Stop to Shop Iulie 2012 by Stop to Shop

Sumar

“ ” Nr. 118 - Iulie 2012

anu 62 reea Runce And de vioar` ping \n acorduri shop

INTERVIU

Nu am cum s` spun despre mine c` sunt shopalcoholic`, dar sunt femeie... A[a c` atunci c~nd plec \n turnee sau \n vacan]` peste hotare, e clar c` m` voi \ntoarce acas` cu bagaje mai multe dec~t cele cu care am plecat.

De vorb` cu Adrian Artene

FAshIoN ARchITEcTURE

Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro

Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@unireashop.ro ecaterina.utali@tycoon.com.ro 021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@tycoon.com.ro 021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Felicia Chirvq[oiu, Florentina Ilie, Carmen Cristea, Vladimir Popa Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:

Tycoon Media Press parte a grupului

Istoria textilelor (II)

GENTLEMEN’s AGREEMENT by Adina Buzatu

WoMEN IN sTYLE by Mihaela Drafta

IsToRIA BIJUTERIILoR Blestemul pietrelor pre]ioase

sToRY oF...

Rafael Sanzio [i a lui La Fornarina

DEsTINA}II Destina]ii de var`: Argentina

2 Stop to shop

Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236 Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.

EditShop

“ ” Mi se pare c` ideea de fashion pe timp de var` este tratat` de multe persoane ca ceva desuet, iar designerii [i stili[tii vorbesc \n van.

4 Stop to shop

, au pierdut Si haina pe drum?

Vine vara, bine-mi pare! Iar vara mai aduce cu sine “cldur mare, mon cher!”. Dar nu despre gradele din termometru vreau s fac referire, ci despre grdina mare a Celui de Sus [i despre cei care i-au cam srit gardul… De cnd temperaturile ne sufoc, ochii no[tri (ai celor care mai [tiu ce \nseamn decen]a, mai exact) sufer [i ei grave probleme. Pe strad, \n localuri, \n mijloacele de transport \n comun ai senza]ia c nu te mai afli \n frumoasa Capital, ci cumva pe litoral. Eu nu spun c soarele nu este \n exces, dar de ce trebuie ca o femeie s opteze pentru pantalonii mai mult dect scur]i, asorta]i cu tricouri minuscule, ori brba]ii pentru ]inute cu care, \n mod normal, s-ar \ndrepta ctre plaj? Consider c a fi modern [i \n trend sau a fi deschis la minte nu are nici o legtur \n context. {i asta deoarece peisajul pe care \l vd zilnic mi se pare c frizeaz bunul sim] [i decen]a. Nu voi comenta aspectul fizic. Nu am de ce! |ns consider lips de educa]ie s confunzi ]inuta de strad – valabil \n cazul unui ora[, cu ]inuta estival de litoral. Ah, sau poate este modul unora de a \ncerca s \[i etaleze anumite calit]i, \n speran]a c… Aici mi-e imposibil s m gndesc, mai ales c “pi]i” de var sau “[mecherii” de metropol nu \[i pot \ntlni aventura de o var \n metrou sau prin RATB. Ct despre terase [i alte localuri…apoi, dac nu e week-end [i nu e[ti \n preajma unui [trand, de ce trebuie s fii, m scuza]i, aproape \n lenjerie intim? Mi se pare c ideea de fashion pe timp de var este tratat de multe persoane ca ceva desuet, iar designerii [i stili[tii vorbesc \n van. M \nclin \n fa]a celor care se respect pe ei \n[i[i!

Roxana Bichi Redactor {ef

Film

Premierele lunii iulie Ice Age: Continental Drift

Seeking a Friend for the End of the World

Regia: Steve Martino, Mike Thurmeier Cu: Ray Romano, John Leguizamo, Denis Leary, Queen Latifah Gen: Anima]ie, Aventuri, Comedie, Familie Premier` \n Rom~nia: 06.07.2012

Regia: Lorene Scafaria Cu: Steve Carell, Keira Knightley, Melinda Dillon Gen: Comedie, Dram`, Romantic, SF, Dragoste Premier` \n Rom~nia: 13.07.2012

Un heureux événement

The Amazing Spider-Man

Regia: Rémi Bezançon Cu: Josiane Balasko, Louise Bourgoin, Pio Marmaï Gen: Comedie, Dram` Premier` \n Rom~nia: 06.07.2012

Oslo, August 31st Regia: Joachim Trier Cu: Anders Danielsen Lie, Hans Olav Brenner, Ingrid Olava Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 13.07.2012

6 Stop to shop

Regia: Marc Webb Cu: Emma Stone, Andrew Garfield, Martin Sheen, Rhys Ifans Gen: Ac]iune, Aventuri, Thriller Premier` \n Rom~nia: 13.07.2012

Magic Mike Regia: Steven Soderbergh Cu: Channing Tatum, Alex Pettyfer, Matthew McConaughey, Matt Bomer, Joe Manganiello Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 20.07.2012

Ted Regia: Seth MacFarlane Cu: Mark Wahlberg, Mila Kunis Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 20.07.2012

The Dark Knight Rises Regia: Christopher Nolan Cu: Gary Oldman, Christian Bale, Joseph GordonLevitt, Anne Hathaway Gen: Ac]iune, Crim`, Dram`, Thriller Premier` \n Rom~nia: 27.07.2012

The Three Stooges Regia: Bobby Farrelly, Peter Farrelly Cu: Will Sasso, Sean Hayes, Chris Diamantopoulos Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 27.07.2012

nEwS – agEnda lunii 1

13–15/07

2 3

Rock Evolution FEstival

Un festival cu nume legendare \n Tancodromul din Oradea. Vor c~nta, printre mul]i al]ii, Sepultura [i Biohazard.

6–8/07 B'EstFEst

6 7

8 9

10 11

12 13

14 15 16

17 18

Anul trecut B'estefest a evadat din Bucure[ti [i s-a \ndreptat spre Tunari, \ntr-un loc unde po]i s` alegi s` vii cu cortul sau po]i s` te \ntorci seara \n ora[. {i \n 2012 revine \n aceea[i loca]ie. Ziua 1: Garbage, The Quemists, Kreator, Moonspell, Stanton Warrior, Turbo, Ziua 2: Selah Sue, Mala Vita , Obituary, Millow, Trolley Snatcha, Royksopp, Last Hope, Booka Shade Ziua 3: Pulp, Carlo Emerald, Andy C,Meshuggah, Modestep (LIve), Dope D.O.D, Skindred, Tristania, Pipes and Pints, Regardless of Me

13–14/07

19 ghost FEst 2012 20 Ghost Fest 2012 se adreseaz` iubito21 22

23 24

25 26

27 28

29 30

rilor naturii în general [i celor care îndr`gesc muntele în special. Evenimentul se desf`[oar` pe terenul de biatlon de la baza Cet`]ii Râ[nov. Festivalul va include, pe lâng` concerte, ateliere de arte [i me[te[uguri, expozi]ii de pictur`, fotografie & art` trade]ional` plus multe activit`]i recreative. Pe scen` vor urca 16 trupe, printre care se num`r`: Secrets Of The Moon (Germania), Trobar de Morte (Spania), White Walls (Rom~nia), Leafblade (Marea Britanie), Trei Parale (România), Sunset In The 12th House (România), Whispering Woods (România).

8 Stop to shop

19–21/07 FREEdoM Jazz la vaMa vEchE Pentru trei zile, Festivalul interna]ional "Freedom Jazz la Vama Veche" aduce muzica bun` \n cel mai sudic punct de pe litoralul rom~nesc. Pe l~ng` concertele de jazz cu muzicieni rom~ni [i str`ini, organizatorii promit workshopuri, lans`ri de carte [i albume, reprezenta]ii coregrafice.

19–29/07

21/07

BRa{ov intERnational FilM FEstival & MaRkEt

concERt thE Mission

|n luna iulie debuteaz` un nou festival de film, Bra[ov International Film Festival & Market. Organizatorii promit o edi]ie de neuitat.

The Mission din acest an \i aduce pe Nicolas Jaar, Soul Clap [i Benoit & Sergio [i Voices of Black, Valentin Stip live [i Cos Mir.

20–29/07 FEstivalul sighi{oaRa MEdiEvalå XX Pe str`du]ele \nguste, sub zidurile \mb`tr~nite de vreme, vor ap`rea intempestiv cavaleri, domni]e, c`lug`ri, vr`jitori [i clovni. Va fi o edi]ie care nu trebuie ratat`.

inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE

intErviu De jurnalistul monden se leag de obicei prejudec]i rutcioase care-l plaseaz undeva la grani]a dintre paparazzo bgcios [i agresiv [i fals jurnalist “preparat” sub plria larg [i primitoare a vreunui tabloid. |ns Adrian Artene, profesionistul deja supraspecializat pe monden, rupe aceste cli[ee strmte ale percep]iei gene rale prin subiecte exclusive, documentate “chirurgical”, prin invita]i legitima]i de o popularitate sntoas, pe care \i trateaz echidistant, decent [i profesionist. Re]eta succesului su ca moderator este una clasic: pregtire [i experien]. Adrian Artene are dou licen]e, una \n jurnalism la Universitatea Timi[oara [i una \n drept la Universitatea Bucure[ti, la care se adaug 14 ani de experien], dintre care jumtate \n departamentul de investiga]ii al cotidianului Ziua, 3 ani ca redactor-[ef la Cancan, unul ca director editorial al cotidianului Profesionistul exclusivit~|ilor Na]ional...

Adrian Artene

10 Stop to shop

intErviu E[ti vedet` incontestabil` a postului de televiziune Kanal D Rom~nia, moderatorul emisunii mondene de mare audien]` Cancan TV. |n spatele acestui statut de invidiat sunt ani mul]i de studiu [i munc`. Ce \nseamn` profesionalismul pentru un moderator care dezv`luie secretele vedetelor? Adrian Artene: A fi profesionist presupune a cultiva respectul de sine [i, deopotriv`, respectul fa]` de publicul t`u. Aceast` no]iune a respectului te oblig` s` te analizezi permanent, s` nu admi]i derapaje deontologice, s`]i corijezi continuu imperfec]iunile profesionale. Secretele vedetelor nu fac excep]ie de la aceast` ecua]ie simpl`, dar teribil de dur`, a profesionalismului. Acesta este p~n` la urm` ca o “hain`” pe care nu oricine o poate \mbr`ca. Profesionalismul nu se muleaz` pe orice ziarist sau moderator TV. Dimpotriv`, pe unii aceast` “hain`” este sufocant de str~mt`, pe al]ii este ridicol de larg`.

Ca jurnalist, nu m-am n`scut dintr-o aventur` de-o noapte, ci dintr-o dragoste mai lung` La 21 de ani te-ai angajat la departamentul de investiga]ii al cotidianului Ziua. Ce te-a determinat s` devii jur-

nalist? Voca]ia sau un concurs fericit de \mprejur`ri? A.A: Niciodat`, dar absolut niciodat`, nu m-am l`sat purtat de drumuri... |ntotdeauna, am avut o “hart`” asupra mea. Facultatea de Jurnalism am \nceput-o \n toamna lui ’96, iar la Ziua, primul articol mi-a fost publicat \n 5 ianuarie 1998. P`strez acea zi \n memorie, ca [i cum ar fi fost ieri! Am [tiut dintotdeauna c`

acesta este drumul meu. |n clasa a V-a, \n 1989, am “simulat” primul ziar. Avea un tiraj ini]ial de un exemplar, iar tata era singurul “abonat”. |mi pl`tea cinci lei pe el! La un moment dat, \l “editam” \n dou` exemplare, folosind o foi]` de indigo, \ntruc~t [i mama vroia un ziar doar pentru ea. |n clasa a X-a am devenit corespondentul unui cotidian din Foc[ani, Informa]ia zilei, iar \n clasa a XI-a am fondat ziarul liceului, Ritmul adolescen]ei. A[adar, nu m-am

n`scut, ca jurnalist, dintr-o aventur` de-o noapte, ci dintr-o dragoste mai lung`. Care ]i-au fost profesorii [i modelele \n jurnalism? A.A: |n fiecare etap` am avut un model. La r`s`ritul anilor ’90, \l “studiam” efectiv pe Ion Cristoiu. |i cercetam fiecare fraz` din editorialele publicate la acea vreme \n Evenimentul zilei. Am \ndosariat sute de editoriale deale lui “schilodite” de creioanele mele. Subliniam cuvinte, expresii, propozi]ii, paragrafe \ntregi care \mi explicau mie a[a-zisa osatur` a unui editorial. |l cercetam strict ca pe un editorialist cu o amprent` patriarhal` a condeiului. Un Ilie Moromete, exilat \ntr-un birou de la Casa Presei, \n redac]ia unui ziar “cu glas de Capital`”! Au urmat George Pruteanu (care a coincis o perioad` [i cu rolul de dasc`l, la facultate) [i Sorin Ro[ca St`nescu. De la fiecare am \nv`]at c~te o parte dintre atributele unui ziarist: aten]ia acordat` detaliilor lingvistice, tenacitatea, flerul, abilitatea de a “jupui” pur [i simplu o informa]ie de pe un subiect, rolul conjuncturii, de fapt ceea ce \nseamn` s` fii “ziaristul potrivit, la locul potrivit” [i multe altele. Dincolo de acestea, exerci]iul permanent este vital! |n 2001, c~nd ai publicat „Mafia statal`”, cartea document despre re]ele de contraband` \n umbra c`rora se aflau institu]ii ale statului, nu ]i-a fost team` de repercusiuni? 

Stop to shop 11

intErviu A.A: Acea carte a constituit un semn al maturiz`rii mele ca jurnalist [i un “atestat” de absolvire a “[colii de investiga]ie de la Ziua”. La mijlocul anilor ’90, ziarul era recunoscut, f`r` nicio t`gad`, ca fiind o “fabric` de exclusivit`]i” \n domeniul presei de investiga]ie! P~n` la publicarea c`r]ii, dezv`luisem subteranele multor afaceri oneroase, privatiz`ri cusute cu a]` alb`. Devoalasem, de altfel, sistemele mafiote care guvernau din umbr` Justi]ia momentului [i scosesem la lumin` dosare scandaloase. |nsu[i pre[edintele din acea perioad`, Ion Iliescu, \mi transmisese, printr-un avocat celebru azi, “s`-mi v`d de treab` c` va vorbi s` fiu concediat” dup` ce am prezentat, pe larg, \n premier` dup` ‘89, dosarul generalului Pacepa! N-am rezonat \ns` niciodat` la asemenea [icane. Primisem amenin]`ri sub orice form`: cita]ii la Parchet, ac]iuni \n instan]`, telefoane “anonime”, “scrisori ale mor]ii”... Orice! Cartea a scormonit la vremea respectiv` \n “m`runtaiele” unor re]ele de contraband`, cu \ncreng`turi \n structurile statului, [i, firesc, au existat [i intimid`ri. Dar a meritat pre]ul!

cotidian care jongla, \n prima faz`, cu informa]ii economice. M-a contactat ca s` coordonez Departamentul de anchete speciale. I-am r`spuns “Da!” f`r` nicio ezitare. Ziarul [i-a pierdut \ns`, la un moment dat, sus]inerea financiar`, a[a \nc~t \ntreaga infrastructur` a fost preluat` de c`tre Radu Budeanu, care \[i crease deja renume \n presa tabloid` prin succesele Star [i Ciao! Proiectul era s` modifice linia editorial` cu 180 de grade [i am acceptat s` m` al`tur acelei echipe. Niciodat` nu m-am g~ndit c` fac un pas \napoi dac` abandonez investiga]iile pentru monden. Eu am un principiu de la care nu abdic: “Dac` mi se \ncredin]eaz` rubrica meteo a unui ziar, trebuie s` fac orice pentru ca aceasta s` devin` cea mai bun` rubric` meteo din \ntreaga pres`!” A[a am g~ndit [i atunci! “Dac` intru \n presa tabloid`, produsul nostru trebuie s` devin` cel mai bun!” [i Averea a probat \n timp c`, din punct de vedere editorial, a fost liderul presei tabloide. De altfel, interesul lui Dinu Patriciu fa]` de ziar, pe care l-a [i cump`rat, este o confirmare a valorii acelui brand.

Dup` 7 ani de investiga]ii la Ziua, ai devenit redactor-[ef la cotidianul Averea care a devenit ulterior Click. Cum ai f`cut trecerea de la investiga]ii la monden? A.A: Averea a constituit un pariu pentru mine. Dup` [apte ani la Ziua, am decis c` e vremea unei schimb`ri! Sorin Ro[ca St`nescu pusese bazele acelui

Dac` vreodat` voi rupe “mariajul” cu presa, atunci, \n mod cert, m` voi refugia \n bra]ele avocaturii

12 Stop to shop

De ce ai f`cut Facultatea de Drept dup` ce absolvisei deja o facultate de jurnalism? Va exista c~ndva un jurist sau un avocat Adrian Artene? A.A: Dreptul l-am descoperit \n perioada \n care slujeam presei de investiga]ie. Ca s` descifrez dedesubturile unor contracte civile, decizii judec`tore[ti, fie ele penale ori de alt` natur`, hot`r~ri de Guvern [i multe altele, m-am apropiat lent de legisla]ie, de practica judiciar`. A[a m-am decis s` urmez Dreptul, iar, azi, pot afirma r`spicat c`, dac` vreodat` voi rupe acest a[a-zis “mariaj” cu presa, atunci, \n mod cert, m` voi refugia \n bra]ele avocaturii. Este alternativa la ceea ce fac \n prezent. Exist`, de altfel, o tangent` comun` \ntre pres` [i avocatur`, [i anume arta discursului, oratoria. |n 2007 ai devenit redactor[ef la cotidianul Cancan, tabloid de mare succes \n Rom~nia. Ce ]i-a oferit \n plus fa]` de Click? A.A: Cancan, \n sine, nu mi-a oferit nicio garan]ie la acel moment. M` refer la toamna lui 2006. Afirm c` nu mi-a oferit nicio garan]ie \ntruc~t nu exista… nici m`car ca proiect pe h~rtie. |n schimb, Radu Budeanu, al`turi de care colaborasem la Averea [i care, \n acea toamn`, \i cedase ziarul lui Dinu Patriciu, era o garan]ie mai mult dec~t suficient`. Radu este o persoan` care explic` cuv~ntul “tenacitate” din DEX [i, \n plus, are o viziune

intErviu fantastic` pe termen lung asupra “[antierelor media”! E adev`rat c`, \nainte ca anun]ul v~nz`rii ziarului s` devin` public, Dinu Patriciu mi-a propus s` r`m~n \n noua structur` a ziarului Averea, care urma s` fie rebranduit Click! Am refuzat \ns` s` port orice discu]ie minimal`, \ntruc~t eu cred mai mult \n rela]iile interumane dec~t \n cifre. A[a am continuat cu Radu Budeanu, iar \n prim`vara lui 2007, a luat fiin]` Cancan, eu fiind redactor-[ef p~n` \n 2010. |n acest r`stimp, ziarul a atins [i v~rful istoric de 121.000 de exemplare v~ndute \n medie pe zi. |ntre timp, pia]a media a cunoscut un recul general \n privin]a v~nz`rilor.

Cum se desf`[oar` o [edin]` de redac]ie a unui tabloid? A.A: Fiecare tabloid \[i are propriul “laborator de subiecte” [i tipologie de [edin]`. Personal, am \ncercat s` implantez pe unde am fost o disciplin` cazon`. {i aceasta s-a resim]it inevitabil [i asupra [edin]elor de redac]ie. Acum s` nu v` \nchipui]i c` [edin]ele arat` ca un pluton rigid la prezentarea g`rzii! Nicidecum! Plute[te peste orice [edin]` un spirit ludic, din punct de vedere profesional, desigur. Se h~rjonesc \ntre ele ideile de subiecte, dar totul \n interiorul unui tablou atent organizat. Care este rela]ia unui redactor-[ef de tabloid cu vedetele v~nate permanent de paparazzi? A.A: Nu exist` alb [i negru c~nd discut`m despre o asemenea rela]ie. Doar gri. Detest rela]iile de conjuctur`, de tipul “ziaristul ob]ine informa]ii, vedeta are un profit dedus de imagine”, dar nici n-a[ sintetiza o asemenea rela]ie \n sintagma “c`l`uvictim`”. Cred c` rela]ia corect` [i de o parte, [i de cealalt`, este o rela]ie de respect! At~t!

Ai fost vreodat` amenin]at de vedete deranjate de articolele ap`rute? A.A: Sunt imun la amenin]`ri. V` m`rturiseam c` am fost “vaccinat” \n privin]a aceasta \nc` din perioada Ziua. Practic, azi, nici nu mai am urechi pentru nevricalele unora! Cu mine, cine nu [tie s` poarte un dialog de bun-sim], vorbe[te la o u[` \nchis`! Timp de un an, \ntre 2010 [i 2011, ai fost director editorial al ziarului Na]ional. A fost, \n mod evident, un altfel de jurnalism. Cum ai caracteriza aceast` perioad` din via]a ta profesional`? A.A: N-am mai vorbit p~n` acum despre aceast` perioad`. |n septembrie 2010, Iliu]` Naghi, patronul ziarului, mi-a propus s` revitalizez Na]ional-ul, un brand care la mijlocul anilor ’90 era lider na]ional de v~nz`ri. I-am cerut un termen de [ase luni pentru a reg~ndi at~t grafic, c~t [i editorial, ziarul [i, \n plus, s` reorganizez structura redac]ional`. Am respectat acest planning, iar tirajul [i v~nz`rile Na]ional-ului au crescut puternic ca o consecin]` fireasc`. Brandul a re\nviat, iar, azi, ziarul este mult mai atractiv. N-a[ vrea s` se \n]eleag` c`-mi arog exclusiv meritul acestei rebranduiri de succes, pentru c` oricum nu cred \n “Super-eroi de pres`”, ci \l \mpart cu Iliu]` Naghi (un bun cunosc`tor al presei), dar [i cu echipa pe care am g`sit-o acolo. Este o echip` \nchegat`, dinamic`, coordonat` de un vechi gazetar, Gabriela Stanciu. Le 

Stop to shop 13

intErviu mul]umesc [i azi, at~t fo[tilor colegi, c~t [i lui Iliu]` Naghi. Dac` nu le-am spus-o \nc`, le-o spun acum: a fost o onoare pentru mine s` lucrez \mpreun` cu voi! Ai copil`rit \n Adjud, ora[ul natal al unor vedete precum actorul Ion Dichiseanu [i soprana Angela Gheorghiu. Ai o rela]ie mai special` cu aceste personalit`]i? A.A: Chiar dac` provenim din genera]ii distincte, cu maestrul Ion Dichiseanu am construit, consider eu, o str~ns` rela]ie emo]ional`. |ntr-adev`r, dincolo de orice alte elemente, filonul acestei rela]ii \l constituie originea noastr` comun`. De fiecare dat` c~nd ne re\nt~lnim, maestrul m` \mbr`]i[eaz` patern [i \mi spune “Adjudeanul meu drag...” Este o m`rturie c` nu doar leg`turile de s~nge, ci [i leg`turile care ]in de ob~r[ie, consolideaz` de multe ori rela]iile dintre dou` persoane.

A[ rezuma politica emisunii Cancan TV \n numai “trei” cuvinte... exclusivitate, exclusivitate, exclusivitate! Cum colaborezi cu Andreea Mantea? A.A: Tandemul cu Andreea mi-

14 Stop to shop

a asigurat de la \nceput un confort! Nu mi-am explicat nici p~n` azi de ce! A[ folosi un cli[eu, de[i \ncerc permanent s` m` descotorosesc de ele... Probabil este “chimie”... profesional`! Este o persoan` spontan`, exploziv`, cu umor, care te energizeaz`! Ce rela]ie ai cu celelalte vedete de la Kanal D? Strict profesional` sau mai ie[i]i \mpreun` la o bere? A.A: La bere?! Niciodat`! Doar la bibliotec`... C~nd timpul ne permite, [i mie, [i lor, mai organiz`m serate “literare” cu M`d`lin Ionescu [i Cristi Sabbagh! Recit`m, scriem poezii... \ndeletniciri culturale! Care este politica editorial` a emisiunii Cancan TV? A.A: A[ rezuma politica emisiunii Cancan TV \n numai “trei” cuvinte... exclusivitate, exclusivitate, exclusivitate! Ce emisiuni consideri c` \]i fac o concuren]` real`, av~nd \n vedere c` din ianuarie trendul emisiunii este pozitiv? A.A: Ca profil al publicului, concuren]a direct` o reprezint`, evident, Un show p`c`tos. Nu mai este niciun secret! |ns`, nu vreau s` omit faptul c`, pe slotul nostru orar, sunt pozi]ionate, \n fiecare sear`, multe alte produse TV puternice. M` refer at~t la produse cu o frecven]` zilnic`, precum Observatorul Antenei 1, [tirile PRO TV, Lumea lui Banciu sau Ora de [tiri de la TVR, dar [i

la filme, meciuri de fotbal sau alte emisiuni de divertiment care au consum periodic. Iat` c` exist` concuren]`! Nu ne-am putea pl~nge de lipsa ei! |n vremea \n care erai redactor-[ef la ziarul Cancan, erai invitat adesea la emisiunea, azi concurent`, a lui Dan Capatos. Ce p`rere ai despre el ca moderator de emisiune monden`? A.A: N-ar fi onest s` pun verdicte \n privin]a niciunui coleg. Doar publicul este \n m`sur` s` ne judece.

Ne-am r`sf`]at publicul de fiecare dat` cu exclusivit`]i Cum ai reu[it s`-i furi “p`c`tosului” o parte din audien]`? A.A: Cancan TV \nseamn` o munc` sisific` [i un produs “clean”! Publicul pe care l-am fidelizat a \n]eles, \n timp, c` noi nu v~n`m audien]a cu orice chip. Seara de sear`, scoatem la suprafa]` pove[tile de via]` ale unor invita]i care nu [i-au “hr`nit” notorietatea din scandaluri. N-am acceptat ca a[a-zise vedete de carton s`-[i at~rne rufele murdare \n platoul nostru [i am refuzat s` ne “b`l`cim” \n promiscuitate. \n acest fel, ne-am c~[tigat publicul nostru, pe care l-am r`sf`]at de fiecare dat` cu exclusivit`]i! De altfel, s-a [i f`cut oarecum o de-

intErviu limitare \ntre publicul Cancan TV [i publicul care agreeaz` altceva! Ce trebuie s` fac` o vedet` ca s` fie invitat` la Cancan TV? Care sunt criteriile de selec]ie? A.A: Am afirmat-o [i \n alte r~nduri. Nu e suficient s` faci crize, s` fii mitocan sau s`-]i pui poalele \n cap ca s` apari la Cancan TV. Dimpotriv`! Invita]ii no[tri sunt legitima]i, de regul`, de o popularitate s`n`toas`, de decen]` [i de pove[ti interesante. Ce profil de vedet` sau specie monden` te enerveaz`? De ce? A.A: Showbizul din Rom~nia a procreat mul]i mon[tri mondeni. Sunt personaje ignobile, parvenite ca notorietate care intoxic` presa prin apari]iile lor penibile. Din p`cate, promovarea acestora este adeseori impus` de garan]ia unei audien]e generoase, fie c` ne referim la tirajele publica]iilor ori la ratingurile produselor TV. M` scandalizeaz` \ns` obscurantismul acestor mon[tri mondeni, snobismul pe care \l ridic` la rang de virtute, insolen]a lor… Ce vedete \]i st~rnesc admira]ia?

A.A: Nu am s` indic nominal nicio persoan`, ci am s` \ncerc s` conturez potretul-robot al unei asemenea vedete. Este excep]ional` \n domeniul \n care activeaz`, are bun-sim], este discret`, \n

dat` de cealalt` parte a baricadei? V~nat de paparazzi [i de reporterii mondeni? Cum ai reac]iona? A.A: N-am fost! Nu m-a[ vedea! Sigur a[ reac]iona...! Feti]a ta, Amira, [i-a f`cut recent debutul \n lumea modei. Te-ar \nc~nta ideea s` devin` o vedet`? A.A: Dac` \mi cere]i opinia, am s` fiu mai mult dec~t tran[ant: NU \n sensul de “vedet`” acceptat azi, \n Rom~nia! Nu am urm`rit dec~t ca Amira s` socializeze, s` “guste” din doza de trac generat` de podium, de reflectoare! Scopul a fost de a-i dezvolta o lejeritate \n exprimare \n fa]a unui public, nu de a o arunca \n “groapa cu vedete” a lumii mondene. P~n` la urm`, \n privin]a a ceea va alege s` devin`, ultimul cuv~nt \i va apar]ine!

contrast cu notorietatea avut`, [i nu v`t`meaz` limba rom~n`! V` propun un exerci]iu de imagina]ie. G~ndi]i-v` pu]in! Repera]i vreo vedet` care s` corespund` acestor “semnalmente”? Atunci aceasta \mi st~rne[te admira]ia! Ai fost sau te-ai vedea vreo-

Motto-ul t`u de pe siteul oficial al postului Kanal D este “Nu regreta nimic din ceea ce ai f`cut. Regret` doar ce n-ai f`cut!” Ce regre]i? A.A: N-am s` m` dezic de acest motto! Regret a[adar... ce n-am f`cut! Dar am credin]a c` Dumnezeu mi-a mai l`sat timp suficient... s` fac! Felicia Chirv`[oiu

Stop to shop 15

EvEnimEnt

Provocare la {ncePut de var~

Moda,

dincolo de mod`

Vara a \nceput \n for] pentru desig nerul Mihaela Drafta. Se spune ca 3 este cifra magic. Ei bine, \n cazul Mihaelei mitul a devenit realitate. Mai \nti a cucerit Chi[inul, apoi a creat o \ntreag colec]ie \n doar dou zile, pentru ca mai apoi s provoace brba]ii s fie „en vogue”. Roxana Bichi[ Carmen Cristea

16 Stop to shop

EvEnimEnt }inuta cu pulbere de diamante Nu exist` satisfac]ie mai mare pentru munca unui designer dec~t momentul \n care colec]iile sale cunosc succesul [i \n afara grani]elor ]`rii natale. Pentru Mihaela a venit momentul de a cuceri al]i oameni, alte culturi, alte meleaguri. Dup` ce Rom~nia \i este fanul num`rul 1, doamnele fiind r`sf`]ate cu colec]ii care mai de care mai ingenioase, unice [i cu stil, a venit r~ndul Republicii Moldova. Designerul a prezentat la Chi[in`u o parte din piesele de rezisten]` ale colec]iilor sale recente, vedeta acestora fiind o ]inut` de cocktail cu pulbere de diamante. Invitat` de onoare a unui eveniment, desf`[urat la Chi[in`u [i adresat, cu prec`-

dere, femeilor de afaceri [i iubitoarelor modei de peste Prut, rom~nca desemnat` „designerul anului 2011 \n Rom~nia” a r`pit privirile doamnelor [i domni[oarelor care au asistat la prezentarea crea]iilor sale. „Au fost fascinate de o rochie de cocktail, nude, din m`tase, cu un imprimeu realizat din pulbere de diamante. Dar [i eu am fost cucerit` de frumuse]ea moldovencelor [i de felul \n care acestea sunt dornice s` ]in` pasul cu moda.”, a declarat Mihaela. „M-a impresionat foarte mult naturale]ea lor, faptul c` nu am v`zut acest fenomen al pi]ipoancelor care ne sufoc` \n Bucure[ti. Sunt preocupate de modul \n care arat` [i \ncearc` s` ]in` pasul cu moda interna]ional`,

Foto: Andreea Olteanu Foto: Andreea Olteanu

Stop to shop 17

EvEnimEnt

Foto: Andreea Olteanu

chiar dac` marile brand-uri nu au p`truns \nc` pe pia]a din Chi[in`u", a m`rturisit designerul. De altfel, \n cadrul evenimentului toate ]inutele semnate de Drafta au f`cut senza]ie, de la rochiile de cocktail, de ceremonie [i p~n` la salopete.

Provocare pentru un designer provocator Apreciat` pentru evenimentele sale avantgardiste [i nonconformiste, Mihaela Drafta

18 Stop to shop

a fost provocat` de o cunoscut` companie de b`uturi fine s` realizeze, \n doar dou` zile, o colec]ie integral` \n trei culori: nude, negru [i mov. Rezultatul final a fost prezentat publicului \n cadrul unei seri speciale \ntrun restaurant exclusivist din Bucure[ti. â&#x20AC;&#x17E;Colec]ia capsul` de opt piese vestimentare a fost prezentat` de modele alese la spr~ncean` chiar de mine, \n func]ie de \n`l]imea lor, care trebuia s` dep`[easc` 1,80 metri.

Linia minimalist` are croieli simple [i decolteuri ad~nci [i a fost accesorizat` cu pantofi Louboutin de 7.000 de euro.â&#x20AC;?, explic` Mihaela. â&#x20AC;&#x17E;Am g~ndit prezentarea precum o pies` de teatru. Modelele [i-au f`cut apari]ia din cele patru col]uri ale localului, acoperite cu pelerine negre, de care s-au dezbr`cat pe m`sur` ce se apropiau de podium. Odat` urcate pe scen`, au intrat fiecare \n rolul ei. Una a \nceput s` r`sfoiasc` reviste, alta s` se

EvEnimEnt

Foto: Andreea Olteanu

aranjeze \n fa]a oglinzii, alta proba pantofi. A fost un eveniment frumos pentru care am avut mari emo]ii, \ntruc~t \ntreaga colec]ie a trebuit s` fie terminat` \n doar dou` zile.”, a povestit designerul.

B`rba]i \n vog` La un alt eveniment, g`zduit de showroom-ul Mihaelei Drafta, [i-au dat \nt~lnire nume sonore de b`rba]i tineri [i talenta]i din zone de showbiz, cinema [i publicitate.

Pentru to]i ace[tia, Mihaela a lansat sloganul „Man...en vogue”, pe care l-a inscrip]ionat pe o serie de tricouri ce va fi comercializat` \n magazinul s`u. C~nt`re]ul Drago[ Chircu, ocupant al locului doi la concursul "Vocea Rom~niei", actorii Vladimir Dr`ghia, Tudor Mih`i]` [i Oltin Hurezeanu, Bogdan Vl`dau, Victor Slav, jurnalistul Andrei Nourescu, Alexandru Flus - Communication Consultant la Porter Novelli [i Arpad Piko, fiul fostului ambasador al Ungariei la Bu-

cure[ti au purtat tricourile Mihaelei Drafta. Ellie White [i Ruxandra Dragomir, [efa Federa]iei Rom~ne de Tenis s-au num`rat printre vedetele care au admirat colec]ia de tricouri masculine, creat` de Mihaela special pentru ideea de b`rbat t~n`r, puternic [i modern. Distins` cu titlul de “Cel mai bun designer al anului 2011”, Mihaela Drafta demonstreaz` cu fiecare eveniment de mod` pe care \l lanseaz` c` merit` pe deplin aceast` recunoa[tere.

Stop to shop 19

SpEcial

C창nd

MODA

\nt창lne[te

SCENA

de zeci de ani, moda se [mbin` perfect cu lumea filmului, a operei ]i operetei, a teatrului ]i a televiziunii. costumele nu mai sunt de mult doar simple vestimenta\ii, ci unul dintre factorii principali [n transmiterea perfect` a mesajului artistic.

20 Stop to shop

|n ultimii ani, lumea muzical` a \nv`]at c` hainele ajut` enorm la succesul produsului \n sine. {i la noi \n ]ar`, mul]i dintre cei care performeaz` actul c~ntecului au \nceput s` acorde o aten]ie sporit` vestimenta]iei. Lucrurile au evoluat chiar p~n` \ntr-acolo \nc~t unii apeleaz` nu doar la stili[ti, c~t mai ales la designeri. C~nd \ns` actul muzical este unul mai aparte [i aten]ia cu-

SpEcial

venit` costumelor de scen` trebuie s` fie pe m`sur`. Diana Matei este o t~n`r` artist` care \n prezent performeaz` al`turi de taraful Cleante [i activeaz` \n ansamblul Profesionist al Armatei. Ea \mbin` cu succes jazz-ul [i muzica l`ut`reasc`, reu[ind s` \l impresioneze pe Demis Roussos cu show-urile ei speciale. Ca orice vedet` care se res-

pect`, artista se ocup` cu mare aten]ie de costumele pe care le folose[te pe scen`. Diana are o colec]ie impresionant` de ]inute pe care le folose[te \n show-urile sale [i pe care le-a achizi]ionat \n timp. Am aflat c` valoarea costumelor este inestimabil`, motiv pentru care am invitat-o s` ne spun` c~t de importante sunt ]inutele de scen` [i pe ce criterii lea creat.

costumul, aliatul artistului “Costumele mele de scen` sunt concepute \n a[a fel încât s` defineasc` stilul muzicii mele, personalitatea mea, s` arate bine pe mine [i s` aib` unicitate. E foarte important s` m` simt \n largul meu atunci când îmbrac o hain` de scen`, s` pot dansa [i s` nu-mi st~njeneasc` mi[c`rile. Pentru c` ultimul meu proiect

Stop to shop 21

SpEcial “Eu m` simt bine întrun costum care are un aspect glam. Îmi place foarte mult ro[ul, îmi plac cristalele, paietele, motivele florale, broderiile [i toate elementele care pentru unii poate reprezint` excentricitate. Nu mi-e fric` s` le folosesc, dar sunt foarte atent`, [i aici cel mai mare rol îl are Manuela: s` nu fie kitchos, ci de mult bun gust. Pentru croial`, m` inspir din trend-ul actual, de multe ori. Pentru restul, m` inspir din motivele costumelor populare române[ti, gipsi [i nu numai.”, declar` artista.

contactul cu multe culturi

este un ,,all stile fusion", \n care am folosit piese l`ut`re[ti [i folclorice pe ritmuri moderne, am \ncercat s` pun astfel de elemente [i \n costumele mele. Totul s-a concretizat cu ajutorul bunei mele prietene Manuela Pungan, care mi-a creat toate costumele [i ale c`rei idei au fost pe aceea[i lungime de und` cu ale mele.”, spune Diana Matei. Am aflat c` pentru ea este foarte important ca acel costum de scen` s` reprezinte o parte a mesajului pe care îl transmite.

22 Stop to shop

Diana Matei c~nt` de mic`. La v~rsta de 13 ani, \n urma unei preselec]ii organizat` la Palatul Copiilor din Bucure[ti, a fost aleas` pentru a participa la un turneu muzical artistic \n Vene]ia, Italia. A[a a \nceput cariera muzical` a artistei. Din anii 2000, al`turi de violonistul Marian Cleante [i de un alt chitarist valoros, Diana Matei a pornit \n turnee \n diverse col]uri ale lumii. Belgia [i Liban sunt doar dou` dintre ]`rile \n care arti[tii rom~ni au performat \n fa]a unui public numeros, pun~nd \n valoare un show cu elemente gipsy, jazzmanoush precum [i coveruri in-

terna]ionale. |n 2004, la Beirut, \n cadrul unui concert cu Demis Russos, Bonnie M [i Jose Fernandez, reprezenta]ia lor de excep]ie i-a atras aten]ia celebrului grec care [i-a dorit o colaborare cu ace[ti tineri senza]ionali. “Astfel am \nceput lucrul la un album, ce urma s` fie o combina]ie de sound-uri jazz cu elemente manouh [i solo-uri de vioar`, eu fiind vocalista al`turi de Demis. Din p`cate, colaborarea s-a sf~r[it din cauza atentatelor militare din Liban. |ns`, experien]a noastr` al`turi de celebrul c~nt`re] a fost una de neuitat.”, poveste[te Diana. Talentul lor i-a adus chiar [i \n cadrul Parlamentului European de

SpEcial la Bruxelles \n 2005, unde au f`cut un show de excep]ie, costumele fiind [i ele admirate pe m`sur`. Experien]a pe care au c`p`tat-o cei trei instrumenti[ti \n concertele din afara ]`rii i-a f`cut s` \[i doreasc` mai mult. Tindeau c`tre complexitate [i polivalen]`, a[a c` echipa Tarafului Cleante [i a Dianei Matei s-a extins. Naiul, contrabasul, ]ambalul [i acordeonul sunt instrumentele care au fost cooptate \n familia lor muzical`, spre a oferi auditoriului un program muzical de virtuozitate. Trucurile cu vioara realizate de Marian Cleante, faptul c` ]ambalistul c~nt` legat la ochi sau c` unul dintre membrii tarafului c~nt` la sticl` sunt doar c~teva

elemente cu care ei surprind. Cu at~t mai mult, Diana nu avea cum s` ignore poate unul dintre cei mai importan]i membrii ai echipei: costuma]ia. Astfel, c`l`torind mult [i intr~nd \n contact cu o serie de culturi, Diana a reu[it s` \[i perfec]ioneze nu doar actul artistic \n sine, dar [i vestimenta]ia de scen`. Iar faptul c` este o profesionist` [i \[i g~nde[te show-urile \n cel mai mic detaliu a dus la succesul garantat al carierei sale. Mai mult, moda este o pasiune a Dianei. â&#x20AC;&#x153;Ă&#x17D;mi place s` m` reinventez exact ca ea. Avem multe \n comun. Dar, oricare ar fi trend-ul, eu ĂŽmbrac o hain` care m` reprezint` [i care arat` bine". Vladimir Popa

Stop to shop 23

FaShion architEcturE

Istoria

TExTILELOR (II) |n cultura Islamic`, textilele semnificau luxul [i s`n`tatea, fiind de mare pre] din punct de vedere social. Ele erau transformate \n materiale cusute cu fire de aur [i argint (a[a cum se \nt창mpla cu m`tasea), fiind brodate [i decorate cu design-uri complexe. 24 Stop to shop

islamul timpuriu Textilele, una dintre diversele arte care au \nflorit \n perioada Islamic` timpurie, au jucat un rol extrem de important \n societate. Ele serveau ca [i \mbr`c`minte, decor \n locuin]e [i arhitectur` portabil` (corturi). Manufacturarea lor [i comer]ul erau extrem de sofisticate [i f`ceau obiectul unei industrii profitabile, construit` pe tradi]iile bizantine [i persane. |n

cultura Islamic`, textilele semnificau luxul [i s`n`tatea, fiind de mare pre] din punct de vedere social. Ele erau transformate \n materiale cusute cu fire de aur [i argint (a[a cum se \nt~mpla cu m`tasea), fiind brodate [i decorate cu design-uri complexe. De asemenea, textilele islamice se exportau \n mari cantit`]i c`tre Vest, unde proeminen]a lor era dep`[it` doar de impactul asupra limbilor europene. Multe cuvinte care definesc textile deriv` din arab` [i persan`. |n prezent, doar pu]ine materiale au supravie]uit, fiind martori ai acelei perioade. Acest fapt este cauzat de fragilitatea materialelor, dar [i pentru c` de-a lungul trecerii anilor textilele de provenien]` Islamic` au fost refuzate p~n` au disp`rut definitiv. Multe dintre ele au fost g`site \n Egipt, mai ales \n morminte, unde condi]iile de

FaShion architEcturE \ntuneric [i umiditate au ajutat la conservarea lor. Fragmentele care au rezistat demnonstreaz` c` se folosea bumbacul, p~nza de in, m`tasea [i l~na, adesea voposite \n culori vii. Aceste descoperiri vorbesc [i despre tehnologii bine dezvoltate \n ceea ce prive[te arta de colorare a materialelor. Cel mai des \nt~lnit tip de material Islamic este cel decorat cu o band` lung`, pe care se inscrip]ionau numele [i titulatura propietarului, dar [i data [i locul de fabrica]ie. Astfel de materiale inscrip]ionate, o parte dintre ele fiind p`strate \n County Museum Of Art din Los Angeles, sunt cunoscute ca “Tiraz”, din cuv~ntul de sorginte

persan` “brodare”. A[a cum sugereaz` acesta, decorarea epigrafic` (scris` \n Kufic) era realizat` la final, dar se putea s` fie ]esut` direct pe hain`, o tehnic` specific` ]es`turii de tapi]erie. Alte tipuri din perioada Islamic` timpurie erau tapi]eriile. De exemplu, un fragment dintr-o colec]ie aflat` \ntr-un muzeu demonstreaz` c` \n modul de decor exista influen]a artei Sasaniane (persane). Aceste textile dateaz` de la \nceputul secolui VIII sau IX [i mai mult ca sigur au fost realizate \n Egipt, unde arta tapi]eriilor exista \nc` din timpul faraonilor. Baza din p~nz` de in are aplicat` o band` decorativ` din m`tase sau ni[te p`s`ri care seam`n` cu ra]ele, fiecare pas`re fiind \ncadrat` de un medalion. Aceste medalioane alterneaz` cu dou` perechi identice de aripi, o versiune abstract` a modelului coroanei regale persane. Pictura, adesea pozi]ionat` \n partea de sus [i \n cea de jos, era ceva normal pentru textilele din perioada Islamic` timpurie, de asemenea de inspira]ie persan`.

textilele persane |n timpul secolului XVII, aristrocra]ia persan` \[i art` statutul social la nivelul m~necilor hainelor. Ei foloseau hainele ca [i dovad` a boga]iei, aleg~nd cele mai scumpe materiale. Hainele de purtat, textilele cu care \[i acopereau caii, cele cu care \[i decorau casa (pe pere]i, pe mobile sau pe podele), totul era din materiale extrem de scumpe. Adesea, textilele de acest gen se

foloseau ca [i cadou pentru regi, \n form` de respect absolut. St`rlucirea textilelor din m`tase [i a ]es`turilor a avut adesea ca inspira]ie poemele [i picturile \n minatur`. Ele sunt dovada unui rafinament de \nalt` clas`, care azi serve[te ca model \n realizarea design-ului anumitor materiale. Ele erau colorate c~teodat` viu, alt`dat` pal, dar cu accente cosmopolite, a[a cum obi[nuiau s` fac` [i comercian]ii din Vene]ia. }es`turile se imprimau sau se brodau cu imagini din flor` sau faun`, fiind un vocabular \n sine, a[a cum este [i cazul maiestuoaselor covoare persane. Avem un contrast \ntre geometria abstract` ce se reg`se[te \n desenele tribale \n multe culori [i modelele clasice din textilele [i covoarele persane ]esute la sate. Istoria brocarturilor din m`tase ]esut` datez` dinainte de

Stop to shop 25

FaShion architEcturE Conform istoricilor, acum 2.000 de ani, anumite haine se f`ceau cu dantel` din aur sau argint. dinastia Sassanid. La acea vreme, aceast` art` se exporta \n Europa [i la Roma. Dup` perioada Sassanid, \ntruc~t folosirea aurului era interzis` \n cazul b`rba]ilor, ]es`turile de acest tip s-au oprit. |n era Mogul, industria textilelor aproape c` disp`ruse \n Iran, iar ]es`torii tr`iau ascun[i, de fric` s` nu fie omor~]i. |ns`, industria a ren`scut \n timpul domniei lui Safavid [i a lui Shah Abbas, mae[trii \n arta brocarturilor fiind ruga]i s` emigreze \n Isfahan [i s` \nceap` a lucra \n atelierele regale. |ntre secolele XI [i XIII, ]es`turile din brocart au cunoscut iar declinul. |n era Qajar [i \n timpul regimului de dinainte, m`t`surile din brocart [i catifeaua erau folosite doar \n ]inutele formale, pe partea de deasupra a mobilierului sau \n realizarea perdelelor de la Curte. |n aceste timpuri, brocarturile se ]eseau prin metodele vechi, iar materialele din care se realizau erau m`tasea [i dantela aurie ori argintie, fiind vopsite cu ingrediente naturale.

26 Stop to shop

Conform istoricilor, acum 2.000 de ani, anumite haine se f`ceau cu dantel` din aur sau argint. |n ceea ce prive[te propor]ionalitatea [i coordonarea desenelor [i a culorilor, modelele hainelor persane (Sassanid) ating gradul cel mai \nalt de perfec]iune. Cele mai folosite modele erau: p`s`ri, animale, scene de v~n`toare [i de c`l`rie, dar [i desene abstracte. Dup` perioada Sassanid, abia \n timpul prioadei islamice re\nvie arta brocarturilor cu modele precum p`s`ri sau lei,

p`sari Phoenix sau vulturi, puse pe textile fine care d`deau na[tere unor haine senza]ionale, demonstr~nd progresul din acea perioad` at~t \n ceea ce prive[te ]es`turile, c~t [i arta design-ului. |n timpul perioadelor care au urmat, au ap`rut noi [i noi modele create at~t de pictori dar [i de ]es`tori, fapt care a stat la baza na[terii unor textile cu credit \n perioada Safavid. A[adar, perioada de glorie a textilelor a \nceput \n era Safavid. Piesele din m`tase erau de trei tipuri: simple, cu brocart sau m`tase aurit`, catifea u[oar`. |n perioada lui Shah Abbas, ]es`turile cu brocart de valoare au continuat s` aib` la baz` piese atent lucrate. Aceste ]es`turi au \mprumutat numele unui ]es`tor, fiind cunoscute ca "Ghias". Dou` mici astfel de piese din perioada lui Shah Abbas pot fi v`zute la muzeul â&#x20AC;&#x153;Metropolitanâ&#x20AC;?. Cei mai faimo[i ]es`tori din acele timpuri erau: Ghias, Abdullah, Bin Mohammad, Moezeddin, Ibne Ghias [i Issa Abbasi. Hainele aurite [i brocarturile erau folosite de demnitari [i comandan]i, al`turi de alte piese de decor, precum catifeaua [i satinul â&#x20AC;&#x201C; purtate at~t de b`rba]i, c~t [i de femei. Brocarturile [i catifeaua aurie au atras aten]ia arti[tilor din perioada Qajar, iar aceast` art` a textilelor s-a transmis din genera]ie \n genera]ie, fiind folosit` pentru textilele care decorau haine, mobile [i locuin]e. Roxana Bichi[

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Ce dac` este var`, jachetele din piele fin` sunt perfecte pentru briza serii.” Colec]ia S.W.O.R.D for Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 27

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Alege un model de inspira]ie biker, c` s` fii \n trend!” Colec]ia S.W.O.R.D for Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

28 Stop to shop

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Poart` culori puternice! |n cazul pielii, este important` prelucrarea pentru un aspect vintage; d` un plus de valoare [i stil.” Colec]ia S.W.O.R.D for Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 29

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Alege jacheta – c`ma[` pentru un look rebel!” Colec]ia S.W.O.R.D for Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

30 Stop to shop

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Nu-]i fie fric` de culoarea deschis` a pielii. Efectul patin` se accentueaz` odat` cu purtarea.” Colec]ia S.W.O.R.D for Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 31

nEwS From... Cercei cherries melI melo 19,99 RON

Agrafe melI melo 9,99 RON

Benti]` blue melI melo 12,99 RON

Br`]ar` melI melo 29,99 RON Colier m`rgele melI melo 59,99 RON

Bro[` cherry melI melo 19,99 RON

Inel fruit melI melo 19,99 RON

Geant` fruits melI melo 79,99 RON Portofel orange dots melI melo 59,99 RON

Ceas pink melI melo 59,99 RON

32 Stop to shop

Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

tipS

universul machiajului by Belinda Liu

34 Stop to shop

Demachierea - prima condi]ie pentru un ten frumos Cu toate c` orice femeie [tie c~t de important` este demachierea, seara, \nainte de culcare, pu]ine dintre noi respect` aceast` regul` cu stricte]e [i multe dintre noi chiar sar peste aceast` etap` atunci c~nd sunt prea obosite sau c~nd ajung t~rziu acas`. Din p`cate, acest lucru duce la deteriorarea prematur` a tenului, care nu se poate reface [i nu poate respira pe timpul nop]ii. De asemenea, este la fel de important s` [tim cum s` ne demachiem corect, \n caz contrar risc~nd s` afect`m tenul, mai mult dec~t s`-i facem bine. Iat` pa[ii pe care trebuie s`-i urm`m pentru o demachiere corect`:

1. lapte demachiant plus tonic Este important s` folosim at~t laptele demachiant, c~t [i tonicul. De ce? Dup` demachierea cu lapte, PH-ul pielii este unul acid. Rolul tonicului este acela de a modifica caracterul chimic al pielii dintr-unul acid \ntr-unul basic. |n plus, el cur`]` [i restul ma-

chiajului [i laptele r`mas pe piele.

2. ordinea procesului de demachiere Ordinea demachierii este [i ea foarte important`. De exemplu, primele sunt buzele deoarece rujul se \ntinde \n afara lor atunci c~nd le demachiem. Buzele se vor [terge din exterior c`tre interior. Urmeaz` ochii: se aplic` discheta pe ochi [i se las` c~teva secunde pentru a dizolva machiajul, \n special rimelul – dac` este "water proof", iar apoi se cur`]` de sus \n jos [i invers. Ultimul este tenul. Se aplic` discheta [i se [terge u[or fardul, cu mi[c`ri

circulare de pe frunte, nas, b`rbie [i obraji. Un alt aspect al acestui proces \l constituie tipul de demachiant pe care \l folosim pentru fiecare tip de ten. Astfel: Pentru tenul normal sau mixt, opt`m pentru lapte demachiant [i tonic; Pentru tenul uscat este nevoie de hidratare [i nutri]ie, astfel c` s-ar putea ca laptele [i tonicul s` nu fie suficiente. |n acest caz, folosim ulei sau crem` dup` demachiere. De asemenea, exista [i tonic sau lapte demachiant cu formul` de hidratare; Pentru tenul gras, \n general [i cel mai sensibil dintre toate tipurile de ten, se recomand` consultarea unui dermatolog care este \n m`sur` a ne recomanda produsele potrivite tipului de ten [i problemei.

 



Belinda Liu Fashion designer & Make-up Artist

Stop to shop 35

BEauty nEwS

ai grij~ de corPul t~u!

sfaturi estivale

36 Stop to shop

BEauty nEwS anumite imperfec]iuni corporale. Este adev`rat c` o femeie trebuie s` aib` grij` mereu de felul \n care arat`, nu doar pe perioada lunilor de var`, \ns` pentru cele care \[i intensific` acest efort mai ales acum ([i nu numai), am \ncercat s` afl`m mici secrete ale unui corp frumos. {i cum puteam s` facem asta, dac` nu apel~nd la specialist.

Frumuse]ea – un tot unitar

untem \n plin` var`. Toate domnele [i domni[oarele sunt preocupate din plin de modul \n care arat`. {i asta \ntruc~t b`ile de soare reprezint` principala activitate din timpul liber, iar hainele nu mai ascund - ca \n anotimpul rece -

Liza Pintileasa, reprezentantul salonului “Hair Wellness ...and more” ne-a primit cu c`ldur` [i ne-a punctat \nc` de la \nceput c` atunci c~nd vine vorba de femei nu exist` doar un anumit aspect la care se face referire. “O femeie trebuie s` aib` grij` \n permanen]` de tot ceea ce este legat de corpul s`u: de p`r, de fa]`, de unghii [i de corp. Un p`r s`n`tos, mai ales vara, \nseamn` un p`r hidratat. Aten]ie [i la tipul de vopsea, dar [i la [amponul, balsamul [i masca folosite. Este cunoscut faptul c` soarele afecteaz` p`rul, \l ususc` [i \l decoloreaz`. Pe l~ng` tratamentele efectuate acas`, trebuie s` apel`m [i la saloanele de coafur`, unde sunt folosite produse profesionale.”. |n ceea ce prive[te unghiile, Liza este de p`rere c` [i acestea necesit` un tratament continuu, mai ales c` ele sufer` aplic`ri de oj`. Uleiurile pentru cuticule, tratamentele pentru unghia \n sine sunt secrete ale unor manechiuri [i pedichiuri perfecte [i

atunci c~nd culoarea nu mai ascunde unghia.

tratamentele corporale la cald Am \ntrebat-o pe reprezentanta “Hair Wellness ...and more” ce poate s` fac` o femeie ca s` lupte cu celulita, aceast` “boal`” care streseaz` f`r` \ncetare mintea doamnelor. Liza Pintileasa ne-a explicat c`, \n primul r~nd, trebuie acordat` o aten]ie sporit` alimenta]iei [i modului de via]`. Consumul de fructe [i legume, de lichide, evitarea tutunului [i a alcoolului sunt esen]iale at~t \mpotriva celulitei, c~t [i pentru un aspect s`n`tos al pielii. “Tratamentele corporale la cald sunt tratamente de sl`bire [oc [i de \ndep`rtarea celulitei.”. De la specialistul "Hair Wellness ...and more" am aflat c` acestea cuprind urm`toarele etape: peeling corporal pentru deschiderea porilor [i eliminarea stratului de celule moarte; aplicarea, prin masaj, a unei creme termo-active, ce confer` c`ldur` corpului [i activeaz` circula]ia sanguin`; aplicarea unei m`[ti corporale pe baz` de diferite substan]e organice (ceai verde, cafea, vin, etc.) cu efect lipolictic [i \nf`[urarea corpului \n film osmotic; introducerea \n termocuvert` timp de 40- 50 minute; \ndep`rtarea produsului [i efectuarea unui masaj cu o crem` anticelulitic` specific`.

    

Stop to shop 37

BEauty nEwS

“ ” Pe lâng` tratamentele efectuate acas`, trebuie s` apel`m [i la saloanele de coafur`, unde sunt folosite produse profesionale.

Liza Pintileasa, “Hair Wellness...and more”

Electrostimularea Electrostimularea este [i ea o metod` care te scap` de celulit`. “Celulita apare din cauza deregl`rii circula]iei sangvine [i deci a aportului de oxigen asupra stratului adipos.”, explic` Liza. Prin electrostimulare se \mbun`t`]e[te circula]ia, activ~nd schimbul de substan]e. Astfel, se \nt`re[te [i musculatura, acceler~ndu-se \n acela[i timp eliminarea celulelor grase, amelior~ndu-se [i chiar elimin~ndu-se aspectul de coaj` de portocal`. Dar [i pielea beneficiaz` de pe urma acestui proces, devenind neted` [i tonifiat`.

tratamentul facial [i corporal cu mezoterapie La "Hair Wellness ..and more" doamnele pot opta [i pentru mezoterapia virtual`. Este o metod` neinvaziv`, ce nu d`uneaz` [i nu rupe capilarele. “|n

38 Stop to shop

tratamentele cosmetice din ziua de ast`zi ajut` la revitalizarea facial`, \mpotriva celulitei [i a vergeturilor. La nivel epidermic, favorizeaz` renovarea celular`, favorizeaz` penetrarea agen]ilor activi la nivel dermic [i are efecte vizibile \n revitalizarea straturilor din piele.”, explic` Liza. Mezoterapia facial` are efecte de anti-\mb`tr~nire, anti-

oxidare [i fermitate. Mezoterapia corporal` - tratament \mpotriva vergeturilor - ofer` fermitate pielii [i ajut` la drenajul limfatic. A[adar, doamnelor, nu uita]i: grija pentru corpul dumneavoastr` este un proces continuu, iar dac` apela]i si la ajutorul speciali[tilor rezultatele vor fi senza]ionale! Carmen Cristea

nEwS

Parfumeria de art`

casa neela verMeire crĂ&#x2030;ations

40 Stop to shop

FaShion nEwS

arfumul: esen]`, terapia sim]urilor, arm` de seduc]ie. Marii parfumieri tr`iesc pentru a crea noi [i noi frecven]e, se joac` cu ingredientele iar din amestecul lor se nasc parumuri unice, menite s` \mbrace fiecare personalitate. Din cele mai vechi timpuri, partea olfactiv` a jucat un rol important. Ca arm` a seduc]iei, cine a \nv`]at cum s` foloseasc` un parfum nu a avut dec~t de c~[tigat \n jocul senzorial al tachin`rilor de amor. Atunci c~nd se na[te o esen]`, parfumierul o \nso]e[te cu povestea ei. Ce l-a inspirat, ce plante a combinat. Care este menirea acelui parfum. Cui se adreseaz`. Unde a fost f`cut. Iar atunci c~nd pentru esen]a din sticl` garanteaz` [i o mare Cas`, reu[ita este garantat`.

Neela Vermeire, \n premier` \n România Pe o pia]` unde mai toate brandurile \ncep s` \[i fac` apari]ia, orice noutate care aduce cu sine [i exclusivitatea nu poate dec~t s` bucure. Recent, cei de la Createur 5 D’Emotion au f`cut o surpriz` [i o mare bucurie celor care [tiu s` aprecieze un parfum de calitate. Au adus \n exclusivitate prima colec]ie de parfumuri a casei NEELA VERMEIRE CRÉATIONS, colec]ie prezentat` în cadrul edi]iei 2012 a Târgului de Parfumerie de la Milano, unde s-a bucurat de un real succes. Conform reprezentan]ilor Createur 5 D’Emotions, parfumurile sunt disponibile în foarte pu]ine botiques din Europa. “Cel mai disputat subiect la edi]ia târgului de parfumerie de anul acesta a fost ni[a care începe s` capete o tent` prea commercial` [i cât de rare sunt acum casele care r`mân tributare principiilor pe care s-a construit acest seg-

Stop to shop 41

nEwS ment.”, a declarat Alexandra Paven, fondator Createur 5 D’Emotions [i Hobirama. “Sintagma ingrediente rare sau extrem de scumpe a devenit un cli[eu, pentru c` a fost folosit` în mod abuziv [i gratuit în România, în scopul promov`rii, într-o pia]` educat` superficial. Linia Neela Vermeire este cu adev`rat o linie de colec]ie, care apare o dat` la 5 – 6 ani, din dragoste pentru parfumeria de art`. Implic` mult curaj [i idealism, având \n vedere bugetul foarte mare investit în ingredientele folosite [i produc]ia extrem de mic`. Este o linie pentru connaisseurs.”, a completat Alexandra.

“Înc` de la început, mi-a fost evident conceptul de la care voi porni aceast` gam` de parfumuri: o scrisoare de dragoste c`tre India. Am vrut s` aduc un tribut ]`rii mele de origine, s` fac o dedica]ie culturii mele, ]`rii, familiei, prietenilor din trecut [i din prezent. De ce scrisoare de dragoste? Pentru c` numai a[a a[ fi putut s`-mi exprim ni[te sentimente atât de puternice [i adânc înr`d`cinate. Este în definitiv un tribut adus Indiei, îns` folosind cele mai bune competen]e fran]uze[ti.”, spune Neela Vermeire.

Axa Vermeire - Duchaufour Neela Vermeire s-a n`scut la Calcutta, locuind \n prezent la Paris, unde [i-a lansat prima colec]ie de parfumuri de ni[` al`turi de vestitul parfumier Bertrand Duchaufour. Colec]ia este menit` s` fie un tribut adus ]`rii de origine a autoarei, India, prin intermediul c`ruia artista poate împ`rt`[i amintiri, emo]ii, arome legate de copil`ria ei [i de vizitele f`cute rudelor r`mase acolo. Duchaufour este considerat, de c`tre mul]i colegi de breasl` [i nu numai, drept unul dintre cele mai bune “nasuri” din industria parfumurilor, având în CV colabor`ri cu mari case de parfumuri, precum Comme des Garçons [i L’Artisan Parfumeur. Fiindu-i recomandat Neelei de un prieten comun, Bertrand a fost ales s` creeze întreaga trilogie.

42 Stop to shop

Trilogia Cele trei parfumuri reprezint` o adev`rat` infuzie de istorie indian`: trei parfumuri distincte pentru trei perioade istorice diferite: Trayee, Mohur [i Bombay Bling!. trayee reprezint` senin`tatea spiritual` a Indiei Antice, pe-

rioada vedic` (cca. 1700 – 320 |.C.), în care au fost scrise cele mai vechi scripturi ale Hinduismului. Pentru acest parfum, Duchaufour s-a documentat intensiv despre filosofia Ayurvedic` [i ingredientele folosite de adep]ii ei în medicin`. Creaz` atmosfera din templele Hinduse prin aromele puternice folosite: busuioc, smirn`, cedru de Virginia [i ambr`. Notele sale dispar [i reapar, surprinzând de fiecare dat` persoana care îl poart`. Mohur este inspirat de Mehrunissa, una dintre împ`r`tesele dinastiei Mughal, pasionat` de procesul de creare a parfumurilor. Perioada istoric` abordat` se desf`[oar` între Era Mughal (1526-1858) [i cea a ocupa]iei Britanice (care a durat p~n` în 1947). Senza]ia pe care o ai purtând acest parfum este aceea de confort, datorit` combina]iei puternice de trandafir [i lemn de agar (oud). Notele elegante [i sofisticate nu lipsesc nici din compozi]ia acestui parfum: piper, coriandru, semin]e de morcov, r`[in` benzoic` sau tuberoz`. Bombay Bling! Înf`]i[eaz` haosul [i dinamismul Indiei moderne. Este un parfum viu [i vibrant, care poate fi descris pe scurt ca fiind floral [i fructat. Duchaufour s-a inspirat pentru acest parfum din filmele de la Bollywood, din hainele actorilor [i eticheta lor, adaugând note nea[teptate de un neofit al parfumurilor de ni[`: chimion, cardamon, tutun, tuberoze sau coac`ze negre. Vladimir Popa

FaShion nEwS

Stop to shop 43

woman in StylE

Mihaela Drafta: “Pentru serile când este musai s` fim elegante, \ns` nu avem chef de rochii sau fuste, o pereche de pantaloni cu talie joas` [i evaza]i sau o salopet` elegant` din satin [i cu croieli asimetrice ne pot scoate oricând din \ncurc`tur`.” 44 Stop to shop

woman in StylE

Mihaela Drafta:

Foto: Zoltan Lorencz

â&#x20AC;&#x153;O rochie verde scurt` cu o croial` asimetric`, perfect` pentru o ie[ire la o serat` monden`.â&#x20AC;?

46 Stop to shop

woman in StylE

Mihaela Drafta:

Foto: Butuc Constantin

â&#x20AC;&#x153;O rochie pentru o div` din zilele noastre. O femeie frumoas`, cult` [i cu o astfel de ]inut` regal` va atrage cu siguran]` toate privirile la un eveniment monden.â&#x20AC;?

Stop to shop 47

woman in StylE

Mihaela Drafta: â&#x20AC;&#x153;Pute]i ar`ta precum o prin]es` veritabil` \ntr-o rochie ampl`. Partea superioar` este din dantel` [i mulat` pe talie, pe care o scoate excelent \n eviden]` prin croiala grandioas` a fustei. Ideal` pentru femeile \nalte.â&#x20AC;? 48 Stop to shop

woman in StylE

Mihaela Drafta:

Foto: sergioostudio.com

â&#x20AC;&#x153;O alt` alternativ` de a fi modern` [i elegant`, dar \n acela[i timp comod`, este o bluz` elegant` [i o pereche de pantaloni din piele, ambele de culoare neagr`. Pantofii cu toc nu trebuie s` lipseasc`.â&#x20AC;?

Stop to shop 49

FaShion StylE

New

sedin|~ foto cu sosia lui Brad Pitt

TRENDs by Adina Buzatu

50 Stop to shop

“ ”

FaShion StylE

“}inutele se adreseaz` b`rba]ilor afla]i mereu \n mi[care, c`rora nu le este team` s` poarte culori vii [i asocieri nonconformiste de item-uri vestimentare.

Adina Buzatu

[a cum ne-a obi[nuit, Adina Buzatu surprinde \ntotdeauna. Fie c` este vorba de brand-uri masculine aduse \n exclusivitate (vezi celebrele p`l`rii Borsalino), fie c` amintim evenimentele pline de culoare [i inedit, atunci c~nd spui TRENDS by Adina Buzatu spui fashion masculin. Cum \i place mereu s` afirme, stilista iube[te s` \mbrace b`rba]ii pe care [i-i dore[te mereu cu stil. Am provocat-o pe Adina la o discu]ie, afl~nd c` recent a f`cut un shooting cu unul dintre cei mai titra]i manechini masculini, Aris Kontos. Considerat de c`tre People Magazine drept cea mai fidel` “sosie” a lui Brad Pitt, modelul de origine greac` a pozat \n premier` \n Rom~nia pentru brand-ul Trends by Adina Buzatu.

sesiune foto ca la carte!

F`r` prea multe cuvinte, \ntruc~t imaginile vorbesc de la sine, Aris a fost alegerea ideal`. Am aflat \ns` c` este pasionat de sport, are o alimenta]ie echilibrat` [i un stil de via]` s`n`tos. Noua campanie Trends by Adina Buzatu a fost fotografiat` de Sergiu Zimbilschi, dup` un concept original care \i apar]ine stilistului R`zvan Sanda. “L-am vrut pe Aris Kontos drept imagine a colec]iei de var` 2012 pentru asem`narea sa izbitoare cu Brad Pitt. Actorul american este unul dintre cei mai elegan]i b`rba]i ai vremurilor noastre. {i m` refer aici la adev`rata elegan]`, caracterizat` prin simplitate [i atitudine,

Stop to shop 51

FaShion StylE

52 Stop to shop

FaShion StylE în antitez` cu mul]i dintre b`rba]ii din România care cred c` accesorizarea exagerat` [i vestimenta]ia înc`rcat` sunt cheia succesului. Gre[it! Simplitatea [i atitudinea sunt ingredientele de baz` ale rafinamentului.”, a punctat Adina. Fotografiat` la crepuscul, pe malul m`rii, linia casual a fost pus` \n valoare de decorul st~ncos [i arid al unei plajei private. Astfel, ]inutele \n tonuri neutre s-au contopit \ntr-un “tot unitar”, cu lumina amurgului, valurile stranii ale m`rii [i duritatea st~ncilor. |n contrast total cu linia casual, cea sporty pune accent pe combina]iile de nuan]e tari, printuri \ndr`zne]e [i accesorii (ochelari de soare, [epci \nflorate, p`l`rii panama sau turbane) care atrag toate privirile, \n zilele toride ale verii. “}inutele se adreseaz` b`rba]ilor afla]i mereu \n mi[care, c`rora nu le este team` s` poarte culori vii [i aso-

cieri nonconformiste de item-uri vestimentare.”, explic` stilista.

|ntoarcerea la natur` Am aflat de la Adina Buzatu c` noua campanie a brand-ului de haine masculine este axat` pe dou` direc]ii distincte: casual [i sporty. Mai mult, ea reprezint` o extensie a colec]iei SS 2012, care pune accent pe \ntoarcerea omului c`tre natur`, mi[care \n aer liber, grija pentru mediu [i un life-style s`n`tos! “Potrivit` serilor r`coroase petrecute pe malul m`rii, selec]ia de haine casual este reprezentat` de haine din materiale 100% naturale, precum bumbacul, inul sau c~nepa. }inutele combin` armonios piese reprezentative din portofoliul de 32 de brand-uri Trends by Adina Buzatu (pantaloni, sacouri, c`m`[i) \n tonuri de bej –nisipiu, kaki, grej sau nuan]e de gri [i ruginiu. Tri-

courile cu print declarativ, jean[ii, e[arfele, curelele [i br`]`rile din piele cu ]inte aduc o not` rebel` acestei colec]ii.”, a conchis Adina. Text: Carmen Cristea Foto: Sergiu Zimbilschi

Stop to shop 53

BEauty Shop

geant` c adou

36o1llection lei

B&B C endra [i K

Ap` de toalet` "LE MALE" TERRIBLE

45Rocher lei

Yves

(Flacon vaporizator 125 ml)

Ap` de toalet` SMOOTHIE

32ollection

(Flacon vaporizator 100 ml)

lei

B&B C endra [i K

25Rocher lei

Yves

Ap` de toalet` EAU DES VAHINĂŠS

(Flacon 100 ml)

Mascara

12R5ocher lei

Yves

Gel de du[ SMOOTHIE

(Flacon 400 ml)

54 Stop to shop

BEauty Shop r Shimme Cubes

65Rocher lei

Yves

86Body lei

The p Sho

Crem` anti-rid FPS 30

24ollection lei

(Cutie 50 ml)

B&B C endra [i K

36o0llection lei

B&B C endra [i K

Spray Hidra-Protec]ie Medie FPS 15

(Flacon spray 150 ml)

Ap` de parfum ELIE SAAB

(Flacon vaporizator 50 ml)

69Rocher

Mini Hi Shine

lei

(Flacon spray 150 ml)

Spray Protec]ie Extrem` FPS 50

Yves

96Rocher lei

56 Stop to shop

Yves

81Body lei

The p Sho

Pearl Radiance Primer

29Body lei

The p Sho

BEauty Shop

43Body

55ollection

lei

The p Sho

B&B C endra [i K

SPARITUAL TRUEBOND mini multi-tasker base & topcoat Puff on Radiance

Lip & Cheek Dome Lacuri de unghii cu particule din aur SPARITUAL GOLD

55ollection lei

B&B C endra [i K

Gel r`coritor SOS dup` plaj`

(Tub 150 ml)

32Rocher lei

Yves

36Rocher

Yves

88Body lei

lei

Lapte dup` plaj` pentru intensificarea bronzului

The p Sho

(Flacon spray 150 ml)

e fa]` Crem` d ` plaj` up anti-rid d l) (Tub 50 m

41Body lei

36Rocher

The p Sho

lei

Yves

48Rocher lei

Lapte hidratant

(Flacon 150 ml)

Yves

Liquid Eyeliner Stop to shop 57

iStoria BijutEriilor

Bijuteriile, dincolo de frumuse]ea lor sau de pietrele pre]ioase pe care le con]in, fascineaza prin legende. De-a lungul timpului s-au fcut cercetri, s-au scris cr]i, au fost realizate filme avnd subiect principal bijuterii MIT, ADEV~R sAU PUBLIcITATE? blestemate. Unii sus]in c frumuse]ea [i valoarea pietrelor pre]ioase iau min]ile oamenilor. Al]ii afirm c blestemele vin de la zei sau de la proprietari. Iar alte voci invoc dorin]a pur de publicitate. Indiferent pentru care dintre variante se opteaz, istoria vine cu dovezi.

Blestemul

pietrelor pre\ioase

58 Stop to shop

iStoria BijutEriilor safirul Delhi Purple Fascinanta poveste a Safirului Delhi Purple este una care p~n` de cur~nd nu s-a spus, \ntruc~t nu se [tia. Asta p~n` la momentul \n care un t~n`r curator de la â&#x20AC;&#x153;Natural History Museumâ&#x20AC;? din Londra a descoperit o scriere care fusese \ndosariat` \mpreun` cu piatra pre]ioas`. Safirul \n sine nu este nici rar, nici nu are o valoare ie[it` din comun. Montura lui este \ntr-un inel de argint, decorat cu semne misterioase astrologice [i alchimice. Ceea ce i-a atras, \ns`, aten]ia curatorului muzeului a fost acest bilet. Odat` cu descoperirea lui \ncepe [i povestea unui safir purt`tor de blestem. Safirele de culoare ro[u\nchis sunt adesea neapreciate, neav~nd valoarea tradi]ionalelor safire albastre. Spre deosebire de safirele albastre sau roz, care trebuie supuse unui tratament la cadur` pentru a se ob]ine culoarea perfect`, cele ro[u-\nchis necesit` extrem de rar acest tip de tratament [i au capacitatea natural` de a-[i schimba culoarea atunci c~nd sunt supuse la diferite tipuri de lumin`. De[i se crede c` safirele poart` cu sine puterea spiritual` a ilumin`rii [i p`cii interioare, acord~ndu-li-se capacitatea curatoare asupra reumatismului [i bolilor mintale, \n cazul safirului Delhi Purple povestea este cu totul altaâ&#x20AC;Ś Cele mai vechi atest`ri legate de acest safir duc pe t`r~-

murile din India. Se spune c` a fost furat din Templul din Indra \n timpul teribilei r`zmeri]e din 1857. |n mod ironic, acest templu apar]inea chiar zeului hindus al r`zboiului [i se crede cu t`rie c` exact \n momentul \n care safirul a fost furat a c`zut un blestem, lansat de zeul \nsu[i.

Blestemul \ncepe a face victime Safirul a ajuns \n Anglia, adus fiind de colonelul W. Ferris, care avea s` regrete amarnic c` a luat acas` aceast` piatr`. Imediat dup` \ntoarcerea \n Regat, \ntreaga familie a lui Ferris a \nceput s` aib` probleme de s`n`tate [i financiare. To]i au dat vina pe o serie de investi]ii nefericite f`cute de Ferris [i fiul lui, investi]ii care au adus familia \n ruin`. |ns` lucrurile au luat o

\ntors`tur` grav` \n momentul \n care unul dintre prietenii de familie s-a sinucis, av~nd \n posesia sa safirul adus de Farris. Urm`torul propietar al lui Delhi Purple a fost un scriitor, Edward Heron-Allen. El a cump`rat piatra \n 1890. Heron-Allen, un prieten apropiat al lui Oscar Wilde, vorbe[te de o serie imediat` de ghinioane care l-a f`cut s` cread` c` safirul purta un blestem. Cu at~t mai [ocante erau afirma]iile lui, cu c~t Heron-Allen era o persoan` educat` [i extrem de respectat`, cu succes academic \n nenum`rate domenii, printre care [i [tiin]a. Nu era genul de om care s` cad` prad` mitologiei [i supersti]iilor. |ns`, din momentul \n care a avut suspiciunea c` acest safir este cauza \nt~mpl`rilor nefericite din via]a sa, a \ncercat s` \l v~nd`.

Stop to shop 59

iStoria BijutEriilor De dou` ori! Dar, de fiecare dat`, prietenii s`i care \[i doriser` piatra i-au returnat-o, motiv~nd c` imediat dup` achizi]ie o serie de ghinioane le-a lovit via]a. Mai mult, Heron-Allen a povestit c` \n urma acestor e[ecuri de a vinde safirul a decis s` \l arunce \n Canalul Regent. Surpriza maxim` a fost c` piatra a revenit \n posesia sa, la trei luni, fiind g`sit` de unul dintre cei care se ocupau cu drenarea canalului. Bijutierul care a cump`rat piatra de la muncitor a recunoscut-o [i i-a returnat-o lui Heron-Allen care a fost [ocat [i

60 Stop to shop

a \nceput s` jure c` safirul este blestemat. |ntr-un final, \n 1904, dup` na[terea primei sale fiice [i la 14 ani de c~nd era posesorul safirului Delhi Purple, HeronAllen luat o decizie. S`tul de r`ul care i se \nt~mpla, de[i nu credea \n mistic, a apelat la speciali[ti care au incantat piatra. Apoi a sigilat-o \n [apte cutii, puse una \ntr-alta, [i a trimis-o cu vaporul c`tre unul dintre seifurile sale dintr-o banca. Cutia avea instruc]iuni clare s` r`m~n` \nchis` p~n` dupa moartea sa.

Finalul? Mai t~rziu, Heron-Allen a oferit safirul celor de la â&#x20AC;&#x153;Natural History Museumâ&#x20AC;? cu condi]ia clar` ca respectiva cutie s` nu fie deschis` cel pu]in trei ani dup` moartea sa [i ca sub nici o form` fiica sa s` ating` safirul sau s` intre \n po-sesia lui. |n 1943, dupa moartea lui, muzeul a primit cutia [i a pus-o spre p`strare, exact cum ceruse scriitorul. Dup` un timp, \ns` cu mult dup` deschiderea cutiei, o scrisoare a fost g`sit`. |n con]inutul s`u se detalia o istorie ce

iStoria BijutEriilor te f`cea s` te treac` to]i fiorii. Heron-Allen \[i \ncheia aceast` scrisoare astfel: “Oricine va deschide cutia, trebuie mai \nt~i s` citeasc` acest avertisment, iar mai apoi s` fac` ce dore[te cu aceast` bijuterie. Sfatul meu c`tre acea persoan` este s` o arunce \n mare.”. |n 2004, piatra a intrat \n posesia lui John Whittaker, membru al Natural History Museum, care a primit sarcina de a transporta safirul la “Societatea Heron-Allen” cu ocazia unui eveniment. |n timpul c`l`toriei, Whittaker [i sotia lui au fost captivi \n ma[ina lor \n timpul unei furtuni despre care au afirmat c` a fost cea mai terifiant` din c~te au tr`it. Whittaker a mai primit \ns`rcinarea de a transporta safirul. Exact dup` acest moment s-a \mboln`vit grav, din cazua unui virus stomacal. A treia misiune de a transporta piatra i-a afectat din nou s`n`tatea, de acesat` dat` suferind o boal` la nivelul rinichilor. Astfel c` ultimul proprietar al pietrei pare s` nu fi fost departe de adev`r atunci c~nd a spus c` Delhi Purple este “p`tat cu s~nge” [i “are un teribil blestem”.

Diamantul Black orlov Acest diamant de culoare gri – negru are 67 de carate [i a fost evaluat \n 1995 la pre]ul de 1,5 milioane de dolari. Istoria pietrei este \nv`luit` \n mister. Legenda spune c` diamantul era cunoscut sub numele de “Ochiul lui Brahma”. Se crede

c` la \nceput era o piatr` ce c~ntarea 195 de carate. Ea fusese montat` \n ochiul unui idol aflat \n vecin`tatea Pondicherry, din India. Ea ar fi fost furat` de un c`lug`r. Unii sus]in c` negrul este o culoare care aduce ghinion \n credin]a hindu[ilor [i c` nu este posibil ca acest diamant s` fi fost montat \n ochiul unui idol. Cercet`rile demonstreaz` c` pentru hindu[i un ochi reprezint` soarele, iar unul luna, pozitiona]i fiind \n p`r]i opuse ale capului. Cum soarele semnific` lumina, iar luna \ntunericul, este posibil ca acest diamant s` fi fost montat pentru a simboliza “ochiul lunii”. Conform unor surse, diamantul ar fi ajuns \n posesia unei prin]ese de origine rus` pe numele ei Nadia Orlov. Aceasta ar fi v~ndut diamantul dup` Revolu]ia din Rusia, pentru a avea banii necesari evad`rii din ]ara unde era condamnat` la moarte. Cert este c` acest diamant este diferit de cunoscutul Diamant Orlov care a fost oferit de Contele Orlov Ecaterinei cea Mare. Ceea ce incit` imagina]ia legat de aceast` piatr` este o presupus` serie de evenimente care duc cu g~ndul la un posibil blestem. Propietarul [i dealer-ul de diamante care a cump`rat piatra \n 2004, Dennis Petimezas, sus]ine c` ar fi f`cut investiga]ii

\n acest sens. “|n 1947, Prin]esa Nadia Vyegin Orlov [i Prin]esa Leonila Galitsine Bariatinsky – am~ndou` foste propietare ale Black Orlov – au avut un sf~r[it tragic, sinucig~ndu-se. J.W. Paris, furnizorul de diamante care a importat piatra \n SUA, a s`rit \n gol de pe una dintre cele mai \nalte cl`diri din New York - la scurt timp dup` ce a terminat procesul de v~nzare a Black Orlov.”. Petimezas afirm`, \ns`, c` el nu a sim]it nimic care s` \l duc` cu g~ndul la vreun blestem. De altfel, cercet`rile lui au fost puse sub semnul \ntreb`rii de persoane care spun c` cele dou` prin]ese au murit din cauze naturale, la v~rste \naintate, [i c` nu exist` vreo dovad` a suicidului acelui bijutier new-yorkez. Ceea ce a dus la suspiciunea c` actualul propietar a lansat acele afirma]ii doar ca s` fac` o promovare gratuit` [i asidu` diamantului care, montat sub form` de bijuterie, avea s` fie \mprumutat spre purtare cu ocazia Oscar-urilor. Alan Hart, curator [i analist spune: “Legenda intrigant` a lui Black Orlov nu face altceva dec~t s` pun` \n lumina reflectoarelor modul \n care diamantele reu[esc s` captureze imagina]ia oamenilor de-a lungul at~tor mii de ani.”. Roxana Bichi[

Stop to shop 61

shopping \n acorduri de vioar` by...

magazin dE SuFlEt

Andreea Runceanu

62 Stop to shop

concurS

Strict masculin!

TRENDS by Adina Buzatu [i Revista STOP TO SHOP te invit` la concurs! Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 â&#x20AC;&#x201C; 11.00, \n data de 25 iulie 2012, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i cĂ˘[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TRENDS by ADINA BUZATU!

Cum \l cheam` pe manechinul grec, alegerea Adinei Buzatu pentru noua sa colec]ie? Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop! Stop to shop 63

magazin dE SuFlEt Un magazin pe care l-am descoperit la Londra, acum vreo doi ani, [i pe care-l vĂ˘nez de fiecare dat` cĂ˘nd am ocazia, apar]ine brand-ului japonez Uniqlo.

Andreea Runceanu este una dintre cele patru fete Amadeus. Andreea este talentat`, frumoas` [i elegant`. Ea obi[nuie[te s` spun` mereu c` de mic` a [tiut ce va face atunci c~nd va cre[te: va fi violonist`! De la bunica ei a \nv`]at cele mai frumoase c~ntece [i de la mama, profesoar` de vioar`, a mo[tenit genetic iubirea pentru acest instrument. |ns` iubirea pentru muzic` [i perfec]iunea \n aceast` profesie a \nv`]at-o [i de la veri[oara sa, celebra c~nt`rea]` Mihaela Runceanu. Stop to Shop a invitat-o pe t~n`ra artist` s` vorbeasc` despre mod` [i rela]ia sa cu shopping-ul.

Pl`cerea de a face cump`r`turi â&#x20AC;&#x17E;Nu am cum s` spun despre

64 Stop to shop

mine c` sunt shopalcoholic`, dar sunt femeie... A[a c` atunci c~nd plec \n turnee sau \n vacan]` peste hotare, e clar c` m` voi \ntoarce acas` cu bagaje mai multe dec~t cele cu care am plecat. Acum vreo zece ani, c~nd am \nceput turneele cu Amadeus, iar \n Rom~nia multe dintre brandurile de genul Zara sau H&M nu existau, ne programam timpul \n a[a fel \nc~t s` nu rat`m ni[te cump`r`turi pe care nu aveam unde s` le facem acas`. Acum, chiar dac` [i la noi \n ]ar` au ap`rut mai toate brand-urile interna]ionale, tot nu mi-am pierdut pl`cerea de a c`uta magazine noi [i de a face shopping. De exemplu, un magazin pe care l-am descoperit la Londra, acum vreo doi ani, [i pe care-l v~nez de fiecare dat` c~nd am ocazia, apar]ine brand-ului japonez Uniqlo.

magazin dE SuFlEt o iubire japonez` |n Beijing, acum o lun`, l-am descoperit \n varianta supradimensionat` din Xidan North Street, unde am g`sit toate colec]iile lor [i am f`cut cump`r`turi pentru toat` familia. M` atrage, cred, lejeritatea cu care abordeaz` moda str`zii, pe l~ng` materialele foarte bune [i design. A[a cum pe vremuri \mi doream s` apar` [i la noi H&M, acum a[tept s` se deschid` [i Uniqlo \n vreun centru comercial din Bucure[ti.

Dac` ar fi s` aleg un ora[, de fapt ]ar` ď &#x160;, din cele \n care am f`cut cump`r`turi [i s`-l declar capitala shopping-ului, sigur a[ opta pentru Singapore.

70% shopping \n singapore Dac` ar fi s` aleg un ora[, de fapt ]ar` ď &#x160;, din cele \n care am f`cut cump`r`turi [i s`-l declar

capitala shopping-ului, sigur a[ opta pentru Singapore. Am avut cu fetele dou` turnee acolo [i

cred c` 70% din timpul nostru liber l-am dedicat umblatului prin magazine. Nu ai cum s` te ab]ii! Voi enumera toate motivele: brand-urile mari de fashion au colec]ii pe care nu o s` le vezi \n alte p`r]i, showroom-urile lor sunt ca ni[te mici muzee iar vitrinele fantastice aproape c` te oblig` s` intri [i s` nu ie[i de acolo f`r` o rochi]` sau ni[te accesorii. G`se[ti boutique-uri ale unor designeri asiatici ale c`ror crea]ii au linii demen]iale [i unice pe care, iar`[i nu ai vrea s` le ratezi. Iar \n c~teva perioade din an sunt reduceri f`r` mil` [i chiar nu mai ai niciun motiv s` nu-]i iei extra bagaj la zborul de \ntoarcere. Atunci greul pic` pe Marius, managerul nostru, care trebuie s` se descurce la aeroport cu bagajele celor patru fete Amadeus care iubesc cump`r`turile.â&#x20AC;? (R.B.)

Stop to shop 65

Story oF...

rafael sanzio ]i a lui la fornarina

(...) Rafael era "un iub`re], care se bucura enorm de compania doamnelor [i era mereu preg`tit s` le fie umil servitor.â&#x20AC;?. |n ciuda acestor fapte, el nu s-a c`s`torit \ns` niciodat`.

66 Stop to shop

El este unul dintre cei mai renumi]i arti[ti ai lumii. Ea a fost una dintre femeile din via]a lui. Unii spun c` povestea lor de iubire nu a existat. Al]ii sus]in c` dovada cea mai clar` rezid` \ntro pictur`. Dincolo de disputele speciali[tilor st` m`rturie un testament: cel al lui Rafael.

tabloul La Fornarina a fost pictat de Rafael \ntre anii 1518 [i 1520. |n prezent, se afl` la Galleria Nazionale d'Arte Antica din Palazzo Barberini, la Roma. Analize XRay au demonstrat c` pe fundal ar fi fost o alt` pictur`, respectiv un peisaj realizat \n stilul lucr`rilor lui Leonardo. |n secolul XVI, pictura a fost \n proprietatea Contesei de Santafiora, iar apoi a ajuns la

Ducele Boncompagni. Ulterior, a intrat \n patrimoniul Galleria Nazionale. Portrete ale lui Rafael sunt multe. |ns` despre cea care se spune c` ar fi fost iubirea vie]ii lui [i motivul real pentru care el nu s-a c`s`torit niciodat` ne r`m~ne ca m`rturie un tablou. La Fornarina \nf`]i[eaz` o femeie extrem de frumoas`, cu o piele perfect`, obrajii ro[ii [i ochii str`lucitori. |n tablou, \n afar` de un turban din m`tase [i un voal diafan, tot ceea ce ea poart` sunt bijuterii. Dar z~mbetul?â&#x20AC;Ś Ei bine, acesta nu pare a fi fost pentru privitorii ce aveau s` \i vad` potretul peste ani, ci pentru pictorul \nsu[i. Cine a fost misterioasa femeie? Timp de secole, oamenii au speculat c` ea este marea [i

Story oF... ultima iubire a lui Rafael, pe numele ei Margherita Luti. T~n`ra era fiica unui brutar din Siena, de unde [i porecla “la fornarina” (feti]a brutarului). Tot ceea ce se cunoa[te despre via]a amoroas` a lui Rafael se datoreaz` relat`rilor biografice ale lui Vasari din “Lives of the Painters, Sculptors, and Architects”. Dup` cum sus]ine Vasari, Rafael era "un iub`re], care se bucura enorm de compania doamnelor [i era mereu preg`tit s` le fie umil servitor.”. |n ciuda acestor fapte, el nu s-a c`s`torit \ns` niciodat`. Conform tot lui Vasari, c`tre finele vie]ii lui, atunci c~nd \ncerca s` finalizeze fresca din vila lui Agostino Chigi, la Roma, el a devenit obsedat de Margherita

|ntrucât modelele nud erau greu de g`sit \n Italia secolului xVI, curatorii sus]in c` femeia din tablou trebuia s` fi avut o rela]ie intim` cu pictorul.

Luti. Era at~t de fascinat de persoana ei, \nc~t nu se mai putea concentra asupra muncii. Astfel, a decis s` o cazeze \ntr-una dintre camerele vilei, pentru a o putea vizita ori de c~te ori sim]ea nevoia. La scurt timp dup`, artistul moare, la v~rsta de 37 de ani, av~nd \n suflet [i \n g~nd femeia vie]ii lui: Margherita. Zvonul c` La Fornarina este portretul iubitei lui Rafael s-a n`scut \nc` din Rena[tere, dar abia \n secolul XIX povestea a \nceput s` fascineze imagina]ia oamenilor. Acest scenariu l-a captivat inclusiv pe Picasso. |n 1968, el a realizat o serie de desene, \nf`]i[~ndu-i pe Rafael [i iubita lui prin[i \n flagrant. |n unele chiar apare rivalul lui Rafael, Michelangelo, care arunc` un ochi de sub pat.

P`reri pro [i contra Dac` povestea este sau nu adev`rat` nu se poate spune cu certitudine. Opiniile exper]ilor sunt \mp`r]ite. C~nd La Fornarina a fost adus` la Roma \n 2000, cu ocazia unei expozi]ii speciale, curatorii au prezentat rezultatele analizelor cu Raze X f`cute asupra tabloului. Acestea demonstrau existen]a unei picturi ini]iale sub imaginea actual`. |ntruc~t modelele nud erau greu de g`sit \n Italia secolului XVI, curatorii sus]in c` femeia din tablou trebuia s` fi avut o rela]ie intim` cu pictorul. Ca atare, ei spun c` Margherita Luti era iubita lui Rafael. Claudio Strinati, administratorul-[ef al muzeelor din Roma, lanseaz` \ns` o alt` ipotez`. El sus]ine c` realizarea La Fornarina este mult prea rafinat` ca s` 

Stop to shop 67

Story oF... fidelit`]ii [i fertilit`]ii. Deci, spune el, femeia din tablou este Francesca Ardeasca. C~t despre banderola pe care este inscrip]ionat numele lui Rafael, Strinati afirm` c` reprezint` omagiul pe care artistul i l-a adus patronului s`u. Din p`cate, nu exist` portrete ale so]iei lui Chigi, pentru a se putea verifica teoria lui Strinati. Ceea ce exist`, \ns`, este un alt tablou, cu un portert al unei femei care a fost deja indentificat` drept iubita lui Rafael, Margherita. Mul]i sus]in c` femeia din La Velata seam`n` izbitor cu cea din La Fornarina.

testamentul

fie o lucrare f`cut` \n grab` de artist, pentru propria-i pl`cere. O lucrare de o asemenea calitate nu putea dec~t s` fi fost comisionat` de un om influent [i bogat. Iar Strinati spune c` toate semnele \l indic` drept solicitantul lucr`rii pe Agostino Chigi, cel care \n 1519 a avut nunt` cu Francesca Ardeasca, \ntr-o ceremonie faimoas`, conudus` de \nsu[i Papa. Strinati sugereaz` c` inelul de aur de pe m~na st~ng` a femeii, descoperit cu ocazia unei recente cur`]`ri a picturii, trebuie s` fi fost inel de c`s`torie. Decorul extrem de scump al turbanului este ceva ce doar o femeie bogat` ar fi purtat \n ziua nun]ii; frunz`ri[ul negru din spatele ei este probabil mirt [i gutuie, simboluri ale iubirii,

68 Stop to shop

|n testamentul s`u, Rafael a scris clar c` Margherita trebuie s` primeasc` banii necesari, astfel \nc창t s` nu duc` lips` de nimic pe toat` durata vie]ii ei.

Rafael, de[i nu s-a c`s`torit niciodat`, a fost logodit \n 1514 cu Maria Bibbiena, nepoata unui Cardinal. Artistul nu a fost, \ns`, foarte \nc~ntat de aceast` uniune, iar sa[e ani mai t~rziu Maria a murit, f`r` ca nunta s` fi avut loc. |n istorie, pe l~ng` reputa]ia de Don Juan, mai r`m~ne un testament. El certific` c~t de important` a fost \n via]a artistului fata unui brutar, pe numele ei Margherita Luti. |n testamentul sù, Rafael a scris clar c` Margherita trebuie s` primeasc` banii necesari, astfel \nc~t s` nu duc` lips` de nimic pe toat` durata vie]ii ei. A[adar, indiferent de opiniile din prezent asupra tabloului sù, cert este c` Rafael a iubit enorm o femeie, iar sentimentele erau reciproce. De[i via]a i s-a terminat la numai 37 de ani, at~t c~t au fost \mpreun` au trìt o frumoas` poveste de dragoste. Roxana Bichi[

diScovEr thE world

Argentina Moneda local`: De la pasiunea Buenos Airesului Peso argentinian la ghe]arii din Tierra del Fuego, Limba oficial`: de la \nl]imile Anzilor pn la slbticia Patagoniei, Argentina spaniola le are pe toate. Aici po]i explora unele dintre cele mai frumoase pduri subtropicale sau canioanele sud americane, po]i privi dansul balenelor [i te po]i \mprieteni cu focile [i pinguinii.

Stop to shop 69

diScovEr thE world Buenos Aires Buenos Aires este locul de na[tere al tangoului, a[a c` odat` ajuns \n â&#x20AC;&#x153;Parisul Suduluiâ&#x20AC;? \ncepe s` \l descoperi din San Telmo. La sf~r[itul secolului al XIX-lea \n bordelurile acestui cartier a ap`rut pentru prima oar` tangoul, iar cei care l-au creat au fost imigran]ii afro-americani, cei mai mul]i erau nigerieni [i congolezi. Acum cel mai pasional dans din lume este practicat \n plin` strad` \n Pia]a Coronel Dorrego din San Telmo. Aici totul se transform` \n spectacol \n fiecare duminic`, odat` cu t~rgul Feria de San Pedro Telmo. Atunci pia]a prinde via]` [i este plin` de dansatori, mimi, muzican]i, c~nt`re]i [i v~nz`tori care comercializeaz` de la dulciuri p~n` la obiecte artizanale. Nu pleca din acest cartier \nainte s` m`n~nci malfatti, o specialitate local` f`cut` din paste [i spanac.

Aproape de San Telmo se afl` Plazza de Mayo al c`rei punct de referin]` este palatul preziden]ial, Casa Rosada. Este o cl`dire impozant` [i ... roz, de la balconul c`reia familia Peron \[i ]inea discursurile. Cei care viziteaz` palatul preziden]ial [i muzeul acestuia, merg apoi \n Cimitirul din Recoleta pentru a aduce un omagiu Evitei Peron. La c~]iva metri dep`rtare de Casa Rosada este portul Madero, poarta c`tre Argentina a imigran]ilor din secolul al XIX-lea. |n amintirea lor a ap`rut aici [i Muzeul Na]ional al Imigra]iei. Acum vechile depozite [i hale ale portului au devenit locuin]ele de lux ale argentinienilor boga]i. Viziteaz` [i Rezerva]ia Natural` Costanera Sur. Este o oaz` de verdea]` \nconjurat` de agita]ia ora[ului Buenos Aires. Aici te po]i plimba cu bicicleta \n timp ce admiri egrete, lebede, ra]e s`lbatice [i alte specii de p`s`ri,

roz`toare de c~mp, vulpi, pe[ti de mari dimensiuni [i restul ecosistemului asem`n`tor celui din delte. Locul a fost l`sat \n paragin` zeci de ani [i \n timp ce rechinii imobiliari se luptau pentru a construi acolo cartiere reziden]iale, natura a pus st`p~nire pe fiecare metru p`trat de teren. Biologii au studiat \ndeaproape biodiversitatea zonei, iar \n 1985 autorit`]ile au declarat Costanera Sur ca fiind prima Rezerva]ie Natural` Urban` a ora[ului. Habitatele de aici atrag anual peste 1 milion de turi[ti.

Mesopotamia argentinian` Trebuie s` vizitezi Mesopotamia, de[i nu este o destina]ie v~nat` de turi[ti. Zona din Nord Estul Argentinei de]ine una dintre cele trei mari atrac]ii ale ]`rii, cascada Iguazu. Este de dou` ori mai lat` [i mai \nalt` dec~t Niagara [i are un debit de 12.740 de metri cubi pe secund`. Cascada ofer` una dintre cele mai spectacu-

70 Stop to shop

diScovEr thE world

loase priveli[ti de pe continentul sud-american cu torente ce cad peste un amfiteatru de bazalt numit Garganta del Diablo. Iguazu este \nconjurat` de un parc na]ional care \i poart` numele [i este format din 670 de kilometri p`tra]i de p`dure subtropical`. Aici cresc peste 2000 de specii de plante [i o varietate de p`s`ri [i animale. |ntreaga zon` face parte din patrimoniul UNESCO \nc` din anul 1984.

Nord Vestul Andin Nord Vestul Andin nu ofer` un peisaj clasic de munte, ci unul care te las` f`r` cuvinte. |n provincia Salta se afl` canioanele ro[ii. Este o zon` de teren accidentat cu mun]i colora]i care parc` se vars` \n valuri. Plimb`-te [i prin canionul spectaculos format de Rio Grande [i afluen]ii s`i. Ai nevoie de cel pu]in trei zile pentru a vizita forma]iunile muntoase. Fii mereu cu ochii \n patru pentru c` aici te po]i \nt~lni cu pumele [i jaguarii.

Patagonia Este una dintre cele mai vestite zone din lumea \ntreag` pentru c` \mbin` perfect mun]ii, lacurile, c~mpiile [i ]`rmul oceanului. Cea mai mare atrac]ie a Patagoniei este ghe]arul Perito Moreno din Parcul Na]ional Los Glaciares. Presiunea enorm` a tonelor de z`pad` \i confer` o distinct` tent` alb`struie. Ghe]arul se afl` pe lacul Argentino [i periodic blocheaz` ca un dop bra]ul Branzo Rico. Acolo nivelul apei cre[te at~t de tare \nc~t presiunea face ca ghe]arul s` cedeze, las~nd s` curg` apa amestecat` cu ghea]`, p`m~nt [i resturi de piatr`. Este un spectacol care trebuie privit de la distan]` din barc` sau de pe platformele special amenajate. Ghe]arul Perito Moreno este unul dintre cei 48 care fac parte din Sistemul Glaciar al Sudului Patagonian care ocup` o suprafa]` de 4.459 kilometri p`tra]i [i este considerat una dintre minunile lumii. De o frumuse]e la fel de ď&#x192;&#x2DC;

Stop to shop 71

diScovEr thE world r`pitoare ca parcul dominat de lacurile Argentino [i Viedma este ]`rmul Atlanticului. Aici valurile \nspumate ale oceanului se lovesc de coasta arid` a Patagoniei care se \ntinde pe mii de kilometri. Po]i s` \]i \ncepi ziua privind de aproape pinguinii, elefan]ii de mare, leii de mare [i s` \]i petreci apusul ascult~nd c~ntecul balenelor [i admir~ndu-le c~nd ies printre valuri [i apoi se scufund` rapid. Patagonia este renumit` [i pentru dinozaurii ei. |n zona argentinian` au fost descoperite r`m`[i]ele a peste 20 de specii de dinozuri. Relicvele unui erbivor imens din Cretacic au fost g`site aici. Dinozaurul m`sura 35 de metri lungime, 18 \n`l]ime [i este cel mai mare descoperit vreodat` \n lume [i a fost numit Argentinosaurus Huinculensis. |n 1990 tot \n Patagonia a ie[it la suprafa]` scheletul celui mai mare carnivor din lume, Gigantosaurus Carolini, care are 13 metri \n`l]ime. Cercet`torii au r`mas \ns` mu]i de uimire cu 10 ani \n urm` atunci c~nd au descoperit un cuib mare cu ou` de Titanosaur cu embrioni bine conserva]i.

72 Stop to shop

Peninsula Valdes Peninsula Valdes este una dintre cele mai frumoase rezerva]ii naturale din lume. Cei 3625 de kilometri p`tra]i de p`m~nt g`zduiesc multe specii de animale pe cale de dispari]ie. Dac` te aventurezi pe Valdes \ntre lunile mai [i decembrie ai s` vezi cum balenele se apropie foarte mult de ]`rm [i apoi pleac` la v~n`toare, a[a c` nu rata croazierele Whales Watch. Aici este singura a[ezare permanent` a Argentinei unde se poate admira o comunitate impresionant` de lei de mare. |n peninsul` tr`iesc stru]i nandu, lame argentiniene numite guanacos [i maras, un fel de rud` a Porcu[orului de Guineea. Rezerva]ia Valdes este [i casa a 181 de specii de p`s`ri.

Tierra del Fuego Bine ai venit la cap`tul lumii! A[a \]i spune ]inutul de Foc al Argentinei imediat ce ajungi s` p`[e[ti pe el. Cel mai \ndep`rtat col] al lumii are o suprafa]` de 63.000 de hectare care sunt casa a 90 de specii de p`s`ri printre care albatrosul cu spr~ncene negre, condori, v~n`torii de stridii, g~sca de munte, ra]a de iezer, rayadito [i ciocanitoare. Aici tr`iesc [i vidra, castorul [i vulpea argintie. Toate se bucur` de mun]i \nal]i \n sudul ]inutului [i de o step` ierboas`, cu dealuri armonioase, p`duri de fag, lacuri [i r~uri pline de p`str`vi \n restul zonei. F` o vizit` \n cel mai important ora[ din Tierra del Fuego,

Ushuaia. Ofer` o priveli[te spectaculoas` pentru c` este \nconjurat de mun]ii abrup]i, care la \nceputul anilor 1900 se numeau Carol de Rom~nia . Este cel mai sudic ora[ din lume [i este principala poart` c`tre Antarctica pentru vasele de croazier` [i de comer]. |nainte s` te \mbarci c`tre Antactica viziteaz` cartierul istoric al ora[ului vechi [i Muzeele Presidio [i Maritim, locul \n care, \n trecut, era \nchisoarea Argentinian` [i unde erau trimi[i cei mai periculo[i criminali. Dac` ai \nceput deja s`-]i faci bagajele pentru a-]i lua zborul c`tre Argentina, nu uita c` se afl` \n emisfera sudic` [i anotimpurile acolo sunt exact opusul celor din Rom~nia. Prim`vara dureaz` din septembrie p~n` \n noiembrie. Din decembrie p~n` \n februarie e var` [i cea mai cald` lun` este ianuarie. Umiditatea este foarte mare, a[a c` 24 de grade vor fi percepute ca 30. Luna martie este prima din toamn`, iar iunie este \nceputul de iarn`. Florentina Ilie

tEchnEwS

Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice

canon

Eos 650D

un uPgrade serios, Pentru fotografi entuzia}ti Noul aparat introduce pentru prima dat` un ecran tactil \n arsenalul produc`torului [i mizeaz` [i pe captur` video [i autofocus prin contrast cu ajutorul senzorului hibrid.

74 Stop to shop

De data aceasta ne \ndrept`m aten]ia c`tre Canon EOS 650D – un SLR Digital din categoria de mijloc, urma[ al modelului EOS 600D [i imediat \n gam` sub EOS 60D. Este potrivit pentru fotografii entuzia[ti, care vor s` aib` ca \nso]itor \n c`l`torii sau vacan]e ceva mai mult dec~t obi[nuita „s`punier`” – aparatul foto compact. Marea noutate cu care vine EOS 650D este sistemul dual autofocus, ce asigur` detalii mai bune la fotografiere [i focalizare continu` la filmare. Camera este propulsat` de un senzor Hibrid CMOS de 18 megapixeli [i procesor DIGIC 5 (primul DSLR entry care vine cu noul procesor pe 14 bi]i din camerele profesionale). Acesta permite captura cu p~n` la 5 cadre pe secund`. Ecranul tactil capacitiv de 7,7 cm, rabatabil, denumit Clear View II, permite accesul mai u[or la

set`rile din meniu. Dar, po]i [i selecta \n timpul film`rii prin Live View punctele de auto-focus, urm`ri fe]e [i obiecte [i ajusta fin set`rile de imagine prin meniul Quick Control. Noul senzor este potrivit [i la fotografierea \n lumin` sc`zut`, f`r` flash, deoarece camera prezint` un interval ISO 100-12.800, care poate fi extins la ISO 25.600. Sistemul auto-focus are 9 puncte all cross, iar noul sistem Hibrid AF ofer` focalizare continu` la filmare sau c~nd se \nregistreaz` \n modul Live View. EOS 650D filmeaz` la rezolu]ie Full HD (1920x1080p). Noile obiective EF-S 18135mm f/3.5-5.6 IS STM [i EF 40mm f/2.8 ambele de tip STM sunt g~ndite special pentru \nregistrarea video, acestea utiliz~nd un motor pas-cu-pas silen]ios.