Sumar
“ ” Nr. 128 - Mai 2013
oprnin ss n ve Sop ra la K l -u ng pi 68 sh [i moda sportive ochii unei
10
INTERVIU
Încerc s` m` uit dup` lucruri care m` fac fericit` când le v`d, în loc s` caut lucruri care sunt un "must". Desigur, ca multe alte femei, am tendin]a s` cump`r acela[i gen de haine, dar asta pentru c` în acel stil de ]inute m` reg`sesc cel mai bine.
De vorb` cu Jorge
22
FaShIoN aRchITEcTURE
Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro
Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@unireashop.ro 021.30.30.364, 0722.101.756
Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@unireashop.ro 021.30.30.367, 0724.242.742
Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Felicia Chirvq[oiu, Carmen Cristea, Vladimir Popa, Anna B. Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:
Tycoon Media Press parte a grupului
Marc Bohan sau elegan]a ca punte dintre clasic [i modern
25
GENTLEMEN’S aGREEMENT by Adina Buzatu
46
FaShIoN STYLE by Georgiana Ioni]`
64
LEc}Ia dE KEMPo
„Arta luptei totale” cere sacrificii. {i anonimat
72
SToRY oF... Louis XV [i Madame de Pompadour
2 Stop to shop
Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236 Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.
EditShop
Vânzãtorul de iluzii
Ginga[ul iepura[ de Pa[te. Are o list luuuung, dar pe la unii nu ajunge. De multe ori, pare c nu mai iese din plria magicianului, din motive de el [tiute. Coleg cu Mo[ Crciun, are sarcina de a aduce cadouri cu ocazia Pa[telui. Dar, ca [i \n cazul btrnului de la Polul Nord, exist case unde bucuria darurilor sale nu trece pragul. {i atunci, acest personaj att de drgla[ [i de promovat, este el oare un fel de vnztor de iluzii? Departe de mine a scrie un editorial trist, mai ales \n prag de srbtoare! |ns, cunoscnd frenezia shopping-ului din aceast perioad, nu pot s nu m gndesc la cei mai pu]in noroco[i. Oare c]i copii a[teapt [i sper de la un an la altul ca iepura[ul s poposeasc [i la ei? Mul]i… Poate c \n timp ce vom alerga prin magazine, ne vom aminti de ei [i vom decide s fim un iepura[ pentru mcar un copil cu care via]a nu a fost chiar darnic. Pn la urm nu despre asta este vorba \n prag de srbtoare cre[tin? A voastr,
Roxana Bichi Redactor {ef
Echipa Stop To Shop v` ureaz` s` ave]i un Pa[te plin de Lumin`! 4 Stop to shop
Film
Premierele lunii mai Pain & Gain Regia: Michael Bay Cu: Mark Wahlberg, Dwayne Johnson Gen: Ac]iune, Comedie, Dram` Premier` \n Rom~nia: 03.05.2013
The Big Wedding Regia: Justin Zackham Cu: Amanda Seyfried, Diane Keaton, Katherine Heigl, Robert De Niro, Susan Sarandon Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 10.05.2013
Hummingbird Regia: Steven Knight Cu: Jason Statham, Lee Asquith-Coe Gen: Ac]iune, Thriller Premier` \n Rom~nia: 10.05.2013
6 Stop to shop
The Great Gatsby Regia: Baz Luhrmann Cu: Leonardo DiCaprio, Carey Mulligan, Tobey Mag Gen: Dram`, Romantic, Dragoste Premier` \n Rom~nia: 17.05.2013
Star Trek Into Darkness 3D Regia: J.J. Abrams Cu: Chris Pine, Zoe Saldana, Zachary Quinto, John Cho, Benedict Cumberbatch Gen: Ac]iune, Aventuri, SF Premier` \n Rom~nia: 17.05.2013
Hannah Arendt Regia: Margarethe von Trotta Cu: Axel Milberg, Barbara Sukowa, Janet McTeer Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 24.05.2013
Byzantium Regia: Neil Jordan Cu: Saoirse Ronan, Gemma Arterton, Jonny Lee Miller Gen: Dram`, Fantastic, Thriller Premier` \n Rom~nia: 24.05.2013
Fast & Furious 6 Regia: Justin Lin Cu: Dwayne Johnson, Vin Diesel, Paul Walker, Michelle Rodriguez Gen: Ac]iune, Aventuri, Crim`, Thriller Premier` \n Rom~nia: 24.05.2013
The Hangover Part III Regia: Todd Phillips Cu: Bradley Cooper, Ed Helms, Zach Galifianakis Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 31.05.2013
nEwS – agEnda lunii 1
21/05
2
TudOR ghEORghE – PRiMåvARA SiMfONiC – duPå 10 ANi
3
4 5
10/05
6
7 CONCERT uRMA
MTv uNPluggEd
8 9
10 11
12 13
14 15 16
URMA va sus]ine un concert acustic, care se va înscrie în binecunoscuta serie de evenimente MTV Unplugged. URMA preg`te[te un show complet, de peste 90 minute, inedit prin faptul c` toate piesele vor fi orchestrate într-o manier` adecvat` pentru formatul celebrei emisiuni difuzate de MTV - Cinema Patria, Bucure[ti.
16/05
CONCERT MiChAEl BOlTON
ia oar`, Artistul revine pentru a tre ce se nar rdi \ntr-un concert extrao l` pe zica mu ie anun]` a fi o c`l`tor ase mo ritmurile celor mai fru mii melodii de dragoste ale vre ure[ti. Buc lui, ora 20:00, Sala Palatu
17/05
22/05
17 fiRE Of ANATOliA 18 Una din cele mai mari [i mai 19 20
21 22
23 24
25
cunoscute companii de dans din lume, Fire of Anatolia este un proiect unic. Fascinantul spectacol aduce pe scen` 55 de dansatori, muzic`, str`lucire, lumin`, culoare, sute de costume elaborate, creionând într-o cheie modern` folclorul [i dansul popular din toate regiunile Turciei - ora 20:00, Sala Palatului, Bucure[ti.
26
27 28
29 30
31 8 Stop to shop
“Prim`vara Simfonic” ar putea fi considerat unul dintre cele mai pasionate fenomene ale timpului muzical, ce porne[te de la exploatarea unor dimensiuni sonore noi [i ajung~nd p~n` la cercetarea neobosit` a sonorit`]ilor inconfundabile specifice stilului s`u unic - ora 19:00, Sala Palatului, Bucure[ti.
CONCERT MEgAdETh
20/05
La mai pu]in de un an de la ultima vizit` \n Bucure[ti, Megadeth revine pentru un nou concert live. - ora 20:00, Arenele Romane, Bucure[ti.
CONCERT JOE SATRiANi
25/05
Îndelung a[teptat, legendarul Joe Satriani ajunge pentru prima dat` la Bucure[ti, în cadrul turneului s`u european din 2013 - ora 20:00, Sala Palatului, Bucure[ti.
Av~nd una dintre cele mai deosebite voci din lume [i cu o carier` fenomenal` marcat` de aceea[i m`sur` a unicit`]ii, Andreea Bocelli a \ntrep`truns cu succes muzica clasic` cu cea commercial`. A cucerit audien]a de pretutindeni iar acum vine s` \nc~nte [i publicul din Rom~nia - ora 19:00, Romexpo.
CONCERT ANdREA BOCElli
inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE
intErviu Pare un tnr desprins dintr-o fresc renascentist. {i nu m refer la aspectul fizic angelic (este aproape irelevant, dup prerea lui), ci la plurivalen]a talentelor. Cnt aproape orice partitur muzical, interpreteaz roluri complexe, compune cntece, danseaz, scrie pove[ti pentru copii, inventeaz chestii pentru care are brevete, modereaz emisiuni, conduce o afacere prosper... Aceast dezvoltare multilateral aminte[te de idealul la mod pe la vremea Rena[terii: Artistul, inventAtorul }i AfAceristul Homo universalis, caracterizat de un sim] deosebit al frumosului, dorin] de afirmare [i curaj în proiectele sale. Îl recunoa[te]i de undeva? Ar fi interesant de vzut cartea lui de vizit...
Jorge
10 Stop to shop
intErviu Dup` p`rerea ta, c~]i dintre fanii t`i [tiu c` te cheam`, de fapt, George Papagheorghe [i e[ti const`n]ean de origine arom~n`? Jorge: Cred c` atunci c~nd \]i place un artist, [tii multe despre el. A[a cum [i eu [tiu foarte multe subtilit`]i despre arti[tii mei prefera]i. Ca s` vorbim \n cifre, cred c` 65%. |n copil`rie c~ntai al`turi de tat`l t`u la nun]i. Era un mod de a a-]i confirma talentul sau o joac` ce se termina cu aplauze la scen` deschis`? Jorge: Bine\n]eles c` luam \n joac` acest moment, \ns` pentru spectatori era sigur un deliciu. }in minte [i acum: tat`l meu m` urca pe o mas` \n fa]a orchestrei [i c~ntam „Life is life”. |mi pl`cea la nebunie, era momentul meu de glorie.
Ai vrut dintotdeauna o carier` artistic`? Jorge: |ntr-adev`r, mi-am dorit asta \nc` de c~nd eram foarte mic, mai ales c` tat`l meu era artist. Din p`cate, el a renun]at la un moment dat la partea asta, tocmai pentru a nu se \ndep`rta de mine [i de sora mea. Timpul a trecut [i visul meu trecuse [i el oarecum. P~n` c~nd, la un moment dat [i mai mult \mpins de prieteni, m-am \nscris la emisiunea Popstars, unde am ie[it printre c~[tig`tori.
M` simt bine \n pielea mea [i ador stilul `sta de via]`. Cariera ta muzical` a \nceput acum 10 ani, la acea emisiune difuzat` de Pro TV, c~nd erai membru al trupei Cocktail, care a [i c~[tigat concursul. De ce s-a destr`mat trupa \n 2005, dup` dou` hituri? Jorge: Motivul este unul c~t se poate de previzibil. Aproape toate trupele se despart atunci c~nd dau de succes. Eu \ns` sunt foarte fericit c` am putut debuta la un asemenea nivel. |n 2007 ai fost moderatorul emisiunii „Fete de ga[c`” la Euforia Tv, iar \n 2009 ai prezentat
emisiunea „C~nt` dac` po]i” la Antena 1. Se poate spune c` e[ti c~t se poate de preg`tit pentru „Rom~nia danseaz`”, show-ul pe care \l moderezi la Antena 1 \n prezent. Care sunt secretele dezinvolturii tale de prezentator? Jorge: Nu exist` niciun secret. Pur [i simplu a[a sunt eu. M` simt bine \n pielea mea [i ador stilul `sta de via]`. Iubesc oamenii [i nu m` dau \n l`turi s` ofer o m~n` de ajutor atunci c~nd am ocazia. {tiu c` pot fi [i mai bun. Ai jucat \n musicalul „Micul Paris” [i \n spectacolul „3007 Terra Maimu]elor”, ambele la Circul Globus. Cum ]i-a descoperit Circul Globus talentul polivalent? Jorge: |i datorez enorm doamnei Br~ndu[a Novac, dumneai m-a descoperit. Atunci am \nceput [i colaborarea cu Circul Globus. |mi amintesc cu emo]ie clipele \n care „furam” meserie de la Monica Davidescu, Maria Buz`, Silviu Biri[ [i al]i actori cu care am avut marele noroc s` joc \nc` de la primul spectacol. |i datorez mult Monic`i Davidescu pentru enorma impulsionare de la \nceputul carierei mele actorice[ti.
“Te cunosc de undeva!” este emisiunea care m-a consacrat. Stop to shop 11
intErviu |n „Micul Paris” l-ai jucat pe Jean Moscopol. Dincolo de onoarea de a juca un asemenea personaj faimos [i talentat, rolul a fost cumva prima sesiune de preg`tire pentru „Te cunosc de undeva”? Jorge: Putem spune [i a[a . Nu m-am g~ndit la asta p~n` acum. Emisiunea „Te cunosc de undeva!" este [i va r`m~ne aproape de inima mea. Este emisiunea care m-a consacrat. A urmat \n 2010 succesul din muzicalul „Romeo [i Julieta” dup` Shakespeare, la Teatrul de Operet` Ion Dacian, unde ai fost considerat de critici o adev`rat` revela]ie. Cum ai ajuns s` fii Romeo? Jorge: A fost o \ntreag` aventur`. |ntr-o sear`, am primit un telefon de la Monica [i Temi[an care mi-au spus c` a doua zi la 11, f`r` comentarii, s` m` prezint la Operet`, c` este casting pentru Romeo. Ini]ial m-am \ntrebat:„Ce s` caut eu acolo...?”, \ns` a doua zi am luat castingul pe loc. Ce \nseamn` s` te preg`te[ti \n stil modern pentru un asemenea rol clasic?
12 Stop to shop
Jorge: Avem un regizor senza]ional, Directorul Operetei din Budapesta. A stat al`turi de mine pentru fiecare detaliu \n parte. Tu ai convins-o pe Simona Nae, cea care a fost Julieta al`turi de tine, s` concureze la „Te cunosc de undeva!”? Jorge: Nu am avut nicio contribu]ie, dar m` bucur enorm pentru Simona. Este foarte talentat` [i sunt convins c` o s` ajung` printre finali[ti. Ai participat la dublarea \n limba rom~n` a anima]iei Disney „O poveste \nc~lcit`”. A cui a fost ideea ca personajul t`u, Flynn Rider, al c`rui nume este \n original Eugene Fitzherbert, s` se
intErviu traduc`… Gheorghe Papagheorghe? Jorge: A fost ideea mea [i a Anc`i Sigart`u, cu care tr`geam vocile. Eu i-am spus s`-i zicem lui Flynn, George Papagheorghe, c` e rom~nesc [i o s` fie mai haios pentru copii, iar ea a venit cu „special touch-ul” si a r`mas „Gheorghe Papagheorghe”. Am acceptat instantaneu, pentru c` a[a \l chema pe bunicul meu.
Cred cu t`rie \n cariera mea muzical`. Ce modele ai \n muzic`? Jorge: Sunt foarte mul]i arti[ti pe care \i admir [i \i respect. Drept modele, \i am pe Michael Jackson, Ricky Martin, iar din afara zonei artistice, pe John Maxwell.
ajungi un mare actor, c~nt`re] etc, \ns` nu [tii niciodat` cum decurg lucrurile [i ce u[` se dechide mai \nt~i. Cred cu t`rie \n cariera mea muzical`, care cred c` va lua amploare c~t de cur~nd. La „Te cunosc de undeva!” ai \ntruchipat o palet` incredibil de divers` de arti[ti, de la genul popular p~n` la stilul Bollywood. Care au fost personajele tale favorite? Jorge: Mi-au pl`cut cel mai mult Elvis, Beyonce, Bocelli [i mai ales Michael Jackson cu care am [i c~[tigat al doilea sezon. M` reg`sesc \n fiecare dintre ei. De la fiecare \n parte am \mprumutat c~te ceva [i am adaptat la stilul meu.
Care sunt arti[tii sau muzicienii t`i favori]i? Jorge: Pe arti[ti tocmai i-am enumerat, iar ca muzicieni \i admir pe Marius Moga – un real exemplu pentru mine, Jay Z [i Smiley.
|n afar` de faima adus` de c~[tigarea sezonului al doilea al emisiunii, cu ce a mai venit la pachet acest succes binemeritat? Jorge: Cu siguran]` cu emisiunea „Rom~nia Danseaz`” [i cu deschiderea de noi oportuni`]i \n zona muzical`.
Ai lansat un album latino [i unul cu muzic` energic`, cu influen]e house. Cu toate acestea, ai devenit faimos gra]ie televiziunii. E[ti mul]umit de acest drum al faimei? Jorge: Bine\n]eles! Cum spune [i vorba: „toate drumurile merg la ... Faim`”. E momentul \n care iei decizia c` vrei s`
Perseveren]a, dorin]a de a m` autodep`[i [i ]elurile concrete au contat mai mult decât aspectul meu fizic.
Cum ]i se pare rolul t`u \n formatul emisiunii „Rom~nia danseaz`” de la Antena 1? Jorge: Cred c` ne potrivim . |mi place s` ascult oamenii [i pove[tile lor de via]`. Backstageul e locul \n care concuren]ii au nevoie de \ncuraj`ri, s` lase emo]iile deoparte [i s` se concentreze doar pe minutele lor de glorie. {tiu exact ce simt ei, pentru c` am trecut [i eu prin asta de at~tea [i at~tea ori, astfel c` e o chimie puternic` \ntre noi. |n ce m`sur` a contribuit aspectul t`u fizic la succesul de care te bucuri \n prezent? Jorge: Nu cred c` a avut un impact major. Perseveren]a, dorin]a de a m` autodep`[i [i ]elurile concrete cu siguran]` au contat mai mult dec~t aspectul meu fizic. Unul dintre citatele dup` care m` ghidez este c` „personalitatea ta poate s` deschid` o u[`, \ns` doar caracterul t`u o poate p`stra pe termen lung deschis`”.
|mi place s` combin stilurile, pân` g`sesc ceva original Ai un consilier de imagine sau te ocupi singur de propriul look? Jorge: Nu, e doar pasiunea mea pentru zona de styling. |mi place s` combin stilurile, p~n` g`sesc ceva original.
Stop to shop 13
intErviu Ai zone sau magazine preferate pentru shopping? Jorge: Merg destul de des \n str`in`tate [i inevitabil ajung [i \n spa]ii comerciale. Milano r`m~ne pentru mine cea mai bun` loca]ie de shopping. E[ti fan al anumitor m`rci de \mbr`c`minte, \nc`l]`minte, parfumuri sau accesorii? Jorge: |mi plac hainele Giorgio Armani, Sandro, Diesel, iar ]inutele de la Magazinul Ego sunt pentru evenimentele mai speciale. Parfumul \l ]in \n continuare secret. ď Š |n ce fel ]i-a fost afectat` via]a personal` de cariera artistic`? Ai trecut, totu[i, printr-un divor]‌ Jorge: Via]a de artist este una special` [i la fel trebuie s` fie [i c`s`toria. Inevitabil una o implic` pe cealalt`. Indiferent ce-a fost, mi-am \nv`]at lec]ia [i voi avea mai mult` grij` pe viitor.
Pasiunea trebuie obligatoriu hr`nit`. Mai ai timp [i pentru pasiuni? Care ar fi acestea? Jorge: |mi place s` compun muzic` sau s` scriu pove[ti pentru copii. Pasiunea trebuie obligatoriu hr`nit` [i eu m` bucur din plin de momentele mele de inspira]ie.
14 Stop to shop
intErviu Cum este rela]ia cu fiica ta de 4 ani, Karina Maria? Jorge: Este una foarte special`. Eu [i Karina suntem foarte apropia]i. Ne distr`m foarte tare \mpreun`, dar atunci c~nd vine vorba de carte, avem grij` s` fim [i serio[i. {tie c` o iubesc [i \i spun asta de fiecare dat` c~nd am ocazia. Pu]ini [tiu c` ai studii de managementul afacerilor [i te bucuri [i de statutul de om de afaceri prosper, pe care l-ai dob~ndit prin afacerile pe care le-ai dezvoltat. Ce tea determinat s` alegi [i cariera artistic` dar [i zona de business? Jorge: Am \nceput \nc` de mic s` fiu \ntreprinz`tor, c~nd f`ceam tot felul de trocuri cu colegii mei. Am absolvit liceul de matematic`-fizic`, \ns` microbul afacerilor mi-a r`mas \n s~nge, doar sunt machidon.
|mi doresc s` las \n urma mea o amprent` cât mai evident` c` am tr`it pe aceast` planet`. Uimitor, dar adev`rat, de]ii c~teva brevete de inventa-
tor. D`-ne c~teva detalii despre acest talent complet neartistic… Jorge: |ntr-adev`r, sunt pasionat de zona asta [i \mi doresc s` las ceva \n urma mea. S` fie o amprent` c~t mai evident` c` am tr`it pe aceast` planet`. Ce \i sf`tuie[ti, \n acest sens, pe cei ce se viseaz` vedete, eventual peste noapte? Jorge: Vedet` poate s` ajung` oricine peste noapte, \ns` men]inerea statutului e cea mai grea . Necesit` o planificare exact`, dedica]ie, pasiune [i muuuult` r`bdare. Pu]in` lume [tie despre mine c` am f`cut actorie la Universitatea Media [i canto individual cu Crina Mardare la [coala ei de muzic`. C~n]i aproape orice stil muzical, dansezi, interpretezi roluri dificile, moderezi emisiuni… Ce urmeaz`? Unde [i cum te vezi peste 10 ani? Jorge: Planurile sunt foarte mari, \ns` prefer s` p`strez suspansul... Text: Felicia Chirv`[oiu Foto: Antena 1
Stop to shop 15
FaShion proFilE
un stilist cu viziune
flavia Berbecaru
Are studii \n diploma]ie [i este absolvent a Colegiului Na]ional de Aprare. A lucrat ca expert parlamentar la Camera Deputa]ilor. A avut un vis [i a renun]at la tot, fiind mereu atras de mod. A ajuns \n Dubai [i a consiliat vestimentar unele dintre cele mai bogate [i faimoase femei din lume. Astfel poate fi descris Flavia Berbecaru, stilist. Text: Vladimir Popa Foto: Drago[ Ioni]` http://glamourweddings.ro/
16 Stop to shop
EvEnimEnt
f
lavia a revenit \n ]ar`, dorind s` implementeze \n moda autohton` sistemul din Dubai, folosindu-se de know-how-ul acumulat.
Cum a \nceput totul Flavia a fost atras` de mod` de c~nd se [tie. “Mereu primeam remarci din partea prietenilor cum c` am veleit`]i de designer. |ns` nu [tiu s` desenez, dar am viziune - ceea ce cred c` e mai important”. {i, din dorin]a de a dezvolta aceast` viziune, [i-a luat inima \n din]i (a[a cum spune ea) iar \n 2010 a plecat \n Dubai. Nu a fost o decizie u[oar`, \ns` trebuia s` \[i urmeze visul. “Ata[at` foarte tare de prieteni [i mai ales de tat`l meu, cu care mereu am avut o rela]ie deosebit`, mi-a fost destul de greu s` p`r`sesc ]ara. Ajuns` \n Dubai, am dat de o cultur` total diferit` de ce este \n Europa - ca [i abordare pe toate liniile. |n Dubai era permanent umiditate [i foarte cald. Astfel, activitatea \n aer liber nu exist`, cel pu]in pe timpul verii, iar singurele activit`]i pe care le fac locuitorii sunt safari [i plimb`rile prin mall. |n prim` faz`, c~nd am intrat \n Dubai Mall nu mi-a venit s` cred ce vad, de[i aproape toat` Europa \mi era familiar`. Am fost pl`cut impresionat` c` magazinele [i boutique-urile celor mai mari brand-uri din lume se a[ezau pe holurile acestui mall. Rochii al c`ror pre] putea ajunge [i la 100.000 de dolari [i care aveau cump`r`tori…”, poveste[te Flavia Berbecaru. Prima faz` a angaj`rii sale a constat \ntr-o serie de training-uri
Stop to shop 17
FaShion proFilE legate de “fashion terminology” cu profesori din industria modei, instrui]i foarte bine. A \nv`]at detalii de la c~nd s-a n`scut un anumit designer, cu ce s-a f`cut remarcat, ce materiale folose[te p~n` la toate informa]iile legate de combina]ia materialelor, a culorilor, etc. “S` avem \n vedere c` este vorba de to]i marii designeri cunoscu]i [i mai pu]in cunoscu]i \n Rom~nia”, puncteaz` consilierul de imagine.
department store, sec]iunea viP Flavia avea s` lucreze \ntr-un deparment store, \ntr-o sec]iune
18 Stop to shop
VIP unde aveau acces actri]e, sheice [i oameni foarte importan]i. Ne poveste[te c` loca]ia arat` ca raiul pe p`m~nt pentru femei. “Era o u[` de cristal care se deschidea numai pe baz` de cartel`. Serviciile din interior erau irepro[abile. De exemplu, o doamn` se ocupa special de servirea clientelor cu tot ce era nevoie: [ampanie (numai pentru europence, pentru c` \n Dubai e permis alcoolul doar \n hoteluri) p~n` la orice ar fi dorit dumnealor. Ulterior ap`ream noi, consilierii de imagine. Fie ne [tiau [i ne c`utau personal, fie ne cuno[team pe loc. Eu lucram \n special \n sec]iunea Evening care se baza pe rochiile de sear`. Ce v` pot spune este faptul c` rochiile porneau de la 3.000 de dolari, iar una din cele mai valoroase a ajuns [i la 35.500 de dolari (crea]ie Balmain). Era vorba de dou` rochii: una aurie [i una neagr`. Am~ndou` au fost trimise \n Dubai, la noi \n departament. Primeam de la multe brand-uri de renume ca MARCHESA, TEMPLERLEY, BALMAIN, SAINTLAURENT PARIS, ALBERTA FERETTI, MATTHEW WILLIAMSON, ALEXANDER MCQUEEN [i mul]i al]ii”. |[i aminte[te c` \nceputurile sale ca [i consilier de imagine \n fashion au fost de vis. “Veneau actri]e [i nume mari la nivel interna]ional. De multe ori nici nu [tiai despre cine este vorba. Se comportau extraordinar de civilizat [i foarte modest”.
Actri]e celebre Printre clientele Flaviei a fost [i Bursha, o actri]` egiptean` de mare renume. Stilista a consiliato, iar urmare a ]inutei purtate de aceasta la Festivalul de Film din Dubai 2010, Bursha a luat premiul ca fiind cea mai bine \mbr`cat` actri]` de pe covorul ro[u. “Am ales pentru ea o rochie Marquesa”. |ntrebat` pe ce criterii s-a bazat, Flavia r`spunde simplu: “|n general, e vorba de viziune. Nu [tiu dac` alegi o ]inut` dup` anumite tipare. Bine\n]eles, trebuie s` te \ncadrezi \n func]ie de evenimentul la care particip`, \ns` \n meseria asta po]i numai dintr-o privire s` \]i dai seama cum i-ar sta cel mai bine \mbr`cat` unei anumite persoane. Trebuie s` recunosc c` acea rochie era una foarte special`”. Samira Reedy este o alt` celebritate pe care Flavia a consiliato [i despre care spune c` i-a r`mas \n suflet \n mod deosebit. Samira este o actri]` indian`, una dintre cele mai renumite, cu nenum`rate premii \n industria filmului de la Bollywood. “Am cunoscut-o acolo f`r` s` [tiu cine era. I-a pl`cut foarte mult ce ]inute am ales. I-am creat un stil propriu. Obi[nuia s` stea cu mine cu orele, uneori sun~ndu-m` de la New York doar s` m` \ntrebe ce fac. Ori de c~te ori venea \n Dubai m` c`uta [i \i alegeam noi ]inute”, spune Flavia. Mai mult, Samira i-a povestit CEO-ului Chanel din India despre Flavia Berbecaru, iar c~nd acesta a venit \n Dubai a dorit s` o
FaShion proFilE cunoasc` [i s` o recruteze pentru Chanel. “|ns`, nu s-a putut din cauza legisla]iei riguroase referitoare la angaja]ii din Dubai”. Cele dou` au fost prietene apropiate, iar Samira i-a complimentat oficial munca. “|mi aduc aminte c` r~deam cu ea [i discutam ca [i cu o prieten` apropiat`. Era foarte bun`, cald` [i vesel`. Am primit patru scrisori de felicitare. Astfel de aprecieri \n scris erau f`cute foarte rar \n departamentul nostru. Aveam colegi care lucrau de 2 sau 3 ani [i nu primiser` a[a ceva. Samira Reedy mi-a scris 4 .”, \[i aminte[te Flavia.
Brand-uri celebre Flavia Berbecaru a lucrat cu cele mai importante brand-uri din lume. Avea la dispozi]ie toate colec]iile acestora, dar cheia succesului s`u \n stilizarea vestimenta]iei era viziunea sa. “Femeile sunt diferite. Dorin]ele lor la fel. Unele vor s` fie mai simple, altele mai complicate. Respect aceste criterii, \ns` de obicei trebuie s` fiu informat` despre ce eveniment este vorba [i \n acel moment [tiu ce ]inut` li se potrive[te”, puncteaz` stilista. Mai mult, Flavia l-a cunoscut personal pe marele designer, cea care a inventat \n industria modei rochia parte peste parte: Diane von Fustenberg. “Ne-a vizitat, \ntruc~t lucram [i cu rochiile ei. De[i are \n jur de 70 de ani, arat` impecabil, fiind modelul de femeie cosmopolit` [i fashion icon. Diane von Fustenberg este cea care i-a lansat \n lumea designe-
rilor pe Alexander Wang [i pe Elizabeth and James. Ivanka Trump, fiica magnatului Donald Trump, ne-a vizitat la lansarea propriei linii de bijuterii.”, poveste[te Flavia.
din dorin]a de a schimba Flavia ne-a m`rturisit c` un stilist are de-a face cu tot felul de oameni: [i cu cei care [tiu ce \nseamn` moda [i cu cei care [tiu mai pu]in. “|mi doresc foarte mult s` dispar` din Rom~nia modelul de femeie care poart` numai str~mt [i mulat pentru a fi sexy. |mi aduc aminte c` acum 4 -5 ani a[a erau [i rusoaicele, iar acum fac legea \n mod`. S-au stilat [i au \nv`]at ce \nseamn` cu adev`rat bunul gust”. Ea recunoa[te c` provocarea e mare, fiindc` femeia trebuie s` \n]eleag` faptul c` un consilier de imagine \i alege hainele urm~nd tipologia ei, personalitatea, trendul, dar [i multe alte aspecte. Se declar` un mare fan al fashion editorului Anna Del Russo, recunoscut` \n lume pentru stilul ei rafinat [i excentric \n acela[i timp. E femeia despre care se spune c` de]ine un dressing cu 4.500 perechi de pantofi. O inspir` Rachel Zoe, cel mai mare consilier de imagine din industria modei, fashion editor [i designer din SUA. |mbrac` vedete ca Madonna, Cameron Diaz, Anne Hathaway [i are o str~ns` leg`tur` cu Karl Lagerfeld. Revenit` \n Rom~nia, \[i dore[te s` implementeze un sistem similar cu cel din Dubai. “S`
v` dau un exemplu. Sunt domni[oare care alearg` dup` ]inuta pentru nunt`. Nu [tiu s` combine rochiile cu pantofii, cu accesoriile [i a[a mai departe. Mai mult, unele rochii nu sunt \n avantajul lor, fiind prea mulate sau prea largi. Nu [tiu s` se pun` \n valoare. De aceea, eu le propun o colaborare individual` \n ceea ce presupune alegerea ]inutei pentru nunt` sau alt eveniment special: o colaborare cu mine ca [i stilist.” Noul s`u proiect se nume[te AVANTINI CHIC. Ofer` rochii de mireas`, rochii de sear`, pantofi, accesorii, totul \ncununat cu serviciul s`u de consiliere gratuit`.
Stop to shop 19
tEEnagE hEartS
fenomenul
altfel “{coala trebuie s` urm`reasc` tot timpul ca tân`rul s` p`r`seasc` b`ncile ei nu ca specialist, ci ca o personalitate armonioas`.” – Albert Einstein
20 Stop to shop
d
e anul trecut, prima s`pt`m~n` din aprilie se nume[te “s`pt`m~na altfel”, care este practic o perioad` \n care nu se fac cursuri, dar \n fiecare zi se desf`[oar` c~te o activitate “distractiv` [i educativ`”. Bun! O idee excelent`, mai ales c` nu trebuie s` purt`m uniforma. Ceea ce \mi displace este c` mergem \n fiecare zi \n locuri diferite [i devine oarecum obositor. Plus c` mai avem [i problema ]inutei. Dac` nu se impune uniforma, toat` lumea vine \mbr`cat` extravagant, cu toate tricourile cu trupe pe care nu le ascult`, cu oj` pe unghii - \n cazul fetelor, cu toate br`]`rile, inelele [i colierele …a[a, ca s` fie cool. Eu, sincer, am purtat ni[te haine casual, dar ….vede]i, eu sunt ciudata societ`]ii. Mereu am fost. Nu m` integrez niciodat` \n
tEEnagE hEartS g`[tile de barfit [i a[a mai departe. Nu ascult ceea ce ascult` al]ii, nu citesc acelea[i c`r]i, nu fac acelea[i activit`]i. Eu stau doar acas` [i m` uit la filme. Dar, \n fine, s` v` povestesc ce am f`cut noi \n aceast` s`pt`m~n`. Luni am stat la [coal` [i am ilustrat o carte. Datorit` fabuloasei mele echipe de [ase, nu am terminat-o. I mean: 2 fete, 4 b`ie]i. M`car a fost oarecum distractiv. Mar]i am fost la Muzeul }`ranului Rom~n cu clasa B, diriginta noastr` [i a lor [i profesorul nostru de istorie. Urma s` vizit`m muzeul [i s` mergem la un atelier. Primii 14 la catalog au fost primii la atelier [i urm`torii 15, printre care m` aflam [i eu, au fost primii la muzeu. A fost interesant, ignor~nd obsesiva idee a celor de la B, [i nu numai, de a se b`ga \n fa]a tuturor [i de a se \mpinge. Asta e frumuse]ea vizitelor \n grup de c~te 30. {i, da!, am r`mas printre ultimii ca de obicei. Miercuri am fost cu diriginta noastr` la Muzeul de Art`, la galeriile de art` european` [i rom~neasc` modern`. La cea rom~neasc` a fost mult mai interesant dec~t la cea european` (prea multe nuduri [i picturi religioase). Joi am fost la minunatele studiouri Castel Film, tot cu cei de la B. A fost numai noroi [i nu mi-a pl`cut. Numai jocuri proste[ti filmate, la care po]i oric~nd s` te faci de r~s. {i nici studiourile nu erau a[a de \ngrijite. Urma s` mergem 2 ore prin p`durea Snagov, dar din cauza noroiului am fost la Muzeul Sportului. Un etaj plin de poze,
desene [i obiecte. Erau ni[te scaune [i m-am a[ezat acolo, al`turi de c~]iva colegi, [i am \nceput, as usual, s` facem glume. Bun… am ajuns la momentul la care vroiam s` ajung de la bun \ncept: ziua de vineri. Trebuia s` mergem \n parc, dar din cauza vremii am fost la cinema s` vedem filmul “Jack [i Uria[ii” 3D. |nainte, logic c` ne-am oprit la Mc pentru a 3-a oar` pe s`pt`m~na aia. Prima a fost mar]i pentru unii, miercuri pentru al]ii, vineri pentru to]i. {i, din nou, am fost cu clasa B. Treaba st` a[a: clasa B e a doua de englez`, dar sincer, ei nu prea [tiu englez`. Clasa noastr` (A-ul) nu se \mpac` cu ei, o clas` care se vrea cea mai bun` din [coal`. Bun. Am intrat la film, ne-am plictisit, s-a terminat [i am mai stat 20 de minute la mall. Fiecare a f`cut ce a vrut. Eu am fost cu o amic` la Starbucks, fiind fericit` p~n` la cer. Logic c` ne-a vazut X c` avem ceva de la Starbucks [i hop [i ea, c` doar nimeni nu poate s` fie mai cool ca ea. |n opinia mea, ar trebui s` mai \nve]e [i s` lase mofturile. Dar eu nu dau sfaturi bune cui nu trebuie, c` mai t~rziu se \nva]` cu ele. Am plecat de la mall cu to]ii [i am ajuns la scurt timp acas`. Am uitat s` men]ionez c` \n acea zi (vineri, 5 aprilie) se \mplineau 19 ani de la moartea lui Kurt Cobain. Urma s` se ]in` un concert numit “Tribute to Nirvana” la club Mojo din Centrul Vechi. {tiam de asta din martie de la unchiul meu, dar sincer nu credeam c` o s` m` duc. Dac` nu a[ fi mers, ratam cea mai tare
sear` din via]a mea . A venit unchiul meu s` ne ia, pe mine [i pe mama, s` mergem, ajung~nd acolo devreme. Cum spuneam: nu sunt genul de persoan` care s` stea numai pe afar`, sunt mai mult “copilul casei”. Dup` vreo or` jumate, s-a mai str~ns lume [i au \nceput s` c~nte. Trupa se nume[te Up To Eleven [i are 4 membrii. {i-au ales bine solistul, seam`n` [i c~nt` exact ca [i Kurt, doar c` e brunet. La \nceput am stat \n spate [i am filmat, dar am decis s` mergem \n fa]`. Acolo era alt` atmosfer` [i se auzea mult mai bine. |nc` de la \nceput s-a “bezmeticit” atmosfera, fiind c~teva persoane care d`deau din cap ca rockerii (p`i, you can’t blame, Nirvana e prea tare). {i nu putea s` lipseasc` cineva care s` se arunce pe mul]ime. La piesa “School”, a venit un tip, cu p`r lung [i brunet, care s-a aruncat [i s-a bezmeticit pe acolo. Ce pot s` spun? Era \n elementul lui. Pe la “Smells Like Teen Spirit” am \nceput [i eu s` m` bezmeticesc, dar \n rest am c~ntat \n orice filmare f`cut` de mama mea, iar uit~ndu-m` la alte film`ri m` bucur c` nu se auzea a[a de tare ca \n ale mele. La ultima melodie, la final, b`ie]ii au \nceput s` sar` [i s` se omoare \ntre ei. |n fine, am ajuns acas` pe la 23:30. A fost o sear` super [i o s`pt`m~n` divin` [i … altfel.
Anna B.
Stop to shop 21
FaShion architEcturE
Marc Bohan SAu ELEGAn}A CA PunTE DInTrE CLASIC {I MoDErn
|nc` din zilele sale de \nceput, ca ucenic al lui Molyneux, Bohan [i-a \nsu[it sim]ul practic [i a \nv`]at s` aprecieze poten]ialul excep]ional al materialelor luxoase, dar [i al hainelor care vin ca turnate pe corp. 22 Stop to shop
Marc Bohan, sub numele lui complet Roger Maurice Louis Bohan, s-a n`scut \n 1926. El a c~[tigat o valoroas` experien]` \n mod` de la mama sa care era modist`. A ob]inut un certificat \n art` [i filosofie la Liceul Lakanal din Paris. Apoi, \ntre anii 1945 – 1958, [i-a f`cut m~na lucr~nd pentru c~teva Case de renume din Paris, precum: Piguet, Edward Molyneux [i Jean Patou. |n aceast` perioad` el a creat [i pentru Madeleine de Rauch, dar a lucrat [i ca designer freelancer pentru o companie de haine din New York. |n 1958, s-a al`turat Casei Dior. La \nceput a fost director al diviziei din Londra, iar c~nd Yves Saint Laurent a fost \nrolat \n armat`, \n 1960, el a fost chemat la Paris, devenind Chief Designer [i Artistic Director. |n 1961, Bohan a prezentat silueta \ngust` al`turi de corsajele slim [i fustele
\nguste. Cele mai influente colec]ii le-a avut \n 1966, oferind crea]ii inspirate din filmul “Doctor Zhivago”: haine \mpodobite cu blan`, rochii r`sucite cu lungime medie [i cizme \nalte. |n 1989, dup` aproape 30 de ani, Marc Bohan a p`r`sit Casa Dior. Un an mai t~rziu a devenit Fashion Director la Norman Hartnell \n Londra, unde stilul lui sofisticat a revigorat o Cas` \mb`tr~nit`. Colaborarea a durat doi ani iar acum creeaz` doar sub numele propriu.
Femeia pe primul plan “Nu uita]i femeia”, cel mai folosit citat al lui Marc Bohan - dat revistei Vogue \n 1963, reprezint` chintesen]a \ntregii sale cariere. Marc Bohan a fost un designer de succes, iar crea]iile sale
FaShion architEcturE au fost mereu bazate pe formele femeii adulte [i pe nevoile clientelor, mai mult dec~t pe dorin]a de a [oca [i de a fi pe prima pagin` a revistelor de specialitate. |nc` din zilele sale de \nceput, ca ucenic al lui Molyneux, Bohan [i-a \nsu[it sim]ul practic [i a \nv`]at s` aprecieze poten]ialul excep]ional al materialelor luxoase, dar [i al hainelor care vin ca turnate pe corp. |nc`p`]~narea de a atinge perfec]iunea, aten]ia acordat` detaliilor (mai ales \n perioada anilor 1960 – 1970) [i o estetic` dezvoltat` au fost mereu fundamentul reputa]iei sale. El [i-a definitivat [i demonstrat calit`]ile de designer \n timpul colabor`rii cu Christian Dior, ob]in~nd totodat` [i reputa]ia la nivel interna]ional. A f`cut ca Dior s` r`m~n` \n fruntea modei. A mers pe principiul c` hainele trebuie s` fie purtabile, dar elegante. Astfel, a combinat inova]ia cu formele [i stilurile clasice, av~nd mare grij` ca trend-ul acelor vremuri s` fie [i el exprimat prin croial`. Bohan avea abilitatea de a facilita trecerea clien]ilor c`tre nou, c`tre trend-uri mai radicale, prin crea]ii care \mbinau cu grij` toate elementele de design. De exemplu, \n colec]ia din 1966 el a combinat rigoarea mini cu paltoanele lungi, promov~nd o schimbare gradual` a tivului \n detrimentul dictaturii modei \n aceast` privin]`. Munca lui se distingea tocmai prin dorin]a de a convinge [i a flata. Aten]ia sa fa]` de nevoile femeii l-a \mpiedicat s` \ncerce a le mula pe siluetele ti-
pizate sau s` uite c` \[i doresc a ar`ta mature [i elegante chiar dac` moda promova stilul tineresc \n anii 1960. Mai mult, \n ceea ce prive[te decorarea, Bohan era discret. Prefera printurile simple sau orice element discret care s` adauge un plus crea]iilor, nu s` le \ncarce. Lui Bohan nu \i era team` s` le spun` clientelor ce ar fi fost potrivit pentru ele [i ce nu, iar acestea \l iubeau pentru sinceritate. Cele bogate [i celebre i-au r`mas fidele chiar [i atunci c~nd s-a mutat de la o Cas` la alta. “Evening fashion” era punctul lui forte. Crea]iile aveau un sens clar al stilului care permitea materialelor luxoase [i detaliilor s` con-
fere str`lucire prin simplitatea formelor. |n munca din perioada Dior [i Norman Hartnell, dragostea lui Bohan pentru simplitate este evident`. La Hartnell a \nceput s` prezinte forme moderne, precum tunica de sear` unghiular`, din m`tase culoarea filde[ului, asortat` cu pantaloni, av~nd pe suprafa]a ei modele florale. Tot la Hartnell a revigorat stilul crea]iilor, atr`g~nd o clientel` t~n`r`, mai ales prin combinarea formelor cochete cu stilurile clasice. |ntr-un interviu acordat \n 1994, Bohan spunea: “Pentru mine, elegan]a este o m`sur`, este arta de a [ti c~t fr~u liber poate da cineva imagina]iei f`r` a dep`[i bariera clasicului”. Dac` ale sale costume erau cel mai inovator segment din munca sa, el a creat o balan]` \ntre t`ietura fashion a acestora [i liniile foarte bine definite [i izbitoare ale crea]iilor pentru sear`, care \ntruneau toate caracteristicile unui design elegant.
Perioada dior New York Times scria: “Casa de mod` Christian Dior trebuie s` \i acorde gloria din ultima perioad` unui designer francez de 34 ani, pe numele s`u Marc Bohan”. Dac` timp de al]i trei ani, acea “glorie din ultima perioad`” \i apar]inuse t~n`rului Yves-Saint Laurent, la momentul \n care anun]ul celebrei publica]ii a ap`rut \n 1960 Saint Laurent (24 de ani atunci) era plecat \n armat`. YSL fusese numit la
Stop to shop 23
FaShion architEcturE numai 22 de ani designer [ef al Casei Dior, devenind astfel cel mai t~n`r creator din lume. Era la trei ani dup` decesul lui Christian Dior. |ns`, chiar \nainte s` moar`, Dior l-a recrutat personal pe Bohan de la Casa Jean Patou. Bohan era mult mai matur, conservator, fiind comparat de editorul Vogue, Bettina Ballard, cu un bancher sau inginer. De fapt, Dior se pare c` l-a considerat pe Bohan drept planul de rezerv` \n cazul \n care Yves Saint-Laurent nu reu[ea s` fie ceea ce trebuia. P~n` la proba contrarie, Marc Bohan a fost trimis la Londra pentru a crea haine ready-to-wear. {i datorit` R`zboiului din Algeria, timpul ca planul de rezerv` s` fie pus \n aplicare a venit. Cu Saint-Laurent trimis la arme, Bohan preia fr~iele Dior. Cu at~t mai mult cu c~t r`zboiul \l afectase mental extrem de mult, Yves av~nd nevoie de recuperare medical`. Bohan [i-a asumat mantia Dior exact \n momentul \n care lumea haute couture \ncepuse s` se schimbe dramatic. Anii ‘60 au adus revolu]ia tinerelor femei care doreau s` discrediteze dictatura haute couture \n favoarea stilurilor variate, dezvolt~nd trend-ul noii genera]ii. Cutremurul emergent avea s` altereze permanent modul \n care haute couture era creat` [i perceput`. Colec]ia lui Saint Laurent, "Beatnik", influen]at` de stilul parizienilor boemi [i nu de cel al patronilor elitei, avea s` prezic` rela]ia emergent` dintre haute
24 Stop to shop
couture [i street fashion. Londra era cuibul street fashion, cu numeroase boutique-uri ce ofereau stiluri tinere[ti la pre]uri relativ ieftine. Tinerii creatori de mod` cu pu]in` experien]`, nu ca cei din haute couture, \[i deschideau magazine. Mary Quant's Bazaar a fost primul. Cunosc`tor a ceea ce se \nt~mpla \n Londra, Marc Bohan a c`l`torit \n cea mai nou` zon` fashion \n anul 1966. De[i impresionat, nu a fost [i convins. La \ntoarcerea \n Fran]a, el a f`cut o
remarc` ce indic` crezul s`u \n leg`tur` cu \nt~ietatea haute couture: “Munca unui creator de mod` este s` \mbrace femeia, s` o fac` s` fie elegant`… Clientele noastre nu pot s` poarte moda «youthquake» [i s` fie frumoase.” Cu toate acestea, Bohan nu a ignorat revolu]ia \ntru totul. Crea]iile sale arat` modul \n care haute couture a tradus un aspect al stilului “youthquake”: pielea la vedere. |n anii 1960, p`r]i din corp erau expuse: fuste mini care l`sau la vedere mare parte din pi-
cioare [i bluze transparente. Cand YSL s-a re\ntors \n lumea real`, i s-a oferit vechiul post al lui Bohan, cel de designer pentru divizia din Londra de readyto-wear. |ns` fusese suficient de umilit [i nu a putut s` accepte noua ofert` Dior. Bohan era deja pe culmea succesului. Preg`tise primul show pentru Dior, \n ianuarie 1961. Iar odat` prezentat` colec]ia, parc` aveau de-a face cu un pandemonium. Bohan \mprumutase din stilul ultimilor ani ai decadei 1920, renun]ase la linia taliei, evazase fustele, pe care lea \nfrumuse]at cu patrafire din blan` [i le-a dat maxim` str`lucire prin versiunea lui Dior de broderii [i accesorii din m`rgele. Audien]a a fost extaziat`. New York Times scria c` cei prezen]i la show “strigau, aplaudau, erau o gloat` g`l`gioas`”. Fusese un triumf total pentru designer-ul care \l \nlocuise pe YSL. |n timpul primei decade la Dior, Bohan [i-a c~[tigat reputa]ia de designer-ul care poate transforma moda pop \n haute couture, p`str~nd elegan]a f`r` a sacrifica spiritul t~n`r al hainelor. El a creat sub Dior multe rochii de bal [i de sear` foarte elegante, folosind materiale exotice. |n 1975 a g~ndit o \ntreag` colec]ie de rochii cu printuri inspirate din tablourile curentului Impresionist. Printre clientele sale s-a aflat [i Jacqueline Kennedy, so]ia pre[edintelui SUA John F. Kennedy. Marc Bohan este un nume important \n mod`, iar aportul s`u va d`inui pentru totdeauna. Roxana Bichi[
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Adina Buzatu: “Mocasinii cu talpa supradimensionat` sunt un must-have al noului sezon.” Magazinele TrEnDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro
Stop to shop 25
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Adina Buzatu: “Alege un sacou \n tonuri pastelate [i asorteaz`-l la piese vestimentare \n culori neutre.” Magazinele TrEnDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro
26 Stop to shop
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Adina Buzatu: “Mixurile de printuri sunt trendy! Dac` \]i este team` s` nu dai gre[, alege ca piesele s` aib` cel pu]in o nuan]` comun`.” Magazinele TrEnDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro
Stop to shop 27
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Adina Buzatu: “C`m`[ile cu gulere moi sunt cele mai indicate pentru ]inutele casual.” Magazinele TrEnDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro
28 Stop to shop
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Adina Buzatu: “Alegerea curelei \n aceea[i culoare cu pantofii nu mai este la mod`. Fii creativ!” Magazinele TrEnDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro
Stop to shop 29
nEwS From...
Cercei meli melo 34,99 ron
Agraf` meli melo 12,99 ron
Colier meli melo 39,99 ron
Br`]ar` meli melo 59,99 ron e[arfa meli melo 69,99 ron
Plic meli melo 149,99 ron
Geant` meli melo 109,99 ron
inel meli melo 29,99 ron
30 Stop to shop
Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.
Foto: Tina Genovia Obreja
SpEcial
Lucian Brum`, {ntre Pictur~ }i mod~
32 Stop to shop
Pictura este una dintre cele mai frumoase arte. |ntr-un tablou regse[ti trirea omului a crui pensul a dat na[tere imaginii. Indife rent ce oglinde[te ea, un lucru este fr de tgad: con]ine sufletul artistului expus \n esen] pur. Lucian Brum apar]ine noii genera]ii de pictori. Lucr rile lui transmit mesaje multiple [i profunde nu doar da torit perfec]iunii [i frumuse]ii lor, ci mai ales naturale]ii cu care Lucian “vor be[te” prin culoare. Are ca personaj central femeia. {i, privindu-i opera, pare c femeia lui este mai frumoas ca oricnd.
SpEcial
T
alentul [i l-a descoperit din copil`rie, mo[tenindu-l de la bunicul s`u. La 9 ani a intrat sub aripa lui Dionisie Gradu, profesor la [coala de art` “Nicolae Tonitza” din B~rlad. La 14 ani i se recunoa[te valoarea, c~[tig~nd locul \nt~i la un concurs interna]ional de pictur`. Lucr`rile lui se afl` \n colec]ii private din Germania, Fran]a, Statele Unite, Austria, Rom~nia.
fuziunea dintre mod` [i pictur` Pu]ini [tiu c` Lucian a ales s` studieze nu doar pictura ci [i istoria costumelor. |ntrebat de ce a
optat [i pentru acest domeniu, Lucian spune c` a f`cut-o din pasiune, av~nd speran]a de a aprofunda atunci c~nd timpul \i va permite. Iube[te moda [i crede c` exist` o leg`tur` \ntre ea [i pictur`. “Moda a avut dintotdeauna o influen]` asupra oamenilor. Desigur c` aceast` influen]` se r`sfrânge [i asupra muncii mele. Îmi place s` fiu la curent cu nout`]ile din domeniu, mai ales c` în picturile mele folosesc linii, forme, culori. Toate aceste elemente se reg`sesc [i-n mod` [i cu prec`dere moda s-a inspirat dintotdeauna din crea]iile marilor pictori. Elemente din Impresionism
reg`sim la casa de mod` Roberto Cavalli, Simbolism – Jean Paul Gaultier [i expresionism abstract la alte case mari de mod`. A[adar, este o fuziune perfect` între mod` [i pictur`”, explic` Lucian. |ntrebat ce figur` emblematic` din istoria modei l-a marcat, Lucian r`spunde instant: Coco Chanel. “M`rturisesc c` întotdeauna m-a fascinat prin originalitatea [i prin curajul s`u. O femeie puternic`, hot`rât`, sigur` pe ea. Coco Chanel a [tiut s` se foloseasc` de mintea [i de talentul ei pentru a deveni o femeie de afaceri [i pentru a ob]ine ce [i-a dorit: un imperiu al modei. Cu siguran]`, este o femeie care va
Foto: Tina Genovia Obreja
Stop to shop 33
r`mâne în istoria modei [i un exemplu pentru noi to]i.”. Lucian crede c` \n via]` nu trebuie s` spui “niciodat`”. Motiv pentru care nu exclude ca, la un moment dat, s` treac` de partea designer-ilor de mod`. “|n trecut am avut o colaborare cu un designer vestimentar, am creat tricouri personalizate prin pictur` manual`. Mai mult decât atât, fac schi]e cu ]inute care pot fi transformate în crea]ii vestimentare, deci nu sunt str`in de acest domeniu. În plus, în curând voi lega o nou` colaborare în aceast` direc]ie. Cu toate acestea, pictura r`mâne domeniul în care m` dedic cu totul, prima [i cea mai mare iubire a mea”, poveste[te pictorul. C~t despre influen]a pe care o are \n prezent fashion-ul \n societate, artistul Lucian Brum` rezum` simplu: “Desigur c` o percep în felul meu, dar cu siguran]` exist` o conexiune între mod` [i societate. Con[tien]i sau nu, transmitem un mesaj prin hainele pe care le purt`m, comunic`m vizual. Astfel, îmbr`c`mintea noastr` spune ceva despre noi. Po]i afla foarte multe lucruri despre un om, la o prim` vedere. De aceea, se spune c` prima impresie conteaz`. Îns`, este nevoie de mai mult ca s` surprinzi omul în complexitatea sa.”
Stil propriu Lucian Brum` este un iubitor al nout`]ii \n materie de fashion, \ns` pune accent pe originalitate [i stil propriu. “Îmi place s` cred c` am ajuns s`-mi formez un stil
34 Stop to shop
Foto: Tina Genovia Obreja
SpEcial
“M` inspir` femeia prin armonia formelor ei, prin prezen]a [i prin sensibilitatea ei. Pe pânzele mele, femeia dobânde[te frumuse]ea natural`.”
personal. M` îmbrac a[a cum simt [i cum consider eu c` îmi st` bine. Sunt deschis c`tre noutate, îns` nu-mi ghidez via]a sau deciziile în func]ie de ce este la mod`, neap`rat. Important este s` te sim]i bine în hainele pe care le por]i [i atunci cu siguran]` se va vedea acest lucru.” Nu este adeptul unui stil în mod special. “De cele mai multe ori, m` îmbrac smart casual, îmbin confortul pe care ]i-l ofer` o pereche de blugi cu elegan]a dat` de c`ma[a înso]it` de un sacou [i o pereche de pantofi. A[ putea spune c` m` reg`sesc în stilul
SpEcial \[i defineasc` munca. “Prefer s` las pânzele s` vorbeasc`, ele îmi definesc viziunea [i munca în general. Cred c`, în aceea[i m`sur`, munca este cea care m` define[te pe mine. Nu [tiu s` func]ionez altfel.”
vestimentar minimalist cu croieli cât mai simple [i linii drepte. Elegan]` prin simplitate, ca s` sintetizez”, conchide el.
Artist, pictor de succes, b`rbat – unul [i acela[i
femeia – personaj principal
Foto: Tina Genovia Obreja
Foto: Tina Genovia Obreja
Lucian nu crede \n puterea sintagmelor care definesc arti[tii. Nu consider` c` exist` un “Lucian Brum` – artistul”, “Lucian Brum` – b`rbatul” [i “Lucian Brum` – pictorul de succes”. “Eu sunt unul [i acela[i.”. Mai mult, modestia \l caracterizeaz` [i, \n ciuda succesului pe care \l are - mai ales pe plan interna]ional, el ne spune: “Cât despre Lucian Brum` – pictorul de succes, este un drum lung de parcurs, a[a c` trebuie s` o lu`m treptat. Cât` vreme munca mea este apreciat` [i oamenii vor iubi pictura, arta [i frumosul, eu sunt mul]umit.” De asemenea, nu \i place s`
“Îmi place s` cred c` am ajuns s`-mi formez un stil personal. M` îmbrac a[a cum simt [i cum consider eu c` îmi st` bine.”
Cuv~ntul-cheie al tablourilor lui Lucian Brum` este femeia. Iar r`spunsul artistului la \ntrebarea “de ce” este mai mult dec~t senza]ional. “Femeia este cea mai frumoas` f`ptur`, este cea care d`ruie[te via]`, care îndrum` [i formeaz` oameni. Nu a[ avea cum s` nu m` raportez la prezen]ele feminine din via]a noastr`. Frumuse]e, gra]ie [i armonie, toate aceste elemente care întruchipeaz` femeia încerc s` le redau cât mai fidel în lucr`rile mele. M` inspir` femeia prin armonia formelor ei, prin prezen]a [i prin sensibilitatea ei. Pe pânzele mele, femeia dobânde[te frumuse]ea natural`.” Pictorului Lucian Brum` nu \i place s` se limiteze atunci c~nd vine vorba de sursele de inspira]ie. Le g`se[te \n tot ceea ce \l \nconjoar`. “Îmi place s` descop`r ceva nou în fiecare zi [i chiar reu[esc s` fac acest lucru. O alt` pasiune de-a mea sunt c`l`toriile, astfel c` este întotdeauna un bun prilej de a lua contact cu lumi noi, de a lua pulsul altor societ`]i [i tipologii de oameni, iar asta m` ajut` foarte mult.”, spune el, concluzion~nd \n cel mai frumos mod posibil: “Cel mai mult m` inspir` via]a.”(R.B.)
Stop to shop 35
FaShion nEwS
l
Geanta
orchard de la Burberry
36 Stop to shop
ansat` \n colec]ia de toamn`-iarn` Burberry Prorsum 2012, geanta Orchard [i-a c~[tigat rapid popularitatea, devenind “IT bag”ul celebrului brand britanic. |n mai pu]in de un an, ea a fost reinterpretat`, \n diferite m`rimi, materiale [i nuan]e. Este cunoscut faptul c` la succesul unei colec]ii sau al unui brand contribuie foarte mult [i celebrit`]ile care devin fan. |n cazul Orchard Bag, Emma Stone, Freida Pinto, Rosie Huntington Whiteley, Sarah Jessica Parker sau Blake Lively le prefer` at~t la ]inutele elegante, c~t [i la ]inutele relaxate, compuse din jeans [i tricou. Modelele clasice, structurate, de mari dimensiuni eman` distinc]ie, \n varianta de ecosez din jacard, inser]ii din piele de aligator [i detalii metalice. Cele medii sunt o “expresie” a luxului discret, atunci c~nd sunt realizate din piele de piton sau din antilop`, \n timp ce gen]ile mini arat` “delicios” \n nuan]e de turcoaz, oranj sau fucsia din piele sau din clasicul material textil, ecosez. |nc`p`toare [i versatil`, geanta Orchard de la Burberry \mbin` stilul englezesc “countryside” cu cel londonez “urban chic”, fiind un accesoriu pe care \l po]i purta toat` ziua. Forma clasic` [i materialele de cea mai bun` calitate transform` geanta Orchard de la Burberry \ntr-o adev`rat` investi]ie! Text: Carmen Cristea Foto: Burberry
FaShion nEwS
Kate Bosworth - Los Angeles 2012
Emma Stone - New York 2012
Jennifer Lawrence - New York 2013
trench-ul
Burberry {i tu po]i fi o vedet` de hollywood
P
Gabriella Wilde purtď nd un trench Burberry
38 Stop to shop
rim`vara este anotimpul perfect pentru a purta trench-uri. C~nd vremea este capricioas`, bate v~ntul, cad stropi de ploaie, apoi iese soarele, trench-ul reprezint` o pies` vestimentar` ideal`. |nc` din 1856, de la inventarea gabardinei de c`tre Thomas Burberry, celebra cas` de mod` britanic` a avut un aport semnificativ \n transformarea
acestei piese utilitare \ntr-un obiect vestimentar de referin]` din garderoba noastr`. De[i trench-ul a evoluat \n ton cu tendin]ele modei [i a beneficiat de mici modific`ri, el [i-a p`strat de-a lungul timpului linia de baz`. |n prezent, acesta poate fi g`sit \ntr-o serie variat` de nuan]e, croieli sau texturi care \]i ofer` posibilit`]i nelimitate de combinare.
FaShion nEwS
Naomi Watts - New York 2012
Amanda Seyfried - Hollywood 2012
Arat` „cool” \ntr-o ]inut` confortabil`, accesorizat` cu o umbrel` cadrilat` [i cizme din cauciuc sau, dimpotriv`, este foarte elegant \ntr-un outfit compus dintr-o rochie diafan` [i pantofi cu toc. Totul ]ine de imagina]ie. Dac` adaug`m \n aceast` ecua]ie [i o surs` inepuizabil` de inspira]ie - vedetele de la Hollywood, totul se simplific`! C~[tig`toarea unui premiu Oscar pentru „Les Miserables”, Anne Hathaway a fost surprins` de paparazzi, pe aeroportul JFK din New York, \ntr-un trench albastru \nchis de la Burberry, pe care l-a accesorizat cu o e[arf` cadrilat`, „rain boots” [i ochelari supradimensiona]i.
Rosie Huntignton-Whiteley
Prezent` la show-ul de lansa re al colec]iei de toamn`iarn`, Burberry Prorsum 2013, actri]a de origine francez`, Melanie Laurent a preferat un trench din satin \ntr-o nuan]` de c`r`miziu, pe care l-a purtat cu pantofi gri, cu platform`, Burberry. Jessica Chastain este o alt` actri]` \ndr`gostit` de aceste piese vestimentare nemuritoare. Ea a fost surprins`, chiar la \nceputul lunii martie, la Paris, purt~nd un trench clasic, peste o rochie corai-aprins. Ea de]ine o adev`rat` colec]ie de trenchuri Burberry \n nuan]e variate de gri, violet sau bej. Modelul [i actri]a de origine britanic`, Gabriella Wilde, a fost
Madonna - Paris 2012
printre primele vedete care au purtat un trench \ntr-o nuan]` metalizat` de violet, prezent \n colec]ia de prim`var`-var` 2013. Pielea a fost materialul preferat al lui Jennifer Lawrence, care a optat pentru un trench ne gru, \n timp ce se \ndrepta c` tre platourile de filmare CBS, unde a fost invitat` la emi siunea „Late Show” cu David Letterman. Amanda Seyfried, Naomi Watts, Madonna, Emma Stone, Kate Bosworth sau Rosie Huntington Whiteley sunt alte vedete care ador` clasicele trench-uri Burberry. Text: Vladimir Popa Foto: Burberry
Stop to shop 39
FaShion nEwS
din vitrinele |
lAfAyette acum [n rom@nia
42 Stop to shop
n urma selec]iei \n proiectul "Paris Capitale de la CrĂŠation", colec]ia prim`var`-var` 2013 a brand-ului NUE 19.04 a putut fi admirat` la \nceputul acestui an \n vitrinele galeriilor Lafayette Haussmann iar Danza Boutique o prezint` acum [i \n Rom~nia. NUE 19.04 a fost lansat de c`tre designer-ul francez Cyril Pailot. Crea]iile acestuia scot la iveal` o rela]ie virtuoas` cu materialele [i cu felul \n care ele trebuie s` se contopeasc` cu trupul. Este un amestec de fluiditate [i de rigurozitate \n care fuziunea culorilor [i contrastul pe care ele \l ofer` sunt ca un melanj \ntre asprime [i delicate]e. Text: Carmen Cristea Foto: Danza Boutique
FaShion nEwS
nuE 19.04 este un brand senzual, obraznic, rock dar delicat ale c`rui colec]ii \mbin` fluiditatea [i transparen]a unor materiale precum [ifonul de m`tase sau bumbacul extrafin cu piele [i denim cu aspect uzat.
Stop to shop 43
SpEcial
Confesiunea
un ui
Artist
44 Stop to shop
Marian Vasilescu este un nume nou pe scena muzical. |l cunoa[te]i datorit emisiunii Vocea Romniei, unde a fost elevul lui Smiley. Are doar 21 de ani, \ns talentul [i carisma nu \i lispesc. Pe lng muzic, artistului \i place s cocheteze cu televiziunea [i radio-ul. La ora actual sus]ine concerte live, prezint diferite evenimente publice, baluri [i este MC \n diferite loca]ii din ]ar. Stop To Shop l-a invitat pe Marian s \mprt[easc gndurile sale despre rolul modei \n succesul artistic. Cu att mai mult cu ct a fcut parte dintr-un show de anvergur, unde a lucrat cu speciali[ti [i a avut multe de \nv]at.
SpEcial rEport Simbioza artist – mod` Prin toate apari]iile sale, Marian demonstreaz` c` acord` mare aten]ie look-ului s`u. Este \n trend, \ns` [i-a creat un stil propriu. De mic a avut o rela]ie bun` cu moda. “Mi-au pl`cut tot timpul ]inutele mai clasice, dar, \n acela[i timp, colorate. Sunt un perfec]ionist (n`scut \n zodia Fecioarei), mi-a pl`cut tot timpul s` am hainele la dung` [i s` le asortez cum [tiam mai bine. Asta se \nt~mpla atunci, fiind influen]at [i de mama totodat`. Acum am ajuns la concluzia c` o ]inut` simpl` te scoate mereu din \ncurc`turi [i nu ri[ti deloc s` fii pus la zid: “bine \mbr`cat” sau “prost \mbr`cat”, spune Marian. Mai mult, este de p`rere c` fashion-ul ocup` pozi]ii de interes diferite \n via]a unui artist. “Depinde foarte mult ce fel de artist e[ti, ce caracter ai, care este felul t`u, ce muzic` interpretezi”. Consider` \ns` c` \ntotdeauna momentul artistic trebuie s` fie \n rela]ie perfect` cu vestimenta]ia. |n ceea ce \i prive[te pe arti[tii care sunt deja ICON-uri, Marian Vasilescu consider` c` moda trebuie s` dicteze. “Desigur, [i pentru cei care sunt la \nceput, dac` urm`resc s` devin` ICON-uri, trebuie s` aib` mare grij`. Eu cred c` \n ceea ce m` prive[te trebuie s` ies \n eviden]` cu talentul [i carisma”, adaug` artistul. |ntrebat cum \[i alege ]inutele de scen`, c~nt`re]ul spune c`, \n general, \i place ca atunci c~nd
performeaz` s` se simt` comod. “Hainele foarte clasice, sacourile, c`m`[ile cu papion m` incomodeaz` pu]in. Stau mai tot timpul drept [i, la pu]in timp dup` ce ajung la event, \ncep s` am dureri de spate, s` m` simt ca un robo]el, s` m` mi[c foarte pu]in. |n general, aleg tricoul, blugii sau un pantalon mai casual, ghete sau un pantof mai comod, vesta peste tricou sau c`m`[i, dar pu]in mai l`rgu]e - s` m` pot sim]i comod, s` pot respira”, explic` el. Bine\n]eles c` la evenimentele unde e un must ]inuta clasic` [i
“Depinde foarte mult ce fel de artist e[ti, ce caracter ai, care este felul t`u, ce muzic` interpretezi.” Marian Vasilescu
casual, respect` dress code-ul [i nu dezam`ge[te!
Stilul Florin dobre Marian are [i designeri prefera]i. “|mi place foarte mult ce creaz` George Hojbota, {tefan Musc` [i Florin Dobre. Preferatul este Florin Dobre. Ador stilul `sta mai nebun, cu culori multe, piele, capse, ]inte…”. Mai mult, el ne-a dezv`luit c` a facut parte dintr-un show de mod` [i a c~ntat \n stilul Victoria’s Secret. “Modelele prezentau [i eu eram cu ele pe scen` [i c~ntam. L-am luat drept exemplu pe Justin Timberlake, a[a cum a f`cut [i el \ntr-un show Victoria’s. Dar a[ mai face asta [i a[ veni cu idei: eu [i band-ul s` c~nt`m undeva desupra scenei iar modele s` defileze. Sunt sigur c` o s`-l pun \n aplicare \n cur~nd ”. Text: Roxana Bichi[ Foto: Oana Mihoc
FaShion StylE
rochie de sear`, tip siren`, din tafta [i tul, spatele fiind \mbr`cat \n nasturi (1500 lei) Fotograf: Tiberiu Arsene Model: roxana T`nase Colec]ia “Femme fatale� by Georgiana Ioni]` www.gi-georgianaionita.ro 46 Stop to shop
FaShion StylE
rochie de sear` din tul, accesorizat` cu 150 de pietre cusute (1700 lei) Fotograf: Andreea Iancu Model: Carmen Popa Colec]ia “Femme fatale� by Georgiana Ioni]` www.gi-georgianaionita.ro Stop to shop 47
FaShion StylE
rochie de sear`, tip siren`, din tafta, corset deta[abil (1450 lei) Fotograf: Andreea retinschi Colec]ia “Femme fatale� by Georgiana Ioni]` www.gi-georgianaionita.ro 48 Stop to shop
FaShion StylE
rochie de sear`, din voal, accesorizat` cu dantel` brodat` (1700 lei) Fotograf: Tiberiu Arsene Model: roxana T`nase Colec]ia “Femme fatale� by Georgiana Ioni]` www.gi-georgianaionita.ro 50 Stop to shop
FaShion StylE
rochie de sear` din voal [i corset cu dantel` brodat` (1500 lei) Fotograf: Andreea Iancu Model: Andreea retinschi Colec]ia “Femme fatale� by Georgiana Ioni]` www.gi-georgianaionita.ro Stop to shop 51
FaShion StylE
rochie de sear` din dantel` brodat` [i voal fin (1300 lei) Fotograf: Andreea Iancu Model: Alexandra Popescu Colec]ia “Femme fatale” by Georgiana Ioni]` www.gi-georgianaionita.ro 52 Stop to shop
FaShion StylE Mireasa colec]iei: voaluri, dantel` brodat` [i tul (2000 lei) Fotograf: Andreea Iancu Model: Elena Ioni]` Colec]ia “Femme fatale� by Georgiana Ioni]` www.gi-georgianaionita.ro
54 Stop to shop
FaShion StylE
rochie de sear` din tul, cu dantel` brodat` [i tafta (1500 lei) Fotograf: Andreea Iancu Model: Ioana Ioni]` Colec]ia “Femme fatale” by Georgiana Ioni]` www.gi-georgianaionita.ro Stop to shop 55
FaShion StylE rochie de sear` din voal, accesorizat` la mâneci [i talie cu pietre oglind` (1150 lei) Fotograf: Andreea Iancu, Model: roxana T`nase Colec]ia “Femme fatale” by Georgiana Ioni]` www.gi-georgianaionita.ro
56 Stop to shop
BEauty Shop
Stop to shop 57
40Body
BEauty Shop
lei
The p Sho
BrAzIL nuT BoDy BuTTEr
VITA M Coo In E CrE L BB AM
63Body lei
HonEy BronzE SHIMMEr LIP BALM
The p Sho
32Body
56Body lei
lei
BrAzIL nuT SHoWEr CrEAM
The p Sho
The p Sho
HonEy BronzE BronzInG PoWDEr BrAz I L nu EAu T ToILE DE TTE
66Body lei
The p Sho
B
nuT BrAzIL oIL yInG EAuTIF
HonEy BronzE SHIMMErInG Dry oIL
89Body lei
The p Sho
lei
The p Sho
57Body lei
The p Sho
31Body lei
The p Sho
BrAzIL nuT BoDy SCruB
TEA TrEE CooL & CrEAMy WASH 58 Stop to shop
55Body
66Body lei
The p Sho
BEauty Shop un MATIn Au JArDIn Lapte pentru corp L`cr`mioare
11R0ocher lei
(Flacon 200 ml)
Yves
8,9Rocher lei
28Rocher lei
Yves
Yves
JArDInS Du MonDE Gel de du[ Grepfrut din Florida
(Flacon 200 ml)
G
Au un MATIn JArDIn [ Gel de du re a L`cr`mio l)
11R0ocher lei
Yves
r CEu E n I M nSIV InTE elulitic ) ti-c 0 ml el an con 15 (Fla
MInCEur InTEnSIVE Lo]iune pentru tonifierea coapselor
m (Flacon 200
82Rocher
(Flacon 150 ml)
lei
Yves
15Rocher lei
Yves
MInCEur InTEnSIVE pentru remodelarea abdomenului [i feselor
(Flacon 150 ml)
11R0ocher lei
Yves
un MATIn Au JArDIn Ap` de toalet` L`cr`mioare
(Vaporizator 100 ml)
Stop to shop 59
SpEcial
România dAnseAz~
60 Stop to shop
Cel mai fresh format de televiziune dedicat dansului este la Antena 1. Romnii care [tiu s fac show, ador s danseze [i, mai ales, au visat s fie vzu]i de o ]ar întreag sunt urmri]i la Antena 1, \n fiecare duminic de la 20.30. Premiul este pe msura talentului, concuren]ii care ajung în final intrnd în cursa pentru 50.000 de Euro.
SpEcial “România Danseaz`” este talent-show-ul la care particip` oameni obi[nui]i, indiferent de vârst` [i pasiona]i de orice stil de dans. Show-ul de dans al Antenei 1 are la baz` formatul “Got To Dance”, program lansat în 2009 în Marea Britanie, care a ajuns deja la sezonul 4. Succesul acestui talent–show se bazeaz` pe emo]ii, senza]ii, tr`iri - toate transmise de oameni obi[nui]i prin intermediul dansului. Juriul este format din Mihai Bendeac, CRBL [i prim-balerina Monica Petric`. Misiunea lor este aceea de a recunoa[te talentele prezente în concurs, a le evalua [i promova în semifinale [i apoi în finale. Prezentatorul emisiunii este Jorge. Dac` CRBL [i Monica Petric` jurizeaz` strict din punctul de vedere al coregrafiei, ritmului, muzicii [i al stilului, Mihai Ben-
deac \[i asum` rolul spectatorului avizat. “Eram s`tul s` v`d concuren]i care aveau câte un s`rut în coregrafie [i se pref`ceau. Detest neasumarea gesturilor pe scen`. Mai bine nu-l faci, decât s`-l faci pe jum`tate. Nu m` intereseaz` reac]iile, audien]ele sau ce se va întâmpla. M-am sim]it minunat. Am v`zut frumuse]e uman`, am râs, am plâns, m-am enervat, am tr`it. Mul]umesc, România Danseaz`!”, spune Mihai Bendeac. “Este un show despre care spun cu mâna pe inim` c` merit`
Juriul este format din Mihai Bendeac, CrBL [i prim-balerina Monica Petric`.
s` fie urm`rit. Sunt un tip corect, în timpul audi]iilor am evaluat astfel încât s` fiu sigur c` nu voi avea umbre de îndoial` dup` ce concursul se va fi încheiat. S-au prezentat peste 5000 de persoane la acest concurs, sunt absolut sigur c`, la final, cel mai bun va fi declarat câ[tig`tor, asta [i pentru c` sunt numele noastre, ale jura]ilor, în joc”, completeaz` CRBL. Monica Petric` ne-a dezv`luit: “Am avut o mare team`, atunci când am acceptat s` fac parte din juriu, s` nu fiu prea drastic`. Sunt pasionat` de dans dintotdeauna, mi-am dedicat via]a lui, chiar [i f`r` s` vreau, ochiul meu este atent la cele mai mici detalii, observ erori. În acela[i timp, îns`, pot s` recunosc un talent, chiar dac` nu este foarte cizelat, de la o simplă mi[care a mâinii, o figur` de dans, o improviza]ie. Cred c` noi trei, jura]ii, ne-am completat unul pe cel`lalt, avem personalit`]i diferite, ceea ce este extraordinar pentru acest show.” Pentru Jorge, prezentatorul show-ului, România danseaz` “vorbe[te despre ambi]ie, ]eluri mari, perseveren]` [i include toate caracteristicile unui campion. Prin aceast` emisiune, oamenii pot ajunge s` se autodep`[easc`, pentru a-[i atinge idealul. M-au impresionat concuren]ii care au venit cu dorin]a extraordinar` de a reu[i, indiferent de starea lor de s`n`tate, de greut`]ile prin care au trecut, situa]ia material` precar` sau preg`tirea profesional`. Au participat [i oameni în
Stop to shop 61
SpEcial scaunul cu rotile sau cu deficien]e de auz, a c`ror dorin]` de a reu[i era pur [i simplu extraordinar`”.
Bijuterii de peste 80.000 de lei [i rochii de hollywood Monica Petric` impresioneaz` la fiecare apari]ie cu gra]ia [i elegan]a sa. Pentru show, ea a optat pentru serviciile „Regelui Diamantelor” – Laz`r Marcovici. Sophia Loren, Gina Lolobrigida sau Heidi Klum sunt doar câteva dintre numele cunoscute care i-au purtat crea]iile. Piesa de rezisten]` a colec]iei “Back to Nature” este un set care are peste 250 de carate [i cost` 150.000 de euro. Monica a optat pentru un pandant în form` de inim`, o bijuterie realizat` manual, doar din diamante în culoarea cognacului, o crea]ie din colec]ia Gianni Lazzaro, la originea c`ruia st` românul Laz`r Marcovici. Supranumit [i „Regele Diamantelor”, Marcovici face parte din top 10 bijutieri ai lumii. Compania lui (Casa Sabion) este singura cas` de bijuterii din România care comercializeaz` aceste bijuterii în România. Pre]ul acestui colier este de 12.500 de euro. Monica a mai purtat un colier din aur galben, cu safire [i rubine, realizat manual, cu un pre] care dep`[e[te 4.000 de euro. La capitolul vestimenta]ie, gra]ioasa jurat` colaboreaz` cu cel mai în vog` stilist al momentului – Lucia Maria Hohan. De[i p`[e[te rar în lumina reflectoarelor, crea]iile sale sunt purtate pe covorul ro[u de divele de
62 Stop to shop
la Hollywood. Jennifer Lopez, Nicole Scherzinger sau Selena Gomez sunt doar câteva din vedetele care i-au îmbr`cat rochiile. Lucia Maria Hohan este unul dintre tinerii stili[ti care se poate l`uda cu un impresionant palmares.
Momente inedite Dincolo de concuren]i [i ale lor presta]ii scenice, show-ul are sare [i piper [i datorit` implic`rii active a juriului: aprecieri, critici, momente haiose, p~n` la controverse \ntre jura]i. Unul dintre momentele care a creat controverse puternice între cei trei a fost oferit de Bogdan [i Mihai, doi fra]i care au concurat separat în supershowul de la Antena 1, fiecare abordând un stil de dans diferit. În urma momentelor prezentate la preselec]ii, li s-a f`cut o propunere care a creat o reac]ie puternic` din
partea Monic`i. O fire foarte calm` [i diplomat`, jurata [i-a surprins colegii cu un r`spuns vulcanic [i foarte vehement. Mihai [i Bogdan au uimit juriul nu numai prin dansul lor, ci [i prin leg`tura profund` greu de descris în cuvinte. Via]a lor a fost marcat` de abandonul mamei, care, dup` divor], nu s-a mai interesat de ei, tat`l fiind cel care a reu[it s`-i direc]ioneze pe drumul cel bun, îns` cu foarte multe sacrificii. Cei doi au re[uit s` construiasc` o rela]ie minunat` între ei [i au înv`]at s` se reg`seasc` în dans. Stilurile practicate de ei sunt foarte diferite, dans contemporan [i street dance, la fel ca [i personalit`]ile lor. Cu dansul au venit îns` [i alte probleme, pe care fra]ii par s` le treac` cu vederea. Fac parte din riscurile alegerii lor de a dansa. “Am o deplasare de 5 cm la încheietur`, ambele oase rupte,
SpEcial
clavicula scoas`, dou` oase fisurate, gamba sl`bit`”, a m`rturisit Mihai, fratele mai mic, practicant de streetdance. “Mih`i]` fugea de acas`, îmi spunea c` merge la fotbal [i-mi venea ba cu mâna rupt`, ba cu capul spart”, a povestit tat`l. La România Danseaz`, Mihai a primit toat` sus]inerea de care avea nevoie de la fratele mai mare, pe care Mihai Bendeac l-a chemat chiar pe locul s`u pentru a vedea cât mai bine spectacolul. Dup` ce [i-a încheiat dansul, fratele mai mic a avut îns` parte de o surpriz` de propor]ii, CRBL propunându-le s` danseze împreun`, eventual s` g`seasc` o formul` pentru a combina ambele stiluri de dans. “Eu a[ vedea num`rul cu amândoi pe scen`. Ar fi senza]ional din punctul meu de vedere!”,
a spus CRBL, sus]inut de Mihai Bendeac care a completat: “Este o propunere. Ave]i din acest moment 30 de secunde s` v` gândi]i. Pute]i s` v` duce]i în spate [i s` v` gândi]i”. Reac]ia Monic`i a fost vehement`, jurata purtând o dicu]ie îndelung` cu CRBL. “Nu trebuie s` le condi]ion`m lucrul acesta. N-o s` ias` nimic, crede-m`! Nu au timp. El este pe zona de contemporan. Nu are nicio treab` cu street dance-ul. O s` fie unul h`is [i altul cea! Tu i-ai luat [ansa copilului `sta s` ia marele premiu!”, i-a spus Monica lui CRBL, iar discu]ia a continuat, fiecare jurat sus]inându-[i cu t`rie punctul de vedere. Din categoria momentelor haioase, CRBL [i Bendeac au ales s` danseze la bar`! Dup` ce un concurent [i-a f`cut num`rul... la bar`, b`ie]ii au profitat [i, în pauz`, au încercat [i ei ni[te scheme.
telespectatorilor acestui program, cel mai mare procent la nivelul segmentelor tinere îl înregistreaz` categoriile: 25-34 ani (20.0%) [i 35-44 ani (17.2%). |n privin]a studiilor, publicul este de]in`tor de studii medii [i superioare. Bucure[tiul [i ora[ele cu peste 200.000 locuitori sunt zonele în care telespectatorii au fost în cea mai mare m`sur` atra[i de programul Antenei 1. Ora[ele cu pân` în 30.000 locuitori r`mân în continuare al`turi de Antena 1. Din totalul telespectatorilor din mediul urban care au vizionat programul România Danseaz`, un procent de 21.7% provine din ora[ele mici. R`m~ne de v`zut \n cadrul finalei din data de 19 mai cine va c~[tiga prima edi]ie a Rom~nia Danseaz`. Text: Vladimir Popa & Carmen Cristea Foto: Antena 1
lider de audien]` România Danseaz` conduce clasamentul de audien]` pe toate categoriile de public, \nregistr~nd aproximativ 3 milioane de români la fiecare edi]ie. Supershowul de la Antena 1 s-a impus deta[at lider de pia]` la nivelul tuturor categoriilor de public: all urban, na]ional, 18-49 Urban, 18+ urban [i 15-54 urban, reu[ind s` ajung` în inimile a milioane de telespectatori. România Danseaz` a atras în fa]a micilor ecrane un public tân`r, preponderent feminin. Dac` ne raport`m la vârsta
Stop to shop 63
lEc}ia dE kEmpo
ora de
KemPo „Arta luptei totale” cere sacrificii. }i anonimat.
64 Stop to shop
De[i la nivel interna]ional Federa]ia Romn de Kempo are cele mai mari performan]e [i cele mai multe medalii, pe lupttorii de Kempo MMA nu o s-i vedem prea curnd pe prima pagin a ziarelor alturi de fotbali[ti, pentru c nu au rela]ii bune nici cu lumea monden, nici cu via]a de noapte, nici cu alcoolul.
lEc}ia dE kEmpo
C
~nd vine vorba de cel mai mediatizat sport de lupt` din Rom~nia, pre[edintele uneia dintre cele mai merituoase federa]ii rom~ne[ti, Amatto Zaharia, nu este un microbist, ci un analist foarte realist: „Un fotbalist din cea mai slab` divizie c~[tig` cu mult mai bine dec~t un campion mondial de Kempo sau din alte sporturi de contact. Am \nt~lnit mul]i oameni care \mi spun: Voi, sportivii, sunte]i plini de bani. Pentru c` media promoveaz` toate excentricit`]ile fotbali[tilor, \n mentalul colectiv, se face aceast` conexiune \ntre sportivii din toate sporturile [i fotbali[ti, ceea ce este total gre[it. |n fotbal, cancanul primeaz` \n locul performan]ei [i, din p`cate, mass media promoveaz` cancanul pentru c` se vinde mai bine. N-o s` vede]i niciodat` pe prima pagin` faptul c` Federa]ia
Rom~n` de Kempo are cele mai multe medalii de aur… Este valabil [i pentru alte sporturi. Spre exemplu, multipla noastr` campioan` la gimnastic`, C`t`lina Ponor, a fost cel mai intens mediatizat` nu pentru performan]ele ei sportive extraordinare, pentru care a muncit enorm, ci atunci c~nd s-a s`rutat cu iubitul ei \ntr-o discotec`. Tr`im \ntr-un cerc vicios, pentru c`, din necesitatea de a pl`ti salariile, av~nd ca unic argument ratingul, mass media, \n marea lor majoritate, promoveaz` primitivismul comportamental [i educa]ional, indecen]a, promiscuitatea, publicul fiind astfel educat numai \n direc]ia kitschului, manelismului [i vulgarit`]ii. De ani de zile vedem \n media doar fotbal, fotbal [i iar fotbal. Doar \n ultimul an am remarcat c` anumite posturi de televizi-
une [i-au schimbat politica [i au \nceput s` dea [i alte sporturi. Exist` foarte pu]ine scandaluri legate de sportivi, [i m` refer strict la sportivii din celelalte sporturi, altele dec~t fotbalul. V` dau un exemplu. Din cei peste 100.000 de practican]i de sporturi de lupt` c~]i exist` \n Rom~nia, poate auzi]i ceva negativ de unul dintre ei odat` la 5-6 ani... Pentru c` noi nu facem compromisuri atunci c~nd vine vorba de educa]ie, de bun sim], de respect. La Kempo este simplu, dac` un sportiv nu se adapteaz` cerin]elor noastre [i standardelor noastre de valori, pleac`.”
Longeviv [i solicitant, dar prost pl`tit Ambi]ia [i demnitatea sunt ingredientele obligatorii \n reu-
Exist` ]`ri care investesc enorm de mult \n sport. Din p`cate, nu este [i cazul nostru. La noi, cele mai atractive pentru politicieni sunt acele „investi]ii” din care s`-[i poat` trage imediat partea leului. Stop to shop 65
lEc}ia dE kEmpo
[ita sportiv` a practican]ilor de Kempo, iar dorin]ele de \mbog`]ire de pe urma acestui sport sunt din start excluse. Cu toate acestea, recompensele trebuie sa aib` importan]a cuvenit`. „Vin sportivii la mine \n sal`, muncesc din greu, iar la sf~r[it recompensa financiar` este foarte mic`, doar cea sufleteasc` este foarte mare, pentru c` sau urcat pe podium. Sunt mul]i sportivi care au [i alte meserii care s`-i \ntre]in`, dar se \nt~mpl` foarte rar. Dac` vrei s` faci performan]` astfel \nc~t s` urci pe podium la campionatele mondiale [i europene, trebuie s` faci mari sacrificii. Cei mai mul]i campioni predau, dar banii sunt foarte pu]ini. Iar dac` mai apare [i un copil \n via]a lor, se v`d nevoi]i s` \[i ia serviciu, iar \n planul performan]elor, efectele negative se v`d imediat.
66 Stop to shop
noi, \n Kempo, ne folosim \ntotdeauna de for]a adversarului pentru a-l \nvinge. Este un principiu al suple]ei. Dac` noi avem 60-70 de kilograme, iar adversarul nostru cu 40 mai mult, dac` am opune for]a noastr` greut`]ii lui, am pierde.
Kempo de \nalt` performan]` se poate practica p~n` la 38 de ani f`r` probleme. Un practicant de Kempo poate s` dea performan]` [i randament \n competi]iile interna]ionale abia dup` v~rsta de 20-22 de ani, [i asta doar dac` practic` acest sport de cel pu]in 7-8 ani. La nivel interna]ional, au nevoie de experien]`, dar [i de o preg`tire fizic` [i tehnic` foarte bun`. Avem sportivi care disput` \n jur de 40 de meciuri pe an. G~ndi]i-v` c` exist` campionate mondiale \n care un sportiv are 12-14 meciuri \n doar 3 zile... Competi]iile \n Kempo au un nivel de anduran]` foarte ridicat, iar f`r` o preg`tire adecvat` sportivii nici nu au ce s` caute acolo. {i cu toate acestea, din dorin]a [i fanatismul pozitiv al unor antrenori [i sportivi, mai avem \nc` performan]`. Exist` ]`ri care investesc enorm de mult \n sport. Din p`cate, nu este [i cazul nostru. La noi, cele mai atractive pentru politicieni sunt acele „investi]ii� din care s`-[i poat` trage imediat partea leului. Iar la nivel mondial sunt peste 15 milioane de practican]i de Kempo, ca s` nu mai vorbim de cei care practic` altele provenite din arte mar]iale... Dac` am aduna to]i practican]ii de sporturi de lupt` din toate federa]iile de profil din Rom~nia, num`rul lor ar dep`[i toate celelalte federa]ii sportive la un loc. Este de notorietate faptul c` \n toate s`lile de sport din [coli [i licee exist` cineva din domeniul nostru, fie c` este vorba de karate, jujitsu,
lEc}ia dE kEmpo wushu, kempo sau kick-boxing. Sporturile mar]iale sunt practicate pretutindeni”, declar` sensei Amatto Zaharia.
Politica stru]ului \n Kempo De[i orice sport are nevoie de publicitate, maestrul Amatto Zaharia a descoperit metode foarte originale de a face reclam` sportului de lupt`, Kempo MMA, c`ruia [i-a dedicat toat` via]a. „Faptul c` multe vedete au \nceput s` practice Kempo este o reclam` foarte bun`, iar eu le mul]umesc tuturor personalit`]ilor din lumea showbiz-ului care sunt al`turi de mine [i de federa]ia noastr`. S` v` povestesc o \nt~mplare amuzant`. |n urm` cu vreo trei ani am fost la campionatul mondial \n Antalya [i l-am luat cu noi
[i pe prietenul meu de-o via]`, Costin M`rculescu, aflat \ntr-o perioad` mai tulbure a vie]ii lui. L-am luat ca s`-l mai \nveselim pu]in. {i surpriz`! Dac` alt`dat` despre performan]ele noastre la europene sau mondiale se scriau doar c~teva fraze la capitolul „diverse”, iat` c` televiziunile [i ziarele au \nceput s` transmit` [tiri „extrem de importante pentru ]ar`”, cu lux de am`nunte despre cum contempl` [i cum vorbe[te Costin M`rculescu cu stru]ii \n Antalya, unde „se afl` \mpreun` cu lotul na]ional de Kempo care particip` la....”. Dialogul lui Costin cu stru]ii aducea indirect [i preciz`ri despre performan]ele noastre sportive. Atunci am \n]eles [i eu c` tehnica cea mai eficient` \n lupta cu mass-media era specific` Kempo-ului. Noi, \n Kempo, ne folosim \ntotdeauna
de for]a adversarului pentru a-l \nvinge. Este un principiu al suple]ei. Dac` noi avem 60-70 de kilograme, iar adversarul nostru cu 40 mai mult, dac` am opune for]a noastr` greut`]ii lui, am pierde. Atunci, ne d`m la o parte, \l l`s`m s` loveasc` \n gol, ba chiar \l mai [i ajut`m, adaug~nd \n aceea[i direc]ie cele 60 de kilograme ale noastre la cele o sut` ale lui, iar el va fi \nvins cu 160 de kilograme. A[a am f`cut [i cu mass media: ne-am folosit de acest comportament nedrept [i am mers [i noi s` vorbim cu stru]ii \mpreun` cu Costin M`rculescu. Iar de atunci presa continu` s` promoveze [i performan]ele noastre sportive, nu doar dialogurile noastre ocazionale cu stru]ii”, conchide cu umor Amatto Zaharia. Felicia Chirv`[oiu
Stop to shop 67
Foto: Christer Wahlgren/KVP
magazin dE SuFlEt |n shopping trebuie s` g`se[ti echilibru [i control. Klara Svensson
Moda [i shopping-ul Prin ochii unei sPortive 68 Stop to shop
La 25 de ani, suedeza Klara Svensson, supranumit` cea mai frumoas` pugilist` din lume, este de neoprit. Iube[te boxul cu atâta pasiune, încât nici un efort nu este prea mare în dorin]a ei de a ajunge una din cele mai bune pugiliste din lume. Ea va disputa în lunile ce urmeaz` mai multe meciuri în ]ara noastr`, agentul ei fiind acela[i cu al lui Christian "Hammer" Ciocan, noua vedet` a boxului românesc. Stop To Shop a aflat, \n exclusivitate, care este rela]ia Klarei cu moda [i cu shopping-ul.
concurS
Strict masculin!
TrEnDS by Adina Buzatu [i revista SToP To SHoP te invit` la concurs! Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 – 11.00, \n data de 29 mai 2013, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i câ[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TrEnDS by ADInA BuzATu!
Ce emisiune prezint` Jorge la Antena 1?
Premiile sunt oferite de:
Cu sprijinul:
Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop! Stop to shop 69
Foto: Christer Wahlgren/KVP
magazin dE SuFlEt
“Pentru mine, moda nu reprezint` ce trebuie [i ce e corect s` port într-un sezon, ci o modalitate de a m` sim]i confortabil [i în conformitate cu realitatea cu hainele pe care le port.” 70 Stop to shop
confort [i conformitate “Rela]ia mea cu moda a început când aveam 14 ani [i am început s` lucrez într-un boutique de haine pentru femei. Acolo am înv`]at cum s` ajut doamnele [i domni[oarele s` g`seasc` hainele potrivite [i cum acestea s` le fac` s` se simt` dr`gu]e. Pentru mine, moda nu reprezint` ce trebuie [i ce e corect s` port într-un sezon, ci o modalitate de a m` sim]i confortabil [i în conformitate cu realitatea cu hainele pe care le port. Unii oameni se simt cel mai bine în haine foarte colorate, iar al]ii prefer` negrul. Cred c` a avea haine frumoase te face s` te sim]i fericit [i \]i d` o energie pozitiv` zilnic. Pentru c` iubesc cu pasiune make-up-ul [i parfumurile, cred c` aceste dou` lucruri se combin` perfect cu hainele. Iubesc show-urile de televiziune Project Runway [i Top Model. Pentru mine, shopping-ul este foarte amuzant [i îl fac în anumite perioade. Când m` antrenez pentru un meci, nu exist` timp pentru a[a ceva. De cele mai multe ori, dup` meciuri plec într-un tur puternic de cump`r`turi. Multe fete [i femei devin dependente de shopping, pentru c` sunt atât de multe lucruri dr`gu]e de cump`rat. Cred c` este foarte important s` nu fie prea mult stres [i s` se creeze fixa]ii pentru a avea cine [tie ce obiecte în [ifonier, ci doar s` te bucuri de aceste lucruri. Cel mai bun lucru în shopping este s` g`se[ti echilibru [i con-
magazin dE SuFlEt trol. La shopping, \mi place s` merg singur` sau cu sora [i prietenele mele, pentru c` ele cunosc stilul meu [i [tiu ce arat` bine pe mine. Prima regul` este s` nu pleci la shopping f`r` s` fi mâncat înainte, pentru c` dac` e[ti fl`mând devii obosit [i iritat. Încerc s` m` uit dup` lucruri care m` fac fericit` când le v`d, în loc s` caut lucruri care sunt un "must". Desigur, ca multe alte femei, am tendin]a s` cump`r acela[i gen de haine, dar asta pentru c` în acel stil de ]inute m` reg`sesc cel mai bine.
“Când merg în Hamburg la cump`r`turi, aleg magazinele outlet TK Maxx, unde e o varietate foarte mare de branduri precum Stella Mccartney, Valentino, Jean Paul Gaultier [i la pre]uri foarte bune.”
Shopping la New York, Roma [i hamburg În Suedia exist` multe branduri bune de designeri precum Acne, Whyred [i Flippa K. Îmi plac aceste branduri deoarece au croial` bun` [i sunt clasice, a[a c` le pot ]ine pe rafturi sezoane întregi, f`r` ca oamenii s` se plictiseasc` de ele. Când merg în Hamburg la cump`r`turi, aleg magazinele outlet TK Maxx, unde e o varietate foarte mare de branduri precum Stella Mccartney, Valentino, Jean Paul Gaultier [i la pre]uri foarte bune. Întotdeauna g`sesc aici tot ce am nevoie: pantofi, haine, gen]i. Zara [i H&M sunt întotdeauna bune pentru chestiile esen]iale. Prefer s` fac shopping la New York, Roma [i Hamburg. Îmi plac lucrurile clasice, a[a cum sunt tricourile [i sacourile. Îmi plac bluzele albe [i crem purtate la jean[i, cu un blazer negru [i tocuri înalte. E un pic masculin, dar cu
“Cred c` este foarte important s` nu fie prea mult stres [i s` se creeze fixa]ii pentru a avea cine [tie ce obiecte în [ifonier, ci doar s` te bucuri de aceste lucruri.” atitudine feminin` m` simt eu. Iubesc s` adaug ]inutelor mele accesorii colorate [i ruj.
o zi ca model |nc` nu am apelat la stili[ti,
dar ar fi dr`gu] s` iau ceva sfaturi de la profesioni[ti. Uneori ai o idee despre ce po]i purta [i ce nu. În munca mea ca make-up artist, cred c` este dr`gu] s` le ar`t clientelor noi culori pe care nu leau purtat pân` atunci. Varietatea e bun`. Oricine trebuie s` încerce lucruri noi [i uneori este nevoie de un cunosc`tor care s` te îndrume c`tre direc]ia potrivit`. {i à-propos de direc]ia potrivit`, mi-ar pl`cea la nebunie s` fiu model pentru o zi. Cred c` moda este o lume foarte dr`gu]` [i creativ` [i probabil ar fi foarte interesant` experien]a ca m`car o zi s` nu ar`t ca o pugilist`, ci ca un model.” Roxana Bichi[
Stop to shop 71
Story oF...
louis XV [i Madame r u o d a p m o P e d Jeanne-Antoinette era o femeie frumoas`. Pe rege l-a cunoscut pentru prima dat` la un bal, \n 1745, la Hotel de Ville. Louis XV era singur, melancolic. {i face o pasiune pentru ea. unii spun c` tr`sura doamnei a fost z`rit` lâng` apartamentul regelui chiar din acea noapte. 72 Stop to shop
Un rege are o amant`. Nimic neobi[nuit pentru secolul XVIII. Dar, dac` amanta devine “regina ne\ncoronat` a Fran]ei”, atunci istoria spune o poveste cu totul diferit`.
fran]a, perioada celui de-al 68-lea rege Louis XV a fost \ncoronat la v~rsta de 5 ani. A avut ghinionul de a-i urma bunicului s`u, Louis XIV, care oferise un nou entuziasm [i speran]` ]`rii. Regele Soare spunea c` voin]a unui rege este cea care creaz` o ]ar`, iar oamenii \l iubiser`. C~nd el a murit, vechii inamici ai Fran]ei s-au reorganizat [i au sim]it momentul propice. Pentru a fi crescut` puterea comercial` a Fran]ei \n colonii,
Louis XV este obligat s` se c`s`toreasc` cu prin]esa Maria Leczinski din Polonia, fiica regelui Stanislaus. Era o femeie rece, indiferent`, f`r` nici un fel de interes sau sentiment vis-à-vis de tot ceea ce \nsemna noua sa ]ar`. Domnia regelui \ncepuse bine, dar cur~nd [i-a pierdut afec]iunea poporului. Se afla captiv \n iluzia c` este \nc` la puterea regatului [i \[i g`sea confortul \n bra]ele curtezanelor, departe de nemul]umirea poporului [i de c`snicia nefericit`. Fiind \n depresie, avea nevoie [i chiar c`uta o rela]ie cu o femeie atent`, dr`g`stoas`, o prieten` adev`rat`, capabil` s` \i ofere iubire [i suport. |n ciuda num`rului mare de femei care au \ncercat s` \i fac` pe plac, Louis nu era interesat de niciuna. El ura
Story oF... l`comia, ipocrizia [i conspira]iile. Cur~nd avea s` \i fie \ndeplinit visul. Iar Fran]a avea s`-[i cunoasc` “ultima regin` ne\ncoronat`”. Numele ei era Jeanne-Antoinette Poisson, n`scut` la Paris pe 29 decembrie 1721, fiica lui Francesco [i a Luisei Maddalena De La Motte. Ea se c`s`torise \n 1741 cu Guglielmo Lenormand de Tournehem [i primise ca dar de nunt` Castelul Etioles. So]ul ei s-a ocupat de educ]ia sa, una demn` de o prin]es`.
Seara de bal Jeanne-Antoinette era o femeie frumoas`. Pe rege l-a cunoscut pentru prima dat` la un bal, \n 1745, la Hotel de Ville. Louis XV era singur, melancolic. {i face o pasiune pentru ea. Unii spun c`
tr`sura doamnei a fost z`rit` l~ng` apartamentul regelui chiar din acea noapte. Pu]ini au crezut c` aventura celor doi va fi mai mult dec~t ceva pasager. Regele a descoperit c` Jeanne-Antoinette este capabil` s` \i ofere o serie nesf~r[it` de calit`]i de care el avea nevoie. Ea era amanta perfect`, \l punea pe primul plan, \i oferea momente pl`cute. Al`turi de ea nu se plictisea, \l consilia, \l scoatea din starea de despresie. Odat` devenit` amanta regelui, ea nu \[i dorea s` fie ceva trec`tor. {i-a folosit arta seduc]iei [i l-a captivat pe rege. Camerele sale erau decorate cu tablouri ale arti[tilor prefera]i, precum Vanloo [i Boucher. Atmosfera era privat` [i cald`. C~nd regele venea la ea,
avea s` petreac` momente \nc`rcate de ritualuri care nu aveau legatur` cu cele de la Curte. La un an dup` ce \[i ia titlul de Marchiza de Pompadour, prime[te dreptul la un venit anual \n calitate de Domni[oar` de onoare a reginei. Mai mult, are dreptul de a tr`i la Castelul Regal, apartamentul fiind chiar sub cel al regelui, \n aripa de nord. Regina nu se implica [i nu \i oferea regelui nici un fel de suport. Louis XV avea nevoie s` scape de umbra bunicului s`u. Vroia o femeie puternic`, capabil` s` \i fie ghid, s` \l inspire. Iar aceast` femeie tr`ia al`turi de el: Madame Pompadour. Ea era managerul afacerilor [i beneficiilor, singur` \mpotriva ambi]iilor [i ipocriziei. Ca amant` a lui Louis, se confrunt` cu izolarea la Curte, cu glume r`ut`cioase, cu atitudini sfid`toare, cu afront. |ns`, \[i g`se[te alinarea in cercurile proprii. Bun` prieten` cu scriitori, \i pune sub protec]ia regelui. Ea aranjeaz` ca Voltaire s` ob]in` statutul de “Chamberlain” plus ordinul St. Louis, al`turi de privilegiul de a sta la masa regelui. Iubea s` colec]ioneze tablouri, obiecte pre]ioase [i c`r]i. A pus bazele unei companii de teatru, a construit dou` teatre la Versailles, l~ng` castelul regal.
iubire [i politic` Iubea arhitectura, moda, arta. Era prieten` cu mul]i sculptori, precum Adam Lambert (care a creat busturi impresionante), Guillaume Coustou, Jean-Baptiste
Stop to shop 73
Story oF... ambi]ii. Dac` la \nceput urm`rea avantaje econimice, via]a i-a jucat o fest`: \n loc s` fie ea protejat` [i \ntre]inut`, devine punctul de sprinjin al unui rege plictisit [i slab. Ajunge consilierul lui [i are grij` de \ntreaga ]ar`. Jeanne-Antoinette a trebuit s` se confrunte cu corup]ia [i invidia, \ncerc~nd s` scape de du[mani. Curajul [i la g`sit \n loialitatea fa]` de rege [i de ]ar`. A cunoscut ambasadori, generali, fiind omul de leg`tur` cu alte ]`ri. Maria Theresa, |mp`r`teasa Austriei, o numea “drag` veri[oar`”. Pigalle (autor al busturilor lui Louis XV [i Madame Pompadour), Jean-Marie Falconet (cunoscut pentru statuia din St. Petersburg a }arului Petru cel Mare). Ocup~ndu-[i astfel timpul, faptul c` fusese izolat` [i criticat` nici nu mai conta. Ea a reu[it s` lase \n urm` o amprent` \n mod`, pictur`, mobilier [i arhitectur`. Ceea ce inamicii s`i numeau “capricii nefolositoare [i scumpe” au pus bazele unor capodopere \n arta francez` a secolului XVIII. Regele era depresiv. Vorbea des despre moarte [i cimitire. Marchiza \ncerca s` \l binedispun`. A aranjat special pentrun el un parc, l~ng` St. Germain, unde regele putea s` \nt~lneasc` fete. Gurile rele spuneau c` el devenise regele acestui parc, \n timp ce marchiza conducea Fran]a. Madame de Pompadour era frumoas`, gra]ioas`, cu un suflet sensibil, o voin]` de fier [i extrem de inteligent`. Era con[tient` de toate calit`]ile sale [i avea
74 Stop to shop
n` u[or de satisf`cut. |n perioada c~nd \[i \ndeplinea total sarcina de amant`, la Curte chiar se zvonea c` ea era de acord cu cele mai mari orgii, doar ca s` fie pe placul lui. Orice sfat gre[it pe care Louis \l primea de la mini[trii lui, ea avea grij` s` \l \ndrepte. Toate ac]iunile ei se centrau pe Fran]a, ac]ion~nd mereu cu bun`tate [i bun sim]. Era \mpotriva r`zboaielor care s`r`ceau regatul [i poporul, promov~nd prosperitatea [i pacea. Iar Louis XV nu ezita s` o numeasc` mereu “minunea mea imaculat`”, acord~ndu-i \ncrederea total`. Ea a devenit un icon pentru femeile din acea perioad`, mai ales c` rela]ia lor era la vedere.
finalul
|ns`, av~nd o s`n`tate precar`, la un moment dat, i-a fost imposibil s` \[i mai \ndeplineasc` rolul de amant`. Astfel c`, \n jurul anului 1750, rela]ia lor a devenit platonic`. |ns`, ea a [tiut cum s` \l ]in` aproape pe rege. Faptul c` nu \i mai oferea iubirea fizic` nu a \mpiedicat-o s` fie confidenta lui, consilier`, s` devin` un om-cheie \n probleme de stat [i s` g`seasc` alte metode ca regele s` fie binedispus. Cu at~t mai mult cu c~t se [tia c` el nu era o persoa-
|n perioada celor 20 de ani ai domniei sale f`r` de coroan`, marchiza a fost un pion important, istoria av~nd s` \i recunoasc` meritele. |ns`, spre finalul vie]ii ei regele a \nceput s` considere c` starea ei precar` de s`n`tate era de fapt o dovad` de sl`biciune. Astfel, Madame de Pompadour nu \i mai era de niciun folos. O \nlocuie[te cu Madame Du Barry, iar aflarea ve[tii mor]ii fostei sale iubite \l las` rece. Marchiza este r`pus` de tuberculoz` [i moare pe 15 aprilie 1764. 10 ani mai t~rziu, pe 10 mai 1774, la Versailles se anun]` decesul regelui. Louis XV a murit singur [i uitat, exact ca [i iubita lui. Roxana Bichi[