Stop to Shop Septembrie 2012 by Stop to Shop

Sumar Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro

Nr. 120 - Septembrie 2012

Patriciaia[u Cimpo

face shopping [i pasiunea de a

INTERVIU

Acum vreo 7-8 ani, a fost pentru prima oar` când am intrat \ntr-un magazin Zara, din Paris, de unde am ie[it dup` aproximativ o or` cu o gr`mad` de h`inu]e noi, [i de atunci a r`mas unul dintre magazinele mele de suflet.

”

De vorb` cu Amatto Zaharia

FashIoN aRChITECTURE Istoria textilelor (IV)

WoMEN IN sTYLE by Casa de mod` Fancy

IsToRIa BIJUTERIILoR Liderul pietrelor pre]ioase (II)

sToRY oF...

Blestemul iubirii: Pedro [i Inês

ecaterina.utali@unireashop.ro 021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@unireashop.ro 021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Felicia Chirvq[oiu, Florentina Ilie, Carmen Cristea, Vladimir Popa Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:

Tycoon Media Press parte a grupului

GENTLEMEN’s aGREEMENT by Adina Buzatu

Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali

DEsTINa}II Rusia, o ]ar` cât dou` continente

2 Stop to shop

Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236 Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.

EditShop

Curajul de a fi diferit

“ ” De cele mai multe ori, avem tendin]a de a urma “turma”. De a face ceva pentru c` “a[a se poart`; a[a spune lumea; a[a trebuie”. De câte ori, \ns`, sau câ]i dintre noi ne-am pus problema dac` ceea ce facem chiar este \n avantajul propriei persoane?

4 Stop to shop

“Diferit”: care difer, care se deosebe[te (de cineva sau de ceva), care nu este asemntor (cu cineva sau cu ceva); deosebit; \n alt mod; altfel. Sau, cel pu]in, a[a scrie \n DEX… Despre cei care sunt diferi]i a[ vrea s scriu \n acest editorial. |ns, cu o clar precizare de la \nceput: “diferi]ii” la modul pozitiv, constructiv [i apreciativ! De cele mai multe ori, avem tendin]a de a urma “turma”. De a face ceva pentru c “a[a se poart; a[a spune lumea; a[a trebuie”. De cte ori, \ns, sau c]i dintre noi ne-am pus problema dac ceea ce facem chiar este \n avantajul propriei persoane? De ce a[ \mbrca o ]inut \n trend, dac, uitndu-m \n oglind, vd c art cel pu]in caraghios? De ce s nu am curajul s fiu diferit, alegnd o linie “altfel”, chiar dac nu apar]ine noii colec]ii? |n fa]a celor care [tiu s fie diferi]i \n materie de mod, dar inedi]i [i perfec]i \n ceea ce prive[te look-ul personal fac o plecciune cu respect! De ce a[ asculta, cnd vine vorba de muzic, o noutate care mie mi se pare “zgomot” [i nu a[ opta pentru ceea \mi place, chiar dac a fost compus acum 50 de ani? De ce a[ merge la cinema s vd o abera]ie a tehnicii moderne, dac \mi plac peliculele din anii 1940? De ce a[ citi pe net o carte, dac iubesc senza]ia printului [i mirosul operei din bibliotec? De ce a[ urmri un talk-show dac ador s merg la teatru? |n fa]a celor care au curajul s nu fie \n trendul lui 2012 din toate aceste perspective, deciznd s fie “diferi]i”, fac o plecciune cu respect! |n loc de \ncheiere, a[ vrea s subliniez faptul c a fi diferit la nivelul timpurilor pe care le trim nu \nsemn musai a fi deviant! Iar cine nu m crede pe cuvnt nu are dect s urmeze turma, mai ales c unora chiar li se potrive[te a se pierde \n mul]ime, a nu avea identitate proprie… A voastr,

Roxana Bichi Redactor {ef

Film

Premierele lunii septembrie Lawless Regia: John Hillcoat Cu: Tom Hardy, Jessica Chastain, Gary Oldman, Shia LaBeouf, Mia Wasikowska Gen: Crim`, Dram`, Western Premier` \n Rom~nia: 07.09.2012

Tinker Bell: Secret of the Wings Regia: Ryan Rowe Cu: Mae Whitman, Lucy Liu, Lucy Hale Gen: Anima]ie, Familie, Fantastic Premier` \n Rom~nia: 07.09.2012

Savages Regia: Oliver Stone Cu: Blake Lively, Benicio Del Toro, Emile Hirsch, John Travolta, Salma Hayek, Taylor Kitsch Gen: Crim`, Dram`, Thriller Premier` \n Rom~nia: 07.09.2012

6 Stop to shop

The Best Exotic Marigold Hotel Regia: John Madden Cu: Dev Patel, Bill Nighy, Judi Dench, Maggie Smith Gen: Comedie, Dram` Premier` \n Rom~nia: 07.09.2012

Hit and Run Regia: David Palmer, Dax Shepard Cu: Bradley Cooper, Dax Shepard, Kristen Bell Gen: Romantic Premier` \n Rom~nia: 14.09.2012

Despre oameni [i melci Regia: Tudor Giurgiu Cu: Monica BĂ˘rl`deanu, Andi Vasluianu Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 14.09.2012

Resident Evil: Retribution Regia: Paul W.S. Anderson Cu: Milla Jovovich, Sienna Guillory, Wentworth Miller, Jensen Ackles Gen: Ac]iune, Horror, SF, Thriller Premier` \n Rom~nia: 14.09.2012

Red Lights Regia: Rodrigo CortĂŠs Cu: Robert De Niro, Sigourney Weaver, Cillian Murphy Gen:Thriller Premier` \n Rom~nia: 21.09.2012

Premium Rush Regia: David Koepp Cu: Joseph GordonLevitt, Jamie Chung Gen: Ac]iune Premier` \n Rom~nia: 21.09.2012

nEwS – agEnda lunii 1

3–9/09

23/09

mediA{ CentrAL

ConCert iL divo

FestivAL 2012

Fenomenul muzical "Il Divo" vine la Bucure[ti \n premier` absolut`. Dup` ce au v~ndut peste 26 de milioane de albume, au sus]inut concerte pe toate teritoriile lumii [i au avut onoarea de a c~nta \n cinstea Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii [i Irlandei de Nord, cei patru interpre]i se preg`tesc s` concerteze la Bucure[ti, \n cadrul turneului mondial din acest an.

3 europeAn FiLm

4 5

6 7

8 9

Festivalul revine pentru o nou` edi]ie. Dac` anul trecut au participat 7400 de spectatori, \n cele [ase loca]ii din Media[ (Sala Traube, Cinema Mediensis, Sinagoga, Pia]a Primariei, Drumb`veni [i T~rn`veni), organizatorii preconizeaz` c` \n acest an num`rul acestora va fi mult mai mare.

12 13

19 20

21 22

Marduk este o trup` suedez` de black metal care c~nt` din 1990. Anul acesta au scos albumul cu num`rul 12, "Serpent Sermon". Membrii trupei Immolation vin din New York, practic` death metalul [i c~nt` din 1986. (Bucure[ti)

Ovidiu Ioncu Kempes, solistul al c`rui nume este sinonim cu perioada de aur a trupei Cargo, revine pe o scena din Bucure[ti, dup` o absen]` de 8 ani, pentru un show emo]ionant. Kempes se \ntoarce la Arenele Romane, locul \n care a c~ntat pentru [i \mpreun` cu publicul din Rom~nia de nenum`rate ori. El este acum membru al supergrupului Rezident Ex, un band ce reune[te instrumenti[ti de prestigiu ai scenei rock interne [i interna]ionale.

23 posAdA roCK 2012 24 Edi]ia din acest an este prima care se 26

27 28

29 30

Plai Festival este unul din fest-urile preferate din zona de world music. |n cele 3 zile de festival vor fi 9 concerte de world music, jazz [i fusion, arti[ti consacra]i [i peste 200 de activit`]i - Muzeul Satului B`n`]ean, Timi[oara.

21/09

7–9/09

pLAi FestivAL

5/09

15 ConCert mArduK 16 immoLAtion

14–16/09

va bucura de participare interna]ional`. 14 trupe vor evolua în concurs, iar dup` l`sarea întunericului scena va apar]ine forma]iilor care vor sus]ine recitaluri. Celelalte Cuvinte, Krypton Reunion, Infected Rain, Gothic, Shifting Sands, Monarchy, Akral Necrosis sau Todo sunt o parte din trupele care vor aduce sonorit`]i rock pe stadionul din Câmpulung Muscel.

8 Stop to shop

ConCert Kempes {i rezident ex

22/09

ConCert LeonArd Cohen

Celebrul artist a scos un nou album, "Old ideas", iar publicul din Rom~nia \l va putea asculta \n cel de-al treilea concert din Capital` - Pia]a Constitu]iei.

23/09

ConCert AnAthemA Anathema revin pentru a nou` oar` \n Rom~nia. Trupa a lansat \n 2012 un nou album: "Weather Systems" Jukebox Venue, Bucure[ti.

28/09 ConCert Lenny KrAvitz Artistul revine \n Capital`, cu un concert din cadrul turneului de promovare a albumului s`u cu num`rul nou`, Black And White America.

inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE

intErviu

amatto Zaharia Samuraiul modern

10 Stop to shop

Pionierul artelor mar]iale mixte, dar [i al galelor profesioniste \n Romnia, sensei Amatto Zaharia, pre[edintele Federa]iei Romne de Kempo, este un samurai modern, care [i-a dedicat, fr rezerve [i fr compromisuri, 35 de via] celui mai complex sport de lupt din categoria MMA. Tnrul practicant al artelor mar]iale interzise de comuni[ti \n anii ’80 a devenit primul „outsider” c[tigtor al celebrului turneu „Budokan Interna]ional Kempo Cup” – Tokyo (Japonia 1993), unde a reu[it cel mai rapid KO (21 secunde) din istoria competi]iei, multiplu campion european [i mondial Full-Kempo, dar [i antrenor emerit, echipa na]ional de Kempo situndu-se pe prima pozi]ie la nivel interna]ional din anul 2002 [i pn \n prezent. Elevii si, profesioni[tii din domeniu, personalit]ile sportive [i to]i cei care \l cunosc \l consider un adevrat Sensei, un samurai modern care, parafrazndu-i propriul credo, st neclintit \n fa]a vie]ii ca o stnc \n fa]a furtunii…

intErviu Kempo este unanim recunoscut ca fiind prima form` de lupt` atestat` documentar, \n prezent fiind considerat cel mai complex sport de lupt` din categoria MMA. Ce \nseamn` Kempo MMA pentru pre[edintele Federa]iei Rom~ne de Kempo? Amatto Zaharia: Am \nceput practicarea sporturilor de lupt` din 1978, sunt membru fondator al Federa]iei Rom~ne de Arte Mar]iale (1990), iar \n prezent sunt Pre[edintele Federa]iei Rom~ne de Kempo, dar [i antrenorul coordonator al lotului na]ional. Dup` aproape 35 de ani petrecu]i \n sala de antrenament, lupt~nd sau coordon~nd activitatea acestui domeniu, pot s` consider Kempo ca fiind modul meu de via]`.

neutralizarea atacatorului \n lupta de strad`, iar \n plan competi]ional sportiv, KO-ul sau abandonul adversarului. |n decursul istoriei, unii mae[trii practican]i de Kempo [i-au \nfiin]at propriile organiza]ii sau stiluri. Unii s-au axat pe loviturile cu pumnii [i picioarele, al]ii pe arunc`ri, proiect`ri [i lupta la sol. Multe din aceste sti-

A]i avut o copil`rie cuminte \n stilul „karate kid”? Sau a]i rupt maxilare, fluiere, glezne [i coaste? A.Z.: Pe scurt. Excep]ional la \nv`]`tur`, dar rebel [i justi]iar totodat`, foarte agresiv \n rela]ia \n special cu b`ie]ii din clasele mai mari pe care-i executam frecvent cu o foarte mare pl`cere.

Kempo este modul meu de via]` Kempo reprezint` traducerea \n limb` japonez` a cunoscutei sintagme MMA – Mixed Martial Arts, denumirea Kempo MMA fiind deasemenea foarte des uzitat`. Prin ce se deosebe[te Kempo MMA de celelalte arte mar]iale care s-au desprins din acesta \n decursul timpului, sau chiar fa]` de sporturile de lupt` moderne? A.Z.: |n Kempo, „Arta Luptei Totale”, se folose[te toat` gama de tehnici de lupt` av~nd ca scop

– Self Defense, latura de m`iestrie – Kata [i Kata cu Arme, c~t [i latura sportiv competi]ional` foarte complex` tip K1 [i MMA. Kempo MMA este practic o \mbinare excep]ional` de vechi [i nou, o \mbinare perfect` de tradi]ie [i modernitate. Indiferent \ns` de forma sportiv`, absolut toate sporturile de lupt` provenite din artele mar]iale, indiferent de denumirea sau gradul de permisivitate al acestora, au un impact benefic major \n formarea [i educarea practican]ilor.

luri au r`mas \ns` ancorate \n trecut, continu~nd, din respect fa]` de tradi]ie, linia de antrenament a mae[trilor fondatori. Kempo \ns` a evoluat continuu, ]in~nd pasul cu toate transform`rile ap`rute \n domeniul luptei at~t mar]iale, c~t [i sportive, p`str~nd \ns` [i aspectele tradi]ionale. Tocmai de aceea avem ast`zi \n Kempo at~t latura de autoap`rare

Am f`cut totul la vedere, chiar [i atunci când mi s-a instrumentat un dosar de c`tre organele de securitate A]i \nceput s` practica]i artele mar]iale \ntr-o vreme \n care erau considerate de comuni[ti „o form` de propagare a violen]ei \n r~ndurile maselor populare”. Judo practicat la Dinamo [i 

Stop to shop 11

intErviu boxul practicat \n paralel la Steaua erau o form` de acoperire a adev`ratei pasiuni? A.Z.: Nicidecum. De la \nceput am practicat \n paralel box, judo [i karate. |ns` a[a cum v-am mai spus, eram un copil rebel \n sensul frumos al cuv~ntului, motiv pentru care aceste probleme „legal” sau „ilegal” m` l`sau rece. Eu am fost [i m-am comportat ca un om liber de c~nd m` [tiu. Vroiam s` practic artele mar]iale [i le practicam pur [i simplu. Chiar m` atr`gea faptul c` aveau o doz` de „interzis”. |n 1984 a]i ob]inut la Budapesta gradul de Centur` Neagr` 1 dan Full-Contact Karate. Ce a \nsemnat, la nivel oficial [i personal, aceast` performan]`? A.Z.: V` da]i seama c` la acea dat`, \n acel context politic, foarte pu]ini dintre cei vechi [i mai \n v~rst` dec~t mine avuseser` o astfel de experien]`. A fost [i momentul c~nd am \nceput s` deschid primele s`li \n Bucure[ti. Aveam la un moment dat chiar [i c~te 2-3 s`li \n acela[i timp. Niciodat` nu m-am ascuns, ci am f`cut totul la vedere, chiar [i atunci c~nd mi s-a instrumentat un dosar de c`tre organele de securitate. Dosarul „C`m`[ile negre”. Dar a venit revolu]ia [i s-a terminat [i cu comunismul [i cu dosarul meu. C~nd a]i sc`pat definitiv de acest` ilegalitate? A.Z.: Cred c` nu am sc`pat

12 Stop to shop

nici acum. Se pune at~ta presiune pe toate sporturile de lupt` provenite din artele mar]iale, se finan]eaz` at~t de pu]in, se arunc` tot timpul cu noroi \n noi atunci c~nd ni se acord` un buget sau o premiere, iar anumi]i factori de conducere \ncearc` s` ridiculizeze, s` minimalizeze [i s` treac` \n derizoriu aportul nostru la dezvoltarea unei societ`]i s`n`toase, \nc~t am c~teodat` impresia c` suntem \nc` \n „ilegalitate”. Dar istoria a dovedit c` noi am supravie]uit comunismului [i sunt convins c` vom supravie]ui, indiferent de c~te piedici ni se vor pune. Asta este natura noastr`. Suntem lupt`tori. Mergem p~n` la cap`t.

Conteaz` foarte mult calitatea instructorilor, imagina]ia [i dorin]a de a se perfec]iona continuu |n perioada 1986-1989, de[i \n ilegalitate, a]i organizat numeroase stagii de preg`tire, dar [i competi]ii \n sistemul [i pe conceptul MMA, inovator la acea dat` \n Rom~nia. |nregistr`rile filmate pe pelicul` de 16 mm ale acestor competi]ii arat` folosirea unor tehnici de lupt` complexe, permisive, nonconfomiste [i extrem de dure, dar [i superioritatea

metodei de preg`tire. Seam`n` preg`tirea [i competi]iile din prezent cu cele de acum 25 de ani? A.Z.: Sportul a evoluat foarte mult [i odat` cu el, bine\n]eles, [i sportul de lupt`. Dar principiile predate de mine, intuitiv la acea dat`, s-au men]inut. „Lupta Total`”, cea care cuprinde lovituri cu pumnii [i picioarele, cu coatele [i genunchii, secer`ri, arunc`ri [i proiect`ri, continuarea luptei la sol cu lovituri, fix`ri, imobiliz`ri, strangul`ri [i torsion`ri, \ntr-un cuv~nt Kempo MMA, este cea care conteaz`. Conteaz` \ns` foarte mult [i calitatea instructorilor, imagina]ia [i dorin]a de a se perfec]iona continuu. Performan]ele sportivilor vor fi mici dac` instructorul, av~nd cuno[tin]e personale limitate \n acest domeniu foarte complex, Kempo MMA, pred` elevilor s`i doar o parte dintre aceste tehnici. Ce mae[tri v-au [lefuit g~ndirea [i stilul de lupt` de-a lungul timpului? A.Z.: |n cele peste 3 decenii de activitate am cunoscut [i m-am antrenat al`turi [i sub comanda a zeci de mae[trii, dar cei care m-au impresionat, at~t ca lupt`tori, ca mae[tri, dar [i ca oameni sunt Benny “The Jet” Urquidez [i Kancho Yoshiji Soeno. De la Kancho Yoshiji Soeno, pre[edintele Federa]iei Japoneze de Shidokan, a]i primit \n dar o arm` excep]ional`, o sabie lucrat` ca o bijuterie.

intErviu C~t cost` o astfel de sabie? A.Z.: Pre]ul nu conteaz` [i nu este a[a de important, tot ce pot s` v` spun este c` ea cost` suficient de mult \nc~t nu mi-a[ putea permite s` o cump`r. Valoarea sentimental` este \ns` singura care conteaz` pentru mine, iar ea este inestimabil`. |n decursul a peste 50 de ani de practic`, Kancho Soeno a oferit doar trei astfel de s`bii foarte scumpe, adev`rate bijuterii, una dintre acestea fiind cea oferit` mie \n 2010.

A.Z.: |n acest domeniu puterea exemplului este extrem de important`. Elevii trebuie s` vad` c` [i tu po]i face ceea ce le ceri lor, trebuie s` [tie c` [i tu ai avut performan]e ca sportiv, ca antrenor, ca organizator de competi]ii sportive sau stagii de preg`tire. Trebuie s` simt` c` au \n fa]a lor un lider pe care s` poat` conta nu at~t la bine, c~t mai ales la greu. De vorbitori f`r` fapte lumea s-a cam s`turat.

|n percep]ia comun` [i general`, Sensei este un b`rbat puternic, gata de lupt`, dar [i ini]iatul care poate s` te \nve]e respectul [i disciplina, care poate s`-]i dezv`luie tainele artei de a lupta. |n ceea ce v` prive[te, c~t de important` este puterea exemplului?

Am pornit de la un club \nfiin]at \n 1984 [i am ajuns la 62 de cluburi afiliate \n 2012

Dup` 22 de ani de munc` perseverent`, \n anul 2000 a]i reu[it s` convinge]i Ministerul Tineretului [i Sportului c` ramura de sport Kempo/MMA merit` s` fie recunoscut` la nivel na]ional. Dup` ace[ti 12 ani, la ce pute]i spune c` a contribuit cel mai mult aceast` recunoa[tere? A.Z.: Dac` sporturile vor fi l`sate la voia sponsorilor, a prim`riilor sau a comunit`]ilor locale, acestea vor disp`rea din peisaj, ceea ce ar \nsemna o lovitur` foarte dur` dat` tocmai factorului sportiv-educativ at~t de important pentru orice societate. F`r` sprijinul autorit`]ilor na]ionale, al comitetului olimpic na]ional, sportul nu ar putea s` se dezvolte corect. Spre exemplu, \n anul 2000 activau \n Kempo MMA circa 10 cluburi, iar \n prezent, datorit` sprijinului institu]iilor sus-men]ionate, avem peste 60 de cluburi la nivel na]ional. Aceast` implicare a statului a \nsemnat un beneficiu foarte mare adus dezvolt`rii Kempo-ului, fiind indirect [i un beneficiu al societ`]ii rom~ne[ti, pentru c` un num`r foarte mare de tineri intr` acum \n s`lile noastre \n loc s` stea \n spatele blocului \n diverse anturaje nocive. |n aceea[i arie a recunoa[terilor oficiale, \n 2007 a]i fost ales pre[edinte-executiv al Federa]iei Interna]ionale de Kempo \n cadrul Congresului Interna]ional FIK, dar [i Director Tehnic \n Biroul ď&#x192;&#x2DC;

Stop to shop 13

intErviu Executiv al Federa]iei Mondiale de Arte Mar]iale Mixte (WMMAF). Este aceasta \ncununarea unei activit`]i performante, derulat` pe durata a 35 de ani? A.Z.: Atunci c~nd ai performan]e, ai toate [ansele s` fi cooptat \n executivul domeniului respectiv. Ca ini]iator, pionier, dar [i manager al sistemului Kempo/MMA \n Rom~nia, am pornit de la un club \nfiin]at \n 1984 [i am ajuns la 62 de cluburi afiliate la Federa]ia Rom~n` de Kempo \n 2012. Am demonstrat c` pot face ceva bun \n sensul promov`rii [i dezvolt`rii sportului de lupt`, iar cei din cadrul Federa]iei Interna]ionale de Kempo [i al Federa]iei Mondiale de Arte Mar]iale Mixte (MMA) au apreciat acest lucru, mi-au propus [i mai apoi m-au votat \n aceste func]ii care m` onoreaz`.

Kempo MMA reprezint` spiritul de samurai, spiritul de \nving`tor, spiritul de campion Sunte]i, printre altele, [i realizatorul emisiunii „Ora de Kempo” a postului de radio Activ eFeM. |n afar` de popularizarea acestei arte str`vechi de lupt`, care sunt obiectivele acestei emisiuni? A.Z.: Kempo MMA reprezint`

14 Stop to shop

spiritul de samurai, spiritul de \nving`tor, spiritul de campion. Acest spirit \l reg`sim la foarte mul]i speciali[ti din societatea noastr`, care sunt „\nving`tori” \n domeniile lor. Tocmai de aceea invit \ntotdeauna la aceast` emisiune personalit`]i din diverse domenii, care prin munc` [i eforturi uria[e au avut realiz`ri remarcabile, oameni care au cu adev`rat ceva de spus, oameni de la care [i eu personal am ceva de \nv`]at. Dac` [i ascult`torii emisiunii aud, \n]eleg [i \nva]` lucruri noi, atunci consider c` am atins obiectivul emisiunii.

Ave]i printre „elevi” vedete din showbiz-ul autohton, precum Adrian Enache, Iuliana Marciuc, Kamara, Daniela Gyorfi, Oana Lis, Cornel P`sat, dar [i sportivi foarte titra]i, cum ar fi Camelia Potec, Ruxandra Dragomir sau Mihai Leu. Pentru ei, Kempo este o filosofie de via]`, un hobby sau un capriciu la mod`?

A.Z.: Pentru ei sportul \n general este foarte important, tocmai de aceea absolut to]i arat` [i se comport` senza]ional, chiar dac` mul]i dintre ei nu mai sunt la prima tinere]e. Oricum, sincer s` fiu, a[ prefera s` m` duc cu oricare din ei la orice tip de ac]iune sau competi]ie sportiv` dec~t s` merg cu ni[te tineri burto[i, m~nc`tori de floricele [i b`utori de bere pe scaunul din fa]a calculatorului. Care este principiul dup` care v` ghida]i [i ac]iona]i \n societate? A.Z.: „Un samurai st` neclintit \n fa]a mor]ii ca o st~nc` \n fa]a furtunii.” Am v`zut acest motto [i pe site-ul oficial al Federa]iei Romane de Kempo. Este acesta [i un mesaj inspira]ional? A.Z.: Un lupt`tor de Kempo este cu adev`rat un samurai modern. La Kempo MMA mul]i vin [i mul]i pleac`, din cauz` c` le este foarte greu s` se adapteze cerin]elor de respect [i disciplin`, le este foarte greu s` dea dovad` de perseveren]` [i d`ruire, de caracter [i onoare, le este foarte greu s` lupte cu ei \n[i[i p~n` la cap`t. Federa]ia are nevoie [i promoveaz` la nivel de lot na]ional doar acei lupt`tori care au aceste calit`]i specifice unui samurai. Trebuie \ns` s` recunoa[tem c`, din p`cate, \n societatea \n care tr`im ne este din ce \n ce mai greu s`-i g`sim.

intErviu Ave]i elevi prefera]i? Pentru ce \i aprecia]i \n mod special? A.Z.: Sunt foarte apropiat de absolut to]i elevii mei de la lotul na]ional de Kempo. Unii dintre ei au ajuns antrenori sau arbitri fiind al`turi de mine de peste 25 de ani, iar cei care se afl` acum \n lumina reflectoarelor, campioni europeni sau mondiali, sunt al`turi de mine de peste 10-12 ani. Tuturor le mul]umesc pentru perseveren]a extraordinar` pe care au avut-o practic~nd acest sport extrem de greu \n condi]ii financiare precare, le mul]umesc pentru respectul [i loialitatea de care au dat dovad` \n decursul anilor, [i mai ales pentru faptul c` m-au suportat to]i anii ace[tia. Cred c` la acest capitol le-a fost cel mai greu.

Mul]i dintre cei care au reu[it, prin mult` munc`, lupt` [i perseveren]`, s` realizeze ceva \n via]`, sunt r`zboinici ai vremurilor moderne Ave]i patru b`ie]i, cu v~rste cuprinse \ntre 3 [i 28 de ani: Timon, Yani, Yamato [i David. Ne pute]i spune, \n c~teva cuvinte, povestea

fiec`ruia? Care dintre ei v` calc` pe urme? A.Z.: Este foarte greu s` descrii \n doar c~teva cuvinte o adev`rat` telenovel` \n care via]a bate cu adev`rat filmul. Sunt ni[te copii excep]ionali, la fel ca [i cele trei mame care mi i-au d`ruit. David e cet`]ean american [i st` cu mama lui \n SUA de 28 de ani, vine foarte des \n Rom~nia pentru c` are o rela]ie extraordinar` cu mine, cu fra]ii lui, dar [i cu mamele acestora. Timon, Yani [i Yamato sunt zilnic cu mine, ultimii doi fiind deja campioni na]ionali. Sunt convins c` [i cel mic, Timon, va ajunge un mare campion pentru c`, la fel ca [i ceilal]i, are

calit`]i certe de atlet. Oricum, indiferent dac` vor continua s` fac` sport sau nu, dac` vor fi campioni sau nu, pentru mine cel mai important este s` devin` OAMENI. V` considera]i un r`zboinic al vremurilor moderne? A.Z.: Da. Dar mai cred [i \mi place foarte mult c~nd v`d c` nu sunt singurul. Mul]i dintre cei care au reu[it, prin mult` munc`, lupt` [i perseveren]`, s` realizeze ceva \n via]`, sunt r`zboinici ai vremurilor moderne, fiecare \n felul [i \n domeniul lui, pentru c` altfel nu ar fi putut avea succes \n aceast` jungl` numit` pompos [i chiar exagerat „societate modern`”. Poate Kempo s` creeze „r`zboinici moderni”? A.Z.: Da. Cu siguran]`. Acesta este [i scopul nostru principal. Prin Kempo, oamenii pot \nv`]a s` lupte cu eventualii agresori, dar pot \nv`]a [i s` aib` \ncredere \n ei, pot \nv`]a s` respecte dar [i s` se fac` respecta]i. {i cel mai important, prin Kempo pot \nv`]a s ` - [ i \ndrepte coloana care, \n acest moment, din foarte multe motive, presiuni sau opresiuni, \i face s` stea apleca]i sau chiar \n genunchi. Felicia Chirv`[oiu

Stop to shop 15

in StylE

o P~l~rie c^t Simbolul unei |~ri

aKUBRa iconul australiei

16 Stop to shop

Pentru cei care au cultur de mod nu este un secret faptul c \n spatele fiecrui element vestimentar exist o istorie. Dar rareori se \ntmpl s \ntlnim situa]ii \n care unul dintre acestea \[i croie[te drumul prin timp ajungnd s fie iconul unei ]ri.

EvEnimEnt

ascinanta poveste a p`l`riilor Akubra am aflat-o datorit` reprezentantului unic \n Rom~nia, compania “Bella Australia”. Nu odat` am trecut pe l~ng` magazinul din incinta Unirea Shopping Center [i nu odat` privirea mi-a fost atras` de superbele p`l`rii. |ntro bun` zi am decis s` \ntreb mai multe despre acestea [i nu mic` mi-a fost mirarea c~nd le-am dscoperit istoria.

142 de ani de istorie Dana Vladu, General Manager “Bella Australia” spunea o poveste. Aceea a unor p`l`rii care, la 142 de ani din momentul \n care au luat na[tere, sunt mai mult dec~t un brand interna]ional, sunt cel mai celebru icon atunci c~nd spui “Australia”. Akubra provine dintr-un cuv~nt vechi australian, iar azi este numele celui mai celebru produc`tor australian de p`l`rii. “Akubra se pronun]` «Uhkoobrah» [i \nseamn` «acoper`m~nt pentru cap». Compania produce unele dintre cele mai calitative p`l`rii din lume.”, ne spune managerul “Bella Australia”. Brandul nu este doar un simbol na]ional \n ]ara de origine, ci a devenit un nume de elit` la nivel mondial, fiind preferat de to]i cei care [tiu s` aprecieze calitatea. “Dac` \n State celebrul cowboy este reprezentativ \n istorie, \n Australia p`l`riile Akubra simbolizeaz` istoria dar tr`iesc cu m~ndrie [i \n prezent. {i asta

Dac` \n State celebrul cowboy este reprezentativ \n istorie, \n Australia p`l`riile Akubra simbolizeaz` istoria dar tr`iesc cu mândrie [i \n prezent. {i asta pentru c` au [tiut s` se reinventeze, f`r` a pierde din fascinanta istorie.

Dana Vladu, General Manager “Bella Australia”

pentru c` au [tiut s` se reinventeze, f`r` a pierde din fascinanta istorie.”, adaug` reprezentantul importatorului rom~n. Fabrica unde se realizau manual p`l`rile a fost \nfiin]at` la \nceputul anilor 1870 de Benjamin Dunkerley. Acesta era un imigrant englez \n Australia, care \[i deschisese un magazin \n Tasmania. Tot el inventase o ma[in`rie care extr`gea firul de p`r din blana de iepure, astfel \nc~t partea cea mai moale de

Stop to shop 17

in StylE dedesubt r`m~nea perfect` pentru realizarea p`l`riilor. Dunkerley [i familia sa s-au mutat la Sydney \n 1880 unde au deschis o mic` fabric` de p`l`rii. Mai apoi, englezul Benjamin Dunkerley \[i m`re[te afacerea [i se mut` \n New South Wales, unde pune bazele unei fabrici chiar la ie[irea din Sydney. Intr` \ntr-un parteneriat cu Arthur Pringle Stewart, care vindea p`l`rii \n Sydney, acesta devenind comerciantul sù direct. |n 1904 angajeaz` un t~n`r pe nume Stephen Kier, tot imigrant englez, dar care de]inea arta de a face p`l`rii. T~n`rul de numai 23 de ani trìe[te o poveste de iubire cu fata lui Benjamin, Ada, cu care se [i c`s`tore[te \n 1905. Ginerele este numit Director General, iar din 1911 afacerea devine cunoscut` ca [i Dunkerly Hat Mills. |n 1912 compania a luat numele de Akubra Hat Company [i a devenit produc`tor pentru “Australian Military Slouch Hat”. Tot acum fabrica este mutat` \ntr-un spa]iu mai mare. Dup` moartea \n 1918 a fondatorului sù, compania r`m~ne \n grja ginerelui Stephen Keir. El a pus bazele brand-ului cunoscut ast`zi ca Akubra. Cu Stephen Keir la conducere afacerea \nflore[te, astfel c` \n 1952 c~nd s-a retras, l`s~nd conducerea fiului sau, Herbert Keir, Akubra era deja un succes financiar [i un renume \n domeniul p`l`riilor. |n 1970 compania se mut` din nou, de aceast` dat` \n

18 Stop to shop

Kempsey, din motive de m`rire a spa]iului de func]ionare. Conducerea business-ului a trecut din genera]ie \n genera]ie, \n prezent Akubra fiind tot sub managementul familiei fondatorului.

P`l`rii faimoase pentru oameni celebri Akubra a devenit produc`torul p`l`riilor purtate de oameni de afaceri, fermieri, politicieni, staruri de cinema [i mul]i dintre solda]ii ce au luptat \n cele dou` r`zboaie mondiale. P`l`riile Akubra au cucerit [i cinematografia, ele put~nd fi v`zute \n

produc]ii precum “Australia”, “Breaker Morant”, “Gallipoli”, dar [i \n mai toate produc]iile australiene. Cei care cunosc celebrul personaj din filmul “Crocodile Dundee” vor identifica imediat designul pur australian al p`l`riei purtate de actorul Paul Hogan – o Akubra, fire[te. Renumele Akubra este dovedit [i de asocierea acestuia cu Jocurile Olimpice din Australia din anul 2.000. Mai mult, c~nd celebra Oprah a vizitat Australia \n 2010, ea a purtat modelul "Cattleman" semnat Akubra. Chiar [i pre[edintele Bill Clinton a cump`rat o p`l`rie "Snowy River" semnat` de acela[i brand

in StylE Akubra a devenit produc`torul p`l`riilor purtate de oameni de afaceri, fermieri, politicieni, staruri de cinema [i mul]i dintre solda]ii ce au luptat \n cele dou` r`zboaie mondiale.

atunci c~nd a f`cut o vizit` la Sydney \n noiembrie 1996. Guvernul australian a folosit celebra marc` pentru a face cadouri oficiale pre[edin]ilor precum Ronald Reagan, George Bush [i Barak Obama. Am aflat de la Dana Vladu, General Manager “Bella Australia” (singurul importator [i comerciant pentru pia]a din Rom~nia) c` Akubra produce 65 de stiluri diferite de p`l`rii, incluz~nd p`l`rii fashion, p`l`rii de paie, p`l`rii speciale, p`l`rii de colec]ie, p`l`rii cu specific australian dar [i de inspira]ie western. A[adar, dac` vreodat` vre]i s` fi]i [ic [i s` impresiona]i ca apari]ie, v` invit`m \n Unirea Shopping Center (magazinul Bella Australia – parter) s` proba]i o p`l`rie Akubra. Fie m`car [i pentru a v` sim]i ca Oprah sau Obama…

Confirmarea hollywood-ului Rosie Boylan (designer –[ef Echipa Sydney la film`rile produc]iei “Australia” cu Hugh Jackman [i Nicole Kidman): “Aveam nevoie de ceva care s` rup` imaginea aceea veche de c`l`re]i pr`fui]i. M` uitam printr-un catalog vechi al Akubra [i am v`zut stilul clasic al acelor timpuri. L-am contactat pe Brian Tucker, managerul de produc]ie al Akubra (…). Dup` ce p`l`riile au fost realizate la Kempsey, ne-au fost trimise la Studiourile Fox din Sydney unde s-

au potrivit imediat lui Hugh (n.r. Hugh Jackman) (…). La acel moment aveam nevoie de mai multe modele pentru Hugh pentru a acoperi varietatea scenelor din film. (…) Dar a fost una, \n mod special, de care Hugh s-a ata[at, care \i venea extraordinar [i s-a p`strat impecabil p~n` la terminarea film`rilor. Cred c` pe aceasta Hugh a [i p`strat-o…”. Carmen Cristea

Stop to shop 19

SpEcial

sfaturi

utile pentru noul sezon

toamn-iarn

“Toamna se numr bobocii”, spune o veche vorb romneasc. Dar toamna se anun] [i noile tendin]e \n mod, make-up, parfum [i alte produse de frumuse]e. Cine crede c doar moda \[i prezint pe podiumuri trendurile se \n[eal amarnic! Dea lungul timpului, am observat c marile case de parfumuri, productorii de cosmetice [i produse de \ngrijire corporal \[i pregtesc lansri importante \n prag de sezon toamniarn. Nu [tim c]i dintre noi suntem aten]i sau nu la acest detaliu, de aceea neam gndit s v “vindem” cteva ponturi. Iar dac \n materie de mod se apeleaz la designeri [i stili[ti, astfel \nct sfaturile s fie corecte, Stop To Shop a apelat la speciali[tii Kendra [i B&B Collection pentru acurate]ea informa]iilor \n materie de machiaj, parfum [i produse corporale. Roxana Bichi[

20 Stop to shop

SpEcial

Make-up toamn`-iarn` 2012 – 2013 Speciali[tii Kendra [i B&B Collection ne spun c` regele acestui sezon este fondul de ten. Cu c~t produsul ales face parte din categoria celor de ultim` genera]ie, cu at~t mai mare este capacitatea de a revigora epiderma [i de a reda suple]ea ]esuturilor. C~t despre machiajul ochilor, acesta poate fi clasic, natural pentru zi [i smokey eyes pentru sear`. “Se aleg culorile [i texturile favorite, tonuri de roz [i bej pentru zi, tonuri de gri, negru, antracit pentru sear` [i se schimb` pu]in doar modul de finisare, u[or migrat, o neglijen]` care uneori este foarte sexy.”, explic` specialistul Kendra [i B&B Collection. Mai mult, afl`m c` pentru acest sezon “rece” se poart` albastru deschis

[i închis, satinat sau metalizat, negru [i violet, orange [i fuchsia, aplicate generos pe pleoape, arcade [i tâmple, în combina]ii spectaculoase. “Ochii trebuie s` fie mari, centrul de greutate al machiajului îl reprezint` pleoapele superioare [i

“Rimmel London lanseaz` pentru acest sezon ScandalEyes Show Off Mascara – pentru ochi care atrag toate privirile!(...)” sprâncenele care sunt texturate puternic sau colorate, asortate cu vestimenta]ia.”, completeaz` make-up artistul. Rujul poate fi bej, mat sau u[or sidefat, ro[u coral mat, grena, portocaliu, ro[u. “Genele trebuie s` fie voluminoase [i dese, o mascara bine aleas` poate avea func]ii multiple. Rimmel London lanseaz` pentru acest sezon ScandalEyes Show Off Mascara – pentru ochi care atrag toate privirile! Este prima

mascara ce combin` volumul [i definirea genelor cu un aplicator unic cu cap`t în form` de sfer`. Partea plat` a aplicatorului confer` genelor un volum extrem, f`r` s` le lipeasc`. Cap`tul în form` de sfer` ridic` [i curbez` genele pentru ochi cu adev`rat spectaculo[i iar formula îmbog`]it` cu fibre alunge[te genele. V` garantez c` va fi arma voastr` de seduc]ie \n acest sezon!”, adaug` specialistul. Un alt truc \n materie de gene vine de la Bourjois. “Bourjois ridic` la rang de „must-have” genele de m`tase pline de volum [i flexibilitate. Pentru o privire 100% seduc`toare [i mega-volum, aplic` formula-spum` de un negru intens a noului mascara Beauty’full Volume prin rotirea periei; astfel, genele vor intra imediat \n contact cu toat` suprafa]a aplicatorului inspirat direct din tehnicile de hair-styling, aplicator ce garanteaz` frumuse]ea [i suple]ea lor! Hai s` ar`t`m toamnei cum duo-ul volum [i suple]e Bourjois e formula c~[tig`toare!”, sus]ine reprezentantul Kendra [i B&B Collection.

Stop to shop 21

SpEcial Gata cu cearc`nele [i petele Un machiaj perfect se aplic` pe un ten \ngrijit. Multe dintre femei \[i strig` disperarea atunci c~nd vine vorba de cearc`ne. Este adev`rat c` trucurile din machiaj ajut` la ascunderea lor. Dar ce se \nt~mpl` odat` cu demachierea? Parc` nu mai vrem s` fim “b~ntuite” de ele! Pentru aceast` problem`, speciali[tii Kendra [i B&B Collection recomand` un produs al Laboratoarelor SHISEIDO: ANTI-DARK CIRCLES EYE CREAM. Produsul integreaz` un complex inovator de diminuare a cearc`nelor, care ac]ioneaz` simultan asupra cauzelor de formare a cearc`nelor. “|n decursul a 2 s`pt`m~ni zona ochilor cap`t` un aspect hidratat [i luminos, dup` 4

Produsul integreaz` un complex inovator de diminuare a cearc`nelor, care ac]ioneaz` simultan asupra cauzelor de formare a cearc`nelor.

22 Stop to shop

Noua arom` este dedicat` femeilor cu un spirit optimist, cu o atitudine [ic [i care au un dram de neprev`zut.

s`pt`m~ni cearc`nele devin mai pu]in vizibile, iar dup` 8 s`pt`m~ni cearc`nele sunt vizibil reduse, culoarea din zona ochilor devenind uniform`.”, s u s ] i n reprezentan]ii companiei. {i pentru c` un ten \ngrijit pre supune lipsa petelor pigmentare, tot Laboratoarele SHISEIDO vin cu o alternativ`

cosmetic` la tratamentul cu laser de \ndep`rtare a petelor pigmentare. Noul INTENSIVE ANTI-SPOT SERUM intr` \n scen` din aceast` toamn` [i se poart` de c`tre femeile care \[i doresc mai mult dec~t un corector \mpotriva petelor. “Este un serum pe care 8 din 10 femei l-au preferat ca alternativ` la tratamentul cu laser.”, spun cei de la Kendra [i B&B Collection.

arome de toamn`-iarn` C~nd este vorba de tendin]ele noului sezon, nu pot fi omise noile frecven]e ale Caselor de Parfumuri. “|n acest sezon se poart` Marc Jacobs, Calvin Klein [i Chloé”, afirm` speciali[tii. Buline, buline, buline! Cam asta am putea spune c~nd afl`m de noul parfum Marc Ja-

SpEcial cobs, DOT. Noua arom` este dedicat` femeilor cu un spirit optimist, cu o atitudine [ic [i care au un dram de neprev`zut. Se [tie c` Marc Jacobs iube[te s` vorbeasc` despre culori, despre ingrediente specifice care au o culoare puternic` [i care miros ca [i a lor culoare. De aceea, el a ales aceste trei ingrediente-cheie: fructe de p`dure, iasomie [i driftwood (lemn de copaci, în întregime sau par]ial, care a fost sp`lat în ocean, din cauza inund`rii, vânturilor sau altor evenimente naturale). Cum creatorii de parfumuri nu \i uit` niciodat` pe b`rba]i, Casa Calvin Klein propune pentru sezonul rece ETERNITY AQUA HIM. Un parfum casual, acvatic-lemnos, care se deschide cu note de

Un parfum casual, acvatic-lemnos, care se deschide cu note de citrice, frunze verzi, lotus [i note acvatice.

Acest nou parfum este eviden]iat de o fa]et` modern` ciprat` [i energizat` datorit` notelor de ceai verde [i mu[cat`, care d` o senza]ie de prospe]ime [i veselie.

citrice, frunze verzi, lotus [i note acvatice. Doamnele care iubesc parfumurile semnate Calvin Klein trebuie s` [tie c` din toamn` pot accesoriza ]inuta cu ETERNITY AQUA HER. Explozia olfactiv` a parf u m u l u i ETERNITY AQUA se deschide cu note de m`r, pulp` de caise [i ap` reconfortant` de castravete, notele de mij-

loc p`streaz` tradi]ia ETERNITY cu un contemporan buchet floral alb [i \nv`luie notele de baz` cu senzualitate cald` prin lemn sc`ldat \n lumin` [i mosc transparent. Dac` vrei s` te confunzi cu ambinetul tomnatic, dar s` la[i \n urma ta o arom` floral`, special[tii Kendra [i B&B Collection \]i recomand` “Love, Chloé Eau Florale”, prima ap` de toalet` din linia Love Chloé. Acest nou parfum este eviden]iat de o fa]et` modern` ciprat` [i energizat` datorit` notelor de ceai verde [i mu[cat`, care d` o senza]ie de prospe]ime [i veselie.

Stop to shop 23

FaShion architEcturE

Istoria

TExTILELOR(IV) Exist` dou` clase principale de brocarturi: cele din m`tase pur` [i amestecurile cu bumbac [i brocarturile Zari, cusute cu fir de aur [i argint. Cel mai important material din care se realizeaz` brocarturile este m`tasea.

24 Stop to shop

textilele indiene |n ceea ce prive[te textilele, India are o tradi]ie diversificat` [i bogat`. Textilele indiene \[i au originea \n Epoca de Bronz. Popula]ia din acele timpuri folosea bumbacul ]esut \n cas` pentru a[i croi hainele. S`p`turi arheologice, f`cute la Harappa [i Mohenjo-Daro, au scos la suprafa]` obiecte de uz casnic, precum ace f`cute din oase [i fuse realizate din lemn, demonstr~nd prelucrarea proprie a bumbacului. Au fost descoperite [i fragmente de bumbac ]esut \n acea perioad`. Prima atestare scris` referitoare la cusut se g`se[te \n RigVeda. {i epopeele antice Ramayana [i Mahabharata vorbesc despre multiplele ]es`turi din acele timpuri. |n Ramayana se face referire la stilurile luxoase ale boga]ilor [i la hainele simple ale

popula]iei de r~nd [i asce]ilor. M`rturie despre textilele antice indiene stau [i sculpturile din perioadele Mauryan [i Gupta, dar [i scripturile antice budiste [i picturile murale din pe[terile Ajanta. Legenda spune c` atunci c~nd Amrapali, o curtezan` de la curtea regelui Vaishali l-a \nt~lnit pe Gautama Buddha, purta un sari dintr-o ]es`tur` luxoas` [i semitransparent`, fapt care vorbe[te despre nivelul crescut al ]es`turilor antice indiene. India avea numeroase leg`turi de comer] cu restul ]`rilor, iar textilele indiene erau foarte populare \n perioada antic`. M`tasea indian` era preferat` la Roma \n anii de \nceput ai erei cre[tine. Stocuri cu fragmente de textile din bumbac, originare din Gujarat, au fost g`site \n mormintele egiptene de la Fostat, apar]in~nd secolului V era noastr`. Textilele

FaShion architEcturE din bumbac se exportau chiar [i \n China \n perioada de prosperitate a comer]ului pe Drumul M`t`sii. |n secolul XIII, textilele din m`tase din sudul Indiei se exportau c`tre Indonezia. Cele din bumbac imprimat ajungeau \n Europa [i Orient. Dup` ocupa]ia britanic`, “The British East India Company” f`cea comer] cu bumbac indian [i materiale din m`tase, printre care faimoasa muselin` Dacca. Muselina din Bengal, Bihar [i Orissa era extrem de popular` la export.

Brocarturile – tradi]ia de a aduce m`tasea la via]` }es`turile din m`tase, mai ales cele cu aur [i argint, sunt o tradi]ie veche \n India. Exist` dou` clase principale de brocarturi: cele din m`tase pur` [i amestecurile cu bumbac [i brocarturile Zari, cusute cu fir de aur [i argint. Cel mai important material din care se realizeaz` brocarturile este m`tasea. Ea genereaz` ]es`turi frumoase, este rezistent`, durabil`, fin` [i u[oar`. Dintre categoriile de m`tase neprelucrat`, tipurile principale de brocarturi sunt: Tanduri, Banaka [i Mukta. Tanduri se import` din Malda [i alte locuri din Bengal. Banaka este mai sub]ire, folosindu-se adesea pentru a ]ese materialele moi. Mukta, o m`tase mai aspr` [i rezistent`, se folose[te pentru elementele vestimentare care trebuie s` suporte accesoriile grele precum cele din aur.

|n India, m`tasea neprelucrat` suporta un tratament special pentru a fi realizate brocarturile. Se r`suce[te, dup` care cus`turile de dedesubt se verific` pentru uniformitate [i rotunjime. Firul se proceseaz`, se spal` [i se \nl`tur` substan]a cleioas` din compozi]ie. Aceasta trebuie \nl`turat` pentru ca m`tasea s` devin` moale [i s` permit` penetrarea acului de cusut. Acest procedeu trebuie realizat cu mare grij`, \ntruc~t fibrele se pot rupe. Apoi, m`tasea este fiart` \n ap` cu s`pun, dup` care se trimite la uscat. Pentru indieni, culoarea are o importan]` vital` \n ]es`toria brocarturilor. {armul [i frumuse]ea acestora depind de tipul de culori [i de sincronizarea lor. Astfel, ro[u simbolizeaz` culoarea iubirii,

iar cele trei tipuri de ro[u evoc` trei stadii ale dragostei. Galben este culoarea prim`verii, a tinere]ii, a v~ntului din Vest [i a roiului de albine. Indigo \i apar]ine Zeului Krishna, culoare rela]ionat` cu norii din timpul ploii. Indigo Hari este culoarea apei \n care se reflect` cerul. {ofran define[te p`m~ntul [i yoghinul, poetul care renun]` la lume.

desenele pe brocarturi Realizarea “nakshas” (modele) reprezint` o parte important` \n crearea de brocarturi \n India. Aten]ia designerului este \n centrul materialului. Inspira]ia \i vine acestuia din legende [i simbolism. Cele mai populare modele desenate au ca surs` natura. Acest gen de crea]ii cu modelul principal \n centru apar]in Banaras, unul dintre cele mai vechi ora[e cu ocupa]ie continu` [i cel mai vechi din India. Se spune c` familiile din acest ora[ au fost aduse \n zon` \n timpul regelui Muhammed Tughlak (1325-1350 |.Hr.). Ace[ti oameni erau mae[trii supremi \n arta realiz`rii desenelor prin ]esut. Artizanii locali [i ]es`torii au \nv`]at aceast` art` de la mae[trii veni]i \n ora[. O parte dintre ei erau [i mari poe]i, fiind posibil ca prin ]esut s` fi spus multe poezii. Un astfel mare poet a fost Ghias-I-Naqsband, men]ionat \n “Ain-I-Akbari”a lui Abul Fazl. Designul [i modelele au suferit schimb`ri gradual [i imperceptibil, vizibile urm`rindu-se picturile realizate \n timpul diferi-

Stop to shop 25

FaShion architEcturE telor perioade. Picturile murale Ajanta [i Bagh relev` existen]a unor tehnici diferite de realizare a desenelor [i textilelor. |n perioada Gupta (secolul XIV era noastr`) cele mai populare desene erau motivele florale sau cele cu p`s`ri ori animale. |n secolul XVI, vechile modele se \nlocuiesc cu motive florale persane. Picturile Akbari arat` fori \nflorite pe jum`tate – din perioada Jehangir, flori total \nflorite [i mici boboci cu emfaz` pe frunze – din perioada Shahjehan. |n secolul XIX, odat` cu guvernarea britanic`, se \nregistreaz` o schimbare drastic` \n design. Unele brocarturi au \nceput s` descrie secven]e engleze[ti, pentru a fi pe placul conduc`torilor din Regat.

Catifeaua a reprezentat, mai \nt~i de toate [i cel mai important, un fenomen economic, care a generat o enorm` bog`]ie, suficient de mul]i bani \nc~t s` fie subven]ionate armate, s` se creeze b`nci [i s` se schimbe radical cursul economiei interna]ionale. O p~rghie puternic` \n comer]ul din timpul Rena[terii, catifeaua a creat averi bancherilor [i comercian]ilor din ora[e precum Lucca [i Floren]a sau \n republicile maritime Genova [i Vene]ia.

Catifeaua italian` Dac` exist` ceva ce a marcat textilele de-a lungul secolelor, reg`sindu-se pe tronuri, pe altare, \n paturile regale, pe post de decor \n camerele aristrocra]ilor [i \n atelierele marilor creatori de vestimenta]ie, acest lucru este catifeaua. Guiseppe Verdi cerea doar cele mai fine catifele pentru a-i fi realizate ]inutele aferente personajelor din operele sale. Acela[i lucru este valabil [i \n cazul lui Rossini [i al lui Donzietti. De la Caruso la Galeffi la Giuditta Pasta, to]i au acordat o aten]ie obsesiv` spectacolului oferit \n operele lor de costumele de catifea. Nu fac excep]ie de la aceast` obsesie nici designerii precum Courreges, Cardin, Rabanne, Marucelli [i De Barentzen.

26 Stop to shop

Timp de secole, datorit` catifelelor, aceste ora[e au dominat pia]a textilelor din \ntreaga lume. Au influen]at pre]ul brut al materialelor, au avut un cuv~nt de spus \n tratatele comerciale, \n cursul modei, \n dezvoltarea tehnologiei [i in noile descoperiri. Urmele celei mai vechi catifele se pierd undeva \n perioada Drumului M`t`sii. Se [tie c` acest tip de textil`, realizat la baz` din m`tase, a ajuns pentru prima dat` \n Italia din Orientul

|ndep`rtat, transportat fiind de comercian]ii arabi, [i s-a r`sp~ndit \n \ntreaga Europ` datorit` comercian]ilor din Lucca, Ven]ia, Floren]a [i Genova. |n Italia, odat` cu \nceputul secolului XII [i p~n` spre finele secolului XVIII, a fost cea mai mare industrie de produc]ie a catifelei din \ntreaga lume occidental`. Timp de secole, italienii au aprovizionat restul b`tr~nului continent cu textile din catifea, folosite la fabricarea hainelor, la acoperirea pere]ilor, la mobilier, la interiorul cale[tilor, etc. Mul]i istorici sus]in c` cele mai vechi catifele au fost prelucrate \n Palermo, ca o imita]ie a catifelei din Est. Ipoteza c` aceast` textil` pre]ioas` a fost pentru prima dat` ]esut` \n Sicilia, r`sp~ndindu-se apoi \n restul Italiei a fost emis` de un student francez, A. Latour. Iar teoria lui nu este eronat`, cu at~t mai mult cu c~t exist` dovezi c` ruta vene]ian` de r`spandire este cea corect`. Aceste documente dateaz` de la \nceputul secolului IX, [i timp de dou` secole s-a tot scris despre comer]ul dintre Vene]ia [i Est. Totu[i, araba este singura limb` \n care s-a f`cut referire prin documente la un ora[ pe nume Kathifet [i care este legat de catifea. Acesta poate s` fie chiar primul loc \n care hainele din catifea au fost create pentru prima dat`. Dar, pe de alt` parte, \n Italia aceast` textil` [i-a luat numele de la caracteristicile sale: “vello”- l~n`, “velluto” – “l~nos”. Roxana Bichi[

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Costumul gri este must-have-ul oric`rei garderobe pentru noul sezon de toamn`.” Magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 27

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Blazerul la dou` rânduri de nasturi este potrivit atât ]inutelor office, cât [i celor casual smart.” Magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

28 Stop to shop

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Catifeaua se men]ine \n tendin]e [i devine o op]iune [i pentru ]inutele de zi cu zi.” Magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 29

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “O c`ma[` din denim, purtat` cu papion, este o dovad` de curaj [i de creativitate.” Magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

30 Stop to shop

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “O ]inut` compus` din piese vestimentare din tonuri diferite ale aceleia[i culori este rafinat` [i actual`.” Magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 31

nEwS From...

Cercei meli melo 19,99 RON Bretele meli melo 19,99 RON

Benti]` meli melo 12,99 RON

Br`]ar` meli melo 29,99 RON Bro[` meli melo 19,99 RON

inel meli melo 19,99 RON

Geant` meli melo 119,99 RON

Colier meli melo 39,99 RON

e[arfa meli melo 39,99 RON

32 Stop to shop

Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

tipS&trickS |ngrijirea [i preg`tirea tenului

UNIVERSUL MACHIAjULUI

machiajul zilnic by andreea ali

Dragele mele, am decis ca \n acest material s v dezvlui secretele unui machiaj zilnic corect. Sunt trucuri pe care eu le folosesc, dar pe care le voi \mprt[i astfel \nct s nu trebuiasc s fii make-up artist pentru a avea un machiaj reu[it. 34 Stop to shop

Sunt c~]iva pa[i simpli, proceduri deloc complicate, pe care po]i s` le faci tenului t`u f`r` prea mare efort sau probleme. Femeile ador` s` stea la soare, dar acum e limpede pentru toat` lumea c` soarele poate cauza mari probleme ale pielii \ncep~nd cu depigment`ri, pete, riduri p~n` la cancere de piele. De aceea, trebuie s` purta]i mereu crem` cu factor de protec]ie. C~nd vine vorba de creme, trebuie s` [titi c` pielea nu are ceas. Asta \nseamn` c` o crem` de noapte este [i crem` de zi iar crema de zi este [i crem` de noapte. A[a c` nu trebuie neap`rat s` investi]i \n dou` creme diferite. G`se[te-o pe cea care func]ioneaz` pentru tine [i folose[te-o noapte [i zi. Totu[i, nu uita c` produsele de \ngrijire a tenului nu sunt opera]ii estetice. Totul e str~ns legat de ceea ce m`n~nci, de sportul pe care-l practici [i orele de somn.

Fondul de ten Sunt mai multe tipuri de fond de ten:  Fondul de ten de tip stick: este cu puterea de acoperire cea mai mare, de obicei cu un con]inut de pudr` mare; poate fi purtat mai ales seara, deoarece este un fond de ten gros, iar pe timpul zilei poate oferi tenului un aspect de masc`.  Fondul de ten de tip crem`: are o putere de acoperire medie [i poate fi folosit at~t ziua, c~t [i seara, totul depinz~nd de cantitatea de produs folosit.

tipS&trickS ď ´ Fondul de ten lichid: poate [i cel mai popular, ofer` o acoperire mic` spre medie [i poate fi folosit pur [i simplu sau \n combina]ie cu crema de fa]`, ziua sau seara, \n func]ie de necesit`]ile tenului. Eu folosesc degetele ca s` aplic fondul de ten, dar de mare ajutor sunt [i bure]ii pentru fondul de ten sau pensula special`. Fondul de ten pe baz` de ulei trebuie agitat \nainte de a fi folosit, pentru c` emulsiile tind s` se separe. Pentru machiajul de zi cu zi prefer s` folosesc foarte pu]in produs, cu o putere de acoperire mic`, altfel, un fond de ten gros va da tenului un aspect artificial, ca o masc`. Pentru ca fardul de ochi s` reziste pentru o perioad` mai lung` de timp, eu acop`r pleoapa cu o cantitate mic` de fond de ten, dup` care tapotez pu]in` pudr` deasupra.

nele. Dac` acestea sunt prea \nchise la culoare, anticearc`nul v` va da o m~n` de ajutor. Anticearc`nele care au un subton galben sunt mult mai eficiente pentru puncte ro[ii, cearc`ne vine]ii sau co[uri. Folosind o pensul` mic` sau chiar v~rfurile degetelor, aplic` o cantitate mic` de produs pe zona dorit` [i tapoteaz` u[or. Fixeaz` apoi cu o cantitate foarte mic` de pudr`, pentru o rezisten]` mai lung` a produsului.

pudra

Fie c` alegi s` lucrezi cu pudre, creioane, creme colorate, zona ochilor, cu siguran]`, este locul de pe fa]` unde po]i fi c~t se poate de creativ`. Totu[i, pentru zi alege culori \n tonuri deschise, potrivite cu nuan]a p`rului [i a ochilor. Dac` por]i lentile de contact, ar fi de preferin]` s` le pui dup` ce ai terminat machiajul ochilor, pentru a evita ca particule de machiaj s`-]i irite ochiul.

Exist` \n comer] o varietate de pudre pentru fa]` [i corp: pudra liber` (pulbere) - un produs light ca [i textur`, pudra compact` - pentru o acoperire mai opac`, pudra cu iriza]ii - pentru cele ce vor s` adauge un plus de lumin` fe]ei [i pudra bronzant` - pentru tenul ce se vrea a fi bronzat. Pudra liber` poate fi folosit` f`r` fond de ten, pentru a [terge luciul fe]ei [i a-i da un aspect proasp`t. Pentru a evita o aplicare neuniform` a pudrei, scutur` bine pensula de produs, \nainte de a-l aplica pe fa]`.

Concealerul C~teodat`, fondul de ten este de ajuns pentru a acoperi cearc`-

(...) pentru zi alege culori \n tonuri deschise, potrivite cu nuan]a p`rului [i a ochilor. produsele pentru ochi

produsele pentru buze Personal, \nainte s` aplic clientelor mele orice alt produs, folosesc balsam de buze, abia apoi \ncep machiajul propriu-zis. Astfel, c~t timp preg`tesc tenul [i machi-

ajul ochilor, buzele se hidrateaz`, f`c~nd aplicarea rujului mult mai u[oar`, f`r` un aspect de buz` cr`pat`. Un alt truc pe care-l folosesc atunci c~nd vreau s` conturez buzele c~t mai precis este pensula din p`r artificial. |mi d` o siguran]` \n aplicare [i pot alege cantitatea de produs pe care vreau s-o aplic. |n func]ie de machiaj, conturez sau nu buzele. Pentru un machiaj de zi, prefer buzele f`r` un contur bine definit, ci mai degrab` aplicarea rujului de buze sau a glossului cu v~rful degetelor.

Blush-ul Fardul de obraz poate aduce un plus de culoare [i str`lucire fe]ei. De cele mai multe ori, folosesc nuan]e de piersic` [i roz. Pentru ca totul s` par` natural, aplic` blush at~t pe t~mple [i b`rbie, dar asta doar dup` ce ai scuturat bine pensula de produs. Blush-urile lichide sau de tip crem` se vor folosi \ntotdeauna \nainte de pudr` [i pot fi aplicate cu ajutorul v~rfurilor degetelor, a buretelui de latex sau a unei pensule circulare special`.

spray fixator Eu folosesc spray fixator de machiaj indiferent c` machiajul este de zi sau de sear`. Face ca machiajul s` reziste [i d` un luciu discret [i natural fe]ei. Pulverizeaz`-l de la distan]`, ]in~nd ochii \nchi[i. P~n` data viitoare, A voastr`,

Andreea Ali Make-up Artist

Stop to shop 35

nEwS

România|Din Interior Digi24 porne[te, din 16 septembrie (ora 18.30), o campanie foarte ambi]ioas, de redescoperire a Romniei: “Romnia|Din Interior”. Este un proiect al emisiunii “Din interior”, difuzat \n fiecare duminic, de la 18.30, [i urmeaz trend-ul interna]ional legat de prezervarea naturii [i a vie]ii slbatice. Televiziunea se implic astfel cu ambele departamente, de [tiri [i produc]ie, \n realizarea unei campanii de promovare a imaginii pozitive a ]rii. 36 Stop to shop

„rom@nia este, [n primul r@nd, o \ar` cu un poten\ial uria], dar din p`cate nedescoperit sau neb`gat [n seam`. campania exact acest lucru []i propune. S` «dezgroape» locurile senza\ionale, dar «[ngropate» de autorit`\i. S` deschid` ochii oamenilor spre aceste locuri iar odat` cu acest lucru s` putem s` valorific`m toate aceste zone. nu ]tiu dac` partea dificil` a misiunii noastre a fost s` g`sim subiectele, c@t a fost s` le putem filma, ar`ta [n imagini. Pe de o parte, din cauza [nchist`rii ]i a obi]nuin\ei oamenilor, pe de alt` parte a locurilor dificile [n care echipele noastre de pe teren a trebuit s` filmeze. nu este u]or s` urci pe munte cu o camer` de 10 kg [n spate, pentru a filma caprele negre, ]i deloc u]or s` parcurgi mii de kilometri pentru a aduce [n prim plan aceste zone fabuloase.”, sus\ine lauren\iu r`dulescu, prezentator al emisiunii „din interior”.

nEwS propriul discovery Echipa “Rom~nia|Din Interior” a str`b`tut ]ara de la un cap`t la cel`lalt. S-a filmat de la nivelul m`rii p~n` la 2.232 de metri altitudine. Echipa care a relizat aceste film`ri cu grad ridicat de dificultate este format` din reporterii Monica T`nase, Ionela Gavriliu, C`t`lin Deacu [i produc`torul Cristina Cileacu. Subiectele emisiunii prezint` \n mod deosebit natura s`lbatic` pe care \nc` o mai are Rom~nia, cu bune [i cu rele, dar [i exemple de oameni care reu[esc s` transforme natura, f`r` s` o altereze, [i s` tr`iasc` bine de pe urma ei. Rom~nia are cel mai mare num`r de ur[i din Europa, dup` Rusia. Ca s` fie mai clar, \n

p`durile noastre tr`iesc aproximativ 6.500 ur[i. |n timp ce \n p`durile Fran]ei mai sunt nici mai mult nici mai pu]in de 20 de astfel de mamifere. {i acesta este doar un exemplu. Dup` 10 ani de zile, o echip` a emisiunii “Din interior” a filmat, timp de c~teva zile, ur[i \n s`lb`ticie. „Am lucrat, împreun` cu colegii mei, reporterii Monica T`nase, Ionela Gavriliu [i C`t`lin Deacu, la o campanie de promovare a României, în primul rând pentru români, [i în al doilea rând, pentru str`inii care vor s` o viziteze. Campania noastr` a plecat de la ideea de via]` s`lbatic` pe care înc` o mai are ]ara noastr`. Subiectele pe care le-am filmat de-a lungul

Stop to shop 37

nEwS câtorva luni în toat` România, aduc în prim plan resursele naturale pe care le avem aici: de la mamifere mari (ur[i, capre negre, c`prioare) [i sturioni, pân` la "resursele" de frumuse]e unice în Europa. În filmele noastre apar de asemenea oamenii care î[i dedic` via]a prezerv`rii acestor bunuri [i folosirii lor cu ra]iune. Vreau s` subliniez c` pentru prima oar` dup` 10 ani o echip` româneasc` de televiziune a reu[it s` filmeze ur[i în s`lb`ticie. {i mai vreau s` le mul]umesc tuturor operatorilor de imagine [i asisten]ilor de produc]ie care au mers împreun` cu noi pe teren [i care s-au implicat 100% în reu[ita film`rilor”, m`rturise[te produc`torul emisiunii [i al campaniei „Rom~nia|Din Interior”, Cristina Cileacu. |n Anglia, Danemarca, Norvegia, Belgia, Fran]a, Elve]ia, Germania, Italia mamiferele mari, carnivorele au disp`rut. |n urm` cu patru ani, Germania a declan-

38 Stop to shop

[at alarma la Ministerul Mediului atunci c~nd a intrat \n ]ar` un lup din Polonia. Obliga]ia Ministerului era s` fac` tot posibilul s` \l p`streze pe teritoriul ]`rii. |n Norvegia s-a dezvoltat o ramur` a turismului de observare a animalelor s`lbatice \n habitatul lor natural. Acest lucru func]ioneaz` deja [i la noi, \n Sinca [i Lep[a.

Frumuse]ea care fascineaz` strìnii Sunt mul]i strìni fascina]i de frumuse]ea s`lbatic` a Rom~niei [i de via]a la ]ar`. Poate cel mai cunoscut dintre ei este nimeni altul dec~t Prin]ul Charles al Marii Britanii. Cel care \l reprezint` \n Rom~nia [i care face, la r~ndul sù, tot ce \i st` \n putin]` s` p`streze natura c~t mai nealterat` este contele Tibor Kalnoky. El este unul dintre personajele pe care telespectatorii \l vor cunoa[te \n cadrul campaniei, afl~ndu-i filosofia de via]` care st`

la baza \ntregii sale munci pe care o face \n zona Miclo[oara, jude]ul Covasna. Lauren]iu R`dulescu recunoa[te: „Delta are frumuse]ile ei, care \]i taie respira]ia. Muntele este senza]ional atunci c~nd ajungi \n v~rful lui [i \]i dai seama c` de acolo po]i arat` omului de acas` imagini extrem de spectaculoase. Cert este c` \n fiecare loc \n care echipele "Din Interior" au intrat, au descoperit o Rom~nie pe care nici ei nu o [tiau \n absolut, \nainte de aceste film`ri.”. Vedete ale postului Digi24, precum Luca Niculescu, Adriana Muraru, Liana Alexandru sau Cosmin Prelipceanu, s-au implicat \n mod personal \n film`ri [i au mers \n loca]ii fascinante de care noi, rom~nii, am cam uitat. A[adar, din septembrie, vom descoperi Rom~nia din interior, primind o viziune altfel despre ]ara \n care tr`im, dar pe care nu o cunoa[tem. Vladimir Popa

SpEcial

Profil de camPion 40 Stop to shop

Mihai Leu, primul campion mondial la box profesionist al Romniei [i fost de]intor al titlului de campion na]ional de raliuri, explic \ntr-un material \n exclusivitate pentru Stop to Shop, de unde crede c vine pasiunea nebun a brba]ilor pentru ma[ini puternice [i de ce aceast mod dureaz de cteva decenii \n toat lumea.

SpEcial “Ca orice b`rbat, [i eu am fost molipsit mult` vreme cu microbul pasiunii pentru ma[ini puternice [i sofisticate. Mi-am potolit aceast` sete merg~nd la raliu [i de atunci am renun]at la viteza pe drumuri. |nainte mergeam tare pe [osea, mai ales \n str`in`tate unde drumurile sunt cu adev`rat foarte bune. La cursele organizate de raliu, miam ast~mp`rat [i consumat din energie [i din pofta de adrenalin`. Mi-am dat seama c` nu se merit` riscul vitezei pe drumurile publice, doar ca s` ajungi cu 15 minute mai devreme la destina]ie, [i c` m` simt mult mai bine pe pist`. De multe ori, autostrada nu \]i ofer` acelea[i satisfac]ii ca un drum cu multe viraje cum sunt cele de la curse, unde \]i po]i m`sura iscusin]a cu parteneri de acela[i calibru iar circula]ia

este \nchis`”, spune Mihai Leu. Fostul mare sportiv crede c` pasiunea pentru ma[inile scumpe [i puternice este o chestiune \nt~lnit` \n special la reprezentan]ii sexului tare. “B`rba]ilor le place adrenalina, e o chestie genetic`, b`nuiesc. Femeile sunt atrase de mod`, literatur` sau art`. De-a lungul timpului, am \nt~lnit foarte pu]ine femei care s` fie \nnebunite de caii putere ai unei ma[ini, ele fiind interesate mai degrab` de aspectul, confortul [i culoarea automobilului pe care \l achizi]ioneaz`”, a mai spus Mihai Leu, care \n prezent conduce un BMW X5 de culoare alb`.

Dubl` reu[it` Pentru Mihai Leu, boxul este sportul care l-a lansat [i \n care s-a reg`sit perfect atunci c~nd a

hot`r~t s` devin` sportiv de performan]`. “M-am identificat cu boxul de c~nd m` [tiu. Raliul a fost o pasiune \mpins` spre \nf`ptuire iar acum m` bucur c` am reu[it [i \n box [i la raliuri”. Leu s-a apucat de box din ambi]ie. Se considera slab [i sim]ea c` cei din jurul s`u nu \i prevedeau un viitor ca boxer. “Am fost c`pos [i dornic s` demonstrez c` pot. Boxul mi-a dat tot ce mi-am dorit, chiar dac` acum sunt alte c~[tiguri financiare. Oricum, familia mea a stat mereu bine financiar, deci nu s`r`cia sau dorin]a de a avea mai mult mi-a dat br~nci spre performan]`. Am c~[tigat \ns` din box foarte bine pentru momentele respective”, spune Leu, care are dou` titluri mondiale, unul la amatori \n 1987 [i altul la profesioni[ti, \n 1997.

Am stat 36 de ore \nchis \ntr-o lad` sub canapeaua [oferului. Din când \n când b`team \n ea ca s` m` lase s` mai iau o gur` de aer. Mihai Leu Stop to shop 41

SpEcial

a fugit din România la 19 ani De[i nu o ducea r`u financiar, Mihai Leu a decis c` vrea s` fug` din Rom~nia pu]in dup` dep`[irea perioadei de adolescen]`. “Aveam 19 ani [i visam altceva. Antrenorul lotului na]ional al Fran]ei m` pl`cea foarte mult [i mie \mi intrase \n

42 Stop to shop

cap s` merg s` boxez pentru Fran]a. Cum legal era imposibil s` schimb ]`rile, am ales s` fug. S-a \nt~mplat la Balcaniada din Grecia, \n 1987, de la Patras. Mi-am luat geanta [i am plecat noaptea cu autobuzul la Atena. Doar tata [tia c` nu voi mai veni \n ]ar`. |i spusesem \nainte s` plec, iar el mi-a dat 2.000 de dolari s` am la mine [i mi-a zis: „Du-te tat`, c` o s` \ncerc s` vin [i eu dup` tine. De la greci am trecut \n Italia, \ntr-un tir pe feribot. Am stat 36 de ore \nchis \ntr-o lad` sub canapeaua [oferului. Din c~nd \n c~nd b`team \n ea ca s` m` lase s` mai iau o gur` de aer. {oferul `la m-a dus p~n` la Paris [i m-a l`sat la un restaurant rom~nesc, unde m-au ajutat ni[te rom~ni. N-am reu[it s` fac nimic \n Fran]a [i a[a am ajuns \n Germania, tot fraudulos, b`gat \n portbagajul unei ma[ini. Pe vremea aia, era cu grani]`, nu trecea oricine. A[a c` m-au luat nem]ii. Eram totu[i campion mondial, asta mi-a deschis ni[te u[i. Am primit repede cet`]enie, mi-au schimbat numele \n

Michael Leowe [i am \nceput s` boxez pentru Germania. Am ratat Olimpiada de la Seul, din 1988, din pricina unei accident`ri, iar \n 1991 am trecut la profesioni[ti. Comuni[tii m-au condamnat la [apte ani de \nchisoare dar m-au gra]iat dup` Revolu]ie. Din Germania eu n-am vorbit niciodat` ur~t de Rom~nia, chiar dac` au fost mul]i care au venit s` m` zg~nd`re s` le zic c~t de r`u se tr`ia atunci. Mi-am v`zut de boxul meu [i at~t”, a dezv`luit Mihai Leu.

arbitru interna]ional De[i nu vrea s` se implice \n boxul rom~nesc, Mihai Leu a revenit de cur~nd \n acest sport. El a dob~ndit statutul de arbitru interna]ional [i a oficiat deja la c~teva partide din Europa. |n octombrie, Leu va trece la un alt nivel, urm~nd a fi arbitru [i la meciuri de titlu mondial. „Un prieten de-al meu din Ungaria, care a insistat s` devin arbitru, m` \mpinge [i spre ring, dar, deo-

SpEcial

camdat`, nu vreau s` fiu arbitru de ring. Mai vedem mai t~rziu", a dezv`luit Mihai Leu care va candida pentru ob]inerea postului de city manager al ora[ului Hunedoara. â&#x20AC;&#x153;M` intereseaz` politica [i m` intereseaz` s` fac

ceva \n ora[ul \n care locuiesc. Am un master \n administra]ie public` [i vizez \nfr`]irea Hunedoarei cu ni[te ora[e din Germania, care s` atrag` investitori, dar [i multe alteleâ&#x20AC;?. Mihai Leu tr`ie[te la Hunedoara, \mpreun` cu so]ia lui, Anna, [i b`iatul Marco. Nevasta lui Leu e italianc`, cei doi cunosc~ndu-se pe vremea c~nd Mihai activa \n Germania. Fiul fostului boxer a terminat anul acesta liceul cu note foarte bune, \nscriindu-se la dou` facult`]i \n Timi[oara. |n prezent este organizatorul etapelor de raliu Timi[oara si Arad din Campionatul Na]ional de Raliuri Dunlop. Vladimir Popa

Stop to shop 43

woman in StylE

|nv`luie-]i corpul \ntr-o bluz` pre]ioas` din organza. Forma de clepsidr` \]i accentueaz` talia [i [oldurile. |]i recomand`m s` o por]i cu pantalonul slim din m`tase natural`. Casa de mod` Fancy www.fancycouture.ro 44 Stop to shop

woman in StylE

Vei str`luci \n aceast` poveste desprins` din iarn`: rochia din broderie alb` cusut` pe satin argintiu. Casa de mod` Fancy www.fancycouture.ro Stop to shop 45

woman in StylE

Fii senzual` \n legendara rochie neagr`, din voal creponat cu inser]ii de catifea [i spate gol. Casa de mod` Fancy www.fancycouture.ro 46 Stop to shop

SubiEct

Voal de m`tase natural` \n trei straturi inegale, um`r \ncre]it [i detalii de satin auriu \ntr-o rochie de inspira]ie antic`. Casa de mod` Fancy www.fancycouture.ro Stop to shop 47

woman in StylE

Reg`se[te elemente ale rochiilor antice reinterpretate \ntr-o rochie de un albastru p`trunz`tor. Casa de mod` Fancy www.fancycouture.ro 48 Stop to shop

woman in StylE

Tafta str`lucitoare, [olduri supradimensionate [i o cr`p`tur` \ndr`znea]`: iat` propunerea Fancy pentru fusta creion. Casa de mod` Fancy www.fancycouture.ro Stop to shop 49

woman in StylE

Dac` \]i place trendul futuristic, atunci vei \ndr`gi aceast` bluz` cu t`ieturi [i cre]uri drepte, care amintesc de un costum spa]ial. }inuta este \ndulcit` de pantalonul fluid din satin. Casa de mod` Fancy www.fancycouture.ro 50 Stop to shop

woman in StylE

O rochi]` romantic` din dantel` \nflorat` bej, dublat` cu satin galben neon. Casa de mod` Fancy www.fancycouture.ro Stop to shop 51

woman in StylE

Intr` \n pielea Afroditei cu aceast` rochie din valuri de voal creponat cu reflexii aurii. Casa de mod` Fancy www.fancycouture.ro 52 Stop to shop

bEauty Shop

20%ction

92ollection lei

ce r e redu e Coll

B&B C endra [i K

ml)

Cre m` Ule pent i de r u c Arg orp c [i I an B u (Fla aso IO con m 200 ie

B&B endra [i K

36ollection lei

B&B C endra [i K

Ofert` disponibil` \n magazinele Kendra [i B&B Collection

Fard Deborah

Promo]ie valabil` \n limita stocului disponibil.

Gel de du[ crem` cu Aloe Vera Bio (Flacon 200 ml)

9,9Rocher lei

Yves

Creion Cadou

Gel de du[ crem` cu Violet` Bio (Flacon 200 ml)

Gel de du[ crem` cu Ulei de Argan Bio (Flacon 200 ml)

54 Stop to shop

bEauty Shop

9,9Rocher lei

Yves

33ollection lei

B&B C endra [i K

12o4llection lei

B&B C endra [i K

Gloss de buze fructat (diverse arome)

Pre] special disponibil \n magazinele Kendra [i B&B Collection

29ollection lei

B&B C endra [i K

(30 ml)

NAOMI CAMPBELL - WILD PEARL â&#x20AC;&#x201C; Ap` de parfum - sticl` cu vaporizator

(Tub 10 ml)

Stop to shop 55

bEauty Shop Lo]iune cur`]are fa]` CONFORT cu Flori de Portocal [i Ulei de Argan BIO

(200 ml)

48o5llection lei

ER HERD nichiur` O T a OT de m Trus` F R 25 01

85ollection lei

Cre

BB Ten sub lim

B&B C endra [i K

55Rocher lei

Yves 56 Stop to shop

22ollection lei

B&B C endra [i K

Mascara Maybelline

Promo]ie disponibil` \n magazinele Kendra [i B&B Collection

B&B C endra [i K

bEauty Shop HEALTHY MIx Fond de ten

71ollection

Ofert` disponibil` \n magazinele Kendra [i B&B Collection

lei

B&B C endra [i K

Gel cu pentru ma (100 Ulei ml) de Arg saj an B IO

HEALTHY MIx Serum ferme Fond de ten

Gloss efect 3D Cadou

32Rocher lei

Yves

PUMA YELLOW for her – Ap` de toalet` sticl` cu vaporizator (60 ml)

22Rocher lei

Yves

SOIN VéGéTAL CAPILLAIRE ANTI-AGE – Masc` revitalizant`

12o4llection lei

B&B C endra [i K

(Cutie 150 ml)

SOIN VéGéTAL CAPILLAIRE ANTI-AGE – {ampon revitalizant (Flacon 200 ml)

Stop to shop 57

iStoria bijutEriilor Rubinul Mandalay

rubinul

liderul pietrelor pre\ioase (ii)

58 Stop to shop

Rubinul Mandalay este o piatr` originar` din Burma, lu~n du-[i numele de la Mandalay, un ora[ aflat \n zona R~ului Irrawaddy. Mandalay este al doilea cel mai mare ora[ din Burma (Myanmar) dup` capitala Rangoon (Yangon), situat \n centrul ]`rii. A fost ultima capital` a regatului Myanmar, cucerit de trupele britanice \n noiembrie 1885. Celebrele mine de diamante Mogok se afl` la aproximativ 100 kilometri nord de Mandalay. Rubinul Mandalay, de 48.019 carate, a fost descoperit \n aceste mine, iar numele s`u are misiunea de a perpetua istoricul ora[. Rubinul este unul dintre cele mai mari [i frumoase din lume. Are o culoare ro[u intens. Calitatea acestei pietre pre]ioase este at~t de aproape de perfec]iune, \nc~t Casa de Licita]ii Sotheby la estimat ca pre] de start al licita]iei la 15 milioane de dolari c~nd a avut loc v~nzarea \n octombrie 1988. Data exact` c~nd a fost descoperit \n mine nu se cunoa[te, dar se crede c` ar fi undeva

iStoria bijutEriilor \nainte de anul 1890. Rubinul Mandalay a ajuns s` fie licitat la New York pe 18 octombrie 1988 \n numele unui propietar anonim. Pre]ul de pronire era unul record pentru o singur` bijuterie, dar, din p`cate, nu a fost cump`rat. Directorul de v~nz`ri al Sotheby, John D. Block, a explicat c` lipsa de ofertan]i a fost cauzat` de pre]ul foarte mare la care rubinul a fost evaluat. |n cadrul unei campanii de promovare a licita]iei, Casa Sotheby a \ncercat s` \i atribuie o valoare istoric` acestei pietre unice, asociind-o cu rubine precum J. N. Forster [i rubinul f`r` nume v~ndut la Londra \n 1896. Rubinele J. N. Forster Rubies sunt dou` pietre pre]ioase foarte mari din Burma, c~nt`rind 37 [i

47 de carate, aduse \n Anglia \n 1875. Cele dou` au fost puse la v~nzare pe pia]a londonez` \n numele familiei regale din Burma. J. N. Forster a fost cel care le-a cump`rat [i le-a t`iat, oferindu-le o form` occidental`, reduc~nd dimensiunea lor la 32.31, respectiv 39.56 carate. Piatra mai mic` a fost v~ndut` pentru 10.000 lire sterline, iar cea mare cu pre]ul de 20.000 lire. Rubinul Mandalay c~nt`re[te mult mai mult, av~nd 48.019 carate. Pe 7 mai 1896, Casa de Licita]ii Christie a v~ndut la Londra un rubin de 46,75 carate, montat \ntr-o bro[` al`turi de patru diamante, pentru suma de 8.000 lire sterline. Iar \ncercarea celor de la Sotheby de a induce ideea c` Mandalay este acela[i rubin a e[uat din nou din cauza

greut`]ii. |n prezent, locul \n care se afl` acest rubin este necunoscut.

Rubinul alan Caplan Rubinul Alan Caplan este cunoscut [i sub numele de Rubinul Mogok. Denumirea \i parvine de la Alan Caplan, celebrul geolog [i minerolog, dar [i comerciant de pietre pre]ioase. El a cump`rat rubinul c~nd se afla \ntr-o c`l`torie la Burma \n anii 1960 sau 1970. Rubinul a r`mas \n colec]ia sa p~n` \n 1988, c~nd a fost scos la licita]ie la un pre] record \n cadrul unui eveniment organizat de Casa Sotheby din New York. Rubinul â&#x20AC;&#x153;Alan Caplanâ&#x20AC;? are 15.97 carate, este netratat, cu o

Laurence Graff a montat rubinul \ntr-un inel de logodn`, vĂ˘ndut apoi clientului s`u favorit, Sultanul din Brunei. Acesta a oferit inelul uneia dintre so]iile sale.

Stop to shop 59

iStoria bijutEriilor t`ietur` perfect`, de o claritate precum lacrima, av~nd culoarea ro[u intens. Are o bun` transluciditate. Recordul de v~nzare stabilit \n 1988, nedep`[it p~n` \n 2006, atest` calitatea lui. Alan Caplan s-a n`scut la New York \n 1913. El a fost interesat de [tiin]ele naturale \nc` din copil`rie iar interesul fa]` de minerale i s-a dezvoltat \n liceu. Dup` absolvirea acestuia \n 1933, a lucrat o scurt` perioad` la Muzeul {tiin]elor Naturale din Denver, iar mai t~rziu a \nceput s` pun` bazele propriei colec]ii, colect~nd folsile [i minerale din regiunea Colorado. |[i vindea piesele d~nd anun]uri \n ziare. Dup` ce a urmat cursuri de geologie timp de trei ani la Universitatea Colorado [i a f`cut un curs post universitar la School of Mines din Colorado, Alan Caplan a \mbr`]i[at o carier` de colector [i dealer de minerale. Apoi s-a decis s` fac` o c`l`torie \n Brazilia cu ocazia unei expedi]ii pentru c`utarea de minerale. Expedi]ia a fost un succes. A urmat o serie de alte c`l`torii, iar \nainte de Al Doilea R`zboi Mondial efectuase 10 excursii \n Brazilia, fiind unul dintre cei mai de succes comercian]i de minerale din ]ar`, asigur~nd necesarul pentru institu]ii precum Muzeul Smithsonian, Harvard [i “American Museum of Natural History”. Dup` ce s-a \nrolat \n armat` \n 1943, a servit \n Italia p~n` la finele r`zboiului \n 1945. Ulterior a c`l`torit iar \n Brazilia, iar dup` 1958 [i-a schimbat aria de in-

60 Stop to shop

Rubinul “Alan Caplan” are 15.97 carate, este netratat, cu o t`ietur` perfect`, de o claritate precum lacrima, având culoarea ro[u intens. Are o bun` transluciditate. Recordul de vânzare stabilit \n 1988, nedep`[it pân` \n 2006, atest` calitatea lui.

teres de la minerale la pietre pre]ioase at~t tìate, c~t [i brute. Caplan a c`l`torit \n Columbia cu scopul de a cump`ra smaralde. A ajuns [i \n Burma, \n cùtare de rubine. |ntr-una dintre c`l`toriile sale \n Burma a cump`rat celebrul rubin care \i poart` numele. El a devenit unul dintre cei mai renumi]i [i de succes comercian]i de pietre pre]ioase din New York. Este creditat a fi fost propietarul celui mai mare [i cunoscut smarald din lume “Smaraldul Mogul”. Dup` ce a cump`rat rubinul \n Burma, l-a tìat [i poli[at la exper]i \n domeniu, care lucrau \n compania sa. Procesul a fost f`cut sub atenta lui supraveghere. La final, a rezultat un rubin perfect care avea s` devin` cel mai scump din lume. |n octombrie 1988 a fost v~ndut la licita]ie [i cump`rat de Laurence Graff, de la compania londonez` de diamante Graff, pentru suma record de 3.630.000 dolari, \nsemn~nd 227.301 per carat. Astfel, aceast` sum` devenea cea mai mare din istorie per carat de rubin. Laurence Graff a montat rubinul \ntr-un inel de logodn`, v~ndut apoi clientului sù favorit, Sultanul din Brunei. Acesta a oferit inelul uneia dintre so]iile sale. Recordul de v~nzare a rubinului Alan Caplan a fost dep`[it abia \n aprilie 2005, odat` cu v~nzarea unui rubin de 8.01 carate la pre]ul de 2.200.000 dolari, licitat la Casa Christie \n New York. Astfel, pre]ul pe carat devenise de 274.656 dolari, fa]`

iStoria bijutEriilor de 227.301 dolari per carat al Rubinului Caplan. Un nou record per carat ob]inut de un rubin a fost stabilit \n februarie 2006. Casa de Licita]ii Christie a scos la v~nzare un rubin de 8,62 carate montat \ntrun inel Bulgari. Acesta s-a v~ndut pentru suma de 3.637.480 dolari la licita]ia din St. Moritz. |n consecin]`, pre]ul per carat de rubin a devenit 421.981 dolari. Inelul Bulgari a fost cump`rat tot de Laurence Graff, fiind posibil ca acesta s`-l fi v~ndut tot Sultanului din Brunei.

Rubinul Peace Rubinul de 42 de carate, de un ro[u culoarea s~ngelui, a fost descoperit \n valea Mogok pe 30 iunie 1919, la numai dou` zile dup` semnarea Tratatului de la Versailles, un document de pace parafat \ntre Alia]i [i Germania la finele Primului R`zboi Mondial, ceremonia av~nd loc \n Sala Oglinzilor din palatul Versailles. Rubinul brut a luat astfel numele de “Peace”, ca un omagiu adus acestui eveniment istoric care avea s` aduc` din nou timp de pace [i prosperitate \n lume,

f`r` razboiae [i conflicte armate. Tratatul de la Versailles a fost rezultatul Conferin]ei de Pace de la Paris, inaugurat` pe 18 ianuarie 1919, la care au participat [efii de stat din SUA, Anglia, Fran]a [i Italia [i reprezentan]ii altor puteri aliate precum Rusia [i Japonia, dar [i ai Puterilor Centrale ca Germania, Turcia, Austria [i Ungaria. Piatra brut`, atunci c~nd a fost extras` din mine, avea o form` neregulat` de prism` hexagonal`. Greutatea ini]ial` a fost de 42 carate. Avea culorea perfect` a ro[ului “s~nge de porumbel”. Calitatea sa i-a fost conferit` \n 1919, iar autorul c`r]ii “The Book of Ruby and Sapphire” (1934), J. F. Halford-Watkins, care a avut privilegiul de a de]ine pentru ceva vreme rubinul, scria c` piatra brut` era ca o pies` de jeleu ro[u iar expunerea sa o f`cea pe o farfurie mic`, alb`,

din por]elan, astfel \nc~t vizual se crea o iluzie optic` extraordinar`. Rubinul nefinisat a fost achizi]ionat de Chhotalal Nanalal, un comerciant indian de pietre pre]ioase din Mogok. Acesta a pl`tit suma de 27.500 lire sterline. El a trimis piatra spre t`iere [i finisare la Bombay. Dup` acest proces, rubinul “Peace” c~nt`rea 25 carate [i era o piatr` t`iat` perfect, str`lucitoare, de un ro[u perfect, culoarea “s~nge de porumbel”dovada \naltei calit`]i la rubine. Halford-Watkins scria c` rubinul “Peace” era o piatr` magnific` [i, la acea vreme, cel mai frumos din c~te se v`zuser` \n lume. Nanalal a trimis ulterior rubinul la Paris, unde a fost cump`rat de un american pentru o sum` necunoscut`. |n prezent, loca]ia rubinului Peace este un mister. Roxana Bichi[

Piatra brut`, atunci când a fost extras` din mine, avea o form` neregulat` de prism` hexagonal`. Greutatea ini]ial` a fost de 42 carate. Avea culorea perfect` a ro[ului “sânge de porumbel”. Stop to shop 61

Foto: Christina One

magazin dE SuFlEt

Patricia Cimpoia[u [i pasiunea de a face shopping

62 Stop to shop

Patricia Cimpoia[u este cea mai tân`r` membr` a trupei Amadeus. Absolvent` a Universit`]ii de Muzic` din Bucure[ti, sec]ia instrumental, din 2007 este “fata cu violoncelul” din Amadeus. Studiaz` muzica de la 9 ani [i a crescut \ntr-o familie de intelectuali. “P`rin]ii mei sunt colec]ionari de antichit`]i, iar eu iubesc arta [i am fost înv`]at` s` apreciez toate aceste lucruri pline de rafinament [i poveste.”, spune Patricia. Stop To Shop a invitat-o pe frumoasa Patricia s` ne spun` care este rela]ia sa cu moda, dac` shopping-ul este un hobby [i ce magazine de suflet are.

concurS

Strict masculin!

TRENDS by Adina Buzatu [i Revista STOP TO SHOP te invit` la concurs! Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 – 11.00, \n data de 27 septembrie 2012, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i câ[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TRENDS by ADINA BUZATU!

Când a \nceput Sensei Amatto Zaharia practicarea sporturilor de lupt`? Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop! Stop to shop 63

magazin dE SuFlEt Pasiunea pentru haine [i bijuterii

|mi face pl`cere s` vorbesc despre haine, pentru c` m` [i pasioneaz` acest domeniu. Iubesc hainele colorate, cât mai tr`znite sau elegante [i pre]ioase, mulate sau vaporoase . Nu exist` limite. 64 Stop to shop

“|mi face pl`cere s` vorbesc despre haine, pentru c` m` [i pasioneaz` acest domeniu. Iubesc hainele colorate, c~t mai tr`znite sau elegante [i pre]ioase, mulate sau vaporoase . Nu exist` limite. M` \mbrac \n func]ie de ocazie [i de starea pe care o am. Admir curajul [i bunul gust al rom~ncelor \n materie de vestimenta]ie, iar de c~nd au ap`rut [i la noi celebrele brand-uri precum Zara, Mango, H&M, Berska, etc. se observ` o schimbare major` \n ]inutele lor. Pre]urile acestor brand-uri sunt accesibile, iar colec]iile sunt mereu \n pas cu moda. Cele care [tiu s` se \mbrace – [i nu sunt deloc pu]ine – rivalizeaz` cu multe dintre femeile care "defileaz`" pe bulevardele marilor metropole europene, unde moda este la cote \nalte, iar shopping-ul nu are grani]e. Am avut privilegiul s` concert`m \n multe ]`ri unde, de fiecare dat`, ne-am f`cut timp [i pentru cump`r`turi. Cea mai mare aten]ie am acordat-o hainelor [i bijuteriilor. |mi place s` descop`r obiectele vestimentare specifice tradi]iei lor, pe care ulterior le adaptez ]inutelor mele, dar cele mai reprezentative magazine r`m~n tot Zara [i H&M.

Prima iubire Acum vreo 7-8 ani, a fost pentru prima oar` c~nd am intrat \ntrun magazin Zara, din Paris, de unde am ie[it dup` aproximativ o

magazin dE SuFlEt Acum vreo 7-8 ani, a fost pentru prima oar` cĂ˘nd am intrat \ntr-un magazin Zara, din Paris, de unde am ie[it dup` aproximativ o or` cu o gr`mad` de h`inu]e noi, [i de atunci a r`mas unul dintre magazinele mele de suflet. or` cu o gr`mad` de h`inu]e noi, [i de atunci a r`mas unul dintre magazinele mele de suflet. Aceste dou` magazine, Zara [i H&M, sunt de origine european`, iar diversitatea [i accesibilitatea produselor au cucerit pia]a interna]ional`. Aici \]i po]i construi oric~nd o ]inut` complet`, fie ea casual, office sau una sofisticat` [i rafinat` pentru un cocktail sau o sear` monden`. Cu toate c` aceste lan]uri de magazine au ap`rut [i la noi, cele mai multe cump`r`turi le fac tot atunci c~nd suntem plecate \n turnee, deoarece apari]ia noilor colec]ii este mereu cu un pas \nainte. Ultima oar` c~nd am fost \n China a trebuit s`-mi cump`r un geamantan nou, pe l~ng` cele dou` bagaje de cal`, pentru a putea transporta toate m`run]i[urile achizi]ionate \n urma orelor petrecute la shopping ď &#x160;. Ca [i designeri vestimentari, \mi plac Stephan Pelger [i Maria

Lucia Hohan. Se remarc` prin calitatea materialelor cu care lucreaz` [i prin ]inutele ultra-feminine.

Make-up [i parfum Imaginea pe care un artist trebuie s` o aib` este str~ns legat` de lumea modei, a[a c` majoritatea activit`]ilor noastre se bazeaz` [i pe calitatea apari]iilor noastre. |n afara ]inutelor glamour, suntem foarte atente la make-up [i coafuri, folosind nu-

mai produse profesionale. P~n` acum \mi cump`ram majoritatea produselor cosmetice din magazinele Mac, firm` ce la noi nu ap`ruse \nc`, iar \n str`inatate le g`seam destul de greu. Din fericire, acest brand a p`truns [i pe pia]a rom~neasc`. Cum nici o ]inut` nu este complet` f`r` un ultim detaliu, cum ar fi parfumul, [i la acest capitol sunt extrem de atent`. Pentru ]inutele de zi prefer parfumurile fresh, cu o not` citric` (Chanel - Chance sau Narciso Rodriguez - Essence), iar pentru sear` [i ocazii, folosesc aromele mai puternice [i dulci (Thierry Mugler - Alien, Hermes - Merveilles). Sunt parfumurile pe care le ador [i m` reprezint`. O alt` atrac]ie \n materie de cump`r`turi sunt boutique-urile cu ciocolat` [i dulciuri rafinate, de unde \mi fac c~teva provizii pentru mine [i \ntreaga familie.â&#x20AC;?. Roxana Bichi[

Stop to shop 65

Story oF...

Pedro [i Inês

bleStemul iubirii “Agora é tarde; Inês é morta” (“Acum este prea târziu; Inês este moart`”). Astfel sun` o vorb` portughez`, folosit` \n limbajul zilnic. Dup` mai mult de 500 de ani, oamenii rostesc aceast` expresie, aducând \n prezent una dintre cele mai tragice eroine ale tuturor timpurilor. 66 Stop to shop

o secund` pentru eternitate Don Pedro era nepotul regelui Dinis [i al reginei Santa Isabel, [i fiul lui Afonso IV al Portugaliei. |n acele vremuri, majoritatea disputelor dintre Portugalia [i numeroasele regate ale Spaniei, mai ales cele cu Castilia, \[i puteau cunoa[te finele doar prin mariaje aranjate \ntre nobilii spanioli [i cei portughezi. Sub un astfel de aranjament \ntre Portugalia [i Castilia, regele Afonso IV avea s` o ofere pe fiica lui cea mare, Maria, spre c`satorie cu regele Afonso XI al Castiliei; la schimb, prin]ul mo[tenitor portughez, Don Pedro, avea s` se \nsoare cu Dona Branca, o veri[oar` a regelui din Castilia. |ns`, din mo-

tive politice, nunta lui Pedro a fost anulat`, un nou aranjament fiind stabilit: mariajul cu Dona Constança, fiica unui nobil castilian, opozant politic al regelui din Castilia. {i astfel \ncepe una dintre cele mai triste pove[ti. Inês Pérez de Castro era fiica lui Pedro Fernandes de Castro, un nepot ilegitim al regelui Sancho IV al Castiliei. Ea a ajuns \n Portugalia \n 1340 ca domni[oar` de companie a ver[oarei ei, Constança, viitoarea mireas` a lui Pedro. Acesta avea numai 16 ani c~nd tat`l i-a aranjat c`s`toria. Prin mul]imea ce forma alaiul viitoarei sale so]ii a z`rit un p`r blond ca soarele [i ni[te ochi care i-au cucerit inima pe vecie. Din secunda \n care a pus ochii

Story oF... pe Inês, Prin]ul s-a \ndr`gostit iremediabil. De[i s-a \nsurat cu Infanta, el a \nceput s` \[i neglijeze so]ia, focus~ndu-[i \ntreaga aten]ie asupra lui Inês. Era \ndr`gostit nebune[te. Legenda spune c` \i trimitea scrisori printr-o ]eav` care ducea apa din statul Quinta do Pombal c`tre M`n`stirea Santa Clara-a-Velha, unde frumoasa domni[oar` fusese trimis`. Nu i-a p`sat de nimic. Nici c` se c`s`torise, nici de scandalul imens pe care l-a provocat \n momentul \n care a decis s` \[i tr`iasc` povestea de iubire. Pedro era \n stare de orice, numai s` fie al`turi de Inês. De[i exilat` la m`n`stire, sentimentele lor au continuat s` creasc`. Erau ca doi nebuni frumo[i. El fugea de la palat, ea din m`n`stire [i se \nt~lneau \n miez de noapte \n mijlocul p`durii.

Pedro a continuat s` o viziteze, de[i ea era departe de Curte. Dona Constança, pe de alt` parte, nu a avut o via]` lung`, deced~nd \n 1345, la scurt timp dup` ce a dat na[tere celui de-al treilea copil, Infantele Fernando. V`duv, Pedro s-a dus dup` Inês, a adus-o \napoi \n Portugalia [i a cazat-o \n Coimbra, unde puteau s` tr`iasc` \mpreun` f`r` a se mai ascunde. |ndr`gosti]ii erau mai apropia]i ca niciodat`. Dup` moartea so]iei, Prin]ul i-a cerut \n mod repetat permisiunea tat`lui s`u de a se c`s`tori cu Inês. A fost respins de fiecare

Condamnarea la moarte

|mpotriva tuturor Printr-o \ncercare [ireat` de a pune cap`t aventurii amoroase a so]ului ei, Constança a invitato pe Inês s` devin` na[a de botez a nou n`scutului lor fiu,Infantele Luís. Astfel, \n ochii Bisericii Catolice acest gest o f`cea pe Inês membr` a familiei, ca atare rela]ia cu Pedro devenea incest. Totu[i, stratagema Prin]esei nu a avut efectul dorit. |n ciuda eforturilor sale [i \n ciuda \ncerc`rilor ulterioare ale regelui de a-i separa pe cei doi iubi]i (alungarea lui Inês de la Curte, ea fiind trimis` \napoi \n Castilia), sentimentele celor doi nu au \ncetat.

poveste de dragoste. Dup` na[terea celor patru copii, considera]i ilegitimi, li se p`rea c` nimeni [i nimic nu le poate fura sau distruge via]a at~t de perfect`. |ntre timp, Prin]ul a dezvoltat o rela]ie str~ns` cu fra]ii iubitei sale, Álvaro [i Fernando de Castro. Cei doi au \ncercat s` \l conving` s` revendice tronul Castiliei, chiar dac` acest gest ar fi pus \n pericol rela]iile deja fragile dintre Portugalia [i regatul vecin. Dar Pedro a fost convins de argumentele celor doi [i s-a declarat pretendent la tronurile din León [i Castilia, profit~nd de pozi]ia [ubred` a v`rului s`u, Pedro de Castilia.

dat`. Regale Alfonso a f`cut mai mult dec~t s` \l refuze. A vrut s` \l rec`s`toreasc`, dar Pedro a refuzat. {i ca s` fie sigur c` va \mpiedica orice tentativ` de acest gen, s-a c`s`torit \n secret cu femeia vie]ii lui. De[i nu puteau s` se bucure de oficializare [i de[i to]i le erau potrivnici, cei doi tr`iau cea mai frumoas`

Regelui portughez [i aristocra]ilor sì le era c~t mai evident c` influen]a clanului Castro va avea ca rezultat atragerea viitorului monarh [i a regatului \n lupte dinastice cu vecinii lor. Mai mult, Afonso IV [i curtenii sì se temeau c`, la un moment dat, fiii lui Inês vor nega legitimitatea infantelui Fernando (fiul lui Pedro [i Constança), declan[~nd un r`zboi civil. Mai rù, aveau grija c` cei din clanul Castro vor atenta la via]a acestuia. Astfel, regele [i consilierii sì au decis s` g`seasc` modalitatea prin care Prin]ul s` scape de influen]a negativ` a clanului iubitei sale, iar moartea lui Inês p`rea a fi solu]ia ideal`. Ini]ial, Don Afonso IV a fost reticent la o asemenea variant`, \ns` pe 7 

Stop to shop 67

Story oF... ianuarie 1355, c~nd Pedro era plecat, [i-a convocat consilierii la o \nt~lnire ]inut` la Castelul Montemor-o-Velho. La finele ei a decis s` trimit` trei dintre curtenii sì, pe Pêro Coelho, Álvaro Gonçalves [i Diogo Lopes Pacheco, la Coimbra, pentru a o ucide pe Inês. Conform cronicilor scrise de Cristóvão Rodrigues Acenheiro, imediat ce asasinii au ajuns, Inês [i-a f`cut [i ea apari]ia la castel, \nconjurat` de copiii ei [i a f`cut un apel c`tre rege. Acesta, cu sufletul m`cinat de ideea datoriei fa]` de ]ar` [i de cea a unui asasinat \mpotriva mamei nepo]ilor sì, nu a putut rezista, [i-a \ntors spatele [i \n timp ce ie[ea din camer` le-a spus consilierilor sì: “Face]i ce vre]i!”. Imediat ce regele a p`r`sit \nc`perea, sentin]a ini]ial` a fost dus` la \ndeplinire, iar Inês de Castro a fost ucis`. C~nd Pedro a aflat c` iubita sa fusese omor~t`, a \nnebunit de furie. {tiind c` tat`l lui ordonase crima, a pus la cale o revolt` \mpotriva regelui. Timp de c~teva luni, cu ajutorul fra]ilor lui Inês, trupele lui au traversat ]ara [i au asediat ora[ul Porto. Regina-mam` a intervenit [i a cerut s` se pun` cap`t revoltei, realiz~nd o \mp`care \ntre tat` [i fiu, acesta din urm` promi]~nd c` va uita incidentul. |ns`, doi ani mai t~rziu, Don Afonso IV moare, iar Pedro ocup` tronul portughez. Imediat ce a fost \ncoronat \n 1357 [i \n ciuda promisiunii de a-[i ierta p`rintele, regele Pedro

68 Stop to shop

De[i avea ca argument conceptele medievale de justi]ie, cruzimea pedepsei aplicate a f`cut ca regele s` primeasc` numele de “Pedro cel Crud”. Cu toate acestea, el a guvernat just [i \n favoarea poporului, astfel c` printre oamenii de rând i se spunea “Pedro cel Corect”.

I i-a prins pe doi dintre asasinii lui Inês, refugia]i la Castilia. A ordonat s` fie tortura]i [i executa]i \n cel mai barbar, dar simbolic mod: unuia dintre ei a pus s` \i fie smuls` inima prin spatele corpului, iar celuilalt prin piept. Totul s-a petrecut \n fa]a Palatului Regal, astfel \ncat s` poat` vedea teribila scen` \n timp ce \[i lua masa. De[i avea ca argument conceptele medievale de justi]ie, cruzimea pedepsei aplicate a f`cut ca regele s` primeasc` numele de “Pedro cel Crud”. Cu toate acestea, el a guvernat just [i \n favoarea poporului, astfel c` printre oamenii de r~nd i se spunea “Pedro cel Corect”.

regin` dup` moarte Pe 12 iunie 1360, regele a anun]at la Cantanhede c` se c`s`torise \n secret cu Inês, nunta fiind f`cut` \n ora[ul Bragança. Episcopul din Guarda, Dom Gil, [i unul dintre servitorii s`i, Estêvão Lobato, au fost martorii evenimentului, de[i nimeni nu mai [tia data exact` a acestuia. Asfel c`, Inês de Castro a fost declarat` so]ia legitim` a regelui [i regina Portugaliei. Pedro a ordonat ca trupul ei s` fie exhumat [i dus de la M`n`stirea Santa Clara din Coimbra la M`n`stirea din Alcobaça (morm~ntul regilor), unde a fost \nmorm~ntat` dup` o ceremonie somptuoas` ce a avut loc pe 2 aprilie 1361. Pedro nu s-a mai c`s`torit niciodat`, \n inima lui Inês fiind singura so]ie. Roxana Bichi[

Foto: iStock

diScovEr thE world

RUsIa, o ]ar` cât dou` continente

}ara care se afl pe dou continente este una a recordurilor. Este statul cu cea mai mare suprafa] din lume. Are cel mai adnc lac de pe Terra, cel mai poluat tot aici se gse[te [i de]ine monumente [i colec]ii de art impresionante. Rusia, pe ct este de \ntins, pe att este de necunoscut. Stop to shop 69

diScovEr thE world

moscova Capitala Rusiei, fondat` \n 1147 de Iuri Dolgoruki, te \nt~mpin` cu un aer u[or rigid. Este total diferit de orice ora[ european pe care l-ai vizitat p~n` acum. Moscova este str`b`tut` de r~ul cu acela[i nume, care este traversat de cele 49 de poduri. Descoper` capitala Rusiei \ncep~nd cu Pia]a Ro[ie unde se afl` Kremlinul, simbolul puterii ruse[ti [i cetatea ]arilor. Kremlinul este considerat cea mai mare cetate din Europa [i este \nconjurat de ziduri din caramid` ro[ie masiv`. Zidul a fost construit \n urm` cu mai mult de cinci secole [i se \ntinde pe 27,5 hectare. Cetatea are o fuziune fascinat` de stiluri care pornesc de la cel rus medieval [i ajung p~n` la cel renascentist. Aici se afl` Catedrala Adormirea Maicii Domnului, Palatul Fa]etat [i Catedrala Arhangelului Mihail care a fost construit` \n 1505. |n Kremlin trebuie neap`rat s`

70 Stop to shop

vezi Clopotul ]arului care a fost turnat \n 1586. Este numit [i Turnul cu Clopot al lui Ivan cel Mare, c~nt`re[te 200 de tone, 81 de metri \n`l]ime [i este cel mai mare din \ntreaga lume. |n apropierea Kremlinului este Catedrala Iisus Hristos M~ntuitorul. Aflat` pe malul st~ng al r~ului Moscova, a[ezarea bisericeasc` este cea mai mare catedral` din Rusia. Are o \n`l]ime de 105 m [i ni[te pere]i care au grosimea de 3.2 metri. Exteriorul este decorat cu marmur` de Cheliabinsk, iar sc`rile [i baza sunt din granit ro[u de Balmor. 9000 metri p`tra]i din exteriorul cl`dirii sunt sufla]i cu aur. Tot \n Pia]a Ro[ie se afl` Catedrala Sf. Basil [i sunt sigur` c` este prima imagine care \]i vine \n minte atunci c~nd te g~nde[ti la Rusia. |i remarci de la distan]` domurile multicolore [i turnurile din c`r`mid` ro[ie. Construc]ia are nou` capele individuale [i deasupra fiec`reia se afl` un dom.

Catedrala a fost ridicat` pentru a comemora succesul militar al campaniei lui Ivan cel Groaznic \mpotriva mongolilor \n anul 1552. Sunt sigur` c` indiferent ce v~rst` ai, numele Lenin [i Stalin \]i sunt mai mult dec~t cunoscute. Ei au condus Rusia cu m~ini de fier [i au \ncercat s` transforme nu doar Europa, ci [i restul lumii, \n raioane ruse[ti. Vladimir Ilici Lenin are propriul mausoleu ridicat \n Pia]a Ro[ie. Morm~ntul din lemn are forma unui cub [i este acoperit de o piramid` cu trei nivele. Al`turi de Lenin, \n perioada 1953 - 1961, a fost expus [i trupul lui Iosif Stalin. Apoi acesta a fost \ngropat l~ng` zidul Kremlinului. Nu uita c` \n Pia]a Ro[ie \n timpul celor dou` r`zboaie mondiale defila impun`toarea armat` sovietic`. Dac` vrei s` vezi atmosfera de atunci adus` \n zilele noastre, viziteaz` Pia]a Ro[ie pe 9 mai c~nd are loc parada militar` dedicat` victoriei Rusiei asupra Germaniei naziste. Dup` ce ai v`zut un specta-

diScovEr thE world

col \n plin` strad` trebuie s` te la[i \nc~ntat [i de Teatrul Bolshoi. Este unul dintre cele mai cunoscute din lume [i dateaz` din anul 1824. Cl`direa este o oper` de art` a neoclasicismului rusesc [i pe scena ei au fost jucate premiere mondiale precum Lacul Lebedelor [i Spartacus.

sankt petersburg Sankt Petersburg este al doilea ora[ ca m`rime al Rusiei [i a fost \ntemeiat \n 1703 de Petru cel Mare. Sankt Petersburg combin` arhitectura rus` cu aspectul specific european. Are palate, catedrale, biserici, gr`dini [i parcuri \ntinse, monumente [i sculpturi, bulevarde lungi si boeme. R~ul Neva d` o not` romantic` or[ului, cu multele lui canale, poduri si cheiuri din granit, iar centrul ora[ului este unul dintre siturile protejate de UNESCO. Motivul principal pentru care trebuie s` vizitezi Sankt Petersburg este Muzeul

Ermitaj, care de]ine una dintre cele mai importante colec]ii de art` la nivel mondial. Este unul dintre cele mai mari [i mai vechi muzee din lume. A fost ridicat \n anul 1764 de Ecaterina cea Mare, \mp`r`teasa Rusiei, [i deschis publicului larg \n anul 1852. La baza fond`rii lui st` colec]ia de art` a Ecaterinei a IIa, care a cump`rat peste 4000 de tablouri ale "Vechilor Mae[tri", 38 de mii de c`r]i, 10 mii de nestemate gravate, 10 mii de desene, 16 mii de monezi [i medalii [i o colec]ie de istorie a naturii ce ocup` dou` galerii. Aici se g`sesc opere ale unor arti[ti precum Rembrandt, Rubens, Van Dyck, Raphael, Holbein, Titian, Carravagio, Leonardo da Vinci [i Raphael. |n prezent Muzeul Ermitaj include aproximativ 3 milioane de obiecte de art` care acoper` o perioad` ce se \ntinde din Paleolitic p~n` \n zilele noastre. Printre galeriile muzeului se numar` cele de Art` Preistoric`, Atinchitate, Egiptul Antic, Art` Vest European`, numismatic`, Art` Oriental` [i Art` Ruseasc`. F` o scurt` oprire [i la Biserica \nvierii lui Iisus. Localnicii spun c` este unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din Sankt Petersburg. Biserica a fost construit` la sf~r[itul secolului al 19-lea \n stil clasic rus, are peste 7000 de metri p`tra]i de mozaicuri [i este decorat` cu domuri colorate, dintre care cel central are o \n`l]ime de 81 de metri. Domurile sunt acoperite cu email str`lucitor. Un alt obiec-

tiv pe care nu trebuie s` \l ratezi este Fort`rea]a Petru [i Pavel. A fost ridicat` odat` cu ora[ul Sankt Petersburg [i se afl` pe mica insul` Zayachy. |n timp a fost folosit` \nt~i pe post de garnizoan` [i apoi drept \nchisoare pentru prizonieri politici, mai ales c` aici exista [i o camer` de tortur`. |n fort`rea]` au fost \nchi[i Maxim Gorky, Fyodor Dostoevsky, Leon Trotsky sau Alexander Lenin, fratele conduc`torului sovietic. |n centrul fort`re]ei este a[ezat` Catedrala Petru [i Pavel, care are un turn spiralat de 122 de metri \n`l]ime \ncununat cu un \nger auriu \n v~rf. |n fort`rea]` trebuie s` mai vizitezi Marele Mausoleu Ducal, unde mai mul]i duci [i ducese au fost \nmorm~nta]i, [i casa Comandantului, unde locuia ofi]erul aflat la conducerea cet`]ii.

Stop to shop 71

diScovEr thE world siberia Siberia are o suprafaČ&#x203A;` de peste 9,653,000 kilometri p`tra]i [i cuprinde aproximativ trei p`trimi din suprafa]a total` a Rusiei. Este un t`r~m care nici p~n` \n prezent nu a fost explorat \n totalitate [i \[i p`streaz` cu m~ndrie s`lb`ticia. Este o zon` excep]ional de bogat` \n minerale. Are mari depozite de aur, diamante, [i mine de magneziu, plumb, zinc, nichel, cobalt [i molibden. Cea mai mare comoar` se afl` \n sudul Siberiei: lacul Baikal. Mai este numit [i

metri, ceea ce \l face cel mai ad~nc lac din lume [i de]ine 20 la sut` din toat` apa dulce de pe glob. Baikalul mai doboar` un record. Are peste 25 de milioane de ani de existen]` [i este catalogat drept cel mai vechi lac de ap` dulce din lume. Pe Olhon, cea mai mare insul` a lacului, a fost descoperit` o zid`rie veche, de piatr`, care are o lungime de aproximativ 300 de metri. Arheologii consider` c` este o construc]ie care apar]ine culturii kur~kan din secolele V-X. |n spatele zidului au fost des-

Ochiul albastru al Siberie [i trebuie s` ajungi s` \l vezi m`car odat` \n via]`. Priveli[tea de aici \]i taie r`suflarea. Lacul este \nconjurat de mun]i \nal]i [i formeaz` un fel de depresiune, motiv pentru care are propria lui clim`. Astfel \n Baikal apar miraje ca \n de[ert. |ntr-o zi \nsorit` c`l`torul poate vedea un munte, un vas sau un sat, se poate \ndrepta c`tre acestea [i realiza c` nu exist`. Lacul are 1.637 de

coperite morminte vechi. Este posibil ca zidurile s` fi fost unele de ap`rare a unei cet`]i pentru c` \n partea estic` se observ` r`m`[i]ele unui [an] de ap`rare [i pietre de 2 m \n`l]ime. Principalul obiectiv turistic al Baikalului este st~nca cu dou` culmi din marmur` alb`, acoperit` cu lichen ro[u. Este numit` St~nca [aman [i este considerat` una din cele 9 locuri sfinte ale Asiei. Conform tradi]iei pe Insula Olhon

72 Stop to shop

are loc anual festivalul [amanilor din toat` Rusia. Bakalul r`m~ne \ns` \nv`luit \n mister [i legende care spun c` lacul este ad`postul duhurilor \ngrozitoare [i c` aici se afl` morm~ntul lui Cinghis-Han.

Lacul Karachay Dup` ce ai explorat cel mai ad~nc lac de pe p`m~nt, aventureaz`-te \n mun]ii Ural pentru a vedea cel mai poluat loc de pe Terra. Karachay este un mic lac \n sudul lan]ului muntos din vestul Rusiei. |n 1951, Uniunea Sovietic` a folosit Karachay ca groap` de gunoi pentru substan]e radioactive de la Mayak, unitatea de depozitare [i reprocesare a de[eurilor nucleare. |n prezent lacul acumuleaz` cam 4,44 de exabequereli de radioactivitate, inclusiv 3,6 exabequereli de Cesiu -137 si 0,74 exabequereli de strontiu - 90. A[a c` dac` ajungi aici respect` o regula simpl`: prive[te [i, orice s-ar \nt~mpla, nu atinge. Nu pleca din Rusia \nainte s` \ncerci preparatele tradi]ionale. |n Moscova vei g`si cele mai bune restaurante unde po]i degusta o mul]ime de m~nc`ruri tradi]ionale ruse[ti, cum ar fi vita stroganov, caviar, pui kiev, pavlova cu fructe de p`dure, pampushki [i vatruski. |n Pia]a Ro[ie o s` gase[ti restaurante unde sunt servite cele mai bune fructe de mare. Dac` vrei s` iei cina aici vei avea nevoie de rezervare, iar bac[i[ul este \n general de 10 la sut` din consuma]ie. Florentina Ilie

tEchnEwS

Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice

Nikon 1 J2

mai mult dec^t un aParat foto de vacan|~ Categoria de aparate cu obiectiv interschimbabil Nikon 1, pe care produc`torul o nume[te A-CIL (Advanced Camera Interchangeble Lens), a fost proiectat` [i construit` de la zero [i ofer` \n premier` func]ii uimitoare atât pentru fotografiere, cât [i pentru filmare.

74 Stop to shop

De c~nd a \nceput s` produc` [i camera foto sistem compacte cu lentile interschimbabile (a nu se confurnda cu „s`punierele” – camerele compacte), Nikon vrea s` fie diferit de to]i [i nu merge pe c`r`ri b`t`torite. Nikon 1 J2 continu` tradi]ia aparatelor din seria Nikon 1, care au introdus modurile „Instantaneu \n mi[care” sau „Selectare inteligent` a fotografiei”, vine cu aceea[i vitez` de 60 de fotografii/secund` la rezolu]ie maxim`, dar ofer` \n plus [i un nou Mod Creativ, care permite aplicarea a numeroase filtre [i efecte de fotografiere [i previzualizarea lor \n timp real. Al`turi de Nikon 1 J2 au fost anun]ate [i noul obiectiv de kit, 1 NIKKOR 11-27.5mm f/3.5-5.6, [i carcas` subacvatic` pentru J1 [i J2, WP-N1. NIKKOR 11-27.5mm f/3.5-5.6 este un obiectiv de kit care acoper` o plaj` extins` de situa]ii de

fotografiere, fiind \ns` cu 11mm mai scurt dec~t vechiul obiectiv de kit. Carcasa WP-N1 a fost realizat` pentru cei care doresc s` realizeze fotografii subacvatice cu Nikon 1 p~n` la ad~ncimi de 40m. Este compatibil` cu aparatele J1 [i J2, \mpreun` cu obiectivul 1 NIKKOR 10-30mm f/3.5-5.6. Nikon 1 V1, Nikon 1 J1 [i Nikon 1 J2 sunt cele mai rapide aparate foto din lume, mai rapide de cel pu]in 3 ori dec~t orice DSLR profesional, cu o rat` de procesare de 600 megapixeli/secund`, adic` p~n` la 60 de cadre/secund` la rezolu]ie maxim`. Rapiditatea de declan[are este dublat` de sistemul avansat de focalizare, care ofer` un maximum de 73 de puncte AF [i o combina]ie a sistemelor AF detec]ie de faz` [i AF detec]ie de contrast pentru o focalizare extrem de rapid` [i precis` chiar [i \n timpul film`rii.