Stop to shop August 2012 by Stop to Shop

Sumar Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro

Nr. 119 - August 2012

“”

Dana Gon]

]ii la shopping [i secretul fidelit`

INTERVIU

Aleg s` port ceea ce \mi place [i ce cred c` mi se potrive[te, chiar dac` uneori sunt \n afara “trend”-ului.

De vorb` cu Adriana Muraru

FashIoN aRchITEcTURE

Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@unireashop.ro 021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@unireashop.ro 021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Felicia Chirvq[oiu, Florentina Ilie, Carmen Cristea, Vladimir Popa Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:

Tycoon Media Press parte a grupului

Istoria textilelor (III)

GENTLEMEN’s aGREEMENT by Adina Buzatu

WoMEN IN sTYLE by Casa de mod` Fancy

IsToRIa BIJUTERIILoR

Rubinul, liderul pietrelor pre]ioase (I)?

sToRY oF...

Roxolana [i Sultanul Suleyman

DEsTINa}II Mexic, ]ara maya[ilor

2 Stop to shop

Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236 Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.

EditShop

“ ” Mda, vor spune unii. S-a g`sit [i asta s` ne ]in` teoria chibritului. Eu cred c` e un fel de teoria alien`rii. S` ajungi dependent de o ma[in`rie… este grav. Nu vi se pare mult mai distractiv s` ne \ntâlnim cu to]i cei dragi nou`, dar \n lumea real`?

4 Stop to shop

Face to face

Asemeni aproape oricrui muritor, am [i eu vreo dou conturi pe re]elele de socializare. Sunt, deci, unul dintre “virtualii” acestei vie]i. Partea bun este c, datorit acestora, pot s pstrez legatura cu prieteni care, din motive diverse, nu mai locuiesc \n ]ri[oara noastr sau nu se afl \n Bucure[ti. Partea frumoas este c \n 10 minute mai aflm care sunt ultimele breaking news-uri, cine ce a mai fcut – asta ca s ne scuteasc de lecturarea presei, \n cazul \n care timpul ne preseaz. Dar, ...\ntruct \ntotdeauna exist unul, ceea ce m scoate din min]i este tendin]a unora dintre posesorii unor conturi de acest gen de a nu mai agrea socializarea face to face. Pi, e mai comod s stai \n fa]a calculatorului [i s vorbe[ti cu amicii, prietenii (m rog, cunoscu]ii, la modul general) dect s porne[ti la drum [i s te \ntlne[ti fa] \n fa] cu ei. De ce ai face-o? E mult mai bine \n lumea virtual. E chiar comod. Oare? Haide]i s ne gndim c dintr-odat nu mai avem curent sau, [i mai grav, nu mai func]ioneaz internetul. Ce s fie, ce s fie? Nu-i nimic, a trecut acceleratul (vorba poeziei). Dar a trecut peste noi! Ne sim]im strivi]i, rup]i de normalitate, ni se pare c nu mai avem un scop, suntem \ntr-o alt dimensiune, \n alte timpuri ...cumva pe la 1800 (deh, mul]i dintre noi am uitat c nu am trit mereu \ntr-o astfel de er tehnologizat [i, ce s vezi?, ne descurcam!). Mda, vor spune unii. S-a gsit [i asta s ne ]in teoria chibritului. Eu cred c e un fel de teoria alienrii. S ajungi dependent de o ma[inrie... este grav. Nu vi se pare mult mai distractiv s ne \ntlnim cu to]i cei dragi nou, dar \n lumea real? Nu degeaba cele mai solide rela]ii interumane s-au construit mereu pe baza unei rela]ii face to face... Departe de mine a afirma ca to]i facem gre[eala asta. Exclus! M refer la un fenomen care este instalat de ceva vreme, i-a cuprins pe unii dintre noi [i tare a[ vrea s ne gndim mcar 1 minut la acest aspect [i s \ncercm a-l evita pe ct posibil. Indiferent ct de des ajung s vorbesc cu un om la telefon sau s corespondez pe mail ori prin re]elele sociale, dac nu am [i un contact direct cu acea persoan mi se pare fie c joc \ntr-un film SF de genul Surrogates, fie c am o real problem vis-à-vis de socializarea direct. A[a c, data viitoare cnd v gndi]i s spune]i “d-mi un mail”, \ntreba]i-v dac acea conversa]ie nu ar putea fi realizat face to face. A voastr,

Roxana Bichi Redactor {ef

Film

Premierele lunii august Magic Mike Regia: Steven Soderbergh Cu: Channing Tatum, Alex Pettyfer, Matthew McConaughey, Matt Bomer, Joe Manganiello Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 03.08.2012

Total Recall Regia: Len Wiseman Cu: Colin Farrell, Kate Beckinsale, Jessica Biel Gen: Ac]iune, Aventuri, SF, Thriller Premier` \n Rom~nia: 10.08.2012

The Bourne Legacy Regia: Tony Gilroy Cu: Jeremy Renner, Edward Norton, Rachel Weisz Gen: Ac]iune, Aventuri, Thriller Premier` \n Rom~nia: 10.08.2012

6 Stop to shop

Brave Regia: Brenda Chapman, Mark Andrews Cu: Emma Thompson, Kelly Macdonald, Kevin McKidd Gen: Anima]ie Premier` \n Rom~nia: 17.08.2012

That's My Boy Regia: Sean Anders Cu: Adam Sandler, Andy Samberg Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 17.08.2012

Le Skylab Regia: Julie Delpy Cu: Julie Delpy, Lou Avarez, Eric Elmosnino, Aure Atika Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 24.08.2012

The Watch Regia: Akiva Schaffer Cu: Ben Stiller, Jonah Hill, Vince Vaughn Gen: Comedie, SF Premier` \n Rom~nia: 24.08.2012

To Rome with Love Regia: Woody Allen Cu: Ellen Page, Jesse Eisenberg, Woody Allen Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 31.08.2012

The Expendables 2 Regia: Simon West Cu: Sylvester Stallone, Arnold Schwarzenegger, Bruce Willis, Chuck Norris, Dolph Lundgren, Jason Statham, Jet Li Gen: Ac]iune, Aventuri, Thriller Premier` \n Rom~nia: 31.08.2012

nEwS – agEnda lunii 1

6/08

ConCert PlaCebo

4 5

6 7

8 9

10 11

12 13

14 15 16

17 18

3–4/08 tHe miSSion danCe Weekend Unul dintre cele mai a[teptate festivaluri ale verii, The Mission Dance Weekend, ajuns deja la edi]ia cu num`rul cinci, se \ntoarce pe plaja Hanul Pira]ilor din N`vodari pe 3 [i 4 august. Anul acesta, The Mission aduce la Dance Weekend \n seara de vineri dou` trupe live, Parov Stelar Band [i Chicane, legenda techno-ului german, Sven Vath, rom~nii {uie Paparude [i Gojira, iar \n seara de s~mb`t`, dedicat` trance, pe Armin Van Buuren, Sunnery James [i Ryan Marciano, cu OK Corral \n deschidere - Plaja Hanul Pira]ilor, N`vodari.

23–26/08

19 feStivalul 20 PeninSula 2012 21 22

23 24

25 26

27 28

29 30

Ajuns la edi]ia cu num`rul zece, Festivalul Peninsula 2012 se va desf`[ura în acest an în perioada 23-26 august 2012 la Târgu Mure[, în loca]ia binecunoscut` de pe malul Mure[ului. Germanii ATB (26 august), Rotfront (24 august) [i Josh Gallahan (26 august), francezii Babylon Circus (26 august), britanicii New Model Army (25 august) [i ungurii Compact Disco (26 august) sunt printre numele care vor urca pe scenele Peninsula în cele patru zile de festival Târgu Mure[.

8 Stop to shop

Afla]i pentru a treia oar` în România, britanicii promit publicului un show de excep]ie. Pe stadionul Iolanda Bala[ Söter se vor auzi piesele care i-au propulsat spre faim`, precum “Pure Morning”, “Meds” sau “For what it’s worth” - Stadionul Iolanda Bala[ Söter, ora 18.00.

16/08 ConCert lady GaGa

31/08 ConCert red Hot CHilli PePPerS Trupa va concerta la Bucure[ti în cadrul turneului de promovarea a celui mai recent album al forma]iei, “I’m with you“. RHCP s-a înfiin]at în Los Angeles, la începutul anilor ’80. Primul album ce poart` chiar numele forma]iei a fost lansat în anul 1984. Succesul trupei vine odat` cu lansarea albumului “Blood Sugar Sex Magic” din 1991, album vândut în peste 15 milioane de exemplare - Arena Na]ional`, Bucure[ti.

Concertul din România al artistei este cel de-al doilea show confirmat în turneul s`u european, dup` cel din Bulgaria, acestea fiind de altfel singurele ]`ri din sud-estul Europei incluse în turneul mondial “The Born This Way Ball”. Este cel de-al treilea turneu din cariera artistei, iar Lady Gaga va preg`ti fanilor un nou concept, o nou` scen` [i o nou` produc]ie. The Darkness [i Lady Starlight vor deschide concertele Lady Gaga din Europa - Bucure[ti, Arena Na]ional`.

25–26/08 Sea Sun and drift – romania Un show incendiar, cu mult` adrenalin`. O parad` de drift-uri [i o singur` coroan` pentru marele c~[tig`tor. “Drift King Of Europe” este un eveniment care nu trebuie ratat!

inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE

intErviu

Voce grav [i culivat, de filolog, sobrietate [i seriozitate de profesionist, frumuse]e femin clasic, diafan [i fr vrst... Iat, \n cteva cuvinte, imaginea Adrianei Muraru, prezentatoarea [tirilor de la Digi24, o jurnalist cu aproape 20 de ani de experien] \n redactarea [i prezentarea [tirilor. |ntr-o lume mediatic aflat permanent \ntr-o goan dup audinen] [i senza]ional, idealul ei profesional a fost [i rmne corectitudinea informa]iilor transmise [i echidistan]a prezentrii acestora. Dincolo de profesionista sobr, care nici mcar nu se consider vedet, Adriana Muraru este o persoan vesel [i optimist, o so]ie \mplinit [i o mmic fericit, care \[i petrece timpul liber cu familia [i mai gse[te clipe de rgaz [i pentru o veche pasiune din copilrie: lectura...

adriana Muraru

Un jUrnalist corect }i echidistant 10 Stop to shop

intErviu Sighi[oara este [i va r`mâne ora[ul sufletului meu de copil Te-ai n`scut \n Sighi[oara, „Nürenberg-ul Transilvaniei”, o cetate ardeleneasc` sub patrimoniul UNESCO, faimoas` la nivel interna]ional pentru manifest`rile sale culturale anuale. Toate acestea sunt \ns` valabile \n prezent. Cum era Sighi[oara pe vremea copil`riei tale? Adriana Muraru: Mai pustie [i mai trist`, dar tot foarte frumoas`. Nu erau festivaluri, terase, mai \nt~lneai, \ns`, turi[ti str`ini prin cetate. Sighi[oara este ora[ul copil`riei mele, sunt at~t de multe locuri care-mi amintesc, de fiecare dat` c~nd ajung acas`, de n`zb~tiile pe care le f`ceam. Alergam prin cetate, urcam dealurile, eram o ga[c` de copii foarte activi [i g`l`gio[i. Sighi[oara este [i va r`m~ne ora[ul sufletului meu de copil. Ce anume din spiritul ardelenesc „domol [i a[ezat” se p`streaz` \n personalitatea ta? Ce te mai leag` de aceast` metropol` ardelean` de tradi]ie? A.M.: Nu sunt sigur` c` am prea mult din spiritul ardelenesc „domol [i a[ezat”, cum \i spui tu. Poate doar \n chestiunile esen]iale s` fiu mai a[ezat`. |n rest, eu m` v`d mai degrab` agitat`,

poate de aceea m-a [i atras at~t de mult Bucure[tiul de c~nd eram \n liceu [i nu m-am plictisit nici acum de el. M` leag` de Sighi[oara tot, \nc` m` simt acolo acas`, acolo este familia mea, sunt rudele mele, prieteni, fo[ti colegi cu care m` \nt~lnesc de c~te ori m` duc acolo, cam rar, este adev`rat. Op]iunea pentru facultatea de filologie f`cut` dup` absolvirea licelului reflect` o pasiune din copil`rie pentru lectur` sau o dorin]` ascuns` de a scrie c~ndva literatur`? A.M.: Are leg`tur` cu pasiunea pentru citit [i cu profesorii foarte buni de rom~n` pe care iam avut din clasa a V-a p~n` \n a XII-a. Cu scrisul m-am jucat prin clasele a V-a, a VI-a, c~nd am [i \nceput un roman, dar mi-a trecut repede. Nu am mai \ndr`znit dup` aceea nici s` m` g~ndesc la

asta, cred c` \mi cunosc limitele. Dup` absolvirea facult`]ii \n 1993, a fost \nv`]`m~ntul o op]inune? De ce ai renun]at? A.M.: |nv`]`m~ntul nu a fost nicio clip` o op]iune, dup` absolvire. Am dat medita]ii \n timpul facult`]ii, am fost suplinitoare un trimestru, tot \n timpul facult`]ii, [i mi-au prins bine aceste experien]e, pentru c` am realizat c` meseria de profesor nu e tocmai ceea ce mi se potrive[te.

A trebuit s` \nv`] din mers Cum ai ajuns la Rompres? A.M.: O prieten`, fost` coleg` de facultate, era deja la Rompres de o lun` [i m-a dus ea la un interviu, un fel de test. Am r`mas trei luni [i apoi am dat un concurs la Mediapro, care includea [i o 

Stop to shop 11

intErviu prob` video. Spre surprinderea mea, l-am luat [i, pentru c` televiziunea nu \ncepuse \nc` s` emit`, m-am dus \n radio, unde am [i r`mas p~n` s-a deschis Canal 31, precursorul postului PRO TV. Ce a \nsemnat, profesional vorbind, experien]a de trei luni \ntr-o agen]ie de pres`? A.M.: Mi-a prins bine experien]a din agen]ie, am mers pe teren, am \nv`]at cum se scrie o [tire, de agen]ie, e adev`rat, [i am cunoscut [i c~]iva oameni de calitate. Dup` Rompres, ai c~[tigat un concurs organizat de Mediapro [i ai \nceput s` lucrezi pentru [tirile postului de radio Pro FM. Pentru to]i cei ce se viseaz` lucr~nd \ntr-un mare concern mediatic, ce calit`]i trebuie s` ai ca s` c~[tigi un asemenea concurs? Cum a fost trecerea de la o simpl` „voce” la imaginea de pe „sticl`”? A.M.: Nu [tiu ce calit`]i trebuie s` ai ca s` te angajezi \ntrun mare concern, eu eram total lipsit` de experien]` c~nd am dat acel concurs. |n astfel de cazuri, probabil conteaz` „ochiul” celui care decide, s` vad` „ceva” care s`-l conving`. Vocea a contat, cu siguran]`, \n alegerea mea [i pentru radio [i pentru televiziune. Trecerea „pe sticl`” a fost destul de u[oar` sau, cel pu]in, a[a pare acum, cu toate emo]iile de atunci. [i au fost foarte mari. Dar cred c` nici nu era presiunea de acum, mam trezit foarte repede \n aceast`

12 Stop to shop

intErviu situa]ie [i a trebuit s` \nv`] din mers. Ca aproape to]i care au \nceput atunci, de altfel.

S` intri \ntr-o echip` care face [tiri corecte [i echidistante este, cred, dorin]a oric`rui jurnalist Timp de trei ani, p~n` \n 2006, ai f`cut parte din echipa B1 TV, unde ai prezentat [tirile Na]ionale [i emisiunea Briefing, \n fiecare s~mb`t` seara, de la ora 18.00. Care au fost invita]ii t`i prefera]i la emisiune? A.M.: Nu-mi amintesc s` fi avut atunci invita]i prefera]i, m` sim]eam \ns` mai bine c~nd discutam cu anali[ti sau jurnali[ti, \i preferam, s` zicem, pe ei, invita]ilor. Ai lucrat la TVR timp de 6 ani, tot ca prezentator de [tiri. Care sunt diferen]ele dintre lucrul la o televiziune privat` [i munca pentru televiziunea \n serviciu public? A.M.: Dac` m` g~ndesc la faptul c` la fel de mult munce[ti \n ambele p`r]i [i c` exigen]ele fa]` de tine sunt la fel de mari oriunde ai fi, atunci nu sunt diferen]e \ntre postul public [i unul privat. Exist`, totu[i, alte diferen]e, dar mi-ar trebui ore \ntregi ca s` le explic.

Din luna martie a acestui an lucrezi pentru noul post de [tiri Digi 24. De ce ai renun]at la TVR? A.M.: Am plecat din TVR pentru c` nu-mi mai g`seam locul acolo de ceva vreme, ultima perioad` nu a fost deloc fericit` pentru mine [i, \n acest context, a ap`rut propunerea de la Digi24. Mi s-a p`rut foarte interesant proiectul, prin urmare m-am al`turat echipei. S` intri \ntr-o echip` care face [tiri corecte [i echidistante este, cred, dorin]a oric`rui jurnalist. Iar alegerea mea a fost foarte bun`. De fapt, Digi 24 [i-a \nceput emisia cu tine spun~nd „Sunt Adriana Muraru [i am \n spatele meu 500 de oameni, jurnali[ti [i tehnicieni. |mpreun` cu ei v` propun s` v` re\nt~lni]i \n fiecare zi cu o singur` vedet`: [tirea, aceea definit` \n manualul

de jurnalism.” Este o declara]ie sau o misiune? A.M.: Este cu siguran]` mai mult dec~t o simpl` declara]ie, este o misiune, [i cred c` lucrul acesta se vede la Digi24. |n fiecare zi aducem celor de acas` actualitatea \n direct. Nu emitem judec`]i de valoare [i nici nu le impunem punctul nostru de vedere. Le spunem doar cum arat` evenimentele care le schimb` via]a [i \i l`s`m pe ei s` trag` concluziile.

|n România sunt pu]ine persoane despre care se poate spune c` sunt vedete Lucrezi al`turi de jurnali[ti consacra]i precum Luca Niculescu, Emma 

Stop to shop 13

intErviu Zeicescu, Cosmin Prelipceanu, Cosmin Stan sau Sanda Nicola. Cum sunt rela]iile informale \n grupul Digi de profesioni[ti? A.M.: Foarte bune. |nt~mpl`tor, ai enumerat chiar oameni cu care m` \n]eleg bine [i care sunt foarte buni \n ceea ce fac. {i pentru c` tot am vorbit \nainte de TVR, pe Luca, Sanda [i Cosmin i-am \nt~lnit prima dat` acolo, au trecut [i ei pe acolo, unii au stat mai mult, al]ii mai pu]in. Apari]ia zilnic` pe â&#x20AC;&#x17E;sticl`â&#x20AC;? \]i asigur` necondi]ionat statut de vedet`? |n ce m`sur`? Te recunoa[te lumea pe strad`? }i se fac favoruri la restaurant, ]i se cer autografe? A.M.: {tiu c` este deja un cli[eu ce urmeaz` s` spun, dar nu m-am considerat niciodat` vedet`. |n Rom~nia sunt pu]ine persoane despre care se poate spune c` sunt vedete, \n ciuda faptului c` sunt at~tea televiziuni [i at~t de mul]i prezentatori sau moderatori. M` mai recunoa[te lumea pe strad`, dar m-am obi[nuit, nu mi se fac neap`rat favoruri, dar, recunosc, oamenii sunt \n general foarte amabili peste tot. Ai fost vreodat` v~nat` de paparazzi? De ce? A.M.: Nu am fost v~nat` de paparazzi, probabil am o via]` prea lini[tit` ca s` suscite vreun interes de acest gen. Ce proiecte personale [i

14 Stop to shop

profesionale ai pentru viitor? A.M.: Proiectele profesionale sunt legate, deocamdat`, de Digi 24, singura televiziune de [tiri care emite \n format full HD. Este locul unde vin \n fiecare zi cu drag [i unde, al`turi de colegii mei, simt c` sunt un jurnalist corect [i echidistant.

Lui Toma i se pare normal s` fiu acolo, la televizor Ce schimb`ri a adus na[terea lui Toma \n via]a ta? A.M.: Schimb`rile pe care le aduce un copil \n via]a oric`rui om: totul se \nv~rte \n jurul lui, programul ni-l facem \n func]ie de el, s-au schimbat priorit`]ile, ca s` folosesc un alt cli[eu. Se laud` cu mama lui printre colegi [i prieteni sau i se pare deja firesc s` o vad` zilnic pe mami la televizor? A.M.: Extrem de rar se uit` la mine la televizor, lui i se pare normal s` fiu acolo. P~n` de cur~nd credea c` to]i oamenii apar la televizor. Nu cred c` a vorbit cu cineva despre asta p~n` de cur~nd, pentru c`, repet, i se p`rea ceva normal, dar probabil c` a auzit discu]ii la gradini]` sau \n alt` parte, deoarece \ntr-o zi ma \ntrebat foarte mirat dac` eu dau autografe. Dar n-a fost prea impresionat, dac` eram un star

rock, era altceva. Cum \]i \mpar]i via]a \ntre profesie [i familie? A.M.: Uneori cu succes, alteori mai ratez. Nu mi se pare deloc u[or s` le satisfaci pe am~ndou`, iar uneori mai apar [i frustr`ri.

Am cu moda o rela]ie destul de tumultuoas` }inutele profi de prezentatoare sunt alegerea ta sau sunt asigurate de Digi? A.M.: Sunt asigurate de Digi 24 [i sunt alese \mpreun` cu consilierul de imagine al postului, Nicoleta Iovan. Ce rol are moda \n via]a ta personal`? A.M.: Nu e nici foarte important`, nici total neglijat`. Am cu moda o rela]ie destul de tumultuoas`, cu scurte perioade \n care m` intereseaz` excesiv, dar [i cu perioade \n care nu suport s` intru \n magazine. De unde \]i faci cump`r`turile? A.M.: Nu am locuri preferate, c~nd sunt \ntr-o pas` de cump`r`turi, \mi iau din magazinele de aici sau din str`in`tate. Ce citeai \n copil`rie? Ce mai cite[ti ast`zi? A.M.: Am \nceput cu pove[ti nemuritoare, prin clasa a II-a, cred, [i de atunci tot citesc. Am

intErviu citit de toate \n copil`rie, de la Karl May p~n` la Alexandre Dumas. Acum citesc mai ales autori contemporani, precum Amos Oz [i Phillip Roth.

Sunt o mam` fericit`, o so]ie \mplinit` [i un jurnalist care-[i face meseria cu mare pl`cere E[ti o Fecioar` tipic`, tipicar` [i perfec]ionist`? Cum te influen]eaz` zodia \n profesie? A.M.: La prima vedere, nu sunt deloc o Fecioar` tipic`. Nu sunt ordonat`, meticuloas`, dimpotriv` sunt chiar \mpr`[tiat`. Dar la un nivel mai ad~nc, am nevoie s` fie toate lucrurile \n ordine [i s` le controlez. {i sunt perfec]ionist`, foarte critic`, mai ales fa]` de mine \ns`mi. Ai fost \n vacan]` \n aceast` var`? A.M.: Da. Am ales [i \n acest an Grecia, mai exact un loc idilic pe una din insule. M-am bucurat de mare [i de atmosfera de vacan]`. Am f`cut plimb`ri pe mare, am stat cu prietenii la taclale, am b`ut Ouzo, am m~ncat foarte mult pe[te [i fructe de mare [i am citit. Apoi, m-am jucat cu Toma, pe care fiecare c`l`torie \l bucur` teribil. Ce mai, a fost o vacan]` perfect`. Felicia Chirv`[oiu

Stop to shop 15

EvEnimEnt

Premier~ {n moda rom^neasc~

MoB by mihaela drafta

16 Stop to shop

Mihaela Drafta a prezentat, în premier pentru România, noua linie de [orturi de baie masculine MOB, alegnd-ul ca imagine pe Jay Zan, modelul interna]ional care a jucat [i în “Sex and the City 2”. Linia de swimwear MOB a fost lansat prin intermediul unei campanii interna]ionale. De[i \n cei 16 ani de activitate în domeniul modei a creat doar colec]ii dedicate femeilor, Mihaela Drafta dore[te s fac din MOB un brand cunoscut în întreaga lume.

EvEnimEnt

Spectacol fascinant La Pescariu Sports & Spa, lâng` noua piscin` exterioar`, peste 300 de invita]i au asistat la un show care nu poate fi caracterizat ca o simpl` prezentare de mod`. Ingredientele evenimentului g~ndit de Mihaela au dat na[tere unui adev`rat spectacol. 15 modele masculine, îmbr`cate în [orturi MOB, în culori vii [i realizate din materiale premium, în premier` pentru România, au defilat alternând clasicul defileu cu s`rituri în ap`, înot, sesiuni de jacuzzi [i du[uri în aer liber.

“MOB se pozi]ioneaz` ca un brand de swimwear premium [i este rezultatul colabor`rii dintre mine [i Bogdan Vl`dau, cel care a fost prezent pe catwalk în show-urile Gucci, Armani, Louis Vuitton, Hugo Boss sau Dolce&Gabbana. Aveam de mult` vreme inten]ia de a intra pe pia]a de mod` masculin` cu un brand aparte, iar Bogdan a venit cu ideea cre`rii unui brand de lenjerie intim` [i costume de baie pentru b`rba]i. MOB se lanseaz` în aceast` var` în România, îns` va beneficia [i de un magazin on-line pentru vân-

Stop to shop 17

EvEnimEnt Aveam de mult` vreme inten]ia de a intra pe pia]a de mod` masculin` cu un brand aparte, iar Bogdan a venit cu ideea cre`rii unui brand de lenjerie intim` [i costume de baie pentru b`rba]i.

Mihaela Drafta

zare în toat` lumea. Din toamn` va începe campania de promovare în Asia, UAE [i Israel”, declar` Mihaela Drafta.

Surpriza serii Geanina Ilie[, prezentatoare a [tirilor sportive de la Antena 1, s-a transformat pentru o sear` într-o siren`, fiind o real` surpriz` pentru invita]i. La finalul prezent`rii, patru manechini au ie[it din culise c`rând pe umeri un tron de catifea pe care era întins` Geanina, îmbr`cat` întrun costum argintiu de siren`, realizat de Mihaela Drafta.

18 Stop to shop

Campanie ca la carte Pentru ca succesul s` fie garantat 100%, Mihaela Drafta a g~ndit totul la nivel interna]ional. Astfel, pe l~ng` modelul Jay Zan – desemnat imaginea colec]iei, designer-ul rom~n l-a ales pe Maurizio Montani, unul dintre cei mai celebri [i aprecia]i fotografi italieni, s` realizeze shooting-ul de campanie. {edin]a foto pentru MOB a fost f`cut` în studioul lui Montani, loca]ie de 1.000 de mp, situat \n Verolavecchia, localitate din apropierea Milano. În cei 34 de ani de când activeaz` ca fotograf de mod`,

Maurizio Montani a semnat numeroase pictoriale pentru reviste precum Vogue Uomo, Vanity Fair Italia, Numero sau W [i este responsabil de campaniile unor brand-uri de renume precum Mangano, Vicedomini sau Francesca. Maurizio Montani a lucrat cu celebrele modele ale lumii, de la Kate Moss, Jon Kotajarena pân` la M`d`lina Ghenea. Jay Zan a devenit faimos în întreaga lume dup` apari]ia lui într-o scen` din pelicula “Sex and The City 2”, al`turi de Kim Catrall, actri]a care îi d` via]` personajului Samantha Jones.

EvEnimEnt Olandez de origine, îns` crescut la Ibiza, în Spania, Jay Zan a debutat în lumea modei înc` de la 10 ani, fiind vedeta unui catalog OTTO pentru copii. La 18 ani p`[ea pe catwalk în show-urile lui Giorgio Armani, care l-au propulsat repede în categoria celor mai aprecia]i [i dori]i manechini comerciali ai lumii. De-a lungul carierei sale, Jay a realizat campanii pentru Emorio Armani, Laura Biagiotti, Paul&Shark, Oroblu, Issey Miyake, Grigio Perla, Clear Men sau Boggi.

vedete pe metru p`trat Pentru c` \ntreaga lansare a liniei de [orturi de baie masculine MOB a fost spectaculoas`, din lista de invita]i nu puteau lipsi vedetele din lumea muzicii, a televiziunii, din mod` sau din sfera afacerilor. Mihaela Drafta [i Bogdan Vl`d`u i-au avut al`turi \ntr-un moment at~t de important pe Roxana Ciuhulescu, Ellie White, Anca Rusu, Maria Radu, Rita Mure[an, Roxana Iliescu, Victor Slav, Vladimir Dr`ghia, Ovidiu Lipan }`nd`ric`, Denisa Nechifor, Irina Mohora, Julia Jianu, Simona Nae, Cosmina P`s`rin, Simona B`l`nescu, Laurent Tourette, Andrei Nourescu, Irina Cordoneanu, Florentina Fântânaru, Cici (Sistem). {orturile de baie MOB sunt disponibile în Showroomul Mihaelei Drafta. |n curând se vor putea achizi]iona [i din magazinul virtual www.mobunderwear.ro. Text: Carmen Cristea Foto: 4fotovideo.ro

Stop to shop 19

SpEcial n cele 5 luni de la lansare, Digi 24 s-a extins \n mai multe ora[e, iar - conform reprezentan]ilor postului - publicul este respondent programelor difuzate. „Stop To Shop” a stat de vorb` cu o parte din echipa postului, din dorin]a de a afla mai multe detalii legate de emsiunile difuzate \n week-end. |ntr-o prim` faz`, am aflat c` exist` o echip` care a g~ndit timp de multe luni conceptele. S-a plecat de la ideea c` publicului rom~n \i lipsesc produse TV care, prin informa]ia difuzat`, s` fie utile \n via]a cotidian`. De la informare la educare, de la personaje celebre la contactul cu alte civiliza]ii, de la noutate la util.

Jurnalul celor mici „Jurnal pentru copii” este difuzat s~mb`t` [i duminic` de la 09.30. Conceputul care a stat la baza emisiunii este ca cei mici s` se bucure de propriul jurnal de [tiri. „Timp de o jum`tate de or` prezent`m problemele reale ale

arta noilor concepte TV Digi 24 HD este un post de [tiri, dar [i un produs atipic pentru aceast ni[ TV. Pe lng faptul c 24h din 24 sunt difuzate jurnalele de [tiri [i suntem informa]i la minut despre situa]ia na]ional [i interna]ional, a[a cum este firesc \n cazul unui post de [tiri, Digi 24 are ceva \n plus: concepte unice de emisiuni. 20 Stop to shop

SpEcial prichindeilor, [tiri de interes at~t pentru copii, c~t [i pentru p`rin]i [i bunici. De aici afli totul despre primele sentimente ale celor mici, despre timiditate, stresurile copiilor [i cum negociem cu ei.”, spun produc`torii. „Jurnal pentru copii” informeaz` care sunt pericolele internetului, ce \nseamn` h`r]uirea on-line, cine sunt prietenii virtuali sau prietenii reali.

Secretele unui stil de via]` s`n`tos „Tinere]e f`r` b`tr~ne]e” se difuzeaz` \n fiecare duminic`, de la ora 13.30, fiind o emisiune care ne înva]` cum s` ne sim]im mereu tineri, indiferent de vârst`, cum s` îmb`trânim frumos, cum s` avem grij` de s`n`tatea noastr` înainte s` aib` medicul. „Aici descoperi]i oameni care sunt un exemplu pentru noi to]i, oameni cu un stil de via]` s`n`tos, oameni care fac totul pentru pasiunile lor, care tr`iesc cu

adev`rat.Tot aici descoperi]i cum pute]i înlocui produsele din comer] cu unele 100% s`n`toase, dar [i care sunt atelierele handmade din Bucure[ti [i din ]ar`, ateliere \n cadrul c`rora cei doritori înva]` s` fac` bijuterii, aranjamente florale sau picturi.”, spune Izabela P`nescu, prezentatoarea emisiunii. Ea le aduce celor de acas`, la finalul fiec`rei emisiuni, informa]ii despre tot ce apare nou în domeniul medical, la capitolul fitness sau în materie de proceduri de înfrumuse]are.

bunele maniere „Bonton” este una dintre cele mai iubite produc]ii ale postului. „|n fiecare s~mb`t`, \ncep~nd cu ora 15.30, emisiunea \[i propune s` ne arate o altfel de lume. Un loc \n care \nc` mai exist` bune maniere, elegan]`, bun` cuviin]` [i purt`ri alese.”, ne-a explicat realizatoarea Dana Gon]. |n fiecare week-end, ea demonstreaz` telespectatorilor

c` avem modele morale [i „chiar dac` vremurile nu ne \ncurajeaz`, am demonstrat c` este posibil s` fim mai buni, c` buna cuviin]` vine din interiorul nostru. Am abordat teme diverse de la \njur`tura la rom~ni, la codul vestimentar al bunei cuviin]e, manierele online sau arta conversa]iei politicoase.”, completeaz` Dana.

adrenalina cailor putere |n grila postului reg`sim emisiunea „La Volan”. Singura care accelereaz` visurile. |n fiecare s~mb`t`, de la ora 10.30, caii putere sunt îmblânzi]i de adev`ra]ii profesioni[ti, iar drumul î[i dezv`luie poten]ialul ascuns. Pasiona]ii pot descoperi ultimele modele de ma[ini. Iar campionii sunt pu[i în lumina reflectoarelor.

Cultura la puterea a doua Emisiunea „Digicult” propune \n fiecare s~mb`t` de la 14.30

“|n fiecare sâmb`t`, \ncepând cu ora 15.30, emisiunea \[i propune s` ne arate o altfel de lume. Un loc \n care \nc` mai exist` bune maniere, elegan]`, bun` cuviin]` [i purt`ri alese.”

Dana Gon]

Stop to shop 21

SpEcial

Într-o atmosfer` relaxat`, dialogul dintre Iuliana Ciugulea [i invita]ii sì este unul foarte liber, antrenant, dep`rtându-se de genul interviului tip. portretele unor oameni excep]ionali, a c`ror via]` [i carier` pot constitui un model. „|i vom cunoa[te pe cei care inoveaz`, fie c` vorbim despre teatru, muzic`, desen sau arte plastice. Digicult are un singur motor: jurnalismul cultural, informa]ie cultural` povestit`. Promov`m valorile consacrate, dar [i avangarda. Descoperim oameni [i idei cu for]`, intr`m \ntr-un spa]iu al reflexiei despre lumea \n care trìm [i despre noi \n[ine.”, spun produc`torii. Ca o completare fireasc` la „Digicult”, prin „Conversa]ii esen]iale”, difuzat` s~mb`ta de la 20.10, realizatorii \[i propun s` împrosp`teze imaginea omului de cultur`. „Într-o atmosfer` relaxat`, dialogul dintre Iuliana Ciugulea [i invita]ii sì este unul foarte liber, antrenant, dep`rtându-se de genul interviului tip. Credem c` nivelul de cultur` general` poate fi ridicat într-un mod inteligent, atractiv.”, declar` reprezenta]ii Digi 24.

22 Stop to shop

“Al`turi de invita]ii mei, prepar`m mânc`ruri ceva mai speciale, mai exotice.”

Marius Tudosiei

Pasiunea-n bucate Nici arta culinar` nu a fost omis`. Astfel, „S`n`tate \n bucate” (difiuzat` s~mb`t` [i duminic` de la 12.30) propune ni[te feluri de mâncare la care folosim ingrediente care pot fi g`site la orice supermarket, mânc`ruri de zi cu zi. „Asta s~mb`ta. În schimb, duminic` este diferit. Al`turi de invita]ii mei, prepar`m mânc`ruri ceva mai speciale, mai exotice.”, poveste[te Marius Tudosiei, realizatorul emisiunii.

SpEcial Balazs Barabas, prezentatorul emisiunii „Pa[aport Diplomatic” ofer` gratis "viza" românilor care c`l`toresc, cu informa]ii de ultim` or` despre tot ce se \ntâmpl` \n lume. diploma]ia f`r` secrete „Pa[aport diplomatic” este singura emisiune de televiziune despre profesioni[tii din diploma]ie. Difuzat` s~mb`ta, de la ora 18.30, ea aduce \n prim-plan o lume greu accesibil`. Cine sunt [i cum sunt cei care o practic`, de ce aceast` meserie are ceva misterios, c~t de complicat este s` fii diplomat. Balazs Barabas, prezentatorul emisiunii „Pa[aport Diplomatic” ofer` gratis "viza" rom~nilor care c`l`toresc, cu informa]ii de ultim` or` despre tot ce se \nt~mpl` \n lume.

Pove[ti de via]` „Din interior” \i apar]ine lui Lauren]iu R`dulescu care, al`turi de reporterii Digi24, descoper` [i promoveaz`, \n fiecare duminic` \ncep~nd cu 18.30, persoanele care fac lucrurile s` mearg` din pasiune, f`r` s` caute cu orice pre] celebritatea, oamenii care atrag aten]ia \n

mod pozitiv prin ceea ce g~ndesc [i construiesc. Pozitivi, \ndr`zne]i, altfel. „Descoperim pove[tile unor tineri progresi[ti, nonconformi[ti, cu perspectiv`, liberi [i inteligen]i. Promov`m oamenii care au curajul s` fac` schimb`ri radicale \n via]a lor, lupt` contra curentului [i cred \ntr-o Rom~nie normal`.”, spune Lauren]iu.

motor, ac]iune! Duminica de la 20.20, pasiona]ii de lumea filmului sunt invita]i la emisiunea „Ca-n filme”. „Vorbim despre explozia tehnologiei [i cum oricine are o camer` de filmat poate s` apese pe REC [i s`-[i spun` regizor. Care este diferen]a dintre un amator [i un profesionist? Cum se produce un film? Este un curs ca la Hollywood, despre munca [i secretele care se ascund dincolo de ecran, unde ne \nt~lnim cu greii cinematografiei [i \nv`]`m de la ei cum au ajuns de la "Motor, ac]iune!" la Oscar.”, explic` realizatorii.

Gagdet-uri „2.0” este emisiunea de gagdet de la Digi24. Flavia Negoescu aduce toate informa]iile din domeniul Hi Tech. S`pt`m~n` de s`pt`m~n`, telespectatorii descoper` cele mai noi inova]ii din domeniul tehnologiei [i internetului. Cu alte cuvinte, \n grila postului reg`sim concepte de emisiuni pentru toate gusturile. Dar, mai mult dec~t at~t: redescoperim adev`ratele valori, \nv`]`m lucruri noi [i utile, sim]ind c` timpul petrecut \n fa]a micului ecran nu a fost \n van. (Vladimir Popa)

Stop to shop 23

FaShion architEcturE

Istoria

TExTILELoR(III) Tricoturile din m`tase sunt una dintre cele mai mari contribu]ii ale Chinei la cultura mondial`. |ndemânarea ]es`turii dateaz` \nc` din societatea primitiv`. Ea demonstreaz` tradi]ia cultural` a unei na]iuni.

24 Stop to shop

textilele turce[ti |n mod tradi]ional, turcii sunt renumi]i pentru realizarea de covoare [i alte ]es`turi ce poart` nume precum “cicim”, “zili” [i “Sumak”. Arta turceasc` a textilelor a \nflorit \n special \n Anatolia, loca]ie unde unele dintre cele mai frumoase textile au fost create \n centre ca Usak, Konya [i Bergama - \n timpul perioadelor Seljuk, Feudal` [i Otoman`. Exemple ale unor astfel de lucr`ri se pot g`si la Muzeul de Art` Turceasc` [i Islamic` [i la Muzeul de Covoare [i Kilim (ambele \n Istanbul), dar [i \n multe alte muzee din Turcia. }es`toria este o alt` art` a textilelor, care a fost practicat` [i s-a dezvoltat \n Turcia de-a lungul secolelor. Textilele erau ca un mediu \n care se \nt~lneau arta broderiei, a picturii manuale [i a printurilor masive. |n timpul pe-

rioadei otomane, ora[e precum Bursa, Bilecik [i Uskudar erau centre de prelucrare a celor mai frumoase m`t`suri, catifele, bumbacuri [i l~nuri din lume. Iar dovada cea mai vie rezid` \n colec]ia de haine a sultanilor, colec]ie ce poate fi admirat` la Muzeul Topkapi Sarayi. Fascinant este faptul c` toate textilele din care se f`ceau hainele erau prelucrate conform desenelor executate de arti[tii de la Curte. Perioada otoman` este cel mai bine cunoscut` pentru produc]ia de textile somptuoase, create din inser]ie de m`tase [i cus`turi metalice. Satinurile [i catifelele decorate rafinat erau apreciate at~t de otomani, c~t [i de europeni care considerau textilele turce[ti elemente de lux. Ele reflectau maiestatea regilor [i bog`]ia de la Cur]ile acestora. Textilele otomane se foloseau pentru

FaShion architEcturE v`muire, taxe de comer] si taxe de brokeraj, aplicate at~t comercian]ilor irachieni, c~t [i celor italieni. Adi]ional, se dezvolta propria industrie de textile. Protejarea acestui comer] devenise o prioritate pentru sultani [i a fost \n mare parte factorul responsabil pentru r`zboiul cu persanii \n secolul XVI. De[i m`tasea \ncepuse s` se produc` [i \n Bursa, cantitatea nu era suficient` ca s` acopere cererea, astfel c` turcii au continuat s` importe, folosind-o at~t pentru propriul uz, dar [i pentru export.

textilele chineze[ti realizarea de haine, pentru decor la ceremonii ori se ofereau ca [i cadouri ori tribut. M`tasea era la mare c`utare. Se aducea din t`r~muri \ndep`rtate [i impunea tehnici de procesare speciale [i complicate. Ea trebuia s` fie c~t mai fin` pe piele, dar [i foarte rezistent`. |n plus, era obligatoriu s` suporte aplicarea unor modele care presupuneau culori c~t mai variate [i radiante. Imperiul Otoman era localizat strategic, pe Drumul M`t`sii, la grani]a dintre Asia [i Europa. M`tasea, trasportat` de caravane din Iran, trecea prin Anatolia p~n` \n Bursa, unde europenii, mai ales italienii, obi[nuiau s` \[i cumpere bunurile. |n perioada \nceputului de secol XVI, Bursa avea renumele de cel mai mare centru pentru comer]ul interna]ional de m`tase [i aducea venituri substan]iale statului prin

Primele textile din m`tase, ap`rute \n China, dateaz` din anul 3.630 |.H. Cele mai vechi textile cu modele sunt din timpul Dinastiei Shang (secolele XVI-XI |.H). |n perioada Dinastiei Han (circa 475 |.H-220 D.H), se produceau modele elaborate sub form` de brocarturi [i broderii. Tehnicile [i modul \n care au fost realizate uimesc lumea modern`. Comer]ul prin Drumul M`t`sii, \nceput \n Dianstia Han [i care a atins apogeul \n perioada secolelor V â&#x20AC;&#x201C; XII era noastr`, a creat un mediu prin care cultura chinez` a interac]ionat cu gusturile consumatorilor din ]`ri \ndep`rtate precum Iran sau Roma. }es`tori cu numeroase background-uri etnice, incluz~nd chinezii Han [i pe cei din Asia Central`, produceau textile din m`tase ]esut` \n diferite stiluri. Fostele dinastii nomade, precum Liao, \ncorporau imagini de v~n`toare [i din natur` sub forma unor superbe brocar-

turi. â&#x20AC;&#x153;Kesiâ&#x20AC;? (]es`turi de tapiserie din m`tase) deveniser` chintesen]a esteticii chineze[ti \n timpul Dinastiei Song (960-1279) \n materie de textile care aveau ca [i modele p`s`rile Phoenix sau care prezentau modele realizate din pictura cu pensula. |n timpul Dinastiilor Ming [i Qing, rochiile de la Curte, marca pentru clasele sociale [i Kesi folosite de budi[ti [i daoi[ti erau folosite pentru a evoca statutul social [i bog`]ia, dar [i ca expresie a devotamentului religios. Textilele realizate din m`tase erau de mai multe tipuri: brocart, satin, m`tase simpl`, etc. Aceast` varietate se datora diferitelor

Stop to shop 25

FaShion architEcturE

metode de lucru [i fabricilor de m`tase. Unele erau cutate, altele nealbite, unele grele, altele sub]iri. Tricoturile din m`tase sunt una dintre cele mai mari contribu]ii ale Chinei la cultura mondial`. |ndem~narea ]es`turii dateaz` \nc` din societatea primitiv`. Ea demonstreaz` tradi]ia cultural` a unei na]iuni. De[i istoric au servit ca [i textile pentru haine, rela]ia cu oamenii de r~nd nu a fost niociodat` sobr`. Multe ]es`turi din m`tase [i multe modele au fost folosite mai \nt~i de cei din popor, pentru ca mai apoi s` \[i croiasc` drum c`tre toate mediile. “Brocartul Sichuan” este unul dintre tricoturile din m`tase [i un termen general pentru brocarturile din m`tase care se produceau \n Chengdu, provincia Sichuan,

26 Stop to shop

din timpul Dinastie Han p~n` \n perioada Celor Trei Regate. Varietatea, culorile, modele erau abundente. Dintre brocarturile Sichuan realizate \n timpul Dinastiei Tang, cele cu m`nunchiuri de flori, lei ro[ii [i p`s`ri Phoenix au fost cele mai uimitoare. “Brocartul norilor” este un alt tip tradi]ional de \mpletitur` din m`tase. Este numit dup` culoarea superb` a norilor [i este realizat din m`tase de calitate superioar`, ]estut cu tehnici rafinate. P~n` s` intre \n folosin]` acest tip de brocart, industria de m`tase consta \n dou` tipuri de comer]: comer]ul cu brocarturi cu model [i cel cu brocarturi simple. |ns`, odat` cu terminarea perioadei Dinasteie Qing, a intrat \n uz “Brocartul norilor”. “Brocartul Suzhou” era realizat \n Suzhou, provincia Jiangsu. S-a pierdut odat` cu finele Dinastiei Ming, \ns` a fost re\nviat la \nceputul Dinastiei Qing. El consta \n brocarturi mari [i mici. Cele mari sunt denumite [i brocart greu, folosit \n principal pentru a decora interioare pe post de tablou, \n timp ce cele de mici dimensiuni se foloseau pentru realizarea de cutii [i mici articole de decora]iune. Ele con]in modele geometrice [i aplica]ii simple de flori. Armonia este la baz`, nicidecum contrastul. Tapiseria din brocart este caracterizat` de aplicarea orizontal` a m`t`sii colorate. Sub cus`turile orizontale sunt draft-uri de picturi multicolore, iar sub cele verticale se ]es culori diferite, \n conformitate cu modele alese.

Textilele din bumbac se foloseau ca material \n sine. |n partea de sud-vest a Chinei, na]ionalit`]ile minoritare uzitau textile din bumbac \n perioada de \nceput a Dinastiei Han. Le numeau “haine albe \mp`turite”. |n provinicia Fujian, \n acele timpuri, se planta bumbac. {i \n partea de nord-vest a Chinei Celor Trei Regate se foloseau textile din bumbac. Ele se produceau la sud de r~ul Changjiang \nc` din timpul Dinastiei Tang. |n zonele populate de minorit`]i, bumbacul servea ca [i material din care se f`ceau textile de diferite culori. De[i aveau numele de brocarturi, \n aceast` zon` termenul se referea la materialele fabricate [i la varietatea conferit` prin diferite tipuri de ]es`tur`. Roxana Bichi[

gEntlEmEn’S agrEEmEnt Adina Buzatu: “|ncearc` [i varianta sacoului la dou` rânduri de nasturi din in. Este lejer [i confortabil, \ns` \[i p`streaz` elegan]a.” www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 27

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Pentru un look neglijent-studiat, suflec` mânecile c`m`[ii [i pe cele ale sacoului.” www.adinabuzatu.ro

28 Stop to shop

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Pantalonii cu pense sunt cool [i \n tendin]e, chiar [i \ntr-o variant` mai casual.” www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 29

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Nu evita s` por]i sacouri \n culori deschise, atât pentru ]inutele casual, cât [i elegante.” www.adinabuzatu.ro

30 Stop to shop

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “D` un plus de originalitate ]inutei, accesorizând-o cu o p`l`rie nonconformist`.” www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 31

nEwS From...

Benti]` sweet cherry meli melo 12,99 RoN

Bro[` meli melo 19,99 RoN

Cercei lemon meli melo 14,99 RoN Br`]ar` pink meli melo 19,99 RoN

Colier pepene meli melo 19,99 RoN

e[arfa exotic fruits meli melo 34,99 RoN inel apple meli melo 19,99 RoN Geant` cherry meli melo 89,99 RoN

Portofel dots meli melo 49,99 RoN Ceas blue meli melo 59,99 RoN

32 Stop to shop

Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

univErSul machiajului

cum s` ai spr@ncene perfecte by andreea ali

34 Stop to shop

Nu cred c exist femeie care s nu [tie ct de importante sunt sprncenele pensate corect. De forma acestora depinde foarte mult expresia fe]ei. Ca atare, m-am gndit s discutam un pic despre secretele unor sprcene perfecte.

univErSul machiajului Pasul 1 |nainte s` smulgi vreun fir de p`r din spr~ncean`, piapt`n`-le \n sus, cu o pensul` precum cea de mascara, apoi taie firele lungi care ies din forma spr~ncenei cu o foarfec` special` pentru spr~ncene. Trebuie s` ai la \ndem~n` dou` pensete: una pentru firele groase [i un gen de penset` cu v~rf ascu]it, pentru firele de p`r foarte scurte. Pentru a vedea mai bine firele de p`r, po]i aplica pu]in corector deschis la culoare \n jurul spr~ncenei, astfel vei vedea mai bine firele de p`r [i \]i va fi mai u[or s` te pensezi.

Pasul 2

de gi, ai cur`]at spr~nceana Dup` ce ai t`iat firele lun pli um momentul \n care po]i s` firele inestetice, acum e t. cu s` le dai un aspect pl` golurile din spr~ncene [i rea din corecteaz` folosind culoa Aten]ie: spr~ncenele se c` t inu re] asemenea, trebuie firul de spr~ncean`! De i ma c~t ate ect i, trebuie cor spr~ncenele care au golur de loc \n " ori pit ectul de "li natural, pentru a evita asp de umpli golurile cu o pat` s` loc \n c`, spr~ncene. A[a cu r, earc` s` trasezi fire de p` culoare pur [i simplu, \nc c`, ati nu e[ti foarte \ndem~n bil. Fardurile de o pensul` special`. Dac` e s`-l ascu]i bine \n preala car pe e, cen ~n spr de le make-up arti[tilor. po]i opta pentru un creion t, de obicei fiind preferate osi fol de u gre i ma t sun spr~ncene de tip crem`

Pasul 3 Dup` ce ai terminat de corectat spr~ncenele, trebuie s` le dai un pic de luciu [i definire cu un gel de spr~ncene incolor. Pentru a da grosime spr~ncenelor, piat`n`-le \n sus \n partea cea mai groas` [i aplic` un gel cu pu]in` culoare. Dac` e[ti genul care nu suport` durerea pensatului, po]i reduce durerea dac` te pensezi dup` un du[ fierbinte [i dac` apuci firele de p`r chiar de la baz`. Andreea Ali Make-up Artist

Stop to shop 35

nEwS

BIJUTERII de avantgard`

36 Stop to shop

Pentru b`rba\ii care iubesc accesoriile, c`rora le place s` fie diferi\i, dar sunt exigen\i [n ceea ce prive]te brand-ul, boutique-ul createur 5 d’emotions a adus [n exclusivitate bijuteriile glam-rock White Valentine. aceste bijuterii de autor reu]esc s` transforme elemente vintage, gotice sau baroce [n adev`rate musthave-uri ale secolului XXi. White Valentine este recunoscut` de artizanii europeni ca fiind cea mai “cool” linie de bijuterie de avantgard`, cu distribu\ie extrem de limitat`.

nEwS De[i create ini]ial pentru b`rba]i, br`]`rile White Valentine au fost adoptate rapid \n capitalele europene [i de publicul feminin. Astfel c`, doamnele care iubesc acest gen de accesorii le pot achizi]iona acum direct din ]ara noastr`.

bijuterii simbol Proiectul de artizanat al arti[tilor de la Damasco Studio, Davide Bertuzzo, Manuel Cuman [i Alberto Scortegagna \mbin` priceperea proverbial` a italienilor \n domeniul bijuteriilor cu design-ul modern [i provoc`tor. Unicitatea conceptului se reg`se[te \n piesele colec]iei acestui sezon, din care se eviden]iaz` br`]`rile [i inelele din argint oxidat.

Stop to shop 37

Aceste bijuterii sunt o provocare [i o noutate absolut` pentru publicul din România datorit` mesajului pe care \l transmit, a tehnicii de lucru, a designului dar [i a m`rcii, care a ales s` fie extrem de discret`, f`r` a apela la metode de promovare tradi]ionale.

Alexandra Paven

„Aceste bijuterii sunt o provocare [i o noutate absolut` pentru publicul din Rom~nia datorit` mesajului pe care \l transmit, a tehnicii de lucru, a design-ului dar [i a m`rcii, care a ales s` fie extrem de discret`, f`r` a apela la metode de promovare tradi]ionale. Sunt obiecte puternic \nc`rcate de simboluri”, spune Alexandra Paven, fondatoarea Createur 5 D'Emotions [i Hobirama. „Colec]ia WHITE VALENTINE poate fii caracterizat` prin cuv~ntul „contrast”: metal versus flori sau metal versus materiale textile. Duritatea primului element

38 Stop to shop

este mereu alinat` de delicate]ea celui de-al doilea”, a ad`ugat Alexandra, unul dintre cei mai activi cool hunteri din pia]a local`. |ntr-o societate \n care oamenii se distan]eaz` de simbolurile religioase consider~ndu-le desuete, creatorii acestui brand transform` toate elementele aparent \nvechite \ntr-o form` nea[teptat` de minimalism, \mbinat cu elemente glam rock. Printre simbolurile des \nt~lnite \n crea]iile WHITE VALENTINE se num`r` trandafirul de Jericho, cunoscut [i ca Planta \nvierii sau Trandafirul Maicii Domnului (deoa-

rece poate sta f`r` ap` zeci de ani), spinul, cuiul, crucea, crucifixul sau chiar simboluri din mitologia greac` cum ar fii capul Meduzei. Nodurile din meterialul textil sunt precum rug`ciunile sau promisiunile f`cute \ntr-o perioad` grea. Bijuteriile din colec]ia disponibil` \n Rom~nia, realizate din argint 925, pietre semipre]ioase [i materiale textile au pre]uri cuprinse \ntre 80 [i 350 EUR, dar clien]ii pot solicita [i alte modele din colec]iile WV, cu pre]uri la cerere. Carmen Cristea

SpEcial

â&#x20AC;&#x153;Am fost reporter de [tiri la radio, am fost reporter de [tiri la televiziune, produc`tor, editor, produc`tor executiv, editor general. Am f`cut, \ntr-un fel sau altul, toate meseriile care se practic` \n televiziune. {tiu cĂ˘te pu]in din toate [i asta m` ajut` s` \n]eleg foarte bine cum func]ioneaz` un sistemâ&#x20AC;? George orbean

jUrnalism Prin logic~

omul din spatele televiziunilor

40 Stop to shop

SpEcial

Managerul de proiect Digi24, George Orbean, este un deschiztor de drumuri, un profesionist care accept orice provocare [i pentru care cuvntul imposibil nu exist. |n 1993 \[i \ncepea cariera ca reporter la Radio Contact Ploie[ti [i, dup 4 ani de radio, fcea trecerea la televiziune la sta]ia Pro Tv de la Sinaia. Au urmat apoi, rnd pe rnd, pozi]iile de productor executiv la Prima Tv, editor [ef la Antena 1 [i productor general la Na]ional Tv.

arta de a crea de la zero Dup` 9 ani de experin]` \n televiziune, managerul de proiect Digi24, George Orbean, [i-a descoperit voca]ia, aceea de a creea televiziuni noi, proiecte noi, de a forma echipe. |n februarie 2006, George Orbean devenea managerul de proiect al Tv Neptun, iar \n ianuarie 2008 punea bazele sta]iilor locale Realitatea Tv. Un proiect ambi]ios pe care avea s`-l duc` la bun sfar[it. „A fost un proiect minunat, am reu[it atunci s` str~ngem o echip` de profesioni[ti s` cre`m, \ntr-un timp scurt, o re]ea na]ional` care a func]ionat cu rezultate foarte bune”, spune George. Din septembrie 2009 avea s` accepte o nou` provocare, de aceast` dat` peste grani]`, \n Republica Moldova. Potrivit Baromentrului de Opinie Public` la nivel na]ional, \n Republica Moldova, pe perioda \n care George Orbean era manager de proiect, mai multe persoane urm`reau Jurnal TV dec~t PublikaTV. „Televiziunea este un lucru care se face la fel la Chi[in`u, la New York, Amsterdam sau Tokio. Nic`ieri nu este u[or s` faci televiziune. Este un efort foarte mare care rareori este r`spl`tit dup` merite. Le-am dat oamenilor r`spunsuri la \ntreb`rile pe care ei le [tiau dinainte. Le-am vorbit despre cum se face un jurnal de [tiri, cum se organizeaz` o redac]ie de [tiri, despre cum este abordat un eveniment… Ingredientul principal \n aceast` profesiune numit` jur nalism este logica. At~ta vreme

c~t spui o poveste \n mod logic [i o abordezi din perspectiv` logic` este pur [i simplu modalitatea cea mai fericit` de a face o [tire. O [tire este ceea ce facem \n fiecare zi \n timp ce vorbim cu prietenii, ajungem acas`, st~nd de vorb` la telefon, d`m sau primim [tiri. Atunci c~nd facem treaba asta la TV, radio sau internet, lucrurile par mai sofisticate, dar de fapt nu este a[a. Cu c~t le abord`m [i le facem mai simplu cu at~t mai meseria[i suntem”, spune George.

Pariul digi24 Propunerea de a porni proiectul Digi24, singura televiziune de [tiri din Rom~nia care emite \n format full HD, a venit ca o mare provocare. „Digi 24 este o televiziune de portofoliu. Postul nu func]ioneaz` pe logica de business a unei televiziuni clasice”, m`rturisea George la 1 martie, data de lansare a Digi24. C~t despre politica editorial` a celei mai noi televiziuni de [tiri din Rom~nia viziunea a fost una foarte clar` din prima zi de emisie. ”Divor]ul unei personalit`]i de o alt` personalitate este o [tire, dar nu trebuie s` ocupe mai mult de 20 de secunde \ntr-un jurnal principal.”. “Avem \n weekend 18 emisiuni, printre care sunt mai multe emisiuni culturale. |ncerc`m s` vorbim despre oameni care au performan]e extraordinare \n domeniile \n care activeaz`. |ncerc`m s` ar`t`m [i teatru, s` le vorbim oamenilor despre literatur` sau film”, mai spune George.

Stop to shop 41

SpEcial |ncerc`m s` vorbim despre oameni care au performan]e extraordinare \n domeniile \n care activeaz`. |ncerc`m s` ar`t`m [i teatru, s` le vorbim oamenilor despre literatur` sau film

George orbean

La 5 luni de la lansare Digi24 [i-a atins \n mare parte scopul – acela de a relata actualitatea \n cel mai profesionist mod cu putin]`, de a le aduce telespectatorilor [tirile corecte, clare [i echidistante. „Este meritul \ntregii echipe care a \n]eles c` suntem altfel, c` la noi [tirea primeaz`, c` nu interpret`m faptele pentru a le aduce telespectatorilor”, spune managerul de proiect George Orbean. Digi24 este proiect ambi]ios, care beneficiaz` de o infrastructur` tehnic` de ultim` or` [i cu un sistem de cea mai \nalt` performan]`. Digi24 a mai deschis 2 sta]ii locale, la Ia[i [i Timi[oara, iar pe 6 august lanseaz` sta]ia de la Oradea. „Nu ne oprim aici, p~n` la finele anului dorim s` lans`m sta]ii locale la Constan]a [i Craiova”, spune George Orbean. A[adar, proiectul de suflet al lui George Orbean nu se opre[te aici, ambi]ile sunt mari iar a[tept`rile pe m`sur`. Vladimir Popa

42 Stop to shop

FaShion nEwS

Stop to shop 43

woman in StylE

Un look androgin cu detalii feminine: imprimeu floral, volane din voal [i culori contrastante. Casa de mod` Fancy www.fancycouture.ro

44 Stop to shop

woman in StylE

Adaug` o pat` de culoare ]inutei tale business. Combin` un pantalon bej cu o bluz` din satin din imprimeu cu urme de pensul` kaki [i coral. Casa de mod` Fancy www.fancycouture.ro

Stop to shop 45

woman in StylE Nu te teme s` fii senzual` [i poart` bluza fluture din voal semitransparent [i fusta \n valuri de satin, cu un imprimeu abstract. Casa de mod` Fancy www.fancycouture.ro

46 Stop to shop

woman in StylE

Infuzie de flori \n aceast` ]inut` romantic`, perfect` pentru o plimbare \n parc. Casa de mod` Fancy www.fancycouture.ro 48 Stop to shop

woman in StylE

Aceast` combina]ie simpl` de zi se transform` \ntr-o ]inut` care evoc` senzualitate datorit` accentelor de culoare ro[ie pe fondul negru. Casa de mod` Fancy www.fancycouture.ro

Stop to shop 49

woman in StylE

o ]inut` lejer`, feminin` [i \n culori vesele. Este alegerea potrivit` pentru sezonul de var`! Casa de mod` Fancy www.fancycouture.ro

50 Stop to shop

woman in StylE

Alege acest pantalon simpatic cu flori \n culori neon, lejer, din ]es`tur` natural`. Versatil, \l po]i purta ziua, seara, cu balerini, papuci, pantofi cu toc. Casa de mod` Fancy www.fancycouture.ro Stop to shop 51

woman in StylE

Las`-te \nv`luit` de puritatea [i ging`[ia unei ]inute din voal imprimat cu flori albe [i voal natural alb. Casa de mod` Fancy www.fancycouture.ro

52 Stop to shop

BEauty Shop

34ollection

Boss Bottled Sport hUGo BoSS

lei

B&B C endra [i K

Flipstick Gypsey Red MAx FACToR

(after shave 50 ml)

21o3llection lei

B&B C endra [i K

61ollection lei

40ollection lei

13o1llection

B&B C endra [i K

lei

17o5llection lei

Colour xpert 01 Deep Black MAx FACToR

B&B C endra [i K

(eau de toilette 50 ml)

David Beckham Instinct DAVID BECkhAM

B&B C endra [i K

False Lash Effect MAx FACToR

54 Stop to shop

B&B C endra [i K

Boss Bottled Sport hUGo BoSS (after shave balm 75 ml)

BEauty Shop

19o8llection lei

Boss Bottled Sport hUGo BoSS

B&B C endra [i K

(eau de toilette 100 ml)

59,C4oll0ection lei

B&B endra [i K

Women’Secret WoMEN’SECRET

(eau de toilette)

Ruj Soft Sensation ASToR

9,8Co6llection lei

Beyonce Pulse Summer Edition BEyoNCE

B&B endra [i K

34o0llection lei

(eau de parfum 100 ml)

Boss Bottled Sport hUGo BoSS

(shower gel 150 ml)

B&B C endra [i K

Joaquin Cortes women JoAqUIN CoRTES

58,C2oll0ection lei

B&B endra [i K

10o4llection lei

B&B C endra [i K

Stop to shop 55

BEauty Shop Boss Bottled Sport hUGo BoSS

(deodorant spray 150 ml)

30o7llection lei

B&B C endra [i K

14,C0oll6ection

(eau de toilette 100 ml)

lei

7,5Co4llection lei

B&B endra [i K

Vinyl Glos s RIMMEL

Joaquin Cortes men JoAqUIN CoRTES

Glam'Eyes RIMMEL

40ction , 3 5 Colle rduri Mono lei

24ollection lei

C dra [i Ken

56 Stop to shop B&B

B&B endra [i K

(deodorant stick 75 ml)

Fa REVLoN

Boss Bottled Sport hUGo BoSS

B&B endra [i K

Eau De Lacoste Rouge LACoSTE

BEauty Shop Mascara Studio Lash Volumithic MISS SPoRTy

CADoU UN {AMPoN SAU UN GEL DE DU{ (30ml)

65ollection lei

B&B C endra [i K

pentru orice ap` de toalet` din gama L'Eau d'Issey pour homme Sport ISSEy MIAkE

8,6Co6llection lei

ofert` valabil` \n magazinele B&B Collection [i kendra

58ollection lei

94ollection lei

B&B C endra [i K

Crem LoV ` de fa] EA ` An ti

-agin g

B&B C endra [i K

Lovea kids Disney LoVEA

pentru orice ap` de toalet` sau parfum din gama Classique - JEAN PAUL GAULTIER

(30ml)

Lo]iune dup` expunere la soare LoVEA

CADoU UN LAPTE DE CoRP STR~LUCIToR

B&B endra [i K

ofert` valabil` \n magazinele B&B Collection [i kendra Stop to shop 57

iStoria BijutEriilor

|n istoria bijuteriilor, diamantele sunt considerate cele mai fascinante pietre pre]ioase. Celor mai faimoase dintre ele le-am aflat, de-a lungul multor episoade, pove[tile [i le-am cunoscut legendele. Exist \ns alte pietre a cror valoare [i frumuse]e au fcut liderul pietrelor pre\ioase (i) istorie de-a lungul attor secole. Povestea rubinelor este una la fel de fascinant [i cu nimic mai prejos dect cea a diamantelor.

rUbinUl

Roxana Bichi[

58 Stop to shop

iStoria BijutEriilor Virtu]ile rubinelor sunt men]ionate \n Biblie [i multe texte vechi. Parte din colec]iile capetelor \ncoronate si ale celor boga]i, ele sunt asociate unei serii de tradi]ii [i legende.

crea]ia lui Dumnezeu Rubinul este considerat una dintre cele 12 pietre pre]ioase create de Dumnezeu odat` cu facerea lumii. |n lucrarea “Lapidaire en Vers” a lui Philippe de Valois, rubinul, prin]ul pietrelor – cum \l nume[te autorul, i-a fost oferit lui Aaron la comanda lui Iisus. Acel rubin a decorat plato[a lui Aaron [i a devenit simbolul lui Iuda, al patrulea fiu al lui Iacob. Liderii cre[tini iubeau [i ei aceste pietre \nc` din perioada medieval`. |n acele timpuri, erau considerate chiar mai valoroase dec~t diamantele. |n secolul XVI, se valorificau la pre]uri de opt ori mai mari dec~t orice alt` piatr` pre]ioas`. Chiar [i scriitori precum Shakespeare l`udau \n operele lor frumuse]ea [i str`lucirea rubinelor. Legende vechi indiene spun c` Dumnezeu a creat mai \nt~i rubinul [i mai apoi pe om care avea s` \l de]in`. India era considerat` ]ara pietrelor pre]ioase datorit` abunden]ei lor \n colec]iile fe]elor regale. Rubinului i sa dat numele de “Ratnaraj”, \nsemn~nd “regele pietrelor pre]ioase” [i de “Ratnanayaka”, adic` “liderul pietrelor pre]ioase”. Un alt nume care descria frumuse]ea rubinului era “Pad-

Legende vechi indiene spun c` Dumnezeu a creat mai \ntâi rubinul [i mai apoi pe om care avea s` \l de]in`. India era considerat` ]ara pietrelor pre]ioase datorit` abunden]ei lor \n colec]iile fe]elor regale.

maraga”, \n traducere “ro[u ca un lotus”. |n India, rubinele erau \nvestite cu puteri, astfel c` cine de]inea un rubin oriental, cunoscut [i drept “Rubinul Brahman” era protejat de r`u [i de du[mani. Mai mult, cine avea un rubin era considerat norocos asemeni unui rege. De asemenea, mul]i credeau c` dac` un razboinic \[i va pune sub piele un rubin, va fi protejat \n lupt`. |n credin]a teologilor hindu[i, rubinul este una dintre pietrele “navagraha”, care reprezint` cele nou` planete ce au o influen]` cosmic` asupra oamenilor. Rubinul reprezint` soarele (Ravi) [i este legat de sufletul omului. Rubinele sunt considerate simbolul iubirii [i al pasiunii. Se crede c` posesorul unei asemenea pietre este mereu protejat de necazuri, av~nd o via]` plin` de pace [i armonie. Legendele din India spun c` dac` o persoan` ofer` un rubin, drept tribut, Zeului Krishna, va rena[te ca \mp`rat \n via]a urm`toare.

Stop to shop 59

iStoria BijutEriilor

Denumirea de rubin provine din latinescul “ruber” care \nseamn` “ro[u”. Tradi]iile vechi sus]in c` el str`luce[te datorit` unui foc interior. Conform vechilor scrieri chineze[ti, rubinul era folosit pentru a ilumina camerele regale. Preo]ii hindu[i le foloseau al`turi de smaralde pentru a lumina templele zeilor. Legendele grece[ti vorbesc despre ni[te rubine imense care i-au fost oferite Heracleei de c`tre o barz`, cu scopul de a-[i lumina camera, \n semn de apreciere fa]` de bun`tatea ei. Romanii credeau c` aceste pietre pre]ioase au puteri curative, iar \n multe tratate de medicin` sunt men]ionate ca surs` \n crearea unui elixir cu rol de medicament. |n istorie, mineritul rubinelor dateaz` \n jurul anului 2.500 |.H.

Valea Rubinelor Mogok, o regiune din Sudul

60 Stop to shop

Asiei este cunoscut` drept “Valea rubinelor”. Aici sunt exploatate cele mai frumoase pietre din aceast` categorie. Numele “Mogok” deriv` din “Mong Kut”, \nsemn~nd “valea [erpuitoare”, descriindu-se astfel caracterisiticile fizice ale acestei zone din nordul Burmei. Situat` la 1.230 de metri deasupra nivelului m`rii, \n partea de sus a Platoului Shan, \nconjurat` de mun]ii enormi, este o sec]iune a sistemului estic al Himalaya, format acum aproximativ 60 de milioane de ani. Se pare c` rubinele au fost descoperite aici pentru prima dat` \n mod accidental, undeva \n secolul XV, de c`tre proscri[ii [i ho]ii care erau for]a]i s` stea \n aceast` zon`, dup` ce erau alunga]i din regatul Mandalay. Fo[tii condaman]i au trimis rubinele drept cadou c`tre rege, care i-a iertat. |ns`, \n loc s` se \ntoarc` \n fostele lor sate, ei au decis s` r`m~n` \n Mogok [i s` exploateze bog`]iile din minele recent descoperite. |ntre timp, regele a promulgat un decret prin care orice rubin de mare dimensiune devenea automat proprietatea statului, cu pedeapsa capital` pentru cei care nu se supuneau legii. Minele de rubine din Mogok au fost principal` surs` mondial` timp de peste 600 de ani, chiar dac` cea mai veche surs` de rubine era Sri Lanka.

iStoria BijutEriilor

Dar, dincolo de datele istorice, exist` [i legende, menite s` fac` povestea [i mai fascinant`. Conform celor din zon`, cu mult \nainte ca Buddha s` p`[easc` pe p`m~nt, partea de nord a Burma era locuit` doar de animalele s`lbatice [i de p`s`rile de prad`. |ntr-o zi, cel mai mare [i b`tr~n dintre vulturi zbura deasupra vìi. A z`rit pe o piatr` de pe un deal o bucat` enorm` de carne proasp`t`, de un ro[u str`lucitor. Vulturul a \ncercat s` o prind`, dar ciocul sù nu a putut s` penetreze substan]a s~ngerie. Oric~te \ncerc`ri a f`cut, a e[uat de fiecare dat`. Dup` mult efort, a \n]eles. Nu era o bucat` de carne, ci o piatr` sacr` - f`cut` din foc [i s~nge din p`m~ntul \nsu[i. Iar acesat` piatr` a fost primul rubin de pe p`m~nt, locul na[terii sale fiind Valea Mogok. Rubinele extrase din p`m~ntul vìi nu au adus mereu fericire celor care trìau acolo. Imediat ce vestea bog`]iei din zon` s-a r`sp~ndit, conduc`tori puternici

ai lumii au cerut tribut pentru a nu cuceri teritoriul [i transforma locuitorii \n scalvi. P~n` \n secolul VI, localnicii pl`teau anual 3,2 kilograme de rubine c`tre guvern. Iar p~n` \n secolul XV, c~nd europenii au ajuns \n Burma, bog`]ia p`m~ntului era deja celebr`. Dup` 1597, Mongok era ca o provincie privat` de]inut` de cei care aveau cea mai puternic` armat`. Cine nu se supunea era pedepsit cu moartea. Astfel c` \n 1885, c~nd britanicii au ata[at posesiunii lor teritoriale Burma de Sus, mul]i dintre localnici nu mai erau \n via]`. |n timpul perioadei coloniale, minele au fost sub conducerea unui sindicat londonez, “Burma Ruby Mines Ltd.”. Dup` independen]a din 1948, guvernul din Burma a de]inut un control str~ns asupra minelor. Din 1962 \ncolo, ]ara a cunoscut socialismul [i, odat` cu el, restric]ii asupra rubinelor [i comer]ului lor. Pragul cel mai jos a fost atins \n 1969 c~nd guvernul a decis na]ionalizarea \ntregului comer] cu pietre pre]ioase. P~n` acum c~]iva ani, comer]ul cu aceste pietre era ilegal. Ast`zi, \ns`, este permis ca str`inii care posed` licen]` comercial` s` cumpere at~t pietre \n form` brut`, c~t [i finisate, pl`tind doar o tax` de export de 10%.

|n Burma, rubinul este denumit “padamya” (mult mercur). Locuitorii numesc nuan]a unui rubin de calitate “s~ngele porumbelului” (ko-twe), un termen care poate fi de origine chinezeasc` sau arab`. Pentru rubinele de un ro[u un pic mai \nchis, localnicii au termenul de “s~ngele iepurelui” (yeong-twe). Cele care sunt un roz \nchis poart` denumirea de "preferatul britanicului” (bho-kyaik). Ele sunt intitulate astfel, \ntruc~t acest gen de rubine era favoritul unui renumit comerciant de pietre din Mogok, A.C.D. Pain. Rubinele de culoare roz deschis sunt numite “rubine de br`]ar`” (leh-kowseet). Cele pozi]ionate pe scar` inferioar`, respectiv rubinele ro[u spre negru, sunt numite “indianul care pl~nge” (ka-la-ngoh), plec~nd de la ideea c` sunt chiar mai \nchise dec~t pielea unui indian [i c` p~n` [i indienii pl~ng atunci c~nd analizeaz` calitatea acestui tip de rubine, majoritatea v~ndute \n Bombay sau Madras (India).

Stop to shop 61

magazin dE SuFlEt Dana Gon] face parte din echipa Digi 24. Este o profesionsit` \n televiziune [i un om c`ruia i-a pl`cut mereu ca rezultatele muncii sale s` conteze. La postul de televiziune realizeaz` emisiunea „Bonton”, un proiect unic [i inedit. |ntrebat` cum se caracterizeaz`, Dana spune simplu: „Sunt un om pasionat de ceea ce fac (adic` televiziune), un om care ascult` mult` muzic`, un oM.”. {tim c` iube[te via]a la ]ar`, natura [i conversa]iile inteligente. Am \ncercat, \ns`, s` afl`m care este rela]ia sa cu shopping-ul [i moda, cu atât mai mult cu cât emisiunea pe care o realizeaz` [i prezint` trateaz` bunele maniere sub toate aspectele lor, deci [i vestimentare.

Dana Gon] [i secretul fidelit`]ii la shopping

62 Stop to shop

concurS

Strict masculin!

TRENDS by Adina Buzatu [i Revista SToP To ShoP te invit` la concurs! Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 â&#x20AC;&#x201C; 11.00, \n data de 27 august 2012, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i cĂ˘[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TRENDS by ADINA BUZATU!

La ce televiziune lucreaz` Adriana Muraru?

Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop! Stop to shop 63

magazin dE SuFlEt Aleg s` port ceea ce \mi place [i ce cred c` mi se potrive[te, chiar dac` uneori sunt \n afara “trend”-ului.

Moda – doar o recomandare „Sunt o cump`r`toare preten]ioas` [i cu pu]in` r`bdare. Nu \mi place s` probez [i nici nu am sesiuni lungi de shopping. M` ata[ez de lucruri [i pe unele dintre ele le p`strez cu anii. |n vacan]e cump`r foarte rar lucruri, am vacan]e scurte [i \n care \mi doresc s` v`d multe. Shopping-ul mi-ar r`pi prea mult timp. Desigur, e obligatorie cump`rarea de suveniruri pentru cei dragi, dar, de cele mai multe ori, o fac rapid. Moda e pentru mine doar o recomandare. Aleg s` port ceea ce \mi place [i ce cred c` mi se potrive[te, chiar dac` uneori sunt \n afara “trend”-ului.

64 Stop to shop

}in foarte mult la felul \n care e[ti primit [i tratat \ntr-un magazin. Renun] s` iau ceva dac` vânz`torii nu sunt politico[i.

}inutele mele nu sunt foarte \ndr`zne]e. Trebuie s` recunosc c` sunt destul de clasic` [i rezervat` \n a combina hainele. Iar de c~nd prezint emisiunea „Bonton”, am devenit poate [i mai conservatoare.

arta de a trata cump`r`torii }in foarte mult la felul \n care e[ti primit [i tratat \ntr-un magazin. Renun] s` iau ceva dac` v~nz`torii nu sunt politico[i. De aceea, magazinul meu de suflet este unul situat \n {oseaua Iancului 46. Unde \ntr-adev`r sunt primit` cu drag. Este o afacere mic` [i \ntotdeauna e mai pl`cut \ntr-un boutique, unde se simte implicarea

magazin dE SuFlEt

[i amprenta personal` a unui om, dec~t \n marile magazine (mai ales c`, \n locul despre care vorbesc, managerul este chiar un om deosebit, \nconjurat de o echip` de fete minunate). Este [i magazinul care \mi asigur` ]inutele pentru emisiune, iar ponderea lucrurilor cump`rate de aici pentru garderoba personal` este cam de 60-70%. Am devenit clienta lor fidel` pentru c` m-au primit \ntotdeauna cu c`ldur` [i m-au sf`tuit mereu cu sinceritate, dar [i pentru c` au haine frumoase, alese plus pre]uri foarte avantajoase. Sunt sigur` c` nu dau gre[ cu aceast` recomandare, av~nd prietene care au descoperit prin mine acest micu] magazin [i care au fost la r~ndul lor cucerite.

Magazine potrivite ca stil Mall-urile, desigur, nu le ocolesc, dar \mpart timpul petrecut acolo \ntre magazinele de haine [i cele \n care g`se[ti c`r]i, ceaiuri... |ncerc s` fac un echilibru [i s` nu uit ca pe l~ng` o hain` frumoas`, s` iau ceva [i pentru sufletul meu. Brand-ul nu este o condi]ie pentru hainele pe care le cump`r. M` reg`sesc \n stilul c~torva magazine (Promod e un exemplu) [i atunci le calc mai des pragul. Dar, \n acela[i fel, dac` am intrat de 3-4 ori \ntr-un magazin [i nu mi-a atras nimic aten]ia, nu \i mai dau nici o [ans`; iese total din â&#x20AC;&#x153;circuitâ&#x20AC;?.â&#x20AC;? Roxana Bichi[

Stop to shop 65

Story oF...

sclava }i sUltanUl

“Am dat ordin: face]i o rochie pentru iubita mea. Folosi]i soarele pentru partea de sus, luna pentru pânzeturi, norii pentru tiv, albastrul m`rii pentru a coase. Utiliza]i stelele \n loc de nasturi, iar pentru fastonare folosi]i-m` pe mine.” (fragment dintr-o scrisoare a Sultanului Suleyman c`tre so]ia sa, Roxolana) 66 Stop to shop

Pove[ti \n istorie sunt multe. Cele amoroase fascineaz` peste secole [i r`m~n m`rturie a c~t de multe pot s` realizeze doi oameni care se iubesc. |ns`, povestea dintre sclava Roxolana [i Sultanul Suleyman este dovada incontestabil` c` acolo unde destinul decide, m~na omului nu poate interveni. C`s`toria lor a rupt o tradi]ie de peste 300 de ani, a adus realiz`ri istorice importante \n secolul XVI, pentru ca peste ani s` nasc` scenarii de c`r]i, filme [i arii de oper`.

Povestea unei Cenu[`rese ucrainience Suleyman [i-a asumat tronul la v~rsta de numai 26 de ani, urm~ndu-i tat`lui s`u, m`re]ul Selim, cel sub a c`rui c~rmurire

Imperiul a cunoscut o dezvoltare incredibil`. Despre Suleyman se spune c` era extrem de binevoitor, \n]elept, educat, nobil [i guverna just. Suleyman I (1494 – 1566) a fost considerat unul dintre cei mai proemine]i conduc`tori ai secolului XVI. |n timpul s`u Imperiul Otoman a devenit o putere mondial`. Domnia lui [i a celor care i-au urmat a adus timpuri de pace religioas` la Ierusalim. Evreii, cre[tinii si musulmanii au primit garan]ia libert`]ii religioase, fapt care a f`cut posibil ca pe aceea[i strad` s` poat` fi construite o sinagog`, o biseric` [i o moschee. Unul dintre istoricii europeni care au scris despre acea perioad`, nota, c~teva secole mai t~rziu, despre Selim [i Suleyman: “Patris fortis filius fortior”, adic` “Un tat` curajos [i un fiu chiar

Story oF... mai curajos.” |n istorie, Suleyman este cunoscut drept “Magnificul” (\n Europa) [i “Legiuitorul” (\n lumea Islamic`). C~t despre Roxolana, nici ea nu a fost omis` din cronici. Un ambasador vene]ian, Navagero, scria \n 1533: “Nu a fost niciodat` o femeie la palatul otoman care s` fi avut o putere mai mare dec~t ea.”. Bassano, un vizitator italian la curtea sultanului, a sus]inut c` “El (n.r. sultanul) \[i respecta so]ia [i o pre]uia mult [i \i \n]elegea limba nativ` extrem de bine.”. Ucraina, cu excep]ia c~torva zone – [i nici acestea pentru mult timp, nu a fost niciodat` cucerit` de c`tre otomani. |ns`, ea era o surs` de sclave pentru Imperiu. Iar cei mai buni furnizori erau t`tarii din Crimea. Dintre sclavele care ajungeau din Ucraina \n Imperiu, cele frumoase aveau un destin u[or. Majoritatea dintre acestea erau alese pentru haremuri. Fetele din haremul sultanului se alegeau fie dintre cele capturate \n timpul campaniilor militare, fie dintre cele care se g`seau \n pia]a de sclavi. Iar o fat` deja aleas` pentru harem, \nainte de a fi prezentat` oficial, trecea printr-o preg`tire strict`. Dar nici a[a, nu avea garan]ia c` va fi selectat` la final pentru a face parte din harem. Doar c~teva dintre sutele de fete se calificau pentru a c~[tiga statutul de concubin` sau chiar de so]ie. Sub atenta supraveghere a “kagia-kadin”, femeia care se ocupa de tot haremul, femeilecandidat erau preg`tite pentru a [ti s` ]eas`, s` brodeze, s`

a luat numele de “Hurrem sultan”, adic` “fericita sult`ni]`”. |ns` istoria avea s` o memoreze sub numele de Roxolana, care \nseamn` o fat` din Roxolania – numele latin medieval pentru Rus-Ucraina. Legea Islamic` \i permitea unui sultan s` aib` p~n` la patru so]ii plus c~te concubine \[i putea permite s` \ntre]in`. P~n` la Suleyman, niciun sultan nu s-a c`s`torit cu vreuna dintre sclave. Rup~nd peste 300 de ani de tradi]ie, Suleyman s-a \nsurat cu Roxolana, c`s`torie oficiat` \ntr-o ceremonie formal`. Iar ecourile au ajuns \n toat` Europa, nu doar \n lumea Islamic`.

mâna destinului danseze, s` c~nte, s` fac` teatru de p`pu[i, s` recite pove[ti, etc. Chiar mai mult, primeau [i lec]ii \n arta erotismului. |nv`]au tot: de la cum s` se poarte, ce \nseamn` respectul [i p~n` la cum s` aib` grij` de un copil. Citeau legile [i cuno[teau pedepsele \n caz de nesupunere. |ntr-o astfel de pozi]ie, de sclav`-candidat` la harem, s-a aflat [i Roxolana. Avea numai 15 ani [i selectarea ei a coincis cu momentul urc`rii pe tron a lui Suleyman. C~nd a z`rit-o, sultanul sa \ndr`gostit iremediabil de ea. Conform autorului polonez, Count Stanislaw Rzuewski, Roxolana provenea dintr-un or`[el aflat \n zona Rohatyn din vestul Ucrainei. Se n`scuse \n familia unui preot, iar la botez a primit numele de Anastasiya. |n haremul sultanului

Mul]i cercet`tori au ajuns la concluzia c` iubirea lor nu a fost ceva \nt~mpl`tor. Cei doi erau suflete-pereche. Caracterul lor era identic, de la modul \n care ac]ionau [i p~n` la tipul de decizii ce trebuia luate. Iar dovad` a iubirii enorme dintre ei stau scrisorile de dragoste. “Cel pu]in, ar trebui s` fim uni]i \n suflete, \n g~nduri, \n imagina]ie, \n dorin]`, \n inimi [i \n tot ceea ce ai l`sat tu \n mine, dar [i \n ceea ce ai luat din mine, iubirea mea!”, \i scrie Suleyman Roxolanei. “Domnul meu, absen]a ta a aprins un foc \n mine pe care nu reu[esc s` \l sting. Te rog, ai mil` de sufletul meu suferind [i scrie-mi o scrisoare imediat ce vei putea, astfel \nc~t s` pot s` \mi g`sesc m`car pu]in` consolare \n ea. Domnul meu, sper ca atunci c~nd vei citi aceste cuvinte, \]i vei dori s` ne scrii [i c` \mi vei spune c~t \]i e de dor 

Stop to shop 67

Story oF... s` ne revezi. C~nd citesc scrisoarea ta, fiul t`u Mohamed [i fiica ta Migrimag stau lipi]i de mine [i lacrimi le curg pe obraz pentru iubitul lor sultan.”, r`spunde ea \n alt` epistol`. Sunt istorici care spun c` Roxolana nu era genul de frumuse]e tipic` pentru un harem: nu avea ochii negri, nici buze senzuale [i nici forme voluptoase. Conform unui ambasador vene]ian, care o descria dup` o vizit` la curte \n 1526, ea era “t~n`r`, dar nu frumoas`”, “gra]ioas` [i micu]` de \n`l]ime.” |ns`, calitatea sa suprem`, notat` de to]i ai vremii, era mintea str`lucit`. Era capabil` s` \l \ntre]in` pe sultan cu discu]ii \n]elepte [i spirituale, fiind maestr` \n a oferi sfaturi bune. |n 1533, c~nd Roxolana avea deja 50 de ani, ambasadorul Navagero scrie: “Maiestatea sa, sultanul, o iube[te pe Roxolana at~t de mult, a[a cum niciodat` \n dinastia sultanilor nu a fost cazul ca o femeie s` se bucure de un respect at~t de mare.” |n 1554, alt italian, Dominico Trevisano, nota: “Maiestatea sa o iube[te pe Roxolana at~t de mult, \nc~t se spune c` a refuzat s` fie vreodat` cu o alt` femeie; niciun alt predecesor nu a f`cut un asemenea lucru (…).”. Roxolana era mai mult dec~t so]ia sultanului. Juca un rol esen]ial \n chestiuni politice. De exemplu, a avut o mare influen]` \n rela]iile cu Polonia. Exist` dou` scrisori trimise de ea c`tre Regele Sigismund Augustus, care sunt dovada c` ajutorul ei a adus rela]iile de pace \ntre cele dou` state.

68 Stop to shop

“Maiestatea sa, sultanul, o iube[te pe Roxolana atât de mult, a[a cum niciodat` \n dinastia sultanilor nu a fost cazul ca o femeie s` se bucure de un respect atât de mare.” Navagero, Ambasadorul Vene]iei

Sult`ni]a a avut un mare aport \n construirea unor cl`diri importante, precum dou` [coli coranice [i un spital pentru femei (\n apropierea “Pie]ei de sclave”) \n Istanbul. Nimeni nu-[i putea explica cum de fusese at~t de cucerit sultanul. Gurile rele sus]ineau c` sult`ni]a \l fermecase. Au ajuns p~n` \ntr-acolo \nc~t s` lanseze zvonuri la cel mai \nalt nivel. Astfel, \n 1554, ambasadorul austriac, Busbek, scria c` are [tiin]` cum c` sult`ni]a se aproviziona cu oase pentru Vodoo [i alte afrodiziace. Chiar afirma c` a g`sit sursele, \ns` nimeni nu a vrut s` \i v~nd` acele lucruri. De altfel, \n tot poporul umbla vorba c` sultanul este sub puterea unei vr`ji. Departe de aceste zvonuri, cei doi \[i vedeau lini[ti]i de via]`. Roxolana a murit \n 1558 [i Suleyman \n 1566. El a decis ca ea sa fie \nmorm~ntat` \n morm~ntul din moscheea pe care el o construise, Suleymaniye, unul dintre cele mai importante simboluri arhitecturale ale Imperiului Otoman. Khourem-Roxelana a fost subiect al unor picturi, lucr`ri muzicale (precum o simfonie a lui Haydn [i o arie de oper` a lui Sichynsky), piese de teatru, c`r]i. C~t despre iubirea dintre ea [i sultan… Cel mai bine se rezum` prin c~teva versuri dintr-un poem al lui Suleyman dedicat Roxolanei: “Tron al singur`t`]ii mele, bun`starea mea, iubirea mea, luna mea. / Cel mai sincer prieten al meu, confidentul meu, \ns`[i existen]a mea, sult`ni]a mea, / Cel mai frumos lucru dintre toate frumuse]ile…”. (Roxana Bichi[)

diScovEr thE world

MExIc ]ara maya[ilor

Cnd spui Mexic te gnde[ti la piramidele maya[e [i...cam att. Fascin]ia mexican nu se rezum doar la asta, ci te provoac s mngi o balen cenu[ie \n Laguna San Ignacio [i s te aventurezi \ntr-o cltorie cu trenul \n Canionul Copper, care este mai adnc dect vrul su din SUA. Cnd crezi c ai explorat totul, scufund-te \n bazinele carstice din Yucatan pe care maya[ii le considerau sacre. Stop to shop 69

ciudad de Mexico Toate zborurile din Europa c`tre Mexic se opresc aici, a[a c` aloca]i c~teva zile pentru a vizita Ciudad de Mexico. Este un ora[ aglomerat [i efervescent, plin cu restaurante [i magazine de unde po]i cump`ra produse tradi]ionale. Dac` vrei s` te acomodezi cu Ciudad de Mexico plimb`-te \nt~i pe str`zile principale din Polanco, Zona Rosa, Condesa [i Roma unde se afl` cele mai chic buticuri, galeriile de art` [i cafenele cochete. Acum e[ti gata s` cuno[ti spiritul mexican pe care \l g`se[ti \n tianguis, adic` t~rgurile unde b`[tina[ii se \nt~lnesc zilnic pentru a vinde obiecte artizanale aduse din toat` ]ara. Cea mai cunoscut` pia]` de acest fel este Mercado de la Ciudadela. Odat` ce ai terminat s` faci cump`r`turi viziteaz` pia]a cen-

70 Stop to shop

Pia]a central` este a doua din lume ca m`rime [i este dominat` de impun`toarea Catedral` Metropolitan`. Este prima construc]ie religioas` de acest fel din Noua Spanie.

tral` numit` Plaza de la Constituzion. Este centrul istoric al Ciudad de Mexico [i se \ntinde pe 4 hectare [i este construit` pe ruinele fostei cet`]i Tenochtitlan. Pia]a central` este a doua din lume ca m`rime [i este dominat` de impun`toarea Catedral`

Metropolitan`. Este prima construc]ie religioas` de acest fel din Noua Spanie. Construit` \n stil baroc spaniol, Catedrala Metropolitan` are 5 altare principale [i 14 capele laterale. Viziteaz` [i Templul Mayor. Marea Piramid` din Tenochtitlan are \n v~rf dou` temple gemene dedicate zeilor r`zboiului, unde cu sute de ani \n urm` se f`ceau sacrificii umane. |n galeriile muzeului sunt acum expuse cu]ite de piatr` folosite pentru deschiderea cavit`]ii toracice [i oase de vultur utilizate pentru t`ierea limbii, organelor genitale [i lobii urechilor. Trece pe lista obiectivelor [i Muzeul Na]ional de Antropologie. Este unul dintre cele mai interesante din lume. Aici po]i vedea Calendarul Aztec, masca de jad a Zeului R~ului din tribul Zapotec [i colec]ia Maya dominat` de morm~ntul lui Pakal. Aproape de Ciudad de

diScovEr thE world Laguna san Ignacio

Mexico se afl` Teotihuacan. Aici se g`sesc ruinele ora[ului pe care aztecii \l numeau Nahuatl, adic` "locul unde oamenii devin zei". Ora[ul p`streaz` palate [i temple maiestoase [i este dominat de Templul de Quetzalcoatl \nchinat [arpelui cu Pene, zeul apei, zorilor [i agriculturii. Construc]ia care \]i taie r`suflarea este Piramida Lunii, un monument funerar regal cu morminte care dateaz` din secolul \nt~i. Piramid` aparte, dar [i o priveli[te cople[itoare dac` reu[e[ti s` urci cele 100 de trepte p~n` \n v~rful construc]iei. Ora[ul r`m~ne \nv`luit \n mister, pentru c` p~n` \n prezent se cunosc foarte pu]ine lucruri despre cei care l-au construit [i aproape nimic despre motivul pentru care a fost abandonat doar c~teva secole mai t~rziu, \n anii 200, c~nd tocmai atinsese apogeul economic [i cultural.

Exist` locuri \n Mexic unde minunile prind via]` [i Laguna San Ignacio este unul dintre ele. Laguna se afl` \n Golful California [i aici se str~ng anual peste 18 mii de balene. Cele mai mari mamifere de pe p`m~nt \]i permit s` le prive[ti dansul cu valurile [i s` le ascul]i c~ntecul. Impresionant [i aproape inimaginabil este c` aceste creaturi marine, care c~nt`resc aproape 2 tone la na[tere, te pot l`sa s` le atingi. Balenele cenu[ii, cu scoici \ncrustate \n piele se apropie foarte mult de b`rcile [i caiacele turi[tilor, at~t de mult \nc~t este de ajuns s` \ntinzi m~na \n afara ambarca]iunii [i le po]i m~ng~ia. Aici po]i admira [i balena cu cocoa[`, balena cu aripioare, balena albastr`, balena lui Bryde, balena mic` [i pe cea Boreal`. Tot aici te po]i bucura de acroba]iile delfinului cu bot gros.

canionul copper Este unul dintre ultimele locuri s`lbatice din Mexic. Canionul Copper este alc`tuit din [ase astfel de forma]iuni. Canioanele au dimensiuni impresionante. V~rfurile lor ating 3650 de metri altitudine, iar ad~ncimea variaz` \ntre 1250 [i 1998 de metri. Mun]ii sunt acoperi]i cu pini, iar v`ile sunt aride, dar de o frumuse]e r`pitoare. Cei care se \ncumet` s` coboare \n cele mai ad~nci v`i vor avea senza]ia c`

au ajuns undeva \n ad~ncul p`m~ntului. Senza]ia unic` este creat` de umiditatea mare, presiunea accentuat` [i mun]ii care, v`zu]i de acolo, par interminabili. Canionul poate fi explorat \n multe feluri. Te po]i plimba cu bicicleta, te po]i c`]`ra pe st~nci sau \l po]i admira \n timp ce te afli pe [aua unui cal. Cel mai popular mod de a te bucura de m`re]ia lui este la o plimbare cu trenul. Calea ferat` are 405 mile, 39 de poduri spectaculoase [i 86 de tunele.

cancun [i Riviera Maya Cancun este numit [i perla Caraibelor. Are plaje lungi cu nisip alb [i fin, ape clare [i turcoaz [i un aer ve[nic de vacan]`. |n apele de aici po]i practica sporturi nautice, de la diving ď&#x192;&#x2DC; [i

Stop to shop 71

diScovEr thE world

snorkeling p~n` la parasailing. |n apropierea plajei exist` pie]e cu obiecte me[te[ug`re[ti pe care le po]i lua ca amintire sau ca suvenir pentru cei dragi. Zona urban` a ora[ului este plin` de via]` activ`. Aici Cancun este plin de resorturi, restaurante [i magazine. Aproape de Cancun se afl` misterioasele piramide maya[e. Sunt printre cele mai frumoase atrac]ii turistice ale Mexicului [i se afl` \n jungla mexican` care se \ntinde p~n` \n Peninsula Yucatan. Chichen Itza prima oprire pe care o vei face. Este un ora[ antic \n care se afl` cele mai complexe [i bine conservate ruine. Aici locuiau, \ntre anii 800 [i 1200 \.Hr., aproximativ 50.000 de oameni. Ei au construit piramidele maya[e. Prima pe care o remarci este El Castillo. Are 921 de trepte, baza fiec`rei laturi este de 55 de metri, \n`l]imea de 24 de metri [i are 4 ziduri \nclinate care conduc la templul aflat \n v~rf. Caut` cele 7 triunghiuri luminoase [i cele 6 triunghiuri \ntunecate pen-

72 Stop to shop

tru a vedea momentul \n care soarele traverseaz` piramida \n timpul solisti]iilor. Maya[ii percepeau triunghiurile ca fiind cele 13 nivele din ad~ncurile p`m~ntului. Odat` ce ai terminat de vizitat piramida, mergi s` vezi Stadionul. |n timpul maya[ilor era unul dintre cele mai temute locuri din ora[. Aici erau organizate jocuri sportive cu ocazia echinoxului. Terenul are ziduri \nalte de 175 de metri [i late de 68 de metri. |n centru se afla un inel, asem`n`tor unui co[ de baschet pus invers amplasat la \n`l]ime, \n care juc`torii se chinuiau s` arunce mingea folosind doar picioarele. C`pitanul echipei care pierdea era sacrificat [i dat jertf` zeilor. Scenele de violen]` sunt sculptate [i ast`zi \n pere]ii stadionului. Foarte interesant` este acustica stadionului. Dac` spui ceva \n [oapt` la un cap`t al terenului se aude clar p~n` la celalalt cap`t. |ndreapt`-te apoi c`tre "Ora[ul fantomelor" unde se afl` Nohoch Muul. Este cea

mai \nalt` piramid` din Nordul peninsulei Yucatan. Are 42 de metri [i 120 de trepte [i este ultima piramid` maya[` descoperit` de cercet`tori, dup` ce ani de-a r~ndul a stat ascuns` \ntr-o p`dure \nalt`. Dup` ce ai v`zut piramidele trebuie neap`rat s` faci scufund`ri \n bazinele sacre ale maya[ilor. Peninsula Yucatan este alc`tuit` din calcar poros, care atunci c~nd crap` se pr`bu[e[te [i formeaz` astfel bazine naturale. |n timpul maya[ilor acestea erau pu]uri ceremoniale \n care aruncau trupurile ne\nsufle]ite ale celor sacrifica]i pentru a chema ploaia. Alege]i \ns` cu aten]ie perioada \n care pleca]i \n vacan]`. Din iunie p~n` \n octombrie este sezonul ploilor, iar \n septembrie e bine s` evita]i zonele de coast` din cauza uraganelor. Nu pleca din Mexic f`r` s` m`n~nci un Tacos. Con]ine cartofi, sos mole verde, fasole [i sos adobo. Cel mai bun se g`se[te \n Ciudad de Mexico la Pepe's Tacos de Canasta. Florentina Ilie

tEchnEwS

Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice

sony Vaio E

seria de laPtoPUri se eXtinde cU modelUl de 11 inch Cu un display de 29,4cm (11”), notebook-ul este gândit pentru studen]i, pasiona]ii re]elelor de socializare [i a celor care \[i doresc mobilitatea, f`r` a sacrifica performan]ele notebook-ului.

74 Stop to shop

Sony extinde seria E de notebook-uri compacte, cu design elegant, prin lansarea ultra-portabilului E11. Noul sistem se bucur` de acela[i design “\mp`turit”, pliat precum un plic, de care beneficiaz` [i seriile E14P, E15 [i E17. U[or de transportat, datorit` design-ului compact [i portabil, seria E11 este conceput` pentru a oferi posibilit`]i de divertisment. Experien]a multimedia este sus]inut` de procesorul AMD Dual-Core E2 APU, al`turi de unitatea de procesare grafic` AMD Radeon HD 7340. Tehnologiile Sony xLOUD [i Clear Phase permit cre[terea intensit`]ii volumului f`r` distorsion`ri, asigur~nd calitatea superioar` a sunetului \n filme sau jocuri. Notebook-ul este echipat [i cu o camer` web HD care dispune de tehnologia “Exmor for PC”, \mprumutat` de la cemerele Sony, pentru o comuni-

care video mai clar`. R`sfoirea documentelor [i a fi[ierelor media este mai u[oar` datorit` noului touchpad generos, f`r` butoane. Notebook-ul permite op]iuni multiple de conectare, precum portul USB 3.0, Bluetooth 4.0 [i ie[irea HDMI. Noul model VAIO devine cu u[urin]` \nc`rc`torul portabil al smartphone-ului t`u. Trebuie doar s` conectezi telefonul mobil prin intermediul USB-ului, chiar [i atunci c~nd notebook-ul nu este pornit sau se afl` \n modul sleep. Simpla deschidere a capacului permite utilizarea notebook-ului \n doar c~teva secunde, prin intermediul tehnologiei Rapid Wake + Eco. Produc`torul promite o durat` de via]` a bateriei de p~n` la 6 ore. Seria VAIO E include, de asemenea, modelele E14 P, E15 [i E17. Noile notebook-uri VAIO Seria E11 sunt disponibile \n culorile alb, negru [i roz.