Stop to Shop Noiembrie 2012 by Stop to Shop

Sumar

“ ” Nr. 122 - Noiembrie 2012

Teriso[idRoomru Laupira a 62 la ng Pa shop

INTERVIU

Povestea mea cu dragostea pentru hainele frumoase este lung` [i a \nceput, evident, din copil`rie. Întotdeauna am apreciat femeile elegante [i hainele frumoase ale mamei.

De vorb` cu Andi Vasluianu

FashIoN aRchITEcTURE

Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro

Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@unireashop.ro 021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@unireashop.ro 021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Felicia Chirvq[oiu, Florentina Ilie, Carmen Cristea, Vladimir Popa Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:

Tycoon Media Press parte a grupului

Jacques Doucet, maestrul modei

GENTLEMEN’s aGREEMENT by Adina Buzatu

FashIoN sTYLE

by FW Eponge Fashion Paris

LEc}Ia dE KEMPo Kempo, zeul sporturilor

sToRY oF...

John Jacob Astor [i Madeleine

dEsTINa}II Sicilia, jurnal de c`l`torie

2 Stop to shop

Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236 Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.

EditShop

Puterea exemplului

“ ” Am considerat mereu c` oricât de mult` experien]` cultural`, social` sau profesional` ai avea, indiferent cât de multe studii ai la activ sau câte diplome po]i atârna pe un perete, niciodat` nu po]i spune c` [tii suficient.

4 Stop to shop

|ntotdeauna \ncerc s aleg \mpreun cu ai mei colegi subiecte prin care s descoperim oameni frumo[i [i evenimente inedite, s oferim sfaturi utile \n materie de mod, make-up [i din alte domenii. Fie c este vorba de cover story, de evenimente de mod, de lansri din lumea de beauty ori de subiecte prin care descoperim pove[ti de via], \n paginile Stop To Shop ne propunem s oferim un exemplu. De ce? Am considerat mereu c orict de mult experien] cultural, social sau profesional ai avea, indiferent ct de multe studii ai la activ sau cte diplome po]i atrna pe un perete, niciodat nu po]i spune c [tii suficient. De la oamenii de lng tine se \nva] extrem de multe lucruri. Prin fiecare gest al lor primim un exemplu de via]. Nici nu conteaz dac sunt actori, sportivi, designeri ori stili[ti, oameni de afaceri sau angaja]i ai unei companii, oameni celebri ori nu. Conteaz c [tiu s realizeze lucruri frumoase, interesante, c au ceva de povestit. Iar dac \ntre acel “ceva” [i “exemplu” po]i pune semnul egal (\n sensul pozitiv [i demn de luat \n seam), atunci acele persoane merit s fie aduse sub lumina reflectoarelor. {i \n acest numr al revistei am avut plcerea de a descoperi pove[ti de via] care au puterea de a da un exemplu. V invit s le descoperi]i [i s v delecta]i cu toate subiectele alese.

Roxana Bichi Redactor {ef

Film

Premierele lunii noiembrie Ronal barbaren Regia: Kresten Vestbjerg Andersen, ThorbjĂ¸rn Christoffersen Cu: Brigitte Nielsen, Sven-Ole Thorsen, Thure Lindhardt Gen: Anima]ie, Aventuri, Fantastic Premier` \n Rom~nia: 02.11.2012

The Twilight Saga: Breaking Dawn - Part 2 Regia: Bill Condon Cu: Kristen Stewart, Robert Pattinson

Dredd Regia: Pete Travis Cu: Karl Urban, Lena Headey, Olivia Thirlby Gen: Ac]iune, SF Premier` \n Rom~nia: 09.11.2012

6 Stop to shop

Regia: James Marsh Cu: Aidan Gillen, Clive Owen, Gillian Anderson Gen: Dram`, Thriller Premier` \n Rom~nia: 23.11.2012

Argo Regia: Ben Affleck Cu: Bryan Cranston, Ben Affleck, Clea DuVall, John Goodman, Alan Arkin Gen: Dram`, Thriller Premier` \n Rom~nia: 09.11.2012

Shadow Dancer

Cloud Atlas

Gen: Aventuri, Dram`, Fantastic, Romantic, Dragoste Premier` \n Rom~nia: 16.11.2012

Alex Cross Regia: Rob Cohen Cu: Matthew Fox, Rachel Nichols, Tyler Perry Gen: Crim`, Mister, Thriller Premier` \n Rom~nia: 23.11.2012

Regia: Tom Tykwer, Andy Wachowski, Lana Wachowski Cu: Tom Hanks, Halle Berry, Hugo Weaving, Jim Sturgess Gen: Dram`, Mister, Premier` \n Rom~nia: 23.11.2012

Stolen Regia: Simon West Cu: Nicolas Cage, Malin Akerman, Josh Lucas Gen: Ac]iune, Thriller Premier` \n Rom~nia: 30.11.2012

nEwS – agEnda lunii 1

2 3

4 5

6 7

8 9

10 11

12 13

14 15 16

17 18

19 20

21 22

23 24

25 26

27 28

29 30

2/11

ConCert trooPer TROOPER celebreaz` un deceniu de la lansarea albumului TROOPER I, material ce a devenit, \ntre timp, un reper atât \n cariera forma]iei cât [i pe scena rock din România. Spectacolul, construit \n jurul sintagmei „Tari ca mun]ii”, va \nsemna o sear` rock’n’roll cu toate piesele de pe TROOPER I, dar [i cu o adev`rat` incursiune prin toate celelalte materiale ale forma]iei - Chaos Club (fostul Jukebox Venue), Bucure[ti.

9/11 GaLa PremiiLor stand uP Comedy Gala Premiilor Stand Up Comedy revine, reunind cei mai aprecia]i arti[ti de profil din România. 15 comedian]i de top vor stârni râsul spectatorilor, pe parcursul a peste 4 ore de show: Teo, Vio, Costel, Badea, Bordea, Micutzu, Radu, Sorin, Raul, Cristi, Natanticu, Sergiu,Tibi Neuronu, Bobo [i Andy vor mânui umorul, ironia [i improviza]ia, \n cel mai cuprinz`tor spectacol de stand up al anului - Cinema Patria, Bucure[ti.

8 Stop to shop

23/11

25/11

ConCert Jan akkerman

ConCert mirCea VintiLå {i brambura

Jan Akkerman, unul din cei mai bine cota]i chitari[ti din lume, revine \n România pentru un spectacol. Concertul este primul din seria Guitar Masters. Jan Akkerman este un muzician \mp`timit de farmecul coardelor, ce vr`je[te publicul la fiecare reprezenta]ie prin pasiunea exprim`rii - Hard Rock Café, Bucure[ti.

24/11 Lansarea nouLui aLbum manoWar Lansarea celui de al doisprezecelea album MANOWAR va fi celebrat` \n România pe 24 noiembrie. Seara dedicat` regilor metalului va avea loc \n clubul Fire, iar intrarea va fi liber`. Release party-ul se \nscrie \ntr-o serie de manifest`ri organizate \n \ntreaga lume. Evenimente similare au avut deja loc \n Brazilia, Italia, Anglia, Germania, Ungaria, Bulgaria, iar pân` la finalul anului momentul va fi marcat [i \n alte ]`ri - Fire Club, Bucure[ti.

Supranumit Lordul John al folkului românesc, MIRCEA VINTILå cucere[te prin umorul molipsitor, stilul satiric, veleit`]ile de actor [i timbrul vocal ce este emblema a nenum`rate hituri: “Miruna”, “Strada Popa Nan”, “Hanul lui Manuc”, “Adio, deci pe curând,” sau “Peste r`bd`ri” sunt doar câteva dintre ele - Hard Rock Café, Bucure[ti.

25/11 ConCert Loredana Diva muzicii române[ti promite c` evenimentul o s` fie nu doar o \ntoarcere \n timp, o c`l`torie prin \ntreaga ei discografie, ci [i un eveniment pres`rat cu invita]i [i momente surpriz`. Concertul va \nsemna o dubl` aniversare, marcând, pe de-o parte 25 de ani de activitate, dar [i lansarea unui nou material discografic Sala Palatului, Bucure[ti.

inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE

intErviu

actorul

ca slujitor al pove[tii 10 Stop to shop

Pentru cinefili – actorul talentat care spune „Nu sunt arab, bi boule, sunt din Berceni!” \n multipremiatul film „Hrtia va fi albastr” al lui Radu Muntean, pentru publicul larg – muncitorul care \ntreab ironic me[terul „}i-a rmas soacra pe retin?” \ntr-o reclam la vopseaua Savana. Andi Vasluianu este unul dintre actorii genera]iei tinere, prolific [i premiat de Uniunea Cinea[tilor, Gopo, CineMaIubit pentru roluri de mare diversitate emo]ional. Cu 62 de roluri jucate \n cei 15 ani de la debut, \ntr-o perioad marcat de o lips acut de fonduri \n cinematografia romneasc, ai putea crede c Andi Vasluianu a descoperit o filosofie personal a artei interpretrii. Nimic mai adevrat. Dedicarea, perfec]ionismul, un registru emo]ional generos [i trirea total a momentului prezent sunt, \n viziunea lui, pietrele de temelie ale artei interpretrii.

intErviu Recenta lansare a filmului lui Tudor Giurgiu, „Despre oameni [i melci”, a str~ns 50.000 de spectatori \n primele dou` s`pt`m~ni, aproape un record pe pia]a autohton`. Care sunt ingredientele care duc la un asemenea succes? Andi Vasluianu: Cred c`, \n primul r~nd, filmul trebuie s` fie pentru public. Ingredientele succesului sunt clare: trebuie s` fie comedie, asta obligatoriu, [i s` vorbeasc` pe limba rom~nilor, iar spun~nd asta nu m` refer la o anumit` mas`. Eu cred c` regizorii au mult de munc` s` g`seasc` „limbajul corect” pentru ]ara \n care tr`iesc. Rom~nii erau avizi dup` comedie [i de mult nu mai avuseser` parte de una care s` vorbeasc` pe limba lor. M` bucur mult pentru succesul filmului, pentru c` Tudor Giurgiu [i-a dorit enorm s` aduc` public \n sal` [i a investit mult \n promovare. Dar nu este numai promovarea, aceasta acoper` doar primul weekend. Dac` filmul nu place, nu merge mai departe, pentru c` se recomand` din gur` \n gur`. Am avut noroc c` filmul a pl`cut [i rom~nii continu` s` vin` s`-l vad`. Cel de-al doilea film lansat recent, “Minte-m` frumos”, este despre pove[ti de dragoste \nfiripate \n realitatea virtual` [i \ncurc`turile aferente, generate \n via]a real`. Este o tem` cam epuizat` \n Occident… A.V.: „Minte-m` frumos” are

[i ingrediente occidentale, de[i sunt convins c` pove[ti similare s-au \nt~mplat [i la noi \n ]ar`.

La 10 ani am spus pentru prima dat` c` vreau s` fiu actor Ac]iunea filmului „Despre oameni [i melci”, \n care e[ti liderul de sindicat al fabiricii ARO, este plasat` \n 1992, c~nd Michael Jackson a venit \n concert la Bucure[ti, iar fabricile erau v~ndute str`inilor pentru sume derizorii. Unde erai tu \n 1992? A.V.: Teminasem clasa a X-a \n 1991 [i trebuia s` dau treapta a doua la Liceul Economic Nr. 14, unde m-am dus \n ga[c` \mpreun` cu prietenii din general`. |n \nv`lm`[eala acelor vremuri, c~nd nu [tiai exact ce se \nt~mpl`, nu s-a mai dat treapta a doua. |n urma unei erori de \nscriere, am ajuns la profesional` – drama vie]ii mele la acea vreme. M-am speriat foarte tare, c`ci \mi doream de mult s` fac actorie, iar f`r` liceu nu puteam s` fac. N-am fost niciodat` un tocilar, mai degrab` un fel de intuitiv, am o inteligen]` nativ` datorit` c`reia prind repede [i mergeam mai departe la [coal` cu ce-mi r`m~nea \n clas`. Am avut noroc c` mama avea o cuno[tin]` la inspectorat, care a venit la [coal` [i l-a pus la zid pe director. Asta se \nt~mpla prin octombrie [i nu s-a mai g`sit loc

dec~t la seral [i m-am [i angajat. La vremea c~nd se petrecea ac]iunea filmului, eram v~nz`tor de noapte la un butic aflat vizavi de Stadionul Na]ional [i am auzit tot concertul lui Michael Jackson. Care a fost momentul \n care te-ai decis s` devii actor? A.V.: Au fost, de fapt, dou` momente. Eram un pu[tan de vreo 10 ani, iar \ntr-un apartament de la noi din bloc se filma un film cu Silviu St`nculescu. Era foarte \nalt [i ar`ta foarte bine. M-a impresionat foarte mult statura [i bun`tatea lui; era foarte comunicativ [i a vorbit mult cu mine. Atunci am spus pentru prima oar` c` vreau [i eu s` devin actor. Pe la 12 ani, tata, pasionat de fotografie, punea pe pere]i diapozitive cu mine, iar o m`tu[` a zis 

Stop to shop 11

intErviu c` sunt foarte fotogenic, c` ar trebui s` m` fac actor. Mie, oricum, \mi \ncol]ise deja ideea, care mi-a r`mas apoi \n minte p~n` la liceu, c~nd profesoara de rom~n` m-a luat \n trupa de teatru, unde am jucat un personaj din Caragiale. Eram deja \ndr`gostit de actorie [i m-am dus [i la [coala Popular` de Art`. Pe la 16-17 ani ai avut diverse slujbe care nu au nimic \n comun cu lumea teatrului sau a filmului. Cum ai ajuns, totu[i, la facultatea de teatru [i film? A.V.: Da, am lucrat \ntr-o brut`rie turceasc`, unde eram un fel de ajutor de brutar. Ajutam brutarul s` care sacii [i s` pun` f`ina \n malaxor. Directorului \i pl`cea mult de mine, pentru c` eram serios [i muncitor, [i m-a tot avansat, \ns` am stat acolo doar o jum`tate de an, dup` care m-am angajat la buticul de vizavi de stadion, unde am r`mas vreo opt-nou` luni, dup` care m-am angajat la o t~mpl`rie. Primul an de facultate l-am f`cut la particular`, pentru c` n-aveam suficient` \ncredere \n mine [i mi-a fost fric` s` dau la UNATC. Am avut bafta s` am profesori foarte buni, precum Gelu Colceag [i Radu Gabriel. Gelu Colceag este un foarte bun profesor de anul I, nu \ncearc` s` te fac` mai artist, mai spiritual, ci lucreaz` strict matematic pe munca actorului cu sine \nsu[i. Datorit` acestor profesori am intrat anul urm`tor la UNATC, iar norocul a \nceput s`-[i fac` apari]ia destul de des… Am avut

12 Stop to shop

norocul s` fiu la clasa regizoarei de teatru Sanda Manu, care, pentru mine, este o profesoar` bun` de pus pe piedestal.

Când vezi c` breasla te voteaz`, chiar \nseamn` ceva, pentru c` este cea mai critic` Care a fost traseul consacr`rii tale artisitice? A.V.: Am stat vreo nou` ani \n trupa lui Dan Puric, din anul trei de facultate, c~nd am dat audi]ie. Am f`cut dou` mari spectacole cu trupa: „Costumele” [i „Made \n Rom~nia”. Tot \n anul trei, am f`cut cu regizorul C`t`lin Mitulescu primul lui scurtmetraj. Tot cu un scurtmetraj de-al lui, „Bucure[ti-Wien 8:15”, am c~[tigat \n 2000 [i primul premiu pentru cea mai bun` interpretare masculin` \ntr-un rol principal la Festivalul Interna]ional de Film Studen]esc CineMaIubit [i tot cu el am ajuns [i la Cannes. |ns` momentul consacr`rii a fost „Furia” \n regia lui Radu Muntean, pentru care am primit Premiul Uniunii Cinea[tilor, adic` recunoa[terea breslei. C~nd vezi c` breasla te voteaz`, chiar

\nseamn` ceva, pentru c` este cea mai critic`. Al doilea premiu de la UCIN a fost \n 2010 pentru „Cealalt` Irina”, iar pentru rolul din „H~rtia va fi albastr`” am luat premiul Gopo. Ai f`cut p~n` acum 62 de filme. La un calcul matematic simplu, aceasta \nseamn` cam patru filme pe an. Cum este posibil, \ntr-o industrie cinematografic` \n care sute de actori nu au de lucru? A.V.: Multe sunt scurmetraje, iar acestea se fac \n 4-5 zile, maxim o s`pt`m~n`. |n plus, \n multe filme de lung metraj am avut roluri secundare, primul rol principal l-am primit \n „Cealalt` Irina”, pentru care regizorul Andrei Gruzsniczki a primit Premiul pentru debut la Los Angeles (la Festivalul de Film Sud-Est European – n. red.). Mul]i zic „b`i, numai Vasluianu sau Drago[ Bucur joac`”, ceea ce este foarte in-

intErviu teresant, pentru c`, la urma urmei, sunt chemat la probe ca oricine altcineva. Este adev`rat c`, dup` ce joci ceva mai mult, lumea te cheam`, mie nu mai \mi trebuie poze de casting. Am avut baft` cu scurtmetrajele studen]e[ti, pentru c` la CimeMaIubit vin mul]i regizori, te v`d [i te cheam` la audi]ii.

Nu-mi place un anumit gen de personaj, ci o poveste de[teapt` Ai avut roluri extrem de diverse de la proxenet, ]igan sau gigolo la t~n`r meditativ, b`rbat \ndr`gostit sau lider sindical. Crezi c` regizorii te prefer` pentru un anume tip de personaj? A.V.: Evident c` regizorii au o tipologie \n minte, dar cred c` se g~ndesc c` Vasluianu ar putea juca rolul `sta... |mi place s` cred c` a[ putea s` joc [i mai multe tipuri. Nu pot s` spun c` aleg, c` nu am ajuns la acel nivel. Nu-mi place un anumit gen de personaj, ci o poveste de[teapt`, surprinz`toare pentru spectator. |n prezent, lucrez pentru „The Gambler”, un film scris [i regizat de Szabolcs Hajdu, unde joc la cazino \n Las Vegas.

Emotivitatea este esen]ial` pentru un actor

Care a fost rolul de care ai sim]it c` e[ti foarte apropiat suflete[te, pe care l-ai putut interpreta f`r` s` mai fie nevoie s` compui un anume personaj? A.V.: Fiecare rol a avut o latur` puternic`, care nu era deloc a mea, dar cumva, \n interior, mi-a fost mai u[or s` m` duc \n zona de intrepretare din „Cealalt` Irina” (b`rbat \ndr`gostit – n. red.). |ns` nu am putut s` spun niciodat` c`, gata, mi-am jucat perfect rolul. Sunt momente pe care le surprind foarte bine [i momente pe care nu le surprind deloc, adic` le fac f`r` s` ajung \n zona aceea... Singurul rol \n care am sim]it c` am apucat, am sim]it [i am surprins tot a fost cel din scurtmetrajul „Diminea]a” a lui Radu Jude, b`iatul sensibil. Care sunt filmele tale preferate? A.V.: „Oci ciornie” a lui Nikita Mikhalkov, cu Marcelo Mastroiani, unul dintre modelele mele de actor, „Forrest Gump”, „American Beauty”, „Suspec]i de serviciu”, tot ce fac fra]ii Cohen, e o palet` divers`... Nu trebuie s` fie complet lipsit de comercial, ci s` aib` \n scenariu inteligen]`, o idee, o ad~ncime, o c`utare, ceea ce m` atrage [i pe mine, ca actor. Cu ce regizor holywoodian ]i-ar pl`cea s` faci un film? A.V.: Cu Chris Nolan, cel care a creat ultima serie Batman, cu Mike Nichols sau cu Coppola 

Stop to shop 13

intErviu c~nd era t~n`r. Pe Coppola l-am cunoscut c~nd am jucat \n filmul lui „Tinere]e f`r` tinere]e”, dar miau pl`cut mai mult filmele lui de tinere]e. De Clint Eastwood sau Martin Scorsese nici nu mai pomenesc, sunt prea mari s` m` g~ndesc la ei... Care sunt calit`]ile esen]iale unui actor? A.V.: Emotivitatea este esen]ial` pentru actor. Un actor trebuie s` aib` \ndoieli. Dac` devii autosuficient, e[ti pierdut. Mi-ar pl`cea s` r`m~n tot timpul \n c`utare... Adev`ratul actor nu este cel care url` replica cel mai tare, ci cel care se uit` \n jur [i g~nde[te c~nd joac`. Ascultarea este foarte important`. Prime[ti ceva [i trebuie s` dai \n schimb. Mul]i actori \[i \nva]` replicile de acas`. |ns` cel care \]i d` replica poate s`-i schimbe tot sensul [i s` nu mai po]i s` joci cum te-ai g~ndit tu acas`. Degeaba e[ti foarte bun dac` nu mergi \n profunzime \n rela]ia cu cel`lalt. Eu nu-mi doresc s` fiu actor, ci slujitor al pove[tii. Cu c~t slujesc mai bine povestea, cu at~t sunt mai bun. P~n` la urm`, nu conteaz` altceva dec~t povestea. Dac` ar fi s` define[ti actoria \ntr-un singur cuv~nt, care ar fi acela? A.V.: Prezentul. {i aici este inclus` [i ascultarea, [i adev`rul, pentru c` \n prezent e[ti total. |n prezent nu po]i s` min]i, nici s` deviezi. |n prezent nu e nimic prefabricat. E[ti ca \n momentul dinaintea unui accident, \n care

14 Stop to shop

toate sim]urile ]i se trezesc [i totul func]ioneaz` instinctiv. Cine este capabil s` tr`iasc` \n prezent pe scen` sau \n fa]a camerelor este un mare actor. Eu ur`sc s` m` uit la filmele mele. Dac` nu trebuie, nu m` uit. La „Minte-m` frumos”, m-a rugat produc`torul s`-i dau un feed-back [i m-am perpelit pe scaun pe toat` durata filmului. Eu nu mai sunt actorul de acum un an, c~nd am filmat, am evoluat \ntre timp, [i m` doare c` nu mai pot schimba nimic.

Cine este capabil s` tr`iasc` \n prezent pe scen` sau \n fa]a camerelor este un mare actor

Din 1999, de c~nd ai absolvit UNATC, lucrezi la Teatrul „Toma Caragiu” din Ploie[ti. Care sunt diferen]ele \ntre actorul de teatru Andi Vasluianu [i actorul de film Andi Vasluianu? A.V.: Exist`, \n primul r~nd, diferen]e de concentrare. De[i pare mai simplu la teatru, este mai bine pentru complexitatea sentimentelor [i emo]iilor pe care trebuie s` le transmi]i. La film`ri, po]i s` filmezi \nt~i scena de final, apoi ceva de pe la mijlocul pove[tii [i scena de deschidere la sf~r[it. Este foarte greu s` men]ii continuitatea emo]ional` c~nd joci \n film. C~nd s-au aprins pentru prima oar` luminile la Teatrul Casandra, \n studen]ie, dup` trei ani de laborator, unde se simuleaz` teatrul, m-am speriat [i miam zis c` n-o s` fiu \n veci \n stare s` fac meseria asta. |n rela]ia cu

intErviu publicul de teatru, merg pe m~na lui Chaplin: „Publicul nu r~de c~nd vrea el, ci c~nd vreau eu.” Are dreptate. Este adev`rat c` magia apare c~nd eu tr`iesc totul \n prezent \n rela]ie cu ceilal]i actori, dar exist` un ritm clar pe care eu \l impun, nu publicul. Sunt actori care ridic` fusti]a la public ca s`-l amuze, dar pierd, de fapt, povestea. Ai ajuns la statutul de vedet` \n care s` fii deranjat de paparazzi? A.V.: Au fost c~teva chestii \n ultima vreme, dar totul face parte din regulile jocului [i \ncerc s` tratez totul cu mult umor. Nu [tiu de ce pe unii \i intereseaz` ce fac eu acas`… M-ar interesa mai mult s` existe mai mul]i oameni care s` poat` s` fac` cu adev`rat cronic` de teatru [i de film. Superficialitatea [i-a f`cut loc \n via]a noastr` \ntr-un mod plenar.

gr`mad` de oferte, \nc~t a[ fi putut s`-mi pl`tesc [i apartamentul… |n alt` ordine de idei, nu m` pot duce la administratorul blocului s` spun un monolog [i s` pl`tesc \ntre]inerea… Ai o imagine u[or boem`, cu p`r mai lung, cu barb`, pe care vrei s` ]i-o men]ii? A.V.: Nu, depinde de ce filmez. La „Despre oameni [i melci” a trebuit s`-mi las musta]`. La “Minte-m` frumos” eram pu]in neb`rbierit. Eu, de fapt, m` rad \n fiecare zi… Recunosc c`, dac` n-a[ fi actor, m-a[ tunde. Ai vreo rela]ie cu moda, cu tendin]ele? A.V.: Niciuna. Haine \mi cump`r de cele mai multe ori c~nd plec \n str`in`tate [i nu m` orientez dup` branduri, ci dup` ce \mi place mie. |mi place s` m`

\mbrac \n costum la festivaluri de film [i la lans`ri [i \ncerc s`-mi cump`r c~t mai multe. Am un prieten stilist, Radu Mada, pe care \l \ntreb cu ce s` m` \mbrac la astfel de evenimente [i el m` sf`tuie[te. Nu m` \mbrac` a[a cum crede el, ci m` cunoa[te bine. Cum te men]ii \n form`? A.V.: Nu m` duc la sal`, c` a[ dormi pe b`nci. M` antrenez acas`, alerg prin parc [i vreau s` reiau antrenamentele de box. Nu exist` antrenament mai bun dec~t cel de box. Mi-ar pl`cea s` joc [i \ntr-un film pe tema asta. Ce personaj din literatura clasic` ]i-ar pl`cea s` joci? A.V.: Am jucat \n teatru Shakespeare [i sper, dar mi-e [i team`, c` Cristi Juncu \mi preg`te[te o surpriz` cu un Otello… Felicia Chirv`[oiu

Nu pot s` spun un monolog [i s` pl`tesc \ntre]inerea… De c~]iva ani e[ti imaginea muncitorului amuzant din reclamele la vopseaua Savana. Cum afecteaz` cariera unui actor apari]ia \n reclamele comerciale? A.V.: Depinde \n ce reclame joac`. Eu m-am g~ndit foarte mult \nainte de a face reclama la Savana. Am evitat c~t am putut televiziunea, de[i am primit o

Stop to shop 15

SpEcial

actorii alina Grigore ]i Bogdan albulescu sau

visul american la Bucure]ti

16 Stop to shop

u am~ndoi aceea[i pasiune, pentru actorie, sau c`s`torit la o cram` de vinuri pe un deal de la marginea Ploie[tiului [i împart la doi toate bucuriile [i necazurile. Alina Grigore [i Bogdan Albulescu fac un cuplu imbatabil în via]`, pe scena teatrului [i \n afaceri. Sunt doi actori care au avut [ansa s` cunoasc` succesul pe toate fe]ele lui. Dup` rolurile din produc]iile MediaPro Pictures, atunci c~nd se aflau în plin` ascensiune pe micul ecran, el cu rolul din „Regina”, ea cu cel din „Aniela””, Alina [i Bogdan s-au decis c` vor un altfel de via]` [i au plecat, spre surprinderea tuturor, s`-[i urmeze visul american tocmai la Chicago.

{i totu[i... rom~nia Au început, pas cu pas, s` î[i construiasc` o carier` dincolo de Ocean. Dup` casting-uri, audi]ii, c~teva roluri în produc]ii locale, Alina [i Bogdan au în]eles c` locul lor nu este acolo. Ei erau doar doi rom~ni îndr`gosti]i de ]ara lor, care-[i iubeau familia [i prietenii [i care au în]eles c` pot avea succes acas`. A[a c` s-au întors [i, tot în doi, au pus bazele unei [coli de actorie, de fapt un centru de formare – Centrul de crea]ie Inlight. A fost primul pas în construirea pe t`r~muri rom~ne[ti a visului american. Nu au renun]at la roluri. Alina a jucat în „Din dragoste cu cele mai bune inten]ii”, film multiplu premiat la festivalurile interna]ionale. Bogdan a urcat pe scena teatrului. „Am ajuns la concluzia c` e important s` ai o deschidere c`tre

EvEnimEnt creativitate, s` faci ce-]i place [i s` g~nde[ti pozitiv, iar lucrurile \ncep s` mearg` de la sine. Momentan lucr`m la c~teva proiecte at~t rom~ne[ti, c~t [i interna]ionale [i feeling-ul e bun. Lucr`m am~ndoi cu Ancu]a Colteanu la spectacolul "|n lumin`" [i ne str`duim s` organiz`m spectacole [i la noi \n Pub. Eu mai am un proiect cu N10N Production, o cas` de produc]ii care tocmai a lansat filmul "True Skin" [i a avut un succes at~t de mare \nc~t la c~teva minute de la lansare a fost preluat de "The Hollywood Report". Sunt m~ndr` s` lucrez cu aceea[i oameni cu care a lucrat Lady Gaga [i Kanye West. Bogdan merge peste tot \n ]ar` cu spectacolul "Clubul verighetelor" \n a c`rui distribu]ie mai sunt Radu Micu [i Doru Bem. Eu am grij` de [coala de actorie [i Bogdan de restaurant. Momentan, pe partea de "ce ne place s` facem" lucrurile sunt a[ezate.”, m`rturise[te Alina Grigore.

adio, dar r`m~n cu tine Pentru Alina [i Bogdan, America r`m~ne un loc unde, într-o bun` zi, se vor întoarce pentru un proiect m`re]. „|n L.A am sim]it c` at~t timp c~t munce[ti [i ai un dram de talent cineva sigur \]i va recunoa[te meritele. SUA ne-a pozitivat felul de a g~ndi [i de a aborda via]a. Am \nv`]at s` fiu ceva mai relaxat` \n comunicarea interuman`, iar Bogdan, ca de obicei, s-a \mbog`]it cultural. Face asta cu orice loc pe care-l viziteaz`. Am cunoscut oameni extrem de interesan]i acolo, din toate domeniile, [i am promis s` \ncerc`m s` aducem asta \n Rom~nia. Nu ne-am luat la revedere de la SUA. Vara asta eu m` \ntorc pentru un proiect acolo. Ca s` nu simt nici dorul Americii, nici al Rom~niei, ne-am decis s` \ncerc`m s` g~ndim casa noastr` oriunde \n lume, momentan. Lucrurile se vor schimba, probabil, c~nd apare un copil.”.

Stop to shop 17

SpEcial {coala de actorie [i restaurantul – teatru Acum Alina [i Bogdan sunt profesori la [coala de actorie [i manageri de restaurant. Asta pentru c` pasiunea pentru lucrurile bine f`cute nu are limite. Cei doi [i-au deschis un loc al lor, unde pun în scen` spectacole de teatru, de magie, evenimente culturale pentru prieteni. „|n Londra se joac` 800 de spectacole pe sear`. Noi nu [tiu dac` ajungem la 50, deci, cu siguran]`, Theater

scopul de a-l tansforma \ntr-un loc c`lduros pentru prieteni [i oamenii pasiona]i de art` [i m~ncare. A reu[it, iar pe zi ce trece e tot mai plin. Bucure[tenii sunt firi artistice, creative [i pe deasupra mari gurmanzi. {i-l v`d c`-i place via]a asta de gazd` bun`", poveste[te Alina Grigore. Pe l~ng` clien]ii mul]umi]i, cei doi actori se „dau mari” [i cu absolvenții lor de la Centrul de Crea]ie. Sunt oameni trecu]i de 25 de ani, care au venit pentru a-

Pub Inlight doar a venit \n sus]inerea unei cereri destul de mari. S`lile sunt pline \n Bucure[ti, deci din fericire suntem \nc` avizi dup` art`. Noi vrem s` credem c` speran]a [i arta mor ultimele . |mi place s` m` laud cu faptul c` am m~ncat \n tot felul de restaurante prin lume [i doar \n c~teva am avut senza]ia c` buc`tarul e mai bun dec~t so]ul meu, Bogdan. A muncit enorm pentru restaurantul `sta, cu

[i descoperi noi aptitudini. „Cei de la Inlight Center sunt oameni normali, din toate categoriile sociale [i de v~rst`, care vin s` \nve]e s` comunice sau s` se "dezvolte personal" prin actorie. Nu am pornit de la premisa s` aduc ceva din afar` \n Rom~nia, ci s` adaptez ceva la creativitatea rom~neasc`, ce e de-a dreptul debordant`. Nou` ne trebuie pu]in` disciplin`, organizare [i ceva mai mult pozitivism. Suntem m~ndri

18 Stop to shop

c` avem deja absolven]i care lucreaz` la un spectacol cu actori profesioni[ti, pe care \l monteaz` la noi \n Pub. |n cur~nd vor avea premiera. Mul]i dintre ei au fost chema]i la casting-uri, \n special copiii, [i din c~te [tiu eu c~]iva chiar au avut rezultate excelente. Noi nu ne oprim din a-i promova chiar [i dup` ce termin`. Sunt m~ndria noastr`.”, spune Alina.

|n loc de concluzie Ce a \nsemnat într-un final experin]a american` pentru doi actori rom~ni? „Am tr`it o experien]` minunat` \n SUA apropo de ni[te copii [i am decis c` trebuie s` fac ceva \n sensul acesta \n Rom~nia. Am fost \ntrebat` \n State dac` abordez o metodologie special` prin care comunic cu copiii [i mi-am dat seama c` peste rigoarea american` a sistemului educa]ional eu am venit cu c`ldura [i cu tipul de comunicare pur rom~nesc, at~t de important \n abordarea unui elev. A[a c` m-am \ntors [i le-am combinat \ntr-un proiect care a devenit umanitar. La noi, copiii cu ADHD au gratuitate, de exemplu. Acord`m burse InLight celor care au o situa]ie financiar` precar`, dar vor mult s` se dezvolte personal prin actorie”, m`rturise[te Alina. Concluzia e una singur`, c~nd iube[ti Rom~nia: „Vrem s` facem ceva pentru ai no[tri, s` l`s`m ceva \n urm`, s` sim]im c` am dat \napoi ceva unei societ`]i care a investit \n noi.”, spune Bogdan Albulescu. Vladimir Popa

SpEcial

e poate fi mai feminin dec~t o rochie? Cum poate o reprezentant` a sexului frumos s` \[i pun` \n eviden]` calit`]ile dac` nu purt~nd o rochie? Designer-ul Mihaela Drafta este o iubitoare a acestor ]inute, crea]iile sale l`s~nd mute de uimire toate femeile. Stop To Shop a invitat-o pe Mihaela s` vorbeasc` despre un anumit tip de rochie, respectiv cea lung`.

rochia lung`, eternul feminin Caut` femeia din rochie. Dac` nu g`se[ti o femeie, atunci nu exist` nici rochia.

Coco Chanel

20 Stop to shop

Perfect` \n orice ocazie â&#x20AC;&#x153;Exist` un obiect vestimentar care nu lipse[te din garderoba niciunei femei. Rochia lung`, pentru c` despre ea vorbim, se potrive[te at~t la birou sau la facultate dar [i \n situa]iile unor evenimente casual sau speciale, precum gale sau baluri. Una din cele mai lungi rochii a fost confec]ionat` \n 1762, cu ocazia \ncoron`rii Ecaterinei a II-a a Rusiei, trena ei av~nd o lungime de 70 de metri, o l`]ime de 7 metri [i a fost c`rat` de 50 de paji. Pentru crearea ei a fost nevoie de munca a 112 croitori, zece bijutieri iar preg`tirile au durat 45 de zile.â&#x20AC;?, \[i \ncepe designer-ul frumoasa poveste a rochiilor lungi . Mihaela Drafta puncteaz` apoi c` \n zilele noastre, c~nd trend-urile se schimb`, rochia lung` este un element vestimentar ce ne poate oric~nd scoate din \ncurc`tur`, pentru c` are calitatea suprem` de a ascunde eternele nemul]umiri ale femeilor,

SpEcial Rochia lung`, neagr`

pornind dintr-o autocritic` extrem`. “C~te dintre noi nu am avut probleme precum kilogramele \n plus, nu am considerat c` avem picioarele prea sub]iri, prea groase, prea cr`c`nate? C~te nu ne-am enervat privind celulita sau gr`simea de pe [olduri, de pe fund sau de pe burt`? De c~te ori nu ni s-a \nt~mplat s` avem p`rul neepilat, v~n`t`i, aluni]e ineste-

tice [i alte probleme? Nu de pu]ine ori \n astfel de situa]ii, rochia lung` a fost solu]ia. Iar dac` [tim [i cum s` o asort`m, accesoriz`m [i \n ce culori s` o purt`m, atunci cu siguran]` vom ob]ine un look ce ne va aduce z~mbetul pe buze atunci c~nd ie[im pe u[`, iar oglinda din lift va fi confirmarea final` c` am f`cut alegerea cea mai bun`.”, explic` Mihaela.

Mihaela Drafta ne arat` o fotografie. O recunoa[tem imediat pe Ramona B`descu. Ea poart` o rochie senza]ional`: lung` [i neagr`. “Am creat-o \n luna iulie, special pentru Ramona B`descu, cu ocazia evenimentului Miss Romania \n Italia, ce s-a desf`[urat la Roma. |n acest context, am asigurat vestimenta]ia pentru 20 de concurente, mai exact 20 de rochii de sear`, realizate special pentru acest spectacol [i purtate \n semifinalele [i finalele competi]iei.”, poveste[te designer-ul. Ramona B`descu, care a prezentat evenimentul, [i-a f`cut, la rândul ei, apari]ia pe scen` în dou` rochii de sear` g~ndite de Mihaela Drafta special pentru ea. Una dintre acestea, din m`tase neagr`, i-a pus vedetei în eviden]` silueta [i, în mod special, bustul. Apari]iile elegante ale Ramonei au fost aplaudate de spectatorii prezen]i la eveniment, de telespectatorii care urm`reau show-ul la o televiziune local`, precum [i de membrii juriului. “Printre ace[tia s-a num`rat [i Principesa Maria Grazia Borghese, care s-a ar`tat interesat` de crea]iile mele. Am fost foarte încântat` de faptul c` Ramona B`descu a ales s` poarte rochiile g~ndite pentru ea. Este o femeie deosebit de frumoas`, cu mult sex-appeal [i cred c` arat` senza]ional în orice rochie. Frumuse]ea ei pune în valoare orice vestimenta]ie, dar e drept c` o rochie neagr` lung` are [anse

Stop to shop 21

SpEcial

mult mai mari de a veni bine pe o femeie, dec~t o fust` scurt` [i str~mt`. Deci nu trebuie s` avem un corp perfect ca al Ramonei B`descu pentru a face senza]ie la o petrecere monden`, \ntr-o rochie neagr`! Trebuie doar s` o purt`m cu stil [i \ncredere \n noi.”, explic` Mihaela. Apoi designer-ul ne arat` o alt` fotografie de la care pleac` o alt` poveste a rochiei lungi [i negre. “Andreea Marin B`nic` este o alt` vedet` de top din ]ara noastr` pentru care am creat cu drag o ]inut` special` pentru un eveniment deosebit. Luna trecut`, Andreea a fost invitata de marc` la Petrecerea

22 Stop to shop

Roz, organizat` de un portal de femei din Republica Moldova, eveniment dedicat luptei \mpotriva cancerului la s~n. Dac` dress-code-ul evenimentului impunea o ]inut` care s` con]in` culoarea roz, Andreea Marin B`nic` a sfidat regulile aleg~nd s` poarte o rochie neagr`, cu decolteu generos, dar accesorizat` cu panglic` roz, simbolul luptei contra cancerului la s~n. Cel mai mult m-a bucurat faptul c` Andreea a luat contact prima oar` cu rochiile create de mine \ntr-un butic din Chi[in`u, ora[ unde se v~nd foarte bine obiectele vestimentare marca Mihaela Drafta. Andreea Marin e o surs` excelent` de inspira]ie pentru mine [i sper ca \n viitorul apropiat noi crea]ii ale mele s` ajung` \n garderoba sa. Iat` un alt exemplu de femeie superb` care a ales s`-[i pun` \n eviden]` frumuse]ea natural` \ntr-o rochie lung`, de culoare \nchis`.”.

Explozie de culoare Mihaela ne m`rturise[te c` atunci c~nd vine vorba de rochiile create de ea, Roxana Ciuhulescu este un model ideal. “|n`l]imea ei, silueta bine conturat` [i \n perfect` form` se potrivesc foarte bine cu ideile mele curajoase. De[i ar putea purta numai fuste [i pantaloni scur]i, pentru c` are ni[te picioare perfecte, Roxana ador` rochiile lungi [i colorate. Nu de pu]ine ori, la evenimente mondene sau particulare, a purtat astfel de ]inute.” De[i are 33 de ani

[i o feti]` minunat`, Ana Cleopatra, \n v~rst` de 4 ani, Roxana Ciuhulescu arat` exact ca la 20 de ani, dac` nu chiar mai bine. Roxana spune cu sinceritate c` a gasit \n Mihaela Drafta designerul care \i r`spunde cel mai bine cerin]elor sale vestimentare din punct de vedere stilistic. “Pentru c` sunt foarte \nalt`, g`sesc foarte greu lucruri dr`gu]e pe gustul meu. De aceea, sunt at~t de fericit` c` exist` Mihaela Drafta \n via]a mea [i c` ]inutele sale g~ndite pentru mine \mi vin de minune [i m` avantajeaz` foarte bine. Ma simt foarte bine \n hainele Mihaelei.”, ne-a declarat Roxana Ciuhulescu, care a realizat recent un pictorial \n ]inutele semnate de designer.

SpEcial Liniile romantice Anca Rusu, prezentatoarea Observatorului de la Antena 1, a purtat recent o rochie cu linii romantice, gândit` pentru a-i scoate în eviden]` frumuse]ea natural`. “Anca este una dintre prezen]ele cele mai atr`g`toare ale vie]ii publice române[ti, este o fat` care eman` prin to]i porii pozitivism [i bun`tate. Fiecare întâlnire cu Anca este o zi câ[tigat`. De fiecare dat` când am de f`cut o rochie pentru ea, [tiu c` acea crea]ie va prinde via]`.”, spune Mihaela. Apoi ne poveste[te cum \ntr-una din c`l`toriile sale din aceast` var` a purtat o rochie lung`, portocalie, care a scos foarte

bine \n eviden]` tenul [i p`rul s`u, \nchis la culoare. “A fost o alegere vaporoas`, lejer` dar \n acela[i timp m-am sim]it [i elegant`. Am purtat-o cu \nc`l]`ri f`r` toc.”. Privind per ansamblu exemplele de mai sus, de personalit`]i diferite, dar care au ales s` \mbrace rochii lungi, ajungem \nc` odat` la concluzia c` un astfel de element vestimentar este indinspensabil din garderoba oric`rei femei. S` purt`m a[adar rochii lungi, negre, portocalii sau albe, \n mai multe culori, largi sau mulate, vaporoase [i s` le l`s`m s` ne fac` s` sim]im feminitatea din noi. Suntem femei [i una din pl`cerile vie]ii este s` fim frumoase \ntr-o rochie lung`. Carmen Cristea

Stop to shop 23

FaShion architEcturE

(1853-1929)

Jacques Doucet MAESTRuL MoDEi Pasiunea sa pentru tablourile secolului XViii [i-a pus amprenta asupra crea]iilor lui, care \[i aveau muza \n stilul acelor ani. A[adar, tot ceea ce se n`[tea din mâna sa purta o amprent` romantic`, luxoas` [i opulent`, specific` femeilor din acele tablouri. 24 Stop to shop

Jacques Doucet s-a n`scut la Paris \n 1853 [i este considerat unul dintre cei mai mari mae[trii ai modei. De asemenea, el a fost unul dintre cei mai ilu[tri cunosc`tori ai artei [i patron al scriitorilor timpului s`u. Un pasionat colec]ionar de art` [i literatur`, p~n` \n momentul mor]ii sale, a adunat o magnific` serie de tablouri \n stilurile post-impresionist [i cubist, printre care celebrul “Les Demoiselles d'Avignon”, pe care l-a achizi]ionat direct din studioul lui Picasso, de la pictorul \nsu[i. Pasiunea sa pentru tablourile secolului XVIII [i-a pus amprenta asupra crea]iilor lui, care \[i aveau muza \n stilul acelor ani. A[adar, tot ceea ce se n`[tea din m~na sa purta o amprent` romantic`, luxoas` [i opulent`, specific` femeilor din acele tablouri.

casa doucet |n 1817, familia Doucet pune bazele Casei Doucet la Paris. Dea lungul timpului, datorit` crea]iilor Casei [i liniilor de croial` de excep]ie, business-ul a \nflorit. |ntre anii 1896 [i 1912, reputa]ia Casei Doucet a atras tineri designeri de notorietate, a[a cum este cazul lui Charles Frederick Worth (1825-1897), Paul Poiret (1897-1944) [i Madeleine Vionnet (1876-1975), care ulterior au pornit pe cont propriu f`c~nd istorie \n mod`. Jacques s-a al`turat afacerii familiei \n 1874 ca v~nz`tor de dantel`, \mbr`c`minte de dam` [i, mai t~rziu, haine de sear`. Peste ani, [i-a c~[tigat reputa]ia ca designer. El a \mbr`cat at~t femeile din \nalta societate, dar [i pe cele din clasa de mijloc [i actri]e cunoscute. Pentru mul]i

FaShion architEcturE ani, doar el s-a ocupat de garderoba lui Réjane, o faimoas` actri]` din Fran]a. Printre numele sonore care alegeau crea]iile lui s-au num`rat: Cecile Sorel, Liane de Pougy de Belle Otera [i Sarah Bernhardt. Printre clien]ii casei de mod` au fost [i fe]e regale precum Charles X, Louis, Philippe [i Napoleon III.

Regele timpului s`u Dup` ce a \nceput s` creeze, fascin~nd prin design, originalitate [i opulen]`, Jacques Doucet a devenit regele Haute Couture. C~nd [i-a deschis salonul de

mod`, crea]iile sale nu aveau nevoie s` \[i a[tepte clientele. Reputa]ia lui Jacques, sus]inut` [i de cea a afacerii de familie, \i garanta prezen]a celor mai importante femei. Iar \n momentul \n care acestea luau contact cu ]inutele, succesul era garantat: rochii de sear` cu dantele, panglici, flori, broderii, m`t`suri fine. Totul era de un lux [i de o elegan]` fascinante. }inutele marca Jacques Doucet emanau romantism [i opulen]a. La scurt timp, hainele cu semn`tura sa au c~[tigat popularitate [i printre clientele din America. P~n` \n 1895, comercian]ii din State \i cump`rau deja modelele [i le copiau pentru a le vinde \n magazine. Astfel c`, p~n` la finele secolului, Casa Doucet devenise cea mai mare afacere din Paris pe acest segment de pia]`. |n 1900, Doucet a venit cu o nou` idee care a \nc~ntat publicul: catifeaua ro[ie cu \mpletituri din fire aurii. |n 1907, o superb` crea]ie a lui Jacques a fost pus` pe coperta celebrei reviste “La Mode Illustrée”. Modelul a fost Clary, o celebr` actri]` a scenei teatrului de comedie francez. De altfel, Doucet \i semna toate crea]iile pentru apari]iile de la teatru, fiind la acea vreme o senza]ie a scenei pariziene din punctul de vedere al hainelor.

crea]iile maestrului Doucet a creat cele mai luxoase [i romantice ]inute.

Stop to shop 25

FaShion architEcturE Pentru Jacques Doucet, demnitatea [i luxul erau mai importante decât noutatea. Design-urile lui nu purtau amprenta simplicit`]ii, ca \n cazul lui Vionnet, sau [ocul valorii, ca \n cel al lui Poiret. Ele puteau fi descrise ca “stufoase”. Rochiile sale elegante erau delicate, moi, aerisite [i diafane. Erau f`cute din materiale translucide, \n culori pastelate superbe. El folosea m`tasea creponat`, cre~nd un look sinuos ]inutei iar \ntreaga rochie era fabricat` dintr-o m`tase vene]ian` de calitate excep]ional`. Maestrul \[i decora ]inutele cu funde din dantel`, modele lucrate din m`tase, broderii [i alte inser]ii precum reinterpret`ri stilizate ale formelor de insecte. Doucet a fost promoterul a dou` inova]ii \n moda feminin`: costumul croit, care este parte a garderobei de baz` [i \n zilele noastre, [i tehnicile de lucrat bl`nurile ca [i c~nd acestea ar fi materiale, mai ales \n cazul hainelor fixate pe corp.

26 Stop to shop

Pentru Jacques Doucet, demnitatea [i luxul erau mai importante dec~t noutatea. Design-urile lui nu purtau amprenta simplicit`]ii, ca \n cazul lui Vionnet, sau [ocul

valorii, ca \n cel al lui Poiret. Ele puteau fi descrise ca “stufoase”. Este adev`rat c` a \mbr`cat o genera]ie \ntreag` de femei, \ns` a pierdut foarte mult prin faptul c`, nepun~nd accent pe modernism, nu a reu[it s` atrag` [i pe fiicele clientelor sale. De[i nu prea mai este prezent \n memoria celor din zilele noastre, \n timpul sù crea]iile pe care le-a f`cut erau apreciate la fel ca cele ale lui Charles Worth [i Jeanne Paquin. Istoricii modei continu` \ns` s` \l numeasc` “unul dintre cei mai mari mae[tri ai modei”. Dup` moartea sa, \n 1929, Casa de mod` Doucet a fuzionat cu cea a lui Georges Doeuillet. Din p`cate, acest pas nu a fost un succes, iar \n 1932 afacerea [i-a g`sit sf~r[itul. |n num`rul 23 din 1930 al revistei “America” se scria: “Doeuillet-Doucet ofer` o versiune foarte feminin` a croielilor de tip grecesc, prin revitalizarea drapajelor cu linii lungi. O rochie din satin negru are talia \nalt` [i [oldurile croite pe tiparul rochiilor dansatoarelor din Grecia, iar tivul fustei se opre[te pu]in deasupra podelei.”. Chiar dac` numele sù nu a reu[it s` transcead` timpul, a[a cum s-a \nt~mplat cu al]i mae[tri ai modei, Jacques Doucet a avut un rol important \n arhitectura fashion-ului. De[i \n prezent nu sunt mul]i cei care identific` inova]iile sale, valabile \nc` \n mod`, Doucet trìe[te [i va continua s` o fac` tocmai datorit` celor care \i folosesc tehnicile. Roxana Bichi[

gEntlEmEn’S agrEEmEnt Adina Buzatu: “La bleumarin asorteaz`-]i cureaua [i pantofii maro. De preferat o curea \ngust` \mpletit`.” Magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 27

gEntlEmEn’S agrEEmEnt Adina Buzatu: “Se poart` accesoriile din stof` de lân` fin`, fie cravat`, papion sau batist`. Acesta e sezonul lor.” Magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

28 Stop to shop

gEntlEmEn’S agrEEmEnt Adina Buzatu: “}inutele compuse din piese vestimentare din aceea[i gam` cromatic` au un aer rafinat.” Magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 29

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Este sezonul c`m`[ilor \n carouri. Poart`-le [i \n ]inute office.” Magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro 30 Stop to shop

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “o p`l`rie de bun` calitate poate da personalitate oric`rei ]inute, indiferent c` este casual sau elegant`.” Magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro Stop to shop 31

nEwS From...

Cercei melI melo 39,99 RoN

Colier melI melo 49,99 RoN

Plic melI melo 89,99 RoN

Inel melI melo 49,99 RoN

Colier melI melo 59,99 RoN

Inel melI melo 39,99 RoN

Geant` melI melo 99,99 RoN

Br`]ar` melI melo 39,99 RoN

32 Stop to shop

Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

tipS&trickS

machiajul

anilor '50 - '60 by andreea ali

34 Stop to shop

Anii '50 - '60 interpreteaz femeia tonic, vesel [i optimist, cunoscut [i sub numele de pin-up girl. Aceast perioad reprezenta vrful perioadei de aur a Hollywood-ului. Unele dintre vedetele acelor vremuri sunt: Kim Novak (SUA), Frances Farmer (SUA), Grace Kelly (SUA), Sophia Loren (Italia), Elizabeth Taylor (Anglia), Brigitte Bardot (Fran]a), Simone Signoret (Fran]a) [i, bine\n]eles, Marilyn Monroe (SUA). Machiajul specific anilor ’50 – ‘60 poate fi considerat machiajul pe care \ns`[i Marilyn Monroe l-a promovat. Make-up artistul Allan Snyder a fost cunoscut mai ales pentru c` a fost make-up artistul personal al lui Marilyn Monroe. Spre sf~r[itul vie]ii sale, Marilyn l-a rugat pe Snyder s`-i fac`

tipS&trickS machiajul \n cazul \n care ea va muri \naintea lui. Aceasta a fost una din promisiunile pe care Snyder [i-a respectat-o, dup` moartea lui Marilyn, \n 1962. Dea lungul timpului, machiajul lui Marilyn Monroe a r`mas un clasic chiar [i \n zilele noastre, fiind considerat cel mai elegant stil de machiaj.

Machiajul lui Marilyn Monroe Dac` vrei s`-]i faci singur` un machiaj tipic Marilyn Monroe, o s`-]i dau c~teva sfaturi pentru un machiaj c~t mai apropiat de cel al vedetei americane. Hidrateaz` tenul cu un primer, iar dup` ce acesta a intrat \n piele, aplic` un fond de ten luminos cu o pensul` special`. Dup` ce ai aplicat fondul de ten, modeleaz`-]i fa]a cu un fond de ten mai \nchis la culoare. Modelarea se face sub osul zigomatic, acolo unde avem o umbrire natural`, pe laterala arcadei, [i pe lateralele frun]ii. Eu folosesc un al treilea fond de ten, mai deschis la culoare dec~t nuan]a tenului, pentru a lumina anumite zone ale fe]ei cum sunt: zona dintre spr~ncene, puntea nasului, sub spr~ncean`, deasupra buzelor, col]ul intern al ochilor [i b`rbia. Pudreaz` totul cu o pudr` liber`. Dup` ce pudrez fa]a, mie \mi place s` presez un burete special, pe toat` suprafa]a fe]ei, pentru a face machiajul mai rezistent [i a culca puful de p`r de pe fa]`.

|n locurile unde am folosit un fond de ten mai deschis la culoare, aplic o pudr` irizat`, foarte fin`. Exist` pe pia]` o varietate imens` de pudre iluminatoare, trebuie doar s-o g`se[ti pe aceea potrivit` nuan]ei tenului t`u, astfel c`, dac` ai tenul mai \nchis la culoare, po]i opta pentru pudre iluminatoare cu subton galben, iar dac` ai un ten deschis, ochi alba[tri, p`r blond, atunci opteaz` pentru pudrele cu nuan]` de roz. Blush-ul lui Marilyn era o nuan]` de corai, irizat`. Folose[te un blush de aceast` culoare iar dac` cea pe care o ai este mat`, o po]i amesteca cu pu]in` pudr` iluminatoare. Obrajii trebuie s` par` curba]i. Cu restul de blush de pe pensul` aplic` cu

Se rimeleaz` genele cu mascara maro sau negru, se aplic` gene false, dup` care se rimeleaz` genele din nou. pensula [i pe arcade, pentru a uniformiza culoarea fe]ei. |n pliul pleoapei, aplic` cu o pensul` special` un fard de pleoape bej, maro deschis, ca o umbr`. Pentru ca pleoapa mobil` s` par` mai mare, trebuie aplicat un fard de culoare deschis` pe toat` pleoapa mobil`. Tot pentru a da ochilor un efect

de marire, contureaz` mucoasa ochilor cu un creion bej deschis. Contrar a ceea ce se crede, Marilyn nu avea un eye liner negru, ci maro sau maro \nchis. Contureaz` pleoapa mobil` cu un eye liner de aceast` culoare, apoi cu un creion foarte bine ascu]it contureaz` [i pleoapa fix`, chiar sub gene, continu~nd linia de creion, \ns` f`r` ca aceasta s` se \nt~lneasc` cu cea de pe peoapa mobil`. Deasupra liniei de tu[, trasat` foarte sub]ire pe pleoapa mobil`, Marilyn avea o linie de tu[ auriu. Se rimeleaz` genele cu mascara maro sau negru, se aplic` gene false, dup` care se rimeleaz` genele din nou. Pe vremuri, camerele de filmat aveau tendin]a de a transforma orice nuan]` de ro[u \ntr-o nuan]` de oranj. S. Nyder folosea c~teva culori de ro[u pentru a ajunge la rezultatul dorit. Contureaz` buzele cu un creion ro[u, iar \n col]urile gurii folose[te un creion contur de un ro[u mai \nchis. Umple buzele cu un ruj ro[u, dar nu [i centrul buzei inferioare. Pe centrul buzei inferioare folose[te o nuan]` de ro[u mai deschis, pentru un efect de volum. Aplic` un strop de glos incolor pe centrul buzei inferioare pentru un efect glamorous.

Andreea Ali Make-up Artist

Stop to shop 35

nEwS

n aceast` toamn`, Givenchy [i Hugo Boss au lansat dou` surprize senza]ionale: Dahlia Noir (GIVENCHY) [i Boss Nuit (HUGO BOSS). “Vinova]ii” pentru evenimentele de lansare au fost cei de la Kendra, care au marcat momentul prin dou` ac]iuni \n cadrul magazinului din incinta Unirea Shopping Center.

boss nuit

{ntre senzualitate }i mister

Boss Nuit

Givenchy Dahlia Noir sau

Christian Dior afirma c “Parfumul spune despre o femeie mai multe dect propriul scris.”. Parfumul este, prin defini]ie, esen]a care ne \mbrac, vorbind despre gusturile noastre \n materie de arome. El poate s fie mesagerul perfect pentru o stare de spirit, o atitudine, etc. Marile Case de Parfumuri lanseaz mereu noi esen]e, menite s satisfac cele mai exigente gusturi. 36 Stop to shop

Parfumul are un statement care te incit`: “mica rochie neagr`: confidenta mea, capturat` \ntr-o sticl`.”. Te duce cu g~ndul la str`zile din Roma, \n miez de noapte. Ea poart` rochia neagr`. Tocurile pantofilor se aud \n lini[tea \mprejurimilor. Cu o sticl` de [ampanie \ntr-o m~n` [i

nEwS dou` pahare \n cealalt`, intr` \ntro cl`dire. Urc` la primul etaj. Restul este poveste… BOSS Nuit Pour Femme reprezint` noutatea sofisticat` de la Boss. Mirosul ademenitor [i feminin \[i are inspira]ia \n cel mai puternic simbol al stilului feminin: “the little black dress”, confidentul \ncrez`tor al fiec`rei femei. BOSS Nuit a fost creat ca o completare perfect`, atingerea esen]ial` \nainte de a ie[i pe u[`. Este realizat prin asocierea \ntre aroma senzual-foloral`, violet` [i iasomia care ofer` o aur` feminin`. Piersica alb`, \n combina]ie cu Aldehide \n nota de v~rf, d` aspectul str`lucitor.

une tradi]ional` asupra feminit`]ii, generoas` [i protectiv`, fiind modernizate prin combinarea unor ingrediente misterioase [i fermec`toare. Feminin, gra]ie notelor florale, dar [i elegant, datorit` notelor lemnoase, Dahlia Noir

reprezint` chintesen]a stilului Givenchy. Reprezentan]ii Kendra [i-au exprimat convingerea c` femeile care vor opta s` poarte unul dintre aceste parfumuri nu vor regreta alegerea f`cut`. “Am lansat dou` produse excep]ionale. A[a cum ne-am obi[nuit deja clien]ii, oferim cele mai noi [i calitative produse. Kendra din Unirea Shopping Center este universul celor care [tiu c` noutatea poart` un singur destinatar: iubitorul excelen]ei \n materie de parfumuri, make-up & beauty.”, declar` Oana Vlagali, reprezentant Kendra. Roxana Bichi[

GiVenCHy daHLia noir C~nd spui Givenchy perfumes atmosfera devine \nc`rcat` de miresme unice, persistente, fascinante. Universul mental prinde via]`, iar imagina]ia se treze[te mai intens ca niciodat`. Sub semn`tura Casei Givenchy s-au n`scut unele dintre cele mai apreciate parfumuri. Dahlia Noir este primul parfum creat sub \ndrumarea lui Ricardo Tisci [i \ntruchipeaz` o femeie misterioas`, atipic`. Are o identitate olfactiv` fermec`toare, intens` [i pudrat`, floral` [i luminoas`. Dahlia Noir radiaz` fl`c`rile dorin]ei. Un parfum Couture \n linii pure, un neo-clasic al c`rui senzualitate extrem` provine de la o r`sucire surprinz`toare a imagina]iei, o \ntoarcere la luxul suprem. Notele sale pudrate evoc` bl~nde]e matern` [i o vizi-

Stop to shop 37

SpEcial

O nou` dimensiune [n

shOPPinG 38 Stop to shop

|n Romnia moda este deja la ea acas. Pe lng succesul \nregistrat peste hotare de designeri romni, din ce \n ce mai multe brand-uri interna]ionale de renume intr pe pia]a noastr, aducnd mai aproape de iubitorii de fashion noile colec]ii. Este, de altfel, [i o reconfirmare a faptului c acest segment a evoluat mult, iar romnii sunt din ce \n ce mai apleca]i ctre trend-uri. C~nd vine vorba de Italia, cuvintele sunt de prisos. Nu cred c` exist` persoan` care s` nu fie familiarizat` cu no]iunea de “Italia, patria modei”. |mi este greu s` accept c` ar putea avea cineva vreo obiec]ie dac` spun c` asocierea cuvintelor “brand” [i “italienesc” atrage automat dup` sine aprecieri de genul “calitate”, “stil”, “la mod`”. Iar dac` al`turi de m`rci “made in Italy” mai po]i

SpEcial

pleca acas`, dup` sesiunea de shopping, [i cu alte outfit-uri semnate de designeri cunoscu]i [i aprecia]i interna]ional, atunci cu at~t mai mare poate fi satisfac]ia unui iubitor de mod`.

Multibrand [i exclusiv Sezonul toamn`-iarn` 2011/2012 aducea un aer nou [i

sofisticat peisajului fashion din Rom~nia prin deschiderea magazinului Dimensione Danza, brandul italian premium ale c`rui colec]ii sunt inspirate din moda str`zii newyorkeze. Elegan]ei i-au fost atribuite noi valen]e la baza c`rora stau naturale]ea [i libertatea de mi[care, iar succesul acestui stil a determinat treptat cre[terea num`rului de brand-uri premium din acela[i registru [i,

implicit, nevoia de extindere. â&#x20AC;&#x153;Astfel c` ne bucur`m s` anun]`m deschiderea Danza Boutique, un magazin multibrand dedicat femeii urbane c`reia \i place s` c`l`toreasc`, s` descopere mereu locuri noi [i s` \[i petreac` timpul cu familia [i cu prietenii. Stilul promovat va fi unul expresiv, creativ, autentic dar \ntotdeauna func]ional [i actual.â&#x20AC;?, spun reprezentan]ii magazinului.

Stop to shop 39

SpEcial Selec]ia de brand-uri interna]ionale premium, exclusiv \n Rom~nia prin Danza Boutique, include: Twin-Set, Toy G, Humanoid, Superfine, dar [i ASH, Religion, American Vintage, Dimensione Danza.

New collection Colec]ia Twin-Set pentru sezonul 2012/2013 se remarc` prin linii senzuale, foarte accesorizate [i rafinate. De la tricotajele extrem de fine din ca[mir, la rochii, topuri sau pardesie, \ntreaga colec]ie este definit` de seduc]ie. Un imn \nchinat elegan]ei \n toate formele sale â&#x20AC;&#x201C; de la cea mai \ndr`znea]` la cea mai delicat` â&#x20AC;&#x201C; tocmai pentru c` se dore[te a fi un tribut adus lumii feminine at~t de plin` de nuan]e. TWIN-SET este un brand italian creat \n 1990 de designer-ul Simona Barbieri, specializat pe tricotaje speciale, cu broderii [i aplica]ii pre]ioase realizate manual. Gra]ie tehnicilor inovatoare de imprimare [i vopsire, colec]iile Twin-Set by Simona Barbieri au cunoscut succesul \nc` de la debut. Brand-ul s-a extins cur~nd \n toat` lumea [i a devenit unul de referin]` pentru femeia contemporan`, elegant` [i atemporal`, care ador` s` se joace cu moda. Design-ul colec]iei toamn`iarn` 2012/2013 HumANoID s-a n`scut ca expresie a libert`]ii de improviza]ie. Suprapunerile specifice brand-ului au fost reexaminate. Propor]iile las` loc liber interpret`rilor: este un pulover

40 Stop to shop

lung sau o rochie? Tonurilor de p`m~nt specifice le sunt al`turate nuan]e de ocru, orange african, albastru [i verde marin, dar [i pasteluri pr`fuite [i negru. HumANoID s-a n`scut \n Olanda \n 1981, nu dintr-o filosofie, ci din dorin]a designer-ilor Sandra Harmsen [i Hans Boelens de a crea haine din materiale naturale, extrem de confortabile. Dup` 30 de ani de la apari]ie, Humanoid este un brand care nu caut` aten]ia publicului cu orice pre], dar care are un loc bine stabilit \n lumea modei gra]ie sentimentului de familiaritate pe care \l insufl`. SuPERFINE a fost creat acum 10 ani, la Londra de c`tre Lucy Pinter [i Flora Evans [i a cunoscut succesul datorit` stilului inovator \n care jean[ii rock and roll

SpEcial au fost reinterpreta]i cu un aer londonez. Superfine se num`r` printre primele brand-uri care a introdus jean[ii skinny \n colec]iile sale, câ[tigând astfel fani din întreaga lume [i devenind un punct de reper pentru multe fashion icons ale momentului. Jean[ii Superfine sunt un amestesc interesant între punk [i conservator, creând un stil curat, cu accent pe materiale [i detalii interesante, de cele mai multe ori ascunse. Colaborarea cu Pier Spa, cunoscutul produc`tor al brand-urilor Balenciaga, Balmain, Chloe, Dior [i Lagerfeld, a contribuit semnificativ la evolu]ia Superfine într-un brand premium. ToY G este o marc` de \mbr`-

c`minte [i accesorii ce apar]ine aceluia[i produc`tor ca [i brandul PINKO – grupul Cris Conf din Italia. TOY G este expresia suprem` a hainelor originale, glamour, feminine [i versatile, gra]ie experien]ei de peste 30 de ani a creatorilor s`i. Femeile care iubesc TOY G sunt atente la imaginea proprie [i [tiu s` fie la mod` \n orice moment al zilei: la \nt~lnirile de afaceri de la birou p~n` seara c~nd se \nt~lnesc cu prietenii pentru cin`. TOY G poate fi partenerul ideal \n materie de haine [i accesorii, datorit` variet`]ii, versatilit`]ii pieselor, materialelor excelente [i aten]iei pentru detaliu. Text: Carmen Cristea Foto: Armand Ionescu

Stop to shop 41

FaShion StylE

o combina]ie cromatic` senzual`, 2 piese cu croial` minimalist`, dar feminin`. Fusta conic` cu talie \nalt` pune \n valoare silueta, iar bluza lejer` este o completare extrem de modern` at창t pentru birou, c창t [i pentru ocaziile speciale. Accesoriile ton pe ton dau un aer luxos \ntregului outfit iar bijuteriile statement, dispuse \n mai multe straturi, \i subliniaz` modernitatea. Colec]ia FW Eponge Fashion Paris

42 Stop to shop

FaShion StylE Pantalonii 7/8 feminini [i cambra]i, \n tendin]e \n acest sezon, se al`tur` perfect bluzei cu volane ample - reinterpretare plin` de farmec a bluzelor romantice ale \nceputului anilor '80. Accesoriile \n ton dau un plus de savoare iar bijuteriile opulente completeaz` \ntregul outfit. Colec]ia FW Eponge Fashion Paris

Stop to shop 43

FaShion StylE

o rochie elegant` [i extrem de stilat`, inspirat` din stilul inconfundabil al anilor '50 cu silueta clepsidr` [i suprapuneri ultrafeminine de dantel` pe satin. Are o croial` care pune extrem de bine \n valoare silueta [i o sculpteaz` \n cel mai frumos mod cu putin]`, f`c창nd fiecare femeie s` se simt` ca o div` \n propria piele. Colec]ia FW Eponge Fashion Paris 44 Stop to shop

FaShion StylE

un mixt interesant \ntre croiul [i silueta minimalist` a anilor '20, atitudinea, accesoriile [i look-ul prin excelen]` feminin al anilor '50 [i elemente subtile de inspira]ie androgin`, pentru o ]inut` business impecabil`. Colec]ia FW Eponge Fashion Paris Stop to shop 45

FaShion StylE

Este o ]inut` extrem de feminin` cu accente subtile Pin-up inspirate din anii '50. Mixul senzual de texturi, dantel`, satin [i tricot fin, \mpreun` cu combina]ia rafinat` de nuan]e sunt puse perfect \n valoare, datorit` accesoriilor animal print care completeaz` outfit-ul, d창nd un aer foarte modern. Colec]ia FW Eponge Fashion Paris 46 Stop to shop

FaShion StylE

un trench masculin foarte trendy, cu evidente influen]e retro reinterpretate. Nasturii metalici [i bridele duble cu rive]i metalici dau un aer tineresc [i subtil nonconformist acestei ]inute inspirate de stilul anilor '50-'60. Colec]ia FW Eponge Fashion Paris 48 Stop to shop

FaShion StylE

o rochie elegant` [i stilat` care, datorit` combina]iei rafinate de materiale, poate fi purtat` at창t la birou, pentru a compune \mpreun` cu un sacou [i accesoriile potrivite ]inute business luxoase, c창t [i \n ocazii mai speciale, \n func]ie de accesorizare [i atitudine. Colec]ia FW Eponge Fashion Paris Stop to shop 49

FaShion StylE

Este o ]inut` casual-elegant` cu influen]e militare subtile [i cool. Jacheta este groas`, de iarn`, la dou` rânduri de nasturi, cu epole]i [i buzunare cu clape, cordonul \i d` un aer tineresc “very british” care d` farmec [i \nnobileaz` aceast` combina]ie monocrom`. Accesoriile dau un aer luxos [i relaxat \ntregului outfit. Colec]ia FW Eponge Fashion Paris 50 Stop to shop

FaShion StylE

Combina]ia de materiale [i cromatica rafinat`, luxoas` este specific italian`, dar croiala [i accesorizarea sacoului cu guler brodat duce mai degrab` cu g창ndul la anii '50-'60, la ]inutele British extrem de cool [i stylish ale lui Roger Moore - personajul principal care a inspirat aceast` elegant` colec]ie cu aer neoretro. Colec]ia FW Eponge Fashion Paris 52 Stop to shop

FaShion StylE

Este o ]inut` cu accente British, o combina]ie inedit` de catifea [i stof` cu carouri fine ce reinterpreteaz` deja clasica cotier` [i \i d` noi valen]e decorative [i stilistice, adapt창nd-o la un look casual-elegant perfect at창t pentru office, c창t [i pentru timpul liber. Colec]ia FW Eponge Fashion Paris Stop to shop 53

BEauty Shop

89Rocher

47o2llection

lei

Yves

B&B C endra [i K

Set L’E A iSSEY u D’iSSEY M iYAKE (ap` de toale

t` 10 du[ 30m l + lo]iu 0ml + crem` d e ne de co rp 75ml)

54Rocher

Balsam hr`nitor pentru Yves corp cu ulei de argan TRADiTioN DE HAMMAM

lei

Exfoliant oriental pentru corp TRADiTioN DE HAMMAM

(Cutie 150 ml)

Ap` de parfu m VANiLLE NoiR E

(Cutie 150 ml)

(Vaporizator 50 mll)

Pudr` pulbere

(Cutie 20 g)

Promo]ie disponibil` \n magazinele Kendra [i B&B Collection.

-20% pentru orice fond de ten L’oreal Paris.

ere reduc

54 Stop to shop

lei

Yves

19R5ocher lei

Yves

32o4llection lei

B&B C endra [i K

(ap` de toalet` 50ml + trus` de toalet`)

20%

56Rocher

Set L’EAu D’iSSEY FLoRALE iSSEY MiYAKE

Yves

Rimel efect alungire 360°

lei

(7 ml)

89Rocher

30%

gazinele Kendra [i B&B

ere reduc

66Rocher lei

-30% discount pentru toate mascara de la REVLoN

hi entru oc L ental` p A fundam Ti-AGE GLoB15 m) (Tub AN

Promo]ie disponibil` \n magazinele Kendra [i B&B Collection.

Crem` de noapte ANTi-AGE GLoBAL

(Cutie 50 ml)

lei

(30 ml)

Crem`

Fond de ten efect natural PuRE LiGHT

Yves

14R0ocher

Yves

11R0ocher lei

Yves

Nou de la Rimm el London MACH PERFEC Ti oN la pre]ul spec Promo]ie disponib ial! il` \n ma

B&B C endra [i K

Collection.

29ollection

BEauty Shop

lei

14R0ocher lei

Crem` de zi ANTi-AGE GLoBAL

Yves

85ollection lei

(Cutie 50 ml)

Set LE PARFuM ELiE SAAB

(ap` de toalet` 50ml + crem` de du[ 50ml + lapte de corp 50ml)

B&B C endra [i K

36o6llection lei

B&B C endra [i K

Set mascara MARiE DALGAR Stop to shop 55

lEc}ia dE kEmpo

KemPO zeul sporturilor de lupt`

56 Stop to shop

Ce au \n comun marii sportivi ai Romniei? Campioni olimpici, paralimpici, mondiali, europeni sau na]ionali? |n afar de faptul c ne-au fcut mndri c suntem romni, ei au descope rit unul dintre cele mai atractive sporturi de lupt din lume, ca metod alternativ de antrenament. Vorbim despre Kempo, regele artelor mar]iale mixte, cel mai vechi [i mai complex sport din istoria artelor mar]iale. |n Romnia, acest sport este condus de profesorul Amatto Zaharia, Pre[edintele Federa]iei Romne de Kempo, care de peste 30 de ani se afl \n slujba acestei arte mar]iale. Amatto Zaharia se implic prin toate mijloacele de care dispune pentru promovarea acestui sport \n ]ara noastr [i \n lume, crend o adevrat pepinier de campioni mondiali [i europeni. KEMPO la Jocurile Olimpice ?! Un vis frumos care ar putea deveni cndva realitate. Roxana Bichi[

lEc}ia dE kEmpo Kempo. Orice femeie trebuie s` st`p~neasc` suficiente trucuri de autoap`rare, mai ales \n zilele noastre.”, spune Camelia Potec.

ruxandra dragomir Pre[edinta Federa]iei Rom~ne de Tenis spune: “Am ales Kempo MMA pentru c` este o form` eficient` prin care ne eliber`m de energia negativ`. Venim la antrenamente de un an [i, chiar dac` mul]i nu \n]eleg ce ar putea avea \n comun tenisul cu acest sport de lupt`, pot s` spun c`, de[i din afar` sportul alb poate p`rea unul lini[tit, el necesit` foarte mult consum de energie. Chiar dac` Kempo este un sport de lupt`, nu \nseamn` c` trebuie s` [i r`ne[ti pe cineva. Dimpotriv`, te face s`-]i respec]i adeversarul. |n cazul Dianei, este perfect pentru a o mai domoli [i \n timp ce aici este ca o r`zboinic`, acas` se transform` \ntr-o adev`rat` domni[oar`”.

din pasiune pentru Kempo

Camelia Potec Campioana olimpic` a \nceput practicarea Kempo-ului ca o metod` alternativ` de \mbun`t`]ire a calit`]ilor [i performan]elor psiho-fizice. Antrenamentele se desf`[oar` sub atenta supraveghere a profesorului Amatto Zaharia, Pre[edintele Federa]iei Rom~ne de Kempo. “P~n` acum nu am fost nevoit` s` m` ap`r, dar cred c` este foarte bine s` [tii s` te fere[ti de r`uvoitori, de aceea am [i ales

Stop to shop 57

lEc}ia dE kEmpo

Vali Porci[teanu Campionul na]ional de raliuri en titre este [i el unul dintre elevii lui Sensei Amatto Zaharia. “A fost o experien]` incendiar` [i la propriu [i la figurat. Întâi pentru c` am înv`]at în sfâr[it cum s` îmi folosesc pumnii [i picioarele, iar apoi de la efortul fizic pe care l-am f`cut cu sensei Amatto m-am înc`lzit atât de tare c` sim]eam c` iau foc la propriu!”, a spus Porci[teanu.

alin moldoveanu “Auzisem de la colegii mei lucruri extraordinare despre Kempo. Pot spune c` la prima lec]ie de Kempo MMA cu maestrul Amatto Zaharia, am realizat c~t de important [i benefic este pentru fiecare s` [tie s` st`p~neasc` tehnici elementare de autoap`rare. Con-

58 Stop to shop

trolul respira]iei este asemanator cu cel din tir.", a ar`tat Alin Moldoveanu, care \n luna august a cucerit la Jocurile Olimpice prima medalie de aur din cariera sa, la proba “pu[c` cu aer comprimat 10 m” cu un scor total de 702,1 puncte.

eduard novak “Primul meu antrenament de Kempo a fost o experien]` cu adev`rat inedit` [i mi-a insuflat o doz` mare de \ncredere \n propriile puteri. |i mul]umesc profesorului Amatto Zaharia c` m-a invitat s` cunosc tainele acestui sport de lupt` extrem de complex at~t ca tehnic` de lupt`, c~t [i ca metod` de disciplinare [i educa]ie.”, sus]ine Eduard Novak, medaliat cu aur la Jocurile Paralimpice 2012.

lEc}ia dE kEmpo mihai Leu La invita]ia profesorului Amatto Zaharia, Maestru Emerit al Sportului, Mihai Leu a intrat pentru prima oar` într-o sal` de Kempo. Echipat corespunz`tor, el a deprins câteva tehnici de baz`. “Pentru mine, primul antrenament de Kempo a reprezentat o adev`rat` provocare. Mai ales c` sportul, în general, r`mâne marea mea pasiune. Amatto îmi este prieten de mult timp [i am acceptat cu pl`cere invita]ia lui de a îmi ar`ta asem`n`rile dintre Kempo [i box.”, a declarat Mihai Leu, primul rom~n care a devenit campion mondial de box profesionist.

stop To shop [i Lec]ia de KEMPo Stop To Shop va avea onoarea ca Maestrul Emerit al Sportului [i Pre[edinte al Federa]iei Rom~ne de KEMPO, Sensei Amatto Zaharia, s` semneze un serial dedicat acestui sport: KEMPO MMA. Maestrul va oferi sfaturi [i va dezv`lui tehnici ale KEMPO, astfel \nc~t tainele artelor mar]iale mixte s` nu mai fie un secret pentru cititorii Stop To Shop. Maestrul este cel care a reu[it în anul 2000 s` conving` Ministerul Tineretului [i Sportului c` „arta luptei totale” sau Kempo merit` s` fie recunoscut` la nivel na]ional. Dup` aproape 35 de ani de lupt` [i activitate, Kempo [i MMA-ul au devenit în România sinonime cu Amatto Zaharia. „Suntem lupt`tori. Mergem pân` la cap`t”, î[i rezum` Amatto Zaharia toat` cariera de lider [i deschiz`tor de drumuri.

Stop to shop 59

magazin dE SuFlEt Laura Teodoru face parte din echipa Digi 24 [i prezint` [tirile sportive. Ea nu este doar o vedet` de televiziune. Laura se eviden]iaz` ca o femeie complex` care iube[te o carte bun` „omul frumos” a lui Dan Puric, ador` un parfum plin de senzualitate [i feminitate – „Coco mademoiselle” by Channel [i descrie ca fiind o diminea]` perfect` cea petrecut` „undeva la Cannes, pe malul m`rii, cu soare din bel[ug, la Paris ]i roma. Plus alte sfaturi ultile un croissant by Laura Teodoru aburind, o cafea excelent` [i o stare de bine”.

shopping

60 Stop to shop

concurS

Strict masculin!

TRENDS by Adina Buzatu [i Revista SToP To SHoP te invit` la concurs! Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 – 11.00, \n data de 29 noiembrie 2012, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i câ[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TRENDS by ADiNA BuZATu!

Câte filme a f`cut Andi Vasluianu?

Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop! Stop to shop 61

magazin dE SuFlEt Pentru c` o persoan` cu astfel de gusturi nu are cum s` nu de]in` o rela]ie special` cu shopping-ul [i moda, Stop To Shop a invitat-o s` ne spun` povestea.

Eternul Paris „Povestea mea cu dragostea pentru hainele frumoase este lung` [i a \nceput, evident, din copil`rie. Întotdeauna am apreciat femeile elegante [i hainele frumoase ale mamei. Sincer, nu sunt o fashion addicted, dar, ca orice femeie, \mi place s` cump`r haine mai ales atunci c~nd merg \n vacan]`. Relaxarea dat` de o vacan]` reu[it` trebuie musai împletit` cu o sesiune serioas` de shopping. La Paris, în prima mea vizit` în acest ora[ minunat, am descoperit dou` magazine minunate [i lumea lor de poveste, Maje [i Manoush. Le-am descoperit c~nd eram \n c`utarea unei rochii pentru un eveniment special în via]a mea, botezul fiicei mele, Sophie. De atunci, de c~te ori ajung \n Paris \mi rezerv timp [i bani pentru a trece [i pe la aceste magazine.

Povestea italian` Un alt ora[ ideal pentru shopping este, evident, Roma. Aici prefer îns` magazinele mici, aflate pe str`zile vechi ale ora[ului, unde po]i g`si mereu haine vintage [i accesorii absolut senza]ionale, la pre]uri foarte bune.

62 Stop to shop

La Paris, în prima mea vizit` în acest ora[ minunat, am descoperit dou` magazine minunate [i lumea lor de poveste, Maje [i Manoush.

magazin dE SuFlEt un alt ora[ ideal pentru shopping este, evident, Roma. Aici prefer îns` magazinele mici, aflate pe str`zile vechi ale ora[ului, unde po]i g`si mereu haine vintage [i accesorii absolut senza]ionale, la pre]uri foarte bune. {i pentru c` tot a venit vorba de accesorii, trebuie s` m`rtusiesc c` am [i eu, ca orice femeie, un mic defect, sau o sl`biciune: cea pentru accesorii. Le prefer întotdeauna pe cele de calitate. A[a c` m-a]i prins: îmi plac accesoriile de la Chanel, pentru c` \ntotdeauna p`streaz` o linie clasic`, chiar dac` \[i schimb` culorile. {i cum sunt fan accesorii nu a[ putea s` nu le men]ionez pe cele ale celor de la Prada sau Gucci. Iar dac` vorbim de Gucci, sunt un mare fan al pantofilor lor; am câteva perechi acas` c`rora nu le-am putut rezista [i pe care \i potrivesc pentru orice ocazie.

Trucuri De fiecare dat` când merg pe strad` [i v`d o femeie frumos accesorizat` îmi amintesc de sfaturile Ramonei Voicu, cea pe care am avut norocul s` o am drept personal shopper la o sesiune de shopping. De la ea am înv`]at c`

|n general, cel mai mult timp \l pierd \n magazinele de \nc`l]`minte unde probez ore \n [ir. Sunt spaima vânz`torilor din magazinele de pantofi.

accesoriile fac diferen]a, c` dac` ai accesorii scumpe hainele pot fi [i de la firme de larg consum, \ntruc~t nu se va sim]i. Este minunat s`-]i pui o geant`, un pantof, o e[arf` de calitate cu haine luate din boutique-uri sau de la magazine precum H&M. Un alt truc pe care vi-l dezv`lui este c` trebuie s` ai \n dressing o pereche de pantofi nude, un pardesiu de la Burberry, tricouri basic - pe care le po]i asorta cu orice [i jeans clasic. Tot Ramona m-a \nv`]at s` combin stilul sport cu cel elegant sau casual, [i s` p`strez o linie feminin`. Am \nv`]at s` pot pune la o fust` de dantel` o pereche de adida[i.

Pantofii [i orele de prob` De cele mai multe ori, îns`, mi se \nt~mpl` s`-mi iau haine f`r` s` am acest scop atunci când ies din cas`; m` atrage ceva \ntr-o vitrin` [i \mi cump`r. |n general, cel mai mult timp \l pierd \n magazinele de \nc`l]`minte unde probez ore \n [ir. Sunt spaima v~nz`torilor din magazinele de pantofi. Iar recent m` mândresc cu câteva noi achizi]ii, pentru c` am descoperit de cur~nd un magazin-boutique care merge exact pe stiul Manoush, dar pre]urile sunt mult mai accesibile. Este un boutique cu nume fran]uzesc, LouLou Boutique, piesele sunt unicat, lucrate manual [i foarte originale. Deja cu rochi]a mea multicolor` de la LouLou fac furori la locul de munc`.”. Roxana Bichi[

Stop to shop 63

Story oF...

John Jacob Astor [i

madeleine POvestea din sPatele POve}tii |n timpul lunii de miere, Madeleine a r`mas \ns`rcinat` [i chiar [i-a dorit ca cel mic s` se nasc` \n America. Astfel, John rezerv` bilete la clasa i pe RMS Titanic. Se \mbarc` la Cherbourg, Fran]a. Astor era cel mai bogat om de la bord. El a c`l`torit avĂ˘nd propriul valet, iar so]ia lui propria servant` [i o asistent`. 64 Stop to shop

De multe ori, via]a \]i ofer` o a doua [ans`. Se spune c` iubirea nu ]ine cont de v~rst`. Dar ce este de f`cut atunci c~nd diferen]a de ani afecteaz` statutul social? Trebuie s` alegi \ntre â&#x20AC;&#x153;gura lumiiâ&#x20AC;? [i dreptul la fericire? O variant` de r`spuns la aceste \ntreb`ri este oferit` de povestea lui John Jacob Astor [i Madeleine. J.J. Astor [i-a oferit o a doua [ans`, a ignorat regulile anilor 1912 [i a \ncercat s` fie fericit. Din p`cate, povestea de iubire cu Madeleine a fost curmat` \n cel mai crunt mod: c`l`toria pe Titanic.

celebrul nume astor Colonelul John Jacob Astor IV era businessman, inventator,

scriitor [i membru al proeminentei familii Astor. El a servit ca [i locotenent colonel \n r`zboiul americano-spaniol, [i-a f`cut datoria c`tre patrie, \ns` principala lui preocupare erau afacerile imobiliare, incluz~nd aici emblema new-yorkez`, Hotelul Waldorf-Astoria. J.J. s-a n`scut \n New York, \ntr-una dintre cele mai bogate familii din Statele Unite. Dup` ce a absolvit Universitatea Harvard, a decis s` se c`s`toreasc` \n 1891 cu Ava Lowle Willing. |mpreun` au avut doi copii, William Vincent Astor [i Ava Alice Muriel Astor. Gurile rele spuneau \ns` c` fata nu ar fi fost fiica lui John, ci rezultatul unei aventuri amoroase a so]iei lui cu un anume Hatch. Astor \ncerca s`

Story oF... nu plece urechea la rùt`]ile din cercurile mondene. |[i vedea de afacerile sale. Mai mult, scria nuvele, patenta inven]ii [i avea grij` s` produc` milioane de dolari din afacerile imobiliare. Ducea mai departe renumele unei familii de vi]` nobil`, fructific~nd fiecare oportunitate de business, asa cum o f`cuser` [i str`mo[ii sì. Poate cea mai cunoascut` reu[it` a sa este construc]ia Hotelului Astoria, ridicat \n 1897. Apoi, prin fuziunea cu Hotelul Waldorf al v`rului sù, William Waldorf Astor, a luat na[tere complexul din New York Waldorf-Astoria Hotel. |ntruc~t sim]ea c` nu se mai reg`se[te \n c`snicia cu Ava, John decide ca \n 1909 s` in-

tenteze divor]. Vestea a c`zut ca un tr`snet \n \nalta societate american`, d~nd na[tere b~rfelor [i acuzelor.

Mult prea tĂ˘n`ra Madeleine Doi ani mai t~rziu, John reu[e[te s` atrag` numele Astor \ntrun nou scandal. |ndr`gostit nebune[te de Madeleine Talmadge Force, decide s` se c`s`toreasca cu ea. Madeleine avea 18 ani, iar el 47. Nunta are loc \n septembrie 1911. Mama lui Madeleine a sperat mereu c` fiica ei va reu[i s` ob]in` o c`s`torie excep]ional`. Iar pentru a fi sigur` c` visul ei se va \mplini, [i-a trimis copila la [coli private de elit` [i i-a antamat lec]ii de tenis. La acea vreme, acestea erau c`ile prin care putea intra \n cercurile sociale \nalte, av~nd [anse crescute s` \nt~lneasc` un b`rbat dintr-o familie bun` [i \nst`rit`. Iar strategia mamei nu a dat gre[. |n timpul unei vizite la Bar Harbor, Maine, \n 1910, t~n`ra \l \nt~lne[te pe John Jacob Astor IV. Recent divor]at, afectat [i de criza v~rstei, lui John nu i-a trebuit mult ca s` o remarce pe Madeleine. T~n`r`, frumoas`, plin` de via]`, p`rea a fi a doua lui [ans` la fericire. Astfel c`, \n acela[i an, Madeleine este introdus` oficial \n societate \n cadrul evenimentului de debut organizat \n decembrie. |n anul urm`tor, tat`l tinerei anun]` logodna ei cu John, anun] care nu a fost primit cu \nc~ntare

de niciun membru al \naltei societ`]i. Se discuta asiduu despre diferen]a de v~rst`, despre diferen]a de statut social, fiind lansate acuze grave c` fata provenit` dintr-o familie modest` are \n g~nd s` v~neze o imens` avere. Cei doi au \nceput s` aib` mari probleme \n organizarea nun]ii lor. Mai mult, \n acord cu termenii divor]ului lui John de fosta so]ie, el nu se putea rec`s`tori \n New York. |n plus, nu reu[eau s` g`seasc` un ofi]er de stare civil` care s` oficieze c`s`toria. Enervat la maxim de aceste peidici, Astor decide s` ofere suma de 1.000 de dolari celui care le va oficia ceremonia de c`s`torie. Cu ajutorul unui preot \nc~ntat de bani, cei doi \[i duc la \ndeplinire planul de mariaj. Dup` ceremonie, proasp`tul cuplu pleac` \n luna de miere. ď&#x192;&#x2DC;

Stop to shop 65

Story oF... Titanic-ul John era con[tient c` cei din cercurile sociale \n care vor fi obliga]i s` trìasc` ca [i familie nu vor \nceta s` comenteze [i \[i vor ar`ta v`dit dispre]ul. Astfel, o convinge pe noua sa so]ie s` aib` o lun` de miere prelungit`, d~nd timpului [ansa s` a[eze uitarea peste gurile rele. Cei doi decid s` c`l`toreasc` \n Europa [i Egipt. Din fericire pentru ei, nu to]i cei cu bani le erau inamici. Pentru c` [i ei f`ceau obiectul rùt`]ilor [i b~rfelor, “proasp`t \mbog`]i]ii” le erau al`turi. Printre ace[tia [i o femeie pe numele sù Margaret Brown, r`mas` \n istorie sub numele de “Molly Brown cea de nescufundat”. Ea i-a \nso]it pe cei doi \n Egipt [i \n Fran]a [i dintr-o pur` coinciden]` a fost chemat` \n SUA \n exact aceea[i perioad` \n care familia Astor a decis c` este timpul s` se \ntoarc` la New York. Iar ironia sor]ii a f`cut s` aleag` [i acela[i mijloc de transport. |n timpul lunii de miere, Madeleine a r`mas \ns`rcinat` [i chiar [i-a dorit ca cel mic s` se nasc` \n America. Astfel, John rezerv` bilete la clasa I pe RMS Titanic. Se \mbarc` la Cherbourg, Fran]a. Astor era cel mai bogat om de la bord. El a c`l`torit av~nd propriul valet, iar so]ia lui propria servant` [i o asistent`. Erau ferici]i. Urmau s` devin` p`rin]i. G~ndul c` se \ntorc \n America nu \i speria, fiind convin[i c` lumea avea s` \i lase \n pace,

66 Stop to shop

cu at~t mai mult cu c~t John avea afaceri ce ar fi fost ele \nsele un subiect de discu]ii pozitive [i laudative la adresa familiei. |ns`, \n noaptea de 14 spre 15 aprilie 1912, la ora 23.40, cei doi resimt o zguduitur` extrem de puternic`. John iese din cabin` [i \ncearc` s` afle ce s-a \nt~mplat. |i vine greu s` cread` c` de[i Titanic-ul a lovit un iceberg acest lucru le va pune via]a \n pericol. C~nd lucrurile au \nceput s`

devin` grave, decide s` \i pun` vesta de salvare so]iei sale [i s` o duc` pe punte. La aflarea ve[tii c` mai \nt~i femeile [i copiii sunt cei urca]i \n b`rcile de salvare, are grij` ca Madeleine s` urce printre primele. A \ncercat s` i se al`ture, spun~nd ofi]erului White Star Line c` so]ia lui se afl` “\ntr-o stare delicat`”. La refuzul acestuia, Astor s-a dat \napoi, a \ntrebat care este num`rul b`rcii, [i-a aprins o ]igar` [i i-a \ntins so]iei sale m`nu[ile. Din p`cate, el nu a urcat \n nicio barc`, r`m~n~nd la bordul Titanic-ului, pierind odat` cu nava. Corpul s`u a fost recuperat 10 zile mai t~rziu. Asupra sa a fost g`sit [i un ceas de aur pe care

fiul s`u, Vincent, l-a cerut familiei, purt~ndu-l de atunci f`r` \ncetare. Corpul lui J.J. a fost returnat familiei [i \ngropat \n Trinity Church Cemetery. Madeleine a supravie]uit al`turi de Molly Brown. Ea a fost \n barca cu numarul 4 [i s-a aflat printre cei 705 supravie]uitori care au urcat la bordul Carpathia, vaporul venit \n \nt~mpinarea semnalului de ajutor. Ironia sor]ii a f`cut ca procesul american, intentat ca urmare a tragediei Titanicului, s` aib` loc \n loca]ia ridicata de Astor, Hotelul Waldorf – Astoria. Madeleine Astor a decis ca \n luna iunie s` ofere un dineu \n cinstea c`pitanului Carpathia, pentru a-i mul]umi. Copilul s`u cu J.J. s-a n`scut pe 14 august 1912, pun~ndu-i numele de John Jacob Astor VI. Dup` na[tere, Madeleine a primit ca mo[tenire casa familiei de pe Fifth Avenue din New York [i imobilul Beechwood, al`turi de un fond financiar \n conformitate cu acordul nup]ial. |ns`, ea avea s` piard` mo[tenirea \n cazul \n care se rec`s`torea. Nu se poate spune cu certitudine c~t de mult` iubire a fost \ntre cei doi. Poate c` s-au folosit unul de cel`lalt. Poate c` a existat [i flac`ra dragostei. Cert este c` Madeleine [i-a dorit [i ea dreptul la o a doua [ans` [i \n 1918 a renun]at la mo[tenirea Astor, c`s`torindu-se cu un vechi prieten din copil`rie. Roxana Bichi[

diScovEr thE world

JuRNAL DE C~L~ToRiE

sIcILIa

cu bune [i cu rele

V-am artat \n numerele trecute numai ]ri exotice [i locuri care \]i iau min]ile. Luna asta vreau s m \nso]i]i \n Europa. Sunt sigur c mul]i dintre voi v-a]i gndit s merge]i mcar odat \n Sicilia. Eu am a[teptat vacan]a asta patru luni [i credeam c m va lsa fr cuvinte. Nu a fost a[a. Insula este frumoas, dar sicilienii nu au nicio legtur cu bunul sim] cnd vine vorba despre turi[ti sau cur]enie. Stop to shop 67

diScovEr thE world

oi am aterizat luni dimine]a pe aeroportul din Catania [i am mers ]int` s` ne lu`m ma[ina pe care o \nchiriasem. Am pl`tit 200 de euro pentru un autoturism timp de 7 zile, plus o garan]ie de 300 de euro pe care ne-au returnat-o dup` dou` luni. Apoi am pornit la drum spre San Vito lo Capo, un or`[el pitoresc pe care dac` \l cau]i pe Google Images sau \n pliantele de promovare crezi c` e un col] din Caraibe adus \n Europa. Am mers [i am mers [i am mers de credeam c` vom ajunge la cap`tul p`m~ntului. Dup` 5 ore am ajuns \n San Vito lo Capo, adic` din Sudul \n Nordul Siciliei.

Este un or`[el format din cl`diri vechi, colorate [i cu pu]ine terase, restaurante [i baruri. E ideal pentru cei care vor lini[teâ&#x20AC;Śmult`, mult` lini[te. Plaja din pliant, aia cu nisip alb [i ap` limpede [i turcoaz, nu exista. Era doar efectul Photoshop-ului. |n locul ei am g`sit o plaj` obi[nuit` cu nisip galben, ap` limpede, dar nu turcoaz, [i o st~nc` acoperit` de un nor care este [i simbolul sta]iunii. Am aflat apoi c` San Vito lo Capo este un fel de Vama Veche din Italia, doar c` aici vin mai mult pensionarii [i str`inii. Cazarea

68 Stop to shop

este foarte scump` pentru o astfel de sta]iune. Patru nop]i de cazare \ntr-o camer` cu dou` paturi la un hotel de 3 stele variaz` \ntre 500 [i 1000 de euro. |n vilele particulare pre]urile la prima vedere par mai mici, doar c` dup` ce te cazezi proprietarul \]i spune c` trebuie s` pl`te[ti 16 euro pentru lenjeria pe care dormi [i \nc` 8 euro pentru prosoapele de la baie. Nu ]i le d` acas`, dar trebuie s` le spele [i asta cost`. Mai pl`te[ti 10 euro pe zi pentru aerul condi]ionat [i la plecare le dai 50 de euro pentru a pl`ti femeia de serviciu care cur`]` camera \n urma ta. L~ng` San Vito lo Capo este Riserva Naturale dello Zingaro, pe rom~ne[te Rezerva]ia Natural` a ]iganului. Este locul unde po]i s` \no]i cu delfinii [i s` \i hr`ne[ti \n timp ce ei se joac` pe l~ng` tine. Dr`gu]` sta]iunea, dar nu pentru noi. Am f`cut cale \ntoars` [i am plecat s` ne caz`m \n Palermo. La ie[ire din San Vito lo Capo am v`zut \ns` cel mai frumos apus \ntr-o zon` care sem`na cu un canion, doar c` era sp`lat de mare.

Palermo Dup` 100 de kilometri am ajuns \n Palermo. Cu 400 de euro ne-am rezervat un apartament \ntr-un hotel de 4 stele \n portul ora[ului. Noi am fost patru persoane, iar apartamentul a avut 2 camere [i 2 b`i. Hotel President este curat [i frumos amenajat, dar se \ncadreaz` la categoria 4 stele de acum 15 ani. Cu alte cuvinte, nu v` a[tepta]i s` g`si]i condi]iile din resorturile turce[ti. Un mare avantaj al acestui hotel este c` se afl` la 5 minute de mers pe jos de centrul ora[ului [i de cele mai importante magazine cu suveniruri. |n fa]a hotelului este portul [i \n spateâ&#x20AC;Śei bine, aici ai senza]ia c` ai ajuns la periferia Ferentariului. E plin de cl`diri d`r`p`nate [i de[i crezi c` sunt abandonate, ele sunt arhilocuite. |ntre aceste cl`diri [i lipit` de hotel este [i o parcare privat` pentru care trebuie s` pl`te[ti 13

diScovEr thE world euro pe zi dac` vrei s` \]i la[i ma[ina acolo. Palermo este un ora[ cu o arhitectur` frumoas`, plin de construc]ii cochete, dar l`sate u[or \n paragin`. |nainte s` vizit`m palatele din ora[, noi am mers la Galeria C`lug`rilor Capucini. Eu \mi doream s` ajung acolo din 2007 pentru c` este un loc unic \n lume. [i pe c~t e de unic, pe at~t e de sinistru. C~t e galeria de lung` este tapetat` cu mumii. Sunt c`lug`ri, virgine, copii, nobili [i alte personalit`]i importante ale ora[ului care dup` ce au murit au fost \mb`ls`ma]i cu o]et, pu[i la scurs pe ni[te gr`tare care se afl` \n subsolul galeriei [i apoi sco[i la uscat. Acum stau ag`]a]i pe perere]i [i a[teapt` vizitele turi[tilor. De r`bdare clar nu duc lips` av~nd \n vedere c` prima mumie a fost \mb`ls`mat` \n 1580, se afl` la intrare pe partea st~ng` [i pentru un cadavru vechi de 430 de ani se ]ine tare bine. Ultima \mb`ls`mare a fost f`cut` \n 1920. Feti]a care a murit atunci avea 2 ani [i se afl` acum \ntr-un sicriu de sticl` \n ultima parte a galeriei. Imaginea este [ocant`. Eu am crezut c` doarme. Pielea, p`rul, genele, unghiile, haineleâ&#x20AC;Ś toate arat` ca [i cum ar fi vie. |n galerie nu ai voie s` faci poze, a[a c` dac` vrei ca cei de acas` s` vad` minunea ai dou` variante. Fie faci poze pe ascuns, dar ai grij` la camerele de supraveghere a[ezate pe to]i pere]ii, fie cumperi un album de la intrare. Taxa pentru galeria morbid` este de 6 euro. De la imaginile macabre, am trecut la cele exotice: plaja Mon-

dello. Se afl` la 15 kilometri de port. Aici am g`sit nisipul fin [i apa limpede, turcoaz [i cald` pe care le c`utam. Plaja este \ngust`, dar lung`. Este \mp`r]it` \n dou`. Partea de l~ng` trotuar, plin` cu [ezlonguri [i umbrelu]e, este privat`. Aici pre]urile sunt ciudate. Sunt f`cute \n func]ie de num`rul celor care te \nso]esc la plaj`. Cine merge singur pl`te[te 15 euro, prime[te un [ezlong [i se poate feri de soare sub jum`tate de umbrel`. Noi am intrat 3 pe plaj`. Ne-au cerut 11 euro de persoan`. Eram trei fete. Ele s-au a[ezat pe dou` [ezlonguri sub o umbrel`, iar eu sub umbrela de l~ng` ele. |n timp ce tocmai \ncepusem s` \mi dau cu ulei, unul dintre angaja]ii plajei m` ia cu tot cu [ezlong [i m` pune \n fa]a fetelor. Apoi \mi explic`: " A]i intrat trei persoane \n acela[i timp, a[a c` trebuie s` \mp`r]i]i toate aceea[i umbrel`." Mi-a adus chiar [i regulamentul scris al plajei s` \mi demonstreze c` nu m` minte. Incredibil, dar adev`rat! Un gard alb separ` zona privat` de plaja public`, cea care se afl` l~ng` valuri. Nu v` recomand s` \ncerca]i s` v` pune]i prosopul aici pentru c` este foarte aglomerat. Trei lucruri trebuie s` v` mai spun despre Palermo. 1) Sicilienii nu au mai dat prin ora[ cu m`tura de la Traian. E foarte murdar. 2) Sicilienii vorbesc italian`, italian` [iâ&#x20AC;Śa]i ghicit, iar italian`. Foarte pu]ini te \n]eleg c~nd li te adresezi \n englez`. 3) |n Palermo toate restaurantele, terasele [i pizzeriile sunt \nchise de diminea]a p~n` la ora

19. C~nd ajungi \n cele din urm` s` m`n~nci trebuie s` fii preg`tit s` pl`te[ti \n plus 4 euro, taxa pentru fa]a de mas`, care "trebuie sp`lat`", [i tot ceea ce \]i aduc ei \n plus [i \]i spun c` e din partea casei. Noi am comandat 3 por]ii de paste care costau 30 de euro [i la final am pl`tit 50 de euro pentru fa]a de mas`, p~inea [i apa pe care ni le-au adus "din partea casei".

monreale L~ng` Palermo se afl` Monreale. Este un or`[el de munte cochet [i curat, cu str`zi \nguste [i bine \ntre]inute. Atrac]ia principal` este catedrala dedicat` Sfintei Maria cea Nou` pe care o po]i vizita gratuit. Construc]ia este impresionant`. Exteriorul arat` ca o

fort`rea]`, iar \n interior arcadele imense, sculpturile [i picturile minu]ioase m-au f`cut s` le admir minute \n [ir. Dac` tot eram \n a doua catedral` din Europa ca dimensiune, am asistat [i la o nunt`. Frumos discursul preotului, at~t de frumos \nc~t aproape c` m-a convins s` m` m`rit. Norocul meu c` nu am avut cu cine! Dup` ce le-am urat "cas` de piatr`" ď&#x192;&#x2DC;

Stop to shop 69

diScovEr thE world

mirilor am plecat s` m~nc`m \nghe]at`. E delicioas`! Am g`sito \n toate formele, \n zeci de arome [i culori, iar por]iile erau imense [i costau doar 2 euro.

taormina

umbrel`. |n Giardini Naxos portul este zona cea mai frumoas`. Pe o latur` are nisip fin, ap` calm`, leandri [i ambarca]iuni de toate dimensiunile. Pe cealalt` are roci negre vulcanice de care se sparg valuri agitate. De aici po]i pleca \n larg cu o barc` pentru a vizita L'Isola Bella [i Laguna Albastr`. O c`l`torie cost` 25 de euro de persoan` [i dureaz` o or`. Apoi cu 2,50 euro po]i lua autobuzul dus \ntors c`tre Taormina. Ora[ul se afl` \n v~rful unui munte [i drumul p~n` la el \]i taie r`suflarea. Este \ngust, plin de serpentine [i la fiecare curb` ai senza]ia c` autobuzul se va pr`bu[i \n pr`pastie. E adrenalin` curat`. Prima oar` c~nd l-am parcurs m-am

Dup` patru zile de Palermo, am plecat c`tre Taormina. Sudul Siciliei este plin de turi[ti str`ini, a[a c` aici nu am mai avut parte de pove[ti ca cele din Nord. Neam cazat \n Giardini Naxos la Villa Linda. Este un hotel mic, frumos, curat, iar camerele sunt tare romantice. Noi am pl`tit 200 de euro pentru trei nop]i [i am avut bonus un balcon de unde am admirat vulcanul Etna [i ziua [i noaptea. L~ng` hotel era plaja cu nisip gri [i [ezlouri de 5 euro pe care le-am primit cu tot cu f`cut verde la fa]` de fric`. Odat` cobor~t` din autobuz am descoperit Taormina. Este un ora[ foarte frumos, care \mbin` arhitectura mediteraneean` cu monumente antice [i cl`diri medievale. Teatrul Grec este o adev`rat` oper` de art` care dateaz` din secolul al IIIlea. Nu numai c` este at~t de bine \ntre]inut \nc~t te trimite \ntr-

70 Stop to shop

o c`l`torie \n timp, dar ofer` [i o imagine spectaculoas` asupra vulcanului [i m`rii Ionice. Aici \nc` se mai ]in spectacole. Noi am nimerit \n timpul unui festival de film. Biletul de intrare cost` 8 euro [i merit` fiecare cent. Pe lista vizitelor obligatorii trebuie neap`rat s` trece]i Biserica Sf~n-

tului Pancrazio, Domul Sf~ntului Nicolo [i Castelul din Taormina, o fort`rea]` medieval` foarte interesant`. Ora[ul este format din str`du]e pline cu magazine de suveniruri, dulciuri [i obiecte artizanale, terase, restaurante [i pie]e romantice. |n weekend e at~t de aglomerat cu turi[ti \nc~t abia ai pe unde s` calci. Despre m~ncare nu am ce s` v` spun, pentru c` eu am f`cut exces de fructe, \nghe]at` [i paste. Dup` ce am colindat [apte zile prin Sicilia, noi ne-am f`cut bagajul [i am decolat c`tre Bucure[ti. A fost o vacan]` plin` de surprize de toate felurile pentru mine, dar voi, cei care a]i citit povestea noastr`, [ti]i acum la ce s` v` a[tepta]i dac` v` hot`r~]i s` vizita]i Sicilia de la Sud la Nord. Florentina Ilie