Sumar
“ ” Nr. 123 - Decembrie 2012
De vorb` cu
Alex Dima 24
10
Iubesc foarte multe \n Rom~nia. Nu pot s` spun c` iubesc Rom~nia total [i angro. |ns` iubesc foarte multe locuri [i oameni. Iubesc mun]ii, delta, p`durile, anotimpurile, locuri deosebite.
FAshion Architecture
Paul Poiret, regele fashionului modern
27
GentLeMen’s AGreeMent
Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro
Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@unireashop.ro 021.30.30.364, 0722.101.756
Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@unireashop.ro 021.30.30.367, 0724.242.742
Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Felicia Chirvq[oiu, Florentina Ilie, Carmen Cristea, Vladimir Popa Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:
Tycoon Media Press parte a grupului
by Adina Buzatu
44
FAshion stYLe
By Clara Rotescu, Cristallini & Alexandra Calafeteanu
60
Lec}iA De KeMPo
Ora de Kempo, ora campionilor (I)
66
storY oF...
Abélard [i Héloise
69
DestinA}ii Finlanda, casa lui Mo[ Cr`ciun
2 Stop to shop
Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236 Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.
EditShop
“ ” |mi amintesc cu drag de seara \n care se mergea la biseric` [i de bucuria sincer` cu care ne primeam cadourile (nu atât de scumpe [i elitiste precum cele din prezent, dar oferite din suflet).
4 Stop to shop
Oglinda amintirilor
|n prag de Decembrie, \mi vine \n minte un Crciun petrecut la bunici. M “bntuie” mirosul de cozonac copt la cuptorul din curte, imaginea bunicii care nu mai prididea \n buctrie, gtind multe bucate - care mai de care mai gustoase [i variate. Nu \l uit nici pe bunicu’ venind pe aleea casei cu un brdu] [i punnd la cale “planul” colindatului pe la vecini, plan pe care eu [i vrul meu trebuia s \l punem \n aplicare \n Ajun. |mi amintesc cu drag de seara \n care se mergea la biseric [i de bucuria sincer cu care ne primeam cadourile (nu att de scumpe [i elitiste precum cele din prezent, dar oferite din suflet). Ei bine, pun \n oglind aceast amintire, aproape proustian, cu prezentul. {i m \ntreb fr tgad: oare mai [tim s trim din suflet bucuria Crciunului? Fiecare \[i va rspunde \n felul lui. Fi]i sinceri [i, dac descoperi]i c “modernismul” tinde s fure spiritul adevrat al srbtorilor de iarn, oferi]i-v o provocare. Aceea de a refuza s fi]i gregari [i de a tri realmente momentele pe care numai Decembrie ni le aduce odat pe an! |n numele \ntregii echipe Stop To Shop v doresc un Crciun Fericit [i Un Nou An plin de realizri!
Roxana Bichi Redactor {ef
Film
Premierele lunii decembrie The Man with the Iron Fists Regia: RZA Cu: Dave Bautista, RZA, Russell Crowe, Lucy Liu Gen: Ac]iune, Aventuri Premier` \n Rom~nia: 07.12.2012
Playing for Keeps Regia: Gabriele Muccino Cu: Gerard Butler, Uma Thurman, Jessica Biel, Catherine Zeta-Jones Gen: Comedie, Dram`, Sport Premier` \n Rom~nia: 07.12.2012
The Words Regia: Brian Klugman, Lee Sternthal Cu: Olivia Wilde, Bradley Cooper, Zoe Saldana, Dennis Quaid Gen: Dram`, Thriller Premier` \n Rom~nia: 07.12.2012
6 Stop to shop
The Hobbit: An Unexpected Journey Regia: Peter Jackson Cu: Cate Blanchett, Martin Freeman, Elijah Wood, Ian McKellen Gen: Aventuri, Fantastic Premier` \n Rom~nia: 14.12.2012
Anna Karenina Regia: Joe Wright Cu: Keira Knightley, Aaron Taylor-Johnson, Jude Law Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 14.12.2012
Seven Psychopaths Regia: Martin McDonagh Cu: Sam Rockwell, Woody Harrelson, Colin Farrell Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 21.12.2012
Holy Motors Regia: Leos Carax Cu: Eva Mendes, Kylie Minogue, Denis Lavant Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 21.12.2012
Jack Reacher Regia: Christopher McQuarrie Cu: Tom Cruise, Rosamund Pike, Robert Duvall Gen: Crim`, Dram` Premier` \n Rom~nia: 28.12.2012
Chasing Mavericks Regia: Curtis Hanson Cu: Elisabeth Shue, Gerard Butler, Leven Rambin Gen: Dram`, Sport Premier` \n Rom~nia: 28.12.2012
nEwS – agEnda lunii 1
2
8/12
ConCert 3 Bonnie tyLer
4 5
6 7
8 9
Corul Na]ional de Camer` MADRIGAL va sus]ine un concert extraordinar de Cr`ciun. Evenimentul este inedit prin prezentarea colindelor rom~ne[ti \n succesiunea original` \n care au fost \nregistrate pentru prima oar` pe disc de vinil, \n urm` cu 45 de ani. Acestea vor fi interpretate de prestigiosul cor, sub bagheta dirijorului Voicu Popescu - Ateneul Român.
9/12
10
ConCert extraordinar de CråCiun
11
12 13
14 15 16
17 18
Renumita cant`rea]` Bonnie Tyler va sus]ine un concert \n Bucure[ti, la aproape 20 de ani de la ultimul s`u spectacol în ]ara noastr` - ora 20:00, Sala Palatului, Bucure[ti.
8/12
19 ConCert 20 LaLa Band 21
Cr`ciun Pute]i petrece “O noapte de e v` car r` sea cu {tefan B`nic`”, o Sala 0, 19:3 va înc`lzi sufletele - ora Palatului, Bucure[ti.
18/12 ConCert SaLvatore adamo Salvatore Adamo revine în România pentru un concert extraordinar de Cr`ciun. În urma primului concert sus]inut anul trecut, interpretul a promis c` va reveni cât de curând în România, a[a c` anul acesta românii se vor putea bucura din nou de [ansonetele sale nostalgice - ora 20:00, Sala Palatului, Bucure[ti.
24/12 ConCert extraordinar de CråCiun Pentru a zecea oar` în România, spectacolul “Regal Vienez” va fi [i în acest an o experien]` unic`. Vom asculta Strauss [i ne vom l`sa purta]i pe valurile “Dun`rii Albastre”, al`turi de Eastern Royal Orchestra din Sankt Petersburg [i de celebra sopran` Marina Raddis – Prim solist` a Operei Na]ionale din Chi[in`u. (Teatrul Na]ional)
13–14/12
22
ConCert {tefan BåniCå
23 24
25 26
27 28
29 30
31
Show-ul LaLa Band este dedicat S`rb`torii Cr`ciunului, iar fanii vor avea ocazia s` asculte colinde române[ti, interna]ionale, dar [i evergreen-uri – ora 19:00, Sala Polivalent`, Bucure[ti.
8 Stop to shop
inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE
intErviu
Alex Dima
Un altfel de jUrnalism desPre rom^nia
10 Stop to shop
Undeva, departe de lumea sclipitoare [i superficial a jurnalismului de tabloid, se afl zona \ntunecat [i periculoas a jurnalismului de investiga]ie, despre care s-au scris bestselleruri [i s-au fcut filme de succes. Ce-i trebuie unui astfel de jurnalist ca s aib succes \n Romnia? Alex Dima, unul dintre reporterii emisiunii lider de audien] „Romnia, te iubesc!”, a descoperit propria re]et: modestie, perseveren], curaj asumat, dorin]a de a schimba mersul lucrurilor [i o mare dragoste pentru frumoasa noastr Romnie [i pentru romnii care o fac [i mai frumoas.
intErviu Ai copil`rit la bunica, l~ng` Pietroasele, unde se spune c` bebelu[ii sunt \n]`rca]i cu vin. Cum erai pe atunci, c~nd nici nu visai c` vei „investiga” vinurile provenind de pe dealurile vecine cu locurile de joac`? Alex Dima: Eram mic... M-a crescut bunica \ntr-un sat de l~ng` Pietroasele, Dara, o localitate \nc`rcat` de istorie, de pe vremea dacilor. Am f`cut acolo [coala primar`. Eram cinci copii \n patru clase... Colegul meu de banc` era toat` clasa! Pe vremea aceea, sala de clas` mi se p`rea foarte mare. Erau trei b`nci [i o catedr`, mai mult ca la o medita]ie, nu ca \ntr-o sal` obi[nuit`, nu puteai s` faci nicio n`zb~tie... Iarna st`team to]i l~ng` o sob` mare de teracot`. Fiecare dintre noi avea \n curte c~te un copac sau mai mul]i, pe care \i mo[teniser`m de la genera]iile anterioare. Trebuia s`-[i v`ruiasc` fiecare copacul lui, \ntrun spirit gospod`resc foarte eco. F`ceam multe n`zb~tii. Spre exemplu, am spart capul unui coleg cu o c`r`mid` pe care o aruncam \n pom, s` cad` nuci... Am crescut la colectiv, pentru c` bunica nu avea cu cine s` m` lase \n cas` (mama muncea la ora[) [i m` lua cu ea acolo, unde st`team toat` ziua. Toat` lumea avea grij` de mine. Aveam un bidon c~t mine de mare la vremea aceea, cu care le aduceam ap`, c` oricum nu aveam ce s` fac. Mia amintit bunica de ni[te basche]i pe care mi-i cump`rase [i cu care
am venit pe um`r, descul] [i cu bidonul dup` mine, ca s` nu-i stric... Bunica mea este un personaj care a trecut prin multe la via]a ei, iar de zece ani merge cu ajutorul unui cadru din metal, pe care i l-am f`cut eu cadou \n ziua \n care m-am \nsurat. |n cadrul acela \[i munce[te [i ast`zi via, o sap` rezem~ndu-se \n sap` [i o culege st~nd \n cadrul metalic. Pentru mine, bunica este un erou, un om foarte vesel [i optimist.
Am avut o copil`rie frumoas` [i liber`. Ai urmat Seminarul Teologic [i Facultatea de Teologie. De ce ai vrut s` devii preot? A.D.: A[a am sim]it \n momentul acela. Venise la bunica \n sat un preot foarte t~n`r c~nd eram \n clasa a [aptea, \n anul \n care a venit [i revolu]ia. Atunci am scris pe coama unei case „Ole, ole, Ceau[escu nu mai e!” M` urcasem pe coam` pentru c` mi-a zis cineva c` de acolo se aud \mpu[c`turile de la Buz`u. M-am \mprietenit cu acel preot t~n`r, care m-a dus \n vizit` unde f`cuse el seminarul. Era prim`var`, soare, flori peste tot, iar o clas` avea or` de muzic`... |n plus, am fost crescut de bunica \n spiritul tradi]iilor, cu cuptor \n curte, \n care se cocea p~ine de Cr`ciun [i de Pa[ti, apoi aprindeam lum~n`ri [i m~ncam pe malul g~rlei. Am avut o copil`rie foarte frumoas` [i liber`. A[a m-am hot`r~t s` m` fac preot. Am dat la seminar,
Stop to shop 11
intErviu erau 16 pe loc; a fost cea mai dur` competi]ie de p~n` atunci, aceea din pres` a urmat mult mai t~rziu. Am f`cut Seminarul, apoi Facultatea de Teologie, am f`cut apoi [i Comunicare [i Rela]ii Publice.
Via]a de profesor era foarte fain`, dar câ[tigam 70 de dolari pe lun`. Ai predat religia un an \n \nv`]`m~nt. Cum era via]a de profesor? De ce ai renun]at? A.D.: Via]a de profesor era foarte fain`, dar eram un profesor s`rac, ca to]i profesorii, c~[tigam 70 de dolari pe lun`. Eram foarte t~n`r, eram cel mai t~n`r din toat` [coala, umblam \n blugi, iar copiii m` pl`ceau pentru c` [tiau c` la domnu’ de religie este mai u[or. Am renun]at din cauza banilor, motiv pentru care profesorii ies [i ast`zi \n strad`. Cum ai ajuns din \nv`]`m~nt \n televiziune? Cum s-a desf`[urat preselec]ia pentru Realitatea TV? A.D.: So]ia mea, pe atunci doar prieten`, a v`zut un anun] pentru un casting la Realitatea. Ne-am dus la Republica, \ntr-o hal` cu un puhoi de oameni, to]i cu CV-uri \n m~n`. C~nd am v`zut, am zis „hai s` mergem”, dar ea a insistat s` r`m~nem. Am stat vreo trei ore, m-a luat apoi un bodyguard de la soare, m-a urcat
12 Stop to shop
pe ni[te sc`ri \ntunecate, \ntr-o atmosfer` de parc` intram \ntr-o alt` dimensiune, o secretar` mia luat CV-ul [i, la un moment dat, bodyguardul a deschis o u[` [i ma b`gat \n`untru. Am intrat \ntr-o sal` foarte mare [i [ase oameni se uitau la mine de la o distan]` de vreo 15 metri. Vroiau s` vad` ce reac]ii ai... Ai fi vrut s` faci o emisiune pe teme religioase? A.D.: Da, la asta visam, o emisiune religioas`, despre m`n`stiri, spirit religios [i a[a mai departe. At~ta [tiam, am crescut \n biseric`... Apoi m-au luat direct: „Tu o s` fii la departamentul politic.” Politic?!? |n afar` de pre[edintele Iliescu, nu [tiam pe nimeni. Primul t`u interviu a fost chiar cu pre[edintele Ion Iliescu. Cu ce impresii ai r`mas \n urma interviului? A.D.: Aveam ni[te emo]ii, de tremurau pantalonii pe mine... „Tu te duci [i vorbe[ti cu [eful statului! |n exclusivitate!” Am trecut printre tot felul de SPP-i[ti, cordoane cum nu mai v`zusem dec~t prin filme. Oricum pe [efii mei nu-i interesa ce-l \ntrebam, ci \mi scrisesem o \ntrebare pe h~rtie: domnule pre[edinte, ce p`rere ave]i despre faptul c` se deschide un nou post de televiziune? Iliescu a b`tut cumva c~mpii elegant. A fost foarte fain interviul, am fost foarte m~ndru. Pentru ce calit`]i crezi c` te-a racolat ProTV? A.D.: Eram bun... (r~de) De
cur~nd am vorbit cu [efa noastr` de la [tiri, care era [ef` [i pe vremea aceea. Se eliberase un post, iar \ntr-un an f`cusem destule la Realitatea, a fost o [coal` foarte bun`. Am muncit foarte mult. |n condi]iile \n care Mediafaxul d`dea, spre exemplu, dou` sute de [tiri pe zi, a venit Prigoan` [i a zis „vreau [i eu dou` sute de [tiri pe zi.” A doua zi a venit [i ne-a zis „A]i v`zut c` se poate? Vreau la fel de multe [tiri c~t d` zilnic Mediafaxul”. Mi-am f`cut m~na privind o [tire din foarte multe unghiuri, pentru c` eram nevoit s` fac astfel, f`ceam cinci [tiri dintro \nt~lnire. Am venit la ProTV [i iam amintit recent [efei mele \nt~lnirea, c~nd m` studia de parc` venisem la oftalmolog... Mau [colit aici, pentru c` veneam de la Realitatea dintr-un sistem oarecum comunist. M-au \nv`]at s` g~ndesc liber, s` scriu liber, s` m` uit la informa]ie [i s-o pun \n context [i a[a mai departe.
Colegii sunt familia mea. Care ]i-au fost mentorii [i modelele \n jurnalism? A.D.: N-am avut nici mentori, nici modele. Cei mai bun mentori aici \n ProTV au fost [i sunt [efii [tirilor. C~nd fac un material mare, care-mi place, am emo]ii c~nd intru la audi]ie, chiar [i dup` at~]ia ani, ceea ce este foarte bine. Ei sunt mentorii, pentru c` ei accept` sau refuz` un material. Sau te pun s` schimbi unghiul de abordare al pove[tii.
intErviu Ce rela]ii ai cu celilal]i colegi de la ProTv? Strict profesional`? Sau mai ie[iti \mpreun` s` degusta]i un vin? A.D.: Colegii sunt familia mea. M-au ajutat c~nd am avut nevoie. Unii sunt aici din ’95-’96, eu sunt din 2002 [i m` bucur de fiecare moment pe care \l tr`iesc aici.
Nu pot s` spun c` iubesc România total [i angro. Ce \nseamn` s`-]i iube[ti Rom~nia natal`? Cum iube[ti tu Rom~nia, av~nd \n vedere c~t de desuet sun` pe la noi conceptul de patriotism? A.D.: Iubesc foarte multe \n Rom~nia. Nu pot s` spun c` iubesc Rom~nia total [i angro. |ns` iubesc foarte multe locuri [i oameni. Iubesc mun]ii, delta, p`durile, anotimpurile, locuri deosebite. Am avut recent un material despre vinurile rom~ne[ti [i mi-au spus oamenii, dup` ce l-au v`zut, „Vai, ce ]ar` frumoas` avem!” Da, avem. Nu trebuie dec~t, pe drumul \ntre Buz`u [i Mizil, s` faci la un moment dat st~nga [i ai intrat \ntr-o alt` Rom~nie. Avem oameni \n jurul nostru care mi[c` lumea. Sunt oameni care ap`r` mediul, delta, animalele, oameni care mor cu caii de g~t \n Delta Dun`rii. Cum s` nu iube[ti oamenii `[tia? Cum
s` nu-i iube[ti pe cei din Maramure[, unde sunt celule adev`rate de rom~nism, la Libotin, la Rohia, unde sunt oameni absolut fantastici. Oameni care se duc la biseric` \mbr`ca]i \n tot felul de straie, pe care nu le poart` doar a[a, ci au pentru ei o anumit` semnifica]ie. |mi iubesc [i locul \n care m-am n`scut [i c~nd am fost acolo ultima dat` m` g~ndeam „Uite ce Rom~nie frumoas`!”
O audien]` de trei milioane de oameni nu treze[te un sentiment de mândrie, ci de team`. Cum s-a n`scut „Rom~nia, te iubesc!”, singura emisiune din Rom~nia care face reportaje pe teme dureroase pentru rom~ni? A.D.: Cu greu... (r~de) Conceptul \i apar]ine lui Adrian S~rbu. Auzeam c` se dore[te o astfel de emisiune la diverse \nt~lniri la care participa [i [efa departamentului de [tiri. Am \nceput cu c~teva campanii sociale \n care ne-am f`cut m~na, iar c~nd s-a considerat c` este momentul, i sa dat drumul. Cred c` momentul a fost foarte bun, de[i la \nceput mia fost foarte fric`. Suntem la sezonul al nou`lea [i merge foarte bine. Acum dou` edi]ii am ajuns la trei milioane de telespectatori \n minutul de aur. |ntr-o ]ar` de
Stop to shop 13
intErviu nici 20 de milioane, aceasta te face s` te sim]i... bine. Dac` a[ vedea \n fa]a mea trei milioane de oameni, a[ \nlemni. Avem re]etele noastre, le-am \nv`]at \n timp, cum s` jongl`m cu informa]ia, cu sentimentul, cu gluma, cu seriozitatea [i cu lacrimile. Nu te pot l`sa, dup` ce s-a terminat „Rom~nia, te iubesc!”, s` intri \n depresie, nici s` faci o ironie interminabil` [i s` te amuzi trei zile dup` emisiune. Vreau ca telespectatorul s` r`m~n` \nt-o stare de mijloc: a [i r~s, a [i pl~ns, a f`cut haz de realitate, a \n]eles, hai s` facem ceva de acum \ncolo. Ce \nseamn` pentru tine minutul de aur de trei milioane de telespectatori [i faptul c` „Rom~nia, te iubesc!” a fost lider de audien]` la fiecare edi]ie? A.D.: O audien]` de trei milioane de oameni nu treze[te un sentiment de m~ndrie, ci de team`. Ceea ce facem noi este, din p`cate, foarte efemer. Nu este ca \n muzic`, s` sco]i un hit [i s` tr`ie[ti din asta 60 de ani... Noi na[tem o poveste, o d`m pe post, iar apoi o lu`m de la zero. Bucuria [i mul]umirea sunt urmate de team`. Dac` trei milioane de telespectatori au v`zut emisiunea, este posibil s` vin` [i s`pt`m~na viitoare cu acelea[i a[tept`ri. S`pt`m~na urm`toare am avut doar dou` milioane [i jum`tate, ceea ce este totu[i
14 Stop to shop
foarte bine. Care sunt criteriile dup` care \]i alegi subiectele pentru emisiune? A.D.: Subiectul \l sim]i; este foarte important pentru un jurnalist s`-l simt`. Spre exemplu, la subiectul despre Rom~nia sub z`pad` am intrat \n locuri unde al]ii nu se \ncumetau s-o fac`. Au venit unii de la televiziunile mai
noi cu ni[te echipamente performante, ni[te OZN-uri, dar noi eram foarte bine \mbr`ca]i. Am mers pe jos [ase kilometri prin z`pad` la {indrili]a, pe unde nu ajunsese picior de pompier, am \ncercat s` ajung pe unde nu ajunseser` autorit`]ile, s` chem ajutoare. Am ajuns la o b`tr~n` care b`ga pl~ng~nd porumbul \n sob` f`r` s`-l mai cure]e, am dormit \ntr-o cas` sub z`pad`, unde \]i \nghe]a respira]ia instantaneu.
Acolo, \n z`pad`, sim]i cum \]i dep`[e[ti limitele. Av~nd \n vedere c` ai trecut prin aceste situa]ii limit`, te-ai vedea lucr~nd pentru SMURD? A.D.: M-a[ vedea, dar n-ar mai fi la fel de fain ca jurnalismul de investiga]ie… Dup` ce am transmis \n direct la [apte diminea]a, au venit pompieri, jandarmi [i au salvat casele oamenilor. Jurnalistic vorbind, care a fost cel mai solicitant subiect? A.D.: Ca [i duritate [i chin, cel cu z`pada. Ca [i periculozitate [i nebunie jurnalistic`, cel cu p`durile, unde ho]ii ne-au alergat pe noi [i noi pe ei. Ca [i analiz`, cel despre agricultur`. C~nd fac o poveste, adun de fiecare dat` foarte mult material filmat. Spre exemplu, la autostr`zi au fost cam o sut` de ore de filmare. Apoi m` rog la Dumnezeu s`-mi dea claritate s` pot s` povestesc nu doar ce am filmat [i ce am sim]it, ci tot ce este acolo… Cum \]i revii dup` ce faci asemenea pove[ti, dup` ce emisiunea s-a terminat [i r`m~i tu cu tine \nsu]i? A.D.: |]i revii par]ial. Total, n-o s`-]i mai revii niciodat`. Dar trebuie s` \n]elegi, s` faci haz de necaz (nu haz din `la prostesc) [i s` la[i \n urm` ceva.
intErviu M-am s`turat s` ne tot lament`m. Nu-]i place, schimb`. |n periplul investiga]iilor, ai fost vreodat` amenin]at sau mituit? De cine? {i mai ales, de ce? A.D.: Am fost amenin]at de mai multe ori, dar nu este bine s` umbli cu g`rzi de corp dup` tine, c` e o declara]ie de r`zboi. Oricum, ho]ii din p`duri lucreaz` \n echipe [i au palma c~t o geant`... Au alergat dup` noi, neau \nconjurat cu ma[inile, aveau topoare... Cic` s-o l`s`m mai moale cu camera. De amenin]`ri mai subtile n-am avut parte, ci doar de genul `sta, „\]i cr`p capul”, [i \]i ar`ta [i cu ce. S-a \ncercat mai subtil s` fiu mituit, dar nu cu bani pe mas`, ci cu propuneri. Oricum, nu cred c` d`deau 100.000 de euro... De ce merit` s` \]i asumi riscuri pentru „Rom~nia, te iubesc!”? A.D.: Pentru c` merit` s` \]i asumi riscuri mai mari sau mai mici, at~t timp c~t ai ceva de spus. Trebuie ca cineva s`-[i asume [i riscul acesta. {i nu sunt numai eu, ci \ntreaga echip`. La un moment dat, cred c` devine o datorie. At~ta vreme c~t am r`mas aici, hai s` vedem unde [i cum ne cre[tem copiii. M-am s`turat s` ne tot lament`m. Nu-]i place, schimb`. Cine vrei s` vin` s` fac`?
Care au fost/sunt cele mai importante consecin]e ale reportajelor tale de investiga]ie? A.D.: S-au autosesizat ni[te autorit`]i. Mai important este c` noi reu[im s` schimb`m atitudini. E greu s` le schimbi. Oamenii pe care \i viz`m noi nu se uit` la emisiune, iar dac` se uit` nu \n]eleg. Trebuie s` schimbi ceva \n comunitate.
Sara, care va face \n cur~nd 4 ani. Ea este pasiunea care \mi ocup` restul timpului; ne ducem la teatru, la film, cu bicicletele prin parc, la Aikido… Acum facem ni[te albinu]e pe care le ata[`m pe borcanele cu miere f`cut` de ai mei. Cel mai important este faptul c` astfel se creaz` o rela]ie profund` \ntre p`rinte [i copil. Este relaxant, este instructiv, st`m de vorb`, ne cunoa[tem… M` mai relaxez la un film sau cu o carte \n m~n`. Av~nd \n vedere c` deja [i-a dovedit c~teva calit`]i de DJ la ProFM, ]i-ai dori s`-]i vezi fiica \ntr-o carier` de succes \n televiziune? A.D.: A[ fi m~ndru ca fiica mea s` fac` la un moment dat ce fac eu acum. Poate chiar \[i va face televiziunea ei, cine [tie…
Mierea ajunge pe rafturile magazinului de bucate tradi]ionale "La Baciu"
Fiica mea este pasiunea care \mi ocup` restul timpului C~nd nu ba]i ]ara \n lung [i \n lat, cum \]i petreci timpul liber? A.D.: Fac planuri pe unde s` m` mai duc… (r~de). |mi petrec timpul liber al`turi de fiica mea,
Care este cea mai important` lec]ie \nv`]at` de la via]a de reporter pentru „Rom~nia, te iubesc!”? A.D.: La Valea Plopului, un loc de care m-am ata[at foarte mult. |ntr-o diminea]`, ne-am dus s`-i film`m pe copiii din centrul social cum merg la [coal`. {i cum mergeam al`turi de ei pe deal, au venit [i s-au prins de m~inile mele, f`r` s`-i chem sau s` sugerez c` vreau s` iau pe cineva de m~n`. {i-au \mp`r]it degetele \ntre ei. Ni[te copii arunca]i acolo de soart` ne predau o lec]ie gratuit` despre iubire [i via]`, a[a cum e ea... Felicia Chirv`[oiu
Stop to shop 15
SpEcial
d
ecembrie este o lun` care pentru noi, femeile, aduce cu sine o agend` \nc`rcat`. Pe l~ng` lunga list` de shopping, program`rile la salonul de frumuse]e sunt un must. De la ce culoare de p`r s` adopt`m p~n` la unghii, totul este atent g~ndit. Nu doar ]inutele de Cr`ciun [i de Revelion sunt actorii principali \n aceast` pies` de iarn`, ci [i coafura [i machiajul. Pentru c` nimic \n acest sens nu este l`sat la voia \nt~mpl`rii, am apelat la sfaturile speciali[tilor.
hair styling
GLAMour De iArn~
Hair styling & make-UP 16 Stop to shop
Ana Maria M`rgineanu, proprietara centrului de frumuse]e Ella Beauty Center, este de p`rere c`, \n privin]a p`rului, anul 2012 marcheaz` un adev`rat \nceput \n revolu]ionarea trendurilor. “G`sim o subliniere unic` asupra apari]iei stilului modernist, pornind de la baza clasic` a anilor 1920, \mbinat` cu calitate [i evolu]ie.”, sus]ine Ana Maria. Afl`m c` \n acest an au ren`scut nuan]ele [i stilul r`v`[it inten]ionat, dar c` nu lipsesc tunsorile geometrice, al`turi de coafurile glam. “Nu reu[im nici \n sezonul de iarn` s` ne desp`r]im de \mpletiturile ruse[ti, perfect definite, pe care le altern`m cu cele \n stil fran]uzesc cu o not` dezordonat`.”, explic` propietara Ella Beauty Center. Mai mult, me[ele californiene, recent descoperite \n Rom~nia, permit din punct de vedere coloristic o gam` larg` de
EvEnimEnt \mbin`ri ale nuan]elor, aduc~nd un plus reconfortant coafurilor. “Pentru S`rb`torile de iarn` ne putem inspira din stilul rock at~t pentru femei, c~t [i pentru b`rba]i, sau din cel retro. Pentru o coafur` rapid`, putem \nc` apela la coada de cal \n stil tomboy, r`sucit` sau \mpletit`. Iar pentru zilele festive ne \nc~nt` buclele lejere, l`sate liber doar pe o parte sau accesorizate cu fine \mpletituri.�, puncteaz` Ana Maria M`rgineanu.
Make-up Dup` o var` plin` de culoare \n domeniul machiajului, bazat pe armonia nuan]elor folosite, Ana Maria sus]ine c` e timpul s` spargem monotonia deja consacrat` \n lumina abundent` a soarelui. Odat` cu schimbarea sezonului, sim]im nevoia s` ne refugiem g~ndurile orient~ndu-le c`tre c`ldura s`rb`torilor ce se
aproprie fastuos. Deja marii trend-setteri din domeniul frumuse]ii se \ntrec \n etalarea noilor tendin]e extremiste. “|n make-up troneaz` o nou` regul` de aur: machiaz` ochii [i gura \n culori diametral opuse. Dac` p~n` sezonul trecut albastru [i portocaliu se excludeau reciproc din acela[i context, acum [i-au g`sit perechea. Sunt ceva ani de c~nd burgundy a lipsit cu des`v~r[ire din paleta de culori pentru buze, dar iat` c` sezonul acesta este reinventat [i chiar adus pe podiumul machiajului, \ntr-un tandem sexy cu nude, auriu [i argintiu, pentru a da luminozitate ochilor. {i pentru un efect maxim de str`lucire apel`m la Swarowski, \n nuan]e diferite, \ntotdeauna pe o baz` contrastant`. Pentru excentrice, este bine de [tiut c` pietricelele pot fi folosite [i pentru design-ul spr~ncenelor. Geisha-style se impune monochromatic cu o updatare
Stop to shop 17
SpEcial
modern`, cer~nd buzelor s` contrasteze sau, din contr`, s` se men]in` naturale.�, ne explic` Ana Maria. Alternativa sezonului rece pentru nelipsitul smoky-eye, se manifest` anul acesta \ntr-o manier` interesant` de nuan]e
pastelate. Ana ne sf`tuie[te s` \ndr`znim a asorta pe aceea[i pleoap` verde, violet [i bronz \n texturi sidefate sau ro[u-rubiniu cu ocru [i indigo, bogate \n pigmen]i de culoare sau translucide.
t ineanu a studia Ana Maria M`rg colaborat cu Istanbul, a a [i make-up-ul la meniu din Rom o d in d ti li[ ia c al]i spe i, \n calidiferite emisiun la t` ta vi in t s TV, a fo ist (B1TV, PRO rt a p -u ke a m ). tate de 3, Na]ional TV Antena 1, 2 [i “Numitorul comun pentru \mbinarea elementelor de makeup este uniformizarea chipului cu un fond de ten compact, cu accent predominant pe nuan]ele deschise, excluz~nd \n cele mai multe cazuri nuan]area pome]ilor.�, conchide ea. A[adar, doamnelor, acum c` a]i aflat cam ce se poart` \n acest sezon \n materie de p`r [i machiaj, [i ce stil v` pute]i alege pentru S`rb`tori, nu v` r`m~ne altceva de f`cut dec~t programarea la salonul de \nfrumuse]are. Carmen Cristea
18 Stop to shop
SpEcial
d
Gânde]te liber rom@nia e a ta!
e 1 Decembrie, Ziua Na]ional` a rom~nilor, ProTv s`rb`tore[te 17 ani de existen]` \n casele [i \n sufletele celor pentru care “G~nde[te liber!” nu este un simplu \ndemn, ci o \ntreag` stare de spirit. De-a lungul celor 17 ani, ProTV a oferit mai mult dec~t entertainment. A ar`tat ce \nseamn` curajul de a fi original, de a deschide drumuri, puterea de a fi lider, dorin]a de a schimba metehnele care umbresc [i de a p`stra m~ndria de rom~ni. Fiecare cu credin]ele, valorile [i visurile sale, [i \n acest an, rom~nii sunt uni]i de aspira]iile [i dorin]a de a tr`i \ntro Rom~nie mai bun`, iar ProTv \i \ndeamn`: “G~nde[te liber – ROM^NIA e a TA”, pentru c` numai \mpreun` pot forma “Statele unite ale Rom~niei”, ]ara \n care copiii vor dori s` tr`iasc` [i s`-[i \mplineasc` “visul rom~nesc”.
Foto: Remus Achim
20 Stop to shop
SpEcial S`rb`toare ca-n pove[ti A[a cum ne-a obi[nuit, PRO TV \nseamn` show total. Televiziunea care ofer` produc]iile cu cel mai mare rating nu putea s` nu se ridice la \n`l]imea a[tept`rilor [i cu ocazia dublei anivers`ri. |nceputul lui Decembrie la PRO TV poart` marca unei s`rb`tori g~ndit` pentru 3 zile [i 3 nop]i. Am intrat \n culisele preg`tirii programului dedicat special acestui moment aniversar. “Am decis ca petrecerea s` \nceap` \n avans, joi seara, 29 noiembrie, de la 20:00, c~nd starurile din “Las Fierbin]i” se reunesc \ntr-un film de excep]ie, “Visul”, [i \i aduc pe rom~ni \n “Statele Unite ale Veseliei”, c` doar nu degeaba “au ars-o pe comedie” tot anul. Pe 29 noiembrie, de la 20.30, am programat \nt~lnirea cu personajele din cel mai tare serial rom~nesc, dar [i cu invita]i cu greutate, pove[ti deosebite [i umorul specific cu care produc]ia [i-a cucerit milioane de fani. Oana Pellea, Maia Morgenstern, Ileana Stana Ionescu, Hora]iu M`l`ele, Ion Besoiu sau Loredana sunt c~teva dintre numele mari din “Visul lui Vasile” (Gheorghe Ifrim), cel care d` na[tere \ntregii ac]iuni a filmului. O premier` absolut` pentru Rom~nia este faptul c` \ntregul episod special este unul \n versuri: \nt~mpl`rile au loc \n visul primarului Vasile, iar personajele vorbesc \n rime alese, bine ticluite [i cu umor. Imagina]ia nu va cunoa[te limite \n lumea fantastic` ce ia na[tere \n
visul primarului, astfel c` acesta devine, pre] de o or` [i jum`tate, un tiran care, ajutat de Dalida (Ecaterina }ugulea) [i Robi (Leonid Doni), interzice alcoolul [i desfr~ul \n sat, din dorin]a de a face din Fierbin]i un exemplu pentru \ntreaga ]ar`. Revolta]i,
mul animat “Madagascar 2: Evadare \n Africa”.
s`tenii g`sesc speran]a \n Celentano (Adrian Vancica), cel care devine un adev`rat erou eliberator fierbin]ean. Cu decoruri speciale, costume impresionante [i machiaje pe m`sur`, personajele din “Las Fierbin]i” cap`t` o alt` dimensiune \n visul primarului Vasile, astfel c` episodul special \n versuri este o \nt~lnire cu adev`rat unic` pentru telespectatorii Pro Tv.”, ne-a spus directorul de programe. Tot ca parte din strategia de aniversare, ziua de vineri diminea]a, pe 30 noiembrie, de la ora 10:00, pentru micu]ii telespectatori a fost programat fil-
avem sigla PRO TV devine scena rating-ului maxim. “Dansez pentru tine se apropie de finala sezonului cu num`rul 13, iar tensiunea este mai mare ca niciodat`, \ns` la ceas de s`rb`toare, perechile vor l`sa deoparte rivalit`]ile [i vor ar`ta c` rom~nii [tiu s` lupte pentru a-[i \ndeplini visurile, fiind caracteriza]i de entuziasm [i fairplay.”, spun reprezentan]ii PRO TV. De la aceast` premis` au plecat atunci c~nd au g~ndit s` includ` emisiunea \n grila pentru 1 Decembrie. {i cum la ceas aniversar nu pot lipsi tocmai cei care fac din
un 1 decembrie de toP Ziua Na]ional` [i a PRO TVului deopotriv` trebuie s` fie perfect`. Micul ecran \n al c`rui col]
Stop to shop 21
SpEcial
Foto: Paul Diaconu
PRO TV o televiziune iubit`, scenariul este g~ndit ca o s`rb`toare \ntr-o mare familie, aceea a rom~nilor care [tiu s` se bucure, [tiu s` tr`iasc` [i pentru care “G~nde[te liber!” este un mod de via]`. Astfel, “Primele care dau tonul distrac]iei la ProTv sunt chiar vedetele postului care vin \n forma]ie complet`, \mpreun` cu familiile lor, pentru a demonstra c` doar entertainment-ul de calitate [i mentalitatea potrivit` dau na[tere unei Rom~nii a tuturor posibilit`]ilor.”, explic` reprezentan]ii televiziunii.
22 Stop to shop
|n gril` a fost inclus` [i o emisiune surpriz`: “ProTv e al t`u!”. “Este produc]ia care reune[te cele mai tari show-uri ProTv ale anului. Difuzat` de la ora 14:30, prezentat` de carismaticii Smiley [i Pavel Barto[, emisiunea realizat` dup` savurosul format MasterChef reune[te vedetele ProTv \ntr-o postur` \n care publicul nu a mai avut ocazia s` le vad` p~n` acum: Olivia Steer, Dana Rogoz, Amalia Enache, Iulia Vantur, Laura Cosoi, R`zvan Fodor, Octavian Strunil` sunt doar o parte dintre cei 16 care g`tesc pentru a fi judeca]i de c`tre temu]ii jura]i de
la MasterChef. “Concuren]ii” emisiunii dezv`luie pove[tile, condimentate cu cele mai bune momente, din emisiunile de divertisment din ultimul an, iar cei mai aprecia]i 8 dintre ei trec \n etapa a doua, \n care preg`tesc un fel de m~ncare specific rom~nesc, cu ingrediente surpriz`. Iar surprizele din acest show nu \nceteaz`, mai ales c` am g~ndit s` \mbin`m talentele culinare ale vedetelor cu prezen]a \n platou a concuren]ilor [i c~[tig`torilor de la emisiunile care au schimbat destine [i au \mplinit visuri: “Rom~nii au talent”,
“Dansez pentru tine”, “Vocea Rom~niei”. Toate pentru a s`rb`tori cu bucurie, curaj [i speran]` m~ndria de a fi rom~n.”, declar` produc`torii. C`t`lin M`ru]` & Co sunt \n “Arca lui M`ru]`” al`turi de rom~ni veritabili, care merit` un loc de cinste \n programul de s`rb`toare. “Happy Hour” devine astfel locul unde muzica, pove[tile de succes [i subiectele tari fascineaz` \ntr-un decor cu totul nea[teptat!”, afl`m de la reprezentan]ii postului. {i pentru c` PRO TV ne-a obi[nuit ca de 1 Decembrie s` cunoa[tem oameni cu pove[ti incredibile, nici \n acest an nu s-a f`cut excep]ie. Pe tot parcursul zilei, coresponden]ii {tirilor ProTv aduc \n fa]a telespectatorilor “români care vor s` lase copiilor o mo[tenire de care s` fie mândri. Ace[tia sunt un exemplu viu c` în România se poate!”.
Foto: Paul Diaconu
SpEcial Cel mai iubit show TV din duminica de Rom~nia, “Vocea Rom~niei”, s`rb`toare Anul acesta s`rb`toarea aduce o edi]ie de colec]ie. Pentru 1 Decembrie, concuren]ii rom~nilor a fost g~ndit` s` ofer` o variant` unic` a Imnului dureaze trei zile [i trei nop]i. Astfel, duNa]ional, iar apoi “se vor confrunta \n melodii rom~ne[ti pentru a merge \n etapa urm`toare a show-ului. Invita]ii acestei edi]ii sunt [i ei cu totul speciali. Pe scena de la ProTV urc` dou` mari Voci ale Rom~niei: Foto: Paul Diacon u Andra [i Cristi Minculescu. Pentru cel din urm` este prima revenire \n calitate de minic`, într-o nou` edi]ie a c~nt`re] dup` mult mediatizata emisiunii ApropoTv, Andi Moidesp`r]ire de trupa Iris.”, spun sescu are invitat un român de reprezentan]ii Pro. seam`: pe Andrei Ple[u. Mai
mult, telespectatorii intr` \n culisele serialului “Pariu cu via]a”, care face senza]ie de 2 ani \ncoace. Prin “Genera]ia Lala. De la serial la fenomen” avem dest`inuiri, emo]ii, lacrimi, aplauze, bucurii, glume, farse, fericire - toate acestea tr`ite de tinerii din LaLa Band, idolii unei genera]ii. “Cei 16 noroco[i povestesc cum a fost pentru ei drumul succesului, cum au c~[tigat Pariul cu via]a, iar publicul vede imagini impresionante [i m`rturii emo]ionante ale membrilor trupei-fenomen din Rom~nia.”, conchid realizatorii PRO TV. Vladimir Popa
Stop to shop 23
FaShion architEcturE
Paul Poiret
Regele FASHION-UlUI MOdeRN dac` Chanel este cea care a pus bazele standardelor modei moderne, Poiret reprezint` sursa liniilor [i formelor moderne. Tot el este unul dintre primii creatori care [i-a pus numele pe parfumuri, cosmetice [i obiecte de decor.
24 Stop to shop
Fiecare decad` din mod` \[i are propiul stil care amprenteaz` istoria. De-a lungul timpului, au existat oameni care au reu[it s` anticipeze, s` \mplineasc` [i, de cele mai multe ori, s` dep`[easc` dorin]ele femeilor. Un astfel de om a fost Paul Poiret, cunoscut \n America sub numele de “Regele modei”, iar la Paris drept “Magnificul”. Un creator de mod` care a folosit \ntr-un stil fascinant influen]ele Baletului Rus al lui Sergei Diaghilev, dar [i limbajul fashionului oriental pentru a dezvolta hainelor linii romantice [i, deopotriv`, teatrale. El a \mpins tendin]ele folosind coordonatele culorilor vii [i linii de croial` ce au devenit icon-uri. Ca exemple faimoase avem tunica “lampshade” sau pantalonii “harem”. |ns`, Poiret a \nsemnat mai mult de at~t: el a stabilit canoanele rochiilor mo-
derne [i a dezvoltat industria modei moderne. Prin viziunea lui a creat direc]iile istoriei moderne a design-ului. Paul Poiret era un creator de mod` francez cu multe idei unice, nema\nt~lnite. Mai mult, a intuit c` promovarea \l va ajuta \n \ndeplinirea visului s`u. El spunea \n autobiografia sa: “Nu am a[teptat ca succesul meu s` creasc` de la sine, astfel c` orice lucru ce \l putea stimula mie mi s-a p`rut foarte bun.”. Cu jum`tate de secol \nainte ca feministele s` dea foc sutienelor, vizionarul Poiret (1879-1944) a reu[it s` elibereze femeia de o tortur`: corsetul. El a stabilit linii de croial` mai lejere, bazate pe formele art-deco. Silueta strict` [i culorile pale ale secolului XIX au fost eliminate din concep]iile sale, \nlocuindu-le cu haine lejere, drapate [i viu colorate. Multe dintre sursele de in-
FaShion architEcturE spira]ie pentru paltoanele, rochiile [i accesoriile din ziua de ast`zi \[i au originea \n crea]iile lui Poiret. Dac` Chanel este cea care a pus bazele standardelor modei moderne, Poiret reprezint` sursa liniilor [i formelor moderne. Tot el este unul dintre primii creatori care [i-a pus numele pe parfumuri, cosmetice [i obiecte de decor. Dac` \nainte de anul 1906 \[i f`cea publicitate pentru “Costume Tailleur” \n “Journal Femina”, \n 1908 publica primul din cele dou` albume cu crea]iile sale fashion. Odat` cu anul 1910 [i cu euforia creat` de fabuloasele cos-
tume de scen` ale celor din Baletul Rus, semnate de Serge Diaghilev [i Leon Bakst, el se \ndr`goste[te iremediabil de ideile \n materie de mod` din Rusia, Orientul Apropiat [i |ndep`rtat. De exemplu, influen]ele orientale [iau spus cuv~ntul \n crearea celebrelor sale turbane. Poiret \[i recuno[tea “muzele”, \ns` obi[nuia s` spun`: “So]ia mea este sursa de inspira]ie pentru tot ceea ce creez; ea este expresia tuturor ideilor mele.”. Ea i-a fost muz`, director de crea]ie la casa de mod` [i modelul favorit. |n 1911 preg`te[te un tur european, care include pe lista de ora[e [i Sankt Petersburg. El devine astfel primul creator de mod` care c`l`tore[te al`turi de crea]iile sale pentru a le promova. Dar, este [i primul care ofer` o gam` de parfumuri, cosmetice [i alte obiecte de \ngrijire, sub numele de “Rosine”, (dup` una dintre fiicele sale). |n 1912, designerul orchestreaz` primul show de mod`. {i nu se opre[te aici. Continu` s` surprind` pl`cut prin deschiderea “Design Art School”, strict destinat` fetelor s`race din Paris. {coala ia numele fiicei lui, Martine. Poiret chiar folose[te crea]iile elevelor, trasform~nd design-urile lor \n materiale pentru perne, perdele, covoare dar [i haine.
evolu]ia unui temerar Paul Poiret, care se n`[tea la Paris pe 20 aprilie 1879, [i-a \nceput cariera v~nz~nd modele
unor croitori celebrii. Efortul s`u de a intra \n mod` i-a fost r`spl`tit \n 1898, c~nd creatoarea Madeleine Chéruit a cumparat 12 dintre desenele sale. Iar \n acela[i an a \nceput s` lucreze pentru Jacques Doucet, unul dintre cei mai proeminen]i oameni de mod` din Parisul acelor vremuri. Avea v~rsta de 19 ani c~nd a devenit asistenul lui Doucet. Faima lui \ncepe chiar de la primele crea]ii f`cute pentru Jacques Doucet. O cap` de culoare ro[ie a fost v~ndut` \n 400 de exemplare, clientele cer~nd modelul [i \n alte culori. Poiret spunea \ns` c` a sa consacrare i-a fost adus` de o mantie creat` de el special pentru actri]a Réjane, pentru rolul din piesa “Zaza”. Cu aceast` ocazie i-a venit ideea de a folosi scena de teatru pe post de podium de mod`, lans~ndu-[i modelele. {i
Stop to shop 25
FaShion architEcturE iat` cum o simpl` mantie i-a deschis drumul c`tre faima \n mod`. El a devenit cunoscut \n Europa, dar [i \n America.
La Doucet a stat p~n` \n 1900. Un an mai t~rziu \[i \ncepe stagiul la Casa Worth. Aici i se cere s` creeze ceea ce fiul lui Charles Worth, Gaston, denumea “fried potatoes”, respectiv haine simple, practice, total opuse stilului opulent practicat de Charles. Una dintre crea]iile “fried potatoes” a lui Paul a fost o mantie, realizat` din l~n` neagr`, cu t`ietura \n linii drepte precum cea de kimono. Din p`cate, s-a dovedit un design mult prea simplu pentru una dintre fe]ele regale, client` a Casei Worth, prin]esa rusoaic` Bariatinsky. Ea a strigat, la vederea modelului: “Ce oribilitate! La noi, c~nd avem persoane de joas` spe]`, care se ]in dup` noi [i ne enerveaz`, le t`iem capul; iar capul \l punem \n saci precum capa asta.”. Reac]ia ei l-a sup`rat enorm pe Poiret,
26 Stop to shop
\ns` a fost [i imboldul de care avea nevoie pentru a trece la urm`torul nivel \n cariera sa. Astfel c` el [i-a deschis propria cas` de mod` \n anul 1903, la Paris, pe Rue Auber. |n 1906, [i-a mutat atelierul pe Rue Pasquier, pentru ca trei ani mai t~rziu s` aib` noua adres` pe Avenue d'Antin. Peste \nc` doi ani avea [i propria linie de parfum, cosmetice [i o companie de art` decorativ`. Era astfel primul creator de mod` care putea promova conceptul de “lifestyle total”. Poiret devenise \n mod` precum un architect. Mai \nt~i, \n 1903 a eliminat jupa, iar \n 1906 corsetul, pentru a construi ]inute ce aveau s` elibereze corpul, sco]~nd \n eviden]` linii de croial` unice. |n promovarea unei siluete ne\ncorsetate nu era singur. Lucile (cunoscut` [i drept Lady Duff Gordon) [i Madeleine Vionnet luptau pentru aceea[i idee. Dar Poiret a fost cel care s-a asociat proeminent cu acest new look, mai ales datorit` publicit`]ii asidue pe care obi[nuia s` o fac`. Nu tot ceea ce a creat Paul Poiret a fost acceptat f`r` t`gad`. Unii considerau c` modelele lui sunt mult prea avantgardiste. De exemplu, tunica “lampshade” [i panatlonii “harem” au f`cut furori, \ns` aceste crea]ii au fost purtate doar de femeile foarte \ndr`zne]e. Poiret a sus]inut \n mod` t`ietura \n linii drepte [i construc]iile rectangulare. Astfel, se inversau complet efectele optice din fashion. Garderoba cilindric` o \nlocuia pe
cea statuar`, tridimensional`. Era o strategie care detrona [i destabiliza paradigma modei vestice. Din p`cate, cariera lui a fost \ntrerupt` de Primul R`zboi Mondial, \ntruc~t a activat \n r~ndul for]elor armate franceze. Cand a revenit de pe front, \n 1919, casa lui de mod` se afla \n pragul falimentului. F`r` niciun ban, f`r` suport, Paul a p`r`sit casa de mod`, care s-a [i \nchis \n 1929. |n lipsa unei afaceri de acest gen, care s` \i duc` mai departe mo[tenirea, Poiret nu a r`mas \n istorie ca un nume de care to]i \[i aduc aminte, a[a cum se \nt~mpl` cu al]i creatori ai secolului XX. |ns`, ideile lui Paul Poiret continu` s` \[i spun` cuv~ntul, iar influen]ele lui se v`d \n crea]iile designerilor de azi. Propriile cuvinte \i definesc munca cel mai bine: “Inspira]ia mea venit` de la arti[ti, crea]iile mele ce erau ca ni[te piese de teatru, r`spunsul meu anticipat la noile nevoi sunt elementele prin care eu mi-am servit publicul timpului meu.”. Roxana Bichi[
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Adina Buzatu: “Alb/negru reprezint` o combina]ie rafinat` pentru serile speciale.”
Foto: Sergiu Zimbilschi
Magazinele TReNdS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro
Stop to shop 27
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Adina Buzatu: “{i \n acest sezon, sacourile din catifea sunt marea atrac]ie!”
Foto: Sergiu Zimbilschi
Magazinele TReNdS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro
28 Stop to shop
gEntlEmEn’S agrEEmEnt Adina Buzatu: “Cardiganele \n culori \ndr`zne]e aduc un aer fresh ]inutelor de iarn`.”
Foto: Sergiu Zimbilschi
Magazinele TReNdS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro
Stop to shop 29
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Adina Buzatu:
Foto: Sergiu Zimbilschi
“C`ma[a bleu pal, purtat` la un smoking bleumarin, o \nlocuie[te cu succes pe cea alb`.”
30 Stop to shop
Magazinele TReNdS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro
gEntlEmEn’S agrEEmEnt Adina Buzatu: “C`m`[ile purtate peste helanc` au rol s` completeze un outfit cool.”
Foto: Sergiu Zimbilschi
Magazinele TReNdS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro
Stop to shop 31
nEwS From... C`ciul` meli melo 89,99 RON
e[arfa meli melo 39,99 RON
Benti]` meli melo 12,99 RON
Br`]ar` meli melo 39,99 RON
Cercei meli melo 29,99 RON Portofel meli melo 59,99 RON
Colier meli melo 39,99 RON
Geant` meli melo 109,99 RON
m`nu[i meli melo 129,99 RON
Plic meli melo 89,99 RON
32 Stop to shop
Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.
tipS&trickS
macHiajUl P de eveniment by Andreea Ali
34 Stop to shop
entru c` tot se apropie s`rb`torile de iarn`, \]i propun un machiaj clasic potrivit petrecerii de Revelion. |ntotdeauna trebuie s` \ncepi machiajul prin corectarea spr~ncenelor. Spr~nceana este singura linie de pe fa]` care d` expresie, a[a c` nu \i neglija forma! Penseaz` tot ce iese din linia spr~ncenei, dup` care po]i hidrata fa]a cu o crem` specific` tipului t`u de ten. Dup` ce ai aplicat un strat sub]ire de crem` hidratant`, a[teapt` c~teva minute dup` care po]i trece la pasul urm`tor [i anume aplicarea fondului de ten. Fondul de ten, sper c` deja cunoa[te]i aceast` regula, nu tre-
tipS&trickS Nu uita s` scuturi bine pensula dup` ce ai \nc`rcat-o cu pudr`, altfel ri[ti ca produsul s` nu fie aplicat uniform. Pentru c` o s` folose[ti culori \nchise, te sf`tu-
buie s` fie nici mai \nchis, dar nici mai deschis dec~t culoarea natural` a tenului. Atunci c~nd v` alege]i un fond de ten [i trebuie s`-l testa]i, f`ce]io direct pe ten [i nu pe \ncheietura m~inii sau pe g~t. |n perioada rece, eu prefer fondurile de ten hidratante - pentru a proteja tenul. |ntinde fondul de ten cu buretele special, dar dac` nu e[ti st`p~n` pe aceast` tehnic` po]i folosi [i degetele. Pentru c` f`r` pudr` nimic nu va rezista, dup` aplicarea fondului de ten fixeaz` totul cu un strat sub]ire de pudr`, folosind o pensul` special`, [i \ncepe aplicarea acesteia de pe frunte, continu~nd cu centrul fe]ei, pome]i, b`rbie.
iesc s` aplici un strat mai gros de pudr`, chiar sub ochi, pentru a nu se p`ta zona respectiv`. Dup` finalizarea machiajului, o po]i \ndep`rta cu o pensul` special` de tip evantai. Aplic` iluminator crem` sau sub form` de pudr` chiar pe zona de arcad` a ochiului, iar pe pleoape folose[te un strat de fard, preferabil mat,
\ntr-o culoare neutr`. La col]ul ochiului extern [i \n pliul ochiului folose[te o nuan]` de fard cu 2-3 tonuri mai \nchis` dec~t prima nuan]` de fard folosit`. Dupa care, la baza genelor, at~t superioare c~t [i inferioare, aplic` un strat de fard negru pentru a intensifica privirea. Aplic` mascara \n dou` straturi, insist~nd la r`d`cina genelor. Contureaz` spr~ncenele cu un fard \n culoarea firelor de p`r din spr~ncen` [i perie-le u[or, pentru a nu \ntinde culoarea peste tot.
Contureaz` pome]ii cu o culoarea care, \n final, se va potrivi cu nuan]a de pe buze. Pentru un plus de str`lucire, \]i recomand un strop de gloss transparent pe buza inferioar`.
Andreea Ali Make-up Artist
Stop to shop 35
SpEcial
Foto: Zoltan Lorencz
Clara rotescu, designer
trendy, GlamoUr, cHic!
}inutele de
S`rb`tori
36 Stop to shop
“Doamnelor, dup` austeritatea sezonului toamn`-iarn` 2011-2012, iat` c` \n acest final de an se preconizeaz` nu numai un mood romantic, dar stilul aristocratic dandy chic se instaleaz` \n toat` puterea cuv~ntului. A[a c`, la nivelul texturilor, v` ve]i putea bucura de voluptatea catifelelor printate, cu voal de m`tase printre ele, a broderiilor de toate tipurile (cele mai \n vog` fiind cele pe chaneluri sau paiete pe voal), paiete, astrahanul combinat cu pene, pietre. De altfel, exist` o opulen]` de nedescris: penele \mbin~ndu-se cu pietrele pre]ioase sau semipre]ioase, colierele sunt statement, accesoriile sunt metalice, gliterate. Iarna aceasta abund` \n culori deosebite, puternice: de la verde, bordeaux rubiniu, violet p~n` la culori electrice, fuxia, roz sau psihedelice. Iar pentru a \nt~mpina cum se cuvine petrecerile de final de an, eu recomand cu c`ldur` ROCHIA ca pies` de baz`, la egalitate cu salopeta, peste care s` arunca]i un tuxedo b`rb`tesc sau costumul masculin, dar realizat din paiete (asta dac` sunte]i cu adev`rat cool [i locul \n care merge]i se preteaz` la ]inute demne de covorul ro[u al MTV-ului!!!). Paietele pot fi de diferite culori, sunt pre]ioase [i v` dau un aer glamouros oriunde a]i merge. La rochia lung` cu spatele gol sau acoperit cu tulle arunca]i un guler de blan` [i \n picioare s` ave]i, obligatoriu, sandale... Dac` alege]i un loc plin de
SpEcial
Foto: Zoltan Lorencz
c`ldur`, pe marginea oceanului, atunci obligatoriu cred \n necesitatea unei rochii de m`tase (alb/galben/coral/verde) sau din dantel` (auriu?!). Sunt fluide, romantice, u[or de purtat [i v` ve]i sim]i extraordinar de senzuale. |n cazul \n care merge]i la munte, atunci recomand catifeaua - verde, ro[u sau bleumarin cu print. Eu prefer rochiile lungi, pentru c` alungesc ]inuta, dar dac` locul nu este potrivit, atunci rochi]ele scurte sunt o solu]ie minunat`. C~t despre cele tip Audrey, sunt solu]ia simpl`, clasic`, nedemodabil`... Oricum, la toate acestea ad`uga]i un clutch mic [i pantofi/botine/sandale statement. Sau cizme mult peste genunchi.
Foto: Zoltan Lorencz
Stop to shop 37
SpEcial
38 Stop to shop
Foto: Sergiu Zimbilschi bilsch i
Rubric` realizat` de Roxana Bichi[ Foto: Sergiu Zimbilschi
“Pentru domni, sacoul din catifea reprezint` [i \n acest sezon o variant` elegant` \n alegerea ]inutelor pentru s`rb`tori. Croiala slim a acestuia confer` aerul trendy. E[arfele din m`tase natural` au aceea[i elegan]` ca [i papioanele, \ns` dau ]inutei o relaxare sofisticat`. Un smoking negru sau bleumarin nu \]i va \n[ela a[tept`rile [i vei ar`ta impecabil la petrecerea de Revelion. C`m`[ile imprimate, purtate la evenimente speciale, le pot \nlocui cu succes pe cele clasice. Ele adaug` o nota fresh [i nonconformist`. Indiferent c` optezi pentru un sacou din catifea sau un smoking clasic, ambele pot fi op]iunea vestimentar` pentru o petrecere \n club, dar combinate cu o pereche de jean[i. Este inevitabil ca \n timpul petrecerii s` renun]i la sacou. De aceea, bretelele edi]ie limitat` Albert Thurston pigmenteaz` noul look [i p`streaz` nota de elegan]` a ]inutei. Papionul din m`tase natural`
iu Zim
adina Buzatu, stilist
accesorizeaz` un outfit elegant, dar acesta poate avea acela[i impact [i \n cazul unei ]inute cool, asortat la o c`ma[` \nflorat` [i o geac` din piele. C`m`[ile cu jabou \n nuan]e de maro, gri sau bordo completeaz` un outfit potrivit serilor speciale [i creeaz` o ]inut` sofisticat`.�.
Foto: Serg
{i, cel mai important aspect: ATITUDINEA conteaz`! Tu e[ti cea care imprim` hainelor pre]iozitate, senzualitate, rafinament, distinc]ie. P~n` la urm`, indiferent de brand, hainele sunt ni[te buc`]i mari sau mici de materiale, a[ezate cu imagina]ie \n anumite forme de c`tre stili[ti sau designeri.�.
secretele masa de s~rb~tori
reu]itei
Preg`ti]i un aranjament special pentru masa de Cr`ciun, cu flori, crengu]e de brad [i alte decora]iuni. Va da o not` festiv` [i elegant` mesei, iar oaspe]ii vor fi pl`cut surprin[i.
Chef C`t`lin Sc`rl`tescu
40 Stop to shop
Chef florin dumitrescu – Jurat masterChef (show powered by Protv)
“V` sf`tuiesc ca, \nainte de toate, s` ave]i grij` s` aranja]i o mas` festiv`, pentru a-i surprinde pe oaspe]i! Lum~n`rile \nalte sunt foarte potrivite. E indicat ca [erve]elele (nu de h~rtie) s` fie \mp`turite frumos. Paharele de cristal [i tac~murile s` fie aranjate \n ordine pe mas`. De regul`, \n jurul mesei de s`rb`tori, pentru c` este un moment festiv, este indicat s` folosim ca decor c~teva ramuri de brad. Co[ul de p~ine ar trebui s` fie a[ezat pe mijlocul mesei [i ideal ar fi s` \l umplem cu mai multe feluri
Foto: Paul Diaconu
SpEcial
de p~ine, pentru toate gusturile. |n dreptul fiec`rui musafir pute]i pune o farfuriu]` mic` cu unt sau untur` de porc frecat` cu usturoi [i sare, dar [i pu]ine mur`turi t`iate m`runt [i stropite cu pu]in ulei de m`sline. Pentru acest amuse-bouche foarte rom~nesc (dac` alegem varianta cu untura), a[ servi o p`linc` foarte bun`, tocmai pentru a deschide apetitul. Pute]i deschide masa cu o gustare format` din: [orici, c~rna]i afuma]i – t`ia]i foarte sub]ire, br~nz` proasp`t`, pu]in` zacusc`, toate acompaniate de un vin ro[u (pe care v` recomand s` \l folosi]i \n continuare la toate felurile de m~ncare). Pentru primul fel de m~ncare v` sugerez s` alege]i ceva simplu, u[or, care s` v` ajute s` duce]i la bun sf~r[it o mas` format` din 3 sau 4 feluri de m~ncare: astfel, v` sugerez o sup` crem` de legume cu crutoane, \n care arunca]i c~te ierburi proaspete dori]i; sau, dac` vre]i
SpEcial s` gusta]i ceva cu “spirit de Cr`ciun”, v` recomand o sup` crem` de dovleac, cu nuc[oar` [i scor]i[oar`. Crede]i-m`, are un gust fabulos, demen]ial, mai ales dac` fierbe]i dovleacul \n sup` de pui. Pentru c` de s`rb`tori toate gospod`riile se \ntrec \n preg`tit sarmale, eu v` sugerez s` face]i destule sarmale pentru toat` lumea, c~t de bune pute]i. }in minte c` mama obi[nuia s` le bage \n cuptor dup` ce erau gata [i astfel prindeau un gust [i mai bun, mai interesant, plus c` “\nghesuia” printre ele [i o bucat` de sl`nin` afumat`. V` sf`tuiesc, \ns`, s` nu face]i excese: maximum 5 sarmale la masa de Cr`ciun sunt de ajuns, pentru c` trebuie s` gust`m [i friptura, nu? C` tot vorbim de friptur`, pute]i alege \ntre porc [i curcan. |ns`, v` dau un sfat: dac` preg`ti]i curcan, pune]i-l \ntreg la cuptor. |l pute]i t`ia dup` ce este g`tit. Dac` face]i friptur` de porc, pute]i proceda la fel: pune]i la cuptor bucata de carne \ntreag` [i o por]iona]i dup`. Carnea este astfel mai fraged`, mai gustoas`. Recomand tuturor ca pe timp de iarn` s` consume cu modera]ie vin ro[u, dup` preferin]`. Eu, de exemplu, prefer Cabernet Sauvignon. Ave]i grij` ca, indiferent de tipul de vin pe care \l alege]i, s` \l asocia]i corect cu m~ncarea pe care o ve]i pune pe mas`.”
Chef Sorin Bontea – Jurat masterChef (show powered by Protv) “Pentru ca masa de Cr`ciun s`
fie una reu[it`, eu cred c` \n primul r~nd, \nainte s` te apuci de preg`tiri, este bine s` te interesezi asupra preferin]elor culinare ale musafirilor. Pentru a surprinde pl`cut, trebuie s` [tii dac` oaspe]ii sunt amatori de preparate tradi]ionale sau, dimpotriv`, prefer` felurile exotice. De cele mai multe ori, la desert rom~nii servesc cozonac sau tort. V` sf`tuiesc s` ie[i]i un pic din tipare [i s` surprinde]i cu un desert light, nu foarte dulce, pe baz` de fructe. De obicei, la masa de Cr`ciun rom~nii m`n~nc` mult [i fac abuz de carne, astfel c` un desert u[or este mai mult dec~t indicat.
Dac` preg`ti]i friptur` de porc [i folosi]i la g`tirea acesteia [i vin, ave]i grij` s` servi]i acela[i vin si la mas`, fie el alb sau ro[u. Pute]i chiar alege o gam` variat` de vinuri pentru masa de Cr`ciun, pe care s` le asorta]i felurilor de m~ncare servite: pentru friptura de porc pute]i alege at~t vin ro[u, c~t [i alb, iar pentru desert v` recomand un vin dulce. Un alt mod de a “face impresie bun`” este s` servi]i \n deschiderea mesei un cocktail special, care poate destinde atmosfera p~n` c~nd ajung to]i invita]ii [i sunte]i gata s` v` a[eza]i la mas`.
|n plus, oaspe]ii vor aprecia efortul dumneavoastr` [i aten]ia pentru detalii. E clar c` dac` vorbim despre masa de Cr`ciun, decorul trebuie s` fie unul deosebit, dup` placul fiec`ruia. Camera [i masa trebuie s` fie festive, \ns` nu foarte \nc`rcate. Dac` bradul de Cr`ciun, decorat cu gust, se afl` chiar \n camera \n care servi]i masa, atmosfera va fi una [i mai pl`cut`.”
Chef C`t`lin Sc`rl`tescu – Jurat masterChef (show powered by Protv) “Dac` nu v` pricepe]i prea bine la g`tit [i totu[i vre]i s` impresiona]i, v` pute]i invita oaspe]ii la o mas` de Cr`ciun la restaurant. Toat` lumea ador` dulciurile, \ns` sfatul meu este s` ave]i mare, mare grij` cu ele: nu v` “arunca]i” \n cozonac, 100 de grame \nseamn` \n jur de 600-700 de calorii!! |nlocui]i desertul greu de S`rb`tori cu fructe coapte, condimentate dup` plac. E foarte s`n`tos [i, pe deasupra, extrem de gustos. C~nd face]i jum`ri, ave]i grij` s` l`sa]i pe ele [i pu]in` carne. Topi]i-le la foc mic, iar la final ve]i observa c` ceea ce r`m~ne este carne pu]in confiat`. Delicios! Consuma]i alcool cu m`sur` [i nu \ncepe]i de diminea]`! Preg`ti]i un aranjament special pentru masa de Cr`ciun, cu flori, crengu]e de brad [i alte decora]iuni. Dac` nu ave]i talent, face]i comand` pentru un astfel de buchet. Va da o not` festiv` [i elegant` mesei, iar oaspe]ii vor fi pl`cut surprin[i.” Roxana Bichi[
Stop to shop 41
nEwS
o imaGine c^t
1000 de cuvinte 42 Stop to shop
Nu odat am cumprat un articol vestimentar care s aib imprimat un mesaj, fie c este o imagine sau un text. Multora dintre noi ni se par cool, trendy, inedite. Este o mod? Pentru unii da! Ce \i inspir pe creatorii unor astfel de linii? Cum gndesc mesajele, cum intuiesc dorin]ele iubitorilor unor astfel de produse? Realizatorii liniei “SeVeN - My Lucky T-shirt” ne-au dezvluit secretele. Vladimir Popa Ei ne explic` faptul c` atunci c~nd concep una dintre liniile de tricouri Seven, caut` ca imprimeurile s` fie “originale, cumin]i, scandaloase, ciudate, haioase, str`lucitoare, fabuloase, colorate/necolorate, simple/complicate”, iar lista poate continua la nesf~r[it! Cu alte cuvinte, arti[tii \ncearc` s` \mbine mai multe stiluri, concepte, idei \ntr-o sin-
nEwS gur` imagine care “s` exprime mult mai mult dec~t 1.000 de cuvinte. Pot da un exemplu: cine nu a visat \n copil`rie s` devin` balerin`? Noi am luat balerina din acel vis, am pus-o \ntr-o ram`, a[a cum facem cu o amintire extrem de pre]ioas` din via]a noastr`, [i am imprimat-o pe un tricou. Uite a[a am reu[it s` transform`m o dorin]`, un g~nd uitat \ntrun z~mbet pe fa]a celei care se reg`se[te \n tricoul respectiv!”, ne explic` Anamaria. Cum a pornit totul? Dintr-o joac`. Din propria c`utare a unui tricou perfect, care s` \ntruneasc` anumite condi]ii: s` fie dintr-un material de o calitate superioar`, s` fie croit astfel \nc~t s` \mbine armonios clasicul cu noile tendin]e [i, mai ales, s` transmit` o imagine, un vis, o idee extrem de sugestiv`. A[a s-a n`scut “SeVeN
- My Lucky T-shirt.”. Dar, dincolo de mesajele care s` determine decizia de cump`rare, dorin]a de a-l avea \n garderob`, conteaz` mult [i calitatea. “Adic` tricouri din bumbac 100 % (un bumbac special, extrem de fin, cu o densitate corect`: nici prea gros, nici prea sub]ire), imprimate printr-o tehnologie mai special`, care fixeaz` imaginea direct \n ]es`tur`, materialul gata imprimat r`m~n~nd flexibil, cu aspect necauciucat, foarte pl`cut la atingere, rezistent \n timp la sp`l`ri multiple f`r` a-[i pierde din rezisten]` sau intensitate.”, puncteaz` Anamaria.
imagina]ie f`r` grani]e Cum nu oricine agreeaz` astfel de outfit-uri, cei care le cump`r` [i poart` sunt
defin]i de creatorii unor asftel de vestimenta]ii ca fiind persoane cu o imagina]ie f`r` limite. “Cei pentru care cre`m trebuie s` considere c` printr-un obiect vestimentar pot transmite ceea ce simt, s` doreasc` a descoperi multitudinea de combina]ii pe care le pot face mix~nd tricourile cu piesele vestimentare sau accesoriile pe care le au deja. Adic` s` fac` mereu exerci]ii de imagina]ie [i s` fie originali, dar \ndr`zne]i.”, spune creatoarea. |ns`, un astfel de element vestimentar, poate el fi purtat chiar \n orice combina]ie? Afl`m c` depinde de croial`, de imprimeu, de atitudine. |n general, astfel de tricouri merg cu sacou [i pantaloni de piele, cu hanorac [i blugi, cu cardigan [i fust`, etc. Decizia final` este a celui care \l poart`. Curio[ii pot vizita www.facebook.com/my7seven.
FaShion StylE
Crea]ie Clara Rotescu www.miauboutique.ro
Foto: Zoltan Lorencz
44 Stop to shop
FaShion StylE
Crea]ie Clara Rotescu www.miauboutique.ro
Foto: Zoltan Lorencz
46 Stop to shop
FaShion StylE
O rochie din dantel` cu organza, \ntr-o nuan]` de ro[u “pasional�; te va transforma \ntr-o apari]ie provocatoare! Modelul \]i pune \n eviden]` decolteul [i \]i va sub]ia talia. Colec]ia limited edition by Cristallini www.cristallini.ro
Foto: Radu Enache
48 Stop to shop
FaShion StylE
Jerse-ul cap`t` o not` de pre]iozitate prin intermediul tul-ului senzual [i al paietelor extravagante. Croiala cu spate gol adaug` o not` de senzualitate apari]iei tale la o petrecere elegant` de Cr`ciun. Colec]ia limited edition by Cristallini www.cristallini.ro
Foto: Radu Enache
50 Stop to shop
Foto: Radu Enache
FaShion StylE
Vei emana voluptate [i sex-appeal \n aceast` rochie din dantel` \n nuan]a taupe, cu c`ptu[al` din satin verde-smarald. Acest model \]i va contura perfect linia corpului, asigur창ndu-]i o siluet` ideal`. este un model potrivit unei petreceri exclusiviste. Colec]ia limited edition by Cristallini www.cristallini.ro
Foto: Radu Enache
52 Stop to shop
BEauty Shop VAleNTINO Valentina
(Ap` de parfum 50ml; Lo]iune de corp 100ml)
333
lei
il ponib Set dis azinele g \n ma a
r Kend
lANCOMe Hypnose drama TRUSSARdI Trussardi 1911 Uomo
(Mascara Hypn么se Drama; Mini creion de ochi; Bi Facil 30ml.)
(Ap` de toalet` 30ml; Balsam dup` ras 30ml; Gel de du[ 30ml)
164
lei
il ponib Set dis azinele g a \n m a
r Kend
175
lei
54 Stop to shop
il ponib Set dis azinele g a \n m a
r Kend
BEauty Shop THIeRRY MUgleR Womanity
290
lei
il ponib Set dis azinele g \n ma a
(Ap` de parfum 50ml; Lo]iune de corp 100ml)
r Kend
lANCOMe Tresor in love
(Ap` de parfum 50ml; Mascara Hypnose Doll Eyes 2ml; Mini Rouge In Love)
355
lei
il ponib Set dis azinele g \n ma a
r Kend
gIANFRANCO FeRRe In The Mood For love
(Ap` de parfum 50ml; Lo]iune de corp 100ml; Trousse)
300
lei
il ponib Set dis azinele g a \n m a
r Kend
Stop to shop 55
FaShion StylE
Colec]ie “eXPOSURe” By Alexandra Calafeteanu 56 Stop to shop
FaShion StylE
Colec]ie “eXPOSURe” By Alexandra Calafeteanu Stop to shop 57
FaShion StylE
Colec]ie “eXPOSURe” By Alexandra Calafeteanu 58 Stop to shop
concurS
Strict masculin!
TReNdS by Adina Buzatu [i Revista STOP TO SHOP te invit` la concurs! Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 – 11.00, \n data de 17 decembrie 2012, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i câ[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TReNdS by AdINA BUZATU!
Unde a copil`rit Alex dima?
Premiile sunt oferite de:
Cu sprijinul:
Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop! Stop to shop 59
lEc}ia dE kEmpo
a
ora de
kemPo ora campionilor (i) 60 Stop to shop
flat` în al doilea an de existen]`, emisiunea radio "Ora de KEMPO" se bucur` de prezen]a la edițiile sale a unor personalit`]i de renume na]ional, adev`rate repere în diferite domenii pentru societatea contemporan`. Emisiunea este difuzat` de postul Activ eFeM \n fiecare miercuri de la ora 17:00, fiind realizat` de profesorul Amatto Zaharia, Pre[edintele Federa]iei Române de KEMPO, de Clara Ilie [i de Emilian Fr\nculescu. De-a lungul timpului, la emisiunea "Ora de Kempo" au fost prezen]i sportivi [i conduc`tori ai sportului românesc, precum Carmen Tocal` (Pre[edintele ANST), Ruxandra Dragomir (Pre[edintele Federa]iei Române de Tenis), Rudel Obreja (Pre[edintele Federa]iei Române de Box), Florentin Marinescu (Pre[edintele Federa]iei Române de Arte Mar]iale), oameni politici, precum fostul Ministru al Turismului, Dan Matei Agathon, sau Europarlamentarul Petru Luhan, oameni de televiziune - Florentina Fânt~naru, Andrei Duban, Cristian }opescu, Iuliana Marciuc, Vladimir Dr`ghia [i arti[ti precum Kamara, Keo sau fetele de la Amadeus. Nu au lipsit Campioanele Olimpice Monica Ro[u sau Camelia Potec, Campionul Na]ional la raliuri, Vali Porci[teanu, sau pilotul Edwin Keleti.
lEc}ia dE kEmpo Foarte multe declara]ii [i dest`inuiri s-au f`cut în premier` în cadrul emisiunii "Ora de KEMPO", moderat` de profesorul [i Maestru Emerit al sportului românesc, Amatto Zaharia. Mai jos, le red`m pe cele mai importante:
carmen tocal` Pre[edintele Autorit`]ii Na]ionale pentru Sport [i Tineret, Carmen Tocal`, a declarat \n premier` la "Ora de KEMPO: "Am vorbit cu Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, [i am primit aprobarea sa pentru construirea, \n viitorul apropiat, a unei s`li polivalente performante \n Bucure[ti. Este un lucru extraordinar [i, pentru a ne da seama de importan]a lui, este de ajuns s` ne uit`m la ce capital de imagine a adus Rom~niei construirea stadionului National Arena", a declarat Carmen Tocal`. Evolu]ia sportivilor rom~ni la actuala edi]ie a Jocurilor Olimpice a fost amplu dezb`tut` de Carmen Tocal` [i Amatto Zaharia, expertul DolceSport pentru sporturile de lupt` prezente la Jocurile Olimpice de la Londra. Amatto Zaharia a comentat p~n` \n prezent evolu]iile \ncununate cu succes ale sportivilor Alina Dumitru, Andreea Chi]u, Dan F~[ie, Corina C`prioriu, dar [i a lui Alin Moldoveanu. "Parcursul Alinei Dumitru a fost colosal, pentru c` asupra ei plana o presiune uria[` \ntruc~t
Stop to shop 61
lEc}ia dE kEmpo
toate concurentele sale \[i doreau enorm s` o \nving` pe Campioana Olimpic` en-titre", a subliniat Tocal`, completat` de Amatto Zaharia: "Performan]ele Alinei Dumitru, Corinei C`prioriu [i ale lui Alin Moldoveanu la Londra sunt uria[e [i \mi place s` cred c` [i sus]inerea mea \n timp ce comentam presta]iile lor le-a purtat noroc.".
rudel obreja Una din edi]iile emisiunii "Ora de KEMPO" i-a adus laolalt` pe pre[edin]ii a dou` dintre cele mai importante federa]ii sportive din ]ar`. Este vorba despre Rudel Obreja, {eful boxului rom~nesc, [i gazda emisiunii, Amatto Zaharia, "samuraiul modern" din Kempo-ul na]ional. Colegi de genera]ie, ambii \ncep~nd sportul de performan]` \ntre anii 1977 [i 1978, unul la
62 Stop to shop
"Am primit aprobarea pentru construirea, \n viitorul apropiat, a unei s`li polivalente performante \n Bucure[ti.� Carmen Tocal`
Dinamo, cel`lalt la Steaua, cei doi au ajuns la concluzia c` \n zilele noastre fotbalul ocup` un loc mult prea mare \n grilele televiziunilor na]ionale. "Propunerea mea c`tre autorit`]i este o lege \n urma c`reia transmisiunile sportive s` fie cinzeci la sut` pe fotbal [i cinzeci la sut` pe celelalte
lEc}ia dE kEmpo "Propunerea mea c`tre autorit`]i este o lege \n urma c`reia transmisiunile sportive s` fie cinzeci la sut` pe fotbal [i cinzeci la sut` pe celelalte sporturi.� Rudel Obreja
sporturi. |n felul acesta, oameni valoro[i precum campioni olimpici, mondiali sau europeni se vor bucura de aprecierea din partea rom~nilor la adev`rata lor valoare.", a ar`tat Rudel Obreja, completat de Amatto Zaharia: "Noi am sprijinit acest demers ini]iat de dumneavoastr`. Cum s` \i educ`m pe cei tineri c` exist` [i alte sporturi \n afar` de fotbal dac` numai asta vedem la televizor? Sper`m ca noua lege a sportului rom~nesc s` aduc` schimb`rile dorite de noi.". Un alt lucru comun la cei doi pre[edin]i de federa]ii este na]ionalismul. "Eu sunt m~ndru c~nd port tricoul na]ional, iar de 1 Decembrie \mi pun steagul na]ional la geam [i la ma[in`.", a m`rturisit Rudel Obreja. Rubric` realizat` cu sprijinul Sensei Amatto Zaharia
Stop to shop 63
Story oF...
abélard ]i Héloïse
iUbirea interzis~ Petreceau mult timp \mpreun`. Ceea ce nu se a[teptau cei doi era ca s` \i macine [i un alt foc decât cel al pasiunii pentru studiu. Con[tient sau nu, \ntre ei se na[te dorin]a carnal` [i, odat` cu ea, o iubire interzis`.
Literatura francez` ofer`, prin scrisorile dintre Abélard [i Héloïse, m`rturia uneia dintre cele mai triste, pasionale, romantice, dar adev`rate pove[ti de dragoste. O \nt~mplare veche de 900 de ani, ai c`rei protagoni[ti au fost filosoful Peter Abélard (1079-1142) [i Héloïse (11011164). El, unul dintre cei mai mari g~nditori ai Evului Mediu, acuzat chiar [i de de erezie din cauza g~ndirii sale. Ea, nepoata proeminentului cleric Canon Fulbert.
Mâna destinului Secolul XII. Paris. Héloïse, nepoata preotului de la Notre Dame, Fulbert, arde de dorin]a de a \nv`]a, de a afla r`spunsurile la o serie de \ntreb`ri de-
66 Stop to shop
spre existen]a uman`. |n anul 1117, Abélard vine s` locuiasc` \n casa lui Canon Fulbert. Din momentul \n care a v`zut-o pe Héloïse a fost fascinat de frumuse]ea [i inteligen]a ei. Profit~nd de dorin]a asidu` a fetei de a \nv`]a, \l convinge pe unchiul ei s` permit` ca el s` \i fie profesor. La acel moment, Abélard era cu 20 de ani mai mare ca ea. |ncep cursurile, iar profesorul este din ce \n ce mai surprins [i fascinat de inteligen]a [i calit`]ile elevei sale. Petreceau mult timp \mpreun`. Ceea ce nu se a[teptau cei doi era ca s` \i macine [i un alt foc dec~t cel al pasiunii pentru studiu. Con[tient sau nu, \ntre ei se na[te dorin]a carnal` [i, odat` cu ea, o iubire interzis`.
Story oF... C~nd Héloïse a r`mas gravid`, Abélard a vrut s` o ia de so]ie, de[i asta ar fi \nsemnat ca el s` \[i piard` slujba. Dar femeia a refuzat cererea lui, motiv~ndu-i c` mariajul i-ar opri munca, din cauz` c` va c`dea \n dizgra]ie. Abélard refuz` s` cedeze. Mai mult, con[tientizeaz` ca nu este bine ca iubita lui s` r`m~n` \n Paris. Decid s` plece \mpreun` c`tre Britania, locul de na[tere al lui Abélard.
tragedia Unchiul fetei afl` de povestea lor de dragoste [i de na[terea b`iatului. Este furios [i nu accept` ru[inea. Pune la cale un plan, care, aparent, l-a \nc~ntat pe Abélard, cu at~t mai mult cu
c~t coincidea cu dorin]ele sale. Fulbert o convinge pe Héloïse c` singura cale de a le sp`la ru[inea era c`s`toria. Astfel, aranjeaz` un mariaj secret \ntre cei doi. |ns`, la scurt timp dup` ce se c`s`toresc, tinerii descoper` adev`rul din spatele ajutorului lui Fulbert: el inten]iona s` \l distrug` pe Abélard [i s` o aib` pentru el pe Héloïse. |n fa]a acestei situa]ii, ea fuge la m`n`stirea Argenteuil, \ns` Abélard este prins [i atacat brutal. Ajuns` la m`n`stire, t~n`ra prime[te protec]ia c`lug`ri]elor, fiind momentan protejat` de planul diabolic al unchiului ei. So]ul s`u, din p`cate, primise cea mai crunt` pedeaps`. Furios c` \i ruinase nepoata, Fulbert trimisese
ni[te oameni care au intrat peste Abélard \n cas` [i l-au castrat. Aflat \ntr-o situa]ie de umilin]` extrem`, el decide c` nu mai poate fi profesor la Notre Dame, dar c` trebuie s` se despart` de iubita lui. Iar singura cale era ca am~ndoi s` se c`lug`reasc`. Cu inima distrus`, con[tient` c` nu va accepta niciun alt b`rbat \n via]a ei, Héloïse accept`. Renun]` la copil, \ncredin]~ndu-i-l surorii ei, con[tient` c` nu avea s` \l mai revad` niciodat`. Abélard intr` la m`n`stirea St. Denis, iar ea la m`n`stirea Argenteuil.
Liantul a dou` suflete |n 1132 au \nceput s` comunice. Timp de dou`zeci de ani \[i scriu \ncontinuu. Era tot ceea ce puteau s` fac` pentru ca flac`ra dragostei dintre ei s` tr`iasc` [i s` nu le macine sufletul. Dup` mul]i ani, soarta face ca cei doi s` se revad` cu ocazia unei scurte ceremonii ce a avut loc \n Paris. De[i fuseser` fizic desp`r]i]i at~t de mult timp, \n momentul \n care s-au re\nt~lnit au con[tientizat c` iubirea at~t de puternic` pe care [i-o poart` este \ns`[i motiva]ia existen]ei umane pe p`m~nt. C~nd ceremonia a \nceput [i-au jurat unul altuia s` r`m~n` “Pentru totdeauna Unul”. De atunci nu s-au mai rev`zut niciodat`, dar au continuat s` se iubeasc` prin scrisori.
Stop to shop 67
Story oF... (...) \n momentul \n care s-au re\ntâlnit au con[tientizat c` iubirea atât de puternic` pe care [i-o poart` este \ns`[i motiva]ia existen]ei umane pe p`mânt. Când ceremonia a \nceput [i-au jurat unul altuia s` r`mân` “Pentru totdeauna Unul”. de atunci nu s-au mai rev`zut niciodat`, dar au continuat s` se iubeasc` prin scrisori.
|ntr-o epistol` pe care Héloïse o scrie, din postura de c`lug`ri]`, reiese tumultul care \i m`cina sufletul: “Nu vreo chemare m-a adus ca s` accept austeritatea m`n`stirii, ci ordinul t`u… Nu a[tept niciun fel de r`splat` de la Dumnezeu,
68 Stop to shop
c`ci nu am f`cut nimic din iubirea pur` pentru El… Nu a[ fi avut nicio ezitare, [i Dumnezeu [tie, \n a te urma [i a-]i accepta ordinul, chiar dac` era c`tre fl`c`rile iadului.”. Singura religie a lui Héloïse, dup` ce l-a cunoscut pe Abélard, a fost dragostea. Sutele de scrisori pe care [i le-au trimis unul altuia revel` o iubire dincolo de cuvinte. Pasiunea dep`[ea grani]ele iubirii fizice. Era doar sentimentul puternic dintre o femeie care iubea un b`rbat [i dintre un b`rbat care iubea o femeie. Nu era nimci necurat la mijloc, chiar dac` p`catul ca profesorul s` \[i fi sedus studenta nu
a fost iertat de societatea medieval`. Scrificiul suprem pe care ei lau f`cut, acela de a sta departe unul de altul, nu le-a alterat iubirea, iar scrisorile r`mase peste ani sunt dovada vie. Cur~nd, Abélard descoper` c` via]a monahal` este una plin` de nefericire, auster`. Nu renun]`, ci \[i rezum` via]a la a fi profesor [i la a citi. |nfiin]eaz` o m`n`stire Benedict` [i o capel`, cunsocut` sub numele de Oratory of Paraclete, \n Ferreux-Quincey, Fran]a. El a p`r`sit m`n`stirea Saint Denis \n 1121 [i s-a al`turat Saint-Gildas-de-Rhuys, \n apropiere de Vannes, devenind preot acolo.
|mpreun` pentru totdeauna 600 de ani mai t~rziu, Josephine Bonaparte, fiind extrem de impresionat` de povestea lor, a ordonat ca trupurile celor doi s` fie \nmorm~ntate unul l~ng` cel`lalt \n cimitirul Pére Lachaise din Paris. De atunci [i p~n` \n prezent, oameni din toat` lumea viziteaz` morm~ntul unde se odihnesc pentru ve[nicie, \mpreun`, Héloïse [i Abélard. Roxana Bichi[
diScovEr thE world
FinLAnDA casa lui Mo[ cr`ciun
Finlanda este ]ara \nvelit \ntr-un strat pufos [i alb de zpad, cu miros de scor]i[oar [i cozonac, cu brazi \mpodobi]i, reni [i cel mai iubit personaj din toate timpurile, Mo[ Crciun. Este un trm de poveste unde po]i petrece 73 de zile fr niciun apus [i te po]i lsa fascinat de Aurora Boreal.
Stop to shop 69
diScovEr thE world roVAnieMi Bine ai venit acas` la Mo[ Cr`ciun! Casa Mo[ului se afl` \n p`durea din Rovaniemi [i p~n` acolo vei str`bate o c`rare luminat` de tor]e. La u[` te vor \nt~mpina Doamna Cr`ciun [i doi spiridu[i. Al`turi de ei vei preg`ti pr`jituri tradi]ionale, care atunci c~nd vor fi coapte \]i vor pune imagina]ia la \ncercare pentru c` le vei [i decora. Apoi \l vei ajuta pe Mo[ Cr`ciun s` preg`teasc` din timp cadourile pentru 25 decembrie. |n seara de Ajun vei fi invitat la cina festiv` [i \l vei putea vedea pe Mo[ Cr`ciun cum st` de vorb` cu copiii [i \mparte daruri. |n Rovaniemi vizitez` [i Oficiul Po[tal de unde \i po]i trimite cuiva drag ]ie o scrisoare semnat` de Mo[ Cr`ciun. Plimb`-te apoi prin Parcul Mo[ului. |n Pia]a
70 Stop to shop
diScovEr thE world Central` te vei \nt~lni cu renii [i vei putea cump`ra cele mai frumoase suveniruri de la Fabrica de Surprize a lui Rudolf. |l [tii doar. E renul cu nasul ro[u care atunci c~nd nu trage sania lui Mo[ Cr`ciun se ocup` de propria lui afacere. Dup` ce ]i-ai umplut pungile cu daruri, urc`-te \n trenule]ul care te va duce c`tre Fabrica de Juc`rii a Elfilor. Nu pleca de aici f`r` s` cumperi c~teva din crea]iile urechia]ilor mici [i verzi. Viziteaz` [i Galeria de Ghea]`. Este plin` de personaje mitice din Laponia sculptate \n ghea]`.
turKu |n ora[ul medieval Turku se afl` Castelul Turku. Este o construc]ie impresionant`, veche de [apte secole. Muzeul ad`poste[te vase, bijuterii, costume [i
mobil` care au apar]inut localnicilor de-a lungul secolelor. |n ora[ul medieval se afl` [i Catedrala Turku, care ad`poste[te un ceas cu diamentrul de 4,2 m [i are un singur ac indicator pentru or`. Catedrala este unul dintre cele mai importante l`ca[e de cult finlandeze.
LeVi Levi este una dintre cele mai mari sta]iuni de schi din Finlanda. Are 48 de p~rtii, dintre care 15 sunt iluminate, a[a c` adrenalina pe plac` poate continua [i noaptea. Aici este centrul distrac]iei. Viziteaz` ferma de reni, f` un safari polar cu sania tras` de c~ini [i aventureaz`-te cu snowmobilul la ferma de Husky. Tot cu snowmobilul f` o plimbare de-a lungul lacurilor \nghe]ate, unde dac` \]i
place s` pescuie[ti po]i sparge ghe]a pentru a \ncerca s` prinzi pe[te la copc`. Levi se afl` la aproximativ 130 Km distan]` de cercul Polar c`tre care ai face bine s` te \ndrep]i dac` vrei s` vezi unul dintre cele mai frumoase spectacole ale naturii din lume, Aurora Boreal`. Este ca o perdea fin`, arcuit` [i colorat` \n zeci de feluri. Poate fi roz, mov, verde, albastr`, galben`, ro[ie, alb`, intens` sau pastel. Aurora ia de fapt forma c~mpului magnetic al P`m~ntului [i este una dintre imaginile care \]i vor t`ia r`suflarea.
heLsinKi |nainte s` pleci din Finlanda este obligatoriu s` vizitezi [i Helsinki. Este capitala Finlandei [i unul dintre cele mai importante porturi de la Marea Baltic`.
Stop to shop 71
diScovEr thE world Este un ora[ boem, dar riguros [i foarte curat, specific ]`rilor nordice. Cl`dirile sunt colorate, str`zile sunt fie pietruite romantic, fie cu asfalt ca \n palm`, iar aleile sunt m`rginite de arbori. Punctul central al ora[ului este Pia]a Senatului. Aici vei putea vizita Palatul Guvernului, Univer-
trebuie s` \l ratezi. Este a[ezat` pe o colin` \ntre porturi [i menirea ei in]ial` a fost de ocrotire a ora[ului. Are 13 turnuri din c`r`mid` ro[ie [i cu acoperi[ul sub form` de bulbi ruse[ti. L~ng` Helsinki se afl` fort`re]a Suomenlinna. Este una dintre cele mai mari cet`]i ma-
sitatea din Helsinki [i Catedrala alb` Tuomiokirkko. Dac` vrei shopping [i agita]ie mergi \n Aleksanterinkatu. Este cea mai important` strad` comercial` a ora[ului [i este plin` cu magazine, cafenele [i restaurante. Tot aici po]i face o plimbare pe falez` [i \n parcul Esplanade. F` o vizit` [i \n cartierul de Toolo unde se afl` Biserica Luteran` Temppeliaukio care este construit` direct \ntr-o roc` uria[`, lemn, piatr`, sticl` [i fir de cupru. Catedrala Uspenski este un alt obiectiv turistic pe care nu
ritime din lume. Construc]ia ei a \nceput \n anul 1700, iar azi ca m`turie a timpurilor trecute au r`mas nu numai zidurile, ci [i tunurile \ndreptate c`tre vest, ca semn al st`p~nirii ruse[ti din anii 1800. Fort`rea]a se \ntinde pe opt insule [i i se mai spune si „Gibraltarul Nordului�. Lungimea zidurilor este de aproximativ 8 kilometri, care sunt str`juite de peste 100 de tunuri, iar interiorul cet`]ii este decorat cu [ase muzee. Cetatea este un adev`rat furnicar. Aici locuiesc peste 900 de finlandezi [i se perind`
72 Stop to shop
mai mult de 600.000 de vizitatori anual. Fort`rea]a a fost inclus` \n Patrimoniul UNESCO \n 1991. Nu uita c` o parte din Finlanda se \ntinde dincolo de Cercul Polar Nordic, a[a c` aici soarele se afl` pe cer 73 de zile \n continuu, \n timpul verii. Este perioada \n care localnicii s`rb`toresc acest fenomen numit Midnight Sun, adic` Soarele de la Miezul Nop]ii. Este un spectacol de lumini [i culori care seam`n` cu un apus de la noi. Durata lui variaz` \n func]ie de locul \n care te afli. |n Rovaniemi [i Kittila fenomenul dureaz` 24 de ore, iar \n Utsjoki spectacolul ]ine dou` luni. Localnicii fac un foc mare [i se adun` \n jurul lui pentru a savura m~nc`ruri tradi]ionale, cocktail-uri [i muzic` bun`, \ntr-un moment \n care ei spun c` sunt alungate spiritele rele. }ara lui Mo[ Cr`ciun nu este una ieftin` \ns`. Pre]ul excursiei de Cr`ciun porne[te de la 1300 de euro de persoan` pentru 4 nop]i cazare la un hotel de 4 stele cu mese [i bilet de avion. Pre]ul plimb`rilor cu s`niile trase de reni sau de husky, pentru a vizita \mprejurimile [i a vedea Aurora Boreal`, este 100 de euro pentru 3 ore, iar pescuitul la copc` cost` 90 de euro. |nainte s` decolezi spre Finlanda nu uita s` \]i \mpachetezi hainele groase [i bocancii de z`pad` pentru c` acas` la Mo[ Cr`ciun iarna temperaturile maxime ajung la cel mult minus 21 de grade. Florentina Ilie
tEchnEwS
Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice
Logitech Harmony toUcH
Telecomanda logitech Harmony Touch este disponbil` \n europa \ncepând din octombrie la un pre] recomandat de 179,99 euro.
74 Stop to shop
Nu, nu e o simpl` telecomand` ci una premium, avansat`, care \]i ofer` posibilitatea de personalizare cu ajutorul unui ecran color tactil [i care promite un control extrem de eficient al sistemului home-entertainment. Harmony Touch este urma[a seriei de telecomenzi universale lansate de Logitech dup` achizi]ionarea companiei Hermony, adic` modele Harmony One, lansat \n 2008, [i Harmony 900, lansat` \n 2009. Noul model nu este wireless ci clasic, bazat pe unde infraro[ii (spre deosebire de modelul 900). Mare noutate este \ns` noul ecran tactil [i modul de operare al acestuia. {ti]i c~t de enervant` e rearanjarea canalelor \n memoria televizorului, pentru c` operatorul le a[eaz` mereu \ntr-o dezordine total`‌ Ei bine, Logitech Harmony Touch \]i permite s` adaugi, s`
\nl`turi [i s` reordonezi, direct de pe ecranul color tactil de 2,4 inch, p~n` la 50 de canale preferate. Dup` o instalare online simpl`, po]i accesa toate canalele preferate cu o singur` atingere, po]i face swipe sau scroll, \nl`tur~nd astfel chinul de a memora numerele canalelor [i de a parcurge ghiduri lungi pe ecran. Po]i seta, de asemenea, g`sirea rapid` a preferin]elor, de la posturi TV la filme, jocuri [i muzic`. Tastele telecomenzii sunt iluminate pentru a ajuta la navigarea prin programele preferate chiar [i pe \ntuneric. Logitech Harmony Touch este compatibil` cu peste 225.000 dispozitive home-entertainment [i peste 5.000 de branduri [i poate controla p~n` la 15 dispozitive simultan. Suportul de \nc`rcare men]ine telecomanda \nc`rcat` [i la \ndem~n`.