Stop to Shop Aprilie 2013 by Stop to Shop

Sumar

“ ” Nr. 127 - Aprilie 2013

a, 68 ea Mante dre Anpin prob` g f`r` cabina de shop

INTERVIU

|n dressing-ul meu se reg`sesc toate tipurile de haine, de la cele sport, casual, p~n` la cele mai elegante ]inute, prefer~nd rochiile \n detrimentul pantalonilor.

De vorb` cu Christian Sabbagh

FAshIoN ARchITEcTURE

Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro

Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@unireashop.ro 021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@unireashop.ro 021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Felicia Chirvq[oiu, Carmen Cristea, Vladimir Popa, Anna B. Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:

Tycoon Media Press parte a grupului

Pierre Balmain, p`rintele lui “Jolie Madame”

GENTLEMEN’s AGREEMENT by Adina Buzatu

FAshIoN sTYLE

by BSB, Danza Boutique & Cristallini

LEc}IA dE KEMPo

Spiritul de samurai \n cinematografie

Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236

sToRY oF... Voltaire [i Emilie de Châtelet

2 Stop to shop

Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.

EditShop

“ ” Una este s` pui o rochie de zi când mergi cu prietenii \n ora[ [i alta este o rochie când mergi la teatru. Evident, vom avea alt gen de rochie cu alt` croial` [i alt imprimeu. Nu chiar neagr`, c` e[ti tân`r`, dar nici s` ar`]i ca un tablou al lui Picasso.

4 Stop to shop

Cafea cu aromã de shopping Stteam de vorb cu o prieten care mi-a povestit o \ntmplare, pe care simt nevoia s v-o spun. Aflat la Paris, s-a oprit la o cafenea s \[i savureze butura cu cofein fr de care nu ar putea demara \n vltoarea zilei. Citea un ziar cnd, la o mas alturat, se a[eaz dou femei, mam [i fiic. {tie prea bine cum st treaba cu “neaten]ia civilizat” (n.r. adic, de[i nu ai cum s nu auzi ce se vorbe[te exact \n urechile tale, \]i vezi de treab!), dar la un moment dat nu a mai putut s o pun \n aplicare. Cele dou se pregteau de o sesiune asidu de shopping. Mama \i explica tineri domni[oare planul de btaie. Care erau magazinele \n care urmau s intre. Ce colec]ii aveau s vad [i ce gen de ]inute trebuia s probeze. Ce i-a atras aten]ia prietenei mele au fost urmtoarele cuvinte ale mamei: “Vezi tu, draga mea, moda nu este doar ceea ce citim noi \n reviste. Ele doar ne ajut s ne facem o idee. Acum ai crescut [i trebuie s \n]elegi c [i moda este precum [coala. Teoria se \nva], dar depinde foarte mult de cum o pui \n practic, astfel \nct s ai certitudinea c mesajul pe care \l percep ceilal]i despre tine este cel pe care \l dore[ti tu!”. {i mama, o doamn elegant [i foarte [ic, mai lua o gur din cafeaua aburind, \n timp ce fiica savura croissant-ul delicios [i \i sorbea fiecare cuvnt. “Una este s pui o rochie de zi cnd mergi cu prietenii \n ora[ [i alta este o rochie cnd mergi la teatru. Evident, vom avea alt gen de rochie cu alt croial [i alt imprimeu. Nu chiar neagr, c e[ti tnr, dar nici s ar]i ca un tablou al lui Picasso.”. Ce poate fi mai frumos dect un astfel de start pentru o sesiune de shopping? Personal, cred c nimic! A \nv]a de mic care este rolul modei \n via]a noastr, cum trebuie cumprate ]inutele [i pentru ce gen de ocazii punem hainele \n pungile de cumprturi sunt lucruri esen]iale. Mi-a[ dori s triesc cu senza]ia c [i tinerii no[tri au astfel de discu]ii cu prin]ii lor, iar dac nu au sfatul meu ar fi ca mcar odat s apeleze la stili[ti pentru lec]ii de shopping…cu sau fr arom de cafea. A voastr,

Roxana Bichi Redactor {ef

Film

Premierele lunii aprilie Olympus Has Fallen Regia: Antoine Fuqua Cu: Gerard Butler, Aaron Eckhart, Morgan Freeman Gen: Ac]iune, Thriller Premier` \n Rom~nia: 05.04.2013

Oblivion Regia: Joseph Kosinski Cu: Tom Cruise, Morgan Freeman, Olga Kurylenko, Andrea Riseborough Gen: Ac]iune, Aventuri, SF Premier` \n Rom~nia: 12.04.2013

Jagten Regia: Thomas Vinterberg Cu: Alexandra Rapaport, Mads Mikkelsen Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 12.04.2013

6 Stop to shop

Admission

Iron Man 3

Regia: Paul Weitz

Regia: Shane Black Cu: Robert Downey Jr., Guy Pearce, Gwyneth Paltrow, Jon Favreau, Don Cheadle,

Cu: Paul Rudd, Tina Fey Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 12.04.2013

Scary Movie 5 Regia: Malcolm D. Lee Cu: Charlie Sheen, Ashley Tisdale, Lindsay Lohan Gen: Comedie, Horror, Thriller Premier` \n Rom~nia: 19.04.2013

Mamaia Regia: JesĂşs del Cerro Cu: Stela Popescu, Valentin Teodosiu, M`d`lina Anea Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 19.04.2013

Ben Kingsley Gen: Ac]iune, Aventuri, SF Premier` \n Rom~nia: 26.04.2013

The Incredible Burt Wonderstone Regia: Don Scardino Cu: Olivia Wilde, Jim Carrey, Steve Carell, Steve Buscemi Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 29.04.2013

CĂ˘inele japonez Regia: Tudor Jurgiu Cu: Victor Rebengiuc, {erban Pavlu Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 29.04.2013

nEwS – agEnda lunii 1

21/04

ConCert Corul maDriGal

4 5

6 7

5/04

9 ConCert trooPer & iriS

10 11

12 13

14 15 16

17 18

19 20

Trooper va pune în premier` în scen` conceptul „An Iron Tribute”, avându-i al`turi pe membrii forma]iei Iris. Spectacolul se anun]` a fi cea mai grandioas` produc]ie semnat` de Trooper, pân` acum. Concertul va însemna o întâlnire între dou` genera]ii: membrii „Na]ionalei de Rock a României” vor avea rolul de invitat special în showul celei mai apreciate forma]ii rock a momentului: Trooper. Arenele Romane, Bucure[ti

28/04 ConCert Divna &

21 Dan PuriC 22

26/04

Gala Premiilor StanD uP ComeDy c JIMMY Celebrul comediant ventrilo în r` mie TAMLEY ajunge în pre treia a de i România, în cadrul cele Up nd Sta edi]ii a Galei Premiilor rat cel Comedy. Jimmy este conside artist nic teh i mai spectaculos [i ma Cea de . opa Eur p`puşar ventriloc din nd Sta lor mii a treia edi]ie a Galei Pre stapre de t` egi Up Comedy va fi într coi]i r`g înd i ma ]iile unora dintre cei tel, Cos ea, Bad a: median]i din Români u. Teo, Micutzu, Sorin [i Rad

23 24

25 26

27 28

29 30

Dou` nume de prestigiu, DIVNA LJUBOJEVIC & DAN PURIC, se întâlnesc pentru a celebra prin actul artistic cel mai mare eveniment al Ortodoxiei, Învierea lui Hristos, întrun eveniment de înalt` ]inut`, programat pentru Duminica Floriilor, la Ateneul Român.

8 Stop to shop

Corul Na]ional de Camer` MADRIGAL aniverseaz` 50 de ani de activitate, cu prilejul concertului extraordinar cu tem` pascal`. Acesta se va desf`[ura sub bagheta dirijorului Voicu Popescu [i va cuprinde lucr`ri din repertoriul bizantin, clasic [i contemporan românesc. Manifestarea marcheaz` începutul turneului na]ional care va mai cuprinde urm`toarele ora[e: Piatra Neam], Bac`u, Suceava, Foc[ani, Bârlad [i Ia[i. Ateneul Român, Bucure[ti

8/04 ConCert vi}a De vie

Vi]a de Vie va sus]ine un concert special cu ocazia lans`rii noului album “Acustic”. Invita]ii speciali ai serii sunt: R`zvan Suma, Alexandrina, Florin Ochescu [i Eugen Camischi. Albumul “Acustic” con]ine 13 piese. Teatrul Na]ional, Bucure[ti

11/04 ConCert vunK VUNK va sus]ine un concert, promi]~nd s` ofere fanilor o sear` de neuitat. Hard Rock Café, Bucure[ti

inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE

intErviu |n zona tumultoas a jurnalismului ce implic un grad ridicat de risc, Christian Sabbagh a demonstrat romnilor mai bine de un deceniu c reporterul de investiga]ie este, \n felul su, un cavaler al drept]ii, al crui curaj asumat este o filosofie de via], o form de lupt. Despre via]a lui ca un film de ac]iune s-au scris sute de ar ticole [i s-au purtat dez bateri aprinse. |n postura de prezentator al principalului jurnal de {tiri de la Kanal D, Christian Sabbagh a ales un stil per sonal [i cald de a prezenta [tirile. Este ca un prieten care poveste[te celor dragi despre lumea \n care trim, avertiznCuraj {n linia {nt^i a jurnalismului du-i de pericole [i \ncheindu-[i presta]ia jur nalistic \ntr-un mod original: „Ave]i grij de dumneavoastr, o noapte lini[tit!” pentru c – pa rafrazarea lui – “Unde empatie nu e, nimic nu e!”

christian sabbagh

10 Stop to shop

intErviu E[ti un libanez n`scut la V`lenii de Munte. |n plin comunism, ce a \nsemnat s` ai un tat` din ]ara mereu \n r`zboi [i mereu prezent` la [tiri externe \n telejurnalele ceau[iste? Christian Sabbagh: C~nd e[ti copil, vezi lumea altfel. La acea vreme nu puteam s` fac deosebiri \ntre cele dou` ]`ri... |mi amintesc doar c` magazinele din Beirut erau frumos luminate, cu reclame multicolore [i pline cu juc`rii. Eram captivat. La V`lenii de Munte, libr`ria din centrul ora[ului ar`ta mai degrab` ca o b`tr~n` care fusese c~ndva cochet`, dar care nu mai era \n ton cu moda. P`rin]ii \mi aduceau mereu bomboane, ma[inu]e din metal, pungi \ntregi cu gum` de mestecat, pe care le \mp`r]eam cu verii mei [i prietenii de joac`. Nu-mi opream nimic, [tiind c` mie are cine s`-mi

aduc` \ns` lor, nu! Mi se spunea Libanezuâ&#x20AC;&#x2122;, o porecl` de care n-am sc`pat nici ast`zi.

Am avut, concomitent, dou` copil`rii: una frumoas`, lini[tit`, [i alta tumultuoas`. Cum a fost copil`ria ta, \mp`r]it` \ntre frumoasa zon` a Munteniei [i Beirutul sf~[iat de r`zboaie? C.S.: A[ putea spune c` am avut, concomitent, dou` copil`rii: una frumoas`, lini[tit`, [i alta tumultuoas`. De V`lenii de Munte m` leag` amintiri pl`cute, precum ziua \n care am devenit pionier, colindatul iarna, sc`ldatul la g~rl`. Bine, mai erau [i momente triste, ca de exemplu c~nd p`rin]ii

mei plecau \n Liban [i m` l`sau \n grija m`tu[ii mele. {tiam c` era o desp`r]ire temporar`, de doar c~teva luni, dar pentru mine p`rea o ve[nicie. {i aceste st`ri aveam s` le trìesc p~n` \n clasa a patra, c~nd p`rin]ii au decis s` m` ia definitiv \n Liban. Era o perioad` de acalmie total`, via]a se desf`[ura normal, iar toate confesiunile religioase p`reau s` fi ajuns la un consens. Nu a durat mult [i r`zboiul a re\nceput acolo. Astfel aveam s`-i cunosc ferocitatea sub toate formele [i nu mi s-a \nt~mplat doar mie. To]i libanezii din genera]ia mea au trìt aceast` nedorit` experien]`. Am devenit f`r` voie martorii unui r`zboi absurd [i ilogic. Am crescut cu spaim` \n suflet c` \n urm`toarea clip` fiecare dintre noi poate fi urm`toarea victim`. Moartea p~ndea oriunde, fie c` te \ntorceai de la [coal`, c` mergeai la cump`r`turi sau te duceai duminica la biseric`. Am avut \ns` noroc... Ce amintiri [i \nv`]`turi ]i-au r`mas de la tat`l tù [i din Beirut? C.S.: Tat`l meu era un idealist. M-a \nv`]at s` respect oamenii, s` fiu un om cinstit \n via]`, s` nu dau niciodat` \ntr-un om c`zut, la sensul figurat, evident, s` m` \nv`] cu greut`]ile de mic, pentru c` indiferent c~t de mul]i bani ai avea, poate veni o zi c~nd nu mai ai nimic. {i atunci trebuie s` o iei de la cap`t. Acest lucru i s-a \nt~mplat chiar lui. Odat` cu izbucnirea r`zboiului, familia noastr` a s`r`cit. Tata investise to]i banii \ntr-un hotel ď&#x192;&#x2DC;

Stop to shop 11

intErviu care, din 1977 p~n` \n 2002, a fost ocupat de refugia]i. De fapt, a fost r~nd pe r~nd, ocupat de palestinieni, israelieni, sirieni [i diferite mili]ii [i bombardat sistematic. |n tot acest timp, a fost [i cartier general al acestor armate [i fac]iuni militare. De[i nu ai putut din cauza cet`]eniei, ]i-ai dorit s` devii poli]ist. De ce? C.S.: Este un vis pe care mul]i dintre noi l-au avut \n copil`rie: s` devii cavaler al drept`]ii, s`-i aperi pe cei slabi [i c`rora li se face o injusti]ie, s` fii b`iatul bun, aidoma eroului care apare subit [i te scoate dintr-un impas. Dar via]a se pare c` avea alte planuri cu mine. Chiar dac` sunt rom~n, \n ochii unora r`m~n doar un arab care dorea s` intre \ntr-o astfel de structur` pentru a ob]ine informa]ii pe care, probabil, s` le ofere unei puteri str`ine. I-am \n]eles [i nu am \nvinov`]it pe nimeni, pentru c` este dreptul fiec`rei ]`ri s`[i ia m`suri suplimentare de precau]ie.

Sunt enorm de multe forme de lupt`... Eu am ales calea jurnalismului. Ai ales jurnalismul din dragoste pentru reportajele lui Geo Bogza. Ce alte modele jurnalistice te-au mai influen]at sau ]i-au st~rnit admira]ia?

12 Stop to shop

C.S.: Sunt foarte mul]i... Pasiunea mea pentru scrierile lui Geo Bogza sau Brunea Fox se explic` prin simplul fapt c` aveam nevoie de c~teva modele profesionale \n via]`. C`r]ile scrise de ei m-au fascinat \nc` din adolescen]`, pentru c` ambii reporteri f`ceau un decupaj al lumii \n care tr`im: s`r`cie, dezn`dejde, injusti]ie, societate inegal`, boga]i/s`raci. Ai o licen]` \n jurnalism [i filosofie [i un master \n filosofie. Cum ]i-a influen]at filosofia alegerile \n profesia de jurnalist? C.S.: Cu to]ii ne d`m cu p`rerea, fie c` vorbim de politic` sau de showbiz. Deci, avem convingeri filosofice! Ra]ionamentul e valid, dar dincolo de acest lucru filosofia te preg`te[te pentru o lume moral`. C~nd vezi c` tr`ie[ti \ntr-o lume \n care unii au prea mult [i al]ii deloc, \ncepi s`-]i pui \ntreb`ri [i s` cau]i explica]ii: vei constata c` inegalitatea social` va aduce \ntotdeauna cu sine conflicte. A[adar, dac` \ndrep]i societatea, \ndrep]i [i oamenii. {i cum po]i face acest lucru? Sunt enorm de multe forme de lupt`... Eu am ales calea jurnalismului. Ai debutat la Jurnalul Na]ional \n 1993, cu o anchet` despre o re]ea de trafican]i de cafea care p`gubiser` statul rom~n cu c~teva miliarde de lei. Ce sentiment ]i-a oferit un asemenea \nceput \n for]`? C.S.: Am fost fascinat, mai ales c` ancheta aceea a avut [i

urm`ri. A fost demontat` o \ntreag` re]ea de evazioni[ti. {i, din acel moment, am \nceput s` prind gustul pentru genul acesta de anchete. M` sim]eam ca un mic detectiv care vrea s` fac` lumin` \ntr-un anume caz.

Gloan]ele [i obuzele nu aleg, chiar dac` pe vesta ta scrie PRESS. Dup` 6 ani de pres` scris`, ]i-ai f`cut debutul \n televiziune \n calitate de corespondent de r`zboi \n fosta Iugoslavie. Cu ce fel de pericole se confrunt` jurnalistul de r`zboi? Ce calit`]i trebuie s` aib`?

intErviu mentul bombardamentului, pe benzile de produc]ie erau doar autoturisme Yugo. Ce m-a marcat, nu a fost atacul aerian \n sine, ci faptul c` sub ruinele fumeg~nde erau \ngropate pentru totdeauna destinele a zeci de mii de familii. |n doar c~teva minute, locuitorii din Kragujevac ajunseser` cer[etori \n propria ]ar`.

C.S.: Simplu: un corespondent de r`zboi trebuie s` [tie c` \n orice moment poate pl`ti cu via]a cutezan]a sa de a transmite dintr-o zon` de conflict. Manualele corespondetului de r`zboi sunt utile unui \ncep`tor, dar pe front sfaturile nu-]i asigur` supravie]uirea. Gloan]ele [i obuzele nu aleg, chiar dac` pe vesta ta scrie PRESS. Moartea te p~nde[te la fiecare pas pe care-l faci. Trebuie s` ai nervi de o]el, o st`p~nire de sine fantastic`, ca s` po]i transmite dintr-o zon` curpins` de haos. Eu zic c` dac` pui mare pre] pe via]a ta [i mai e[ti [i ghinionist de felul t`u, e mai bine s`]i alegi o alt` meserie \n via]`. Exist` vreo experien]` de pe front care te-a marcat? C.S.: Una din cele mai cutremur`toare aminitiri o am din Iugoslavia. Mai exact, c~nd am vizitat concernul Zastava, la scurt timp dup` bombardarea lui. Se crezuse, ini]ial, c` acolo se fabric` armament. Numai c` \n mo-

instrumente de propagand`. Ni[te poli]i[ti absolut remarcabili au reu[it s` contracareze toate aceste atacuri devenind astfel personaje cheie, \ntr-o ac]iune de anvergur` extrem de util` [i

Timp de 10 ani ai prezentat la Prima TV emisiunea â&#x20AC;&#x17E;112Poli]ia \n ac]iuneâ&#x20AC;?, cu care te identificai \n mod fericit ca profesionist. Ce riscuri presupune jurnalismul de investiga]ie? C.S.: Jurnalismul de investiga]ie e ca [i o coresponde]` de r`zboi. Tot pe teren minat \]i faci documentarea. Singura diferen]a este c` pe front [tii \n ce zon` se dau luptele. Aici, nu cuno[ti actorii. Pleci de la un fir [i ajungi la o plas` de p`ianjen care tot ]ese. Care este cel mai interesant sau [ocant caz pe care l-ai \nt~lnit investig~nd al`turi de Poli]ie? C.S.: Cred c` foarte multe cazuri au fost interesante. M-a[ opri la dou` momente cheie [i la oamenii care au f`cut istorie \n acele clipe. Primul se refer` la unda de [oc provocat` \n Italia de uciderea Giovannei Reggiani de c`tre un rom~n pe nume Mailat, al doilea, la un caz de-o gravitate [i mai mare, consumat \n Olanda [i care a declan[at o campanie de imagine negativ` la adresa noastr`. Aceste acte izolate au fost exploatate politic, devenind

benefic` ]`rii noastre. |n 2007, \n Einhoven-Olanda, doi rom~ni [ocau opinia public` prin cruzimea atacurilor lor. Nu le era cunoscut` identitatea [i-n pofida tuturor eforturilor, agresorii erau de neg`sit. Poli]i[tii olandezi m-au contactat prin intermediul ambasadei de la Bucure[ti, cu rug`mintea de a prezenta cazul. Ceea ce am [i f`cut. La scurt timp, autorii aveau s` fie prin[i, undeva \n apropierea Bra[ovului. |n aceea perioad`, rela]iile dintre Rom~nia [i Olan- ď&#x192;&#x2DC;

Stop to shop 13

intErviu da erau destul de tensionate, iar dup` rezolvarea acestui caz, ambasadorul regatului ]`rilor de Jos la Bucure[ti, Excelen]a Sa Jaap Werner [i-a schimbat atitudinea. A \nceput s` aib` numai cuvinte de laud` la adresa procurorilor [i poli]i[tilor rom~ni. Ce vreau s` spun este c` \ntr-un moment tensionat pentru Rom~nia, c~]iva speciali[ti au reu[it s` schimbe, \ntr-o perioad` relativ scurt`, percep]ia despre rom~ni [i Rom~nia. Nu mai eram considera]i s`lbaticii din Est. De data aceasta eram \n ochii occidentalilor ni[te parteneri de \ncredere!

Eu \i v`d pe telespectatori ca pe membrii familiei mele. |n prezent, e[ti jurnalistul principal la pupitrul [tirilor de la Kanal D. Ce te-a determinat s` alegi acest` form` de exprimare jurnalistic` [i acest post de televiziune? C.S.: Totul s-a \nt~mplat printr-un accident hidraulic, cum ar spune Henri Coand`. M` dusesem pentru altceva la Kanal D. |mi doream s` realizez o emisiune de investiga]ii, iar conducerea mia propus s` fac o schimbare \n via]`, mai exact s` prezint principalul jurnal de [tiri. A fost o mare provocare pentru mine... Ai un stil foarte personal de a prezenta [tirile, de parc` ai vorbi unor prieteni, nu

14 Stop to shop

unui public larg [i nev`zut. Cum ]i-ai format acest stil unic? C.S.: Cu c~teva zeci de minute \nainte de a intra \n direct, aveam sentimentul unui miel care e dus la t`iere. |mi sim]eam gura uscat`, parc` [i aerul din studio devenise irespirabil. |mi era team` c` nu o s` pot duce la bun sf~r[it jurnalul [i c` milioane de oameni vor r~de de mine. M-am a[ezat pe scaun, din regie mi se spunea \n casc` c` mai am 10, 9, 8 secunde... {i a venit gong-ul final. Am spus pentru prima oar` bun` seara doamnelor [i domnilor [i, parc` din acel moment, am \nceput s` m` relaxez. Eu nu am luat nici cursuri de dic]ie [i nici tehnici de actorie nu am \nv`]at. Am avut un training de la speciali[ti din Turcia pentru jurnalul de [tiri de la Kanal D care mi-au explicat formatul [i cum s` interac]ionez cu publicul. Singura mea [ans` era s` fiu eu, a[a cum sunt \n via]a de zi cu zi. C` am mai dat o b~lb`, c` mi-a mai sunat telefonul \n direct [i c` am [i r`spuns... au fost lucruri pe care publicul nu le-a taxat. Pe oameni nu-i po]i min]i, ei sunt cei mai fini psihologi, cei mai buni observatori! Parafraz~ndu-l pe Marin Preda, dac` empatie nu e, nimic nu e! Ai un salut pe care telespectatorii \l cunosc ca pe un brand de persoan`: â&#x20AC;&#x17E;Ave]i grij` de dumneavoastr`, o noapte lini[tit`â&#x20AC;?. Care este povestea sau semnifica]ia acestui salut?

C.S.: Eu \i v`d pe telespectatori ca pe membrii familiei mele, ca pe mama, sora, fratele [i bunicii mei. Eu nu vorbesc cu prompterul, ci cu oamenii.

Cu to]ii suntem datori o moarte. Ai trecut de multe ori la un pas pe l~ng` moarte. Ce sentimente ai tr`it, ca om [i ca jurnalist, \n acele momente? C.S.: Dar de c~te ori nu am trecut pe l~ng` moarte \n Liban. {i culmea, de fiecare dat` eram \nso]it de Louise. Ultima dat`, se \nt~mpla \n 2005. O rochie cum-

intErviu ne\mplinirea visului din copil`rie de a fi poli]ist? C.S.: |nseamn` foarte mult pentru mine. M` onoreaz`! Am scrisoarea tuturor acelor poli]i[ti care m-au considerat un camarad de-al lor. Vorbim de elita poli]iei, la créme de la créme, cum spun francezii. Compenseaz` enorm. O apreciere e foarte important` \n via]a unui om, mai ales a unuia care [i-a dorit s` poarte uniforma de poli]ist.

p`rat` de so]ia mea ne-a salvat via]a. C~t timp a probat rochia [i a c`utat c~teva accesorii, la nici 600 de metri de locul \n care ne aflam, a explodat o ma[in` capcan`. Premierul libanului Rafic Harriri [i alte 25 de persoane aveau s` moar` \n acel atentat. Cu siguran]` c`, dac` Louise nu ar fi cump`rat acea rochie, ast`zi nu mai eram vii. Dac` iube[ti via]a [i o pre]uie[ti, vei sta departe de necazuri. Dar cu to]ii suntem datori o moarte. Cum e mai bine? S` mori la[ sau demn? Eu aleg a doua variant` [i, sincer, niciodat` nu am pus pre] pe via]` mai mult dec~t trebuie. Faptul c` e[ti membru onorific al Corpului de poli]i[ti [i c` ai colaborat din plin cu Poli]ia la prinderea infractorilor compenseaz`

Ai afirmat de mai multe ori c` infractorii nu te sperie [i ai dovedit-o cu prisosin]`. Cum ]i-ai [lefuit aceast` pre]ioas` tr`s`tur` de caracter numit` curaj? C.S.: Sunt de principiul c` r`ului nu-i po]i r`spunde dec~t dac` e[ti fa]` \n fa]` cu el. E important s`-l prive[ti \n ochi [i s` la[i frica deoparte. V` rog s` \n]elege]i, nu sunt dependent de adrenalin` [i nici incon[tient. |ntotdeauna m` g~ndesc la familia, la via]a mea, dar totodat` am con[tiin]`. Ca atare, iau atitu-

dine aleg~nd ca modalitate de exprimare metode jurnalistice. Pentru un jurnalist, important nu este atacul la persoan`, ci verbul „a spune”. Esen]ial este modul cum spui [i cum determini o reac]ie imediat`.

|mi doresc s` practic aceast` meserie pân` voi ie[i la pensie. Ce rela]ii ai cu copiii t`i? Care este mo[tenirea spiritual` pe care vrei s` le-o transmi]i? C.S.: P`i c~nd sunt cu ei, dau \n mintea lor. Ne juc`m de-a doctorul [i pacientul, de-a c`lu]ul, dea v-a]i ascunselea. |ncerc s`-i \nv`] limba arab`, pentru c` e important` pentru viitorul lor. |n fond, Libanul este cea de-a doua lor patrie. Trebuie s` cunoasc` istoria ]`rii, tradi]iile, pentru c` vor sau nu, \i leag` multe de acea ]ar`. |n primul r~nd, originea. Ce planuri de viitor ai ca jurnalist? C.S.: Nu-mi fac planuri, pentru c`, de cele mai multe ori, atunci c~nd mi-am propus ceva, nu s-a realizat. |mi doresc s` practic aceast` meserie p~n` voi ie[i la pensie. {i aici nu m` refer doar la TV pentru c` pe sticl` nu po]i r`m~ne toat` via]a. Vine o vreme c~nd trebuie s` cedezi locul cuiva cu mult mai t~n`r [i mai carismatic dec~t tine… Felicia Chirv`[oiu

Stop to shop 15

EvEnimEnt

From london ...with love!

Celebrul brand britanic, Burberry [i-a prezentat \n Kensigton Gardens din Hyde Park, colec]ia trench Kisses Londra, Prorsum toamn – din colec\ia toamn` – iarn` iarn 2013. Tema Burberry Prorsum 2013 colec]iei a fost Trench Kisses, iar leit-motivul imprimeul cu inimi. Text: Carmen Cristea Foto: Burberry

16 Stop to shop

EvEnimEnt

Foto: Maurits Sillem

hristopher Bailey, chief creative officer Burberry, a avut-o ca “muz`” pe Christine Keeler, un model britanic celebru [i controversat al anilor ’60. Scopul lui a fost s` creeze o colec]ie stilat`, dar, \n acela[i timp, amuzant`. “Am avut ideea de a mixa latura sexy cu cea clasic` a brand-ului Burberry, de aceea am c`utat ]es`turi care s` exprime acest lucru”, a declarat Bailey. Astfel, gabardina din bumbac (material patentat de Burberry) [i ca[mirul str`lucitor au fost juxtapuse cauciucului transparent,

Stop to shop 17

pielii peliculizate [i celei din piton, \n timp ce imprimeurile animal [i inimile au predominat \n aceast` colec]ie. Pe l~ng` clasicele trenci-uri, reinterpretate \n multiple feluri, au fost prezentate fuste [i rochii conice, pantaloni trei-sferturi [i topuri scoic`, \ntr-o palet` generoas` de nuan]e de bej, grena, auriu, negru [i alb. Dintre accesorii, s-au eviden]iat ochelarii cu rame animal print, curelele aurii, geanta The Crush [i platformele Kitten.

chiate cu produse de frumuse]e ale celebrului brand britanic. Ele au defilat pe muzica soli[tilor Misty Miller, Paloma Faith [i Tom Odell (artist Burberry Acoustic), care [i-a lansat cu aceast` ocazie single-ul de debut, “Hold Me”. “A fost superb! Este prima oar` c~nd am defilat pentru Burberry. Este un

Modelele, printre care s-au aflat Cara Delevingne [i Karlie Kloss, au purtat pentru prima oar` lac de unghii Burberry, \ntro nuan]` de grena [i au fost ma-

18 Stop to shop

Foto: Dave M. Benett

cara delevingne [i Karlie Kloss

brand britanic iconic. M-am sim]it onorat` s` particip la acest show”, a declarat top-modelul Karlie Kloss.

Invita]i de renume |n primul r~nd s-au aflat Anna Wintour, redactor-[ef al Vogue

Foto: Maurits Sillem

EvEnimEnt

Foto: Maurits Sillem Foto: Dave M. Benett

USA, actri]ele Freida Pinto, Kate Beckinsale, Melanie Laurent, Olivia Palermo, top modelul Rosie Huntington-Whiteley, Prin]ul Albert de Monaco, precum [i soli[tii Tinie Tempah [i Rita Ora. “Christopher Bailey g~nde[te cele mai interesante prezent`ri de mod`, fapt ce a schimbat complet peisajul s`pt`m~nii modei de la Londra [i a transformat-o \ntr-un punct de atrac]ie pentru redactorii de mod`, stili[ti sau celebrit`]i. Cred c` Londra \i datoreaz` mul]umiri!”, a declarat Anna Wintour. “|mi amintesc c~t de fericit` am fost c~nd am primit primul meu trenci Burberry. Aveam nou` ani. De[i a trecut ceva timp de atunci, Burberry a r`mas un brand foarte actual [i modern, iar acest lucru i se da-

Foto: Maurits Sillem

toreaz` lui Christopher”, a spus Kate Beckinsale. “Este cel mai puternic brand britanic, este o experien]` extraordinar` s` iau parte la acest show”, a declarat Rita Ora, \n timp ce Freida Pinto s-a ar`tat entuziasmat` de faptul c` noua colec]ie p`streaz` piesele [i croiala clasic`, dar aduce elemente moderne, precum accentele metalice.

Platforma Beauty Booth [i serviciul Runway Made to order Burberry a lansat platforma Beauty Booth, prin care modelele au \mp`rt`[it fanilor imagini din culise, realizate \n timp real. Totodat`, celebrul brand britanic a dus la un alt nivel personalizarea produselor care se realiza, p~n` \n momentul de fa]` \n magazinul din Regent Street. Astfel, show-ul a marcat debutul serviciului Runway Made to Order, prin care clien]ii \[i pot comanda on-line haine [i accesorii de pe catwalk, realizate la comand`, personalizate cu pl`cu]e gravate, care vor fi livrate \n nou` s`pt`m~ni de la lansarea comenzii. Peste 1,6 milioane de utilizatori Twitter au urm`rit imagini din timpul show-ului, postate de \nsu[i Christopher Bailey, iar Instagram, Pinterest, Facebook, Youtube, Google+ sau platformele de socializare din China, Sina Weibo, Douban, Youku au postat \n timp real fotografii sau con]inut video.

Stop to shop 19

tEEnagE hEartS

Foto: istockphoto

insPira|ie

eCranizat~

20 Stop to shop

ilmele - muzic` \n imagini de multe ori. Sunt relaxante, comice, horror, romantice, etc. Favoritele mele sunt comediile romantice. De[i unele filme sunt etichetate ca fiind “comedii” sau “comedii romantice” nu sunt chiar ceea ce par, ca “Easy A” (P`c`toasa) sau “LOL”. Aceste filme date ca exemplu sunt despre via]a unor adolescen]i. Eu le-a[ numi “Lifestyle” sau ceva de genul. Dar, s` v` spun ce m` inspir` la unele filme, mai ales acestea. “Easy A” este un film cu Emma Stone, care o interpreteaz` pe Olive Penderghast. Totul \ncepe cu o minciun` care se afl` \n toat` [coala, iar ea tr`ie[te situa]ia “Scarlet Letter”. Nu o s` v` spun de ce. A[ strica suspansul. Ideea este c` \mi plac filmele de genul acesta, mai ales c` este prim`var`, filmele cu soare. Iar \n “LOL”, \n care joaca Miley Cyrus, interpret~nd-o pe Lola Williams, este prins` \ntre prietenie [i dragoste cu Kyle, pe parcurs av~nd loc o serie de \nt~mpl`ri. Poate v` reg`si]i \n acest film. Sunt [i unele filme pe care lea[ putea vedea oric~nd [i nu m-a[ s`tura, ca “Something Borrowed”. Este vorba despre dou` prietene, Darcy (Kate Hudson) [i Rachel (Ginifer Goodwin) pe care le leag` o prietenie str~ns` de mul]i ani, dar totul se stric` c~nd Rachel se \ndr`goste[te de logodnicul lui Darcy, Dex, fostul ei coleg de la Facultatea de Drept. Dac` v` intereseaz`, pute]i s` citi]i [i cartea, scris` de Emily Giffin. Sunt ni[te filme foarte bune, pline de inspira]ie pentru adolescen]i.

tEEnagE hEartS {i pentru c` [coala ne d` teme s` prezent`m diferite situa]ii, cl`diri, ]`ri etc., exist` documentarele. Cred c` \n]elegi mai bine dac` [i vezi, nu numai s` cite[ti. La documentare vreau s` vorbesc despre ultima mea obsesie, “Paradise Lost”. Sunt trei documentare, produse de HBO, despre Damien Echols, Jason Baldwin [i Jessie Misskelley. Ei au fost acuza]i de moartea a trei copii. Acesta este, probabil, cel mai controversat caz din justi]ia american`. |n fine, au fost elibera]i din \nchisoare dup` 18 ani [i 78 de zile, pu[i s` cedeze prin “Alford plea”, adic` pentru a fi elibera]i trebuia s` spun` c` au fost vinova]i, chiar dac` nu au fost. Este adev`rat c` filmele sunt adesea fic]iuni, dar asta nu \nseamn` c` nu pot deveni realitate. Dureaz` 2 ore, dar, din nou, asta nu \nseamn` c` nu pot c~[tiga eternitatea. Marea b`talie este, desigur, filme versus c`r]i. Sincer, \n cazul anumitor filme avem egalitate, fiind ecranizarea c`r]ilor. Ca atare, este o situa]ie de win-win. Dar, ar trebui s` \nceteze acest “r`zboi”. Mie \mi plac ambele [i e clar c` majoritatea adolescen]ilor prefer` filmele. |ns` [i c`r]ile sunt bune. Ele \]i dezvolt` un anumit fel de g~ndire. Te fac mai \n]elept, mai “citit” sau doar greu de \n]eles pentru al]ii. Oamenii de[tep]i au carte sau, dac` nu au, clar le trebuie. Ca Damien Echols: a citit c`r]i \n \nchisoare [i acum toate vorbele lui parc` sunt la fel de \n]elepte precum c`r]iile. Mai mult, a scris dou` c`r]i, cea mai popular` fiind

“Life after Death”. {i pentru cei care prefer` tehnologia au ap`rut, desigur, aplica]ii de citit c`r]i online [i car]i audio. A[a este mai u[or [i la [coal` ca s` studiezi c`r]i, s` le \n]elegi mai bine auzindu-le. Dar cum r`m~ne cu filmele vechi? Da, [tiu, plictisitoare [i \n alb-negru. Sincer, au [i ele propia magie [i, compar~nd un film vechi cu unul nou, po]i vedea diferen]e imense: cum se cuplau oamenii, ce f`ceau, unde mergeau, ce probleme aveau fa]` de zilele noastre. Este dovada cea mai u[oar` pentru a vedea c~t de mult s-au schimbat oamenii [i c~t de diferite sunt genera]iile. Nu este un lucru rù \n ochii mei. Toat` lumea se mai schimb`, se modernizeaz`. Sigur c` exist` [i rù [i bine \n orice. Dar trebuie s` ne obi[nuim cu schimb`rile [i s` transform`m totul \n bine. {i nu ezita]i s` citi]i o carte crez~nd c` va fi ecranizat`, a[a doar \]i pierzi timpul. Voi \ncheia vorbind despre filme, subiectul cu care, de altfel, am \nceput. }i s-a \nt~mplat vreodat` s` vezi un film [i s` sim]i c` vezi este exact situa]ia pe care o trìe[ti, tu av~nd o dilem` cum ai putea s` treci peste? Pì, tot timpul te po]i baza pe filme, pentru c` toate au un a[a-zis “happy ending”, chiar [i “Titanic” sau “Schimbul”, de[i nu cred c` cineva trece prin situa]ii asem`n`toare cu Titanicul. {i, cum ziceam, filmele sunt relaxante. Te adun` cu prietenii sau familia sau \n cazul meu singur`, pentru c` p~n` [i c~inele meu fuge de la mine din camer`

cough “forever alone” cough. De multe ori, m` g~ndesc c~t` r`bdare am s` m` uit. C~nd pun filmul \n DVD Player [i m` uit, pur [i simplu timpul trece repede [i \l mai v`d de dou` ori. Cel mai mult \mi place s` vizionez filme la pr~nz [i dup`-amiaza, \n week-end-uri. Dar chiar [i dup` [coal`. Doar c` \mi place s` m` uit la filmele mele favorite c~nd afar` mai exist` o raz` de soare. S` citesc c`r]i afar` este frumos, \ns` ur`sc insectele [i tot timpul sunt stresat` de ele. |nc` nu e vremea lor dar e frig, deci cum s-ar spune… “You can’t please everyone”. Oamenii care chiar [tiu ce fac [i m` inspir` sunt regizorii [i scenari[tii. Ei pun totul \n practic`, nu doar actorii care, de obicei, joac` genial. {i dac` tot am vorbit despre filme, s` nu uit`m de seriale. Ele sunt un fel de filme, dar mai scurte [i mai multe. Ceea ce m` deranjeaz` la acest gen este atunci c~nd, trec~nd de la un episod la altul, nu se mai face leg`tura \ntre ele. V`d asta rar, de exemplu la serialul meu favorit “Girls” de pe HBO, regizat [i scris de Leda Dunham, care este [i protagonist \n serial. Este vorba despre Hannah, Marnie, Jessa [i Shoshanna, patru fete din New York, care au o via]` oarecum dificil`. |n concluzie, filmele sunt mirifice. Cea mai inspirat` concluzie, nu? 

Anna B.

Stop to shop 21

FaShion architEcturE

Pierre Balmain P~RINTElE lUI “JOlIE MADAME” R`mâi la principiile de baz` ale modei [i vei fi \ntotdeauna \n armonie cu cele mai noi trend-uri f`r` a le c`dea prad`. Pierre Balmain

Pierre s-a n`scut \n St. Jean de Maurienne, Savoie, Fran]a, \n 1914. Familia lui de]inea o afacere cu draperii v~ndute en-gros. Mama lui, Fraçoise, lucrase la un boutique manageriat de surorile ei. T`tal lui Balmain murise c~nd el avea doar 7 ani, iar cele mai frumoase amintiri din timpul copil`riei erau acelea legate de magazinul \n care mama [i m`tu[ile lui creau rochii. El se juca cu materialele [i \[i f`cea visuri s` devin` creator de mod`.

Visul devenit realitate Balmain a studiat arhitectura la “Ecole des Beaux Arts” din Paris, dar nu a terminat [coala. |[i petrecea timpul liber desen~nd rochii. Decide ca o parte dintre crea]ii s` le duc` spre vizualizare lui Robert Piguet. Acesta \i [i cum-

22 Stop to shop

p`r` trei modele. Impulsionat de acest succes, t~n`rul ajunge la Molyneux care \i promite s` \i acorde o perioad` de prob`. Odat` acceptat de marele creator al vremii, Pierre \[i abandoneaz` studiile \n arhitectur`. |ntre anii 1934 - 1939, lucreaz` pentru Molyneux. |n 1936 a fost chemat \n armat`, iar la finele stagiului, \n 1939, se al`tur` lui Lucien Lelong, lucr~nd \mpreun` pe toat` perioada ocupa]iei Parisului de c`tre nem]i. |n 1945 \[i deschide propria Cas` de mod`, pe Rue Francois 1er. Creeaz` fuste lungi \n form` de clopot [i cu talii \nguste. |[i atrage imediat clientel`, doamnele fiind bucuroase s` descopere o nou` imagine pe care el o propunea femeilor. |n num`rul din 15 octombrie 1945 al Vogue se scrie: “Pierre Balmain – o Cas`

FaShion architEcturE nou` \n acest sezon – a fost senza]ia prezent`rilor de mod` de la Paris Couture. De[i colec]iile sale sunt pline de idei, nu exist` nicio urm` de “bazar”, ci doar haine frumoase pe care chiar \]i dore[ti s` le por]i. “Fermec`tor” [i “Dragu]” au fost adjectivele cel mai des auzite \n timpul prezent`rii...”. Femeia lui Balmain a dep`[it momentul r`zboiului cu destul` serenitate [i [arm, f`c~ndu-[i revenirea c`tre opulen]` prin haine decorate. Talentul s`u de designer consta \n abilitatea de a crea costume simple, adaptate, dar [i rochii de sear` somptuoase, f`r` \ns` a pierde linia supl`, elegant`.

main, salut` apari]ia “New French Style”. Imaginea unei femei active - care nu sufer` represalii, este \mbr`cat` f`r` cusur, elegant` [i are o atingere evident` de independen]` \n \ns`[i natura ei - a prins \n acea vreme [i a fost denumit` “Jolie Madame” - icon al anilor 1950. |n vremea \n care New Look-ul, influen]at de Jacques Fath, Christian Dior [i Pierre Balmain, era criticat \n Europa, dar prindea aripi \n SUA [i chiar avea s` influen]eze “American Look” al lui Claire McCardell, Belmain \nregistra succes pe ambele continente. {i asta datorit` elegan]ei sale simple [i a construc]iilor impecabile.

Anii 1960 au marcat o re\nnoire pentru Pierre Balmain. El a folosit textile sculpturale pentru crea]ii care puteau s` suporte structur` pur` [i contraste ale t`ieturii [i stilului. Vogue scria c` “fustele eveniment” erau specialitatea lui Balmain; ele erau adesea completate cu motive brodate precum frunze sau cire[e. Silueta \mbr`cat` de o fust` plin` a fost parte a noului lux postbelic. Crea]iile lui erau mereu construite cu mare aten]ie. Detaliile semn`turii sale includeau draperii sau cape pentru umeri, precum [i cape din blan`, man[oane sau ornamente.

Anii lui Balmain

designer de filme [i teatru

|n anii 1950, Balmain a luat parte al`turi de Dior la popularizarea “New Look”. |n 1951 [ia deschis filiale \n State, v~nz~nd haine ready-to-wear. Succesul s`u american i se atribuie faptului c` a fost capabil s` traduc` moda francez` \n haine pe stilul femeilor americane, la o scar` larg`, dar f`r` a compromite stilul. Balmain a creat [i multe colec]ii sport tot pentru pia]a readyto-wear. Tot \n perioada anilor ’50 el a popularizat hainele de zi, dar [i pe cele pentru sear`, cre~nd un trend pentru rochiile purtate sub jachete. Jachetele lui erau t`ite larg, pentru a oferi volum \n partea din spate, iar adesea aveau pe jum`tate [i o centur`. Devine trend-setter cu capele create. Autoarea american` Gertrude Stein, prieten` apropiat` a lui Bal-

Adi]ional, crea]iile lui Pierre Balmain [i-au g`sit mare c`utare la Hollywood. |ntre 1951 [i 1972, el a creat costume pentru 16 filme, \n care au jucat [i staruri precum Vivien Leigh [i Mae West. Elegan]a conceptelor sale a f`cut ca Pierre s` fie solicitat de vedete [i pentru apari]iile din afara ecranului. De asemenea, urmare a colabor`rii cu cetatea american` a filmului, designer-ul a \nceput s` lucreze [i pentru produc]iile cinematografiei franceze, un exemplu celebru fiind "God Created Woman", film de debut al lui Brigitte Bardot. Teatrele de pe Broadway au apelat de asemenea la el, astfel c` Balmain a creat costumele pentru Sophia Loren \n “The Millionaires” (1952) [i pentru Josephine Baker \n 1964.

Stop to shop 23

FaShion architEcturE |n 1964 Pierre Balmain [i-a scris autobiografia, denumita "My Years and Seasons". A murit la Paris \n 1982.

Mo[tenirea

Pierre Balmain a realizat garderobe personale pentru numeroase staruri interna]ionale printre care Brigitte Bardot, Marlene Dietrich [i Katherine Hepburn. Mai mult, Majestatea Sa, Regina Sirikit a Tailandei l-a ales ca designer personal. Design-urile lui Balmain constau cel mai des \n fuste sub form` de clopot, talii imperiale [i siluete clepsidr`, care pun emfaz` pe [oldurile femeii, pe partea din spate [i pe bust. Crea]iile lui se focuseaz` pe minimalism [i frumuse]ea f`r` v~rst`, clar un avantaj dob~ndit din perioada colabor`rii cu Lucien Lelong, dar [i cu Christian Dior. Istoricul Farid Chenoune [i “Berg Fashion Library” \i consider` pe Balmain, Dior [i Jacques Fath ca fiind “practican]ii supremi ai genera]iei New Look.”. Sub \ndrumarea lui Pierre Balmain au lucrat c~]iva designeri care aveau s` devin` faimo[i pe cont propriu: Gerard Pipart, JeanBaptiste Caumont, John Cavanagh [i Karl Lagerfeld.

24 Stop to shop

Dup` dispari]ia lui, tor]a a trecut \n m~inile lui Erik Mortensen – asistentul s`u personal \nc` din 1951, dar [i cel mai apropiat colaborator. Acesta a avut grij` s` men]in` tradi]iile Casei, dar a [i dezvoltat stilurile [i crea]iile. C~nd Erik Mortensen a p`r`sit Casa Balmain \n 1990, a fost \nlocuit de t~n`rul Herve-Pierre, care a fost designer din 1990 p~n` \n 1993 at~t pentru departamentul de Haute Couture, c~t [i pentru cel de ready-to-wear.

|n 1993, Oscar de la Renta a preluat partea de design a Balmain. El a prezentat colec]ii pentru Balmain aproape 10 ani, cu un mare succes. Ultima colec]ie semnata de Oscar a fost \n iulie 2002. “Criticii sunt de acord, \n mare parte, c` de la Renta este

cel care a reu[it nu doar s` revitalizeze compania, dar s` [i restaureze vechea reputa]ie a Casei pentru elegan]`.”, scrie John Major. |n decembrie 2001, Laurent Mercier a preluat partea de readyto-wear a Casei. |n noiembrie 2002 este desemnat [i Artistic Director al diviziei Balmain Haute Couture. Din august 2003, este \nlocuit de Christophe Lebourg. Numele Pierre Balmain este asociat [i \n prezent cu un concept unic al elegan]ei, al clientelei cu s~nge regal [i din r~ndurile starurilor de film, o marc` a modei recunoscut` la nivel mondial. Ast`zi, Casa Balmain are loca]ii \n capitale din \ntreaga lume, de la Paris la Tokyo. Sediul central r`m~ne \n Fran]a, dar au creat [i e-store [i v~nd [i prin Barneys [i Nordstrom \n State. Divizia de ready to wear, fondat` \n 1970, a avut un impact gradual pe pia]`, iar \n prezent are rezultate foarte bune, cu peste 220 de licen]e la nivel mondial. De[i recunoscut pentru crea]iile din mod`, el a dat na[tere [i unor parfumuri luxoase, de mare succes, acestea fiind parte din casa Balmain [i ast`zi. Chiar dac` rochiile sale sunt considerate extrem de formale [i conservatoare \n compara]ie cu standardele actuale, ele r`m~n f`r` v~rst`. Crea]iile sale inconice [i influen]ele lui pot fi observate \n fiecare sezon de bal [i nunti. Astfel, numele Pierre Balmain [i mo[ternirea sa continu` s` tr`iasc`. Roxana Bichi[

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Indiferent de combina]ia cromatic` pe care o preferi, dungile r`mân \n vog` [i \n sezonul cald.” Magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro Stop to shop 25

gEntlEmEnâ&#x20AC;&#x2122;S agrEEmEnt Adina Buzatu: Culorile vibrante vor da personalitate ]inutelor din acest sezon.â&#x20AC;? Magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

26 Stop to shop

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “{i \n acest sezon se poart` sacourile scurte [i cambrate.” Magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro Stop to shop 27

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “|n aceast` prim`var` se poart` c`m`[ile cu guler \ngust [i ascu]it.” Magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro 28 Stop to shop

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Integreaz` papionul \n ]inute casual. Tres Chic!” /

Magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro Stop to shop 29

nEwS From... Cercei meli melo 19,99 RON

Agraf` meli melo 14,99 RON

Colier meli melo 59,99 RON

inel meli melo 39,99 RON

Br`]ar` meli melo 69,99 RON

30 Stop to shop

e[arfa meli melo 89,99 RON

Geant` meli melo 109,99 RON Portofel meli melo 59,99 RON

Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

SpEcial

“suleyman magnificul – sub domnia iubirii”

Regal de costume [i bijuterii

32 Stop to shop

O produc]ie care a cucerit lumea. Un serial filmat 6 zile pe sptmn, timp de 12 ore pe zi. Costul unui episod ajunge, \n medie, la 600.000 de euro. Un proiect pregtit cu un an [i jumtate \nainte. Productorii, scenari[tii, designerii consilia]i constant de istorici, fie c a fost vorba de decoruri, scenariu sau de concepe rea costumelor. A[a s-ar putea rezuma “Suleyman Magnificul – Sub domnia iubirii”, serial difuzat de Kanal D \n fiecare luni [i mar]i, de la ora 20.00.

SpEcial Costume impresionante [i bijuterii de valoare Succesul unui film istoric depinde, \n primul r~nd, de costume [i decoruri. Dac` scenariul nu este sus]inut [i de veridicitatea vizual` a cadrelor, reu[ita nu poate fi o certitudine. Nu multe sunt produc]iile care aleg s` creeze de la zero garderoba (costume [i bijuterii). Produc]ia lui Timur Savci, cu scenariul semnat de Meral Okay, av~nd ca regizori pe Yagmur Taylan, Durul Taylan, director artistic pe Nilufer Giritlioglu [i designer costume pe Serdar Basbug, a ales s` uimeasc`. Costumele, bijuteriile [i decorurile sunt 100% create pentru serial. Materialele din care au fost confec]ionate costumele [i decorurile au fost special create pentru serial, nu au fost achizi]ionate sau aduse dup` ce au fost folosite la alte film`ri. Costumele lui Suleyman [i ale celorlalte personaje au fost ]esute de zeci de croitorese [i sunt inspirate din miniaturile secolului al XVI-lea [i din costumele p`strate \ntre zidurile palatului Topkapi. M`tasea [i catifeaua sunt materialele folosite cel mai mult la realizarea vestimenta]iei spectaculoase purtate de personajele serialului. “La \nceput, am crezut c` nu putem face asta, c` e mult prea complicat, aproape irealizabil. A fost greu, pentru c`, din p`cate, nu g`seam documente scrise cu descrierea costumelor. Am fost nevoi]i s` cercet`m miniaturile [i costumele expuse \n Topkapi. M`tasea [i catifeaua au fost

Costumele lui Suleyman [i ale celorlalte personaje au fost ]esute de zeci de croitorese [i sunt inspirate din miniaturile secolului al XVI-lea [i din costumele p`strate \ntre zidurile palatului Topkapi. folosite din plin pentru aceast` produc]ie.”, a povestit Serdar Basbug, designerul costumelor. Halit Ergenc, actorul care \l interpreteaz` pe sultanul Suleyman, este cople[it de frumuse]ea [i grandoarea podoabelor [i recunoa[te c` acest lucru l-a ajutat foarte mult s` \[i asimileze [i mai repede partitura actoriceasc`. “Sunt multe scene \n care purtam bijuterii de sute de mii de euro pe noi. C~nd port turbanul, costumele, bijuteriile, m` simt foarte aproape de secolul acela [i de sultanul Suleyman.”, a declarat actorul. “Costumele, bijuteriile sunt spectaculoase, au fost create special pentru acest serial. C~nd m` \mbrac [i \mi pun bijuteriile, m` cuprinde \ntotdeauna un sentiment aparte, m` apropii [i mai u[or de Hurrem, personajul pe

SpEcial care \l interpretez. Toate m`t`surile acelea incredibile, culorile, podoabele \mi dau sentimentul c` tr`iesc cu adev`rat \n haremul sultanului.”, a spus Meryem Uzerli. Au fost create decoruri [i costume \n conformitate cu documente din secolul al XVI-lea, miniaturile acelei perioade ajut~ndu-i pe designeri s` recl`deasc` \n detaliu o lume de mult apus`. Detaliile care alc`tuiau via]a oamenilor la curtea sultanului Suleyman au fost o provocare uria[` pentru realizatorii serialului. “Uneori, noi descopeream cum se face un accesoriu, o pies` de mobilier sau arm`, din cauza lipsei documentelor. {aua, hamurile, de exemplu, sunt lucruri care trebuia realizate manual, pentru a da veridicitate produc]iei. |n Istanbul mai exist` o singur` persoan`

care face a[a ceva, un b`tr~n.”, a povestit Nilufer Giritlioglu, director artistic al serialului. La frumuse]ea costumelor se adaug` [i interioarele palatului \n care tr`iesc Sultanul [i femeile din haremul s`u. De fapt, \ntreg serialul este filmat \ntr-un decor care imit` la scara 1:1 Palatul Sultanilor din Istanbul (Topkapi), o adev`rat` bijuterie architectural` \n care au locuit, de-a lungul timpului, sultanii [i haremurile lor.

Din trecut \n prezent La Istanbul, [i nu numai, doamnele [i domni[oarele au \nceput s` caute \n magazine [i chiar s` \[i confec]ioneze rochii [i bijuterii de inspira]ie otoman`. Toate acestea [i gra]ie talentului [i d`ruirii cu care designerii serialului au reu[it s` reconstituie straiele secolului al XVI-lea [i bijuteriile pe care le purtau at~t fe-

Au fost create decoruri [i costume \n conformitate cu documente din secolul al XVI-lea, miniaturile acelei perioade ajutându-i pe designeri s` recl`deasc` \n detaliu o lume de mult apus`.

34 Stop to shop

SpEcial meile, c~t [i b`rba]ii de la curtea celebrului sultan Suleyman, readuc~ndu-le astfel \n actualitate. Curiozitatea oamenilor \n ceea ce prive[te istoria Imperiului Otoman a crescut vertiginos dup` vizionarea acestui serial. Cuceri]i de povestea frumoasei Hurrem [i a lui Suleyman, fanii serialului sau \ntors la c`r]ile de istorie [i \n muzee, pentru a afla mai multe despre eroii lor prefera]i. |n Turcia, spre exemplu, v~nz`rile c`r]ilor despre via]a lui Suleyman Magnificul au crescut cu 100%, conform cifrelor oferite de edituri. Vizitele turi[tilor la Palatul Sultanilor din Istanbul s-au \nte]it [i ele, demonstr~nd \nc` o dat` puterea de seduc]ie a serialului “Suleyman Magnificul – Sub domnia iubirii”. Creatorii de mod` [i de bijuterii au \nceput s` se inspire din costumele [i accesoriile purtate de frumoasele din haremul sultanului. Colec]ii \ntregi de podoabe au ca surs` bijuteriile purtate \n film de actori. Comercian]ii turci au intuit poten]ialul afacerii de succes dup` isteria creat` de serial. Astfel, au ap`rut pe internet colec]ii de bijuterii inspirate din serial.

“Suleyman magnificul – Sub domnia iubirii” Serialul, cu titlul original „Muhtesem Yuzyil”, este cea mai ambi]ioas` produc]ie de televiziune din Turcia realizat` p~n` \n prezent, care a \nregistrat \nc` din prma zi de la lansare un succes fenomenal \n cele peste 40

de ]`ri \n care se difuzeaz` p~n` \n prezent. Turcia, Fran]a, Serbia, Bulgaria, Rusia, Slovacia, Libia, ]`rile din Orientul Mijlociu sunt doar c~teva dintre ]`rile \n care ratingurile \nregistrate de serialul „Suleyman Magnificul – Sub domnia iubirii” au fost cople[itoare. Iar succesul serialului s-a reflectat nu numai \n succesul sta]iei care l-a difuzat, dar [i \n moda sau cultura culinar` a acelei ]`ri. Serialul este o c`l`torie \n Orientul secolului al XVI-lea, c~nd la conducerea Imperiului Otoman vine sultanul Suleyman Magnificul, cel care prin puterea armatelor sale va amenin]a cre[tin`tatea [i face din Imperiul Otoman o superputere a lumii. Pove[tile din haremul sultanului Suleyman Magnificul, intrigile politice ale vremii, elemente de cultur` [i de civiliza]ie ale perioadei otomane alc`tuiesc un tablou viu [i foarte bine articulat din punct de vedere scenaristic [i regizoral. Istoriile personale, precum cea a sclavei care va deveni so]ia lui Suleyman, sau cea a lui Ibrahim, marele vizir al sultanului, sunt proiectate \n contextul luptelor pentru putere de la Curte [i a celor pentru suprema]ia geopolitic`. Decoruri [i costume spectaculoase, muzica (cu rol extrem de important \n economia serialului), personaje memorabile [i fragmentele de istorie, toate acestea alc`tuiesc o produc]ie-fenomen care a cucerit at~t publicul amator de secrete de alcov, c~t [i pe cel \mp`timit al dramelor istorice. Roxana Bichi[

Stop to shop 35

FaShion nEwS

lA HOllyWOOD

JEAN{II

rt` a o p se

36 Stop to shop

Comozi, trendy [i perfec]i \n outfit-ul zilnic. Jean[ii nu vor ie[i niciodat din mod. |i po]i asorata cu un tricou sau \i po]i stiliza ori asocia cu un sacou. De-a lungul anilor, acest element vestimentar [i-a atras adep]i, chiar fani. De la copii pn la adul]i, to]i avem \n garderob cel pu]in o pereche de jean[i. Casele de mod au avut mereu grij ca trend-urile anuale s nu ocoleasc jean[ii, astfel c ei sunt mereu la mod.

FaShion nEwS

e poart` \n Cetatea Filmului, se poart` oriunde… Cunoscuta actri]` Jessica Alba a fost fotografiat` \mpreun` cu so]ul ei, Cash Warren, [i feti]a Haven Garner Warren, pe str`zile din L.A., purt~nd jean[i 7For All Mankind. Jessica Alba [i-a pus \n valoare silueta perfect` printr-un model skinny, \n timp ce Cash a optat pentru o pereche clasic` de jeansi, cu aspect relaxat. Mai mult, alte nume mari au \n garderoba lor ace[ti jean[i. Eva Mendes, Sofia Vergara, Jessica Biel sau surorile Kardashian poart` modelele “Jagger”, “Colette”, “Roxanne” sau “Kate” ale brand-ului 7For All Mankind.

|nfiin]at \n anul 2000 \n Los Angeles, California, brand-ul 7For All Mankind se eviden]iaz` prin aspectul vintage, creat prin tocirea sau uzarea denimului, f`r` a face \ns` rabat de la calitatea materialelor folosite, aten]ia acordat` croielilor sau detaliilor. Jean[ii 7For All Mankind sunt comercializa]i \n peste 80 de magazine din \ntreaga lume, printre care se afl` celebrele Neiman Marcus, Bloomingdale’s, Saks Fith Avenue, Macy’s, Harrods, Harvey Nichols, Galeriile Lafayette. Brand-ul este prezent [i \n Rom~nia. Vladimir Popa

Stop to shop 37

Victoriaâ&#x20AC;&#x2122;s Secret Fashion Show in New York

FaShion nEwS

DKnY de la vampir la [nger

38 Stop to shop

Cara Delevingne, noua imagine a brand-ului Colec]ia DKNY SS 2013 combin` piesele urbane cu denim, print-urile eclectice cu materialele vaporoase. Accesoriile hi-tech reflect` spiritul actual al brand-ului. Astfel, intr-un instantaneu, modelul Cara Delevingne se joac` cu smart-phone-ul, \ntr-o alt` imagine poart` rucsac, [apc` [i c`[ti pentru a asculta muzic` sau converseaz` pe laptop.

FaShion nEwS

Cara Delevingne este imaginea noii campanii a brand-ului DKNY, \nlocuind-o pe actri]a Ashley Greene, devenit` faimoas` datorit` seriei de filme “Twilight”. Ingenua Cara, un top model \n v~rst` de 20 de ani, a fost fotografiat` de Patrick Demarchelier pe str`zile New Yorkului. Spontane [i pline de energie, instantaneele o surprind pe Cara la o plimbare prin Manhattan, purt~nd at~t piese sporty \n nuan]e tari, c~t [i haine elegante [i sofisticate, \ntr-un joc cromatic de alb [i negru. |n ultimii doi ani, top modelul de origine britanic`, Cara Delevingne, a cunoscut un succes fulminant. Dup` ce a debutat \n show-ul Victoria’s Secrets, \n noiembrie 2012, [i a pozat pentru campania de Prim`var`-Var` 2013, Burberry Prorsum, Cara [i-a c~[tigat pe drept titlul de Model al Anului, la British Fash-

ion Awards. |n plus, ea a ap`rut pe coperta edi]iei britanice a revistei Vogue, a intrat \n lumea filmului, printr-un rol secundar \n “Anna Karennina”, iar la New York Fashion Week a defilat \n 13 show-uri, printre care Marc Jacobs [i Oscar de la Renta. Cara a fost lansat` \n lumea modei de c`tre Sarah Doukas, cea care a descoperito pe Kate Moss \ntr-un aeroport, pe vremea c~nd avea 14 ani. Sarah a remarcat-o pe Cara \n timp ce participa la un show de mod`, \n cadrul [colii private Bedals ale c`rei cursuri le urma. De altfel, modelul provine dintr-un mediu privilegiat: este nepoata lui Sir Jocelyn Stevens, fondatorul sta]iei Radio Carolin, [i a copil`rit \n suburbia \nst`rit` a Londrei, Belgravia, av~nd leg`turi cu lumea modei \nc` de mic`. Mama Carei este "personal shopper", iar sora, Poppy, este la r~ndul s`u model. Vladimir Popa

Victoria’s Secret Fashion Show in New York

De la actri]a-vampir la top modelul-angelic

Stop to shop 39

FaShion StylE Top-ul asimetric turquoise cu iriza]ii va alc`tui, al`turi de o pereche de pantaloni lejeri de m`tase, un outfit confortabil [i extrem de actual. Adaug` accesorii masive, aurii, pentru un plus de glam.

40 Stop to shop

FaShion StylE

Pentru sear`, culoarea [i textura vor prima \n fa]a croielii. Po]i alege rochii cu o t`ietur` simpl`, dar care s` se remarce printr-o culoare cu personalitate [i prin accesorii \ndr`zne]e, a[a cum este aceast` combina]ie de turquoise cu auriu. Colec]ia BSB Prim`var`-Var` 2013

Stop to shop 41

FaShion StylE Dou` ]inute care te vor salva cu siguran]` atunci când vrei s` ar`]i impecabil la birou [i s` nu fii nevoit` s` te schimbi dac` trebuie s` mergi seara la un eveniment. Pantalonii 7/8 r`mân \n tendin]e [i \n acest sezon [i vor alungi silueta, dac` sunt purta]i cu stiletto.

Pentru cele care aleg s` poarte rochii, acestea trebuie s` fie \ntotdeauna cu accent pe talie. Nuan]ele “minty” nu pot lipsi din garderob` \n aceast` prim`var`. Colec]ia BSB Prim`var`-Var` 2013 42 Stop to shop

FaShion StylE Inspirate din moda anilor â&#x20AC;&#x2DC;60, imprimeurile alb-negru dau un plus de elegan]` oric`rei ]inute.

Bustiera, care a f`cut furori vara trecut`, poate r`mĂ˘ne \n dulapul t`u [i va face o pereche foarte bun` cu o pereche de pantaloni 7/8. Rochia lung`, vaporoas` poate fi purtat` cu o pereche de sandale flats pentru zi sau cu platforme, \n func]ie de efectul dorit. Colec]ia BSB Prim`var`-Var` 2013 44 Stop to shop

FaShion StylE De[i o combina]ie destul de \ndr`znea]`, suprapunerea dintre o bluz` de dantel` [i o rochie cu iriza]ii aurii va avea un efect spectaculos seara.

Rochia asimetric` din voal [i dantel`, cu talia marcat` nu are nevoie de mai mult dec창t de un colier supradimensionat pentru a te transforma \n apari]ia serii. Colec]ia BSB Prim`var`-Var` 2013

Stop to shop 45

FaShion StylE

O ]inut` monocrom` pe care ]i-o recomand`m dac` vrei un look fresh [i confortabil. Albul [i nuan]ele de bej sunt o alegere sigur` \n fiecare var` [i te asigur`m c` nu vor ie[i niciodat` din tendin]e. Dac` totu[i \]i dore[ti un accent de culoare, alege cu \ncredere o e[arf` supradimensionat` care, pe l창ng` efectul estetic, \]i va ]ine de cald \n serile mai r`coroase.

American vintage (Danza Boutique) 46 Stop to shop

FaShion StylE Suprapunerile nu mai sunt o noutate pentru nimeni. Un maiou alb de bumbac, o bluz` tricotat` [i pe deasupra o geac` de piele vor deveni ]inuta ta preferat` \n noul sezon. Fermoarul lateral este un element des \nt창lnit \n aceast` prim`var`.

MIlA BRANT (Danza Boutique) Stop to shop 47

FaShion StylE

Din ce \n ce mai \nt창lnit \n colec]ii, stilul urban cu accente rock se potrive[te oric`rei fashioniste care pune pre] pe confort [i este [i extrem de simplu de creat: bocanci, o pereche de pantaloni scur]i, bluz` de in [i versatila geac` de piele tip biker.

NUE19.04. (Danza Boutique) 48 Stop to shop

FaShion StylE

Rochia-c`ma[` este un model clasic reinterpretat \n acest sezon, \n nuan]e pastelate. Ea \]i va oferi un look lejer dar elegant, iar \n zilele de prim`var` se potrive[te perfect cu cizmele create special pentru sezonul cald [i cu o geant` supradimensionat`. HUMANOID (Danza Boutique) Stop to shop 49

FaShion StylE

Fusta de piele, o pies` deja clasic` \n garderoba femeilor de c창teva sezoane, cap`t` acum culoarea cald` a caramelului. Face pereche foarte bun` al`turi de o bluz` din m`tase monocrom`, iar al`turi de botinele western creaz` o ]inut` potrivit` at창t pentru office, c창t [i pentru timpul liber. HUMANOID (Danza Boutique) 50 Stop to shop

FaShion StylE

Cristallini limited Edition www.cristallini.ro 52 Stop to shop

Foto: SergiuZimbilschiStudio

linia siren`, precum [i nuan]a de aqua-marin transform` aceast` rochie de sear` \ntr-un model care eman` feminitate. Jerse-ul \nnobilat de paietele aplicate pe zona bustului se va mula atr`g`tor pe formele corpului t`u, iar decolteul spectaculos va da o not` sexy apari]iei tale!

FaShion StylE

Cristallini limited Edition www.cristallini.ro

Foto: SergiuZimbilschiStudio

Alege o rochie din m`tase natural` pentru o apari]ie delicat` [i rafinat`. Acest model este ideal pentru covorul ro[u. |n plus, \n acest an se poart` nuan]ele puternice ale pietrelor pre]ioase, precum albastrul safir!

Stop to shop 53

FaShion StylE

Cristallini limited Edition www.cristallini.ro 54 Stop to shop

Foto: SergiuZimbilschiStudio

Jerse-ul poate fi foarte elegant \n combina]ie cu paietele [i tul-ul. Rochia \ntr-o nuan]` deschis` de galbenmu[tar arat` rafinat \n combina]ie cu sandale aurii cu barete sub]iri sau cu pantofi cu toc, \ntr-o nuan]` de verde marin.

FaShion StylE

Cristallini limited Edition www.cristallini.ro

Foto: SergiuZimbilschiStudio

Combina]ia din m`tase satinat` [i voal nu a ar`tat niciodat` mai seduc`tor! Aceast` rochie fermec`toare, \ntr-o nuan]` delicat` de roz pudrat, este elegant` [i feminin`! Te va scoate din impas la o petrecere pe malul m`rii sau la un eveniment de gal`.

Stop to shop 55

FaShion StylE

Cristallini limited Edition www.cristallini.ro 56 Stop to shop

Foto: SergiuZimbilschiStudio

Inspirat` din modelele anilor â&#x20AC;&#x2122;50, acest` rochie cu corset [i volan \n jurul taliei va avantaja o siluet` \n form` de clepsidr`. Nuan]a de albastru intens va pune \n valoare deopotriv` doamnele cu piele deschis` [i p`r blond, cĂ˘t [i pe cele [atene cu pielea m`slinie.

39ollection

BEauty Shop

lei

B&B C endra [i K

55ollection lei

B&B C

40ollection lei

B&B C endra [i K

lAVERA Gel de du[ BIO revitalizant cu portocale [i c`tin`

lAVERA â&#x20AC;&#x201C; U cu portoc lei BIO pentru corp ale & c`tin ` (50 ml)

dr SPARITUAl [i Ken lac de unghii vegan, nuan]a Solaris (15 ml)

lAVERA Masca BIO matifiant` cu g`lbenele [i ghimbir pentru ten normal/mixt

14ollection lei

B&B C endra [i K

84ollection lei

B&B C endra EllNESS URBAN W orp pentru wellness [i K c Crem` de [i ghimbir (200 ml) ale lAVERA cu portoc Crema BIO matifiant` cu g`lbenele [i ghimbir pentru ten normal/mixt (30 ml)

40ollection lei

B&B C endra [i K

60ollection lei

B&B C endra [i K

URBAN WEllNESS Gel de du[ pentru wellness cu portocale [i ghimbir (200 ml) Stop to shop 57

BEauty Shop

18s,R9ocher lei

15Rocher lei

Yves

Yve

HOMME FRAICHEUR Gel revigorant pentru cur`]area tenului

HOMME SENSITIVE Deodorant roll-on delicat pentru pielea sensibil`

(Flacon-bil` 50 ml)

49Rocher lei

(Tub 100 ml)

Yves

ENSITIVE HOMME S tant` 3 ra Crem` hid tenul ĂŽn 1 pentru ml) b 50 sensibil (Tu

HOMME FRAICHEUR Gel [ampon pentru p`r [i corp Aloe Vera

49Rocher

(Flacon 200 ml)

lei

39Rocher lei

Yves

E HOMM EUR FRAICH orant ig Gel rev `rbierit b pentrul 150 ml)

28Rocher lei

Yves

(Aeroso

45Rocher

32Rocher

(Aerosol 200 ml)

58 Stop to shop

HOMME SENSITIVE Balsam dup` ras pentru tenul sensibil (Flacon 100 ml)

HOMME SENSITIVE Spum` de ras pentru tenul sensibil

HOMME FRAICHEUR Crem` hidratant` revigorant` pentru b`rba]i

(Tub 50 ml)

45Rocher lei

Yves

lei

Yves

HOMME FRAICHEUR Balsam revigorant dup` ras (Flacon 100 ml)

BEauty Shop SOIN VEGETAl CAPIllAIRE Spray protector pentru p`rul vopsit

(Flacon spray 150 ml)

12s,R9ocher lei

Yve

laco n3 00 m l)

(Flacon 150 ml)

28Rocher

SO {a IN VE mp on GETA pen l C tru API str` llA luc IRE ire (F

lei

Yves

SOIN VEGETAl CAPIllAIRE Ulei reparator pentru p`rul uscat

33Rocher lei

Yves

SOIN VEGETAl CAPIllAIRE Balsam reparator pentru v창rfuri uscate (Tub 50 ml)

18Rocher lei

Yves

33Rocher lei

Yves

12s,R9ocher lei

Yve

SOIN VEGETAl CAPIllAIRE {ampon purificator (Flacon 300 ml)

SOIN VEGETAl CAPIllAIRE Masc` nutri-reparatoare (Cutie 150 ml)

Stop to shop 59

lEc}ia dE kEmpo

ora de

KemPo spiritul de samurai în cinematografie

60 Stop to shop

Eroi de legend, caractere putenice, for] [i curaj fr limite, pove[ti extraordinare – iat re]eta cinematografic deja consacrat a filmelor de ac]iune ce fac deliciul spectatorilor de pretutindeni [i de orice vrst \nc de la \nceputurile cinematografiei. Prin ochii unui lupttor profesionist, precum pre[edintele Federa]iei Romne de Kempo, lucrurile se vd pu]in diferit. Este ochiul \n]elept al cunosctorului…

lEc}ia dE kEmpo Eroi pozitivi, mentori [i cli[ee cinematografice |n primul r~nd, protagonistul filmelor de lupt` are \ntotdeauna un set de tr`s`turi care intr` obligatoriu \n fi[a postului: curaj, echilibru, autocontrol [i foarte mult fair-play. „De multe ori, protagonistul poate s`-[i ucid` adversarul, dar nu o face, de[i adversarul ar fi f`cut-o \n locul lui, dar tocmai aceasta este frumuse]ea eroului principal, este un erou din toate punctele de vedere, c`ci are \ntotdeauna caracter, educa]ie, fairplay. |n cele mai multe filme de ac]iune, eroul pozitiv are un mentor. Este cam acela[i calapod cinematografic \n care ei \[i g`sesc un mentor, apoi pleac`, fac gre[eli, dar mentorul lor \i aduce pe linia de plutire. Cu toate acestea, mentorul nu este condi]ia esen]ial` \n via]a real`. Este frumos din punct de vedere al ac]iunii cinematografice s` aib` un mentor, este deja un cli[eu. Se \nt~mpl`

\n via]` s` nu po]i s` beneficiezi de a[a ceva [i atunci educa]ia ]i-o faci singur. Acesta a fost [i cazul meu, dar m` bucur foarte mult c` fii mei v`d \n mine un mentor. Zilele acestea fiul meu de 16 ani \[i face un tatuaj cu mine ca erou principal, iar cei mici, Yani [i Timon, abia a[teapt` s` poat` face [i ei la fel…”, spune sensei Amatto Zaharia.

Eric Lee, Amatto Zaharia, Jeff Speakman, Benny "The Jet" Urauidez

Filme cu spirit de samurai Exist` multe filme ce vor s` reflecte esen]a codului moral al r`zboinicului, \ns` pu]ine reu[esc aceast` performan]`. „Filmul «Ultimul samurai» cu Ken Watanabe [i Tom Cruise reprezint` excelen]a din punctul de vedere al spiritului de samurai. Acest film reflect` foarte bine psiholgia [i comportamentul occidental, reprezentate de Tom Cruise, comparativ cu filosofia samuraiului, reprezentat de Ken Watanabe. Fiecare, \n lumea sa, este un gentleman. Tom Cruise are calit`]i (nedescoperite \nc`) de samurai. Cei doi stau mult timp \mpreun` [i \[i dau seama c` \mp`rt`[esc acelea[i valori, iar din acest motiv ajung s` fie prieteni. A[a se \nt~mpl` [i \n via]`, oamenii cu valori [i calit`]i similare se adun` mai devreme sau mai t~rziu, indiferent de mediul din care provin.

Stop to shop 61

lEc}ia dE kEmpo Un alt film \n acela[i spirit este Gladiatorul cu Russell Crowe, care red` foarte bine spiritul r`zboinicului – gladiator de aceast` dat` – dus p~n` la sacrificiu, pentru c` adev`ra]ii samurai, adev`ra]ii r`zboinici merg p~n` la la cap`t [i nu se abat niciodat` de la principiile care i-au c`l`uzit. Acesta este numitorul comun al r`zboinicului, fie c` este antic sau modern, oriental sau occidental”, este de p`rere Amatto Zaharia.

Eric Lee [i Amatto Zaharia

Benny "The Jet" Urauidez [i Amatto Zaharia

al]i actori de ac]iune de la Hollywood, adev`ra]i mae[tri ai luptei. Jeff Speakman este cel care a \nceput promovarea Kempo-ului \n filmele hollywoodiene de ac]iune. |n 1991 a jucat \n filmul Arm` perfect`, \n care arat` ni[te tehnici de lupt` fenomenale, dup` care a mai jucat \n 10-15 filme de ac]iune. Benny "The Jet" Urquidez, un alt actor-lupt`tor \n filme de ac]iune, nu a fost \nvins timp de peste 25 de ani \n activitatea de profesionist, a fost un fenomen al sportului de lupt`. Eu nu pot

Legende [i actori lupt`tori Cinematografia a creat incontestabil modele [i eroi aproape incredibili [i de multe ori chiar [i invincibili, ca \n cazul faimosului Chuck Norris. „Chuck Norris este o legend` vie, un maestru foarte respectat \n lumea artelor mar]iale de peste ocean. Am cunoscut [i

62 Stop to shop

Jeff Speakman [i Amatto Zaharia

lEc}ia dE kEmpo s` spun dec~t c` pentru mine este o mare onoare c` aceste legende vii ale domeniului mar]ial m` consider` prietenul lor. Nu este un mit, po]i fi invincibil, \ns` doar cu o condi]ie: s` [tii c~nd s` te retragi. Numai caracterele extrordinare [tiu c~nd s` se retrag`. Cei care mai au o mic` doz` de sl`biciune datorat` unui orgoliu imens, au impresia c` sunt invincibili [i sunt for]a]i s` se retrag` \nvin[i”, spune sensei Amatto Zaharia. S` creezi scenele de lupt` din filmele de ac]iune este o adev`rat` art` la care pu]ini se pricep cu adev`rat. De aceea, exist` \n istoria cinematografiei filme cu scene de lupt` memorabile, super-coregrafiate [i acrobatice, asezonate cu un talent regizoral perfect sincronizat. „Pu]ini [tiu c` multe filme de ac]iune de la Hollywood \l au pe Benny "The Jet" Urquidez ca [i coregraf al scenelor de lupt`. El este \n spatele scenelor de lupt` de la Omul de fier, Omul p`ianjen [i Batman. Printre elevii lui se num`r` actori din filme de succes precum Don The Dragon Wilson, Dolph Lundgren, John Cusack, Nicholas Cage. Sunt onorat c` Benny "The Jet" Urquidez este unul dintre profesorii mei, acesta venind \n Rom~nia de mai multe ori la invita]ia mea. Nu se poate face un film de lupt` f`r` coregrafia profesioni[tilor din domeniu. Chiar [i filmele cu Jackie Chan. Cine le prive[te ca pe ni[te filme de comedie, pentru c` el este un personaj senza]ional, ar trebui

s` [tie c` scenele de lupt` din aceste filme sunt de o dificultate fantastic`. S` execu]i acele tehnici cu z~mbetul pe buze, cum o face el, este extraordinar”, explic` sensei Amatto Zaharia.

Puterea exemplului cinematografic umple s`lile de lupt` Dincolo de valoarea lor cinematografic`, filmele de lupt` au [i un important dar [i un incontestabil rol publicitar. „Avantajul major adus de cinematografie

au nevoie de eroi cu care s` se identifice. {i este bine ca ace[ti idoli s` fie un exemplu pozitiv, c`ci se \nt~mpl` s` fie atra[i [i de modele negative mediatizate intens de televiziuni [i ziare. Oamenii au \n general nevoie de modele cu care s` se identifice la un moment dat, iar \n filmele de ac]iune, \n marea lor majoritate, cel bun \l \nvinge pe cel r`u”, spune pre[edintele Federa]iei Rom~ne de Kempo. |ns` fimele cu prea mult` tehnologie post-produc]ie d`uneaz` adesea celor ce se

Amatto Zaharia, Benny "The Jet" Urauidez, Jeff Speakman este c` filmele de ac]iune promoveaz` foarte mult fenomenul sportului [i artelor mar]iale, creaz` o motiva]ie \n r~ndul publicului. Aceast` promovare este esen]ial` [i binevenit`, iar din acest motiv s`lile de arte mar]iale [i de lupte sunt pline. Sunt locuri unde copiii vin f`r` s` fie obliga]i de cineva, nu se duce nimeni dup` ei, iar aceasta pentru c`, mai mult dec~t oricine, copiii

viseaz` lupt`tori supereroi, set~nd un orizont mult prea \nalt. „Filmele cu efecte speciale de lupt`, precum Casa s`biilor zbur`toare sau Matrix aduc mari beneficii de imagine, dar [i prejudicii, pentru c` oamenii ajung s` cread` c` vor putea s` mearg` pe spice de gr~u sau s` zboare…”, \ncheie \n ton u[or ironic maestrul Amatto Zaharia. Felicia Chirv`[oiu

Stop to shop 63

magazin dE SuFlEt Andreea Mantea este o prezen]` feminin` \ncânt`toare [i, totodat`, glamour, care debordeaz` de senzualitate [i de o elegan]` uluitoare n`scut` din simplitate, prin ]inutele vestimentare pe care le adopt`. Ea prezint`, al`turi de M`d`lin Ionescu, emisiunea “WOWbiz”, de luni pân` joi, de la ora 22.15, la Kanal D. Stop To Shop a invitato pe vedeta Kanal D s` dezv`luie care este rela]ia ei cu shoPPing F~r~ CaBina De ProB~ moda [i dac` shopping-ul are un efect WOW \n via]a sa.

Andreea Mantea

64 Stop to shop

concurS

Strict masculin!

TRENDS by Adina Buzatu [i Revista STOP TO SHOP te invit` la concurs! Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 â&#x20AC;&#x201C; 11.00, \n data de 29 aprilie 2013, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i cĂ˘[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TRENDS by ADINA BUZATU!

Unde prezint` Christian Sabbagh [tirile?

Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop! Stop to shop 65

magazin dE SuFlEt outfit [i starea de spirit “|n primul r~nd, vreau s` v` spun c` sunt o persoan` care nu respect` trend-urile «fashioniste», dar asta nu \nseamn` c` nu sunt \n pas cu moda. Dimpotriv`! M` declar adepta lucrurilor unicat, simple, de calitate, purt~nd hainele \n func]ie de starea pe care o am sau de evenimentul la care asist, etc. Pot spune c` nu am un stil vestimentar anume. |mi adaptez vestimenta]ia \n func]ie de cum m` simt. De exemplu, dac` afar` plou` [i este frig, iar eu \mi doresc s` port sandale [i fust`, a[a m` \mbrac. Niciodat` nu probez hainele \nainte s` le cump`r! |mi dau seama dintr-o privire dac` mi se potrivesc. ”.

“Pot spune c` nu am un stil vestimentar anume. |mi adaptez vestimenta]ia \n func]ie de cum m` simt.”

“Niciodat` nu probez hainele \nainte s` le cump`r! |mi dau seama dintr-o privire dac` mi se potrivesc.”

66 Stop to shop

magazin dE SuFlEt “|n ceea ce prive[te «shopping trip-urile», am fost fascinat` de faimosul Rodeo Drive, din los Angeles.”

|n ceea ce prive[te brand-urile, mizez pe designerii locali, precum Patricia Peppe (Italia), consider~nd c` raportul calitate pre] este echilibrat: lucruri unicat, accesibile, de calitate la un pre] rezonabil, dar nu exclud nici m`rcile precum Zara, H&M.

Pasiune pentru pantofi [i gen]i

Rochia, feminitatea absolut` |n dressing-ul meu se reg`sesc toate tipurile de haine, de la cele sport, casual, p~n` la cele mai elegante ]inute, prefer~nd rochiile \n detrimentul pantalonilor. {i asta pentru c` nimic nu mi se pare mai feminin dec~t o rochie. Nu exist` lucru care s` pun` \n valoare mai bine corpul unei femei dec~t o face rochia.

“|n dressing-ul meu reg`se[ti câteva sute de perechi de pantofi, [i scumpi (precum Christian louboutin) dar [i ieftini.”

Sl`biciunea mea vestimentar` este reprezentat` de pantofi [i gen]i, consider~nd c` diferen]a de pre] enorm` pentru un anumit articol asociat unui brand este dat` de calitatea produsului. Niciodat` nu am dat [i nu voi da foarte mul]i bani pe haine. |n schimb, atunci c~nd vine vorba de pantofi sau de gen]i, nu m` uit la bani. |n dressing-ul meu reg`se[ti c~teva sute de perechi de pantofi, [i scumpi (precum Christian Louboutin) dar [i ieftini. |n ceea ce prive[te «shopping trip-urile», am fost fascinat` de faimosul Rodeo Drive, din Los Angeles, av~nd ocazia s` cutreier firmele de renume din domeniul articolelor de lux. Capitala shopping-ului nu exist` pentru mine. M` adaptez imediat la ora[ul \n care m` aflu.” Roxana Bichi[

Stop to shop 67

Story oF...

Voltaire [i Emilie de Ch창telet At창t Voltaire, c창t [i Emilie aveau dorin]a de a descoperi adev`rul [i de a scrie despre tr`irile lor. Viseau s` aib` un impact asupra omenirii. leg`tura sentimental` era cu at창t mai puternic` datorit` muncii \mp`rt`[ite, a ]elurilor [i aspira]iilor comune.

68 Stop to shop

Povestea lor a [ocat Curtea Regelui Soare. Nu le-a p`sat de nimeni [i de nimic. Au fost predestina]i [i au \n]eles acest lucru. Au r`mas \n istorie, iar iubirea [i munca realizat` \mpreun` vor d`inui mult timp.

cultul studiului N`scut` \n decembrie 1706 \ntr-o familie \nst`rit`, Emilie a fost \ncurajat` s` studieze chiar de tat`l ei. Louis Nicolas le Tonnelier de Breteuil era Secretar Principal [i Ambasador Prim al Regelui Louis XIV. Datorit` acestor pozi]ii, avea acces la to]i marii g~nditori de la Curte, astfel c` i-a adus [i lui Emilie. Ea l-a cunsocut pe Fontenelle, secretarul Academie de Sciences, \ncep~nd s`

studieze astronomia de la v~rsta de 10 ani. I-a avut profesori [i pe unii dintre cei mai mari matematicieni ai vremii: Maupertuis [i Alexis Clairaut. Ea primea educa]ie la cel mai \nalt nivel, spre disperarea mamei care nu dorea dec~t s` o vad` m`ritat`. Pe de alt` parte, tat`l \i aranja lec]ii de c`l`rie, de latin`, italian`, greac` [i german`. C~nd familia sa a trecut printr-o perioad` mai grea financiar, Emilie [i-a folosit aptitudinile matematice [i a c~[tigat la jocurile de noroc. Cu banii, \ns`, nu [ia luat dec~t c`r]i. Prima dat` c~nd Emilie l-a cunoscut pe Voltaire era chiar \n casa p`rinteasc`. Avea 12 ani, iar el 25. P`rin]ii ei invitau aproape \n fiecare sear` mai mult de 20 de persoane din \nalta societate

Story oF... parizian`. T~n`rul Voltaire era un vizitator frecvent. Voltaire scria despre copil`ria lui Emilie c` t~n`ra avea 17 servan]i gata s` o scarpine dac` avea o m~nc`rime. Fata era obi[nuit` cu luxul. Tot conform lui Voltaire, “ea vroia cam tot ceea ce vedea, iar vederea \i era plin` de dorin]`.”. La 18 ani se m`rit` cu marchizul Florent-Claude du Chastellet (\nsu[i Voltaire le f`cuse cun[otin]`), un general dintr-o familie aristocrat`. Acesta i-a promis c` nu se va opune studiilor sale, astfel c` fata a \nchis ochii la toate infidelit`]ile lui. Dup` na[terea copiilor, ea se plictisea de moarte. Decide s` se mute la Paris, unde credea c` va g`si calea de a-[i aprofunda studiile. So]ul s`u nu s-a opus, g~ndind c` oricum va fi bine s` aib` un reprezentant \n Capital`.

La scurt timp, Emilie devine amanta Ducelui de Richelieu, str`-str`-nepotul Cardinalului Richelieu. Ducele era un om puternic, bogat [i extrem de frumos, invidiat de to]i b`rba]ii [i dorit de toate femeile. |ns` Emilie era o prad` total diferit`. El s-a \ndr`gostit de ea tocmai pentru c` aveau ce s` vorbeasc`, iar ea adora s` converseze cu el. Povestea lor nu a durat mult, c`ci ducele nu putea s` fie fidel. Finalul rela]iei nu i-a transformat \n str`ini, ci au r`mas amici. Era momentul ca Emilie s` caute pe cineva care s` o satisfac` nu doar ca b`rbat, ci [i intelectual. Aici intr` \n scen` Voltaire.

o sear` la oper` Dup` 10 ani de la mariaj, \n via]a lui Emilie reapare Voltaire. Drumurile li s-au \ncruci[at \ntr-o sear`, la oper`. Sc~nteia s-a aprins. |n 1733, Voltaire avea 39 de ani [i era un scriitor de succes, poet [i om de afaceri. Ea avea 28 de ani [i tr`ia via]a unei femei din \nalta societate parizian`. Din prima clip` au sim]it atrac]ia puternic` unul fa]` de cel`lalt. Au devenit aman]i la scurt timp dup` ce s-au re\nt~lnit. Erau at~t de implica]i \n pasiunea lor, \nc~t au \nc`lcat toate regulile sociale. El g`sise \n sf~r[it o femeie care \i era egal` intelectual, iar ea un b`rbat care \i respecta mintea.

Emilie i-a scris lui Richelieu, prieten cu Voltaire: “De ce nu miai spus c` domnul Voltaire este un model masculin de perfec]iune?”. Voltaire a scris unui amic despre Emilie: “Totul la ea este nobil, \nf`]i[area, gusturile, discursurile, stilul \n care scrie, polite]ea… conversa]ia ei este pl`cut` [i interesant`.”. Aveau multe s` \[i spun` – era o \nt~lnire a dou` min]i. Emilie avea o educa]ie [tiin]ific` chiar mai bun` dec~t Voltaire. Obi[nuiau s` mearg` la oper`, s` ia cina \mpreun` la cei mai respectabili oameni [i ap`reau la bra] \n camera de audien]e a regelui. Aceast` expunere a iubirii lor era considerat` neadecvat` [i toat` societatea parizian` era [ocat` de modul \n care cei doi ignorau regulile de conduit`. Dar lor nu le p`sa. Regulile erau pentru restul. Ei erau \ndr`gosti]i.

chateau de cirey |n mai 1734, Voltaire [i Emilie iau parte la nunta Ducelui de Richelieu. La c~teva zile dup` ceremonie, Voltaire prime[te un mesaj de la unul dintre birourile ministeriale ale regelui. Se scria c` autorul “English Letters” ar face bine s` “dispar`”. Era un mesaj din partea unui prieten care \l avertiza c` poli]ia \l caut`. Un mandat fusese emis pe numele lui Voltaire. Dou` luni s-a ascuns la grani]a francez`. |n trecere, s-a oprit [i la Chateau de Cirey, o veche proprietate a so]ului lui Emilie, [i [i-a dat seama 

Stop to shop 69

Story oF... c` are mare nevoie de repara]ii. Poate p`rea straniu c` cei doi au pus la cale un plan de a tr`i la Chateau de Cirey, iar so]ul lui Emilie a fost de acord. |ns`, s-a ajuns la o situa]ie de compromis. Voltaire i-a \mprumutat marchizului 40.000 de franci f`r` mari preten]ii de dob~nd`, pentru renovare. Marchizul avea \n acest mod o cas` la ]ar` unde putea s` v~neze, iar Voltaire pl`tea pentru cheltuielile extravagante ale lui Emilie. Era un aranjament care \i convenea so]ului. Mai mult, Voltaire dorise \ntotdeauna o cas` la ]ar` unde s` poat` scrie. Renovarea castelului a \nceput \n august iar cei doi l-au transformat \ntr-o cas` extrem de confortabil`. |ntruc~t el era un om foarte bogat, cei doi nu-[i doreau altceva dec~t lux total. Cei care \i cuno[teau erau interesa]i de iubirea lor. Madame de Graffigny, o invitat` la Chateau de Cirey timp de 3 luni, a scris prietenilor ei c` Emilie de]inea multe bijuterii care, \n mod cert, erau cadou de la Voltaire [i c` cei doi vorbeau \n englez` ori de c~te ori aveau o ceart`. Tot ea mai scria c` vizitatorii aveau parte de companie doar seara. Cei doi \ndr`gosti]i lucrau \n timpul zilei, adesea trimi]~ndu-[i bilete [i uneori \nt~lnindu-se pentru a discuta despre munca lor. Invita]ii trebuia s` stea \n camerele lor, s` citeasc` sau s` \[i ocupe timpul cum doresc. Ca atare, pu]ini erau aceia care \n]elegeau universul intelectual \n care iubi]ii tr`iau. At~t Voltaire, c~t [i Emilie

70 Stop to shop

aveau dorin]a de a descoperi adev`rul [i de a scrie despre tr`irile lor. Viseau s` aib` un impact asupra omenirii. Leg`tura sentimental` era cu at~t mai puternic` datorit` muncii \mp`rt`[ite, a ]elurilor [i aspira]iilor comune. Cei doi au creat \mpreun` o bibliotec` cu 21.000 de c`r]i, ceea ce la 1700 era echivalentul uneia universitare. |[i petreceau timpul citind, analiz~nd, discu-

[i luptau \n atingerea scopurilor. De[i ceilal]i nu \n]elegeau acest aspect al vie]ii lor, tocmai datorit` lui iubirea lor era at~t de puternic`. Erau dou` jum`t`]i perfecte ale aceluia[i \ntreg. Voltaire \i scria unui prieten, dup` moartea lui Emilie: “Nu miam pierdut iubita, ci jum`tate din mine \nsumi, un suflet pentru care se pare c` fusese creat sufletul meu.”. |n timpul celor 15 ani de rela]ie, Emilie a p`strat toat` coresponden]a pe care a primit-o de la iubitul ei. A adunat scrisorile \n opt c`r]i cu coper]i din piele ro[ie. Din p`cate, aceast` coresponden]` a disp`rut la scurt timp dup` decesul ei.

|nceputul sfâr[itului

t~nd munca multor scriitori. C` era vorba despre Dumnezeu, despre fericire, egalitate, pasiune, teoriile lui Newton, r`zboaie sau dezvoltarea societ`]ii, cei doi puneau mare pasiune [i dezb`teau \n detaliu \n \ncercarea de a departaja adev`rul. |n introducerea lucr`rii “Elements of the Philosophy of Newton”, publicat` \n 1737, Voltaire m`rturise[te c` a colaborat cu Emilie \n scrierea c`r]ii. Cei doi se sus]ineau reciproc

Dup` mul]i ani, Voltaire are o rela]ie cu nepoata sa, Marie Louise Denis. Emilie decide s` se r`zbune lu~ndu-[i un amant, pe Saint-Lambert. Iar ca urmare, la 43 de ani, afl` c` este \ns`rcinat`. Dup` na[tere, are o infec]ie [i moare brusc c~teva zile mai t~rziu. Voltaire este devastat. |n timp ce cobora sc`rile, p`r`sind patul mor]ii iubitei sale, \l \nt~lne[te pe Saint-Lambert [i \l blesteam`. Amantul, furios, se duce [i distruge toate scrisorile dintre Voltaire [i Emillie. Luni dup` moartea ei, servantul lui Voltaire l-a g`sit r`scolind apartamentul din Paris, strig~nd dup` iubita sa. La scurt timp, pleac` la Berlin. A murit \n 1778. Roxana Bichi[