Sumar
“ ” Nr. 125 - Februarie 2013
Ilinca Vandici
opping altfel Povestea unui sh
10
INTERVIU
62
Cump`r`turile le fac de oriunde, din ]ar` [i din str`in`tate. Cump`r dac` v`d ceva frumos, cump`r dac` am nevoie de ceva \n mod special.
De vorb` cu Dan Cruceru [i Ioana Maria Moldovan
24
FashIoN aRchITEcTURE
Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro
Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@unireashop.ro 021.30.30.364, 0722.101.756
Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@unireashop.ro 021.30.30.367, 0724.242.742
Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Felicia Chirvq[oiu, Florentina Ilie, Carmen Cristea, Vladimir Popa Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:
Tycoon Media Press parte a grupului
Lucy Duff Gordon, un pionier al modei
27
GENTLEMEN’s aGREEMENT by Adina Buzatu
40
FashIoN sTYLE
by Cristallini & Mihaela Drafta
58
LEc}Ia dE KEMPo De ce Kempo?
66
sToRY oF...
Alexander Graham Bell [i Mabel
69
dEsTINa}II Rhodos, insula soarelui
2 Stop to shop
Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236 Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.
EditShop
“ ” (...) câte dintre cuplurile formate \n zilele noastre mai pot spune la vârsta senectu]ii c` au 60 de ani de c`s`torie? {i nu orice fel de mariaj, ci unul care s` emane iubire, respect [i dedicare chiar [i dup` atâta vreme...
4 Stop to shop
Dupã 60 de ani
Pentru c e februarie [i suntem \n febra Sfntului Valentin [i a lui Dragobete, miam adus aminte de o \ntmplare trit prin toamn. |ntr-o zi a lui Brumrel (n.r. octombrie pentru cei mai tineri), anul Domnului 2012, cum ar scrie cronicarul, stteam cuminte [i a[teptam pe cineva. {i, deh, ca omu’, priveam \n jurul meu. De la distan], am observat doi btrnei. El, ferchezuit - la costum. Ea, cochet - cu plrioar [i mnu[i. Cu ct se apropiau, cu att aveam impresia c am prsit cumva secolul acesta [i am ajuns prin anii burghezi ai Bucure[tilor de alt dat. Mergeau bra] la bra], \ncet [i calmi. Cred c m uitam att de insistent, \nct m-au observat. Ajun[i \n dreptul meu, mi-au zmbit cald amndoi, iar btrnul a \nclinat elegant din cap. Le-am zmbit [i eu, oarecum jenat cci realizasem lipsa involuntar de polite]e. Eleganta doamn s-a oprit [i m-a \ntrebat: “Dudui], se \ntmpl s [ti]i cumva ce or este?”. |ntr-o prim faz nici nu am auzit-o. Uitasem de jen [i priveam fascinat bluza ei elegant, cu volane la baza gtului, bro[a cu camee [i ct de cochet putea fi. Clar eram \n alt secol! “M scuza]i c v deranjez. {ti]i cumva ora?”. Abia acum am reac]ionat. I-am rspuns. Mi-a mul]umit amabil [i m-a \ntrebat. “V a[tepta]i cumva companionul?”. “Nu. O prieten.”. “Ah, ce pcat! |ntr-o dup-amiaz de toamna a[a frumoas…”. Nu puteam dect s \i zmbesc. “Eu [i so]ul meu suntem cstori]i de 60 de ani. |mi aduc aminte c undeva \n aceast zon \l mai a[teptam [i eu s ne \ntlnim. Nu c ar fi \ntrziat el. Ajungeam eu mai devreme.”. O ascultam. Domnul \mi zmbea. “Nu mai e iubirea ce a fost odat. Dar tinere]ea rmne la fel, indiferent de anii \n care ne-o d Dumnezeu.”. “A[a este!”, i-am rspuns. Apoi mi-a mai zmbit odat [i, \n timp ce domnul a \nclinat iar capul \n form de respect, [i-au luat “la revedere”, vzndu-[i de drum, bra] la bra]. Poate prea o poveste banal. |n esen] [i este. Altceva m-a fcut s mi-o aduc aminte acum, cnd zicem noi c celebrm luna iubirii. {i anume \ntrebarea: cte dintre cuplurile formate \n zilele noastre mai pot spune la vrsta senectu]ii c au 60 de ani de cstorie? {i nu orice fel de mariaj, ci unul care s emane iubire, respect [i dedicare chiar [i dup atta vreme, a[a cum am vazut eu \n cazul despre care v-am povestit. A voastr,
Roxana Bichi Redactor {ef
Film
Premierele lunii februarie Hansel and Gretel: Witch Hunters Regia: Tommy Wirkola Cu: Gemma Arterton, Jeremy Renner, Famke Janssen Gen: Ac]iune, Fantastic, Horror Premier` \n Rom~nia: 01.02.2013
Lincoln Regia: Steven Spielberg Cu: Sally Field, Daniel DayLewis Gen: Biografic, Dram`, Istoric, R`zboi Premier` \n Rom~nia: 01.02.2013
Silver Linings Playbook Regia: David O. Russell Cu: Bradley Cooper, Jennifer Lawrence, Robert De Niro, Jacki Weaver Gen: Comedie, Dram`, Romantic, Dragoste Premier` \n Rom~nia: 01.02.2013
Broken City
Promised Land
Regia: Regia: Allen Hughes Cu: Mark Wahlberg, Russell Crowe, Catherine Zeta-Jones Gen: Crim`, Dram`, Thriller Premier` \n Rom~nia: 08.02.2013
Regia: Gus Van Sant Cu: Matt Damon, John Krasinski, Frances McDormand Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 15.02.2013
A Good Day to Die Hard Regia: John Moore Cu: Bruce Willis, Jai Courtney, Sebastian Koch Gen: Ac]iune, Crim`, Thriller Premier` \n Rom~nia: 15.02.2013
Side Effects Regia: Steven Soderbergh Cu: Rooney Mara, Channing Tatum, Jude Law Gen: Crim`, Dram`, Thriller Premier` \n Rom~nia: 22.02.2013
Beautiful Creatures
Flight
Regia: Richard LaGravenese Cu: Alice Englert, Jeremy Irons, Viola Davis Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 15.02.2013
Regia: Robert Zemeckis Cu: Denzel Washington, Don Cheadle, John Goodman Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 22.02.2013
6 Stop to shop
nEwS – agEnda lunii 1
2 3
5/02
8/02
ConCert slash
a vision of elvis Anul acesta s-au împlinit 78 de ani de la na[terea regelui rock’n’rollului, ELVIS PRESLEY. Spectacolele tribut sunt unul din elementele ce contribuie la perpetuarea amintirii regelui, iar showul A VISION OF ELVIS, cel mai bine cotat tribut ELVIS din lume, ajunge la Bucure[ti exact la o lun` de la ziua de na[tere a Regelui. Reprezenta]ia îl are în prim plan pe Rob Kingsley - Hard Rock Café, Bucure[ti.
4 5
6 7
8 9
10 11
14 15 16
17 18
19 20
21 22
23
ConCert BaD Boys Blue BAD BOYS BLUE, trupa simbol a pop dance-ului anilor ’80, aduce la Bucure[ti toate melodiile care ]i-au înso]it adolescen]a: "You're a Woman", "Pretty Young Girl", "I Wanna Hear Your Heartbeat" sau "Come Back and Stay". Iar pentru ca distrac]ia în stil 80s s` fie complet`, spectacolul va fi urmat de program disco în care se vor succeda cele mai îndr`gite hituri ale acelei perioade. Ia-]i perechea, vino la BAD BOYS BLUE [i fii gata de dans! Cinema Patria, Bucure[ti.
12 13
15/02
Slash e cunoscut mai ales pentru perioada \n care a activat \n trupa Guns N' Roses. |n 1996, dup` 11 ani \n aceast` trup`, Slash a ales s` c~nte \n alte forma]ii ca Slash's Snakepit sau Velvet Revolver. |n Bucuresti va veni sub titulatura Slash featuring Myles Kennedy and The Conspirators pentru a promova noul lor album, Apocalyptic Love - Sala Palatului, Bucure[ti, 19:30.
13–17/02 Disney live! MiCkey’s MagiC show |n perioada 13-17 februarie 2013, Sala Palatului din Bucureşti va fi gazda fermec`toarelor personaje Disney. Copiilor mai mici sau mai mari Disney Live! le prezint` Mickey’s Magic Show, un spectacol care combin` bucuria personajelor Disney cu momente unice de magie Sala Palatului, Bucure[ti.
24
25 26
27 28
8 Stop to shop
14/02 ConCert DireC}ia 5 Direc]ia 5 s`rb`tore[te Valentine’s Day printr-un concert special Cinema Patria din Bucureşti.
inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE
intErviu
Sunt tineri, frumo[i, dezinvol]i, elegan]i, carismatici [i, mai mult dect evident, dau foarte bine pe sticl. Fac o echip profesionist, cu haz, care „pove[te[te” 6 zile din 7 \ntmplri de prin via]a vedetelor noastre de toate zilele. Pu]ini [tiu c amndoi au studii \n jurnalism [i au o experien] consistent [i relevant \n acest domeniu. C \n adolescen], el srea gardul liceului miliProfesioni}tii Pove}tirilor tar de dragul fetelor, iar ei i-a fost team s prseasc ora[ul natal din Ardeal. {i „pove[tirea” continu... Ne-o spun chiar ei.
dan cruceru [i Ioana Maria Moldovan
10 Stop to shop
intErviu Exact \n urm` cu 15 ani, c~nd se \nfiin]a postul Acas` Tv, erai \n clasa a Xa, la Colegiul Militar Liceal Breaza (!) sub auspiciile aspre ale regimului cazon. Cum ai ajuns s` studiezi la un astfel de liceu extrem de strict [i de departe de ce faci acum? Dan Cruceru: |ntotdeauna mia pl`cut cartea. |n [coala general` am fost un elev de 10 pe linie. Acesta a fost [i motivul pentru care am mers la Colegiul din Breaza. Este un liceu renumit pentru profesionalismul profesorilor de acolo, pentru rezultatele excep]ionale pe care le au elevii de acolo la olimpiadele na]ionale. Pe atunci visam s` devin chirurg, chiar unul militar. A[a c` Breaza mi s-a p`rut locul perfect pentru \nceperea carierei mele. Am intrat al cincilea \n liceu, cu o concuren]` de 15 pe loc. Am fost tare m~ndru. Apoi, \ns`, m-am lovit de regimul cazon, de ni[te reguli militare neadaptate unor copii [i nu mi-a pl`cut deloc. Am descoperit, \ns`, literatura [i cenaclul din cadrul liceului. A[a am realizat c` adev`rata mea pasiune este scrisul, comunicarea. {i, peste ani, iat`-m` prezentator TV. Dup` ce fel de distrac]ii fugeai s`rind gardul severului liceu militar, de ]i s-a sc`zut nota la purtare la 6? D.C.: Sincer? Dup` fete, evident! Pe atunci, \n liceul militar erau doar b`ie]i, a[a c` nu puteai g`si iubirea dec~t... peste gard.
La un moment dat, ]in minte c` \mi f`cusem o prieten`, a c`rei cas` era lipit` de gardul liceului. Din p`cate, uneori, mai eram [i prins s`rind gardul sau trecut absent la diferite prezen]e, a[a c` inevitabilul s-a \nt~mplat. Mi s-a sc`zut nota la purtare, pentru c`, \n liceul militar, astfel de gesturi erau aproape egale cu dezertarea. }i-ai \nceput cariera ca prezentator \n ora[ul natal, T~rgu-Mure[, c~nd erai \n facultate. Cum ai fost remarcat`? Ioana Moldovan: Eram \n al doilea an de facultate, atunci am aflat de un concurs al unui post local de televiziune – c`utau reporter prezentator.
Mi-am zis c` acum e momentul meu [i c` trebuie s`-mi \ncerc norocul. Mi-am f`cut un CV, dar c~nd am aflat c` sunt 150 de concurente pe un loc, m-am l`sat p`guba[`, mama \ns` nu. Mi-a depus CV-ul [i mi-a purtat noroc. Am debutat \n televiziune chiar de ziua mea de na[tere. La \nceput m-am temut, era o lume nou`, habar nu aveam cu ce se m`n~nc`. Dar eu \mi doream [i asta cred c` a contat cel mai mult. Ai absolvit Facultatea de Limbi Str`ine [i Facultatea de Jurnalism. Pentru cei care viseaz` s` lucreze \n televiziune, \n ce m`sur` teau ajutat studiile de profil s` devii un profesionist de succes? D.C.: Cred c` sunt studiile de care ai nevoie pentru a emite preten]ii c` vrei s` lucrezi \n pres`. Nu spun c` to]i cei care au aceste studii sunt jurnali[ti, dar spun c` cei care le au ar trebui s` primeasc` o [ans` s` lucreze \ntr-o redac]ie. Pe mine m-au ajutat. Poate nu tot timpul, dar \n momente importante: c~nd s-a uitat pentru prima oar` cineva pe CV-ul meu [i mi-a dat dreptul s` stau \n probe, c~nd am scris prima mea [tire, av~nd deja bazele unei scrieri jurnalistice, c~nd am tradus [tiri venite pe agen]iile de pres` externe, c~nd am realizat interviuri cu anumite personalit`]i str`ine, c~nd am fost prezent la diferite conferin]e interna]ionale [i am transmis mesajele \n Rom~nia. Dincolo de aceste studii, ďƒ˜
Stop to shop 11
intErviu ca s` faci carier` \n acest domeniu, trebuie s` ai ambi]ie, r`bdare, s` munce[ti foarte mult [i s` nu te g~nde[ti la bani. Succesul [i banii vin doar dup` mul]i ani de „tran[ee”, ca s` p`strez un termen cazon! De[i [tiai \nc` din copil`rie c` vrei s` lucrezi \n televiziune, ai ales s`-]i iei licen]a \n Litere. }i-a fost team` c` nu vei reu[i \n jurnalismul de televiziune? I.M.: Nu, nu mi-a fost team` nicio secund` c` nu voi reu[i s` intru la o facultate de jurnalism. A[ fi dat examen f`r` s` stau pe g~nduri, asta dac` \n T~rgu-Mure[ ar fi fost o facultate cu un astfel de profil. Cea mai apropiat` era la Cluj sau Sibiu. |ns` mie mi-a fost team` s` plec de acas`, mai ales c` voiam s` r`m~n l~ng` ai mei, s` mai copil`resc, nu concepeam via]a f`r` ei. A[a c`, \n timp ce colegii mei de liceu abia a[teptau s`-[i ia zborul de acas`, eu am ales s` r`m~n. Dup` patru ani \ns`, de ce mi-a fost fric` nu am sc`pat [i a trebuit s` m` despart cu lacrimi \n ochi de cei dragi, mi-am luat inima \n din]i [i am pornit spre Capital`. Pu]ini [tiu c`, \nainte s` fii prezentatorul „pove[tirilor”, ai realizat timp de 7 ani reportaje \n aproape toate domeniile: politic, social, eveniment, monden. Experien]a te-a recomandat pentru postul de prezentator al
12 Stop to shop
„Pove[tirilor adev`rate” sau a avut [i \nf`]i[area un cuv~nt de spus? D.C.: Mie \mi place s` cred c` experien]a. P~n` la urm`, am demonstrat c` pot face [tiri bune \n orice domeniu, inclusiv monden. Dac` a contat \nf`]i[area, voi s`mi spune]i. Totu[i, cine ar spune c` aspectul fizic nu conteaz` \n televiziune ar fi un mincinos. Timp de cinci ani ai lucrat ca reporter pe zona politic`. Ce au \n comun lumea politic` [i cea monden`? D.C.: Dac` vrei s` fiu cinic, cred c` termenul „senza]ional” le caracterizeaz` pe am~ndou`. Evenimentele din ambele domenii atrag aten]ia doar dac` sunt „ s c a n daloase”. Pe de alt` parte, cred c` un jurna-
list adev`rat poate da dovad` de profesionalism at~t lucr~nd pe politic, c~t [i lucr~nd pe monden. Dac` e[ti obiectiv, \]i documentezi bine interviurile; dac` verifici informa]iile din mai multe surse, po]i avea materiale excep]ionale. |n plus, am reu[it s` realizez o serie de reportaje „mondene” cu politicieni. Cu Ion Iliescu vorbind despre c`snicia cu doamna Nina, cu C`lin Popescu T`riceanu vorbind despre b`ie]ii s`i, cu Victor Ponta despre pasiunea pentru raliuri sau cu Traian B`sescu despre teama de a deveni socru mic. Te consideri persoan` public`, nu vedet` de televiziune. |n opinia ta, care sunt diferen]ele de percep]ie ale publicului? I.M.: Pentru mine, vedete sunt Richard Gere, Sophia Loren, Anthony Hopkins, Madonna, Michael Jackson, Elvis Presley. |n Rom~nia, \n opinia mea, exist` doar persoane publice. Statutul de vedet` de televiziune de care te bucuri \n prezent te-a adus \n aten]ia paparazzilor? D.C.: Nu \mi place termenul de vedet`. Accept „persoan` public`”. Asta pentru c` vedete sunt pe la Hollywood, nu pe aici pe D~mbovi]a. Iar paparazzi stau la coad` pe sub ferestrele caselor unor astfel de persoane, nu pe la ferestrele casei mele. Eu, de fiecare dat` c~nd m-am \nt~lnit cu vreun paparazzo, l-am salutat respectuos, i-am str~ns m~na [i
intErviu i-am spus c`-l apreciez pentru ce face. Nu e u[or s` stai \n frig ni[te ore bune, \n c`utarea unui instantaneu de senza]ie. Ca urmare [i ei au fost destul de "bl~nzi" cu mine p~n` acum. Cum ai fost aleas` s` prezin]i „Pove[tiri adev`rate” la Acas` Tv? I.M.: |mi place s` cred c` am fost \n momentul potrivit la locul potrivit. Am aflat c` echipa „Pove[tirilor” c`uta o co-prezentatoare [i mi-am \ncercat norocul, care mi-a sur~s din nou. A fost un fel de dragoste la prima vedere. Ne-am pl`cut [i am \nceput colaborarea ce dureaz` de opt ani [i sper s` continue mul]i ani [i de acum \ncolo. Din aprilie 2011, „poveste[ti” \mpreun` cu Ioana Maria Moldovan, \n fiecare zi, de luni p~n` s~mb`t`, de la 16.30, la Acas` Tv. Este ceea ce visai s` faci \n copil`rie sau un joc fericit al circumstan]elor? D.C.: Cum spuneam, \n copil`rie visam s` devin chirurg. Poate dac` Ioana [iar fi dorit aceea[i carier`, neam fi \nt~lnit \n vreo sal` de opera]ie \ncerc~nd s` salv`m vie]i. |ntr-un fel, asta \ncerc`m s` facem [i acum, la „Pove[tiri”, cu acele campanii sociale pe care le propunem din c~nd \n c~nd. Despre emisiunea „Pove[tiri adev`rate” v` pot spune, \ns`, c` este v~rful
carierei mele de p~n` acum. A fost o propunere la care am r`spuns aproape instantaneu „Da”. Ce rela]ie ai cu colegul t`u de platou, Dan Cruceru? I.M.: Colaborarea cu Dan Cruceru e o pl`cere [i, \n acela[i timp, o provocare. Am~ndoi avem ceva experien]` \n pres`, suntem ambi]io[i [i ne dorim foarte mult s` form`m un cuplu c~t mai bun pe ecran [i s` reu[im s` ajungem la inimile telespectatorilor care ne primesc \n casele lor. Ce fel de rela]ie te leag` de Ioana Maria Moldovan? Dar de ceilal]i protagoni[ti ai „Pove[tirilor” – Cabral Ibacka [i Mircea Solcanu?
D.C.: To]i patru suntem o mare familie. Nu ne-am hot`r~t care sunt p`rin]ii [i care copiii, de[i Cabral e cel mai „mare” dintre to]i, cu cei 2 metri ai s`i. Ne distr`m de minune c~nd ne str~ngem toat` ga[ca. Cu Ioana m` \nt~lnesc \n fiecare zi [i e absolut normal s` fiu mai apropiat de ea. M` bucur c` am ajuns s` ne \n]elegem foarte bine [i s` ne complet`m foarte u[or \n timpul interviurilor. O echip` bun` se formeaz` \n timp, iar noi cred c` am devenit acea echip`. C~nd nu e[ti \n timpul serviciului, mai vorbe[ti cu accentul ardelenesc din ora[ul t`u natal, T~rgu-Mure[? I.M.: No, p`i sigur c` vorbesc cu accent ardelenesc, c` doar \i tare fain. :) C~nd ajung acas` la T~rgu-Mure[ redevin ardeleanc` adev`rat`. Care este filosofia succesului t`u profesional \n televiziune? {tim cu to]ii c` nu se \nt~mpl` peste noapte... D.C.: Eu m` bucur de fiecare pas f`cut \n carier`. Nu vorbesc, \ns`, despre succes, nu m` \mb`t niciodat` cu ap` rece, nu mi s-a urcat nicio secund` la cap. Am muncit, \ns`, foarte mult s` ajung aici. Am lucrat [i 24 cu 24, doar ca s` dovedesc c` sunt bun, c` sunt preg`tit, c` sunt persoana potrivit` pentru postul vizat. Pe scurt, cred c` e vorba de 90% munc` [i r`bdare [i 10% noroc, pentru c` f`r` dramul acela de noroc nu po]i face nimic \n via]`.
Stop to shop 13
intErviu |n urm` cu vreo dou` luni, ai dansat \mpreun` cu colega ta Ioana la „Dansez pentru Tine”, pentru un caz umanitar. Dincolo de durerile de spate [i de inerenta febr` muscular`, ce sentiment ]i-a oferit acest mod de a ajuta o familie la nevoie? D.C.: A fost o mare onoare [i a[ repeta aceast` experien]` oric~nd. Am f`cut febr` muscular`, am avut dureri de spate, v~n`t`i, dar a fost un efort mult prea mic fa]` de bucuria imens` pe care a avut-o t~n`rul care a primit un cec important dup` dansul nostru. Voi r`spunde prezent [i m~ine pentru astfel de cazuri. Care sunt „pove[tirile” tale preferate? I.M.?: Pove[tirile mele preferate sunt musai cele cu final fericit! |mi place c~nd totul se termin` cu bine... Mul]i telespectatori te percep ca pe un macho ar`tos [i [armant, dar tu ai fost tocilar [i ai publicat dou` volume de poezii de dragoste. E[ti, de fapt, un romantic incurabil? D.C.: Epitetele voastre m-au binedispus. Asta cu macho nu cred c` m` caracterizeaz`, dar toate femeile pe care le-am \nt~lnit p~n` acum au acceptat s` le dau m`car „Bun` ziua”. Nici asta cu tocilarul nu e de mine. Da, mi-a pl`cut cartea, dar nu v`d nimic r`u \n asta, mai ales c` tot
14 Stop to shop
ce am \nv`]at m-a f`cut omul de ast`zi. C~t despre poezii, fac pariu c`, dac` \ntreba]i 100 de femei dac` le-ar pl`cea un b`rbat care s` le scrie poezii, s` fie romantic, s` le aduc` flori, s` le a[tepte cu cina preg`tit` etc, toate cele 100 de femei ar spune c` un astfel de b`rbat este foarte cool, foarte fain [i v-ar cere adresa lui de domiciliu! {i dac` voi vre]i s` m` numi]i romantic incurabil... atunci a[a s` fie.
Care sunt secretele tenului t`u perfect? I.M.: Nu mai e niciun secret c` am un ten alb [i sensibil, de care trebuie s` am mare grij`. Tocmai de aceea, de opt ani ascult de sfaturile dermatologului Lucian Russu, care \ncet, dar sigur a devenit [i un prieten de n`deje. El m-a \nv`]at s` am grij` de tenul meu. |n fiecare diminea]`, obligatoriu, \mi hidratez tenul cu crem` pentru fa]` [i ochi, preg`tindu-l astfel pentru machiajul profesionist de peste zi. Iar seara m` demachiez [i folosesc o crem` de noapte. Cred c` acestea sunt dou` etape importante peste care nicio femeie nu ar trebui s` treac`, indiferent dac` folose[te sau nu machiaj \n timpul zilei. La sf~r[itul s`pt`m~nii, de obicei, \mi prepar o masc` natural` pentru ten sensibil f`cut` chiar de mine. Pe l~ng` acestea, de doi ani de zile urmez [i un tratament cu lumin` albastr` blu-u. Tratamentul inovator nu e deloc dureros sau costisitor [i dureaz` 15 [edin]e a c~te 14 minute fiecare. Unde mai pui c` se bucur` de un mare succes printre vedetele de la Hollywood. Look-ul t`u este foarte modern, mereu \n tendin]e. Care sunt designerii t`i favori]i? I.M.: De pe meleagurile str`ine \mi plac designerii Stella McCartney, Giorgio Armani, iar de la noi Mihaela Drafta [i Ingrid Vlasov.
intErviu Ce \nseamn` s` fii c`s`torit cu un om politic? D.C.: |nseamn` s` nu amesteci lucrurile. Eu m-am c`s`torit cu Cristina, nu cu politicianul Pocora, a[a cum ea nu s-a c`s`torit cu omul de televiziune Cruceru, ci cu Dan, acel romantic despre care vorbea]i voi mai sus. |n plus, acas` nu facem politic`! Suntem prea \ndr`gosti]i [i prea ocupa]i cu micu]a Sophia Maria. Acas`
suntem doar noi trei, so]i-p`rin]i [i pitic`. Cum \]i petreci timpul liber? I.M.: |ncerc s` profit c~t mai mult de timpul meu liber. Ador s` fac drume]ii, fotografii, s` m` plimb cu bicicleta, s` merg la Kangoo Jumps, la film, la teatru, s` joc badminton, s` ascult muzic`, s`-i am al`turi pe cei dragi sau uneori \mi place s` stau pur [i simplu \n natur`. Cum ]i-a schimbat via]a micu]a ta Sophia Maria? D.C.: De c~nd a[teptam \ntrebarea asta! Cred c` de abia odat` cu apari]ia ei miam descoperit voca]ia. |mi place s` fiu tat`, acest epitet este cel care m` caracterizeaz` cel mai bine. {i cred c` e foarte cool s` fii tat`. E cool s` stai cu feti]a ta, s` mergi \n parc cu ea, s` mergi la cump`r`turi cu ea, chiar [i \n vacan]e. Cred c` e cool s` m`n~nci cu ea, s` v` umple]i am~ndoi de piure, cred c` e cool s`-i faci baie [i s`-]i adoarm` pe piept, c~nd \i cite[ti seara povestea ei preferat`. Pentru mine, astea sunt lucrurile cu adev`rat cool, lucrurile cu adev`rat importante [i frumoase.
|]i dore[ti o carier` ca actri]`? Cum te vezi peste 5 ani? I.M.: Via]a m-a \nv`]at s` nu spun niciodat` niciodat`, a[a c` cine [tie, poate \ntr-o zi... Ca orice om am planuri pentru viitor, dar p~n` nu reu[esc s` le \ndeplinesc vreau s` le ]in doar pentru mine. Sunt supersti]ioas` [i cred c`, dac` vorbesc despre ele \nainte, nu le mai pot duce p~n` la cap`t. Peste 5 ani… Habar nu am... Tr`iesc \n prezent [i \ncerc s` m` bucur de fiecare clip`. Ce \nseamn` pentru tine 15 ani de Acas`? I.M.: M` impresioneaz` trecerea anilor. De[i sunt doar de opt ani ACAS@, am senza]ia c` sunt de la \nceputuri. ACAS@ pentru mine \nseamn` oameni dragi [i m` refer aici la echipa cu care lucrez zi de zi, dar [i la telespectatorii care de opt ani m` primesc \n casele lor; al`turi de ei am tr`it momente frumoase, clipe de neuitat. D.C.: Cred c` e o v~rst` important`, o v~rst` cu care pu]ine televiziuni se pot m~ndri. |nseamn` seriozitate, profesionalism, durabilitate, rezisten]`. |nseamn` oameni cu principii, care au rezistat vremurilor. |nseamn` continuitate. |nseamn` viitor, pentru c` bazele au fost de mult timp a[ezate. La mul]i ani, Acas`! La mul]i ani, „Pove[tiri”! S` ne vedem cu bine [i cu nepo]ei! Adic` [i peste vreo 50 de ani! Text: Felicia Chirv`[oiu Foto: Paul Diaconu
Stop to shop 15
SpEcial |mpreun` pentru aceea[i cauz`
Pre\ pe
viA|~
ACAS~ TV este mai mult decât o televiziune. |n cei 15 ani de existen]`, a devenit locul unde puterea de a lupta \mpreun` pentru cauze sociale se concretizeaz` \n reu[ite care \mbun`t`]esc [i salveaz` vie]i. Campaniile marca ACAS~ TV au schimbat legi, mentalit`]i [i au dat unor oameni [ansa la o via]` mai bun`. 16 Stop to shop
|n noimebrie 2012, postul TV a demarat o nou` campanie social`, “Pune pre] pe via]`”, al c`rei scop este acordarea [i decontarea de tratament bolnavilor de hemofilie din partea Statului Rom~n. |n fiecare mar]i, de la 16.30, la “Pove[tiri adev`rate”, au fost prezentate pove[tile impresionante ale unor persoane bolnave de hemofilie, copii priva]i de o copil`rie fireasc`. Hemofilia este o boal` hemoragic` ereditar`, cauzat` de deficitul unei proteine de coagulare, o boal` care se transmite ereditar de la tat` la fiic` [i de la mam` la fiu. Dac` ace[ti copii bolnavi ar beneficia de un tratament adecvat, ar ajunge la maturitate [i ar duce o via]` absolut normal`. |ns`, mul]i dintre ei ajung s` moar` s~nger~nd, mai ales dac` locuiesc prea departe de un centru de tratament.
EvEnimEnt Rom~nia este singura ]ar` din Europa care nu deconteaz` tratamentul profilactic pentru hemofilie, iar \n ]ara noastr` sunt aproximativ 2.200 de bolnavi. Tratamentul este foarte costisitor, aproximativ 2.000 euro/lun`, [i sunt foarte pu]ini care [i-l pot permite. Cu toate acestea, exist` speran]` pentru copiii bolnavi de hemofilie, ace[tia pot duce o via]` normal` dac` primesc tratament la timp. To]i cei care au dorit s` sus]in` campania demarat` de ACAS@ [i s` se numere printre cei care ajut` la acordarea [i decontarea tratamentului bolnavilor de hemofilie au putut semna peti]ia “Pune pre] pe via]`” pe acasatv.ro. Campania urm`re[te s` ajute [i la refacerea Centrului medical de tratament [i recuperare de la Buzia[, singurul centru \n care bolnavii de hemofilie beneficiaz` de recuperare [i tratament, distrus \n urma unui
incendiu izbucnit \n mai 2012. “Am aflat prima oar` de problema acestor oameni de cur~nd. Atunci c~nd \ncepi s` te informezi [i auzi despre s~nger`ri spontane, despre articula]ii care ajung imobile, de faptul c` mici lovituri - care pentru noi, ceilal]i, sunt inofensive - pentru ei pot \nsemna moartea, despre dureri atroce... ai impresia c` este o lupt` f`r` sor]i de izb~nd`. Dar te ui]i la ce se \nt~mpl` \n alte ]`ri [i-atunci \n]elegi c` exist` [anse. Rom~nia nu deconteaz` tratamentul profilactic pentru bolnavii de hemoflie! Paradoxul vine din faptul c` ace[ti oameni ar fi perfect normali [i ar duce o via]` perfect normal` dac` ar primi acest tratament p~n` la 18 ani m`car. A[a c` noi ne-am implicat sper~nd s` remediem aceast` situa]ie, insist~nd ca Statul Rom~n s` acorde tratament profilactic [i pentru cei suferinzi de hemofilie.”, declar` Cabral.
Stop to shop 17
SpEcial ficia de tratament [i recuperare. C~nd îi prive[ti pe ace[ti tineri, în]elegi cât e[ti de norocos [i de dator în acela[i timp, de a da un strop din binele t`u celor mai pu]in noroco[i decât tine.”, declar` Tudor Chiril`. Nicoleta Luciu nu a r`mas nici ea indiferent` fa]` de aceast` ini]iativ`. “Ne dorim ca ace[ti copii s` aib` parte de tratament complet [i s` duc` un trai mai bun. |n momentul \n
|mpreun` pentru ei Ioana Maria Moldovan [i Dan Cruceru, prezentatorii emisiunii “Pove[tiri adev`rate” s-au al`turat campaniei. “Am aflat ce \nseamn` aceast` boal` necru]`toare abia c~nd ACAS@ a \nceput Campania. Pove[tile adev`rate ale oamenilor ce sufer` de hemofilie, pe care leam spus \n cadrul emisiunii, mau \ngrozit! Exist` \ns` pentru ei o speran]`, o [ans` la via]`.”, declar` Ioana. Dan Cruceru m`rturise[te c` fost foarte impresionat de suferin]a copiilor bolnavi de hemofilie [i \[i dore[te s` fie ajuta]i: “C~nd vezi acei copii \ntr-o suferin]` cumplit`, pe care ei o tr`iesc zi de zi, nu ai cum s` stai pe margine.”. Membrii trupei LaLa Band [i actorii din serialul “Pariu cu via]a” de la PRO TV au f`cut front comun cu ini]iativa. Vlad Gherman, protagonistul serialului, a fost foarte impresionat de pove[tile persoanelor care sufer` de hemofilie: “Este un
18 Stop to shop
subiect delicat [i, \ntr-adev`r, dac` noi nu schimb`m ceva, [i e clar c` nimeni nu are de g~nd s` o fac`, atunci cine?!” Sore spune c` “Suntem singura ]ar` care nu ofer` sprijin bolnavilor de hemofilie. De ce nu se \nt~mpl` asta…?!”. Tudor Chiril` s-a implicat de asemenea. Artistul a vizitat Centrul medical de tratament [i recuperare de la Buzia[, singurul centru \n care bolnavii de hemofilie beneficiaz` de recuperare [i tratament, distrus \n urma unui incendiu. “Copiii [i tinerii îngriji]i în acest centru au nevoie de sprijinul nostru pentru a bene-
care unul dintre copiii no[tri face febr` te consumi [i sim]i c` nu ai via]` \n tine, dar`mite s` [tii c` e bolnav [i c` e posibil s` nu mai apuce ziua de m~ine sau ora urm`toare...”, spune Nicoleta. La momentul \nchiderii acestui num`r al revistei se str~nseser` peste 40.000 de semn`turi, ceea ce \nseamn` c` sunt foarte multe persoane care sus]in ini]iativa ACASA TV – acordarea [i decontarea de tratament bolnavilor de hemofilie din partea Statului Rom~n.
SpEcial 100% succes “Durerea nu este iubire” a reprezentat lupta pentru adoptarea unei legi speciale care s`-i pedepeasc` exemplar pe agresori. Ideea campaniei a plecat de la datele oficiale alarmante. Anual, \n jur de 800.000 de femei declar` c` au suportat, în mod frecvent, violen]a în familie sub diferite forme \ns` majoritatea victimelor violen]ei \n familie nu raporteaz`! Mai mult de 340.000 de copii declar` c` au asistat în mod frecvent la scene de violen]` fizic` între p`rin]i [i peste 370.000 de copii spun c` au fost martorii insultelor [i injuriilor \n familie. |n compara]ie cu datele existente la nivelul Uniunii Europene, popula]ia din România este semnificativ mai îng`duitoare fa]` de violen]a în familie, în toate formele acesteia. Lipsa unei legi speciale care s`-i pedepseasc` pe agresori [i a unor pedepse exemplare duc la abuzuri de neimaginat \n familiile din Rom~nia. Prin acest demers, ACAS@ [ia propus ca noua lege s` permit` poli]iei s` poat` interveni, s` transforme scandalul [i b`taia domestic` \ntr-o problem` a societ`]ii, s` permit` autorit`]ilor s` se poat` autosesiza sau s` reac]ioneze [i f`r` pl~ngere din partea victimei, s` se aplice ordinul de restric]ie pentru vinova]i. ”Violen]a în familie reprezint` o problem` social` extrem de grav`, cu un impact greu de cal-
culat, pentru c` ea afecteaz` nu numai victimele ci [i persoanele care sunt martore sau au cuno[tin]` despre asemenea cazuri de tortur` fizic` [i psihic`. Este una dintre formele de violen]` cel mai frecvent întâlnite, dar [i una dintre cele mai îngrijor`toare, pentru c` este prea pu]in vizibil`. Actele de violen]` au loc în spatele u[ilor închise [i sunt ascunse de c`tre victim` din frica de agresor [i din ru[ine fa]` de societate. Exist` o reticen]` a autorit`]ilor de a interveni \ntr-o problem` considerat` înc` «privat`».”, spune Ionela B`n`rescu, produc`torul general al campaniei. Iar for]ele unite au dat rezultat. Campania a urgentat semnarea de c`tre Pre[edintele Rom~niei a Decretului pentru promulgarea Legii privind modificarea [i completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea [i combaterea violen]ei în familie, potrivit unui comunicat al Administra]iei Preziden]iale. Peste 74.000 de persoane au semnat peti]ia de pe pagina durereanuesteiubire.acasatv.ro, sute de femei au scris pe “Povestea mea” [i au m`rturisit co[marul prin care trec, au descris cu am`nunte acte de o cruzime greu de citit sau ascultat, dar pe care le tr`iesc \n fiecare zi, f`r` s` aib` nici o pro-
tec]ie sau [ans` de salvare. Personalit`]i publice, speciali[ti, arti[ti, printre care: Raluca Turcan, Carmen T`nase, Elvira Deatcu, Elena Gheorghe, Andra, Inna, Andreea Marin B`nic`, Olivia Steer, Ioana Ginghina, Adela Popescu, Diana Dumitrescu sau Mircea Solcanu, s-au al`turat acestui demers [i au vorbit despre dramele tr`ite sau la care au fost martori.
“De pe 18 septembrie 2011 p~n` pe 22 decembrie 2011, c~nd a fost depus` peti]ia, au fost difuzate aproape 20 de reportaje dramatice ale unor femei care au avut curajul s` depun` m`rturie, s` vorbeasc` \n fa]a camerei, multe sub protec]ie, de teama agresorului. Unele am`nunte ale actelor de cruzime au fost at~t de groaznice [i traumatizante \nc~t nu au putut fi difuzate.”, declar` Ionela B`n`rescu, produc`torul campaniei “Durerea nu este iubire”. Carmen Cristea
Stop to shop 19
SpEcial
Perfec|iuneA unei Produc|ii grAndioAse
Magia disney live! 20 Stop to shop
Lumea Disney. Magie. Poveste. Copilrie. Pe scurt, universul care nea fascinat att copii fiind, ct [i ca adul]i. |n fa]a micului ecran, poate nu odat ne-am \ntrebat cum ar fi ca Mickey Mouse s prind via]. Cei care nu au ajuns \nc la Disneyland se pot bucura acum de \ntlnirea cu personajele lui Disney, la Bucure[ti.
SpEcial
C
ele mai \ndr`gite personaje ajung \n premier` la noi, \n cadrul uneia dintre cele mai ample produc]ii: Disney Live! - Mickey’s Magic Show. La Sala Palatului copii, p`rin]i [i bunici se vor bucura de \nt~lnirea magic` cu personajele Disney \n perioada 13 – 17 februarie.
costumele Cum niciun spectacol nu \[i poate defini complet perfec]iunea f`r` costume, cu at~t mai mult Mickey’s Magic Show. Vom fi martorii celor mai frumoase costuma]ii din celebrele filme Disney. Costumele sunt create special pentru a reda atmosfera momentelor din cele mai cunoscute filme Disney. “|n desf`[urarea spectacolului sunt folosite peste 41 de costume pentru care s-au utilizat aproape 700 de metri de material. Costumele sunt complexe prin design [i structur`, av~nd zeci de straturi de materiale [i aplica]ii. |n medie, au fost folosite patru piese de \mbr`c`minte pentru fiecare costum, iar fiecare membru al distribu]iei va avea cel pu]in trei ]inute pe \ntreaga durat` a showului.”, declar` reprezentan]ii Amphitrion, organizatorul rom~n. Costumele Disney Live! sunt create de nimeni altul dec~t Scott Lane, unul dintre cei mai cunoscu]i designeri din lumea teatrului [i a filmelor din Statele Unite. Cu o experien]` vast` \n costuma]ii de spectacol, Scott se afl` \n spatele ideilor a numeroase costume pentru pro-
Acest spectacol unic poart` p`rin]ii [i copiii \ntr-o lume cu adev`rat magic`. Vom conduce publicul \ntr-o c`l`torie fabuloas` al`turi de personajele Disney, \n care spectatorii vor fi martorii unor impresionante numere de iluzionism ce le vor t`ia respira]ia. Kenneth Feld, produc`tor Disney Live!
duc]ii celebre din New York, Los Angeles, Denver, Las Vegas, printre care se num`r` Ringling Brothers, Barnum and Bailey sau celebrele show-uri Disney On Ice. “Sunt extraordinar de norocos s` fac parte dintr-o produc]ie de o asemenea anvergur`. Mickey’s Magic Show te face s` z~mbe[ti pentru c~teva ore [i, mai mult dec~t at~t, vei uita de tot pe durata spectacolului. Pentru mine, adev`rata magie Disney este acel sentiment unic ce te las` purtat \ntr-o lume nou` plin` de z~mbete [i veselie, o lume a copil`riei ce te face s` te sim]i ca acas`.” spune Scott Lane. Designer-ul a ales materiale cu o textur` luxuriant`, folosind culori puternice. S-au utilizat numeroase tipuri de catifele din toate col]urile lumii, dar [i pietre pre]ioase, pentru a reda str`lu-
Stop to shop 21
SpEcial cirea [i amuzamentul momentelor Disney Live!. Printre cele mai spectaculoase costume create se reg`se[te fusta lui Minnie, ce va avea straturi de paiete colorate cusute pe un tip de [ifon cu o aplica]ie de dantel` \n partea de sus a costumului. Regina Inimilor va impresiona [i ea printr-o impun`toare rochie neagr` de m`tase grea, accesorizat` cu un fular de blan` alb` [i broderii \n form` de inim` - din dantel` ro[ie. Pentru rochia Albei ca Z`pada, Scott Lane a folosit m`tase chinezeasc` natural`, cu numeroase aplica]ii dantelate. Toate trei vor str`luci din cap p~n` \n picioare \n frumoase cristale austriece. |ntruc~t decorul este conceput s` redea elementele originale din celebrul Toontown, cea mai mare provocare \n crearea ]inutelor pentru spectacol a fost p`strarea echilibrului \n ceea ce prive[te ponderea culorilor [i a materialelor \n rela]ie cu ele-
22 Stop to shop
mentele scenografice. „Costumele sunt bogate iar culorile intense, pentru ca personajele Disney s` r`m~n` \n centrul aten]iei \n fa]a publicului printre elementele decorative puternic reprezentate pe scen`.”, a declarat Scott Lane.
Un show grandios Mickey’s Magic Show prezint` celebre momente de magie din legendarele filme Disney: transformarea \ntr-o frac]iune de secund` a hainelor ponosite ale Cenu[`resei \ntr-o frumoas` rochie de bal, spectaculoasa levita]ie a Prin]esei Jasmine din Aladdin sau m`turile fermecate care danseaz` din Fantasia. Maestrul Magician \nsu[i – Mickey Mouse – va uimi publicul cu trucurile sale de iluzionism, al`turi de Z~na cea Bun` din povestea Cenu[`resei, P`l`rierul Nebun din Alice \n }ara Minunilor, dar [i de Michael Barron, unul dintre cei mai talenta]i tineri iluzioni[ti ai momentului. Magia va fi completat` de prezen]a Prin]esei Belle (Frumoasa [i Bestia), al`turi de Alb` ca Z`pada precum [i de prietenii lui Mickey din Toontown: Minnie Mouse, Donald Duck [i Goofy.
“Acest spectacol unic poart` p`rin]ii [i copiii \ntr-o lume cu adev`rat magic`.”, declar` Kenneth Feld, produc`torul spectacolelor Disney Live! “Vom conduce publicul \ntr-o c`l`torie fabuloas` al`turi de personajele Disney, \n care spectatorii vor fi martorii unor impresionante numere de iluzionism ce le vor t`ia respira]ia.”.
o echip` celebr` Cel care st` \n spatele acestui proiect este nimeni altul dec~t produc`torul Kenneth Feld, c~[tig`tor al premiului Tony pentru produc]ia “Fool Moon” de pe Broadway [i renumit pentru realizarea celui mai de succes spectacol de iluzionism din toate timpurile, “Siegfried & Roy”. “Am selec]ionat cu aten]ie o echip` care are experien]a show-urilor de magie de mare amploare, pentru a putea aduce acestui show cele
SpEcial mai spectaculoase momente de iluzionism. Mickey’s Magic Show reune[te tot ceea ce este mai bun la momentul actual \n materie de divertisment pentru cei mici. Toate elementele combinate, de la scenografie la costume [i de la coregrafie la lumini, creaz` cadrul perfect pentru un show de excep]ie, \n care magia devine realitate iar pove[tile prind via]`.”, a declarat Feld despre cel mai recent proiect al s`u. Show-ul se bucur` [i de experien]a lui Jerry Bilik, regizorul spectacolului, care s-a dedicat complet produc]iilor Disney On Ice [i Disney Live! de-a lungul ultimilor 20 de ani din cariera sa. Lui i se al`tur` Jim Steinmeyer, renumit designer de numere de iluzionism [i c~[tig`tor al premiului „Creative Fellowship Award”, oferit de Academy of Magical Arts. De la levita]ii p~n` la nenum`rate alte demonstra]ii de iluzionism, Steinmeyer va aduce la Bucure[ti momente magice cu adev`rat memorabile. Fiecare tablou fantastic pe care publicul \l va percepe, \ncep~nd cu locurile luminoase din Toontown, p~n` la cadrele pastelate din Alice \n }ara Minunilor, este pus \n scena cu ajutorul decorurilor amuzante [i pline de imagina]ie de care este responsabil James Youmans, un alt nume cu rezonan]` pe Broadway. Nominalizat la premiul „The Drama Desk Award”, James Youmans, \n calitatea sa de designer de produc]ie, a fost dintotdeauna fascinat de lucrul cu lumea animat`. „Am g`sit moduri
de a folosi cu acurate]e tehnica modern` pentru a reda spectatorului exact ceea ce vede \n lumea de poveste, f`r` a afecta \n vreun fel caracteristicile stilului Disney. Aceasta este partea mea preferat` din design-ul spectacolului, faptul c` po]i s` recreezi lumea animat` \n via]a real`”, declar` \nc~ntat Youmans. John Morgan, c~[tig`tor a numeroase premii Emmy [i totodat` designer-ul din spatele show-urilor marca David Copperfield, s-a al`turat [i el echipei de produc]ie, preg`tind un spectacol impresionant de lumini, ce \mbin` \ntr-un mod unic culoriile fluorescente, energizante cu cadre luminoase, de atmosfer`. For]` creativ` \n televiziune [i nu numai, coregraful Bart Doerfler a avut grij` s` scoat` \n eviden]` iluziile, oferind show-ului o energie aparte. Inspir~ndu-se din diferite ere ale istoriei de live entertainment, Doerfler \[i g`se[te inspira]ia \n musical-urile anilor ‘40-‘50, precum „Singing in the Rain” sau „On the town”, dar [i \n coregrafia stilului Cabaret. De la vodevil [i refrenele „The Magicettes” [i p~n` la dansurile personajelor Disney, exist` \n spectacol c~te ceva pentru bucuria fiec`rei v~rste. „Copiii vor fi fascina]i de personajele Dis-
ney, de magie, de culori, \n timp ce p`rin]ii [i bunicii vor recunoa[te cu nostalgie accentele coregrafice ale lui Bob Fosse [i musical-urile anilor ‘40-‘50. |ntreaga familie se va bucura de magia spectacolului.”, spune Doerfler. Spectacolul Mickey’s Magic Show aduce [i o serie de momente de magie [i iluzionism impresionante, g~ndite de \nsu[i Jim Steinmeyer, designer-ul din spatele reprezenta]iilor celebrului David Copperfield. Surprinz`toarele numere de magie vor fi puse
\n scen` chiar de personajele Disney sub bagheta fermecat` a t~n`rului iluzionist Michael Barron. Decorurile, costumele, luminile [i coregrafia se \mbin` ca elemente de sus]inere [i de eviden]iere a iluzionismului la scar` mare din Mickey’s Magic Show, de care ne vom bucura \n februarie la Bucure[ti. Vladimir Popa
Stop to shop 23
FaShion architEcturE
Lady Lucy Duff Gordon Un PIonIER AL MoDEI “Lucy se focusa pe iubire. Ca [i acum, lumea credea c` dac` poart` ceva anume, acel lucru \i va face mai atractivi pentru sexul opus [i chiar pentru cei de acela[i sex.” Beatrice Behlen
24 Stop to shop
Lucy, Lady Duff Gordon, a fost cel mai important designer al epocii Edwardiene. Casa de mod` Lucile a fost unul dintre primele brand-uri globale de mod`. Imperiul s`u a inclus accesorii, lenjerie, parfumuri [i cosmetice… asta cu 50 de ani \nainte de imperiul similar Christian Dior. Semn`tura purtat` de stilul s`u era imediat recunoscut`. Cu o pasiune pentru feminitate [i cu credin]a c` femeia trebuie \mbr`cat` din interior c`tre exterior, ea a creat piese care au spart barierele conven]ionale ale perioadei. Popular` \n r~ndul unor doamne din \nalta societate, precum Lillie Langtry [i Gloria Vanderbilt Sr, ea a devenit primul creator de mod` care a \mbr`cat staruri at~t pe scen`, c~t [i \n afara ei, de la Sarah Bernhardt la Mary Pickford. Mai mult, este precursorul show-urilor de catwalk de
ast`zi, iar sutienele [i fustele din m`tase au adus o nou` libertate \n mod`.
cum a \nceput totul Fashion designer-ul englez Lucy Duff Gordon s-a n`scut sub numele de Lucy Sutherland \n 1863. {i-a petrecut copil`ria \n Canada [i Channel Islands, iar la 21 de ani s-a m`ritat cu James Wallace. |n[elat`, p`r`sit` de acesta [i f`r` niciun ban, divor]eaz` \n 1890 [i \ncepe s` creeze haine. Le croie[te \n micul s`u apartament din Londra \n scopul de a-[i asigura un venit suficient c~t s` se poat` \ntre]ine [i s` \[i creasc` fiica, Esme. Prima ei client` a fost chiar sora mai mic`, Elinor Glyn, o celebr` scenarist` [i produc`toare de filme, cum este Beyond the Rocks (1922), av~ndu-i \n
FaShion architEcturE rolurile principale pe Rudolph Valentino [i Gloria Swanson. Mai apoi, creeaz` o ]inut` \n stil romantic, de purtat la ceaiul de dup`–amiaz`, pentru so]ia politicianului Arthur Brand. |mbr`catat` la un party de week-end, femeia creeaz` furori \n ]inuta sa, iar Lucy \ncepe s` devin` cunoscut`. {i-a c~[tigat imediat o clientel` fidel`, astfel \ncat \n 1894 \[i deschide primul magazin, “Maison Lucile”, pe Old Burlington Street, \n Londra. P~n` la \nceputul lui 1900, afacerea i s-a extins cu rapiditate. Lucy [i-a dezvoltat abilitatea de a crea haine personalizate unice pentru clien]ii s`i foarte boga]i, finis~nd vestimenta]ia prin aplicarea unor flori create manual [i fixate cu un spray special – semn`tura sa. Reputa]ia i s-a r`sp~ndit [i munca ei capteaz` interesul multora. Dup` ce a cunoscut-o pe actri]a Ellen Terry, care i-a deschis drumul c`tre lumea teatrului, creatoarea \ncepe a realiza costume de scen`. Iar acestea au creat o real` nebunie \n Europa, dar [i \n State, vestimenta]ia conceput` pentru staruri precum Lily Elsie [i Gertie Millar transform~ndu-le pe acestea \n iconuri \n mod`. De exemplu, p`l`riile create pentru faimoasa produc]ie “V`duva vesel`”, montat` \n 1907, sunt reproduse pentru magazine [i \nregistreaz` sold out din momentul \n care au fost puse la v~nzare. Este momentul de popularitate maxim` a lui Lucy.
Imperiul |n urma mariajului pe care \l face cu Sir Cosmo Duff Gordon \n 1900, ea devine Lady Duff Gordon. Datorit` cererii mari de vestimenta]ii [i cu ajutorul so]ului s`u, Lucy \nfiin]eaz` “Lucile Ltd” [i \ncepe v~nzarea crea]iilor sale \n toat` lumea. Sediul central [i magazinul principal al Lucile Ltd erau situate \n Hanover Square, Londra. Dispuneau de un interior original, \nc`peri pentru vizitatori cu ie[ire la gr`din`, camera de lucru pentru 400 de angaja]i [i chiar o \nc`pere destinat` animalelor de companie cu care veneau clientele. Inspirat` de
palatul Versailles, ea a decorat \ntr-o nuna]` de gri care s` pun` \n eviden]` culorile hainelor pe care le crea, a adus mobilier antic [i tablouri care aveau scopul de a-I face pe client s` se simt` ca \ntr-un muzeu. Datorit` succesului mare,
Lucy \ncepe s` dezvolte inova]ii menite s` o separe de competi]ia din Paris. O parte dintre acestea este folosit` chiar [i \n prezent de toate marile case de mod`. “Rose Room” a fost conceptul introdus \n magazinul unde vindea lenjerie din m`tase [i parfumuri. Astfel de idei i-au adus notorietate [i s-au transformat \ntr-un adev`rat cult tradus prin adoptarea de c`tre femei a unor stiluri senzuale \n materie de lenjerie din materiale delicate, rup~ndu-se de tradi]ia riguroas` a hainelor \n stil Edwardian. Printre clientele sale se num`rau [i Contesa Warwick, Margot Asquith, so]ia viitorului Prim Ministru, prin]esa Alice, Regina Spaniei [i multe fe]e regale. Hainele sale erau revolu]ionare, transparente, petrecute, cu straturi din dantel` diafan` \n tonuri nude, accesorizate cu panglici din m`tase sau flori. Folosea culori somptuoase – orhidee, piersic`, turquoise peste auriu, lemon pal [i verde deschis. Chiar [i lenjeria intim` combina astfel de culori, av~nd dantel`, muguri de trandafiri din m`tase [i funde din catifea. }inutele personalizate nu erau niciodat` create [i v~ndute f`r` accesorizarea cu gen]i, pantofi [i umbrele. Jan Glier Reeder, curator consultant al “Costume Institute of the Metropolitan Museum of Art” in New York spune: “De[i estetica hainelor se afl` la poli opu[i ai spectrului, garderoba creat` de Lucile, care exprima stilul de via]` al aristrocra]iei, a stabilit un precedent – dac` nu
Stop to shop 25
FaShion architEcturE
chiar a influen]at direct – pentru filosofia crea]iilor lui Ralph Lauren.”. Lady Duff Gordon alegea denumiri erotice pentru hainele sale, precum “Rochii ale Emo]iei”, “D`-mi inima ta” sau “Sunetul buzelor nesatisf`cute”. Era o mi[care dibace. “Lucy se focusa pe iubire. Ca [i acum, lumea credea c` dac` poart` ceva anume, acel lucru \i va face mai atractivi pentru sexul opus [i chiar pentru cei de acela[i sex.”, explic` Beatrice Behlen, senior curator al “Fashion and decorative arts” din cadrul “Museum of London”. |ntruc~t lucrase at~t de mult \n lumea teatrului, Lady Gordon decide s` \[i fac` propria scen` pe care s` prezinte crea]iile. A educat modele [i le-a pus s` defileze cu gra]ie \n fa]a audien]ei. Show-ul de tip catwalk, a[a cum \l [tim ast`zi, se n`[tea iar manechinele lui Lady Gordon erau atrac]ia principal` a clientelor, dar [i a persoanelor de sex masculin care le \nso]eau. Cel mai popular model al s`u, Hebe, a fost fo-
26 Stop to shop
tografiat` de Hoppé pentru studiul s`u legat de cele mai frumoase femei din lume, The Book of Fair Women, iar acest portret poate fi v`zut \n prezent la National Portrait Gallery, expozi]ia “Hoppé Portraits”. Un succes r`sun`tor \nregistreaz` [i prin inaugurarea filialei Lucile Ltd \n New York (1910) [i apoi la Paris (1911). Printre clientele sale din Fran]a era [i celebra Mata Hari. A invadat capitala modei cu show-urile sale unice [i cu crea]iile de impact, devenind o celebritate la nivel interna]ional. Cel mai mult i se aprecia tehnica de a crea haine care reflectau personalitatea celui care le \mbr`ca. |n 1912 a c~[tigat si un altfel de celebritate, fiind unul dintre supravie]uitorii Titanic-ului. P~n` \n 1915 a devenit rezident permanent \n Statele Unite. Venitul adus de magazinul din New York era at~t de mare, \nc~t a putut s` sus]in` filialele din Londra [i Paris pe durata Primului R`zboi Mondial. O a patra reprezentan]` a fost deschis` la Chicago. |n timp ce omologii ei parizieni se luptau s` supravie]uiasc`, Lucy atingea apogeul creativ [i financiar. Cu peste 1000 de angaja]i, \ntre care [i o echip` de designeri din care f`cea parte [i protejatul ei Edward Molyneux, modele, cu contracte de licen]iere, clien]i faimo[i din \ntreaga lume, cu lumea scenei [i cea de la Hollywood la picioare, Lucy era cel mai de succes creator de mod`. Iar istoria o va numi cel mai de succes designer al secolului XX [i fondator al lumii moderne a modei.
|n 1916, ea decide c` este timpul s` ofere ceva [i \n domeniul hainelor pentru \ntreaga popula]ie. Astfel, produce un catalog cu haine ready to wear. |l distribuie prin po[t`, fiind prima ac]iune de acest gen. |ns`, odat` cu crah-ul financiar, imperiul ei \ncepe s` se clatine. Dup` numeroase probleme, \n 1923 afacerea sa intr` \n faliment. Totu[i nu iese din bran[`. R`m~ne s` creeze pentru o serie limitat` de afaceri [i clien]i individuali. Mai scrie [i articole despre mod` \n ziare [i reviste, precum Harpers Bazaar, semn~nd cu patos mult iubita sa rubric` de sfaturi, “Dear Dorothy”, din revista Sketch. Toat` munca [i via]a sa se afl` \n paginilie autobiografiei “Discretions and Indiscretions”, publicat` \n 1932. A murit la Londra \n 1935, l`s~nd \n urm` o amprent` etern` \n mod`. Lady Duff Gordon [i Lucile erau must-have-ul perioadei Belle-Époque. Ea a fost un pionier al fashion-ului. Roxana Bichi[
gEntlEmEn’S agrEEmEnt Adina Buzatu: “Un sacou \n nuan]e neutre este o investi]ie. Po]i s`-l por]i [i la o ]inut` office, dar [i la una casual.” Magazinele TREnDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro
Stop to shop 27
gEntlEmEn’S agrEEmEnt Adina Buzatu: “C`m`[ile \nflorate s-au transformat dintr-un gest de curaj al b`rba]ilor \ntr-un must have al oric`rei garderobe moderne.” Magazinele TREnDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro
28 Stop to shop
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Adina Buzatu: “Cizmele Jockeu sunt \n mare vog` \n acest sezon! Combina]iile de textur` aduc plusul de originalitate necesar.” Magazinele TREnDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro Stop to shop 29
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Adina Buzatu: “C`m`[ile cu jabou nu mai sunt dedicate doar evenimentelor speciale. Ele pot fi integrate \ntr-o ]inut` de zi cu zi.” Magazinele TREnDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro 30 Stop to shop
gEntlEmEn’S agrEEmEnt Adina Buzatu: “Tweed-ul r`mâne \n tendin]e iar modul de abordare al acestuia este foarte permisiv. Po]i ob]ine o ]inut` clasic`, dar [i una trendy.” Magazinele TREnDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro
Stop to shop 31
nEwS From...
Cercei Meli Melo 39,99 Ron
Clam` Meli Melo 12,99 Ron
Colier Meli Melo 39,99 Ron
Br`]ar` Meli Melo 39,99 Ron
C`ciul` Meli Melo 49,99 Ron
Portofel Meli Melo 59,99 Ron
Geant` Meli Melo 139,99 Ron
M`nu[i Meli Melo 49,99 Ron
32 Stop to shop
Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.
tipS&trickS
MAke-uP
pentru cupidon by andreea ali
34 Stop to shop
Februarie este pentru mul]i dintre noi luna iubirii. Fie c vorbim despre Sfntul Valentin sau despre Dragobete, cert este c mai toate cuplurile \[i aniverseaz iubirea. Dac EL se gnde[te cum s \[i surprind iubita, EA are clar un plan bine pus la punct de a fi cea mai frumoas \n ziua respectiv. Moda, fire[te, \]i pune la dispozi]ie o gam generoas de haine [i accesorii ca s strluce[ti. Nici hair stili[tii nu se las mai prejos [i vin cu o serie de idei despre coafuri. Eu, \ns, \]i voi spune cum s ai un machiaj perfect, astfel \nct doar cu un zmbet s \i reaminte[ti de ce te iube[te.
tipS&trickS A[adar, dragele mele, iat` care sunt pa[ii unui make-up dedicat lunii iubirii.
Pasul 1 Preg`te[te tenul cu o baz` de machiaj potrivit` tenului t`u.
Pasul 2 Aplic` un strat de fond de ten cu ajutorul degetelor sau buretelui prin mi[c`ri de tapotare. |ncepe \ntotdeauna din partea central` a fe]ei [i \ntinde produsul c`tre exterior. Dac` tenul t`u nu necesit` o acoperire puternic`, \]i recomand s` nu \ncarci tenul cu fond de ten pe toat` suprafa]a acestuia, ci doar s`-]i maschezi micile imperfec]iuni cu o pensul` special` [i un strop de corector sau fond de ten, acolo unde este nevoie. |n felul acesta, tenul va p`rea mult mai proasp`t.
Pasul 3 Fixeaz` totul cu pudra liber` transparent`, prin mi[c`ri de tapotare, dar mai ales zona de sub ochi [i zona din jurul nasului.
Pasul 4 Aplic` un strop de fard de obraz cu tent` roz sau piersic`, \n func]ie de tipul t`u de ten, pe mijlocul pometelui. Dac` nu [tii exact unde trebuie aplicat, z~mbe[te [i aplic` produsul chiar \n centrul pometelui.
Pasul 5 Contureaz` ochii cu un creion sau fard \nchis la culoare chiar la baza genelor [i printre
acestea, pentru a da privirii intensitate. Estompa]i produsul, pentru un look c~t mai natural, cu o pensul` de tip blender. |n pliul pleoapei folosi]i o culoare cu 2 tonuri mai \nchise dec~t culoarea natural` a teului, pentru a da profunzime privirii.
Pasul 6 Aplic` dou` straturi de mascara ridic~nd genele de la baz`, pentru a le alungi.
ochilor e ceva mai intens. De[i, personal, \mi place s` folosesc gloss-ul pentru un strop de prospe]ime, dac` ave]i p`rul def`cut, risca]i s`-l \ntinde]i pe fa]`. Indiferent de alegerea voastr`, rujul va rezista mai mult dac` conturezi buzele mai \nt~i cu un creion contur \n culoarea rujului. C~t despre rujul ro[u, ai nevoie de \ndem~nare \ntruc~t necesit` un contur perfect! A voastr`,
Pasul 7 Machiajul buzelor \l alege]i \n func]ie de momentul zilei, de loca]ie, de personalitatea fiec`reia, \ns` v` recomand s` nu exagera]i cu buzele dac` machiajul
Andreea Ali Make-up Artist
Stop to shop 35
Foto: Mario Testino
EvEnimEnt
C
elebra Cas` de mod` londonez` a marcat debutul noului an prin dou` mari evenimente: lansarea global` a campaniei de Prim`var`/Var` 2013 [i evenimentul „London Collections: Men�.
Noua colec]ie
Marea familie
BurBerry 36 Stop to shop
Foto: Mario Testino
GLaMoUR, TRENdY, cooL
Campania de Prim`var`/Var` 2013 este o celebrare str`lucitoare [i plin` de via]` a colec]iilor de Prim`var`-Var` ale Casei. Se continu` tradi]ia brand-ului de a se asocia cu talente autohtone, atr`g`toare [i actuale. Astfel, campania are \n centrul aten]iei o distribu]ie dinamic`, alc`tuit` din Romeo, fiul mijlociu al familiei Beckham, dar [i top-modelele Cara Delevigne, Edie Campbell, Charlotte Wiggins, Charlie France, Alex Dunstan [i Max Rendell. Fotografiat` de Mario Testino, campania pune \n valoare personalit`]ile fiec`rui personaj \n parte [i surprinde atmosfera general` a colec]iei, \nt`rind imaginea de azi a brand-ului. "Campania acestui sezon a fost animat` de energia molipsitoare a unei distribu]ii extraordinare de personaje noi [i
From London with love Londra a g`zduit evenimentul „London Collections: Men”, dedicat modei britanice. La magazinul Burberry Menswear din Knightsbridge a avut loc un eveniment matinal, av~nd ca [i gazd` pe actorul britanic Harry Treadaway. La eveniment au participat peste o sut` de invita]i, printre care rapper-ul Tinie Tempah, Dylan Jones (membru al comitetului „London Collections: Men” [i editor al re-
vistei GQ din Marea Britanie), Caroline Rush [i Natalie Massenet, membri ai British Fashion Council. Acest eveniment anun]a mult a[teptatul show Burberry Prorsum Menswear de la Milano. |ntins pe o suprafa]` de 1.000 de mp, Burberry Knightsbridge Menswear este primul magazin Burberry din Marea Britanie dedicat exclusiv b`rba]ilor. Acesta g`zduie[te cel mai mare spa]iu alocat liniei Burberry Tailoring care con]ine o selec]ie de costume realizate la comand`, ajustate [i livrate \n mai pu]in de 48 de ore clien]ilor. Un specialist \n croitorie consiliaz` vestimentar clien]ii, prezent~ndu-le \ntreaga gam` de costume, asist` la luarea m`surilor [i la \ntregul proces de ajustare a hainelor pentru a se asigura de calitatea final` a produsului. Stilul, conceptul [i arhitectura magazinului se \mpletesc armonios cu tehnologia. Astfel, corpuri de iluminat din bronz masiv ilumineaz` interiorul [i intrarea magazinului, care con]ine piese de mobilier realizat la comand`. Vitrine cu un concept digital celebreaz` „mo[tenirea” Burberry, muzica [i vremea britanic`, iar peste 100 de ecrane introduc clien]ii \n atmosfera brand-ului. Muzica din magazin con]ine „soundtrack-uri” realizate special de c`tre muzicieni descoperi]i, forma]i [i promova]i de Burberry, c~t [i piese de pe fundalul campaniilor brand-ului, selec]ionate atent de c`tre Cristopher Bailey, Burberry Chief Creative Officer. Magazinul g`zduie[te colec-
Foto: Dave M. Benett
vechi, care laolalt` creeaz` familia Burberry. Top-modelelor interna]ionale Edie, Cara, Charlotte [i Charlie li s-au al`turat Max [i Romeo, care au reu[it s` capteze toat` aten]ia camerei pe parcursul [edin]ei foto. A fost o adev`rat` pl`cere s` lucr`m cu ei, iar shooting-ul a fost foarte distractiv. Acest fapt se reflect` [i \n imaginile campaniei care transmit spiritul optimist al colec]iei.”, a declarat Christopher Bailey, Burberry Chief Creative Officer. Colec]iile de Prim`var`-Var` Burberry Prorsum, London [i Brit pun accent pe piese vestimentare iconice: trenciuri, corsete [i cape, jachete [i costume, reinterpretate \ntr-o manier` surprinz`toare cu ajutorul nuan]elor metalice de roz, albastru verde [i al culorilor specifice pietrelor pre]ioase. Materialele folosite sunt pielea metalizat`, dantela, satinul [i ]es`turile imprimate, c`rora li s-au ad`ugat accesorii frapante, precum geanta The Blaze [i ochelarii de soare The Splash.
Foto: Dave J Hogan
EvEnimEnt
38 Stop to shop
Prince of Wales, herringbone sau tweed – toate materialele au un design unic, creat la Londra. Materialele sunt produse \n ]es`torii din Marea Britanie sau Italia [i sunt disponibile \n exclusivitate \n magazinele Burberry. De asemenea, design-ul costumelor Burberry este realizat \n atelierele de crea]ie Burberry, din Londra. Costumele sunt croite manual \n Italia, peste 100 de mae[trii croitori fiind implica]i \n procesul de realizare al fiec`rui costum \n parte. Printre vedetele care poart` Burberry Tailoring se num`r` David Beckham, Eddie Redmayne sau Robert Pattison. Linia Burberry Tailoring este disponibil` \n peste 70 de magazine din \ntreaga lume, printre care [i \n Rom~nia. Vladimir Popa
Foto: Dave M. Benett
Foto: Dave M. Benett
]iile Burberry Prorsum, Burberry London [i Burberry Brit [i se afl` pe Brompton Road, no. 16-18. Alte magazine Burberry, dedicate b`rba]ilor, sunt \n Amsterdam [i Milano. „Burberry Tailoring are la baz` o istorie bogat` \n materie de inova]ie a ]es`turilor, inspirat` de stilul nemuritor al trenciului iconic Burberry. Design-ul modern [i detaliile realizate manual creeaz` o siluet` perfect`, „chic f`r` efort”, condimentat` de acea atitudine britanic`, distinct`.”, spune Cristopher Bailey. Linia Burberry Tailoring con]ine costume cu trei croieli diferite: slim, modern [i classic fit, realizate din peste 40 de ]es`turi diferite c`rora, de la sezon la sezon, li se adaug` noi modele. Inspirate din stilul britanic urban - de la dungi fine (pinstripes), carouri
Foto: Dave M. Benett
EvEnimEnt
Burberry Tailoring are la baz` o istorie bogat` \n materie de inova]ie a ]es`turilor, inspirat` de stilul nemuritor al trenciului iconic Burberry. Design-ul modern [i detaliile realizate manual creeaz` o siluet` perfect`, „chic f`r` efort”, condimentat` de acea atitudine britanic`, distinct`. Cristopher Bailey
FaShion StylE
Simplitate [i senzualitate. o rochie de cocktail \ntr-o nuan]` de corai care poate transforma un eveniment special \ntr-o experien]` de neuitat. Colec]ia Limited Edition by Cristallini
Foto: sergioostudio.com
www.cristallini.ro
40 Stop to shop
FaShion StylE
Colec]ia Limited Edition by Cristallini www.cristallini.ro
Foto: sergioostudio.com
Dantela a revenit puternic \n tendin]e. |n plus, este materialul vedet` al sezonului. Capteaz` toate privirile \mbr`cat` \n acest model din dantel` din bumbac [i paiete. Albastrul electric este o nuan]` \n vog`!
Stop to shop 41
FaShion StylE
Decolteul sexy al acestei rochii este echilibrat de capa din dantel` brodat`. |n aceast` rochie din v창scoz`, lycra [i dantel` vei ob]ine o apari]ie spectaculoas`! Colec]ia Limited Edition by Cristallini
Foto: sergioostudio.com
www.cristallini.ro
42 Stop to shop
FaShion StylE
Vei ar`ta ca un fulg de nea \n aceast` rochie din dantel` cu pene naturale. Este delicat`, rafinat` [i \n acela[i timp foarte sexy. nu vei trece neobservat`!
www.cristallini.ro
Foto: sergioostudio.com
Colec]ia Limited Edition by Cristallini
Stop to shop 43
FaShion StylE
|ndr`zne[te s` por]i o rochie aurie din paiete cusute pe bumbac, m`tase satinat` [i tul brodat. Arat` superb \n combina]ie cu pantofi sau sandale negre simple. Colec]ia Limited Edition by Cristallini
Foto: sergioostudio.com
www.cristallini.ro
44 Stop to shop
FaShion StylE
Foto: strugariu.com
Mihaela Drafta: “o rochie extrem de elegant`, realizat` din material tulle, negru [i mulat` pe corp. Se asorteaz` cu o pereche de pantofi cu platform` [i toc de minim 12 cm, combina]ia fiind una mortal`. Ciorapi culoarea pielii, sau cel mai bine, deloc.� Pre] 850 de lei
46 Stop to shop
www.mihaeladrafta.ro showroom Mihaela Drafta (strada Petofi {andor 35)
FaShion StylE
Mihaela Drafta: “o siluet` perfect` va fi pus` excelent în eviden]` în aceast` rochie din colec]ia Glitter by Mihaela Drafta. Combina]ia de negru [i nude al`turi de zona decolteului, care este acoperit` de broderii din tulle, fac ca acest` ]inut` s` fie extrem de sexy [i de provocatoare.” Pre] 900 de lei
Foto: strugariu.com
www.mihaeladrafta.ro showroom Mihaela Drafta (strada Petofi {andor 35)
Stop to shop 47
FaShion StylE
Foto: strugariu.com
Mihaela Drafta: “Pentru serile când radiem de fericire, v` propun rochia perfect` pentru aceast` dispozi]ie sufleteasc`. o rochie scurt`, din material paietat, în nuan]` de auriu, la care putem asorta bijuterii în culori vii, aprinse.” Pre] 400 de lei
48 Stop to shop
www.mihaeladrafta.ro showroom Mihaela Drafta (strada Petofi {andor 35)
FaShion StylE
Mihaela Drafta: “o rochi]` alb`, scurt` cu ornamente din paiete reprezint` ]inuta ideal` pentru o ie[ire în club sau cu prietenii la un restaurant select. Se poart` cu pantofi cu platform` [i toc [i ciorapi de culoarea pielii. o cap` sau o hain` din blan`, tot de culoare alb`, întrege[te perfect vestimenta]ia.” Pre] 1.800 de lei
Foto: strugariu.com
www.mihaeladrafta.ro showroom Mihaela Drafta (strada Petofi {andor 35)
50 Stop to shop
FaShion StylE
Foto: strugariu.com
Mihaela Drafta: “În 2013, v` propun o nou` colec]ie senza]ional` de rochii de cocktail. Din linia vestimentar` Glitter, v` prezint aceast` rochie lung`, realizat` din material paietat, în nuan]` de auriu. Aceast` ]inut` se potrive[te perfect pentru un eveniment select, precum un bal sau o nunt` de lux.” Pre] 1.700 de lei
www.mihaeladrafta.ro showroom Mihaela Drafta (strada Petofi {andor 35) Stop to shop 51
tipS&trickS Tenul
secretele unor kilograme [n minus
S`rb`torile de iarn` aduc cu sine ceva kilograme \n plus. Dac` alt` dat` acest lucru provoca migrene doamnelor, \n ziua de ast`zi nu mai este cazul. Exist` tot felul de tehnici de a sl`bi, \ns` cel mai important este s` apel`m la speciali[ti \n domeniu. Doctor Mirela Miertoiu ne-a dezv`luit cum se pot reduce celulita [i gr`simile cu 30 la sut` la o singur` [edin]` [i cum putem s` avem un corp frumos, dar s`n`tos.
52 Stop to shop
Pentru doamnele trecute de 30 de ani, care au sl`bit mult, se recomand` un tratament de lifting. El se poate realiza cu biostimularea muscular` sau cu radial-termo-tratamental, tratament cu presiune negativ` [i pozitiv` ce const` într-un masaj endermologic al pielii. “Nu trebuie s` uit`m în cadrul tratamentelor faciale s` lucr`m asupra gâtului [i a decolteului, altfel degeaba fa]a este întins`, luminoas`, mat`. Toate cremele, toate cur`]irile trebuie s` înceap` de la nivelul fe]ei, al gâtului [i al decolteului. Vom lucra apoi asupra decolteului cu un alt tip de tratament, care se nume[te electrostimulare. Cremele folosite în acest tratament sunt aproape în totalitate naturale.”, spune doctor Mirela Miertoiu.
celulita Dup` cum [tim, celulita este rezultatul mai multor afec]iuni endocrinologice, vasculare, limfatice dar [i al lipsei de exerci]iu fizic [i al alimenta]iei necorespunz`toare. Pentru a sc`pa de celulit` sunt necesare câteva reguli de a schimba modul de via]`: o alimenta]ie s`n`toas`, dar [i un aport de minimum un litru [i jum`tate de lichid pe zi. Acest lichid poate fi ceaiul de urzic`, coada calului, obligean` [i p`p`die. “Ca [i tratamente, propun electrostimularea, care este o tehnologie cunoscut` din anii ’70, fiind folosit` cu succes
tipS&trickS de astronau]ii care aveau nevoie de o punere în form` a musculaturii. Aceste aparate de electrostimulare, pân` nu demult, se g`seau numai în spitale, pentru a realiza diverse tratamente post traumatice, antireumatice, post distrugeri nervoase (pentru a reface musculatura atrofiat`).”, explic` specialistul. Afl`m c` \n zilele noastre, se folose[te o tehnologie extrem de sofisticat` de electrostimulare special conceput` pentru tratamentele medicale în lupta cu celulita. O [edin]` de astfel de tratament poate echivala cu aproximativ 5-6 ore de fitness, deoarece sunt solicitate mai multe grupe musculare în acela[i timp. Ca rezultat, se ob]ine o musculatur` mai tonic`, un posterior mai tonic, îmbun`t`]irea calit`]ii pielii, a circula]iei sanguine [i o sc`dere semnificativ` în centimetri [i kilograme. Tratamentele la DR M Estetic, prescrise de medicul Mirela Miertoiu, urmeaz` calea corect` pentru organism. Se începe cu o consulta]ie medical` care va stabili cauzele care au dus la îngr`[are sau depunerile excesive pe aripioare, abdomen,
bra]e, coapse [i fese. Aceste consulta]ii vor include [i o consultan]` pentru nutri]ie, astfel încât pacienta va fi consiliat` ce anume tip de alimenta]ie s` adopte. În urma consulta]iei, se stabile[te programul de tratament pe care s`-l urmeze pe o period` de 4-6 s`pt`mâni [i se
Tratamentele la DR M Estetic, prescrise de medicul Mirela Miertoiu, urmeaz` calea corect` pentru organism. Se începe cu o consulta]ie medical` care va stabili cauzele care au dus la îngr`[are sau depunerile excesive pe aripioare, abdomen, bra]e, coapse [i fese.
va face o [edin]` de testare cu acest tip de tratament (radial dermo-tratamentul). Sl`birea cu radial-dermo-tratament se face f`r` apari]ia vergeturilor, chiar cu estomparea lor, pentru c` în momentul masajului endermologic se stimuleaz` fibroblastii, celulele care stimuleaz` refacerea re]elelor de elastin` [i colagen, iar hernierea (ie[irea adipocitelor, celulelor grase) prin celulele de elastin` [i colagen va fi \mpiedicat`, în felul acesta aspectul de coaj` de portocal` va disp`rea, iar vergeturile se vor reduce. R-DTR este un procedeu atât medical cât [i estetic [i se poate folosi inclusiv în fizio-terapie pentru a \nc`lzi musculatura înaintea eforturilor fizice, dar [i pentru combaterea febrei musculare. Presoterapie este un aparat pentru tratamente de presomasaj, testat pentru a ob]ine un efect limfodrenant prin aplicarea unor jambiere sau br`]`ri în zonele unde se introduce aer. Tratamentele de preso-masaj nu provoac` absolut nicio durere [i sunt foarte relaxante. Carmen Cristea
Stop to shop 53
BEauty Shop AMBRE noIR (Deodorant parfum, Aerosol 100 ml)
49Rocher lei
Yves
nUTRITIVE VEGETAL
AMB RE (
(Crem` nutritiv` de zi, Cutie 50 ml)
n Gel d e du[ oIR parfu mat, F lacon 200
55Rocher
ml)
lei
21R5ocher
Yves
lei
Yves
14R5ocher lei
lei
Yves
AMBRE noIR
(Ap` de toalet`, Vaporizator 50 ml)
54 Stop to shop
AMBRE noIR
45Rocher
(Ap` de toalet`, Vaporizator 100 ml)
Yves
BEauty Shop
nUTRITIVE VEGETAL (Gel nutritiv pentru cur`]area tenului, Tub 125 ml)
49Rocher lei
Yves
35Rocher
32Rocher
lei
lei
Yves
Yves
nUTRITIVE VEGETAL (Lo]iune tonic` nutritiv`, Flacon 200 ml)
nUTRITIVE VEGETAL (Masc` reparatoare, Tub 75 ml)
49Rocher lei
Yves
nUTRIT
(Lapte d IVE VEGET em A Flacon 2 achiant nutritiv L 00 ml) ,
32Rocher lei
Yves
nUTRITIVE VEGETAL
(Crem` nutritiv` de noapte, Cutie 50 ml)
Stop to shop 55
lEc}ia dE kEmpo De ce kempo?
ora de
keMPo 56 Stop to shop
|n acest num`r, am decis s` punctez importan]a pentru societatea noastr` a sportului cunoscut de voi ca [i KEMPO sau MMA. Kempo, al`turi de toate celelalte sporturi de lupt` provenite din “artele mar]iale mixte�, aduce un beneficiu extraordinar societ`]ii rom~ne[ti. Auzim tot timpul fel de fel de v`ic`reli \n media, venite din partea unor politicieni sau reprezentan]i ai sportului, care se pl~ng c` nu mai vin copiii la sport, c` ce s` facem [i cum s` facem s` atragem copiii spre sport. Ei bine, la Kempo, ca [i la to]i colegii no[tri din alte sporturi mar]iale, s`lile sunt pline de copii, tineri [i nu numai. Cititorii no[tri [tiu foarte bine c` \n orice sal` de sport din [coli [i licee ponderea cea mai mare de prezen]` este la sporturile mar]iale. Crede]i c` apreciaz` careva dintre ace[ti v`ic`re]i acest lucru?! Crede]i c` factorii de decizie apreciaz` munca noastr` de a aduce copiii \n s`li [i de a pune \n practic`, \n mod real, ceea ce unii politicieni clameaz` doar din vorbe \n media [i asta doar pentru c` a[a d` bine la imaginea lor?! Nici vorb`. Uita]i-v` unde se acord` cele mai mici bugete. Exact la federa]iile care aduc copiii c`tre sport, pe principiul “dac` face]i un lucru bun pen-
lEc}ia dE kEmpo tru societate, merita]i s` fi]i pedepsi]i”. |n schimb, la federa]iile care organizeaz` campionate na]ionale cu 3 cluburi [i care nu au mai mult de 100200 de sportivi legitima]i \n toat` ]ara, bugetele sunt imense, doar pentru c` odat` la patru ani particip` la o singur` competi]ie \n plus fa]` de ceilal]i, olimpiada, unde [i acolo rezultatele ob]inute las` de dorit. Parerea mea este c` discrepan]a \ntre federa]ii, prin prisma bugetelor acordate, este foarte mare fiind total nejustificat` prin fapte, [i normal ar fi s` existe un echilibru bazat pe un raport de valori corect [i real. Dar, dup` cum bine [ti]i, este greu s` vorbim de normalitate \ntr-o ]ar` \n care anormalitatea este situat` la rang de politic` de stat. Noi, cei care am pus bazele Federa]iei Rom~ne de Kempo, am dus o adevarat` lupt` \n decursul timpului. {i asta pentru c` \ntotdeauna c~nd vrei s` construie[ti ceva, se g`sesc mul]i “binevoitori” care \ncearc` s` stopeze sau s` strice, pentru c` \n general oamenilor slabi, f`r` rezultate sau performan]e dar cu orgolii foarte mari, le vine mai u[or s` arunce cu noroi \n munca cuiva dec~t s` construiasc` [i ei ceva. Ini]ial, am activat ca departament \n cadrul Federa]iei Rom~ne de Arte Mar]iale, cu sprijinul secretarului general Petru Grindeanu, iar mai apoi ne-am separat, constituind Federa]ia Rom~n` de Kempo,
Amatto Zaharia, Velin Hadjolov (Bulgaria), Octavian Bellu , Jeff Speakman (USA)
“octavian Bellu,un adev`rat gentlemen al sportului românesc, a avut cel mai important aport la construc]ia Federa]iei Române de Kempo.”
construc]ie la care cel mai important aport l-a avut Octavian Bellu, pre[edinte ANST la acea vreme, un om extrem de bine educat [i citit, un adev`rat gentlemen al sportului rom~nesc, care a \n]eles pe de o parte valorile extraordinare din punct de vedere social-sportiv-educativ ob]inute prin practicarea Kempo-ului, dar [i c~t de important este s` ai o identitate clar` [i bine definit` atunci
Stop to shop 57
lEc}ia dE kEmpo c~nd vrei s` promovezi un sport. Practic, “Artele Mar]iale” reprezint` doar un termen generic, ca [i cum am spune “Sporturile cu Mingea”. Pentru a avea \ns` o identitate clar` [i bine definit`, trebuie s` spui publicului larg numele exact al sportului practicat, Kempo, Ju-Jitsu, Kickboxing, Karate, a[a cum spui Handbal, Volei, Baschet, etc. Sunt acum c~]iva “de[tep]i” care, dintr-un orgoliu meschin
KEMPo este doar o modalitate prin care s` ne educ`m mintea, spiritul [i corpul, având totodat` [i [ansa extraordinar` de a promova cu onoare imaginea României \n lume.
Octavian Bellu [i Jeff Speakman (Pre[edintele Federa]iei Interna]ionale de Kempo, dar [i actor principal \n peste 30 de filme de ac]iune hollywoodiene)
58 Stop to shop
imens [i din dorin]a nem`rginit` de a controla totul, vehiculeaz` idea \nfiin]`rii unei federa]ii \n care s` fie incluse (a se citi “aruncate”) toate sporturile de lupt`, idee care reprezint` de fapt o prostie f`r` margini. Cum ar fi ca de m~ine, din dorin]a unora de a se sp`la pe m~ini de r`spundere, s` se \nfiin]eze “Federa]ia Rom~n` a Sporturilor cu Mingea”, \n care s` fie introduse la gr`mad` sporturi de genul hanbal, volei, baschet, polo, etc.?! Din p`cate, aceste adev`rate lupte pentru putere creeaz` stres, iar stresul este cel mai d`un`tor \n lupta pentru ob]inerea performan]ei. Eu, personal, sunt t`b`cit \n astfel de lupte, care parc` \mi dau [i mai mult` for]` \n atingerea scopului propus, a[a c`…merg \ntotdeauna mai departe. Ca manager, dar [i ca practicant al KEMPO MMA, am planuri multe pentru promovarea la un nivel c~t mai \nalt al acestui sport \n Rom~nia. |n acest
lEc}ia dE kEmpo sens am semnat deja un parteneriat cu SuperPro Rom~nia [i cu GSP TV, parteneriat prin care 6 dintre galele organizate de noi dar [i finale ale campionatelor na]ionale vor fi transmise \n direct la ore de maxim` audien]`. Bine\n]eles, vom continua promovarea \n cadrul emisiunii “Ora de Kempo� de pe Active Efem, dar [i \n paginile unor reviste de succes, Sport Revolution, Stop To Shop, Etiquette. Vom continua preg`tirea la cel mai \nalt nivel pentru ob]inerea unor performan]e de top [i vom \ncerca s` ne men]inem pe prima pozi]ie \n clasamentul mondial, pozi]ie pe care o de]inem f`r` \ntrerupere din anul 2002.
Performan]a, \ns`, nu se poate ob]ine av~nd buzunarele goale, pe finalul anului trecut neput~nd s` particip`m la competi]iile interna]ionale la care ne-am calificat, din cauza lipsei de fonduri. Suntem o federa]ie na]ional` cu peste 60 de cluburi sportive [i 3000 de sportivi legitima]i, motiv pentru care depindem foarte mult de bugetul pe care actualul minister al sportului ni-l va acorda, buget care, sper`m noi, va fi unul corect raportat la performan]ele noastre. Asta, bine\n]eles, doar \n cazul \n care cei care ne reprezint` consider` c` sus]inerea noastr` \n aducerea copiilor [i tinerilor \n s`lile de sport,
\n mod real, reprezint` un lucru bun pentru Rom~nia. Sus]in importan]a practic`rii sportului \n general, indiferent de natura sa. Consider c` avem copii [i tineri cu mare poten]ial, iar dac` fiecare dintre noi va contribui cu ceva \n sensul aducerii acestora \n sala de antrenament, indiferent de sportul practicat, atunci [ansele ca via]a noastr` s` se schimbe \n bine sunt mult mai mari. KEMPO este doar o modalitate prin care s` ne educ`m mintea, spiritul [i corpul, av~nd totodat` [i [ansa extraordinar` de a promova cu onoare imaginea Rom~niei \n lume. Sensei Amatto Zaharia
Octavian Bellu [i lotul na]ional de Kempo
Stop to shop 59
magazin dE SuFlEt
Ilinca Vandici este una dintre cele mai \ncânt`toare prezen]e TV. |n prezent, al`turi de Adrian Artene, este gazda emisiunii “CanCan TV”, difuzat` de Acas` TV. Atât pe micul ecran, cât [i \n via]a de zi cu zi, Ilinca este o adev`rat` apari]ie. Pare c`, pentru ea, moda nu are secrete. Ilinca Vandici dezv`luie cum prive[te fashion-ul, care este magazinul PovesteA unui shoPPing Altfel s`u de suflet sau ce designeri prefera]i are.
Ilinca Vandici
60 Stop to shop
concurS
Strict masculin!
TREnDS by Adina Buzatu [i Revista SToP To SHoP te invit` la concurs! Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 – 11.00, \n data de 27 februarie 2013, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i câ[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TREnDS by ADInA BUZATU!
Câ]i ani \mpline[te ACAS~ TV?
Premiile sunt oferite de:
Cu sprijinul:
Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop! Stop to shop 61
magazin dE SuFlEt Prefer stilul casual zi de zi, pentru c` \mi ofer` comoditatea [i libertatea de a-mi desf`[ura activitatea cotidian`, iar seara optez pentru un smart cool casual.
La curent cu tendin]ele, dar niciodat` victim` a modei “Prefer stilul casual zi de zi, pentru c` \mi ofer` comoditatea [i libertatea de a-mi desf`[ura activitatea cotidian`, iar seara optez pentru un smart cool casual. Asta pentru c` nu trebuie s` ne pierdem niciodat` feminitatea, nu trebuie s` uit`m c` unei femei \i st` cel mai bine pe tocuri... Sunt la curent cu nout`]ile din fashion. Nu fac din acest lucru o prioritate, \ns` este important s` [tim mereu care sunt tendin]ele, pentru a putea alege ce ne vine cel mai bine, ce ne avantajeaz`. Nu voi deveni niciodat` o victim` a modei sau o persoan` care se \ncadreaz` cu succes \n “uniforma� dictat` de al]ii... Sunt lucruri mult mai importante pentru mine.
62 Stop to shop
magazin dE SuFlEt ceva frumos, de calitate, necesar Din str`in`tate cump`r tot ceea ce nu g`sesc \n Rom~nia. Nu sunt victima brand-ului, \ns` \mi plac lucrurile de calitate [i atunci prefer s` investesc ceva mai mult \n obiecte vestimentare care nu se demodeaz` [i pot reprezenta elemente de baz` \ntr-o garderob`... Cump`r`turile le fac de oriunde, din ]ar` [i din str`in`tate. Cump`r dac` v`d ceva frumos, cump`r dac` am nevoie de ceva \n mod special. G`sesc lucruri frumoase \n mall-uri, \n magazinele care g`zduiesc branduri mari, dar [i \n magazinele mici, gen boutique-uri. Pe acestea din urma le ador! G`sesc aici lucruri unice [i de calitate. Nu am un ora[ preferat pentru shopping, profit de orice loc, de orice ocazie pentru a achizi]iona ceva dac` \mi atrage
Cump`r`turile le fac de oriunde, din ]ar` [i din str`in`tate. Cump`r dac` v`d ceva frumos, cump`r dac` am nevoie de ceva \n mod special.
aten]ia. |mi place s` fiu surprins`, a[a c` mereu caut locuri noi pe care le pot descoperi.
Valori sentimentale
net`g`duit, cadou de la tat`l meu [i o po[et` Chanel. A[ purta aceast` geant` zi [i noapte, povestea fiind foarte simpl` [i cred c` prezent` \n via]a fiec`rei femei... Mi-am dorit aceast` geant` foarte mult, am muncit, am str~ns b`nu]i [i am cump`rato... Simplu! Designerii mei prefera]i sunt Tom Ford, Alexander McQueen, Marc Jacobs, Valentino, Dolce&Gabanna, Stella McCartney, Stephane Rolland, Maki Oh... Dar lista poate continua ď Š. {i cum orice ]inut` trebuie accesorizat` cu un parfum, eu ador Viktor & Rolf - Flower Bomb. Cred c` m` reprezint`.â€?. Roxana Bichi[
Ca [i accesorii preferate am ceasul de m~n`, cu o valoare sentimental` de
Ca [i accesorii preferate am ceasul de mân`, cu o valoare sentimental` de net`g`duit, cadou de la tat`l meu [i o po[et` Chanel. Stop to shop 63
Story oF...
Alexander Graham Bell [i Mabel Bell PovesteA unui “Alo” neAuzit “Tu decizi dac` m` vei vedea sau nu. nici nu [tii [i nici nu po]i ghici cât de mult te iubesc… Vreau s` m` cuno[ti mai bine \nainte de a nu m` pl`cea… Spune-mi sincer tot ceea ce nu \]i place la mine [i apoi eu pot schimba. Vreau s` \mi \mbun`t`]esc via]a pentru tine.” Alexander Graham Bell 64 Stop to shop
A inventat telefonul. {i-a dedicat via]a ca to]i oamenii s` poat` comunica u[or \ntre ei. A luptat pentru drepturile lui [i pentru a-[i promova inven]ia. A iubit o femeie care nu avea darul auzului [i a pus pasiune \n fiecare lucru \ntreprins, nu doar \n munca de inventator, ci [i \n altele precum profesoratul pentru surzi. Povestea de iubire dintre inventatorul telefonului [i so]ia lui, care nu s-a putut bucura niciodat` de marea inven]ie a so]ului, este, de fapt, o lec]ie de via]`.
Pe urmele tat`lui Alexander Graham Bell s-a n`scut \n Sco]ia. Mama sa era surd`, ocupandu-[i timpul cu muzica, pictura [i educa]ia copiilor.
Tat`l \nv`]a surdo-mu]ii s` vorbeasc`, scria lucr`ri \n acest sens [i a dezvoltat “vorbirea vizibil`”. Graham sau Aleck, cum \i spunea familia la acea vreme, a \mp`rt`[it pasiunea tat`lui de a lucra \n beneficiul persoanelor cu dizabilit`]i de auz. Dup` moartea celor doi fra]i ai s`i, familia lui Aleck s-a mutat \n America de Nord, iar el a devenit profesor \n Boston. A predat, de asemenea, [i la {coala pentru Surzi “Clarke” din Northampton, Massachusetts. El le scria p`rin]ilor: “Mi se rupe sufletul c~nd v`d dificult`]ile pe care le \nt~mpin` cei mici din cauza prejudec`]ilor profesorilor lor. {ti]i c` aici tot ceea ce \nseamn` comunicare se face cu gura…[i imagina]i-v` micu]ii, care nu [tiu ce este vor-
Story oF... birea, f`cu]i dependen]i de citirea pe buze pentru fiecare idee care trebuie s` le intre \n cap. Este logic c` dezvoltarea lor mental` este lent`. M` tot \ntreb cum de progreseaz` totu[i.”. C~nd s-a \ntors la Boston, pentru a-[i continua activitatea de profesor, una dintre studentele sale era t~n`ra de numai 15 ani, Mabel Hubbard. Era frumoas`, \mplinit` [i mai t~n`r` cu 10 ani dec~t Bell. Ea surzise la v~rsta de 5 ani. Tat`l ei era un reputat avocat, interesat at~t de munca lui Bell \n ceea ce \i privea pe surzi, c~t [i de eforturile lui cu telegraful. Mabel spunea despre noul s`u profesor c` este “at~t de rapid, de entuziast, de conving`tor \nc~t aveam dubii dac` s` urm`resc tot ceea ce zicea [i astfel s` \mi oblig creierul s` r`spund` a[a cum \[i dorea el, sau mai bine nu.”.
Iubirea din rândurile lor Mabel s-a n`scut \n Boston. Pierz~ndu-[i auzul la v~rsta de 5 ani din cauza unei boli, tat`l s`u a refuzat s` cread` c` a sa copil` nu poate avansa intelectual. Mai ales c` era un copil extrem de inteligent. Dup` lungi \ncerc`ri la diferite [coli, trimis` fiind chiar [i \n Germania, Mabel ajunge eleva lui Alexander. Tat`l fetei \l considera “cel mai bun antrenor de vocale.”. Prima impresie a fetei despre t~n`rul profesor a fost una negativ`. “Nu mi-a pl`cut de el. Era \nalt [i negru cu ai lui ochi [i al lui
p`r negru, \mbr`cat prost [i ne\ngrijit, \ntr-un costum demodat … [i cred c` nici nu prea era un gentleman.”. Cur~nd, \ns`, avea s` \[i schimbe impresia [i a mers zilnic la lec]ii. Pe de alt` parte, Bell a pl`cut-o enorm din prima secund`. Mabel putea s` citeasc` pe buze [i s` vorbeasc`, \ns` nu foarte clar. Interesul profesorului s`u fa]` de ea s-a dezvoltat extrem de repede. A curta o femeie era o no]iune foarte diferit` la finele anilor 1800. Iar Alec (el a \nceput s` \[i scrie numele astfel la solicitarea lui Mabel) [i-a confesat sentimentele de iubire fa]` de t~n`r` mai \nt~i mamei acesteia. Ea l-a rugat pe Bell s` nu divulge nimic fetei, m`car pentru \nc` un an, \ntruc~t era t~n`r` [i
sensibil`. El a fost de acord. |n ciuda acestei promisiuni, Alec nu a rezistat [i i-a vorbit lui Mabel despre dragostea pe care io poart`. T~n`ra a fost flatat`, dar i-a spus c` nu este interesat` de el \n acela[i mod. |n vara lui 1875, el \i scrie: “Tu decizi dac` m` vei vedea sau nu. Nici nu [tii [i nici nu po]i ghici c~t de mult te iubesc… Vreau s` m` cuno[ti mai bine \nainte de a nu m` pl`cea… Spune-mi sincer tot ceea ce nu \]i place la mine [i apoi eu pot schimba. Vreau s` \mi \mbun`t`]esc via]a pentru tine.”. Ea a r`spuns: “Poate c` este mai bine ca pentru o vreme s` nu ne mai vedem, iar atunci c~nd ne vom revedea s` nu vorbim de iubire. Este un subiect prea sacru [i delicat pentru a se vorbi mult despre el, [i p~n` c~nd nu voi [ti eu \ns`mi ce \nseamn` nu pot empatiza cu sentimentul. Doar dac` vei vrea simpatia [i ajutorul mele prietene[ti, atunci le vei avea.”. Trei luni mai t~rziu, fata s-a r`zg~ndit, \n mare parte datorit` rug`min]ilor mamei ei, [i s-a logodit cu Bell atunci c~nd ea a \mplinit 18 ani. Din acel moment, Mabel a scris cu mare entuziasm despre farmecul lui Alexander. A durat un an [i jum`tate p~n` s-au c`s`torit. El lucra s` \[i termine inven]ia. “Telefonul este mixat \ntr-un mod curios cu sentimentele mele fa]` de tine”, \i scria el logodnicei.
Un “alo” nicicând auzit Cei doi s-au c`s`torit de
Stop to shop 65
Story oF... Ziua Recuno[tin]ei, pe 11 Iulie 1875, de altfel [i ziua de na[tere a lui Mabel. |n timpul c`s`toriei, Bell a \nregistrat succese care aveau s` \i \nscrie numele \n istorie: a inventat telefonul, [i-a ob]inut primul patent [i a \nfiin]at Bell Telephone Company (care a devenit A.T.&T.). Ca o prim` contribu]ie la c`snicia lor, t~n`ra so]ie a adus dou` modific`ri asupra numelui so]ului s`u: l-a rugat s` elimine “k” din Aleck, iar \n public (inclusiv \n autografe) s` \[i foloseasc` \ntotdeauna numele \ntreg: Alexander Graham Bell. Un prieten de-al familiei o descria pe Mabel ca fiind “o femeie gra]ioas`, cu maniere delicate, cu o fa]` dulce [i un p`r castaniu … o imagine a elegan]ei \n dantel`.”. Odat` cu mariajul, cei doi au avut dou` fete [i un b`iat. Din p`cate, cel mic a murit \n copil`rie. Au avut parte de un mariaj lung [i prosper, de[i erau doi oameni complet diferi]i. Chiar dac` el dedica mult timp studiului ca inventator [i muncii cu persoanele cu deficien]e de auz, iar Mabel nu era foarte \nc~ntat` de pu]inul timp petrecut \mpreun` ca familie, ea l-a sus]inut enorm. Din scrisorile pe care [i le trimiteau c~nd Bell nu era acas`, reiese devotamentul unuia fa]` de cel`lalt, afec]iunea [i dependen]a. “|mi place s` te am \n preajm`”, \i scria ea. “De[i c~teodat` e[ti ca un frate. Tu e[ti, \ns`, cel mai important lucru din via]a mea.”.
66 Stop to shop
De[i l-a inventat, Bell nu a avut niciodat` un telefon \n biroul lui. |i pl`cea lini[tea, iubea natura. El credea \n [tiin]`, ea \n Dumnezeu. El iubea s` \[i dedice via]a celor f`r` auz, iar ea – de[i surd` a [ocat declar~nd c` nu va fi niciodat` vazut` \n societate al`turi de o alt` persoan` asemeni ei. Mabel l-a \n]eles [i sus]inut. |i citea ore \ntregi pe buze tot ceea ce povestea, din dragostea de a-I
Nicio secund` familia [i apropia]ii lor nu au considerat-o pe Mabel ca fiind surd`. Ea ducea o via]` normal`. So]ul ei avea grij` s` o includ` \n toate activit`]ile sale sociale. |ntruc~t lui Alec \i pl`cea s` c~nte la pian, o f`cea destul de des acas`. Iar so]ia lui st`tea l~ng` el [i \[i punea m~inile pe pian pentru a “asculta” cu degetele, sim]ind vibra]iile. |n timpul Primului R`zboi Mondial, Mabel a ajutat la str~ngerea de fonduri pentru Crucea Ro[ie [i a fost implicat` \n construirea de b`rci de salvare pentru Armata American`, conving~nd multe femei s` i se al`ture.
de neseparat
vedea entuziasmat [i de a [ti c` m`car \n acest mod este al`turi de munca lui. Ea l-a \ncurajat s` se implice activ \n organiza]ii na]ionale, [tiin]ifice, umanitare [i educative. Una dintre acestea era “National Geographic Society”, \nfiin]at` \n 1888 de c`tre tat`l lui Mabel. Alec a devenit chiar pre[edintele acesteia. Au publicat [i o revist`. Mabel a sugerat ca \n paginile ei s` fie incluse fotografii [i pove[ti. Din acel moment revista a devenit o publica]ie ce tr`ie[te [i \n zilele noastre, av~nd o reputa]ie mondial`: National Geographic.
|n 1922, bolnav fiind, Alec moare. Se \nt~mpla pe veranda casei sale. Ultimul lucru pe care l-a v`zut a fost fa]a so]iei sale. Ultimul lucru pe care l-a atins a fost m~na ei. Ultimul lucru pe care ea i l-a citit pe buze a fost t`cerea, c`ci Alec nu mai putea vorbi. Avea 75 de ani. Scumpa so]ie i-a supravie]uit numai 5 luni. I-a fost foarte greu f`r` cel pe care ajunsese s` \l iubeasc` cel mai mult \n via]`. “Am crezut c` \l voi avea \ntotdeauna.(…) Crunt s` \ncerc a tr`i f`r` el…”. P~n` [i-a g`sit sf~r[itul, ea [ia dedicat via]a tot lui: a str~ns toate lucr`rile sale pentru a le da istoricilor ca o biografie a lui s` fie scris`. Pe 3 ianuarie 1923 i s-a al`turat so]ului \n cer. Roxana Bichi[
diScovEr thE world
Rhodos insula soarelui
Nici nu a trecut bine Revelionul c eu deja m gndesc la vacan] [i sunt sigur c la fel face]i [i voi. Prima destina]ie care \mi trece prin minte este Rhodos, insula care este considerat cel mai \nsorit loc din Europa, cu aproximativ 300 de zile cu soare pe an. Insula Soarelui este mixul ideal \ntre plaje vulcanice, ape limpezi, istorie \n plin strad [i unele dintre cele mai bune cluburi din Grecia. Stop to shop 67
diScovEr thE world jestosul far, care \n timpul Cavalerilor Ioani]i deservea ca \nchisoare. Mie mi-au atras aten]ia anim`lu]ele din port. Nu cele reale, c` ei nu au maidanezi, dar sunt plini de pisici, ci cele din bronz. Protectorii portului sunt un cerb [i o c`prioar` urca]i pe dou` coloane. Mici, dar r`i, am zis eu ini]ial dup` ce am aflat c` ei protejeaz` poarta acvatic` a ora[ului. Apoi am descoperit c` ei s-au instalat acolo dup` ce Colosul din Rhodos [i-a luat picioarele din acela[i loc [i a disp`rut... el [tie unde. |n preajma anului 290 \nainte de Hristos statuia \nalt` de 34 de metri care \l reprezenta pe zeul Soarelui, Helios, era simbolul ora[ului grecesc. R`m~ne
rhodos town Am vizitat Rhodos cu doi ani \n urm`, dar \mi amintesc [i acum aroma Insulei Soarelui. Miroase a sare de mare. E o arom` mai puternic` dec~t \n orice alt` insul` de pe Mediteran`, care m-a \nso]it de la aeroport p~n` la hotelul de trei stele pe care l-am ales pentru acea vacan]`. Am ajuns \n camer`, am aruncat bagajele, mi-am luat costumul de baie, p`l`ria de soare, crema, un prosop [i am fugit pe plaja care se afla imediat ce ie[eai pe u[a recep]iei. Windy Beach este o plaj` format` din pietre albe, fine [i sc`ldate de apele turcoaz ale m`rii Egee. Aici po]i s` stai la soare f`r` limit` [i f`r` s` te doar` capul pentru c` bate v~ntul at~t de tare \nc~t nu sim]i
68 Stop to shop
cum te \ncingi de la ultraviolete. Arsurile le vezi c~teva ore mai t~rziu...\n camera de hotel. Windy Beach este ideal` pentru cei care vor s` se bronzeze departe de ochii curio[ilor pentru c` mai toat` ziua este foarte liber`. Dac` nu \]i plac v~ntul [i lini[tea, atunci mut`-te c~teva sute de metri mai departe dup` Acvariul din Rhodos. Acolo se afl` plajele foarte agolmerate, cu nisip negru, de la marea Mediteran`. Da, ai \n]eles bine. Ora[ul Rhodos are ie[ire la dou` m`ri, Egee [i Mediteran`. C~nd m-am s`turat de stat la soare [i de \notat am ie[it la plimbare. Prima mea descoperire a fost Portul Mandraki. Plin de ambarca]iuni de lux, portul este frumos decorat pe dig cu trei mori de v~nt bizantine [i ma-
diScovEr thE world \ns` un mister pentru orice muritor de r~nd cum a disp`rut f`r` urm` o sculptur` \n bronz mare c~t un bloc cu zece etaje. |n spatele portului privirea mi-a fost furat` de ora[ul medieval. Printre sute de tejghele cu suveniruri am g`sit una dintre por]ile cet`]ii. Rhodosul medieval este de o frumuse]e r`pitoare. Construc]ia lui a \nceput \n anii 1300 atunci c~nd cavalerii ioani]i au ajuns pe insul`. Construc]ia din piatr` cubic` este locuit` [i azi. Format` din pia]ete boeme, str`du]e \nguste, restaurante cochete [i magazine cu suveniruri, cetatea ascunde biserici vechi, tunuri ruginite de ani de istorie, o curte interioar` impresionant` [i muzee dintre cele mai interesante. Primul pe list` [i cel mai important este Palatul Marilor Mae[tri sau Castello. Se afl` \n cel mai \nalt punct al ora[ului medieval [i se vede cu ochiul liber din port. Este o construc]ie impun`toare, care pe vremuri era ultimul refugiu al popula]iei \n cazul \n care ora[ul era pe punctul de a c`dea \n m~inile inamicului. Palatul Marilor Mae[tri a fost construit la sf~r[itul celui de-al 7-lea secol, ca o cetate bizantin` timpurie. Construc]ia a fost apoi fortificat` de cavalerii Sf~ntului Ioan. Ultimii care au restaurat Palatul au fost italienii. |n 1856 l-au ornamentat cu mozaicuri elenistice, romane [i bizantine pe care le-au adus din insula Kos. Ei l-au folosit ca sediu al gu-
vernatorului italian al Dodecanesului [i mai t~rziu pentru vizitele lui Mussolini. Am avut timp s` vizitez [i Acropola din Rhodos care este situat` \n cel mai \nalt punct al ora[ului. Este locul unde au ie[it la lumin` cele mai importante descoperiri arheologice din ora[: templele Atenei Polias, al lui Zeus Polieus [i al lui Asclepius, pe[tera nimfelor, baza, patru coloane [i o parte din fa]ada marelui templu al lui Pythian Apollo, vechiul stadion [i teatrul. C~nd vine noaptea [i cultura merge la culcare, ora[ul medieval adoarme [i cel nou prinde via]`. Eu am luat la r~nd toate barurile [i restaurantele aglomerate, dar lini[tite de pe strada principal` [i a fost relaxant, dar vroiam mai mult de at~t.
Centrul distrac]iei se afla exact l~ng` hotelul meu. Adic` o strad` lung` [i ticsit` cu tot felul de cluburi \n aer liber sau \nchise. Toate erau pline cu muzic` bun` [i britanici be]i p~n` la refuz. Chiar [i a[a eu am petrecut p~n` diminea]a.
faliraki Dup` cultur` [i dans am ales s` petrec a doua zi \ntr-un water park. Cu doi euro am cump`rat un bilet de autobuz [i am pornit spre Faliraki. Este o sta]iune cosmopolit`, are o mul]ime de taverne, magazine [i cluburi, plus o superb` plaj` cu nisip galben [i fin. Este una dintre cele mai organizate de pe insul`, cu o adevarat` armat` de umbrelu]e, [ezlonguri [i beachbaruri. Aici se afl` unul dintre ďƒ˜
Stop to shop 69
diScovEr thE world
cele mai mari water parkuri din Grecia. Cost` 15 euro intrarea, dar toboganele [i bazinele cu ap` de toate felurile merit` fiecare b`nu]. Noi aici ne-am distrat p~n` ne-am spart capul la propriu de fundul unei piscine. Dup`, ne-am dus acas`, dar nu oricum. Am a[teptat cursa special` care ne-a dus gratis \n Rhodos, c`ci acest water park \]i ofer` [i transportul \n banii de intrare.
kallithea Este o alt` sta]iune din apropierea ora[ului Rhodos pe care am vizitat-o [i pe care \]i sugerez s` nu o ratezi. Nu ai ce monumente s` vizitezi, dar Kallithea este o reu[it` combina]ie \ntre vegeta]ie exotic`, ape turcoaz [i izvoare termale. Izvoarele din Kallithea au fost cunoscute din cele mai vechi timpuri pentru c` se spune c`
70 Stop to shop
apa lor are propriet`]i t`m`duitoare. Mul]i turi[ti sper` s` fie vindeca]i de apele care izvor`sc din st~ncile din jurul golfului Kallithea. Nu te caza aici, pentru c` te vei plictisi teribil. |n jurul localit`]ii Kallithea exist` o serie de mici plaje lini[tite [i cam at~t.
lindos Dac` vrei [i istorie [i peisaje de poveste, ia autobuzul [i fugi \n Lindos. Este un ora[ cetate care se afl` la 50 de kilometri distan]` de capitala insulei. Lindos este format din str`du]e abrupte, case v`ruite \n alb [i magazine tradi]ionale pline cu suveniruri grece[ti. Eu am admirat \ntr-un muzeu, al c`rui nume nu mi-l amintesc, impresionanta Colec]ie Ioannidis, care include 71 de farfurii pictate manual, peste 200 de obiecte decorative [i un pat nup]ial care dateaz`
din secolul XVIII. Ce m-a l`sat f`r` cuvinte a fost \ns` priveli[tea de pe v~rful Acropolei. Era ca [i cum priveam marea limpede din cel mai mare amfiteatru a[ezat \n golful Lindosului. Cele mai impun`toare ruine de pe Acropolis sunt cele ale Templului Athenei din Lindos si poarta sa. Adic` o alee str`juit` de coloane. Intrarea \n Acropolis este pupa unei nave, iar pe partea de vest a dealului se afl` ruinele unui vechi teatru. |n Lindos se g`se[te [i biserica Maicii Domnului care dateaz` din secolul al 15-lea [i se bucur` de unele dintre cele mai frumoase picturi murale. Dac` decizi s` \]i iei bilete de vacan]` \n Rhodos ]ine cont de faptul c` perioada ideal` pentru plaj` [i \not pe Insula Soarelui \ncepe \n ultimele zile ale lunii aprilie. Florentina Ilie
tEchnEwS
Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice
soNY NWZ-W273 un PlAyer de AscultAt Muzic~ suB AP~ noul Walkman nWZ-W273 este primul player de la Sony care rezist` sub ap` la o adâncime de pân` la 2m, nu te \ncurc` cu cabluri care s` atârne, \n timp ce e[ti \n piscin` sau te mi[ti pe ritmul muzicii.
72 Stop to shop
Desigur, nu prea po]i s` ascul]i muzic` sub ap` dec~t dac` e[ti pe[te, dar atunci nu te intereseaz` muzica. Sau po]i? Ei bine, cei de la Sony, probabil pentru c` vroiau neap`rat s` scoat` un player subacvatic, s-au g~ndit la tot soiul de variante \n care ai avea nevoie de un Walkman de acest gen. De exemplu \n timp ce \no]i, e[ti \n sala de gimnastic` sau transpiri din greu. Noul Walkman NWZ-W273 este primul player de la Sony care rezist` sub ap` la o ad~ncime de p~n` la 2m, nu te \ncurc` cu cabluri care s` at~rne, \n timp ce e[ti \n piscin` sau te mi[ti pe ritmul muzicii. Nici m`car nu trebuie s` prinzi dispozitivul pe haine sau pe ochelarii de \not pentru c` ai doar c`[tile \n care e integrat playerul. Totu[i, trebuie probat, pentru c` vine \n trei m`rimi – nu, nu
pentru capul fiec`ruia (banda dintre c`[ti e ajustabil`), ci pentru urechile fiec`ruia, doar c`[tile trebuie s` stea c~t mai etan[ \n ureche, nu? Are memorie intern` de 4GB [i este compatibil cu serviciul iTunes de la Apple (ca [i iPod-urile). Este disponibil \n trei culori – negru, alb [i albastru. Formatele de sunet compatibile sunt: MP3; WMA (Non-DRM) ; AAC-LC (Non-DRM); Linear PCM O alimentare de doar 3 minute – suficient pentru a-l pune \n echipamentul de sal` – \]i ofer` o autonomie de 60 de minute pentru a asculta muzic`. C~nd bateria este \nc`rcat` complet, ofer` o autonomie de p~n` la 8 ore de ascultare ne\ntrerupt`. Prezentat la t~rgul de tehnologie CES din Las Vegas, micul player Walkman este disponibil \n Europa din februarie.