \ntr-un cazan [i amestecat p~n` ce devine un amestec omogen care las` loc mustului de bere. Terciul este adus la fierbere [i apoi pompat \ntr-o z`c`toare \n care se g`se[te o past` bogat` \n enzime. Aceast` faz`, numit` amilaz`, are loc la temperatura de 63 grade Celsius, dureaz` aproximativ 30 de minute [i transform` amidonul \n dextrine [i maltoz`: primele \i dau berii gustul tipic, "plin", cea de-a dou` o fermenteaz`. Odat` filtrat, mustul este adus la fierbere pentru \nc` o or` [i jum`tate sau dou`: proteinele se coaguleaz` [i se depun sub form` de precipitat, enzimele sunt dezactivate, iar lichidul se sterilizeaz` [i se concentreaz`. |n

cazan are loc ultima faz` a prelucr`rii mustului: acum intr` \n joc elementul amar, hameiul, care, pe l~ng` faptul c`-i d` arom`, face berea clar`, fr~neaz` proliferarea bacteriilor [i \mbun`t`]e[te stabilitatea spumei. Dup` o scurt` decantare, \n vederea elimin`rii substan]elor (proteine [i hamei) care altereaz` transparen]a berii, mustul este l`sat la rece, la o temperatur` care variaz`, \n func]ie de felul de bere, \ntre 5 [i 20 grade Celsius.

Mustul este introdus \n cisterna \n care au loc fermenta]ia principal` [i cea secundar` (sau matura]ia). Protagonistul absolut al celei dint~i este drojdia, ceea ce explic` cel mai bine ac]iunea sa \n prezen]a oxigenului, care, totu[i, este insuflat \n cistern`. |n aceast` faz` sunt determinate cele dou` categorii distincte de bere: produse prin fermenta]ie la temperaturi joase [i prin fermenta]ie la temperaturi \nalte. La \nceputul acestui proces, celulele

SpEcial de drojdie produc enzimele necesare asimil`rii [i conversiei mustului: aceast` faz`, \n cursul c`reia multiplicarea celulelor impulsioneaz` fermentarea, poate s` dureze c~teva ore. Dac` oxigenarea este optim`, se ajunge la o concentra]ie de 40 – 50 de milioane de celule de drojdie pe mililitru. Atunci c~nd cantitatea de must "virgin" \ncepe s` scad`, drojdia \ncepe s` se sedimenteze: la sf~r[itul fermenta]iei, doar c~teva milioane de celule pe mililitru r`m~n \n suspensie \n ceea ce se poate considera, de-acum, a fi bere. Procesul de fabricare a berii la Berestroika este \n deplin` concordan]` cu Legea German` a Purit`]ii (Deutsches Reinheitsgebot) ce dateaz` din 1516.

Ne bras`m berile dup` re]ete ancestrale, f`r` a ignora nicidecum cuno[tin]ele tehnologice actuale. Gustul [i aroma berii noastre, precum [i metodele de brasare aplicate sunt autentice.

La noi, o bere Pils este o veritabila bere Pils, cu materii prime de \nalt` calitate, cu metoda de brasare prin decoct dublu [i nu prin infuzie [i timpi de stocaj ideali.”.

UAU! At~t am reu[it s` exclam`m!

A[adar, s` recapitul`m: cas` veche de un veac, renovat`, ce recreaz` atmosfera vechilor ber`rii interbelice bucure[tene; bere la calitate excep]ional`; o \ntreag` tehnologie [i o re]et` de mare art`.

Am aflat imediat c` brand-ul s-a n`scut, cum altfel?!, dec~t de la o bere. Cuvântul este o varia]iune pe marginea celebrei „perestroika“ (n.r. înseamn` restructurare în limba rus`) a ultimului

pre[edinte al URSS, Mihail Gorbaciov. De altfel, sloganul localului este „revolu]ia berii”. {i cam a[a este: o adev`rat` revolu]ie. De[i sonoritatea brandului este ruseasc`, crede]i-ne c` tot conceptul restaurantului este de inspira]ie austriac`.

Dar cum o bere bun` cere [i o m~ncare pe m`sur`, am decis s` gust`m [i din preparatele casei.

Un meniu variat din care, sincer, nu prea [tiam ce s` alegem.

Toate produsele ne f`ceau cu ochiul. Cert este c` am m~ncat bine, am b`ut cea mai bun` bere [i ne-am bucurat de o loca]ie cu iz boem [i boieresc.

Am decis c` vom reveni la Berestroika [i nu o vom face \n ga[c` de trei, ci \n grup mult mai mare. Cu at~t mai mult cu c~t am mai aflat un detaliu: aici se pot organiza tot felul de petreceri.

P~n` data viitoare, au raportat pentru Stop To Shop (a beer) ... Vladimir Popa, Carmen Cristea [i Roxana Bichi[

revolu]ia berii {i asta nu e tot. Pasul 2. De unde numele de… “Berestroika”?

Stop to shop 57

iStoria BijutEriilor

Rubinul

martOrul unei istOrii

Black Prince

58 Stop to shop

Sunt pu]ine pietre pre]ioase care au o poveste att de lung precum cea a rubinului Black Prince, o piatr mare, semi-poli[at, ro[u-aprins, care astzi se afl montat \n Coroana Imperial a Marii Britanii.

Atestat \n secolul XV Istoricul acestei pietre poate fi determinat doar dac` se urm`re[te istoria Angliei. Dincolo de a fi o piatr` pre]ioas`, Black Prince s-a transformat \n martorul t`cut a sute de ani de r`zboaie, pove[ti de iubire [i decizii politice, fiind de multe ori cel mai bun prieten al unor fe]e regale. Dac` la \nceput a servit drept element de schimb \n r`zboaie de cucerire, el a ajuns s` fie semn de m~ndrie prin montura din centrul Coroanei Imperiale.

De[i piatra a fost extras` cel mai probabil din Kuh-i-Lal (cea mai faimoas` zon` minier` de rubine

iStoria BijutEriilor a Badakhshan – azi cunoscut ca Tajikistan), prima apari]ie documentar` legat` de acest rubin este \n secolul XV, \n Spania. |n acel moment Spania era condus` de o serie de regi m`run]i, unul dintre ei fiind Prin]ul Mohammed al Granada. Don Pedro cel Crud guverna o zon` \n apropiere de Seville.

La el a apelat Mohammed dup` ce a fost alungat de cumnatul s`u, Abu Said. |ntr-un final, armata lui Don Pedro l-a invins pe Said. Iar c~nd au ajuns la negociri, Abu Said [i \nso]itorii lui au fost uci[i. Bijuteriile lor s-au confiscat cu titlul de prad` de r`zboi. Era anul 1366. Printre aceste bijuterii se afla [i o piatr` mare, ro[ie, sub form` de octaedru, de m`rimea unui ou. Era ceea ce azi cunoa[tem sub denumirea de rubinul Black Prince.

Rubinul cu nume de prin] Don Pedro era la r~ndul lui amenin]at de un temut adversar, nimeni altul dec~t propriul frate, Henry. Astfel c`, \n acela[i an, ajunge la Bordeaux unde domnea Edward de Woodstock, cunoscut drept “Black Prince”. Don Pedro a cerut ajutorul lui “Black Prince”, promi]~ndu-i drept recompens` comori nepre]uite.

Beneficiind de armatele noului s`u aliat, Don Pedro \[i \nvinge fratele. {i a[a cum promisese \i ofer` Prin]ului imensa piatr` ro[ie. Astfel ajunge rubinul \n 1367 \n posesia lui “Black Price”.

Edward de Woodstock, alias “Black Prince”, l-a purtat cu mare m~ndrie la p`l`ria sa. R`pus de boal`, peste c~]iva ani, moare. Rubinul care \i poart` numele dispare \n neant. |n popor, dup` ce [i Don Pedro cade r`pus \n b`t`lie, \ncepe a umbla vorba c` cei care posed` piatra au parte de un sf~r[it tragic [i \nainte de vreme.

Piatra reapare \n m~inile regelui Angliei Henry V, la Agincourt, \n octombrie 1415. Galantul rege decide s` \l poarte montat pe coiful s`u. |n b`t`lia contra francezilor, Henry era s`[i piard` at~t rubinul, c~t [i capul. |ns`, \n mod miraculos, nu numai c` a supravie]uit, dar nici nu a pierdut rubinul.

Din acel moment, piatra a trecut de le un rege la altul, oprindu-se [i \n m~inile a doi

mari suverani: Henry VIII [i fiica lui, Elizabeth I.

Cel mai pre]ios prieten Despre \ncoronarea lui Henry VIII, \ntr-o scriitur` a vremii se nota: “El (n.r. regele) a purtat o rob` de catifea ro[u-aprins, ornat` cu blan` de ermin`; haina lui era cusut` cu fir de aur, iar partea din fa]` placat` cu borderie din diamante, rubine, smaralde [i perle mari plus alte pietre pre]ioase; avea un guler m`re] numai din rubine, totul fiind \ncununat cu ]inuta impecabil` a regelui, tr`d~nd abilit`]i nobiliare mult prea cunoscute de to]i.”

Tocmai \n acel “guler m`re] numai din rubine” se afla [i Black Prince. Nu se [tie exact

Ast`zi, Black Prince poate fi admirat \n toat` splendoarea sa la Turnul Londrei, al`turi de restul bijuteriilor Coroanei Britanice. El este montat \n Coroana Regal`, exact deasupra faimosului Diamant Cullinan II. Stop to shop 59

iStoria BijutEriilor dac` era piesa din pandantul central sau se afla montat printre celelalte.

Fiica lui Henry, Elizabeth, era cu mult mai extravagant` la capitolul bijuterii. At~t a fost de atras` de rubin, \nc~t a decis s` nu \l monteze nici m`car \n coroan`, ci s` \l ]in` doar pentru ea, precum cel mai pre]ios prieten.

Cel care a montat rubinul Black Prince \n coroan` a fost regele James I.

60 Stop to shop

O singur` dat` l-a ar`tat unui str`in, respectiv unui emisar sco]ian, Sir James Melville, \n \mprejur`ri care nu fac scopul acestui material‌ Am~ndoi se aflau \n dormitorul reginei c~nd aceasta a decis s` i-l arate lui James. Rubinul avea o mic` gaur` \n partea de sus, fiind prins pe un [nur, astfel \nc~t regina s` \l poat` purta \n jurul g~tului. Ast`zi acea gaur` este astupat` cu mici alte rubine.

Cel care a montat rubinul Black Prince \n coroan` a fost regele James I. Dup` \ncoronarea lui Charles I, dintr-o coinciden]` c~t se poate de fericit`, piatra nu a fost plasat` printre bijuteriile coroanei [i alte averi.

Dac` ar fi fost inclus` s-ar fi pierdut, \ntruc~t \n momentul \n care Cromwell a preluat puterea, execut~ndu-l pe Charles I, toate bog`]iile g`site fie au fost topite, fie v~ndute pentru a aduce bani regatului.

Conform unei liste de v~nz`ri din timpul lui Charles I, rubinul Black Prince este notat ca obiect v~ndut. Destina]ia ‌ necunoscut`. Pre]ul? 4 lire!

Casa stuart [i puterea rubinului Cert este c` abia \n 1660 este adus din nou \n aten]ia publicului de c`tre o persoan` necunoscut` care i-l vinde lui Charles II dup` restaurarea Casei Stuart. Acesta decide ca rubinul s` \[i recapete pozi]ia important` printre bijuteriile An-

gliei. Pentru \ncoronare, rubinul a fost montat \n coroan` al`turi de un enorm smarald [i o mare perl`. Unul dintre scribi nota c` toat` ceremonia a fost impresionant` [i nu i se poate atribui o valoare ca [i costuri. |n timpul domniei lui Charles II, piatra trece iar printr-un eveniment nefericit: era c~t pe ce s` fie furat` de celebrul colonel Blood.

Regalia era ]inut` \n Turn [i putea fi ar`tat` vizitatorilor, a[a cum se \nt~mpl` [i \n zilele noastre. Persoana responsabil` cu securitatea era un b`tr~n pe nume Edwards care avea obiceiul s` se \nchid` \mpreun` cu vizitatorii \n timp ce le ar`ta tezaurul. |ntr-o bun` zi, un domn [i o doamn`, ce p`rea a-i fi so]ie, au venit pentru a vedea coroana.

Acel domn era nimeni altul dec~t colonelul Blood, un celebru t~lhar irlandez. Doamnei i s-a f`cut brusc r`u. Le[in~nd, a fost a[ezat` pe un scaun pentru a i se oferi \ngrijiri \n camera de a[teptare.

Profit~nd de ocazie, Blood a \nceput s` devin` foarte prietenos cu gardianul [i a mers p~n` \ntr-acolo \nc~t s` \i propun` a aranja o c`s`torie \ntre nepotul s`u [i fiica b`tr~nului.

Blood a venit chiar [i cu nepotul (un complice, fire[te) [i cu un alt prieten. Au cerut s` vad` tezaurul. B`tr~nul le-a dat voie \n`untru [i s-a \nchis al`turi de ei, a[a cum f`cea de obicei. |ns`, odat` ce a f`cut asta, a fost b`tut crunt, legat [i l`sat s` moar`.

iStoria BijutEriilor Ho]ii au for]at cuf`rul \n care se aflau bijuteriile coroanei.

Blood a ascuns coroana sub hain`, iar ceilal]i doi sceptrul [i globul. Dar tocmai c~nd deschideau u[a pentru a fugi, t~n`rul Edwards, soldat de profesie, care dintr-o \nt~mplare fericit` a ajuns tocmai \n acel moment, \ntorc~ndu-se din Flandra, a intrat \n \nc`pere.

A \nceput s` strige “Tr`dare!

Tr`dare! Coroana este furat`!”.

Apoi, ajutat [i de gardianul de la poart` a reu[it s` \i opreasc` pe ho]i. Nu \ns` f`r` o lupt` aprig`, timp \n care o parte dintre diamantele [i perlele din coroan` au fost smulse [i s-au \mpr`[tiat pe jos. Blood a fost condamnat, dar surprinz`tor regele l-a iertat.

Mai mult, a ob]inut [i o serie de favoruri, \n timp ce b`tr~nul Edwards nu a fost nicic~nd recompensat, murind \ntr-o s`r`cie lucie.

|n Coroana Imperial` Dup` aceast` \nt~mplare rubinul trece de la un rege la altul.

Experimenteaz` ceremonii de \ncoronare care mai de care mai fastuase. Black Prince devenise un adev`rat martor al istoriei Angliei. Orice se \nt~mpla, rubinul era acolo, l~ng` rege, martor incontestabil: de la James II la William [i Mary, iar mai apoi la George IV. C~nd coroana a fost ref`cut` de cei de la “Messrs. Rundell & Bridge”, se putea defini \n dou` cuvinte: pietre pre]ioase. Toat` partea din spate [i banda de jos erau acoperite cu safire mari, iar \n partea frontal`, \n Crucea Maletz`, domnea rubinul Black Prince. Pe l~ng` el multe diamante, perle [i alte rubine. |ncoronarea reginei Victoria din 1838 a reprezentat ultima

ocazie m`rea]` c~nd rubinul Black Prince a ap`rut \n fa]a unei \ntregi na]iuni.

Predestinat parc` la disparti]ie, \n 1841, rubinul a fost din nou amenin]at: de aceast` dat` de fl`c`rile care izbucniser` \n Turnul Londrei. Dac` inspectorul de poli]ie Pierse nu [i-ar fi f`cut datoria ca la carte, rubinul ar fi disp`rut \n incendiu.

Mai apoi, \n timpul celui de-Al Doilea R`zboi Mondial piatra a fost \n pericol de distrugere ca urmare a bombardamentelor naziste. {i totu[i a sc`pat din nou.

Ast`zi, Black Prince (care are 5.08 cm \n lungime, fiind propor]ional ca [i l`]ime) poate fi admirat \n toat` splendoarea sa la Turnul Londrei, al`turi de restul bijuteriilor Coroanei Britanice. El este montat \n Coroana Regal`, exact deasupra faimosului Diamant Cullinan II. Roxana Bichi[

|ncoronarea reginei Victoria din 1838 a reprezentat ultima ocazie m`rea]` când rubinul Black Prince a ap`rut \n fa]a unei \ntregi na]iuni.

Stop to shop 61

magazin dE SuFlEt

Anca Dumitra este o prezen]` nou` \n peisajul televiziunii.

Telespectatorii o pot vedea \n fiecare joi sear` \n serialul difuzat de PRo TV, ”Las Fierbin]i”.

Tân`r`, talentat` [i o prezen]` extrem de placut`, Anca \[i croie[te \ncet dar sigur drumul c`tre succes. |nainte de a intra la Facultatea de actorie, a f`cut patru ani de balet [i a cochetat cu modelling-ul.

Student` fiind, a jucat \n scurtmetraje studen]e[ti [i în lungmetrajul Magazinul “Copil`ria lui Icar”.

62 Stop to shop

de lâng`

Colosseum

concurS

Strict masculin!

TRENDS

by Adina Buzatu [i Revista SToP To SHoP te invit` la concurs!

Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 – 11.00, \n data de 25 iunie 2012, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i câ[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TRENDS by ADINA BUZATU!

Cine sunt cei trei Chefi din juriul MasterChef?

Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop!

Stop to shop 63

magazin dE SuFlEt Anca a acceptat invita]ia Stop to Shop de a vorbi despre magazinul s`u de suflet.

Roma, incontestabila iubire �La ce m` g~ndeam eu c~nd auzeam de Roma? |n principal, \mi ve-

neau \n minte amintirile prietenilor care vizitaser` deja capitala Italiei; a celor mai noroco[i dec~t mine!

Asta p~n` \n luna lui cuptor, acum trei ani de zile. {tiam de

64 Stop to shop

Colosseum, de basilica San Pietro, de Fontana di Trevi [i auzisem de Forumul Roman, de castelul Sant'Angelo, o minun`]ie de castel ce aveam s-o descop`r \n toat` structura sa impozant` [i foarte frumoas`. {i pentru c` vizita \n Cetatea Etern` a fost pe o durat` mai lung`, am \ncercat pe c~t posibil s` nu ratez niciun obiectiv turistic. |n mare parte am [i reu[it.

De unde s` \ncepem? De unde am \nceput eu? Colosseumul a fost primul pe lista mea.

Probabil cea mai impresionant` cl`dire a Imperiului Roman. {i, de[i o ruin` azi, acest obiectiv turistic nu contene[te s` atrag` an de an milioane de vizitatori, cozile fiind interminabile, de fiecare dat`, la casa de bilete.

Roma este locul \n care trebuie s` mergi pe jos. Sau cu bicicleta. De[i poate fi de-a dreptul obositor, numai astfel nu vei rata niciuna din str`du]ele cu farmec aparte. L~ng` Colosseum, pe o str`du]` pitit` [i cu o istorie proprie, am descoperit magazinul meu preferat cu un v~nz`tor menit s` \[i atrag` cump`r`torii printr-o carism` rar \nt~lnit`.

Magazinul de antichit`]i „Omul negru�, c`ci a[a l-am numit, un tip de 38 de ani atunci, venit \n Italia \n urm` cu zece ani, de]inea o varietate de obiecte speciale [i unice.

magazin dE SuFlEt Lâng` Colosseum, pe o str`du]` pitit` [i cu o istorie proprie, am descoperit magazinul meu preferat cu un vânz`tor menit s` \[i atrag` cump`r`torii printr-o carism` rar \ntâlnit`.

Un magazin de antichit`]i, de m`[ti, cercei cu tematic`, obiecte de art`, materiale de pictur`, [evalete preten]ioase [i demne de toat` admira]ia, toate acestea distribuite minu]ios, formau din \nc`perea ca un labirint un loc prielnic de f`cut achizi]ii care mai de care mai colorate [i deosebite. {i ca aventura-n labirint s` continue, ingeniosul meu v~nz`tor \[i \nt~mpina clien]ii la ie[ire cu o mic` pia]et`, amenajat` cu bun gust [i cu cele utile unei zile toride de var`. Magazinul s`u \l p`strez cu drag \n amintire... Mica sa Rom` aflat` pe o stradu]` impozant` de l~ng` Colosseum. Bine\n]eles c` \n Cetatea Etern` nicio shopaholic` nu va avea de suferit, \ntruc~t ora[ul este plin de magazine ce poart` denumirea celor mai importante brand-uri din lume. {i toate acestea [i-au g`sit re[edin]a pe bulevardele mari ale capitalei Italiei.

Food shopping Incontestabil e faptul c` numai \n Italia se m`n~nc` cea

mai bun` pizza [i ca s` ai parte [i de o aventur` culinar` [i de cea mai bun` pizza din ora[, atunci \ncearc` Pizza Ciro pe Via della Mercede: aici e cea mai bun` m~ncare [i locul meu preferat de luat masa \n acest ora[, \n care a[ reveni cu drag de fiecare dat`.”

Roxana Bichi[

Stop to shop 65

Story oF...

JOhn of Gaunt [i

KATHERINE Swynford PoVESTEA UNEI CENU{~RESE MEDIEVALE |n 1369 so]ia lui John moare din cauza ciumei.

Trist [i r`mas singur, el \[i caut` alinarea \n persoana lui Katherine. De la amici]ie p창n` la iubire nu a fost dec창t un pas.

66 Stop to shop

Povestea de iubire dintre John of Gaunt [i Katherine Swynford este una dintre acele rare pove[ti din istorie cu un final fericit. Este povestea Cenu[`resei cu Prin]ul din vremuri \n care iubirea nu prea \[i avea locul, mai ales la Casa Regal`. Rela]ia lor a dat na[tere multor romane tocmai datorit` puterii ei, r`bd`rii celor doi [i curajului unui prin] de a \nvinge legile riguroase ale societ`]ii. Mai mult dec~t at~t, istoric vorbind, rezultatul iubirii lor st` la baza monarhiei britanice.

prin]ul John s-a n`scut \n Ghent, Belgia, pe 24 iunie 1340. Era cel de-al treilea fiu al regelui Edward III [i al Philippei de Hainault, deci al treilea pe linie de mo[tenire la tronul Angliei, dup` fra]ii s`i Ed-

ward, Prin] de Wales, [i Lionel, Duce de Clarence.

Aceast` dinastie, cunoscut` sub numele de Plantagenets, era cea mai puternic`, dar [i cea mai plin` de intrigi [i certuri. |n ciuda carcateristicii familiei sale, John i-a fost fidel fratelui s`u Edward, atunci c~nd acesta a devenit rege. |n momentul \n care Edward a decedat prematur, John a devenit tutore al fiului acestuia, b`iatul de 10 ani care avea s` fie regele Richard al II-lea.

Ca [i protector al lui Richard, John de]inea o putere imens` [i guverna Anglia p~n` c~nd mo[tenitorul de drept avea s` \mplineasc` v~rsta legal`. De[i \[i dorea puterea aboslut`, respectiv tronul, \n mod remarcabil pentru acele timpuri, John nu a f`cut niciun demers de \nl`turare

Story oF...

Condurul fermecat

a micului mo[tenitor. Din p`cate, el nu avea calit`]ile militare [i de strateg ale defunctului s`u frate, Edward, cunoscut [i sub numele de “Black Prince”.

Din acest motiv nu era prea iubit de popor, care adula un conduc`tor cu reale aptitudini de erou. Este adev`rat c` el era un mare lord [i avea calit`]ile unui iscusit politician, \n]eleg~nd perfect adev`ratele reguli ale guvern`rii, dar \n istorie r`m~ne datorit` rela]iei cu Katherine Swynford.

Cenu[`reasa Despre Katherine se cunosc mult prea pu]ine detalii. Caracterul ei reiese doar din faptele vie]ii sale al`turi de John.

Katherine s-a n`scut pe 25 noiembrie 1350, fiind fiica lui Sir Paon de Roet, un mesager flamand care ulterior a fost f`cut calavaler. |ntruc~t tat`l s`u f`cea parte din suita reginei Philippa, Katherine a avut [ansa de a c`l`tori al`turi de curteni [i de a cunoa[te mediile sociale \nalte. Era frumoas`, educat`, pioas` [i se sim]ea \n largul s`u printre curteni.

C~nd avea aproximativ 16 ani s-a c`s`torit cu Sir Hugh Swynford, un nobil de categorie medie, care de]inea domeniul Kettlethorpe din Lincolnshire [i c`ruia i-a d`ruit o feti]` \nainte ca acesta s` moar` \n 1371. Nimeni nu [tie dac` a fost sau nu fericit` \n acest mariaj sau dac` so]ul ei a iubit-o. Cert este c` destinul avea s` preia controlul asupra ei.

Katherine apare \n scrieri sub denumirea de “concubina despre care nu se spune”. |ns`, mai apare un detaliu foarte important, care spune multe despre ea [i rela]ia celor doi: “Katherine \l iubea pe duce [i pe copiii lor”.

John a cunoscut-o pe Katherine \nainte ca ea s` devin` v`duv`, fiind ales ca na[ de botez al fiicei ei, Blanche. Dup` ce so]ul i-a murit, Katherine a devenit parte a familiei lui John, \ntruc~t so]ia acestuia a rugat-o s` aib` grij` de afacerile legate de cas`. De fapt, ea era at~t de mult \n gra]iile so]iei lui John \nc~t fiica sa a fost integrat` \n familie [i crescut` al`turi de copiii familie Gaunt.

Katherine era mai mult dec~t baza familiei. Ea servea ca [i guvernant` pentru to]i copiii conacului, era iscusit` \n a gestiona toate obliga]iile gospod`re[ti de la cur`]enie p~n` la dineuri fastuoase. Cu alte cuvinte, era femeia perfect`. |n 1369 so]ia lui John moare din cauza ciumei. Trist [i r`mas singur, el \[i caut` alinarea \n persoana lui Katherine. De la amici]ie p~n` la iubire nu a fost dec~t un pas. |ns` nici nu se putea pune problema unei c`s`torii. El era un prin] apar]in~nd unei familii puternice, iar ea abia dac` putea fi considerat` cu rang nobiliar. Se iubeau enorm, dar legile alian]elor dinastice erau mult mai puternice.

Prin mariajul cu fost lui so]ie, John mo[tenise extrem de multe propriet`]i [i p`m~nt. Iar dup` decesul ei prin]ul trebuia s` aib` o nou` c`s`torie care s` \i aduc` cel pu]in la fel de multe beneficii materiale. Astfel c` se c`s`tore[te cu Infanta Constanza de Castila [i cap`t` titlul de Rege al Castiliei, de[i nu a 

Stop to shop 67

Story oF...

guvernat [i nici nu a tr`it vreodat` acolo. |n ciuda acestui mariaj, John nu s-a separat de Katherine. Iubirea lor a continuat \n t`cere, dar a avut ca rezultat patru copii: John, Henry, Thomas [i Joan.

De[i erau ilegitimi, ace[tia au primit numele de Beaufort, dup` una dintre fostele propriet`]i din Fran]a ale lui John.

Oric~t de dureros ar fi fost pentru cei doi, povestea lor era condamnat` la t`cere. Copiii a trebuit s` creasc` departe de ochii cunoscu]ilor. Din documente apar]in~nd domeniilor lui John reiese c` acesta avea grij` ca nimic s` nu le lipseasc`.

Chiar [i repara]iile pentru domeniul Kettlethorpe, acolo unde ace[tia erau crescu]i, apar notate \n eviden]ele contabile ale lui John.

Cand prin]ul a decis c` este momentul s` \[i fac` apari]ia din

68 Stop to shop

ce \n ce mai des al`turi de Katherine, \n jurul anului 1378, cronicarii vremii s-au [i gr`bit s` noteze acest fapt. Katherine apare \n scrieri sub denumirea de “concubina despre care nu se spune”. |ns`, mai apare un detaliu foarte important, care spune multe despre ea [i rela]ia celor doi: “Katherine \l iubea pe duce [i pe copiii lor”.

C~]iva ani mai t~rziu, revolta ]`ranilor din 1381 \l determin` pe John s` se despart` de Katherine. |n timpul acestui episod, palatul lui din Londra, Savoy, a fost distrus iar to]i cei care aveau grij` de domeniu uci[i. Ca urmare a pierderilor de vie]i, prin]ul a suferit un [oc puternic [i s-a g~ndit c` Dumnezeu \l pedepse[te pentru rela]ia nepotrivit` cu Katherine. De aceea, decide ca dup` nou` ani de iubire s` pun` punct. {i o face public printr-un document lansat chiar de Ziua Sf~ntului Valentin.

Richard al II-lea, iar to]i viitorii conduc`tori ai Angliei au descins din ace[ti copii ai cuplului.

At~t de puternic` a fost iubirea dintre ei \nc~t John [i-a ignorat familia, care \l consilia ca [i cel de-al treilea mariaj s` fie tot conform rangului s`u, iar ea a avut r`bdare [i nu a dat \napoi, de[i a trebuit ca zeci de ani s` accepte a fi doar amant`. Astfel c` la 46 de ani ai ei [i 56 ai lui visul li se \mplinea. Destinul le-a r`spl`tit rabdarea [i iubirea, iar \n istorie r`m~n ca precursorii familiei regale britanice.

Oficial ca so] [i so]ie au mai tr`it \mpreun` dec~t trei ani. Din p`cate, \n 1399 John a murit.

Katherine i-a supravie]uit doar patru ani, deced~nd [i ea \n 1403.

{i au tr`it ferici]i p~n` c~nd moartea i-a desp`r]it Se spune c` iubirea lor a fost extrem de tumultoas`, iar pasiunea [i dependen]a unuia fa]` de cel`lalt [i-au spus cuv~ntul. Astfel c` \n 1396, dup` moartea celei de-a doua so]ii, John \i scrie Papei [i \l roag` s` legalizeze rela]ia cu Katherine [i copiii rezulta]i din iubirea lor. Trecuser` 20 de ani de iubire iar momentul mariajului venise.

Odat` cu legalizarea rela]iei, copiii lor au fost declara]i legitimi de c`tre Pap` [i regele

Povestea lor pare a fi cea a Cenu[`resei, unic` \n istoria medieval`. Este un adev`rat testament al iubirii care a \ndurat ani, kilometrii distan]`, mariaje [i separ`ri p~n` c~nd s-a finalizat dup` legile vremii.

Roxana Bichi[

diScovEr thE world

Brazilia, MAI FIERBINTE CA FoCUL

70 Stop to shop

Amazonul slbatic, carnavalul de la Rio, plajele exotice, femeile voluptoase \n bikini [i ora[ele coloniale, toate definesc perfect una dintre cele mai spectaculoase ]ri din lume, Brazilia. Trmul cu arom de cafea este unul al distrac]iei, ideal att pentru burlacii afla]i \n cuta rea unei aventuri de o sea r, ct [i pentru cupluri le care vor o vacan] pasional.

diScovEr thE world rio de Janeiro

Foto: Lawrie Margrave

Este Mecca distrac]iei, a[a c` cel pu]in o dat` \n via]` trebuie s` ajungi \n Rio de Janeiro. Este al doilea ora[ ca m`rime al Braziliei [i principalul punct de atrac]ie al ]`rii. |ncepe diminea]a pe plajele pline de via]` unde nu statul la soare este fraza de ordine, ci sportul. Localnicii \[i petrec fiecare zi pe plajele Copacabana, Ipanema [i Leblon unde joac` volei, fotbal, tenis, \i \nva]` pe turi[ti capoeira, \noat` [i fac surf.

Dac` soarele te-a cople[it, r`core[te-te \n P`durea Tropical` Tijuca din Rio. Este cea mai mare p`dure din lume aflat` \n interiorul unui ora[. Prive[te apoi ora[ul de pe v~rful st~ncii Pao de Azucar. Po]i ajunge acolo cu un teleferic numit „O Bondinho”.

Urc` [i p~n` la simbolul ora[ului exotic, statuia lui Iisus. Este unul dintre cele mai cunoscute monumente ale lumii [i, de asemenea, una dintre cele mai recunoscute reprezent`ri ale M~ntuitorului.

A[ezat` pe v~rful muntelui Corcovado, statuia are o \n`l]ime de 38 de metri [i este situat` la 710 metri deasupra m`rii. Carnavalul

de la Rio este \ns` cel care atrage sute de mii de turi[ti anual. O explozie de culoare [i samba pentru care ziua [i noaptea sunt tot una.

Carnavalul de la Rio este o tradi]ie care s-a n`scut \n anul 1723 din dragostea pentru dans a localnicilor. To]i a[teapt` cu ner`bdare s` vad` Parada {colilor de Samba. Fiecare cartier are c~te o {coal` de Samba, a[a c` \n aceast` perioad` specatcolul se transform` \ntr-o competi]ie \ntre diferitele [coli care \ncearc` s` fac` o parad` c~t mai sclipitoare.

Dac` mergi la Rio \n timpul carnavalului po]i fie s` \]i cumperi un bilet pentru a vedea parada, fie un costum fantasy pentru a participa la spectacol. Dac` nu ajungi \n ora[ul efervescent \n perioada carnavalului, nu-]i face probleme!

Localnicii se preg`tesc \n fiecare zi a anului pentru marea petrecere. {colile de Samba \[i croiesc costume, repet` coregrafii [i decoreaz` carele indireferent de perioad`, iar turi[tii sunt bineveni]i s` participe [i chiar s` dea o m~n` de ajutor.

amazonia Aventuroas` [i misterioas`, jungla Amazonului este cea mai \ntins` [i neexplorat` p`dure, str`b`tut` de cel mai mare fluviu din lume. Aici, \n ultimii ani, cercet`torii au descoperit triburi care tr`iesc izolate [i nu au intrat niciodat` \n contact cu oamenii din lumea contemporan`. Pentru ei no]iunea de timp nu exist` [i \[i tr`iesc via]a a[a cum o f`ceau str`mo[ii lor cu sute de ani \n urm`. Mai mult de o treime dintre

speciile de flor` [i faun` ale P`m~ntului tr`iesc \n bazinul amazonian, care se \ntinde pe o suprafa]` de 5,4 milioane de km², iar fluviul g`zduie[te peste 3.000 de specii cunoscute de pe[ti, num`r ce cre[te de la an la an. Amazonul este [i casa celui mai mare [arpe din lume, Anaconda. Nu te av~nta \n jugl` de unul singur sau cu un ghid pe care l-ai cunoscut \nt~mpl`tor \n ora[. Mergi la Amazon Ecopark Lodge. Este situat \n mijlocul p`durii, aproape de Manaus [i este punct de plecare \n explorarea junglei amazoniene. Aici g`se[ti instructori acredita]i care te vor \nv`]a cum s` supravie]uie[ti \n Amazonia. Dac` vrei s` explorezi Delta Amazonului trebuie s` ajungi la Anavilhanas Lodge.

Este un mic hotel, situat pe malurile lui Rio Negro \n Parcul Na]ional Anavilhanas, la circa 180 km distan]` de Manaus. |n Delta Amazonului po]i \nota cu delfinii 

Stop to shop 71

diScovEr thE world de ap` dulce [i \i po]i hr`ni, pentru c` sunt foarte prieteno[i.

Cascadele iguassu O vizit` aici este obligatorie.

Cascadele Iguassu se afl` la grani]a dintre Brazilia [i Argentina [i sunt cele mai impresionante din lume. Cele 275 de cascade ofer` un spectacol al naturii unic \n lume. Au o lungime de aproape 2 km [i cad de la o \n`l]ime de aproape o sut` de metri. |n fiecare secund` 1.700 de metri cubi cad \nvolbura]i \n R~ul Iguazu. C~nd \i vezi ai senza]ia c` ai ajuns acolo unde se termin` lumea. {tiu c` probabil vei spune c` aceste cascade sunt mai pu]in specataculoase dec~t Niagara, dar adev`rul este c` frumoasele Cascade Iguassu sunt mai \nalte [i mai late dec~t faimoasa c`dere de ap` nord american`.

care Brazilia era colonie portughez`. Toate cl`dirile au o arhitectur` european` [i sunt colorate \n tonuri calde [i vesele, iar centrul istoric al ora[ului este plin cu restaurante. Ora[ul mai este numit [i Capitala Fericirii, pentru c` aici petrecerile \n aer liber par s` nu se mai sf~r[easc`. Ora[ul este cunoscut [i pentru faimoasele biserici aurite, funicularul Lacerda Elevator [i Pia]a. Nu rata plajele ora[ului. Vei avea de ales \ntre locuri retrase cu nisip fin [i ape calme, sau plaje pline de oameni care \[i iau placa de surf [i se arunc` \n valurile mari [i \nspumate. Salvador de Bahia a fost declarat mo[tenire UNESCO.

salvador de bahia Salvador de Bahia te aduce \ntr-o atmosfer` romantic`, r`mas` mo[tenire din perioada \n

72 Stop to shop

pantanal Trebuie s` vizitezi [i Pantanal.

Este un loc unic \n America de Sud, care are un sol spongios, inundat de ape. Este situat \n statele braziliene Mato Grosso, Mato Grosso do Sul. Pantanal este cea mai mare zon` inundat` din lume [i este un paradis al aligatorilor, care au ocupat \n \ntregime partea de nord a zonei. Sunt peste 20 de milioane de aligatori, a[a c` ia cu tine aparatul foto [i f` cele mai s`lbatice poze din via]a ta, pentru c` tot aici vei vedea [i

p`s`ri exotice, jaguar, pume [i lupi.

ilha grande Dac` \]i plac pove[tile cu pira]i, atunci locul t`u este \n Ilha Grande, situat` la 150 km de Rio de Janeiro. Dedic` dou` zile explor`rii paradisului care te va convinge s` te aventurezi \n c`utarea unei comori ascunse.

Potecile insulei sunt unele dintre cele mai romantice din Brazilia [i te vor conduce prin p`durile pline de fluturi [i p`s`ri exotice [i c`tre plajele parc` uitate de lume.

Nu uita c` Brazilia este cel mai mare produc`tor de cafea din lume. Aici se afl` unele dintre cele mai mari planta]ii la nivel global, iar boabele de calitate superioar` sunt atent selec]ionate [i sunt mereu proaspete, a[a c` las` loc \n bagaje pentru a le duce celor dragi cel mai aromat suvenir.

Florentina Ilie

tEchnEwS

Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice

samsung Galaxy s III

face Parad~ de func|ii Interfa]a pentru limbaj, „S voice”, permite telefonului s` asculte [i s` r`spund` la comenzile utilizatorilor, oferind \n acela[i timp func]ii pentru controlul dispozitivului.

74 Stop to shop

Cel mai a[teptat smartphone cu sistem de operare Android din prima jum`tate a anului, Samsung Galaxy S III [i-a f`cut debutul [i pe pia]a autohton`.

Mobilul se bazeaz` pe un procesor quad-core [i are 16, 32 [i, ulterior, o versiune cu 64 GB capacitate de stocare intern`, la care se pot ad`uga carduri microSD. Display-ul HD Super AMOLED de 4,8 inci promite o experien]` de vizualizare mai [i are un format de vizualizare mai larg, 16:9.

Func]ia „Pop up play”, ofer` posibilitatea red`rii unui videoclip oriunde pe ecran, \n timpul rul`rii altor programe.

Camera de 8mp are o vitez` a obturatorului cu lag zero, ce permite captarea obiectelor aflate \n mi[care f`r` decalaj [i \ncorporeaz` func]iile „burst shot”, ce capteaz` 20 de cadre continuu, [i „best photo”, ce selecteaz` cea

mai bun` fotografie dintr-o secven]` de opt cadre captate continuu. Videoclipurile HD pot fi \nregistrate chiar [i cu camera frontal` de 1,9mp.

Galaxy S III poate detecta tr`s`turile fe]ei, vocea [i gesturile [i se adapteaz` la utilizatorul individual. Prin intermediul func]iei „Smart stay”, reac]ioneaz` la privirea utilizatorului – de la citirea unor ebook-uri la navigare web prin detectarea pozi]iei fe]ei cu ajutorul camerei frontale.

Interfa]a pentru limbaj, „S voice”, permite telefonului s` asculte [i s` r`spund` la comenzile utilizatorilor, oferind \n acela[i timp func]ii pentru controlul dispozitivului.

Smartphone-ul este disponibil \n momentul de fa]` \n culorile Pepper Blue [i Marble White, \ns` Samsung va lansa o varietate mai larg` de op]iuni de culoare.