Sumar
“ ” Nr. 121 - Octombrie 2012
teca eliaprinPo Cam ism pr ion-ul fash unei campioane 10
INTERVIU
62
Nu cred c` sunt chiar o “fashion victim”, \ns`, de c~te ori am ocazia, urm`resc emisiuni [i prezent`ri de mod`, citesc c~teva reviste de profil (\n c`l`torii, de obicei) [i fac multe ture prin magazine (mai ales la \nceperea fiec`rui sezon).
De vorb` cu Iulia Vântur
24
FashIoN aRChITECTURE
Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro
Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@unireashop.ro 021.30.30.364, 0722.101.756
Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@unireashop.ro 021.30.30.367, 0724.242.742
Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Felicia Chirvq[oiu, Florentina Ilie, Carmen Cristea, Vladimir Popa Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:
Tycoon Media Press parte a grupului
Istoria textilelor (V)
27
GENTLEMEN’s aGREEMENT by Adina Buzatu
48
WoMEN IN sTYLE
by FW Eponge Fashion Paris
58
IsToRIa BIJUTERIILoR Liderul pietrelor pre]ioase (III)
66
sToRY oF...
|mp`ratul Qian Long [i “Concubina parfumat`”
69
DEsTINa}II India
2 Stop to shop
Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236 Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.
EditShop
“
Sah. , Sah mat! ,
|n condi]iile \n care tr`im \ntr-o ]ar` \n care aproape nimeni nu investe[te \ntr-un sport atât de frumos cum este [ahul, \n care sunt pu]ini sponsorii deschi[i la pung` s` sus]in` competi]ii ale unui joc atât de important \n dezvoltarea copiilor, [ahul continu` s` existe [i s` creeze campioni.
|n paginile acestui numr am dedicat o rubric unui eveniment de [ah. Nu [tiu cte dintre ziare sau reviste mai aloc spa]iu redac]ional [ahului. Cred c nu foarte multe. Colegii mei au fost prezen]i la o ac]iune organizat de Federa]ia Romn de {ah, ai crei pioni au fost copiii. Nimic spectaculos pn aici. Oare? |n condi]iile \n care trim \ntr-o ]ar \n care aproape nimeni nu investe[te \ntr-un sport att de frumos cum este [ahul, \n care sunt pu]ini sponsorii deschi[i la pung s sus]in competi]ii ale unui joc att de important \n dezvoltarea copiilor, [ahul continu s existe [i s creeze campioni. Mai mult dect att, exist cluburi care su]in copiii cu care via]a nu a fost att de darnic financiar pe ct a fost din punct de vedere intelectual. |n cadrul acestei competi]ii am cunoscut astfel de copii. Oameni mici care, cu siguran], vor deveni oameni mari. {i nu m refer la evolu]ia biologic, ci la succesul profesional [i competi]ional. De[i provin din familii care se lupt cu via]a, de[i au nevoi multe, micu]ii [ahi[ti au rezultate excelente la \nv]tur [i studiaz asiduu acest sport al min]ii. Cu att mai mult cu ct [ahul, ca multe alte sporturi frumoase, poate fi practicat chiar [i de cei care nu au primit de Sus darul vederii. V invit s citi]i povestea unui eveniment menit s ne dea cteva lec]ii de via]. Lec]ii care multora dintre noi ne dau [ah. {at mat! A voastr,
Roxana Bichi Redactor {ef
4 Stop to shop
Film
Premierele lunii octombrie Looper Regia: Rian Johnson Cu: Bruce Willis, Emily Blunt, Joseph Gordon-Levitt Gen: Ac]iune, SF Premier` \n Rom~nia: 05.10.2012
Sammy's Adventures 2 Regia: Ben Stassen Cu: Billy Unger Gen: Anima]ie, Aventuri Premier` \n Rom~nia: 05.10.2012
Tom Sawyer Regia: Hermine Huntgeburth Cu: Heike Makatsch, Leon Seidel, Louis Hofmann Gen: Aventuri, Familie Premier` \n Rom~nia: 12.10.2012
Taken 2 Regia: Olivier Megaton Cu: : Liam Neeson Gen: Ac]iune, Crim`, Dram` Premier` \n Rom~nia: 12.10.2012
6 Stop to shop
Lay the Favorite Regia: Stephen Frears Cu: Bruce Willis, Rebecca Hall, Laura Prepon Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 12.10.2012
Minte-m` frumos Regia: Iura Lunca[u Cu: Loredana Groza, Andi Vasluianu, Diana Dumitrescu Gen: Comedie, Romantic Premier` \n Rom~nia: 19.10.2012
Hotel Transylvania Regia: David Feiss, Anthony Stacchi Cu: Adam Sandler Gen: Anima]ie, Aventuri, Comedie Premier` \n Rom~nia: 19.10.2012
Astérix et Obélix: Au Service de Sa Majesté Regia: Laurent Tirard Cu: Edouard Baer, Fabrice Luchini, Gérard Depardieu Gen: Aventuri, Comedie, Familie Premier` \n Rom~nia: 19.10.2012
007: Skyfall Regia: Sam Mendes Cu: Daniel Craig, Judi Dench, Ben Whishaw Gen: Ac]iune, Aventuri, Thriller Premier` \n Rom~nia: 26.10.2012
Killing Time Regia: Florin Piersic Jr. Cu: Cristian Ioan Gutau, Florin Piersic Jr., Olimpia Melinte Gen: Dram`
nEwS – agEnda lunii 1
2
5/10
21/10
officiAl releAse
concert tuDor gHeorgHe
Lansarea “The Lord Of Steel” (Retail Edition) va fi oficial marcat` [i în România printr-un eveniment animat de concursuri, de muzica celor de la MANOWAR, iar noul album va avea un rol cheie în playlistul serii - Fire Club, Bucure[ti.
Maestrul Tudor Gheorghe î[i invit` fanii la un spectacol în premier`: “Nu se poate cu de toate“. Artistul va fi acompaniat de orchestra “Iunion”, iar texte din cadrul evenimentului au fost culese cu aten]ie de maestru din opera marelui I.L.Caragiale - Sala Palatului, Bucure[ti.
3 pArty - MAnoWAr
4 5
6 7
8 9
10 11
5/10
concert nicu 13 AlifAntis {i ZAn
12 14
15 16
17 18
19 20
Dup` aproape un an de abs en]` de pe scena bucure[tean`, Nic u Alifantis & Zan preg`tesc un concer t de senza]ie pentru reîntâlnirea cu publicul din Capital` - Hard Rock Café, Bucure[ti.
9/10
concert leprous 21 {i locH Vostok
22
23 24
25 26
27 28
29 30
31
Leprous va concerta al`turi de Loch Vostok, Orkenkjott [i Persefone. Concertul face parte din turneul “European Progressive Assault” care promoveaz` cel mai nou album al forma]iei, “Bilateral” - The Silver Church, ora 18.00, Bucure[ti.
11/10 concert tHe crAnberries Trupa irlandez` va concerta \n cadrul turneului de promovare a albumului “Roses”, al [aselea de studio al trupei - Romexpo, ora 20.00.
17/10 concert stAtus Quo Sala Palatului din Bucure[ti va g`zdui primul concert al legendarei forma]ii rock Status Quo. Trupa britanic` va prezenta publicului român piesele celui mai recent album “Quid Pro Quo“, lansat în 2011, dar [i o incursiune în istoria muzical` a forma]iei.
19/10
concert tHerion
Therion va veni cu lansarea unui nou material discografic, \n cadrul turneului european “Flowers Of Evil Tour Europe”. Trupa se va afla pentru a treia concert oar` în România, iar VoltAj noul album va fi lansat cu prilejul îmConcertul “D` vina pe Voltaj” este un eveniment ce plinirii a 25 de ani de se anun]` cu totul special pentru fanii forma]iei. activitate - Arenele Voltaj va lansa oficial albumul “D` vina pe Voltaj” Romane, Bucure[ti. Sala Palatului, 19:30, Bucure[ti.
10/10
8 Stop to shop
22–23/10 concert HologrAf
Holograf î[i va bucura fanii cu hituri deja consacrate [i melodii de pe “Love Affair“, noul lor album - Sala Palatului, Bucure[ti.
26/10 A Vision of Mercury Spectacolul “A Vision Of Mercury” va înseamna un regal de hituri Queen, prezentate live de cel mai bine cotat artist tribut Freddy Mercury, Joseph Lee - Hard Rock Café, Bucure[ti.
30/10 concert Direc}iA 5 Trupa va sus]ine un concert cu ocazia lans`rii celui mai recent album, Electric Love Story - Sala Palatului, ora 19.30, Bucure[ti.
inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE
intErviu Are 90-60-90, 1,78 m \nl]ime [i s-ar fi putut mul]umi cu \nzestrarea fizic generoas a mamei natur pentru o carier respectabil ca manechin fr cusur. |ns Iulia Vntur nu s-a oprit pe catwalk. Lucreaz ca prezentatoare de televiziune de la 19 ani, se implic \n cauze umanitare, iar mai nou cnt, danseaz [i joac rol multiplu de cnt rea], artist de cabaret, iubit [i mam \n piesa de teatru „Lautrec la bordel“, regizat de Hora]iu Mlele. {i nu se va opri nici la un simplu debut. Pentru viitor, plnuie[te s \mbine frumos cariera de prezentatoare cu talentele artistice, dar nu numai pe scena teatrului, ci [i \n lumea filmului. Doar camera o iube[te de Perseveren|~ }i reu}it~ vreo 13 ani...
Iulia Vântur 10 Stop to shop
intErviu Te-ai n`scut \n „dulcele t~rg al Ie[ilor“, citadel` a culturii, ora[ul de suflet al lui Creang` [i Eminescu. Ce amintiri din copil`rie te leag` de ora[ul t`u natal? Iulia V~ntur: |n Ia[i am cele mai dragi amintiri, p`rin]ii, cei mai buni prieteni. Acolo s-au n`scut visurile mele [i tot acolo am \nceput s` le \mplinesc. |mi amintesc de iernile geroase \n care mergeam la s`niu[ \n Copou. Eram \n stare s` stau o zi \ntreag` f`r` m~ncare, f`r` ap`. Nu-mi trebuia nimic, m` bucuram de fiecare cobor~re pe derdelu[, ajungeam seara \nghe]at` bocn`, nu-mi mai sim]eam m~inile [i picioarele. Mi-o amintesc pe mama
care \mi freca u[or m~inile, s` mi le \nc`lzeasc`, m` ]inea \n bra]e [i \mi f`cea m~ncare... cald`. Sau de tata, care mergea cu mine la s`niu[ [i r`m~nea \n urm` pe derdelu[ pentru c` se rupea sania [i iar \mi f`cea o alt` sanie. Iernile erau frumoase pe atunci,
m` bucuram de ele. |mi pl`cea s`-mi colind p`rin]ii [i rudele apropiate de Cr`ciun [i a[teptam cu ner`bdare s` \mpodobesc bradul [i s` v`d ce mi-a l`sat mo[ul sub el. Vara \mi pl`cea s` m` plimb, s` m` joc cu prietenii prin Copou, mirosea a[a frumos a tei... C~nd nu mergeam la bunici sau la mare, \n vacan]`, zilele de var` mi le petreceam \n parc – alerg~nd, bucur~ndu-m` de toate jocurile copil`riei – s`ream coarda [i a]a, m` jucam de-a v-a]i ascunselea, nou` pietre etc.
Prin Copou mirosea a[a frumos a tei... Ce vroiai s` devii c~nd erai mic`? Profesional vorbind... I.V.: Toate jocurile mele aveau o tent` artistic` – fie c` prezentam moda, emisiuni la radio sau tv, c~ntam, dansam, interpretam scenete. M-am antrenat mult \n joac` pentru cariera pe care o am . C~nd am intrat \n televiziune, partenerii mei de joac` s-au bucurat pentru c` [tiau c` asta \mi pl`cea [i mi-am dorit \ntotdeauna. Pentru o vreme cochetam cu ideea de a deveni detectiv particular – mi se p`rea interesant s` descop`r, s` cercetez cazuri – acum lucrez la [tiri... Cum ai devenit manechin la 15 ani? Au fost „de vin`“ doar dimensiunile tale perfecte sau mai era vorba de acel „ceva“ special c`utat asiduu \n lumea modei?
I.V.: |n clasa a IX-a colegii mau \nscris la concursul Miss Boboc. L-am c~[tigat, iar profesorul de sport a insistat s` merg la o [coal` de manechine. El a fost cel care a considerat c` am poten]ial [i \i mul]umesc. Cu greu mi-am luat inima-n din]i [i m-am prezentat la cursuri, \mpreun` cu cea mai bun` prieten`. De atunci am defilat pe podium, am mers la festivaluri de mod`, reprezent~nd Ia[iul, am c~[tigat diplome, concursuri. A fost o perioad` foarte frumoas` din via]a mea, care m-a ajutat s` am mai mult` \ncredere \n mine, s` m` dezvolt frumos, s` c~[tig elegan]`, feminitate. Dup` numai 2 ani de modelling, ai devenit instructor de modele la Ia[i, Boto[ani [i Suceava. Ce presupune, la doar 17 ani, s` instruie[ti
Stop to shop 11
intErviu fetele cum s`-[i pun` \n valoare frumuse]ea? I.V.: |n primul r~nd, un efort foarte mare, pentru c` f`ceam naveta \n aceste ora[e, cu trenul, \n weekend, la 5 diminea]a, \n pauze \mi f`ceam temele, iar luni m` duceam la [coal`. |n Ia[i am f`cut cursurile de manechine cu doamna Ligia Cosoi, o femeie cu foart` mult` elegan]`, gra]ie, \n special datorit` dansului. Elegan]a cred c` a reu[it s` ne-o trasmit` cel mai bine, iar mie mi-a pl`cut \ntotdeauna s` \mp`rt`[esc ceea ce am \nv`]at de la cei din jur sau din experien]` proprie. |mi pl`cea foarte mult ceea ce f`ceam. Atunci prezent`rile de mod` deveneau show-uri prin sincroanele [i coregrafiile f`cute de manechine. Nu se investeau bani \n decoruri m`re]e, lumini [i alte articifii.
Televiziunea m-a ajutat s` câ[tig mai mult` \ncredere \n mine La 19 ani ai \nceput cariera \n televiziune, ca prezentatoare a unei emisiuni magazin la o televiziune local` din Ia[i. Prin ce probe ai trecut pentru ob]inerea postului? I.V.: Am trecut printr-un interviu, editarea unui text [i direct \n emisie. Nu aveam prompter, ci doar un desf`[ur`tor [i c~teva \ntreb`ri schi]ate pentru invita]i. Produc`toarea a considerat c`
12 Stop to shop
am poten]ial, a[a c` am r`mas \n echip`. Am \nv`]at ce \nseamn` realizarea unei emisiuni [i \n scurt timp am intrat \n direct. Cum te-ai sim]it la prima ta emisiune \n calitate de prezentator? Ai dezvoltat dea lungul carierei un mecanism de gestionare a emo]iilor \n fa]a camerei? I.V.: Aveam emo]ii \ngrozitoare. Prima emisiune \n direct
nici nu mi-o amintesc, doar fr~nturi. [tiu c` pluteam, undeva \ntre extaz [i dezastru ď Š. Dar mi-a f`cut at~t de bine adrenalina aceea, \nc~t am devenit u[or, u[or dependent`. |n timp mi-am dat seama c` tocmai televiziunea m-a ajutat s`-mi \nving momentele de timiditate, s` c~[tig mai mult` \ncredere \n mine. De[i poate fi riscant s` te expui \n fa]a at~tor oameni necunoscu]i, aten]i la fiecare detaliu. Cred c` e o meserie pe care trebuie s` o \ncepi ori c~nd e[ti foarte t~n`r [i u[or incon[tient, ori c~nd deja ai atins un prag al maturit`]ii, e[ti a[ezat, echilibrat [i bine cu propria persoan`. Pe ecran se vede [i cel mai mic mu[chi al fe]ei care se zbate de trac. |n timp am \nv`]at s` fiu foarte prezent` \n ceea ce fac pentru c`, indiferent de situa]ia ap`rut` \n emisie, solu]ia de moment este la mine. Am norocul s` lucrez cu oameni profesioni[ti, dedica]i meseriei lor, care fac lucrurile admirabil. De la ei am \nv`]at foarte mult. Am \nv`]at s`-mi men]in concentrarea pe ce am de f`cut, a[a c` nu mai am timp de emo]ii, chiar dac` emisia are 5 ore. Cum ai surclasat cei 800 de concuren]i veni]i la preselec]ia pentru postul de prezentator de [tiri de la PRO TV Ia[i? Prin ce probe ai trecut?
intErviu I.V.: Au fost multe probe – CV, interviu, teste de cultur` general`, limba [i literatura rom~n`, mai multe teste video [i cel cu prompter. Castingul ini]ial s-a desf`[urat \n c~teva zile. |n faza final` am r`mas eu [i doi b`ie]i. Aveam deja experien]a [tirilor, din job-ul anterior – prezentator de [tiri, nu era un t`r~m nou pentru mine. Proba a fost trimis` la Bucure[ti [i am fost aleas`, de[i [tiam c` \[i doresc mai mult un b`iat – \n locul lui Cristian Leonte, cu care am [i \nceput [tirile matinale de weekend la Bucure[ti, dup` doi ani [i ceva.
participi [i s` \mpline[ti un vis? I.V.: Am dansat pentru c~teva cazuri umanitare \n emisiune. Mi-ar pl`cea s` experimentez [i pozi]ia concurentului, mai ales c` [tiu foarte bine ce implic` asta.
Rela]ia dintre partenerii de prezentare se simte [i pe ecran |n 2006 te-ai mutat \n Bucure[ti, unde prezin]i [tirile matinale [i emisiunea „Dansez pentru tine“ al`turi de {tefan B`nic` Jr. Ce rela]ie ai cu colegul t`u de platou? I.V.: |n at~]ia ani de prezentare \mpreun`, am reu[it s` form`m o echip`, s` ne sim]im unul pe cel`lalt, s` ne sus]inem \n direct. Conteaz` foarte mult, pentru c` rela]ia dintre partenerii de prezentare se simte [i pe ecran. Te-ar \nc~nta ideea ca, pentru un sezon, s` treci de cealalt` parte a scenei „Dansez pentru tine“? S`
Cred c` a[ fi \n stare s` fac fa]` efortului fizic [i psihic, mai ales c~nd motiva]ia este at~t de puternic` – schimbarea destinului cuiva. |mi place s` dansez, \ns` prefer s` nu fiu \ncorsetat` de rigorile unei coregrafii, dar e o experien]` care te disciplineaz` foarte mult, care te \mpinge s`-]i dep`[e[ti limitele. Iar satisfac]ia \mplinirii unui vis, bucuria de a ajuta pe cineva merit` tot efortul. Te face un om mai bun. Ce colegi de breasl` sunt un model pentru tine? Sau \i admiri pentru realiz`ri? I.V.: Nu am avut un model anume, de la fiecare am \nv`]at c~te ceva, i-am admirat pentru
ceva anume... Pe Andreea Esca o admir pentru longevitate, pentru felul \n care [i-a ridicat mereu [tacheta [i ne-a dovedit c` se poate mereu mai mult [i mai bine. O admir [i pe Oana Cuzino – doctori]a superb`, bine preg`tit`, informat`, care ne \nva]` s` tr`im s`n`tos pentru c` s`n`tatea este cool . Pe Andi Moisescu \l admir pentru originalitate, creativitate, claritate [i bun sim]. |n acest an, \n mai, de „Ziua de Cur`]enie Na]ional`”, ai participat la proiectul de implicare social` „Let’s do it, Rom~nia!”. Pentru ce alte cauze sociale ]i-ar pl`cea s` te mai implici? I.V.: Am participat [i la ac]iunile organiza]iei Mai mult verde [i la campania \mpotriva violen]ei domestice, ini]iat` de revista Marie Claire. Mi-a[ dori foarte mult \n viitor s` reu[esc s` \nfiin]ez un spa]iu de terapie, educare [i dezvoltare a copiilor abandona]i, a celor ce provin din medii defavorizate – pentru a-[i construi un drum, un viitor prin aptitudinile, pasiunile pe care le pot dezvolta \n acel centru. La \nchiderea sezonului estival din acest an, ai c~ntat la Mamaia piesa “C~t de departe” a lui Holograf. Cine ]i-a descoperit talentul muzical? I.V.: Profesoara de muzic` la corul [colii. |mi place muzica, \mi place s` c~nt, m` binedispune. E o pasiune care-mi face bine. At~ta vreme c~t nu voi tulbura
Stop to shop 13
intErviu lini[tea public`, voi c~nta \n continuare, de pl`cere, cu prietenii de la Fady & The Zaidans, a[a cum s-a \nt~mplat [i la mare. Ai luat lec]ii de canto. |]i dore[ti o carier` muzical`? I.V.: Am luat c~teva lec]ii de canto, care m` ajut` [i \n meseria pe care o fac la tv, la teatru. |ns` nu am aprofundat. Vocea e un instrument ca oricare altul [i trebuie dezvoltat, lucrat \n permanen]` \n cazul \n care \]i dore[ti s` construie[ti o carier` \n zona asta. Deocamdat` nu mi-am stabilit acest target. |ns` voi continua s` iau lec]ii atunci c~nd timpul \mi va permite, pentru c` un actor bine preg`tit trebuie s` fie \n stare s` c~nte, s` danseze, pe l~ng` interpretare.
tr`iesc intens [i adev`rat pe scena de teatru. E o experien]` care m-a \nv`]at multe despre mine, despre oameni, despre bucuria de a oferi. |mi place mult, de-abia a[tept s` \nceap` o nou` stagiune, \n toamn`, la Teatrul Metropolis. Ce ne po]i spune despre maestrul Hora]iu M`l`ele, regizorul piesei? I.V.: Hora]iu M`l`ele este \ntruchiparea artistului genial. El \n sine este un spectacol – cu
14 Stop to shop
Dac` vrei s` prime[ti un zâmbet, zâmbe[te la rândul t`u Cum \]i vezi viitorul profesional? \n televiziune? \n muzic`? Pe scen`? I.V.: M` v`d \mbin~ndu-le frumos. Am multe resurse, iar fiecare din aceste zone m` ajut` s` m` exprim mai bine, diferit, s` fiu mai creativ`.
Al`turi de cine ]i-ar pl`cea s` c~n]i \n duet [i s` te perfec]ionezi? I.V.: Horia Brenciu. Vine din aceea[i zon`, a televiziunii. |l admir pentru c` a avut curaj s`-[i c~nte pasiunea. }i-ai f`cut [i debutul \n teatru, \n piesa „Lautrec la bordel“ jucat` la Teatrul Metropolis, unde ai un rol multiplu de c~nt`rea]`, artist` de cabaret, iubit` [i mam` a pictorului Toulouse Lautrec. Ce a \nsemnat pentru tine aceast` experien]` complex` ce a implicat actorie, muzic` [i dans? I.V.: |mi place foarte mult rela]ia, schimbul de energie dintre actori [i spectatori. Simt c`
Inten]ionezi s`-]i continui cariera de actri]`? Te preg`te[ti \n acest sens? I.V.: Mi-a[ dori ca acest drum s` aib` continuitate, pentru c` am multe de descoperit [i m` simt bine \n aceast` zon`. Citesc foarte mult, sunt atent` la reac]iile oamenilor din jur. Strada te \nva]` cel mai mult. Merg la cursuri, la workshop-uri c~nd am ocazia, merg la teatru [i la film.
Cum se \mpac` actoria cu muzica [i cu cariera de prezentatoare? I.V.: Se \mbin` frumos, se completeaz`, se ajut` una pe cealalt`.
umor fin, de bun` calitate, inteligent, cu t~lc. Te cucere[te f`r` drept de apel. M` simt norocoas` c` am [ansa s` lucrez cu el, cu George Iva[cu, cu Vlad Ivanov, cu Felicia Dalu [i \ntreaga echip`.
Mergi pe biciclet`, joci badminton, \no]i, dansezi [i, deloc surprinz`tor, ai o siluet` de invidiat. Ce tip de alimenta]ie ai \n general? I.V.: Alimenta]ia s`n`toas` este foarte important`. Dac` vreau s` scap de c~teva kilograme, nu m` ating de dulciuri, su-
intErviu curi de orice fel, consum mult` ap` [i m`n~nc salate, fie de fructe, fie de legume. De ceva vreme am descoperit dieta de dezintoxicare, doar din sucuri f`cute din legume [i fructe. O diet` benefic` pentru organism, care se ]ine de dou` ori pe an. |n timp am \nv`]at s` m`n~nc s`n`tos, a[a c` nu am nevoie de diete drastice. Ai o filosofie de via]` care te ajut` s` fii mereu cu z~mbetul pe buze? I.V.: Dac` vrei s` prime[ti un z~mbet, z~mbe[te la r~ndul t`u. Tocmai asta e filosofia mea de via]`, c` un z~mbet \]i poate schimba starea. Timp de patru ani, ai format cu Marius Moga unul dintre cele mai frumoase cupluri din show-biz-ul rom~nesc. Ce a \nsemnat pentru tine rela]ia cu artistul? |n ce rela]ie sunte]i \n prezent? I.V.: Am crescut \mpreun`, am \nv`]at unul de la cel`lalt, iar Marius este un om cu care am tr`it foarte multe. A r`mas unul dintre prietenii mei buni.
Via]a e frumoas` dac` [tii cum s` o prime[ti
Cum te relaxezi? Care sunt filmele [i c`r]ile tale preferate? I.V.: |mi place s` citesc, s` fac mi[care, s` merg la spectacole, s` \nv`] lucruri noi, s` stau cu prietenii. „Parfum de femeie” [i „Mr. Nobody” sunt dou` dintre filmele mele preferate, c~t despre
c`r]i, „M`n~nc`, roag`-te, iube[te”, „De veghe-n lanul de secar`” [i „Puterea prezentului” sunt printre favorite. Cum este s` fii permanent v~nat` de paparazzi? I.V.: A \nceput s` devin` un stres amuzant. Accesoriile par a fi punctul t`u forte. Ai o pasiune pentru bijuterii? I.V.: Da, \mi plac foarte mult [i mi se pare c` ele dau originalitate ]inutei. De asemenea, po]i reinventa foarte u[or o ]inut` schimb~nd accesoriile. Ai branduri sau magazine preferate pe care le cau]i c~nd faci shopping? I.V.: Nu, de obicei fac shopping \n vacan]` [i cump`r lucruri care \mi plac [i mi se potrivesc, indiferent de brand. Ai un vis personal sau profesional pe care nu ]i l-ai \mplinit \nc`? I.V.: Mi-a[ dori s` tr`iesc experien]a filmului [i mi-ar pl`cea s` am un proiect de emisiune de travelling. Care este cea mai important` lec]ie pe care ]i-a dat-o via]a p~n` acum? I.V.: C` via]a e frumoas` dac` [tii cum s` o prime[ti. Felicia Chirv`[oiu Foto:Paul Diaconu PRO TV
Stop to shop 15
EvEnimEnt
Femeia cu privire
seduc~toare 16 Stop to shop
“E timpul s ie[i în lumina reflectoarelor! Fii starul absolut, cu gene dramatic de seductoare, desprinse parc din showurile de mod – gra]ie noii mascara Rimmel ScandalEyes Show Off. Este mascara cu cele mai performante atribute oferite de Rimmel pân acum: volum scandalos, alungire impuntoare [i curbare excep]ional. Pentru genele care caut definirea suprem...!”. Acesta este statement-ul celor de la Rimmel atunci cnd vine vorba despre noua lor mascara.
EvEnimEnt
lansare original` |n Unirea Shopping Center, \n cadrul magazinului Kendra, femeile au descoperit un eveniment fascinant. Cum po]i lansa o mascara? Pentru cei care se ocup` de organizarea unui astfel de moment este o \ntrebare care aduce dup` sine ore multe de munc`, idei [i mai multe, pentru ca la final succesul s` depind` de cei care au participat [i de reac]iile lor.
Astfel c`, am r`spuns invita]iei celor de la Kendra [i am pornit c`tre evenimentul de lansare. De la intrare mi-a pl`cut ceea ce am v`zut. Nu mai eram \n incinta Kendra, a[a cum \l [tim noi. Magazinul se transformase. Parc` ne aflam pe platourile de filmare a unei pelicule ce \mbin` istoria make-up-ului [i parfumului cu un episod de art` urban` contemporan`. O scen`. Un LCD imens. Un pupitru [i DJ.
Stop to shop 17
EvEnimEnt Eram curioas`. {i nu doar din punct de vedere jurnalistic. |n primul r~nd, ca [i femeie. Odat` evenimentul \nceput, am \n]eles. Rolul bufetului original, al meselelor de cocktail elegante, al momentului de dans modern [i concursului, g~ndit special pentru invitate, era s` ne introduc` \n lumea femeii care va purta pe gene Rimmel ScandalEyes Show Off. Este femeia care nu are teama de a m~nca ceva dulce la ora 11 diminea]a, pentru c` este activ`, merge la sal` [i [tie c` o brio[` nu a omor~t pe nimeni! E femeia care serve[te un cocktail din fructe, savur~ndu-l elegant la o masa de cocktail, \mbr`cat` \ntr-o rochie menit` s` \i pun` senzualitatea \n eviden]`. Femeia care devine copil atunci c~nd este invitat` s` ia parte la un joc [i s` \[i arate talentul pe o scen`, chiar dac` nu a f`cut asta de mult timp sau, poate, niciodat`. Este lumea \n care femeia are un real interes fa]` de nout`]ile \n materie de frumuse]e, aplaud~nd-o pe Mirela Vescan, make-up artist Coty, dup` prezentarea noii mascara.
secretele unor gene perfecte “Cu aplicatorul inovator, rotunjit [i cu fibre inteligente, ScandalEyes Show Off Mascara lumineaz` 100% privirea. Remarc`-te atât pe sticl`, cât [i în spatele camerei, de aproape sau de la distan]`, prin gene –
18 Stop to shop
vedet` – voluptuos de pline, impecabil separate [i seduc`tor de lungi.”, spun reprezentan]ii companiei. Aplicatorul inovator este primul de acest tip care combin` volumul [i definirea printr-o perie atât plat`, cât [i rotunjit`, cu scopul de a-]i alungi minunat genele. De fapt acesta reprezint` [i secretul noului produs. Partea plat` confer` un volum senza]ional [i rezistent, definind perfect fiecare gean` f`r` s` o încarce, dup` care cap`tul în form` de sfer` ridic` genele c`tre în`l]imi ame]itoare. Mai mult decât atât, aceast` mascara multi-tasking posed` o nou` formul` pe baz` de fibre, care confer` o doz` scandaloas` de volum [i alungire! “Fii preg`tit` s` ie[i în eviden]` cu o mascara care combin` peria rotund` cu extensiile din fibr` pentru a-]i face genele s` par` considerabil mai lungi! |n sfâr[it, genele tale vor fi v`zut tot ce era de v`zut!”, subliniaz` reprezentan]ii companiei.
o imagine – simbol Noul mascara este promovat de Kate Moss, o figur` emblematic` pentru Rimmel. Supermodelul \[i arat` genele extravagante în timp ce urc` pe scen` pentru a cânta la chitar` [i la tobe cu trupa britanic` The Vaccines. Dup` cum era de a[teptat, Kate cea permanent la în`l]ime, eman` o doz` impresionant` de atitudine scandaloas`! Carmen Cristea
SpEcial
Federa]ia Romn de Kempo se situeaz pe prima pozi]ie a clasamentului general pe federa]ii \n ceea ce prive[te performan]ele sportive ob]inute la competi]iile interna]ionale oficiale, clasament \ntocmit [i editat anual de Autoritatea Na]ional pentru Sport [i Tineret. Echipa na]ional de Kempo se situeaz pe prima pozi]ie la nivel interna]ional din anul 2002 [i pn \n prezent. aMaTTo ZahaRIa Care este „re]eta” unei asemenea performan]e extraordinare? Se pare c leadershipul \n stil samurai…
Lungul drum al samuraiului c`tre excelen\`
20 Stop to shop
Felicia Chirv`[oiu
SpEcial pe 35 de ani de lupt` [i activitate, Kempo [i MMA-ul au devenit \n Rom~nia sinonime cu Amatto Zaharia. „Suntem lupt`tori. Mergem p~n` la cap`t”, \[i rezum` sensei Amatto Zaharia toat` cariera de lider [i deschiz`tor de drumuri.
Mentorul f`r` mentor
Amatto Zaharia, campion mondial, 2005 – Germania
„suntem lupt`tori. Mergem pân` la cap`t.” Pre[edintele federa]ei cu cele mai multe medalii de aur c~[tigate la Campionatele Europene [i Mondiale, sensei Amatto Zaharia, este un lupt`tor \nn`scut, un lider [i un deschiz`tor de drumuri; este unul dintre membrii fondatori ai Federa]iei Rom~ne de Arte Mar]iale (1990), dar [i cel care tot \n 1990, \mpreun` cu Remus Botar, a introdus \n Rom~nia scrima japonez`, Kendo. Iar povestea performan]elor continu`… |n ciuda multor piedici, Amatto Zaharia a organizat \n urm` cu peste zece ani prima gal` profesionist` televizat` pe reguli MMA (Mixed Martial Arts) din Rom~nia [i este primul din istoria artelor mar]iale din Rom~nia care a organizat gale profesioniste at~t
Dup` ani de munc` perseveren]`, a reu[it \n 2000 s` conving` Ministerul Tineretului [i Sportului c` „arta luptei totale” sau Kempo merit` s` fie recunoscut` la nivel na]ional. la nivel na]ional, c~t [i \n alte ]`ri din Europa, Asia [i chiar \n SUA. Dup` ani de munc` perseveren]`, a reu[it \n anul 2000 s` conving` Ministerul Tineretului [i Sportului c` „arta luptei totale” sau Kempo merit` s` fie recunoscut` la nivel na]ional. Dup` aproa-
Filmele celebre dedicate sporturilor de lupt` ne-au obi[nuit cu figura patriarhal` [i \n]eleapt` a mentorului care schimb` via]a eroului dezorientat [i confuz, motiv~ndu-l, antren~ndu-l [i transform~ndu-l \ntr-un \nving`tor. Dar cum via]a bate \ntotdeauna filmul, \n condi]iile destul de prohibitive ale perioadei comuniste, sensei Amatto Zaharia a devenit ceea ce este f`r` s` fi avut vreodat` un mentor, ci doar extraordinare calit`]i de autodidact. „Eu nu am avut niciodat` un mentor, \n adev`ratul sens al cuv~ntului. Era [i greu \n anii ‘80. Dar am fost \n foarte multe s`li. Copil fiind, m-am preg`tit \n box cu mae[trii Gheorghe Fiat [i Giju Nicolae, \n judo cu sensei Viorel Mih`il`, \n karate cu Nelu Jumuga [i Radu Lucian, cel din urm` fiind unul dintre cei mai proeminen]i elevi ai lui kancho Florentin Marinescu (considerat pionierul karate-ului din Rom~nia). Mi-a pl`cut s` \nv`] de la to]i, prelu~nd ceea ce se potrivea constitu]iei mele, dar [i ceea ce mergea cu adev`rat \n lupta real`, lupta de strad`”, poveste[te Amatto Zaharia.
Stop to shop 21
SpEcial
Puterea exemplului este important` \n educa]ia unui lupt`tor, cu condi]ia s` fie selectiv`. Amatto Zaharia [i-a ales tehnicile de lupt` care i-au pl`cut cel mai mult de la diver[i instructori, dar [i de la prietenii care \i \mp`rt`[eau pasiunea. „De-a lungul timpului am \nv`]at multe de la diver[i instructori, dar [i de la prieteni care se preg`teau \n alte s`li [i cu care m` \nt~lneam frecvent pentru a ne antrena \mpreun`. Spre exemplu, de la R`zvan Vovcenco, unul dintre cei mai buni elevi ai lui Sifu Ion Benea (pionierul wushu-ului \n Rom~nia) am \nv`]at tehnicile chineze[ti de lupt`, tehnici mai suple, cu schimb`ri rapide de pozi]ii,” \[i aminte[te sensei Amatto Zaharia. Iar pentru a deveni profesionist des`v~r[it, practica se \mbin` obligatoriu cu teoria… „Pe de alt` parte, urm`ream tot ce ap`rea pe pia]` \n acest domeniu. Am v`zut multe filme
22 Stop to shop
documentare, am citit multe c`r]i, am \ncercat s` iau ceea ce este mai bun de peste tot. Am \ncercat s` am o viziune c~t mai larg` asupra fenomenului numit lupt`.”
{coala str`zii [i a filmului Scenariul violent al b`t`ilor de strad` \n care Amatto Zaharia era implicat aproape zilnic a avut [i o important` component` educativ`. „Practic~nd box, judo, karate, dar [i kung-fu, [i fiind implicat \n b`t`i de strad` aproape zilnic, am constatat \n mod real, pe pielea mea, c` folosind tehnici de lupt` doar dintr-un singur stil eram foarte limitat, iar eficien]a era sc`zut`. De multe ori, spectatorii unor lupte \[i formeaz` p`reri subiective [i eronate, actorii luptelor \ns` [tiu foarte bine c` este o diferen]` uria[` \ntre lupta sportiv` din sal` [i lupta
real`, de strad`. Eu fiind implicat \n tot felul de antrenamente [i alterca]ii at~t \n sal`, c~t [i \n afara ei, am \nceput intuitiv s` combin tehnicile din diversele forme de lupt` practicate, iar eficien]a a crescut enorm. A[a c`, \n ciuda multora care m` blamau c` m` abat de la „linia tradi]ional` a artelor mar]iale”, am \nceput s` practic [i s` predau la mine \n sal` o combina]ie, o mixtur` de tehnici de lupt`, antren~ndu-m` \n draci c~te 3-4 ore pe zi“, poveste[te Amatto Zaharia. Pe de alt` parte, puterea exemplului cinematografic a fost revelatoare. „|n anii ’90 am v`zut primele filme cu Pre[edintele Federa]iei Interna]ionale de Kempo, Jeff Speakman (actorul principal din The Perfect Weapon, Street Knight, The Expert etc.) [i am avut una dintre cele mai frumoase revela]ii [i satisfac]ii personale c~nd am vazut c` am avut dreptate, c` de fapt nu m` ab`tusem niciun moment de la linia artelor mar]iale, ci din contr`, ceea ce eu practicam intuitiv avea [i un nume: KEMPO sau MMA. A[a c` am introdus KEMPO MMA \n Rom~nia,“ declar` sensei Amatto Zaharia.
atingerea samuraiului |n decursul anilor, Amatto Zaharia devine o prezen]` constant` la diverse stagii de preg`tire [i competi]ii interna]ionale, la care ob]ine de fiecare dat` un loc pe podium. Datorit` performan]elor sportive excep]io-nale,
SpEcial la propunerea lui sensei Namiki Shinji, \n 1993 Amatto Zaharia este invitat de c`tre International Seicho-No-Ie Organization \n Japonia. |n ]ara samurailor, Amatto Zaharia a efectuat antrenamente \n diverse temple [i centre de preg`tire, inclusiv la dojo-ul Poli]iei Metropolitane din Tokyo, sub \ndrumarea unora din cei mai buni mae[tri japonezi. Dup` un stagiu de 3 luni, a participat la celebrul turneu “Free-Fight Kempo Cup of Asia”, c~[tig~nd toate cele 6 meciuri disputate, din care 4 prin KO sau abandon, \n sistem Free-Fight Kempo, devenind astfel primul campion non-asiatic, primul campion "outsider" din istoria de 28 de ani a competi]iei. Ulterior, aceast` performan]` impresionant` a fost mediatizat` \n toat` presa nipon` de specialitate. Experien]a japonez` a fost cov~r[itoare pentru peronalitatea
senseiului. „Modul japonez de comportament s-a potrivit foarte bine cu educa]ia mea, cu eu-l meu interior. Niciodat` nu judec pe nimeni [i le mul]umesc tuturor celor care exist` l~ng` mine, buni sau r`i, pentru c` f`r` ei via]a mea ar fi mult mai plictisitoare”, declar` Amatto Zaharia.
„Cu samuraii te por]i ca samuraii [i cu tâlharii, ca tâlharii” De[i \n societate este o personalitate extrem de complex` [i demn` de admirat pentru performan]ele sale sportive, organizatorice sau chiar social-umanitare, \n via]a personal`, Amatto Zaharia are o re]et` simpl` pentru fericire. „Onoarea si caracterul trebuie s` fie calit`]ile unui mare campion sau ale unui mare maestru. |n via]a de zi cu zi sunt
Benny "The Jet" Urauidez [i Amatto Zaharia
un om foarte simplu. M` \mbrac simplu, m`n~nc simplu. Nimic fastuos, nimic de „fi]e”. M` simt foarte bine atunci c~nd prin gesturile [i faptele mele pot s` fac o pl`cere cuiva [i sunt foarte mul]umit atunci c~nd, dup` o zi de munc` vin acas` [i stau l~ng` copiii mei, uit~ndu-m` la ei cum se joac`, cum se iubesc, cum se ajut` unul pe cel`lalt, de[i provin din rela]ii diferite. Prin comportamentul lor, ace[ti copii ne pot da multora dintre noi adev`rate lec]ii de via]`”, este de p`rere Amatto Zaharia. Mai mult, pasiunile sale seamn` mult cu cele ale unui intelectual dec~t cu cele ale unui sportiv. „Citesc foarte mult \n diverse domenii, de la sport la spiritualitate, de la [tiin]` la politic`; \mi place mai ales s` urm`resc talkshow-urile politice pentru c` \mi place s` intuiesc mi[c`rile ulterioare ale combatan]ilor, [i \mi face pl`cere c~nd v`d c` \ntr-o foarte mare propor]ie intui]ia mea a fost corect`.” |ns`, din p`cate, \n politica rom~neasc` nu ajunge niciun samurai… „Un proverb japonez spune: Cu samuraii te por]i ca samuraii [i cu t~lharii, ca t~lharii. Aceasta este [i metoda mea zilnic` de comportament \n societate. Politic`?! Politicieni?! |n politic`, mai ales cea rom~neasc`, nu exist` calit`]i [i no]iuni de genul "onoare", "gentlemen agreement", " fair-play", a[a c` \n niciun caz nu m-a[ purta cu polticienii "ca samuraii" pentru c` nu li s-ar potrivi…” conchide cu umor sensei Amatto Zaharia.
Stop to shop 23
FaShion architEcturE
Istoria
TExTILELOR (V) Mul]i anali[ti cred c` textilele Tsujigahana sunt zenitul artei textiliere japoneze. Acestea, produse \ntre secolele xIV [i xVII, sunt un exemplu de \nalt` creativitate [i frumuse]e.
24 Stop to shop
textilele japoneze Textilele ofer` o privire extrem de interesant` [i edificatoare asupra oric`rei societ`]i. Iar \n cazul Japoniei acestea au rol de istoric [i martor cultural. La \nceputul erei moderne, c~nd Japonia a dezvoltat procesul de urbanizare, textilele au devenit un icon al statutului social, vorbind despre }ara Soarelui R`sare prin imprimeuri, culori [i forma pe care o luau hainele dup` croial`. Mai mult, textilele transmiteau mesaje despre v~rsta, rangul social, afinitatea politic` [i religioas` a unei persoane. Denotau adesea [i ocupa]ia sau dac` individul are o anumit` func]ie ori apar]ine unui grup special. Aceste calit`]i de comunicatori, pe care textilele le aveau \n Japonia, s-au eviden]iat cel mai bine \n perioada Edo. Iar multe dintre criteriile de realizare a tex-
tilelor [i de creare a design-urilor [i formelor valabile \n secolele XVIII [i XIX sunt \nc` prezente la nivelului anilor 2012. De exemplu, preferin]a pentru materiale naturale, cea pentru tehnicile tradi]ionale de decorare sau \nclina]ia c`tre portul kimono-ului. Spre finele perioadei Edo Japonia a suferit o serie de dezastre \n ceea ce prive[te recoltele, fapt care a dus la declinul cr~ncen al cererii de textile de lux. |n momentul \n care capitala a fost mutat` de la Kyoto la Tokyo, \n 1869, ]es`toriile Nishijin au fost amenin]ate cu extinc]ia. |n timp ce toate aceste evenimente au sl`bit industria textilier` japonez`, ]es`torii din Nishijin nu au disperat ci au continuat s` \[i prezerve meseria. Din dorin]a de a resuscita industria de textile, Japonia a trimis
FaShion architEcturE observatori \n Europa, cu scopul de a analiza [i studia industria de acolo. Ca urmare, noi tehnologii [i tehnici au fost introduse \n Japonia. Astfel, p~n` \n anii 1890 ]es`torii Nishijin au reu[it s` uimeasc`, \ntruc~t au adaptat complet tehnica modern` cu arta lor str`veche iar industria de textile a \nceput s` \nfloreasc` din nou, al`turi de noua economie capitalist` japonez`. Datorit` m`iestriei ]es`torilor din Nishijin s-a n`scut un business stabil care folosea ma[ini de ]esut ieftine ce se utilizau zilnic cu succes, fiind un real suport pentru produc]ia ]es`turilor elaborate [i luxoase. Acest gen de ]`saturi reprezint` expresia cea mai pur` a stilului textilier Nishijin. Mul]i anali[ti cred c` textilele Tsujigahana sunt zenitul artei textiliere japoneze. Acestea, produse \ntre secolele XIV [i XVII, sunt un exemplu de \nalt` creativitate [i frumuse]e. Ele pot fi v`zute [i ca o reflectare a schimb`rilor istorice din Japonia. Multe dintre cele mai bune piese ale textilelor Tsujigahana demonstreaz` extravagan]a artei decorative specific` ultimei p`r]i a perioadei Edo. Textilele au cunoscut un grad \nalt de distinc]ie [i apreciere artistic` at~t \n perioada Edo, dar [i \n timpul perioadei Meiji (1868 - 1912). Importan]a social` [i comercial` pe care le aveau textilele la baz` au fost completate p~n` la \nlocuire cu importan]a gradului \nalt de ex-
presie artistic`. Cu referin]e la religie, la via]a c~mpeneasc` [i ca urmare a dezvolt`rii culturii urbane, tradi]ia textilelor japoneze a evoluat nemaiav~nd doar rolul basic al oric`rei ]es`turi. Au atins rafinament [i au devenit solii unei culturi [i civiliza]ii. |n perioadele Edo [i Meiji, elitele comisionau materiale complicate [i diverse, ob]inute din brocarturi de m`tase [i voaluri transparente. Clasele de jos lucrau sub egida unor legi stricte, reglate de doctrinele feudale \n ceea ce prive[te materialele, \ns` modelele [i culorile hainelor cuno[teau adesea noi forme prin imagini care deveneau complicate [i c`p`tau o
nuan]` subtil`. Coloritul ]es`turilor era o art` \n sine \n aceste perioade. De-a lungul secolelor, textilele japoneze au urmat adesea dou` genuri diferite: textilele produse pentru hainele claselor de jos [i cele pentru hainele claselor bogate. De[i nu au putut niciodat` s` rivalizeze la nivel de aspect, form` artistic` [i creativitate, am~ndou` genurile f`ceau dovada unui rafinament aparte [i vorbeau despre cultura japonez`.
textilele artificiale Dac` am f`cut o incursiune \n istoria textilelor naturale, punct~nd cele mai importante aspecte, nu putem \ncheia serialul f`r` a evoca fibrele artificiale. Nu vom face o descriere elaborat` [i [tiin]ific` a multitudinii de fibre sintetice. Ele sunt cunoscute, reprezint` evolu]ia din domeniu [i se folosesc la nivel mondial. Am ales s` punct`m istoricul unora dintre ele.
textila Waterproof – impermeabilul Mackintosh Charles Macintosh a fost un chimist din Sco]ia. El a inventat \n 1823 o metod` prin care s` fac` hainele impermeabile.
V~scoza V~scoza este creat` din pulpa de bumbac, cunoscut` [i ca m`tase artificial`. Chimistul elve]ian Georges Audemars a inventat prima m`tase artificial`
Stop to shop 25
FaShion architEcturE spandex |n 1942, William Hanford [i Donald Holmes au inventat poliuretanul. Acesta este baza unei fibre cunoscute ca spandex. Este o fibr` capabil` s` se \ntind` cel pu]in 100% [i s` revin` apoi la forma ini]ial`, exact ca un elastic. Ea a \nlocuit elasticul folosit la lenjeria intim` a femeilor. Spandexul a fost
brut`, \n jurul anului 1855. |ns`, metoda lui era prea greoaie pentru a fi practicat`. |n 1884, chimistul francez Hilaire de Charbonnet, Conte de Chardonnay, a patentat o m`tase artificial`, care era o fibr` pe baz` de celuloz`, cunoscut` sub numele de “m`tasea Chardonnay”. |ntruc~t era inflamabil`, a fost retras` de pe pia]`. |n 1894, inventatorii britanici Charles Cross, Edward Bevan [i Clayton Beadle au patentat o metod` sigur` de realizare a m`t`sii artificiale care a devenit cunoscut` sub numele de v~scoz`. “Avtex Fibers Incorporated” a produs pentru prima dat` v~scoza \n 1910 \n Statele Unite ale Americii. Termenul de v~scoz` s-a folosit pentru prima dat` \n 1924.
poliesterul Whinfield [i Dickson \mpreun` cu inventatorii W.K. Birtwhistle [i C.G. Ritchiethey au creat \n 1941 prima fibr` de poliester, denumit` Terylene.
26 Stop to shop
|n 1894, inventatorii britanici Charles Cross, Edward Bevan [i Clayton Beadle au patentat o metod` sigur` de realizare a m`t`sii artificiale care a devenit cunoscut` sub numele de vâscoz`. creat la finele anilor 1950, fiind dezvoltat de “E. I. du Pont de Nemours & Company, Inc.”.
kevlar Stephanie Louise Kwolek a inventat un material de 5 ori mai rezistent dec~t o]elul. Kevlarul a fost inventat în 1965 de c`tre compania DuPont (SUA) [i introdus pe pia]` în 1970. El este o poliamid` cu pro-
priet`]i mecanice deosebite, fiind de 5 ori mai rezistent` decât o]elul, considerat la o greutate egal`. De aceea, Kevlar-ul a fost prima fibr` polimeric` organic` adecvat` utiliz`rii în compozite avansate, fiind totodat` una dintre cele mai importante fibre sintetice dezvoltate pân` în prezent.
gore-teX® Este o marc` \nregistrat` [i totodat` cel mai renumit produs al “W. L. Gore & Associates, Inc”. Produsul a fost introdus \n 1989. Materialul are la baz` patentul lui Gore. {i fraza "Guaranteed to Keep you Dry®" este marc` \nregistrat` a lui Gore. Wilbert L. [i Genevieve Gore au fondat compania pe 1 ianuarie 1958, \n Newark, Delaware. Familia Gore [i-a propus s` exploreze oportunit`]ile polimerilor de fluorcarbon. Actualul CEO al unei afaceri de success este fiul lor, Bob. Roxana Bichi[
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Adina Buzatu: “Pe lâng` utilitatea evident`, maletele sunt chic \ntr-o combina]ie smart casual!” Colec]ia Messagerie for Adina Buzatu, disponibil` \n magazinele TRENDS www.adinabuzatu.ro
Stop to shop 27
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Adina Buzatu: “Se poart` \n continuare gen]ile supradimensionate! Pentru sezonul acesta alege una din tweed!” Colec]ia Messagerie for Adina Buzatu, disponibil` \n magazinele TRENDS www.adinabuzatu.ro
28 Stop to shop
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Adina Buzatu: “Pentru un plus de originalitate, opteaz` pentru o c`ma[` cu inser]ii metalice \n locul uneia simple.” Colec]ia Messagerie for Adina Buzatu, disponibil` \n magazinele TRENDS www.adinabuzatu.ro
Stop to shop 29
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Adina Buzatu: “Nu ezita s` accesorizezi chiar [i o ]inut` de zi cu un papion nonconformist.” Colec]ia Messagerie for Adina Buzatu, disponibil` \n magazinele TRENDS www.adinabuzatu.ro
30 Stop to shop
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Adina Buzatu: “Combin` o c`ma[` din denim cu un smoking modern! Efectul va fi WOW!” Colec]ia Messagerie for Adina Buzatu, disponibil` \n magazinele TRENDS www.adinabuzatu.ro
Stop to shop 31
nEwS From... Inel melI melo 39,99 RON Cercei melI melo 39,99 RON
Colier melI melo 49,99 RON Br`]ar` melI melo 49,99 RON
Plic melI melo 89,99 RON
Geant` melI melo 119,99 RON Inel melI melo 39,99 RON
Colier melI melo 49,99 RON
32 Stop to shop
Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.
tipS&trickS Ce trebuie s` [ti]i
UNIVERSUL MACHIAjULUI
Machiajul de mireas` by andreea ali
Primul meu sfat \n ceea ce prive[te machiajul pe care \l vei purta ca mireasa este s \ncerci, pe ct posibil, s consul]i un make-up artist profesional. Rezerv-]i o zi pentru prob, cu 4-6 sptmni \nainte de nunt. Ziua nun]ii este, de asemenea, o zi special [i pentru familie, a[a c ia \n considerare [i programrile pe care ai putea s le faci domni[oarelor de onoare sau mamei. 34 Stop to shop
Machiajul de mireasa trebuie s` aib` \ndeajuns de mult` intensitate [i culoare, \nc~t s` compenseze albul rochiei. Nu uita: este o mare diferen]` \ntre hainele de toate zilele [i rochia de mireas`, a[a c` va fi o diferen]` [i \n machiaj. Preg`te[te-]i tenul \nainte [i asigur`-te c` ai trecut pe la cosmetic` cu cel pu]in 10 zile \nainte de ziua nun]ii. Nu uita s` bei mult` ap` [i s` dormi cele 8 ore!! Pentru a evita nepl`cerile legate de timp, aloc` machiajului o or` sau chiar o or` jumate. Dac` decizi s`-]i faci machiajul singur`, \]i voi da c~teva sfaturi despre ce ar trebui s` folose[ti. Trebuie s` [tii c` pentru machiajul de mireas`, lumina potrivit` e lumina zilei. A[a c`, g`se[te cea mai luminat` camer` din cas`, a[eaz`-te c~t mai aproape de o fereastr` [i preg`te[te-te de machiaj. Folose[te un primer, o crem` baz` pentru machiaj, [i aplic-o pe toat` fa]a. Evit` produsul care are factor de protec]ie \n ziua nun]ii. Datorit` factorului de protec]ie va reflecta prea mult` lumin` pentru bli]ul aparatului foto iar rezultatul nu e unul pl`cut. Pune-]i \n eviden]` ochii [i \ncearc` pe c~t posibil s` corectezi cearc`nele cu un corector sau un concealer.
tipS&trickS Bli]ul aparatului foto pune \n eviden]` tonurile de roz, a[a c` folose[te un fond de ten cu subton galben \n jurul nasului, gurii, unde normal apar mici pete de ro[ea]`, [i \ntinde apoi pe restul fe]ei. Fixeaz` concealerul [i fondul de ten cu pudra liber`, care este un must pentru fotografii. Dac` rochia de mireas` \]i descoper` pieptul sau umerii, nu uita de aceast` zon`! Folose[te o pudr` [i pentru corp, pentru a da continuitate machiajului fe]ei. Pentru blush, alege s` folose[ti dou` nuan]e. |ncepe cu o nuan]` neutr`, potrivit` tenului t`u, [i aplic-o sub osul zigomatic \ncep~nd cu zona de cre[tere a p`rului spre col]ul gurii, dar ai grij` ca fardul s` nu coboare
Make-up: Andreea Ali Foto: Theo Manusaride
Nu folosi culori prea \nchise! Vrei s`-]i ias` ochii \n eviden]`, nu machiajul! Evit` culorile puternic saturate pentru ochi, cum sunt : albastru, verde, oranj, etc.
Make-up: Andreea Ali Foto: Theo Manusaride
niciodat` sub col]ul gurii. Apoi, pentru a da culoare fe]ei, folose[te un blush roz sau piersic`, pe v~rful pometelui. Pentru a da rezisten]` rujului, contureaz`-le cu un creion contur de buze \n nuan]a rujului apoi umple buzele cu rujul dorit, folosind o pensul` special`. Define[te spr~ncenele cu un creion special, \n nuan]a p`rului din spr~ncean`! Folose[te o culoare deschis` chiar sub arcad`, pentru luminozitate, dar evit` albul [i opteaz` mai degrab` pentru culorile care au subton galben, altfel ri[ti ca machiajul s` par` nenatural. Folose[te produse rezistente
la ap`, dar mai ales eye-liner-ul [i mascara. Nu folosi culori prea \nchise! Vrei s`-]i ias` ochii \n eviden]`, nu machiajul! Evit` culorile puternic saturate pentru ochi, cum sunt : albastru, verde, oranj, etc. Nu purta gene false dac` nu e[ti confortabil` cu ele 100%! Nu uita s` fixezi machiajul cu un spray special de fixare. Z~mbe[te [i bucur`-te de ziua nun]ii! P~n` data viitoare,
Andreea Ali Make-up Artist
Stop to shop 35
“copii mai inteligen]i”
Copiii [i sPortuL Min|ii
{AHUl
conform psihologilor, ]ahul este considerat o modalitate eficace de a-\i [mbun`t`\i func\iile memoriei. de asemenea, permite min\ii s` rezolve probleme complexe ]i s` prelucreze idei. efectele pe care le are ]ahul asupra tinerilor au determinat ca acest joc s` fie introdus în ]colile din diferite regiuni ]i \`ri. s-a demonstrat c` poate îmbun`t`\i rezultatele ]colare ale copiilor ]i c` poate avea ]i alte efecte pozitive. “{ahul este piatra de încercare a inteligen]ei” (Goethe) 36 Stop to shop
|n Rom~nia, Federa]ia Rom~n` de {ah \ncurajeaz` r`sp~ndirea acestui joc, mai ales \n r~ndul copiilor. Astfel, sub deviza ”Copii mai Inteligen]i”, a avut loc \n data de 15 septembrie una dintre manifest`rile [ahiste pentru popularizarea acestui joc. Ac]iunile au fost desf`[urate \n toat` ]ara, \n centrul localit`]ilor, cu ajutorul micilor [ahi[ti din clasele I-IV, care au invitat trec`torii la o partid` de blitz. De asemenea, cei mai talenta]i dintre ei au dat simultane \n unit`]ile [colare \n care \nva]`. |n Bucure[ti, ac]iunea s-a desf`[urat \n Pasajul de la Pia]a Universit`]ii, unde micii [ahisti de la Clubul Central au jucat [ah cu trec`torii \ntre orele 11-13. Proiectul a fost sus]inut de Unirea Shopping Center [i Loteria Rom~n`. “Receptivi [i implica]i \n multe activit`]i de sus]inere a tinerilor, a activit`]ilor culturale, a celor afla]i \n dificultate, persoanele autorizate cu drept reprezentativ din cadrul Unirea Shopping Center s-au aplecat cu dedicare asupra acestui proiect, reu[ind s` atrag` [i sprijinul Diverta Magazin. R`spunsul acestui efort s-a conturat prin z~mbetele efervescente [i candide ale micu]ilor [ahi[ti, cu v~rste fragede sau apropiate de adolescen]`, oferite tuturor participan]ilor [i sus]in`torilor.”, declar` Magda Petrescu reprezentant Unirea Shopping Center. Evenimentul a fost organizat de Federa]ia Rom~n` de {ah, Clubul Central de {ah, reprezen-
nEwS tat prin domnul Ristea Tudoric` [i Master Mind, reprezentat prin domnul Dan Mi]aru [i doamna Candea Irina. “A fost o zi minunat` \n care am fost \nconjura]i de copii minuna]i, copii inteligen]i, dornici de implicare \ntr-un sport ce le ofer` surprizele celor 64 de p`trate, pe care se desf`[oar` cu aplomb r`zboiul dintre alb [i negru, un r`zboi care nu las` victime, ci victorii [i \nfr~ngeri pe tabla de [ah. Sunt copii cu v~rste cuprinse \ntre 8 [i 12 ani, care s-au remarcat: Singh Gabriel, C`p`]\n` Cristian [i Timotei SerghiI, un b`ie]el nev`z`tor care ne uime[te de fiecare dat`.”, a declarat domnul Dan Mi]aru, Maestru Interna]ional al {ahului.
Viitorii campioni {ahul poate s` spun` [i povestea unor copii care, de[i provin din familii modeste, au ambi]ia de a-[i dep`[i condi]ia. Sunt dedica]i, au rezultate foarte bune la \nv`]`tur` [i \[i doresc s` fie viitorii campioni ai [ahului. La clubul “MASTER MIND”, reprezentat de domnul Candea Gheorghe, Pre[edintele Comisiei Europene de Arbitraj [i fost pre[edinte al Federa]iei Rom~ne de {ah, [i de domnul Dan Mi]aru, Maestru Interna]ional al {ahului, ace[ti copii \[i construiesc viitorul. Sala \n care clubul \[i desf`[oar` activitatea este donat` de familia urma[ilor Cantacuzino, fiind situat` \n loca]ia Hanul lui Manuc. “Familia Cantacuzino asigur` [i
Stop to shop 37
nEwS
masa pentru copii, iar \n acest spa]iu se va desf`[ura [i Balcaniada de Juniori.”, a declarat Maestrul Mi]aru. Singh Gabriel: a \nv`]at s` joace [ah de un an, este un juc`tor extrem de ambi]ios, fiind [i premiant la [coala la care \nva]`. C`p`]\n` Cristian: este un copil inteligent [i dedicat, studiind [ahul cinci ore pe zi. Cristian consider` c` aceasta este singura modalitate de a-[i ajuta familia, datorit` poten]ialelor c~[tiguri ale unui eventual premiu \n competi]iile de [ah. Timotei SerghiI este nev`z`tor, provine dintr-o familie modest` din Chi[in`u. Are na]ionalitate rom~n` [i este premiant al {colii “Elena V`c`rescu” num`rul 187. De o inteligen]` sclipitoare, el nu este doar un \mp`timit al [ahului, ci a memorat [i 500 de pove[ti, 100 din scenetele vechi rom~ne[ti [i c~nt` la clarinet. “Am fost surprins` de imaginea unui copil nev`z`tor, a altor micu]i care concurau z~mbind cu via]a lor lipsit` de r`sf`] [i am
38 Stop to shop
\n]eles c` adversarul \n jocul lor era \nsu[i destinul lor. Tabla [ahului alb-negru se rostogole[te \ntr-un carusel bicolor, ale c`rui culori accentueaz` acela[i mesaj de for]e contrare, dominate de cifra infinitei speran]e. Mai departe de simbolistica jocului, st`ruie imaginea campionului nev`z`tor Timotei SerghiI, care \nvinge via]a printr-un mat al neresemn`rii, care rezoneaz` cu natura prin compensa]ie. {ahul este un joc util [i onest, indispensabil în educarea celor tineri, un joc care treze[te dorin]a de \nving`tor, care zide[te temple de voin]` [i spe-
ran]`, care se plimb` ceremonial \n ritmuri universale, a[tept~nd o revenire a justei existen]e a adev`ratelor valori – pièse touchée - pièse jouée.”, conchide Magda Petrescu, reprezentanta Unirea Shopping Center.
{ahul Se crede c` [ahul a ap`rut \n India, \n timpul imperiului Gupta, [i apoi, \n secolul al IX-lea, s-a r`sp~ndit [i \n Vest. |n timp au avut loc nu-
meroase schimb`ri \n forma [i regula jocului, ajung~ndu-se la ceea ce este \n prezent. Federa]ia Rom~n` de {ah a fost \nfiin]at` \n 1925, av~nd o istorie [i momente foarte interesante. |n 1926 Mihail Sadoveanu a fost ales pre[edintele Federa]iei Rom~ne de {ah, sprijinind [i iubind acest frumos sport. Printre marii juc`tori rom~ni care au trecut prin timp se num`r` Ion B`l`nel, Victor Cioc~ltea sau Florin Gheorghiu, Mihai {ub`, Alexandra Nicolau, Margareta Mure[an sau Dana Nu]u. To]i marii b`rba]i ai lumii - de la papi [i \mp`ra]i la arti[ti [i savan]i au jucat [ah cu mai mult sau mai pu]in succes: Napoleon Bonaparte, J.J. Rousseau, Tolstoi, Einstein sau Richard Strauss. {ahul a fost introdus ca materie obligatorie \n Armenia, China, Rusia, Suedia [i op]ional \n alte ]`ri dezvoltate. La noi, din nefericire, [ahul nu este sprijinit [i nici ajutat. Cu toate astea, la ultima Olimpiad`, Rom~nia s-a clasat pe locul 5 la fete [i locul 8 la b`rba]i. Vladimir Popa
SpEcial
l D's Damat }inut`: Magazinu rshal Garden Loca]ie: Hotel Ma
c@nd
Moda [nt@lne]te
sPortuL
40 Stop to shop
Ce au \n comun moda [i sportul? Unii ar spune c nimic, al]ii c multe. |n primul rnd, sportul genereaz atle]i [i campioni, iar ace[tia de]in atuu-rile fizice [i faima necesare asocierii cu anumite brand-uri din lumea fashion-ului. Nu de pu]ine ori vedem sportivi care promoveaz ]inute sub semnturi celebre. Dincolo de asocierea dintre numele lor, devenite celebre datorit performan]elor \n sport, [i designerii \n vog, rmne realitatea: moda [i sportul fac un cuplu perfect. Poate din ideea c a vedea o hain pe un corp sntos este mai convingtor dect a o vedea pe un corp certat cu un stil de via] adecvat. Poate c ne influen]eaz pozitiv decizia de cumprare dac [tim c acea colec]ie este promovat de David Beckham sau de Maria Sharapova. Nici nu prea conteaz. Cert este c astfel de asocieri aduc un succes garantat \n industria modei.
SpEcial Voleibalistul care va cocheta cu moda Dac` \n Rom~nia voleiul ar fi fost iubit la fel de mult ca fotbalul, atunci cu siguran]` numele lui Sergiu Stancu ar fi fost la fel de mediatizat ca cel al fostului c`pitan al na]ionalei, Cristi Chivu. |n afara d`ruirii trup [i suflet pentru sportul pe care l-au ales, \ntre cei doi exist` o serie de asem`n`ri: au fost \ndruma]i de c`tre ta]ii lor, [i ei sportivi de performan]`, au trecut pe la cluburi sportive din Craiova, au jucat \n campionate puternice, au jucat o final` de Liga Campionilor (la volei, respectiv fotbal) [i au o via]` de familie stabil`. Mai mult, ambii au alur` de model iar so]iile lor au str`lucit fie \n fa]a camerelor de filmat, fie pe podium. |n cazul \n care nu ar fi devenit sportiv de performan]`, Sergiu Stancu ar fi ales cu siguran]` cariera de model. “|nc` de pe vremea liceului, pe care l-am
|nc` de pe vremea liceului, pe care l-am f`cut \n ora[ul meu natal, Bra[ov, primeam propuneri de a lucra \n mod` fie ca model, fie ca manechin.
f`cut \n ora[ul meu natal, Bra[ov, primeam propuneri de a lucra \n mod` fie ca model, fie ca manechin. Eram \ns` prea ancorat \n lumea sportului ca s` am timp s` accept aceste provoc`ri. Nu c` nu mi-ar fi pl`cut! Am fost mereu atras de mod`, \mi place s` am un look c~t mai aproape de tendin]ele actuale din fashion, mai ales c` am [i locuit \n ]`ri precum Italia sau Fran]a, unde industria modei este foarte avansat`.� Dar visul de a \mbina sportul cu moda nu a disp`rut. Dup` ce se va retrage din volei, Sergiu vrea s` r`m~n` ancorat \n acest sport, ca antrenor, [i, \n acela[i timp, inten]ioneaz` s` \[i deschid` o afacere. “Cum so]ia mea se pricepe foarte bine la mod`, vrem s` deschidem un magazin cu haine create de tineri designeri rom~ni [i din str`inatate. Cred c` [i ea ar vrea s` se apuce de creat haine [i atunci afacerea ar putea chiar s` o ajute
Stop to shop 41
\n acest demers”, a mai ad`ugat Sergiu Stancu, care \n anul 2009 a jucat o final` de Liga Campionilor al`turi de echipa Tour Volley, iar apoi a f`cut parte din echipa All Star Game, care a reunit cei mai buni stranieri din campionatul italian de volei. Cea care \i va fi al`turi \n \ndeplinirea acestui vis, so]ia sa, nu este str`in` de sport, practic~nd baschetul de performan]`. “C~t am stat \n Italia, am locuit aproape de Milano, la circa dou` ore de mers cu ma[ina. Acest lucru a fost foarte bun pentru so]ia mea, care a fost solicitat` s` prezinte haine pentru mai mul]i designer italieni, printre care [i Renata Balestra. Pentru ea a fost un lucru extraordinar s` debuteze ca model de podium chiar la Milano, despre care se spune c` este capitala interna]ional` a modei. C~t am locuit \n Italia, avea c~te dou`-trei prezent`ri de mod` pe s`pt`m~n` [i c~[tiga chiar bini[or. I s-a propus [i \n Rom~nia s` lucreze ca manechin, \ns` momentan prefer`m
42 Stop to shop
s` se axeze pe alte proiecte cum ar fi na[terea primului nostru copil”, a povestit Sergiu, care la un moment dat chiar a fost solicitat de o revist` de sport din Italia s` realizeze un pictorial de mod` al`turi de so]ia sa. Din p`cate, nu a mai avut c~nd s` r`spund` aceastei provoc`ri pentru c` a trebuit s` se transfere la o alt` echip` de volei.
Performan]` \n sport Sergiu Stancu s-a apucat de volei sub \ndrumarea tat`lui s`u, Petric` Stancu, un juc`tor de baz` al na]ionalei de volei a Rom~niei \n anii ‘70-80. CSS Tractorul Bra[ov este primul club din cariera de voleibalist a lui Sergiu. “La \nceput, voleiul nu mi-a pl`cut foarte mult, pentru c` mi se p`rea un sport greu cu foarte multe reguli. A[a c` am \ncercat s` joc fie handbal, fie tenis. P~n` la urm`, inspirat de tat`l meu, care mereu a fost [i va fi modelul meu \n via]`, am \nceput s` \ndr`gesc voleiul. Am
\nceput s` merg zilnic la antrenamente, apoi au urmat cantonamentele. U[or-u[or, mi-am dat seama c` asta vreau s` fac \n via]`: s` devin sportiv de performan]`, cu toate c` [tiam toate sacrificiile pe care va trebui s` le fac pentru a-mi \ndeplini visul.”. {i nu i-a fost u[or. Este cunoscut faptul c` performan]a cere sacrificii. Iar cel mai mare este copil`ria. “|n timp ce ceilal]i copii se jucau \n spatele blocului, eu mergeam de dou` ori pe zi la antrenamente.”. Sergiu poveste[te cum, tot \n copil`rie, avea [i privilegii de pe urma activit`]ii tat`lui s`u \n volei la cel mai \nalt nivel. “Spre exemplu, \n ni[te vremuri cum erau cele comuniste, tat`l meu c`l`torea, aducea acas` tot felul de bun`t`]uri [i ne r`sf`]a cu lucruri de care al]i copii de v~rsta mea poate nici nu auziser`.”. La 16 ani, a c~[tigat primii bani din sport. A debutat \n prima divizie la Tractorul [i pentru o victorie au fost r`spl`ti]i cu 330.000 de lei. Acest lucru se
SpEcial \nt~mpla \n 1998. De atunci [i p~n` astazi, Sergiu a jucat \n Belgia, Italia, Grecia, Spania, Fran]a. “Am \nceput la Tractorul Bra[ov [i apoi Universitatea Craiova, unde am jucat trei ani. Au urmat cluburile Torhout (2 ani) [i Knack Roeselare (2 ani) din Belgia, apoi \n Fran]a la Tours Volley, un an la Prisma Taranto [i alt sezon la Yoga Forli, ambele \n Italia. A urmat Iraklis Volley \n Grecia. Apoi am continuat \n Gran Canaria la Cv7 Islas. Acum am revenit \n Rom~nia la Club Volei Tomis Constan]a, pentru faptul c` aici se vrea performan]` [i se va face un proiect frumos [i de viitor, iar \n al doilea r~nd de dragul de so]iei care este const`n]eanc`”.
Logodn` \n balconul julietei “Acum 7 ani eram \n vacan]` la Constan]a. Eram cu mai
mul]i prieteni [i colegi c~nd pe plaj` [i-a f`cut apari]ia [i Anca, sora unuia dintre ei. M-am \ndr`gostit pe loc de ea [i, de[i [i ea m` pl`cea la fel de mult, sa l`sat destul de greu de cucerit . |n afar` de frumuse]ea ei extraordinar`, am descoperit \n ea o personalitate [i un caracter puternice. A[adar, \n iulie ne-am cunoscut, iar \n septembrie m-a urmat \n Belgia, unde evoluam \n acea perioad`. De atunci locuim \mpreun` [i am colindat foarte multe locuri: Fran]a, Spania, Italia, Grecia. Ne-am logodit la Verona pe balconul Julietei [i acesta este unul din cele mai frumoase momente din via]a noastr`.”. Vladimir Popa
Stop to shop 43
SpEcial
LEC}IE DE BUSINESS Ori de cte ori vedem o femeie de suc-
secretele
succesului
44 Stop to shop
ces nu putem dect s avem admira]ie [i respect. Dar, \n acela[i timp, ne punem \ntrebarea: care este secretul reu[itei sale? Este evident c dincolo de studii, de coloana vertebral [i de acumularea sus]inut a unor cuno[tin]e [i experien]e, succesul vine [i \n urma unor anumi]i pa[i. Femeile zilelor noastre au cucerit toate domeniile de la mod la politic. Pentru acelea dintre voi care au curiozitatea s afle ct de greu este s fii o femeie de carier, ce presupune s reu[e[ti \ntr-o afacere proprie, Stop To Shop a invitat-o pe Daniela Shah, Owner & Strategy Manager al Eturia la o “lec]ie” de business.
SpEcial Ideea n`scut` din pasiune |n cadrul \nt~lnirii cu Daniela, am descoperit o femeie elegant`, stilat` [i plin` de via]`. Am dedus c` acesta trebuie s` fie spiritul unei persoane care a facut din Eturia una dintre agen]iile de turism de top de la noi. A[a cum era [i firesc, prima \ntrebare care ne-a venit \n minte a fost cum s-a n`scut ideea unui astfel de business. “Eturia a ap`rut mai mult ca o necesitate, pentru a satisface dorin]ele personale legate de vacan]e, dar [i ale turi[tilor la fel de exigen]i. Pentru mine a c`l`tori \n afara grani]elor devenise de ani de zile o pasiune, pe care \ns` a fost destul de dificil s` o \mplinesc \n Rom~nia, cel pu]in nu a[a cum mi-a[ fi dorit. De fapt, pentru fiecare vacan]` g~ndeam
M-a fascinat japonia, o lume cu totul aparte, pe care cu greu o po]i pune \ntre cuvinte conven]ionale, cu descenden]i ai samurailor care stau extazia]i \n fa]a cire[ilor \n floare(...) \ntregul program, f`ceam itinerarii, stabileam obiectivele turistice pe care doream s` le ating, am ajuns chiar s` contactez tur operatori \n zonele de destina]ie pentru diverse servicii (inexistente \n Rom~nia), iar la final mergeam la o agen]ie de turism, unde solicitam un tarif pentru pachetul
g~ndit de mine. |ntr-o bun` zi, c~nd am avut [i fondurile necesare pentru a demara o nou` afacere, a ap`rut [i ideea, care sa dovedit a fi excelent`, de a \nfiin]a o agen]ie de turism tailor made. |n plus, \n timp ob]inusem [i know-how-ul necesar pentru a face din acest business unul de succes. {i astfel, aproape am renun]at la prima mea iubire, medicina …”. Ne-a fost evident c` pentru a renun]a la o iubire trebuie ca o alta [i mai mare s` pun` st`p~nire pe propria persoan`. Se pare c` a[a s-a \nt~mplat [i \n cazul Danielei. Setea de a cunoa[te al]i oameni, de a vedea locuri incredibile, contactul direct cu alte civiliza]ii, toate acestea au stat la baza unui business de succes. Daniela ne-a m`rturisit c` a vizitat peste 45 de ]`ri \n toate continentele, mai pu]in Australia. Unele au captivat-o iremediabil, pe altele le-a iubit din start, iar \n foarte multe s-ar \ntoarce oric~nd. “Mi-a pl`cut deopotriv` s` \not cu leii de mare \n Galapagos [i s`
Stop to shop 45
SpEcial fac safari \n Africa sau India, pe c~t am savurat o plimbare seara t~rziu \n Machu Picchu, cetatea pierdut` a inca[ilor, sau s` stau de vorb` cu mine \ns`mi la poarta De[ertului Sahara. M-a fascinat Japonia, o lume cu totul aparte, pe care cu greu o po]i pune \ntre cuvinte conven]ionale, cu descenden]i ai samurailor care stau extazia]i \n fa]a cire[ilor \n floare, dar [i India mistic`, pe care trebuie s` o vizitezi doar dac` e[ti preg`tit suflete[te s` o \nfrun]i [i s`-i descoperi pitorescul.” A[a cum ea se g~nde[te cu mare drag la oamenii pe care i-a cunoscut sau doar i-a v`zut \n peregrin`rile sale prin lume, tot astfel \[i dore[te s` simt` [i cei care aleg serviciile business-ului s`u. “Este evident c`, p~n` la urm`, scopul unei c`l`torii este acela de a experimenta o alt` cultur`, de a \ncerca s`-]i \nsu[e[ti ce are ea mai bun, de la estetic` p~n` la sistemul de valori. {i, crede]i-m`, \ntotdeauna ai c~te ceva nou de \nv`]at, asta dac` vrei bine\n]eles…”, puncteaz` Daniela Shah.
46 Stop to shop
Consecven]` [i spirit inovativ |ntrebat` care este secretul din spatele succesului s`u \n business, am aflat c` “trebuie s` pui pasiune \n ceea ce faci [i asta poate fi extrapolat chiar la via]a de zi cu zi, dincolo de “omul de business”. Trebuie s` fii consecvent, chiar dac` asta \nseamn` c~teodat` “s` iei taurul de coarne”, iar promisiunile f`cute nu trebuie s` fie doar vorbe \n v~nt. Desigur, dac` acorzi [i o aten]ie sporit` fiec`rui detaliu, acest lucru va face diferen]a \ntre tine [i concuren]`.” Eturia este prima companie de tailor made din Romania. Femeia din spatele acestui success ne-a spus c` \n cei peste 5 ani de practic` a c~[tigat experien]a [i know-how-ul necesare pentru a r`m~ne lideri de pia]` pe acest segment. “Noi nu ne ax`m pe pachetele de vacan]` prestabilite, nefiind astfel un super-
marchet de vacan]`. Eforturile noastre se \ndreapt` \n principal spre destina]iile extraeuropene, astfel c` avem parteneriate puternice cu importan]i tour operatori locali, ceea ce ne asigur` at~t servicii de calitate, dar [i oferte bune din punct de vedere al tarifului pentru destina]iile overseas.”, explic` Daniela. Din c`r]ile de management afl`m c` \ntr-o afacere de succes fidelizarea clientului este extrem de important`. Sun` foarte u[or \n teorie. Dar oare este la fel de u[or [i \n practic`? “Fidelizarea este o discu]ie lung` [i complicat`. Putem identifica o serie de factori, pe c~]iva \i putem chiar cuantifica, dar re]ete infailibile nu exist`. Dac` ar fi s` men]ion`m doar c~teva elemente care determin` un client s` r`m~n` fidel, am putea aminti: vechimea [i, implicit, experien]a agen]iei, flexibilitatea, competen]a, dedicarea [i cuno[tin]ele agentului de v~nzare cu care turistul intr` \n contact direct, competitivitatea care se reflect` \n tarifele afi[ate, imaginea public` a agen]iei, varietatea de produse
SpEcial [i destina]ii, parteneriatele puternice care duc la o calitate ridicat` a serviciilor, aten]ia la detalii, onestitatea [i, de ce s` nu recunosc, spiritul inovativ.”, explic` Daniela.
originalitate [i credin]a \n tine \nsu]i {i totu[i, este nevoie de ceva
\n plus. De originalitate, de nou, de inedit. Daniela z~mbe[te complice [i adaug`: “Noi am dezvoltat un sistem de fidelizare propriu, Eturia Traveller, care ofer` o multitudine de beneficii clien]ilor no[tri, de la discount-uri pentru pachete [i sume de bani acumulate \n cont, p~n` la gratuit`]i pentru diverse servicii turistice, [i multe altele.”. Suntem aten]i la fiecare gest al s`u. O privim ca pe o femeie care a reu[it \ntr-o lume dur`, a[a cum este cea a afacerilor. Suntem recunosc`tori c` a \mp`rt`[it cu noi o parte din secretele sale, dar nu putem s` ne ab]inem a o \ntreba direct cum poate reu[i o femeie \ntr-o lume considerat` a
b`rba]ilor. “La fel ca un b`rbat. Cu perseveren]`, curaj, inteligen]`, pu]in noroc, [i, bine\n]eles, credin]`… {i nu vorbim despre credin]a \n for]e supranaturale, ci \n tine \nsu]i, pentru c` puterea de a reu[i vine din interior, iar cheia succesului se afl` \n fiecare dintre noi.”. Chiar dac` sezonul vacan]elor de var` s-a \ncheiat, urmeaz` cel
Din c`r]ile de management afl`m c` \ntr-o afacere de succes fidelizarea clientului este extrem de important`. Sun` foarte u[or \n teorie. Dar oare este la fel de u[or [i \n practic`?
diferen]ele [i impactul cultural, c`ci nu toat` lumea are deschiderea de a accepta valorile Indiei sau ale Orientului Mijlociu, de exemplu. {i nu \n ultimul r~nd, depinde de fiecare persoan` \n parte, pentru c` dac` tratezi \ntrun mod pozitiv aspectele negative care pot ap`rea (nu numai \ntr-o excursie, dar [i \n via]`), [i universul \]i va r`spunde pozitiv, iar lucrurile se vor rezolva chiar de la sine. M` rog, e o \ntreag` filosofie aici, [i probabil putem discuta zile \ntregi despre asta…”. A[adar, dac` visezi s` fii o femeie de succes, nu uita s` ai \ncredere \n propriile for]e, s` fii consecvent`, s` \]i alegi un domeniu \n care po]i pune pasiune [i s` nu ui]i de acel “touch” de originalitate. Carmen Cristea
de iarn`. Cum mul]i dintre noi deja se g~ndesc unde \[i vor petrece s`rb`torile, \ncerc`m s` afl`m de la un specialist \n domeniu care este secretul unor c`l`torii reu[ite. “Pentru a avea experien]e de neuitat \n fiecare vacan]`, \n primul r~nd trebuie s` \]i alegi un bun provider de servicii turistice, care s` te [i consilieze dac` destina]ia/programul/cazarea aleas` este potrivit` pentru tine, iar c~nd ajungi la destina]ie, s` \]i ofere exact pachetul de servicii pentru care ai pl`tit. La fel de important este s` fii pregatit pentru
Stop to shop 47
woman in StylE O ]inut` elegant` de inspira]ie retro (anii '50), reactualizat` pe materiale animal print. O ]inut` modern` [i stilat` care nu se va demoda niciodat`, datorit` feminit`]ii intrinsece a formelor [i culorilor. Colec]ia FW Eponge Fashion Paris
48 Stop to shop
woman in StylE Este ]inuta feminin` prin excelen]`, inspirat` din anii '50. Are o croial` cambrat` ce accentueaz` talia printr-un element deja celebru: peplumul. Este potrivit` at창t pentru birou, c창t [i pentru \nt창lniri romantice. Colec]ia FW Eponge Fashion Paris
Stop to shop 49
woman in StylE O ]inut` office feminin` [i elegant`, compus` dintr-un mixt \ntre bluza inspirat` din croiala lejer` a anilor '80 [i fusta cu drapaj fronsat [i volan, inspirat` de anii de glorie ai divei Gina Lollobrigida. Colec]ia FW Eponge Fashion Paris
50 Stop to shop
woman in StylE
Stop to shop 51
woman in StylE O bluz` lejera, dar foarte feminin`, \n culori neutre [i animal print abstract, inspirat` de croielile aniilor '40-'50 al`turi de pantalonii 7/8 ce au ca inspira]ie pantalonii capri purta]i la acea vreme de toate vedetele. Bijuteriile opulente \n ton cu printurile [i accesoriile contrastante creeaz` o imagine de femeie puternic`, sigur` pe atuurile ei, care [tie s`[i pun` \n valoare feminitatea cu mult stil [i subtilitate at창t la birou, c창t [i \n timpul liber. Colec]ia FW Eponge Fashion Paris
52 Stop to shop
25o7llection
BEauty Shop
lei
LACOSTE CHALLENGE
B&B C endra [i K
(eau de toilette 75 ml)
lei
B&B C endra [i K
re (1
0 re zerv el)
PLE PUR mat R I x LI rfu SO E e du[ pa Gel mdl)
97ollection
SPA Pil` RITUA ECO L pici oa
(200
49Rocher lei
Yves
SPARITUAL Lac de unghii STILETTO
30ollection lei
35Rocher lei
B&B C endra [i K
Yves
(15 ml)
40ollection lei
B&B C endra [i K
SPARITUAL Lac de unghii mini CAN YOU DIG IT
(5 ml)
23ollection
SPARITUAL SO ELIxIR PURPLE Lac de unghii mini Lapte parfumat HUNK OF BURNIN pentru corp (200 ml) LOVE (5 ml) NIVEA – crem` de zi
lei
(5 ml)
SPARITUAL Lac de unghii mini LUCY IN THE SKY WITH DIAMONDS
B&B C endra [i K
54 Stop to shop
23ollection lei
B&B C endra [i K
52Rocher lei
BEauty Shop
Yves
42o4llection lei
B&B C endra [i K
BOSS NUIT (eau de parfum, vaporizator 75 ml)
SO ELIx Deodo IR PURPLE rant pa rfum (10 0m
l)
SPARITUAL Crem` hidratant` de mâini HANDPRINT cu Aloe Ferox [i unt de shea
SPARITUAL Sare de baie organica INSTINCTUAL cu Ghimbir
(200 ml)
68ollection lei
(50 ml)
56ollection lei
B&B C endra [i K
SPARITUAL Duo Scrub si masca corp AFFIRMING
12R9ocher lei
(200 ml)
Yves
B&B C endra [i K
84ollection lei
NIVEA – crem` de noapte
23ollection lei
B&B C endra [i K
B&B C endra [i K
SO ELIxIR PURPLE Ap` de parfum (50 ml)
Stop to shop 55
iStoria BijutEriilor Rubinul Rosser Reeves Acesta [i-a luat numele de la propietarul s`u, Rosser Reeves, magnatul publicit`]ii [i pionierul reclamei de televiziune. El este cel care a conferit succes campaniei electorale a lui Dwight D. Eisenhower \n 1952, a sa reclam` av~nd ca finalitate alegerea candidatului ca Pre[edinte al SUA. Reeves a cump`rat rubinulstea la mijlocul anilor 1950 [i din acel moment piatra i-a fost companion constant. Magnatul \l lua oriunde pleca, crez~nd c` \i aduce noroc. Rubinul lui Rosser Reeves are 138.7 carate, fiind de culoare ro[ie. Provine din Sri Lanka [i are o t`ietur` ce scoate \n eviden]` steaua plasat` central. Extraordinar la acest rubin este f`ptul c` el combin` caracteristicile rare ale unei culori excelente,
rubinuL
liderul pietrelor pre\ioase (iii)
56 Stop to shop
Rubinul Rosser Reeves, considerat cel mai mare [i mai calitativ rubin-stea roz ro[iatic din lume, este evaluat \n prezent la peste 25 milioane de dolari.
iStoria BijutEriilor translucide cu forma de stea foarte bine definit`, f`c~ndu-l astfel cel mai mare din lume [i un excep]ional rubin-stea. La acest capitol, \l dep`[e[te pe la fel de faimosul rubin DeLong (tot \n form` de stea, 100.32 carate), expus la “American Museum of Natural History” \n New York. Rubinul Rosser Reeves, considerat cel mai mare [i mai calitativ rubin-stea roz ro[iatic din lume, este evaluat \n prezent la peste 25 milioane de dolari.
Rubinul – stea Ca un rubin-stea s` fie perfect, el trebuie s` aib` urm`toarele calit`]i: steaua s` fie centrat`; picioarele stelei s` fie ascu]ite [i bine definite, nu blurate; steaua s` fie argintie sau alb-l`ptoas`; lungimea razelor s` se extind` p~n` la baza pietrei; piatra s` fie translucid` [i s` aib` culoarea de baz` adecvat`: ro[u “s~nge de porumbel”. Din aceste considerente este extrem de dificil s` fie identificat un rubin-stea perfect. Iar la rubinele ro[ii este cu at~t mai rar s` fie [i rubine-stea. De aceea, atunci c~nd o asemenea piatr` este g`sit`, pre]ul per carat devine foarte mare. Categoria de rubine-stea cu o culoare ro[u rozaliu sau roz ro[iatic au [i cea mai perfect` stea. Iar rubinele Rosser Reeves [i DeLong intr` la ultima categorie. Efectul cel mai bun de stea poate fi g`sit doar la rubinele din corindonurile din Burma [i Sri Lanka, \ntruc~t corindonurile din
Sri Lanka are cele mai multe depozite de pietre pre]ioase. Iar acest fapt nu este pur` \ntâmplare, deoarece aproape 90% din zona de p`mânt a insulei este acoperit` de pietre vulcanice [i metamorfice antice (...)
aceste ]`ri au suficient` cantitate de bioxid de titaniu în stare nativ` care genereaz` asterism. Corindonurile africane sau tailandeze nu pot produce stele bine definite din cauza lipsei acestui titaniu din minerale. Astfel c` rubinele-stea din Burma sunt cele mai c`utate. {i cele din Sri Lanka sunt la fel de faimoase datorit` culorii lor roz ro[iatic [i a stelelor diferite. Sri Lanka are cele mai multe depozite de pietre pre]ioase. Iar acest fapt nu este pur` \nt~mplare, deoarece aproape 90% din zona de p`m~nt a insulei este acoperit` de pietre vulcanice [i metamorfice antice, dat~nd din Epoca Pre-Cambrian, av~nd deci \ntre 560 milioane p~n` la 2.400 milioane de ani. Corindonurile s-au format la mare ad~ncime \n crusta p`m~ntului \n condi]ii de temperatur` foarte mari [i de presiune. Magma care s-a \n`l]at le-a scos la suprafa]`, unde r`cirea magmei a produs pietre vulcanice \n care corindonul a fost \ncorporat. Unele dintre pietrele vulcanice sau transformat \n pietre metamorfice datorit` ac]iunii continue a temperaturii ridicate [i presiunii cauzate de mi[c`rile tectonice sau de intruziunea magmei fierbin]i printre rocile reci din \mprejurimi. Pietrele vulcanice [i metamorfice expuse au facut apoi subiectul unor lungi perioade de eroziune iar cristalele din corindon s-au dizlocat din rocamam` [i au coborat mun]ii, fiind depozitate \n albia r~urilor [i apelor curg`toare ca depozite de
Stop to shop 57
iStoria BijutEriilor Sabaragamuwa, dar [i \n Uva [i \n provinciile sudice. Elahera este de asemenea o zon` nou` unde se scot din mine pietrele pre]ioase, mai ales rubine.
Vechi de aproximativ 160 de ani
aluviuni. Regiunea sud-central` a ]`rii este dominat` de o zon` muntoas`, sursa principal` a variatelor pietre pre]ioase g`site \n depozitele aluviunilor. 12 r~uri principale provin din mun]ii centrali [i curg c`tre mare, cu excep]ia celui mai lung r~u, Mahaweli Ganga, care face o rut` ocolit`. Depozitele formate \n albiile acestor r~uri sunt principala surs` pentru depozitele de pietre secundare din Sri Lanka. Sursa din care provine rubinul-stea Rosser Reeves este f`r` dubii depozitele aluviale ale r~ului Kalu Ganga, care \[i are originea \n mun]ii centrali din Sri Lanka, din muntele istoric Adam’s Peak, curg~nd prin mahalaua ora[ului Ratnapura (Ora[ul Pietrelor), c`tre coasta sud-vestic` a insulei. Districtul Ratnapura, \n provincia Sabaragamuwa, a fost zona principal` de produc]ie de pietre a ]`rii timp de dou` milenii. Totu[i noi zone – surs` de pietre – au fost descoperite de-a lungul ultimilor 50 de ani, nu doar \n provincia
58 Stop to shop
Rubinul Rosser Reeves a ap`rut pe pia]a londonez` \n 1953, dar cu suprafa]a extrem de zg~riat`, fapt care a necesitat o repoli[are [i chiar o mic` ret`iere. Starea \n care se afla piatra demonstreaz` c` mai fusese \n posesia unuia sau mai multor propietari din Europa
Rubinul Rosser Reeves a ap`rut pe pia]a londonez` \n 1953, dar cu suprafa]a extrem de zgâriat`, fapt care a necesitat o repoli[are [i chiar o mic` ret`iere.
\nainte s` fie pus` \n v~nzare la Londra. Anali[tii consider` c` dac` se pun \n calcul 50 p~n` la 100 de ani c~t s-a aflat \n Europa, dup` extragerea din Sri Lanka, datarea se face undeva \ntre 1853 [i 1903. Rubinul a fost descoperit \n aluviunea r~ului Ratnapura [i a ajuns \n m~inile me[terilor musulmani, iar apoi a comercian]ilor musulmani pentru ca \ntr-un final s` fie exportat. Cel mai faimos brand \n materie de export al pietrelor pre]ioase din Sri Lanka \n perioada coloniei britanice era compania O.L.M. Macan, Markar & Co. Ltd., \nfiin]at` \n 1860, la Point de Galle. Principalii clien]i ai companiei erau str`inii care veneau \n Sri lanka fie ca turi[ti, fie \n interes de afaceri. Dar [i pasagerii care tranzitau zona c`tre Australia [i cei care aveau alte destina]ii deveneau buni clien]i pentru pietrele pre]ioase [i bijuteriile produse \n zon`. Afacerea \nflorea [i a fost mutat` \n Colombo. Aici firma [i-a instalat sediul \n cel mai prestigios hotel, Grand Oriental, c~[tig~nd o nou` clientel`: oficiali britanici de renume, membrii ai Familiei Regale (precum Maiestatea Sa Regele Edward VII), plus mul]i al]i nobili din familii \nst`rite britanice. O.L.M. Macan, Markar & Co. exporta pietre pre]ioase c`tre Londra [i Paris. Unele dintre cele mai faimoase au trecut prin companie, a[a cum este cazul celui mai mare safir albastru din lume, de 466 carate, “Blue Giant of the Orient”, scos din minele din Rat-
iStoria BijutEriilor Rosser Reeves [i-a \nceput cariera la vârsta de 19 ani, \n 1929. (...)Ajunge Vice–Pre[edinte al companiei [i [ef de crea]ie, func]ie pe care a ocupat-o 6 ani. |n 1955, Reeves este ales Pre[edinte al Consiliului de Administra]ie. napura \n 1907. De aceea istoricii cred c` tot cei de la O.L.M. Macan, Markar & Co. au exportat [i rubinul-stea Rosser Reeves.
Rubinul cap`t` un nume Dup` ce a ajuns la Londra, rubinul a fost achizi]ionat de un cump`r`tor anonim care l-a de]inut p~n` \n 1950. Apoi a trecut pe la alte persoane pentru ca \n 1953 piatra s` apar` la o licita]ie de bijuterii ce a avut loc \n capitala britanic`. A fost cump`rat` de Robert Fisher din New York pentru o sum` ce nu a fost f`cut` public`. Piatra c~nt`rea atunci peste 140 carate [i era foarte zg~riat`. Robert Fisher a cerut poli[area [i ret`ierea, conferindu-i o frumuse]e extraordinar`. Robert i-a oferit rubinul fiului s`u Paul, care a decis s` v~nd` piatra. El a \ncredin]at ru-
binul firmei Firestone & Parson din Boston, care trebuia s` g`seasc` cump`r`torul. Compania a decis ca agentul Robert C. Nelson Jr. din New York s` fie responsabil de g`sirea unui cump`r`tor. Iar acesta a fost nimeni altul dec~t magnatul publicit`]ii Rosser Reeves. Rosser Reeves [i-a \nceput cariera la v~rsta de 19 ani, \n 1929. A p`r`sit Universitatea Virginia cu g~ndul de a-[i \ndeplini visul s` devin` jurnalist. A \nceput s` lucreze ca [i corespondent de ziar. Cur~nd, \ns`, [i-a dat seama c` venitul nu este suficient [i s-a reorientat c`tre publicitate. Astfel c` Reeves se mut` la New York [i, dup` ce lucreaz` ca [i copywriter pentru c~teva companii, se angajeaz` la Ted Bates & Co. \n 1940. Ajunge Vice–Pre[edinte al companiei [i [ef de crea]ie, func]ie pe care a ocupat-o 6 ani. |n 1955, Reeves
este ales Pre[edinte al Consiliului de Administra]ie. Scrie c~teva lucr`ri despre teoria publicit`]ii. El a propus tehnica de v~znare cunoscut` sub numele de “Unique Selling Proposition”. Reclamele lui erau simple [i directe, adesea plictisitoare [i totu[i de succes \n procesul de v~nzare. De exemplu, o reclam` pe care a realizato pentru Anacin, un medicament contra durerii de cap, i-a triplat v~nz`rile, de[i reclama a fost considerat` de privitori ca fiind plictisitoare. Reeves a fost pionierul reclamei de televiziune, iar publicitatea creat` pentru campania electoral` a lui Dwight D. Eisenhower l-a f`cut s` c~[tige alegerile. |n 1965, so]ii Reeves au decis s` doneze rubinul c`tre “National Museum of Natural History”, din cadrul “Smithsonian Institution”. Roxana Bichi[
Stop to shop 59
magazin dE SuFlEt Pe Camelia Potec o cunoa[tem to]i. Este campioan` olimpic` la nata]ie (Atena, 2004) [i campioan` european` (2 titluri \n 1999, un titlu \n 2000 [i un alt titlu \n 2004). Numele Camelia Potec este o emblem` na]ional`. Stop To Shop a invitat-o pe campioana noastr` s` dezv`luie ce reprezint` shopping-ul pentru ea, cu at창t mai mult cu c창t timpul unui sportiv de performan]` este limitat. Am avut curiozitatea s` afl`m cum prive[te ea moda, mai ales c`, datorit` rezultatelor excep]ionale, a participat la competi]ii [i a petrecut timp \n ]`ri unde fashion-ul fashion-ul prin prisma unei campioane este la el acas`.
Camelia Potec
60 Stop to shop
concurS
Strict masculin!
TRENDS by Adina Buzatu [i Revista STOP TO SHOP te invit` la concurs! Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 – 11.00, \n data de 29 octombrie 2012, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i câ[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TRENDS by ADINA BUZATU!
Unde s-a n`scut Iulia Vântur?
Premiile sunt oferite de:
Cu sprijinul:
Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop! Stop to shop 61
magazin dE SuFlEt
De la stilul sport la cel business
Pentru c` m` aflu \ntr-o perioad` de schimbare a stilului vestimentar, mi-au pl`cut enorm ]inutele Karen Millen, ]inute pe care le \mbrac la recep]ii sau \ntâlniri de afaceri.
62 Stop to shop
“Am f`cut sport de performan]` timp de 20 de ani. Ca atare, am fost nevoit` s` adopt un stil sportiv. A[a c` [i \n timpul liber, de cele mai multe ori, am preferat ]inutele lejere. Deci, pot spune c` stilul meu \n momentul de fa]` este sport-casual, cu toate c` ador s` port ]inute business [i \ncerc s` o fac c~t de des pot. A[ putea spune c` \ncerc s`mi schimb stilul vestimentar. Nu am un designer favorit, dar apreciez lucrurile f`cute cu gust [i materialele de calitate. Pentru c` m` aflu \ntr-o perioad` de schimbare a stilului vestimentar, mi-au pl`cut enorm ]inutele Karen Millen, ]inute pe care le \mbrac la recep]ii sau \nt~lniri de afaceri. De cele mai multe ori improvizez \n alegerea outfit-ului de zi, dar \n ceea ce prive[te ]inutele de sear` nu m` gr`besc deloc. M` g~ndesc mult cu ce m` \mbrac [i schimb cel pu]in dou` - trei ]inute p~n` s` m` hot`r`sc. Nu cred c` sunt chiar
magazin dE SuFlEt |n ultimii cinci ani am stat mai mult prin Fran]a decât \n România, astfel c` locurile mele preferate pentru shopping sunt, bine\n]eles, Galeriile Lafayette. o “fashion victim”, \ns`, de c~te ori am ocazia, urm`resc emisiuni [i prezent`ri de mod`, citesc c~teva reviste de profil (\n c`l`torii, de obicei) [i fac multe ture prin magazine (mai ales la \nceperea fiec`rui sezon). Pentru c` nu am foarte mult timp liber de cump`r`turi, aleg de cele mai multe ori mall-urile. |n acest mod reu[esc a-mi g`si cam tot ce a[ avea nevoie \n acela[i loc. |n ceea ce prive[te garderoba mea, pot spune c` am o sl`biciune pentru po[ete [i pantofi. Nu exist` s` \mi cump`r ceva de \mbr`cat [i s` nu am al`turi o geant` sau o pereche de pantofi. De cele mai multe ori plec de la cump`raturi doar cu pantofi sau gen]i iar c~nd ajung
acas` \mi dau seama c` plecasem de fapt s`-mi caut o rochie sau o pereche de jean[i.
shopping \n Fran]a |n ultimii cinci ani am stat mai mult prin Fran]a dec~t \n Rom~nia, astfel c` locurile mele preferate pentru shopping sunt, bine\n]eles, Galeriile Lafayette (loc de la care primesc zilnic mail-uri cu noile colec]ii, reduceri [i evenimente pe care le organizeaz`). |n Paris ador s` m` plimb pe Champs Élysées, a[` c` de fiecare dat` c~nd sunt liber` “dau o tur`” [i prin magazine. Vacan]ele mele sunt scurte [i majoritatea le petrec pe malul m`rii, oceanului sau, pur [i simplu, la o piscina de la munte. A[a c` stau tot timpul \n costum de baie [i prefer ]inutele legere din m`tase.” Roxana Bichi[
ulte De cele mai m ori plec de la ar cu cump`raturi do iar ]i pantofi sau gen ` s când ajung aca c` \mi dau seama pt plecasem de fa chie s`-mi caut o ro e d sau o pereche jean[i. Stop to shop 63
Story oF...
|MP~RATUL
Qian Long
}i “concubina ParFuMat~”
Tân`ra, pe numele ei Maimure Aizimu, era o descendent` a Abakh Khoja, f`când parte din popula]ia Uyghur, un grup de etnie turc` ce tr`ia \n partea Estic` [i Central` a Asiei. |ntrucât trupul s`u emana acel parfum misterios, negenerat de vreo esen]` special` pentru corp, i s-a dat numele de xiang Fei (...) 64 Stop to shop
Anii 1700, China, Dinastia Quing. Pe tron domnea |mp`ratul Qian Long. Un lider militar de succes, un adev`rat patron al artelor, un poet pasionat [i un eseist des`v~r[it. Era al patrulea fiu al lui Yong Zheng [i nepotul lui Kang Xi. Guverna dup` legile manciuriene, ca to]i cei din Dinastia Qing. Numele s`u de botez este Hong Li. El a devenit Qian Long la urcarea pe tron. Istoria \l va numi unul dintre cei mai mari \mp`ra]i. Qian Long, ca de altfel to]i predecesorii s`i, a avut foarte multe concubine [i mul]i copii. La un moment dat, la urechile sale ajunge zvonul c`, undeva \n China, exist` o femeie a c`rei frumuse]e nu are egal. Mai mult, oamenii vorbeau
despre o calitate nema\nt~lnit` a tinerei: poart` cu sine un parfum, o arom` emanate de propriul corp, \n mod natural nu ca urmare a folosirii vreunei esen]e sau pudre aromate. Curios s` cunoasc` femeia ale c`rei rafinamant [i frumuse]e unimeau poporul, dar [i m~nat de dorin]a de a o avea drept concubin`, |mp`ratul Qian Long ordon` s` \i fie adus`.
obiectul de art` T~n`ra, pe numele ei Maimure Aizimu, era o descendent` a Abakh Khoja, f`c~nd parte din popula]ia Uyghur, un grup de etnie turc` ce tr`ia \n partea Estic` [i Central` a Asiei. |ntruc~t trupul s`u emana acel parfum misterios, negenerat de
Story oF... vreo esen]` special` pentru corp, i s-a dat numele de Xiang Fei, \nsemn~nd “concubin` parfumat`” \n limba chinez`. |n limba Uyghur i se spune “Yipaerhan”, adic` “fata parfumat`”. Oamenii |mp`ratului execut` ordinul [i o iau pe t~n`ra Xiang Fei din cas`, din bra]ele so]ului s`u, pentru a o duce la palat. |n timpul lungii c`l`torii, viitoarea concubin` \i uime[te pe to]i prin b`ile f`cute \n lapte de c`mil` [i ungerea zilnic` a corpului cu o crem`. To]i puteau sim]i aroma \mbietoare pe care t~n`ra o emana. C~nd a ajuns \n Ora[ul Imperial, ea a fost \nt~mpinat` de \nsu[i Qian Long care i-a adus [i multe daruri. A fost fascinat de
frumuse]ea ei [i era convins c` va reu[i s` \i c~[tige inima. T~n`ra nici nu s-a uitat la el. Plin de r`bdare [i speran]`, |mp`ratul decide s` \i construiasc` un salon lipit de peretele din partea de sud-vest a Ora[ului Imperial. Mai mult, \i creeaz` o comunitate musluman` \n care construie[te o moschee [i un bazar. Spera ca astfel t~n`ra s` se simt` exact ca acas`. Dar nici acest gest nu a mi[cat-o. Ceea ce nu anticipase monarhul [i nu credea a se \nt~mpla vreodat` era ca loialitatea [i iubirea femeii fa]` de so]ul ei s` fie at~t de mari. Cu c~t el \ncerca mai asiduu s` o cucereasc`, cu at~t mai \nc`p`]~nat` [i resping`toare era Xiang Fei. O
iubea ca un nebun [i suferea enorm din cauza refuzului de care se lovea. Femeia despre care spera s` \l iubeasc` m`car un pic din c~t o iubea el era ca un obiect de art` din colec]ia imperial`. O avea printre cele 41 de concubine [i nimic mai mult. Nu exista om \n palat s` nu [tie de suferin]a conduc`torului. Dar cea mai \ngrijorat` era mama |mp`ratului. Musulmanii Uyghur insist` c` Xiang Fei era o femeie periculoas`, care avea g~nduri de r`zbunare [i o inim` de piatr`. Conform spuselor acestora, ea \[i f`cea planuri de r`zbunare pentru c` fusese luat` din ]ara sa [i mai ales de l~ng` so]. Se crede ca ar fi avut ascunse \n m~necile rochiei ni[te mici pumnale.
“favorul mor]ii” Anticip~nd un pericol ce putea veni din partea concubinei, mama |mp`ratului, |mp`r`teasa Dowager Niuhuru, nu mai avea pace. |ntr-o zi, c~nd fiul ei a p`r`sit palatul, decide c` e momentul s` poarte o discu]ie cu femeia pe care o considera un pericol. Mai \nt~i, o confrunt` pe Xiang Fei [i \i cere s` se poarte ca o adev`rat` concubin`. |ns` aceasta \i m`rturise[te |mp`r`tesei c` ea \i va r`m~ne mereu fidel` so]ului, iar - dac` va fi nevoie - este gata s` moar` pentru a face dovada acestui fapt. |n cazul \n care acest lucru nu e posibil, prefer` s` \l omoare pe |mp`rat [i apoi s` se sinu-
Stop to shop 65
Story oF... cid`. Astfel se asigur` c` nu va veni nicic~nd momentul de a-i c`dea \n bra]e. La auzul acestor cuvinte, |mp`r`teasa a sim]it c` i se taie r`suflarea. Vede c` Xiang Fei \[i p`streaz` atitudinea sfid`toare [i ia decizia ce avea s` dea na[tere finalului: \i acord` favorul mor]ii. Zvonul c` |mp`r`teasa dorea s` aib` o discu]ie cu iubirea lui ne\mplinit` ajunge la |mp`rat. Anticipeaz` ce s-ar putea \nt~mpla [i se \ntoarce ca un uragan direct la palat, c`tre camera iubitei sale. Mama sa \i bareaz` drumul. R`zbate p~n` \n fa]a dormitorului, dar se love[te de o u[` \nchis`. |n spatele acesteea, Xiang Fei \[i punea cap`t zilelor cu ajutorul unei e[arfe de m`tase.
|nainte de moarte, [i-a exprimat dorin]a de a fi \nmormântat` \n ora[ul s`u natal. Se spune c` |mp`ratul i-a respectat vrerea, iar convoiului care transporta sicriul i-au trebuit trei ani s` ajung` la destina]ie. 66 Stop to shop
C~nd Qian Long a reu[it s` intre era deja prea t~rziu. Iubita ce nu \l iubise niciodat` era moart`. Ceea ce nu murise \ns` era acea arom` pe care corpul s`u o emana \n permanen]`. |nainte de moarte, [i-a exprimat dorin]a de a fi \nmorm~ntat` \n ora[ul s`u natal. Se spune c` |mp`ratul i-a respectat vrerea, iar convoiului care transporta sicriul i-au trebuit trei ani s` ajung` la destina]ie. |ns`, conform descoperirilor arheologice, adev`ratul morm~nt al lui Xiang Fei se afl` la “Qingong Tomb” l~ng` Beijing.
Dilema istoricilor Ceea ce \i macin` pe istorici este dac` povestea concubinei parfumate este o legend`
nascut` din fic]iunea istoric` sau exist` adev`r. Documente descoperite la Beijing fac lumin`. Este adev`rat c` o t~n`r` femeie, pe numele He Guiren, a fost adus` \n haremul |mp`ratului Qian Long \n anul 1760. Documente din palat atest` date exacte despre dieta ei, locul s`u la mas`, darurile primite, etc. Mai mult, se sugereaz` [i c` o concubin` musulman` a tr`it \ntre zidurile Palatului Imperial. Este He Guiren aceea[i persoan` cu “concubina parfumat`” care s-a sinucis, sfid~nd Dinastia Qing? O concubin` musulman` Uyghur a existat [i se prea poate ca al s`u portret s` fi fost pictat de unul dintre arti[tii iezui]i de la Curte. Avem dovada c` poemele scrise de \nsu[i Qian Long au fost influen]ate de infatuarea acestei femei care \l \nnebunea pe \mp`rat. |ns` via]a lui He Guiren diferea \n c~teva aspecte de cea a lui Xiang Fei. Concubina atestat` istoric [i-a \ndeplinit \ndatoririle conjugale [i a dat na[tere unei fete. Ea nu s-a sp~nzurat [i nici nu a fost for]at` s` se sinucid` de c`tre |mp`r`teasa Dowager, c`reia de altfel He Guiren i-a supravie]uit \nc` 11 ani, murind din cauze naturale. Unde se opre[te istoria [i \ncepe legenda? Este un mister \nc` neelucidat. Poporul \ns` continu` s` spun` o poveste, cea a unei “concubine parfumate” [i a unui \mp`rat ce nu [ia v`zut iubirea \mplinit`. Roxana Bichi[
diScovEr thE world
INDIa
India \]i dezvluie \ncet peste cinci mii de ani de cultur, religie [i art. Este ]ara \n care opulen]a o ]ar` \n milioane de culori \ntre bog]ie [i srcie este mai evident dect \n orice alt col] al lumii. India te va fascina cu templele ei, controversatul Gange [i una dintre cele mai frumoase dovezi de dragoste, Taj Mahal. Stop to shop 67
diScovEr thE world
New Delhi Preg`te[te-te s` ai un [oc vizual. New Delhi este capitala Indiei moderne [i aici g`se[ti zg~rienori, palate [i cocioabe la un loc. S`r`cia este a[ezat` l~ng` lux. F` un exerci]iu de imagina]ie [i g~nde[te-te c` te afli \n curtea unei vile mari [i albe, cu arcade [i piscin`, cu gazon [i teren de golf, cu zeci de servitori care aranjeaz` pe masa pentru pr~nz farfurii de por]elan [i tac~muri din argint. Acum prive[te peste por]ile \nalte ale cur]ii [i l~ng` gardul de marmur` vei vedea case f`cute din c~teva sc~nduri, care au celofan \n locul geamurilor, copii descul]i [i \mbr`ca]i \n haine rupte, b`rba]i cu fe]e triste care trag cu greu ric[e grele [i pline cu turi[ti [i bagaje. New Delhi este format din [apte ora[e str`vechi care dateaz` din secolele al XI-lea [i al XX-lea. Pe l~ng` contrastul dintre s`r`cie [i bog`]ie, ora[ul are bulevarde largi, cl`diri guver-
68 Stop to shop
namentale impresionante, parcuri generoase [i gr`dini care au fost construite \ncep~nd cu 1911 de Regele George al V-lea [i continuate de britanici din 1920.
agra La 200 kilometri de New Delhi se afl` Agra. Ora[ul este renumit pentru Taj Mahal. Mau-
diScovEr thE world
soleul a fost construit de \mp`ratul Mughal Shah Jahan \n memoria so]iei sale favorite, Mumtaz Mahal. A fost \nceput \n 1631 [i finalizat dup` 22 de ani. Monumentul \mbin` arhitectura Mughal [i elemente din stilurile persan, indian [i islamic. Este o construc]ie majestuoas` din marmur` alb`, care \nconjoar` gr`dini verzi. Pe pere]ii cur]ii interioare se g`sesc pl`ci de mari dimensiuni pe care sunt scrise pasaje din Coran. |n centru st` a[ezat` capela \n care a fost \nmorm~ntat` ini]ial Mumtaz Mahal. Acum trupul ei [i al \mp`ratului se odihnesc \ntr-o alt` \nc`pere a mausoleului. |n 1983, Taj Mahal a devenit parte a Patrimoniului Universal UNESCO, fiind considerat bijuterie a artei musulmane \n India.
Varanasi Varanasi este unul dintre cele mai vechi ora[e locuite din lume [i este cunoscut drept unul
Cel mai vechi ora[ din India [i unul dintre cele mai sfinte ora[e din lume, Varanasi, este plin de temple vechi [i de pelerini care vin pentru a se purifica \n apele Gangelui.
dintre locurile sacre ale Indiei antice. P~n` \n secolul al II-lea, Varanasi a fost principalul centru al budismului. Ora[ul este plin de temple vechi [i de pelerini care vin pentru a se sc`lda \n Gange. Cel mai cunoscut este Templul de Aur, o construc]ie impresionant` a c`rei frumuse]e se reflect` \n apa pe care este a[ezat`. Viziteaz` [i Templul Kaal Bhairav \nchinat zeului Shiva. Tradi]ia spune c` dac` \]i cumperi 50 de fire negre de aici, le pui la altar [i apoi le por]i la \ncheietura m~inii sau \n jurul g~tului vei fi protejat de for]ele r`ului. Cea mai impresionant` imagine este cea a hindu[ilor care fac baie \n Gange. Fluviul este considerat unul dintre cele mai murdare din lume. Apa de aici con]ine 60 de bacterii. Poluarea extrem` a Gangelui afecteaz` 400 de milioane de oameni care locuiesc \n apropierea lui. Hindu[ilor pare s` nu le pese de pericol. Pentru ei Gangele ďƒ˜
Stop to shop 69
diScovEr thE world este \ntruchiparea Gang`i, zei]a purific`rii. Hindu[ii cred c` dac` beau ap` din Gange [i se scald` \n el, se vor cur`]a de p`cate. Ei mai cred c` dac` sunt incinera]i pe malurile fluviului [i cenu[a este \mpr`[tiat` pe el, sufletele lor vor fi eliberate din ciclul rena[terilor [i vor putea ajunge \n Nirvana, adic` \n Paradis.
Jodhpur Preg`te[te-te pentru o explozie de culoare. Asta \]i ofer` Jodhpur. Este numit [i Ora[ul Albastru pentru c` toate casele sunt vopsite \n indigo. Construc]ia lui a \nceput \n 1459 [i pe dealul de deasupra lui se \nal]` Fortul Mehrangarh. Fort`rea]a ascunde palatele Mahal, Phool Mahal [i Jaswant Thada. Ultimul a fost f`cut \n 1899 din pl`ci sub]iri de marmur` care filtreaz` razele soarelui.
Goa Nu pleca din India f`r` s` faci o oprire \n Goa. Aici relaxeaz`-te pe plajele tropicale indiene cu nisip alb [i fin, \mprejmuite de palmieri [i sc`ldate de ape turcoaz. Pe plajele din Goa se ]in cele mai g`l`gioase petreceri, se g`sesc cele mai luxoase hoteluri [i cele mai multe cazinouri. |n Goa, cea mai cald` lun`
70 Stop to shop
a anului este mai. Apoi din iunie p~n` \n septembrie este perioada musonului ploios. A[a c` evit` aceste luni dac` vrei s` faci parasailing, windsurfing, ski sau scuba diving \n Goa. India este raiul cump`r`turilor. Dac` faci turul ]`rii, cump`r`-]i din Agra obiecte din marmur` cum sunt elef`n]eii, suporturile de lum~n`ri sau cutiile de bijuterii. |n Jaipur nu rata papucii din piele de c`mil` [i pia]a de bijuterii [i pietre pre]ioase. Aici g`se[ti cele mai frumoase smaralde, rubine sau acvamarine. Varnasi este renumit pentru m`tasea de calitate superioar` din care sunt confec]ionate fascinantele sariuri. |n Hyderabad g`se[ti perle autentice \n toate culorile unite \n br`]`ri [i coliere, sau expuse majestuos pe inele de aur sau argint. A[a c` oric~nd ai pleca \n India nu \]i uita portofelul acas`. Florentina Ilie
tEchnEwS
Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice
sony CYBER-shoT DsC-RX1
PriMa coMPact~ cu senzor de 35MM Camera cânt`re[te doar 482 de grame \mpreun` cu tot cu baterie, \ncorporeaz` un senzor full frame de 35mm [i un obiectiv fix Carl Zeiss Sonnar T cu deschidere a diafragmei f/2 [i inel macro.
72 Stop to shop
Sony apas` [i mai mult pe pedala miniaturiz`rii camerelor foto [i iese pe pia]` cu o premier` – un senzor full freme \ntr-un corp de dimensiunile unei compacte. Pe fondul concuren]ei tot mai mari pe care „s`punierele” clasice – camerele foto point-and-shoot de buzunar – le au din partea telefoanelor mobile, produc`torii tradi]ionali se \ndreapt` c`tre ni[e [i segmente tot mai interesante. A[a [i cu noul Cyber-shot de la Sony, care beneficiaz` de senzorul CMOS din camere mult mai avansate, precum Sony Alpha A99 sau Nikon D600. Sensibilitatea ISO se situeaz` \ntre 100 [i 25.600. Camera c~nt`re[te doar 482 de grame \mpreun` cu tot cu baterie, \ncorporeaz` un senzor full frame de 35mm [i un obiectiv fix Carl Zeiss Sonnar T cu deschidere a diafragmei f/2 [i inel macro. Prin intemediul patinei de blitz se pot
ad`uga [i alte accesorii precum un vizor electronic, un vizor optic sau un ecran LCD adaptabil. Procesorul BIONZ pe 14 bi]i permite fotografia \n rafal` cu p~n` la 5 cadre pe secund` la rezolu]ie complet`. Inelele de pe obiectiv permit controlul focaliz`rii [i deschiderea diafragmei, \n timp ce un cadran pentru Focus realizat \n stil DSLR permite schimbarea u[oar` a modurilor de Focus. Dispuse pe discul de control, func]iile de compensare a expunerii [i de alegere a modului de operare, sunt amplasate ergonomic. Tehnologia Pixel Super Resolution permite m`rirea imaginilor f`r` a afecta calitatea acestora. Prin func]ia Smart Teleconverter se poate m`ri imaginea de pe ecran de 1,4 ori sau de dou` ori. RX1 poate \nregistra, de asemenea, clipuri Full HD la rate de 50p/60p sau 25p/24p (progresiv).