Stop to Shop iunie 2013 by Stop to Shop

Sumar

“ ” Nr. 129 - Iunie 2013

e` ch Edrn`gaos a n ia D tit 68 \n [i sedus` agazine de dou` m

INTERVIU

De c~te ori plec \n afar`, m` interesez pe Internet dac` \n ora[ele unde vreau s` ajung exist` anumite brand-uri pe care eu le ador, pur [i simplu.

De vorb` cu R`zvan Fodor

FashIoN aRchITEcTURE

Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro

Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@unireashop.ro 021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@unireashop.ro 021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Felicia Chirvq[oiu, Carmen Cristea, Vladimir Popa, Anna B. Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:

Tycoon Media Press parte a grupului

Erté, geniul \n slujba artei mondiale

GENTLEMEN’s aGREEMENT by Adina Buzatu

FashIoN sTYLE by Cristallini

LEc}Ia DE KEMPo

De la fructul oprit al comunismului la Federa]ia Român` cu cele mai multe medalii de aur

sToRY oF... Edith Piaf [i Marcel Cerdan

2 Stop to shop

Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236 Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.

EditShop

Copiii si copilãria ,

Pentru c` pe 1 Iunie s`rb`torim oficial Ziua Copilului, a[ vrea s` le urez tuturor prichindeilor un c`lduros “La Mul]i Ani”!

Eugen Ionescu spunea: “Copilria este o lume de miracole [i de uimire a crea]iei scldate \n lumin, ie[ind din \ntuneric, nespus de nou [i proaspt [i uluitoare”. Copilria rmne pururea \n sufletele noastre. De multe ori, chiar regretm c au trecut acei ani cnd nu existau griji, probleme sau alte “accesorii” cu care vin la pachet adolescen]a [i maturitatea. De aceea, ar fi bine ca, uneori, s spm adnc \n sufletul nostru [i s scoatem la iveal copilul. Ne-ar salva din multe situa]ii. S gsim puterea de a rde cu toat fiin]a, s avem din nou curiozitatea sincer asupra lumii, s ne bucurm chiar [i de cel mai nesemnificativ lucru, cum ar fi o prjitur. Cu alte cuvinte, s ne trim realmente via]a. Cei care sunt deja prin]i primesc o energie proaspt [i uluitoare, cum spune marele Eugen Ionescu, prin timpul petrecut cu cele mai importante fiin]e din via]a lor. |ns, ar fi minunat ca [i copiii mari s gseasc \n ei acela[i gen de energie, pe care s \l druiasc prin]ilor. Cred c asta i-ar bucura enorm. S simt c ne trim via]a cu optimism [i \ncredere. {i c poate, pe undeva, \nc mai avem din inocen]a copilriei. Pentru c pe 1 Iunie srbtorim oficial Ziua Copilului, a[ vrea s le urez tuturor prichindeilor un clduros “La Mul]i Ani”!

Roxana Bichi Redactor {ef

4 Stop to shop

Film

Premierele lunii iunie Funeralii fericite Regia: Hora]iu M`l`ele Cu: Hora]iu M`l`ele, Crina Semciuc Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 07.06.2013

After Earth Regia: M. Night Shyamalan Cu: Will Smith, Jaden Smith Gen: Ac]iune, Aventuri, SF Premier` \n Rom~nia: 07.06.2013

Epic Regia: Chris Wedge Cu: Amanda Seyfried, Josh Hutcherson, Colin Farrell, BeyoncĂŠ Knowles Gen: Anima]ie, Aventuri, Familie, Fantastic Premier` \n Rom~nia: 07.06.2013

6 Stop to shop

Jurassic Park - 3D Regia: Steven Spielberg Cu: Sam Neill, Jeff Goldblum Gen: Ac]iune, Aventuri, SF, Thriller Premier` \n Rom~nia: 14.06.2013

Arthur Newman Regia: Dante Ariola Cu: Colin Firth, Emily Blunt Gen: Comedie, Dram` Premier` \n Rom~nia: 14.06.2013

World War Z Regia: Marc Forster Cu: Brad Pitt, Mireille Enos, Matthew Fox, David Morse Gen: Ac]iune, Dram`, Horror, SF, Thriller Premier` \n Rom~nia: 21.06.2013

Monsters University Regia: Dan Scanlon Cu: Steve Buscemi, John Goodman, Jennifer Tilly Gen: Anima]ie, Aventuri, Familie Premier` \n Rom~nia: 21.06.2013

Man of Steel Regia: Zack Snyder Cu: Henry Cavill, Russell Crowe, Amy Adams Gen: Ac]iune, Aventuri, Fantastic, SF Premier` \n Rom~nia: 21.06.2013

The Internship Regia: Shawn Levy Cu: Owen Wilson, Vince Vaughn Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 28.06.2013

nEwS – agEnda lunii 1

6/06

25/06

ConCert taxi

ConCert orquesta Buena Vista soCial CluB

Legendele Buena Vista Social Club vor concerta în formul` complet`. Ambasadori ai stilurilor son montuno, danzon, cha cha cha sau bolero, Eliades Ochoa, Omara Portuondo, Guajiro Mirabal, Barbarito Torres [i ceilal]i 12 instrumenti[ti din Orchestr` dau glas [i emo]ie muzicii cubaneze - ora 20.00, Sala Palatului, Bucure[ti.

6 7

8 9

10 11

12 13

14 15 16

17 18

19 20

Taxi, una dintre cele mai iubite trupe din România, va sus]ine un concert extraordinar. Evenimentul va avea loc în cadrul campaniei ”Art` contra drog” - Arenele Romane, Bucure[ti.

25/06 ConCert steVe Vai

30/06

Steve Vai se întoarce la Bucure[ti pentru a sus]ine un concert al`turi de Evolution Tempo Orchestra, sub bagheta lui George Natsis, în cadrul primei edi]ii a festivalului Eco Fest. Concertul face parte din “Evolution Tempo Orchestra Tour”, iar în deschidere vor cânta trupele Publika [i Hynoptique - ora 20:00, Arenele Romane, Bucure[ti.

Diana Krall revine cu un concert de promovare a celui mai nou album al s`u, Glad Rag Doll. Acesta con]ine cover-uri ale unor melodii din anii 20’ – 30’. Scena va fi decorat` \ntr-un stil retro, con]in~nd diferite instrumente muzicale vechi iar \n spate va rula [i un “cartoon” din anul 1920 - ora 20.00, Sala Palatului, Bucure[ti.

ConCert Diana Krall

23/06

ConCert PatriCia Kaas

23 24

25 26

11/06 ConCert uriah heeP

29 30

Uriah Heep se întoarce pentru un concert de propor]ii. Arti[tii sunt preg`ti]i s` demonstreze înc` o dat` c` rock-ul se practic` indiferent de vârst`, [i le promit tuturor fanilor români o atmosfer` incendiar` - ora 20:00, Arenele Romane, Bucure[ti.

8 Stop to shop

Concertul programat \n Bucure[ti face parte din turneul de promovare a albumului „Kaas Chante Piaf”, lansat pe 5 noiembrie pentru a comemora 50 de ani de la moartea marei artiste Edith Piaf Bucure[ti, Sala Palatului.

inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE

intErviu

R`zvan Fodor

{ntre rolurile din Platou }i cele din via|~

10 Stop to shop

Cnd e[ti \mpcat cu sine [i cu rolul pe care \l joci, via]a este o mare scen extrem de ofertant. Fie c este vorba de rolul de amfitrion al show-ului MasterChef de la ProTv, de personaj preponderent negativ \n serialele de pe postul Acas ori de dublul rol de so] [i tat de acas de la el, Rzvan Fodor \[i asum totul cu talent, elegan] [i cu zmbetul pe buze. {i ar mai vrea cteva roluri pe scena vie]ii: s fie din nou ttic, s cnte din nou [i s se bucure de frumuse]ea unei grdini personale… Bucurii mici, bucurii mari, toate trite \ntr-un spirit vesel, ludic [i fr regrete…

intErviu Ce visai \n copil`rie s` prime[ti de Ziua Copilului? Care a fost cadoul t`u preferat? R`zvan Fodor: |n copil`rie am primit orice cadou mi-a dorit inima, mai pu]in dou`: o minge [i o biciclet`. Am suferit mult [i mam tot jucat cu ale altora, p~n` am \n]eles de ce ai mei nu au vrut s` \mi cumpere niciodat` aceste dou` obiecte: am fost depistat de mic cu astm bron[ic [i, protectoare, mama a \ncercat s` evite orice joc sau juc`rie care ar fi putut \nsemna efort suplimentar din partea mea. Cu toate acestea, cel mai mult m-am bucurat c~nd am primit un trenule] de juc`rie – s` ne \n]elegem, nu din acela de care vedem acum \n filme, de \]i ocup` o sufragerie \ntreag` [i are [ine suprapuse – ci unul cu chei]`, care pur [i simplu se \nv~rtea \n cerc.

Am avut copil`rie frumoas`, chiar [i cu pu]inele jocuri [i juc`rii, mai mult improvizate…

c~nd \ntr-un cadru super-organizat, cu Mo[ Cr`ciun care a venit cu desaga plin` de juc`rii din partea noastr` [i a \ntregii familii, a mea nu a ar`tat niciun fel de interes. Totu[i, o s` m` g~ndesc la ceva… \i plac anim`lu]ele de plu[ care le imit` pe cele reale, a[a c` spre zona asta m` \ndrept. Ce fel de rela]ie tat`-fiic` ai cu Diana? R.F.: Sunt tovar`[ de joac` [i sper ca mai t~rziu s` devin unul din cei mai buni prieteni. |n plus, c~nd s-a n`scut, ni[te prieteni iau f`cut astrograma [i cic` avem atrac]ie karmic`… acum, Dumnezeu [tie. Cum a fost copil`ria ta \n Bucure[tiul anilor ‘80? Faci parte din genera]ia celor cu cheia de g~t?

R.F.: Ooo, da! Cu cheile: una de sus [i una de jos.  Eu zic c` am avut copil`rie frumoas`, chiar [i cu pu]inele jocuri [i juc`rii, mai mult improvizate: ]eav` cu cornet, schimburi de timbre [i surprize, tunul cu carbid cu care bubuiam de s`rb`tori prin sc`ri spre exasperarea vecinilor [i,„bomboana de pe coliv`“, video-ul cu cele 12 casete pe care le d`deam la schimb pe alte filme pe care nu le v`zusem. |n rest, alerg`tur` mult` prin curtea blocurilor, coate [i genunchi juli]i [i, sincer, mult mai pu]in` chiuleal` de la ore fa]` de acum pentru c` atunci, dac` plecai de la [coal`, nu prea aveai mari op]iuni; \n clas` mai era o caterinc`, mai vedeai o coleg` frumoas`… Ce vroiai atunci s` te faci c~nd vei fi mare? R.F.: Proiectant, meseria tat`lui

Ce cadou \i vei lua \n acest an feti]ei tale, Diana? R.F.: La v~rsta asta, este destul de relativ` treaba cu cadourile: m-am l`murit de s`rb`tori,

Stop to shop 11

intErviu meu… A[ mai fi putut s` fiu contabil, ca mama, dar cu matematica am fost destul de certat. Nu c` dac` mi-ar fi ie[it ca proiectant nu a[ fi folosit cifre [i cote. Cine te-a inspirat s` alegi gimnastica la Academia de Educa]ie Fizic` [i Sport? R.F.: Stai, nu \n]elege c` pot s` fac tsukahara… Trebuia s` \mi aleg o materie op]ional` \ntre fotbal [i gimastic` [i, cum minge nu am avut c~nd eram mic, dar \n schimb eram destul de mobil, am decis s` o aleg pe aceea la care puteam lua note mai mari. Ai participat vreodat` la vreo competi]ie sportiv` de anvergur`? Cu ce sentimente? Cu ce rezultate? R.F.: La juniori, la un club sportiv, la proba de atletism… [tiu c` am luat locul trei la garduri. Nimic m`re]… Care erau mesajele cele mai importate transmise prin pop-rock-ul c~ntat la \nceputul anilor 2000? R.F.: Mesajele de dragoste primau.

Frumuse]ea conteaz` \n general, dar f`r` un strop de talent, disciplin` [i chemare, r`mâi doar tu [i oglinda. 12 Stop to shop

Care consideri c` a fost cel mai mare succes muzical al t`u? R.F.: „|]i mai aduci aminte“, „Cerceii t`i“ [i „Las`-mi speran]a“. Au mai fost c~teva, dar despre acestea pot spune c` au r`mas ever green-uri, pentru c` \nc` le aud pe la c~teva radiouri.

Ce te-a determinat s` treci de la muzic` la film? R.F.: A fost o conjunctur` norocoas`, zic. |n anul 2005 trupa s-a dizolvat f`r` tam-tam, f`r` ceart`, f`r` niciun motiv care s` fac` deliciul presei [i, la o s`pt`m~n`-dou` dup`, am fost chemat la un casting unde am [i luat un rol \n

intErviu primul serial \n care am jucat, „P`catele Evei“.

caracterul t`u real? De ce? R.F.: Cel pe care l-am jucat \n

|n ce m`sur` conteaz` frumuse]ea masculin` \n muzic`? Dar \n actorie? R.F.: Hai s` nu fim ipocri]i, frumuse]ea conteaz` \n general, nu numai la noi, ci oriunde, dar f`r` un strop de talent, disciplin` [i chemare „c`tre“… r`m~i doar tu [i oglinda.

Este posibil ca un divor] subit, o p`ruial` \n parcare sau un nud bine conturat, \mpachetate \ntr-o b`l`c`real` penibil` la televizor, s` \]i aduc` faima peste noapte.

{arpe este personajul cel mai apropiat de tâmpeniile [i idio]eniile pe care le f`ceam \n adolescen]`. Cum ai ob]inut rolul lui Vasi din Milionari de weekend, comedia lui C`t`lin Saizescu din 2004? R.F.: }in minte c` m-a sunat C`t`lin [i m-a chemat la un casting, m-a pl`cut, ne-am pl`cut [i am primit un rol mic; a[ putea s` o notez ca [i prima experien]` \ntr-un film de lung metraj. Ai jucat p~n` \n prezent \n 7 seriale de televiziune marca Media Pro, preponderent \n roluri de antagonist. De ce crezi c` regizorii te prefer` \ntr-o asemenea postur`? R.F.: Habar n-am, asta cel mai bine… cred c` ei o [tiu. Care este personajul care se apropie cel mai mult de

al]ii am avut onoarea s` lucrez. Din p`cate, unii dintre ei nu mai sunt printre noi [i aici i-a[ enumera pe Gheorghe Dinic`, Adrian Pintea [i {erban Ionescu.

„Iubire [i onoare“. Adic` {arpe. El este personajul cel mai apropiat de t~mpeniile [i idio]eniile pe care le f`ceam \n adolescen]`. Care a fost personajul cel mai greu de interpretat? Din cauza asem`n`rilor sau diferen]elor? R.F.: Cel mai greu de jucat a fost Zeno, din serialul de epoc` „Aniela“, pentru c` \mi era greu s` m` conformez scor]o[eniei vremurilor acelea: erau prea multe protocoale de respectat, erau prea pu]ine sentimente pe care aveai voie s` le exprimi. Ai avut modele sau mentori \n materie de actorie? R.F.: Modele, da. Cu c~]iva dintre ei am r`mas prieten [i cu

Prin ce difer` faima de solist pop-rock de cea de actor \n seriale de televiziune de mare audien]`? R.F.: Treaba asta cu faima, mai ales \n Rom~nia, este foarte relativ`. Dac` m` \ntrebi pe mine, nici nu mai conteaz` c` e[ti 200 de zile din 365 pe TV, \ntr-un serial de mare audien]` sau c` ai c~ntat 7 ani [i ai c~teva albume scoase sau c` faci meseria asta de peste 15 ani. Este posibil ca un divor] subit, o p`ruial` \n parcare sau un nud bine conturat, \mpachetate \ntr-o b`l`c`real` penibil` la televizor, s` \]i aduc` faima peste noapte. |n 2006 ai jucat rolul unui t~n`r boem \n multipremiata pies` de teatru a lui Car- 

Stop to shop 13

intErviu men Vioreanu, No one, la Teatrul Metropolis. Fa]` de experien]a dublelor de pe platoul de filmare, cum este s` joci la scen` deschis`? R.F.: |n teatru prime[ti feedback instantaneu: aplauzele de la sf~r[itul spectacolului [terg cu buretele orele lungi de repeti]ii. Cum a fost experien]a „Dansez pentru tine” din sezonul al 10-lea al emisiunii?

R.F.: A fost \nfior`tor de greu, dar ce a scos Doina Boti[ din dou` picioare st~ngi m-a uimit [i m` uime[te [i azi.

Da, g`tesc, pun mur`turi… [tiu, sunt b`rbatul perfect! Este adev`rat c` g`te[ti [i faci mur`turi? R.F.: Mam`, mam`, ce a]i mai cotrob`it \n facebook-ul meu!

 Da, g`tesc, pun mur`turi… [tiu, sunt b`rbatul perfect!  |n prezent e[ti amfitrionul emisunii MasterChef de la Pro Tv. Pasiunea ta pentru g`tit te-a recomandat sau te-a determinat s` accep]i acest rol? R.F.: Chiar da! A contat faptul c` [tiam despre ce se vorbe[te acolo [i c` buc`t`ria nu \mi e deloc str`in`. Cum este s` tr`ie[ti \n direct un show culinar cu at~tea miresme [i combina]ii sofisticate? Nu te determin` s` faci excese? R.F.: Faptul c` gustam din majoritatea preparatelor, dar doar c~te pu]in, chiar m-a f`cut, pe perioada concursului, s` sl`besc vreo 4-5 kilograme. Tocmai de aceea recomand gust`ri slabe caloric [i dese.

Mi-am acordat \ntotdeauna timp pentru ceea ce p`rea a fi o rela]ie care promitea. Ai tr`it vreoadat` o poveste de dragoste la prima vedere? R.F.: Sigur, la pubertate.  Dup` aceea m-am f`cut b`iat mare [i nu a mai fost la prima, a fost la a doua. |n traducere liber`, mi-am acordat \ntotdeauna timp

14 Stop to shop

intErviu pentru ceea ce p`rea a fi o rela]ie care promitea. C`ror \mprejur`ri le datorezi reputa]ia de mare cuceritor, av~nd \n vedere c` ai avut rela]ii lungi, pu]ine [i stabile? R.F.: Pentru c` \ntre rela]ii nu am fost chiar un sf~nt. |n timpul lor, da! |n public ai un stil elegant, care \]i scoate \n eviden]` farmecul [i talentul. Face parte din fi[a postului sau a[a e[ti [i \n via]a de zi cu zi? R.F.: Cred c` partea cu elegan]a ]i-a s`rit \n ochi dup` ce ai

v`zut pu]inele poze de la rarele evenimente la care am participat [i unde dress code-ul era obligatoriu. Sincer, \n via]a de zi cu zi m` \mbrac sport [i m` mi[c cu talent!!!!! 

Vreau s` fiu tat` la puterea a doua! Care sunt accesoriile tale preferate? Cum le achizi]ionezi?

R.F.: Dou` br`]`ri de argint pe care le am \nc` din adolescen]`, ni[te a]e \mpletite pe la m~ini pe care le port p~n` se rup [i cam at~t… mi-a trecut perioada de „fashion victim“ pe care, dac` m` uit \n urm`, o detest. Cum te \mpar]i \ntre rolurile de so] [i tat` [i rolurile de pe platorurile de filmare? R.F.: Irina, so]ia mea, lucreaz` tot \n domeniul televiziunii, a[a c` m` \n]elege perfect. Cu cea mic` ne ajut` \n majoritatea timpului mama mea, dar partea bun` la mine este c` \ntre proiecte am destul timp liber \n care s` m` bucur de familia mea. Cum te vezi peste 10 ani? Ce alte roluri vrei s`-]i mai asumi \n via]a personal` [i profesional`? R.F.: Vreau s` fiu tat` la puterea a doua ! Profesional a[ vrea s` termin odat` proiectul muzical la care tot visez de ceva timp, dar care nu se concretizeaz` din diferite motive… [i mia[ mai dori o gr`din`.

Text: Felicia Chirv`[oiu Foto: Paul Diaconu

Stop to shop 15

aG adriano Goldschmied

FaShion nEwS WOW!

accesoriile glam, de la Burberry

jean}ii care au deP~}it criza

ondat` \n anul 2000 printr-un parteneriat \ntre “gurul denim-ului”, Adriano Goldschmied (creatorul Diesel [i Replay) [i compania Koos Manufacturing (produc`tori pentru Abercrombie&Fitch, Gap, Banana Republic, J.Crew sau Lucky Brand), marca de jean[i AG Adriano Goldschmied a devenit sinonim` cu calitatea irepro[abil` [i design-ul excep]ional \n domeniul denim-ului. “Criza brand-ului” a avut loc \n toamna anului 2004, c~nd designer-ul [i proprietarul companiei au decis s` \[i separe

16 Stop to shop

drumurile. Adriano Goldschmied a p`r`sit compania omonim` pentru a \nfiin]a una nou`, \n timp ce proprietarul, Yul Ku, [i restul echipei au continuat s` dezvolte brand-ul AG Adriano Golschmied. Spre deosebire de alte brand-uri premium, jean[ii AG sunt un produs 100% american. Nici nu este de mirare c` toate vedetele de la Hollywood, precum Ben Affleck, Jennifer Love Hewitt, Megan Fox, Kate Backinsale [i mul]i al]ii, prefer` ace[ti jean[i. Carmen Cristea

ccesoriile propuse de casa de mod` Burberry \n acest sezon aduc o schimbare surprinz`toare de direc]ie. Gen]ile structurate, pantofii, e[arfele, portofelele [i chiar umbrelele au c`p`tat o alur` “glam”. Avem detalii din piele exotic`, accente metalice [i tonuri specifice pietrelor pre]ioase. Selec]ia de gen]i este variat`, satisf`c~nd nevoia de func]ionalitate [i cre~nd un puternic impact vizual. Balerinii [i sandalele transform` total ]inuta. Vladimir Popa

EvEnimEnt

IDEI vestimentare pentru viitoarele m`mici

elebra familie Missoni va avea un nou membru. Mo[tenitoarea imperiului “zig-zag”, Margherita Missoni, este \ns`rcinat`. |n v~rst` de 30 de ani, Margherita este c`s`torit` de un an cu [oferul de curse, Eugenio Amos. |ntrebat` ce poart` de c~nd a r`mas \ns`rcinat`, Margherita a dezv`luit c~teva dintre secrete. “La \nceput m-am \mbr`cat b`ie]e[te, cu sacouri masculine [i tricouri supradimensionate. Apoi, am optat pentru pantaloni largi din m`tase [i topuri tricotate, elastice”, a

dezv`luit ea. Evident, Margherita poart` numeroase haine din colec]ia Missoni [i linia "young", M Missoni. Este apreciat` de criticii de mod` pentru stilul ei unic, combina]iile fresh [i colorate care \i pun \n valoare personalitatea boem` [i spiritul nonconformist. Motivele zig-zag, dungile, valurile [i suprapunerile de figuri geometrice [i florale fac din Missoni unul dintre brand-urile reprezentative ale modei italiene[ti care [i-a p`strat popularitatea \n timp. Roxana Bichi[

Stop to shop 17

FaShion nEwS

TOTEM-URI, ARIPI {I MOTIVE ETNICE

colec]ia

adidas

originals by Jeremy scott

18 Stop to shop

esigner-ul Jeremy Scott continu` s` uimeasc` \ntreaga lume printr-o colec]ie excentric`, inspirat` din arta [i cultura nativilor americani. Pentru campania Adidas Originals by Jeremy Scott, designer-ul [i-a imaginat haine cu print-uri extravagante [i pantofi sport \n care totem-urile, aripile, print-ul leopard [i motivele etnice au fost „mixate” ingenios. Mai mult, el a a combinat stilul punk al anilor ‘70 cu elemente ale culturii urbane din anii ‘80 [i rave a anilor ‘90 pentru a ob]ine acel efect \ndr`zne] [i distractiv cu care [i-a obi[nuit fanii din \ntreaga lume. Modelul de origine britanic`, Cara Delevingne a fost deja fotografiat` pe str`zile New Yorkului purt~nd adida[i cu aripi de vultur, \n nuan]e puternice [i a atras numeroase comentarii pe contul personal de Twitter, atunci c~nd s-a pozat al`turi de designer-ul Jeremy Scott. Acesta este un r`sf`]at al vedetelor d i n

\ntreaga lume, av~nd rela]ii str~nse de prietenie cu Nicky Minaj, Will.I.Am, Kanye West, Gwen Stefani sau Vanessa Hudgens. Mai mult, Karl Lagerfeld a declarat ziarului Le Monde c` Jeremy Scott este singurul designer demn s` \l succead` la conducerea casei de mod` Chanel. Originar din Kansas, Missouri, Scott a absolvit Institutul de Art` Pratt din Brooklyn. {i-a \nceput cariera \n Paris [i a sus]inut numeroase prezent`ri \n toate capitalele modei. El este cel care a creat costumul futurist de stewardes` al solistei Britney Spears \n videoclipul piesei Toxic, precum [i cele mai recente ]inute ale personajului Miss Piggy din Muppets Show. Rochiile inspirate din m~ncarea fast-food, sneakersii cu cap de ursule] sau coada de leopard ori ochelarii de soare \n form` de Mickey Mouse, pe care i-a purtat Lady Gaga \n videoclipurile [i concertele sale sunt, de asemenea, crea]iile lui. Vladimir Popa

FaShion nEwS

ctri]a Jojo, al`turi de stilistul ei, Alina D`sc`lescu, [i blogger-i]ele Diana Enciu [i Alina T`nase [iau ales cele mai cool ]inute din magazinul Sport/Couture pentru a realiza o [edin]` foto, al`turi de noul fashion gadget Opel ADAM. Cele patru “fashioniste” [i-au \nceput ziua la o cafenea din Centrul Vechi, iar apoi au pornit c`tre [edin]a de shopping, unde au probat haine [i accesorii, pe care le-au mixat cu mult` ingeniozitate. Brand-uri de lux, precum Burberry, Just Cavalli, Pinko, M Missoni au fost combinate cu piese sport, de la

Adidas by Stella McCartney, Vans, Abercrombie &Fitch, True Religion [i accesorii cool de la Moshi Moshi. }inutele fresh [i colorate au reflectat stilul celor patru “muze”, dar [i versatilitatea noului ADAM, care se poate combina \n infinite combina]ii de culori [i dot`ri. De la sesiunea de shopping din magazinul Sport/Couture s-au l`sat purtate de noul ADAM c`tre pista de karting Amkart pentru a realiza un drive test [i c~teva instantanee "chic" cu noua ma[in`. Text: Vladimir Popa Foto: Quyen Mike

la shopping cu

JoJo

Stop to shop 19

tEEnagE hEartS

Personalit~|i

]i alte pove]ti

20 Stop to shop

amenii, marea parte a popula]iei planetei. Fiecare are propriul caracter, care, din p`cate, se \nmul]e[te. Zilele trecute mi s-a \nt~mplat un incident nedorit: am lovit din gre[eal` un b`iat. Mi-am cerut scuze chiar [i \nainte s` vin` diriginta, iar c~nd a venit nu numai c` nu a acceptat ce a zis ea, dar a continuat nesim]irile fa]` de acordurile mele. Ziua urm`toare, mare surpriz`, nimeni nu a mai vorbit cu mine [i probabil nimeni nu o va mai face. Dar, sunt decis` s` leo pl`tesc, pentru c` \n ultimele zile am venit acas` pl~ng~nd, ascult~nd â&#x20AC;&#x153;Creepâ&#x20AC;?de la Radiohead, iar asta nu sunt eu! De aceea am decis s` m` simt bine [i s`-i fac pe ei s` se simt` prost.

tEEnagE hEartS Poate nu va func]iona \n cazul lor, dar \n al meu cu siguran]`. M-am sim]it ca Effy Stonem. Effy este un personaj din serialul “Skins”. A fost anul trecut pe MTV, dar nu cred c` mai ruleaz`. |n fine, lumea tot timpul \i joac` feste, ca s` zic a[a. Este greu de explicat. Dar nu numai c` nu vorbeau cu mine, \mi [i f`ceau \n ciud`, fiind nevoit` s` aud “Auzi, vrei s`… ah, nu! E[ti Anna…”,”vrei s` \]i fac… nu, e[ti Anna” sau, c~nd mergeam la chio[c, marii “[mecheri” erau \n fa]a mea, “Da’, de ce ne urm`re[te Anna?! Hai s` fugim!” Nu am mai v`zut asemenea comunitate. {i diriginta: “s` fim o familie”. Ce familie s` fim, doamna dirigint`? Comunitatea s-a stricat \nc` din clasa a 5-a, pentru c` to]i ne credem [mecheri [i idolatriz`m copiii mai mari din [coal`. Diriginta noastra este OK, dar ar fi mai OK s` [tie ce se \nt~mpl` c~nd nu avem ore cu d~nsa [i ce se \nt~mpl` pe marele Facebook, unde to]i se cred duri. Am mai mul]i colegi \n clas` care vorbesc ur~t de toat` lumea pe Facebook sau \n privat, iar la [coal` nici un cuv~nt nu au curaj s`-mi spun` mie sau altora. {i astfel de t~mpenie nu se putea \nt~mpla dec~t \n perioada tezelor. Abia a[tept s` se termine [coala. Numai stres [i stres. Dar, era incredibil cum nimeni nu mai vorbea cu mine; dac` vroia cineva s`-mi vorbeasc`, b`iatul acela (cel mai pupat om \n partea dorsal` din c~]i cunosc!),

se uita ur~t iar toat` lumea m` urm`rea s` vad` dac` scriu c` m` ur`sc pe caiet sau ce mai desenez ur~t, de parc` nu era de ajuns c` m` considerau to]i nebun` [i satanist`. M` sim]eam ca [i cum aveam cium`, c` nici pe l~ng` mine nu treceau. V` anun] c` \ntr-o zi am s` v` desenez pe voi, s` m` tot urm`ri]i p~n` atunci. {tiu c` par [i eu dur`, dar a[a sunt [i \n realitate. Nu sunt fals`. Sunt timid`, dar dur`. Am o personalitate ne\n]eleas` [i chiar nu \mi pas` ce crezi despre mine. Am \nv`]at at~t de multe lucruri de la o v~rst` foarte fraged`, nimeni nu m` mai calc` \n picioare, pentru c` mie nu o s` mai \mi pese. Nu o s` m` mai gr`besc s` le spun tuturor “prieteni”, fiindc` se vede acum cine este prieten sa nu cu mine. Nimeni din clas`! Dar am al]i prieteni [i vreau s` v` mul]umesc! {ti]i voi care sunte]i. |ns`, cu marea dorin]` de a sc`pa de teze [i [coal`, va pleca o prieten`. M-a ajutat tot timpul c~nd s-a luat cineva de mine, direct sau indirect. Au fost c~teva luni, dar o s` \mi lipseasc` s` o v`d \n fiecare zi, s` m` \mbr`]iseze cum face ea mereu [i s` vorbim \nainte de ore. Bine, nu \nseamn` c` nu o s` ne mai vedem. O s` am o var` minunat` [i o s` fiu capabil` s` uit de toate specimenele. {i ca s` \mi intru mai bine \n pielea lui Effy Stone, nu o s` mai vorbesc a[a de mult [i nu o s`mi pese de ce zic sau dac` vorbesc cu mine ori ba. M-am

s`turat s` \mi tot schimb gusturile, personalitatea sau s` suf`r pentru ni[te fiin]e care nu merit`. De aceea [i continu` cu nesim]irile: v`d c` \mi pas`. Asta este cea mai mare gre[eal`, mai ales una din care nu \nve]i, ba, din contr`, gre[e[ti c~t mai mult s` \]i pese, \ntruc~t oamenii nu mai sunt fraieri [i nu te las` dac` te superi, ci continu`. Lumea s-a maturizat sever, nici eu nu [tiu cum [i nici nu pot s` \mi explic cum. Astfel de oameni, denumi]i mai popular “hateri”, nu o s` ajung` nic`ieri. |n \ncheiere, vreau s` vorbesc despre luna Mai, de[i [tiu c` este Iunie c~nd citi]i voi asta. Este o lun` minunat` [i abia acum \ncep copacii s` \nfloreasc`. |mi plac dup`-amiezile calde [i \nsorite cu lumin` p~n` la 8 seara [i dimine]ile r`coroase. A[ vrea s` fie a[a tot anul. G`si]i frumosul \n lucruri minore de care altora nu le pas`. Asta v` face speciali. Nu neap`rat \n ochii celorlal]i, ci \n ochii vo[tri. Fericirea vine [i ea \n lucruri minore, cu pu]in` \nsemn`tate pentru omenirea de azi, dar cu o mare importan]` pentru tine. S` sper`m c` pe vremea c~nd voi ve]i citi aceste r~nduri, eu voi fi sc`pat cu bine de teze.

Anna B.

Stop to shop 21

FaShion architEcturE

Erté

gENIUL |N SLUJBA ARTEI MONDIALE |n 1912, la vârsta de 19 ani, s-a mutat la Paris iar Fran]a avea s` \i fie cas` de atunci \ncolo. {i-a luat numele de Erté, din pronun]ia francez` a ini]ialelor numelui s`u R [i T.

22 Stop to shop

Crea]iile lui Erté au influen]at lumea teatrului, a filmului, a modei [i mi[carea “Art Deco”. El se identific` \n memoria colectiv` prin extravagantele costume [i decoruri create pentru Folies-Bergère din Paris [i show-ul lui George White, Scandals, din New York.

s~nge albastru, suflet de artist Romain de Tirtoff s-a n`scut la Sankt Petersburg, pe 23 noiembrie 1892, \ntr-o familie de aristocra]i, loial` ]arului. Tat`l, descendent al unui han, era amiral \n Flota Imperial` Rus`. To]i nobilii din familia Tirtoff urmaser` cariera militar` naval`, \nc` de pe vremea lui Petru Cel Mare. Mama era [i ea descendent` a familiei de aristocra]i Cossack. Fratele ei, Nicholas, era guvernator militar al Sankt Petersburg. Romain a crescut \n r~ndul elitei, \nconjurat de

art`, cultur` [i bun gust. De exemplu, la v~rsta de 7 ani a v`zut Sadko a lui Rimsky-Korsakov, st~nd \n loja familiei de la Teatrul Maryinsky, [i Ballets Russes ale celebrului Diaghilev. Copil fiind, \l fascinau miniaturile persane pe care le avea tat`l s`u \n bibliotec`. Aceste modele exotice, str`lucitoare l-au influen]at. El a \nceput s` creeze haine pentru mama lui, la v~rsta de 5 ani, ajutat fiind de garderobiera familiei. Mama a fost cea care l-a dus pe micul designer \ntr-un tur \n jurul Europei [i a organizat expedi]ii de shopping la Nevsky Prospekt, unde micul Romain a fost fascinat de arta creatorilor de mod`.

Paris, “acas`” pentru \ntreaga via]` |n 1912, la v~rsta de 19 ani, s-a mutat la Paris iar Fran]a avea

FaShion architEcturE s` \i fie cas` de atunci \ncolo. {ia luat numele de Erté, din pronun]ia francez` a ini]ialelor numelui s`u R [i T. De altfel, influen]a francez` asupra Sankt Petersburg-ului era profund`, iar Paris-ul se afla vr`jit de tot ceea ce avea amprent` ruseasc`. |n ianuarie 1913, Romain s-a dus cu schi]ele sale la celebrul Paul Poiret. Acesta i-a intuit imediat talentul nativ, oferindu-i un contract pe 18 luni. Designer-ul ia dat ideea numelui de "Erté", pe care Romain l-a folosit pentru prima dat` \n Gazette du Bon Ton, \n mai 1913. Paul Poiret revolu]ionase moda [i nu numai. T~n`rul avea multe de \nv`]at. |ns`, dup` ce Poiret \nchide afacerea la \nceputul Primului R`zboi Mondial, Erté s-a mutat \n Monte Carlo p~n` \n 1923. Prin]ul Nicholas Ourousoff, un v`r \ndep`rtat, a venit s` locuiasc` cu Erté [i a devenit managerul lui. I-a sugerat s` \nceap` o colaborare cu Harper's Bazar \n New York. Iar aceast` idee a fost pus` \n aplicare. Astfel, din ianuarie 1915 [i p~n` \n decembrie 1936 Erté a creat 240 de coper]i ale revistei [i alte 2.500 de schi]e \n creion [i cerneal` pentru paginile de interior. Design-urile lui de mod` ap`reau [i \n multe alte publica]ii de profil, transform~ndu-l \ntr-unul dintre cei mai cunoscu]i arti[ti ai anilor 1920. William Randolph Hearst era propietarul revistei, parte a imperiului s`u editorial. C~nd nu s-a mai aflat la conducere, din 1937, [i Erté a trebuit s` \[i \ncheie co-

laborarea. Noul editor a schimbat imaginile de mod`, realizate prin desenare, cu fotografii. Pe artist nu l-a afectat foarte mult, \ntruc~t cei 22 de ani de colaborare \i conferiser` faima mondial` [i reputa]ia de cel mai bun ilustrator de mod`. Dup` finalul parteneriatului cu Harper's Bazar, el a spus: “Fiecare om are datoria de a se face pe sine \nsu[i c~t mai atractiv posibil. Nu mul]i dintre noi se nasc frumo[i; hainele sunt un soi de alchimie.”. Erté a luptat \mpotriva restric]iilor din vestimenta]ia masculin`, pe care o considera plictisitoare [i f`r` imagina]ie. “De ce doar femeile au parte de

|n perioada anilor ‘30 [i ‘40, a fost implicat activ \n lumea teatrului din Paris, Londra [i nu numai. Crea]iile sale erau achizi]ionate de companii de oper`, balet, dram` [i muzic`.

toat` distrac]ia, iar b`rba]ii au un aspect care nu \i diferen]iaz` de osp`tarii bine \mbr`ca]i?”. {i nu se rezuma doar la afirma]ii. |n 1926, la un bal la Opera din Paris a venit \mbr`cat \n costum de toreador din lamé auriu, cu o cap` tivit` cu trandafiri ro[ii proaspe]i. A fascinat audien]a.

Crea]ia Teatrul a fost locul unde talentul s`u a n`scut capodopere. |n boom-ul economic din 1920, epoca Jazz-ului, a revistei franceze [i a show-urilor de pe Broadway erau la conducere. Astfel, Erté a avut ambi]ia s` creeze pentru scen`. Datorit` lui Poiret, a realizat costume pentru exotica dansatoare Mata Hari. Una dintre pionierele muzicii fran]uze[ti, Madame Rasimi, l-a invitat s` \i creeze costumele de scen` pentru spectacolul ei, L'Orient Merveilleux. Mai mult, i-a dat m~n` liber` s` \[i foloseasc` imagina]ia. Iar el a creat haine splendide cu trene lungi, peruci cu pene [i alte detalii care luau ochii. Folies-Bergère a fost prima (1869) [i cea mai celebr` sal` de spectacole din Paris, cu show-uri unice [i femei aproape dezbr`cate. Workshop-urile lui Max Weldy de aici erau cunoscute interna]ional; ei “exportau” decoruri de scen` [i costume c`tre teatrele din \ntreaga lume. Erté a lucrat cu Weldy la Folies \n perioada 1919-1930, \nv`]~nd totul despre hainele de scen`, luminile [i ma[in`riile unui teatru. Crea]iile lui pentru Folies-Bergère “sunt printre cele mai reu[ite

Stop to shop 23

FaShion architEcturE opere ale lui”, a[a cum spune istoricul de art` Charles Spencer. Stilul lui Erté a venit m`nu[` [i pentru Broadway. Astfel, a creat decoruri [i costume pentru show-ul lui Ziegfeld, “Follies”, al lui George White, “Scandals”, [i crea]ia lui Irving Berlin, Music Box Revue. Acestea sunt \ns` doar c~teva exemple. Era o minte sclipitoare. Inova]iile aduse lumii teatrului erau numeroase, incluz~nd: “cortine vii” (dansatoare de cabaret cu pene [i perle), “costume colective” (costume imense, dintr-o singur` bucat`, \mbr`cate de acela[i grup de actori, av~nd o tem` unic`, precum “Silk”, aflat` \n prezent la “Victoria and Albert Museum” \n Londra), “tablourile vii” (un exemplu este “L'Or”, creat pentru Follies, pentru care a fost nevoie de 10,4 kilometri de lamé auriu). Erté comenta: “Nu aveam buget \n acele zile … nici White, nici Ziegfeld nu visau s` \ntrebe costul, indiferent despre ce era vorba.” Datorita lui William Randolph Hearst, Erté a avut [i o scurt` colaborare cu Hollywood-ul, prin anii 1920, de[i stilul lui nu se prea potrivea cu cetatea filmului. A lucrat la The Restless Sex (1919), produs de Hearst's Cosmopolitan Films, la o secven]a "Bal des Arts": un setup al unei s`li de bal, cu o gr`din` babilonian`, \ntr-un stil care baleia \ntre Art Nouveau [i emergentul Art Deco. |ns` c~nd a fost rugat s` colaboreze pentru un film marca MGM, numit Paris, \n 1925, [i-a rupt contractul. L-a enervat c` nimeni din echip` nu

24 Stop to shop

cuno[tea Parisul, nimic din film nu coincidea cu realitatea, iar totul, de la scenariu p~n` la actori, p`rea o glum` proast`. Artistul a creat costume originale [i modele de haine pentru cele mai renumite actri]e ale marului ecran, cum ar fi Joan Crawford, Lillian Gish, Marion Davies, Anna Pavlova, Norma Shearer. Dup` 1926 a decis s` colaboreze cu revista Art et Industrie. Crea obiecte de uz casnic, l`mpi, mobilier [i intrerioare pentru locuin]e. A publicat un articol despre schimbarea modei feminine \n faimoasa edi]ie cu numarul 14 a Encyclopedia Brittanica (1929). Iar proiectele sale nu se opreau aici.

|n perioada anilor ‘30 [i ‘40, a fost implicat activ \n lumea teatrului din Paris, Londra [i nu numai. Crea]iile sale erau achizi]ionate de companii de oper`, balet, dram` [i muzic`. Anii 1950 [i 1960 l-au g`sit \nc` desen~nd. |ns`, o adev`rat` schimbare \n cariera sa a venit \n

1965, la 73 de ani. |n acel an i-a \nt~lnit pe Eric [i Salome Estorick, fondatorii Seven Arts de la Grosvenor Galleries, din Londra [i New York. Ei l-au convins s` scoat` la lumin` sute de schi]e, p`strate \n containerele din subsolul casei sale. Astfel, au readus la via]` mi[carea Art Deco. Tot \n anii ’60, Erté a fost pionierul sculpturii \n metal cu pergamente din ulei. A numit aceste lucr`ri “Formes Pictorales”. Tot el a produs o serie de litografii [i serigrafii pentru Estoricks. Ajuns la 80 de ani, se confesa: “Munca mi-a fost mam`, so]ie, prieten, amant` [i copii.” |n 1976, guvernul Fran]ei l-a premiat cu titlul de Ofi]er al Artelor [i Literelor, iar \n 1982 i s-a oferit “Medaille de Vermeil de la Ville de Paris”. A murit la v~rsta de 97 de ani, la Paris, pe 21 aprilie 1990. Munca lui se afl` \n multe muzee ale lumii, printre care Metropolitan Museum of Art \n New York, Smithsonian Institution \n Washington, Victoria and Albert Museum din Londra. Roxana Bichi[

gEntlEmEn’S agrEEmEnt Adina Buzatu: “Sacoul la dou` rânduri de nasturi este piesa de rezisten]` a sezonului.” Magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 25

gEntlEmEn’S agrEEmEnt Adina Buzatu: “Dungile orizontale sunt trendy [i creez` un efect vizual de umeri bine lucra]i.” Magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

26 Stop to shop

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “Combin` \ntr-o singur` ]inut` piese \n nuan]e pastelate.” Magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 27

gEntlEmEn’S agrEEmEnt Adina Buzatu: “Pantalonii din in sunt \n acest sezon slim fit [i \n culori tari.” Magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro

28 Stop to shop

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu: “|nlocuie[te costumul din stof` cu unul din bumbac. Este confortabil, dar stylish.” Magazinele TRENDS by Adina Buzatu www.adinabuzatu.ro Stop to shop 29

nEwS From... e[arfa meli melo 49,99 RON

Cercei meli melo 39,99 RON

Colier meli melo 44,99 RON Benti]` meli melo 12,99 RON

Br`]ar` meli melo 69,99 RON

Geant` meli melo 129,99 RON

Plic meli melo 139,99 RON

30 Stop to shop

Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

Foto: George Maftei

SpEcial

DEcoR cu suflet

32 Stop to shop

Ionela Pascu este un nume care va face carier \n lumea design-ului de interior. A \nceput cu pa[i mici, trecnd de la pictur la design. |n prezent, [i-a cldit o carier solid, iar de aici pn la brand awareness este un simplu pas. Stop To Shop a invitat-o pe talentata Ionela s vorbeasc despre o meserie pe ct de grea, pe att de frumoas.

SpEcial Pictura, prima iubire Ionela a \nceput s` picteze \n anii '90 când era copil. “Ai mei au descoperit c` am aptitudini spre art` [i astfel m-au direc]ionat spre o [coal` de profil. Am urmat cursurile {colii de Arte [i Muzic`, iar dup` care am studiat la liceul Tonitza - unde am terminat cursurile sec]iei de scenografie. De aici vine [i preocuparea asta permanent` pentru amenajarea spa]iului. La Academia de Arte am continuat cu pictura. Mi se p`rea mult mai ofertant` la momentul acela, \ns` acum m-am \ntors la «prima mea dragoste», decorul.” Ionela Pascu poveste[te c` dup` facultate, [i-a dat seama c` trebuie s` profeseze \ntr-o ]ar` \n care managementul de

art` era inexistent [i singura [ans` a unui pictor era s` se automanagerieze [i, oarecum, s` mai aib` [i timp pentru crea]ia propriu-zis`. “Asta era aproape imposibil dac` vroiai s` te men]ii la un anumit nivel. Un prieten din facultate, Cezar Ivana, a venit cu o provocare. Cum at~t \n liceu, c~t [i \n facultate f`cusem [i pictur` monumental` nu am vrut s` ratez [ansa.”. Astfel, a ajuns s` picteze Biserica Sfântul Gheorghe din Pite[ti, comuna Bascov, [i Biserica Sfânta Parascheva din Covasna-Papauti. A f`cut parte dintr-o echip` de patru pictori iar munca lor s-a derulat în perioade de 3 ani, pe suprafe]e între 1500 [i 2000 de metri p`tra]i fiecare. “A fost o perioad` boem` [i frumoas` de care \mi aduc mereu aminte cu pl`cere, chiar dac` pictura bise-

riceasc` este deosebit de dificil` ca [i condi]ii de lucru.”, poveste[te cu drag artista.

De la pictur` la design Trecerea dinspre pictur` spre design a f`cut-o din liceu. “Facultatea de Arhitectur`, la acel moment, nici nu avea sec]ie de design interior a[a c` arhitectul care \]i ridica pere]ii casei continua s` \]i decoreze [i interiorul”, spune Ionela. Tot ea precizeaz` c` design-ul interior ]ine de culoare, contrast, atmosfer`, adic` exact ceea ce studiase de peste zece ani. “A[a c` era p`cat s` nu aplic asta \n munca mea. Pentru proiectele mele am colaborat cu multe echipe de arhitec]i c~nd a fost cazul ridic`rii unei cl`diri, urm~nd ca dup` ce construc]ia

Stop to shop 33

SpEcial era finalizat` eu s` preiau 100% lucrarea [i s` m` ocup de toate detaliile p~n` \n momentul pred`rii cheilor.”

Provocare [i succes Ionela recunoa[te c` noua provocare din via]a sa i-a pl`cut enorm. Mai mult, [i-a g`sit drumul din punct de vedere profesional. |ntrebat` cum a fost primul proiect, designer-ul poveste[te cu z~mbetul omului care relatez` o amintire pe vecie drag`: “La primul proiect de acest gen a fost vorba de un spa]iu mic c`ruia trebuia s`-i dau func]ionalitate, un design special [i s`-i creez o iluzie optic` de supradimensionarea spa]iului. Pot spune c` în momentul acela mi-am dat seama c` pe linia aceasta vreau s` continui [i astfel a luat na[tere Jo Design”.

Distrugerea [abloanelor Dincolo de viziune, talent, pasiune [i mult` munc`, Ionela aduce un plus meseriei de designer de interioare. Ea se lupt` s` distrug` [abloanele. “Conceptul Jo Design a pornit ini]ial de la nemul]umirea c` am înâlnit prea multe spa]ii identice, create dup` [abloane prestabilite de o mod` a momentului [i în care proprietarii nu se puteau reg`si. Scopul meu este acela de a ]ine cont de atmosfera ambientului [i de toate elementele ce îl compun: piese de mobilier,

34 Stop to shop

SpEcial obiecte de uz casnic sau decorative, corpuri de iluminat [i tot ce ne înconjoar`, dar [i de importan]a leg`turilor create între aceste elemente [i felul în care ele se influen]eaz` reciproc, se armonizeaz` [i se pun în valoare [i, mai ales, eviden]iaz` personalitatea celor ce tr`iesc în acel spa]iu”, explic` Ionela. P~n` \n prezent a realizat proiecte personalizate de design [i amenaj`ri, inclusiv pere]i autentici [i mobilier pictat manual dup` preferin]e diverse, cu scopul de a crea un stil unic. “Ce \]i pot spune este c` cei mai ferici]i clien]i sunt aceia care se implic` cel mai pu]in \n proiect. Am avut clien]i care mi-au dat spa]iul \n primire la nivel de pere]i gletui]i, urm~nd s` mai vin` dup` trei luni [i s`-[i g`seasc` locuin]a mobilat` [i cu flori \n vaz`, scutindu-i practic de tot stresul unui [antier pe care orice persoan` \l evit`”, puncteaz` ea.

reprezint`, armonizarea elementelor din stiluri diferite. De[i este un mix de elemente, trebuie s` fie un numitor care s` le contopeasc` pe toate, într-o atmosfer` placut`. “Eu consider c` “liantul” cel mai u[or de abordat este culoarea, care pe mine m` reprezint` cel mai bine, urm`rind \n acest proiect o tematic` romantic`. De altfel, motto-ul de la care am plecat când am gândit pensiunea a fost: “Redescoper` romantismul”, spune Ionela. Roxana Bichi[

Proiectul de suflet Pensiunea sa din satul Pe[tera, Moeciu, este încununarea muncii ei. O nume[te “copilul meu de suflet”, fiind un proiect personal. Spune c` a dat frâu imagina]iei f`r` s` fie îngr`dit` de al]i factori. A ales un design eclectic [i toat` aceast` simpatie pentru acest stil datorit` petelor de culoare pe care le ofer`, dar [i mai mult, datorit` varia]iei de stiluri pe care le po]i combina. Pentru c` aceasta este defini]ia acestui stil [i ceea ce îl

Stop to shop 35

nEwS

Foto: somethingnewmedia.ro

ExPLozIE de albastru “safir” Numeroase celebrit`]i de la noi au respectat dresscode-ul impus de organizatorii “Balului albastru”, primul eveniment caritabil din Rom~nia, organizat \n sprijinul copiilor cu autism. Evenimentul a avut ca scop str~ngerea de fonduri pentru \mbun`t`]irea integr`rii copiilor cu autism \n [coal`. De asemenea, o parte din fondurile str~nse vor fi folosite pentru sus]inerea Centrului Multidisciplinar de Interven]ie al Asocia]iei |nvingem Autismul, \n cadrul c`ruia 23 de copii cu autism beneficiaz` de sprijin specializat. 36 Stop to shop

Gazda evenimentului, Cristina Si[canu, a captivat privirile audien]ei \mbr`cat` \ntr-o superb` rochie din colec]ia Limited Edition, de la Cristallini Boutique. Realizat` din triplu voal, Lanvin [i cu broderie manual` aplicat` \n zona bustului, ]inuta i-a pus \n valoare formele voluptoase ale corpului, f`r` s` fac` \ns` rabat de la elegan]` [i rafinament. Paula Chiril` a optat pentru o rochie lung`, diafan`, realizat` tot \n atelierul Cristallini. Prezentatoarea emisiunii “Draga mea prieten`” de la KanalD a ales o rochie din m`tase satinat`, cu paiete aplicate \n zona bustului [i un decolteu \ndr`zne]. Carmen Cristea

BEauty StylES

secretele

frumuse\ii DRUMUL sPRE coRPUL PERFEcT

38 Stop to shop

Este var. Majoritatea femeile se gse[te captiv \n vria dietelor [i a tratamentelor corporale, astfel \nct prima baie de soare s nu le prind pe picior gre[it. Echipa noastr a \nceput cutrile, din dorin]a de v oferi cteva idei despre cum pute]i ob]ine rezultatele dorite \n cel mai scurt timp. Cu att mai mult cu ct [tim c mare parte dintre voi st deficitar la capitolul timp.

BEauty StylES Pe l~ng` dietele despre care [tim c` nu trebuie ]inute f`r` recomandarea unui nutri]ionist, am aflat c` nici tratamentele corporale nu se fac chiar dup` ureche. Astfel c`, \n efortul nostru jurnalistic, am descoperit Armonia Center. Ce ne-a atras aten]ia? Oric~t de bizar ar putea s` sune, un motto al lor: „Dac` sunte]i întreba]i \n ce st` fericirea, spune]i: \n a fi în armonie cu tine însu]i”. Dar ceea ce ne-a determinat s` afl`m mai multe despre ei a fost faptul c` au personal medical [i lucreaz` cu o serie de aparate unice \n Rom~nia. A[adar, doamnelor, \n r~ndurile ce urmeaz` Stop To Shop v` ofera c~teva idei despre cum s` intra]i \n armonie cu voi \nsev` [i s` fi]i perfecte pentru plaj`!

echilibrul dintre s`n`tate [i frumuse]e Dac` dore[ti s` ai parte de cele mai noi, inovative [i eficace tratamente non-invazive pentru

reducerea aspectului inestetic al anumitor zone ale trupului t`u, Armonia Center poate fi o solu]ie. „Aici, rezultatele excelente pe care le vei ob]ine sunt garantate pe termen lung de combina]ia dintre tehnologia de ultima or` [i în]elepciunea medicinei milenare chineze. |n cele mai multe din cazuri rezultatele sunt uluitoare, iar metodele utilizate total nedureroase”, ne-a spus doamna doctor Marilena Murgule]. Efectele programelor de tratament merg mai departe de suprafa]a pielii, prin stimularea mecanismelor naturale de autoreparare ale organismului. O sesiune de tratament dureaz` între 30 [i 90 de minute, în func]ie de terapie [i zona aleas` a fi tratată.

echipamentele minune Sistemul Algonix este compus dintr-un panou de control [i un computer capabil s` comunice cu ]esuturile [i cu sistemul nervos. Printr-o analiz` com-

plex`, zonele cu deficit de energie sunt identificate [i le este restaurat echilibrul natural fiziologic. Metoda este bazat` pe o reechilibrare a poten]ialului bioelectric a celulelor organismului, metod` care nu interfereaz` cu [i nu suprastimuleaz` sistemul celular în nici un fel, ci pur [i simplu ajut` organismul s`-[i accelereze procesele naturale de vindecare. „Terapiile realizate cu Sistemul Algonix sunt total nedureroase. Durata unei terapii variaz` de la c~teva minute la c~teva zeci de minute, \n func]ie de obiective [i zona tratat`”, puncteaz` doctor Murgule]. Algonix este un dispozitiv medical inovator cu o nou` abordare: sistemul trateaz` durerea cu bio-energie echivalent` care cre[te eficien]a tratamentului durerii [i reduce perioada de reabilitare. Principalele domenii de aplicare sunt artrita, migrenele, durerile cronice de cap, de g~t, de spate [i ale extremit`]ilor, precum [i reabilitarea post-ope-

Stop to shop 39

BEauty StylES ratorie, tensiune, spasme, leziuni sportive, dureri articulare, traumatisme [i fibroz` muscular`, precum [i alte leziuni acute. O metod` de diagnosticare [i tratament care foloseste cu succes cea mai avansat` tehnologie de profil - aparatul de biorezonan]` SCIO - considerat ca fiind una dintre cele mai promi]`toare achizi]ii ale [tiin]ei medicale moderne, bazat pe descoperirile fizicii cuantice, prin care se ob]ine echilibrarea energetic` a eventualelor disfunc]ii depistate.

complex`, rapid`, neinvaziv`, nedureroas`, putând fi folosit` la orice vârst`. Nu presupune o preg`tire prealabil` (pacientul poate consuma lichide sau alimente în mod obi[nuit), nu sunt folosite substan]e injectabile. Tratamentul este individualizat pentru fiecare pacient (fitoterapie, homeopatie, terapie prin biorezonan]`, [.a.m.d.), aparatul SCIO evalu~nd [i compatibilitatea cu diferite substan]e. Evaluarea prin biorezonan]` trebuie \ntotdeauna efectuat` de c`tre un medic specialist”.

Avantajul principal îl constituie identificarea cauzei care st` la baza disfunc]iilor sau a afec]iunilor depistate, astfel încât prin corectarea/\nl`turarea acesteia s` fie ob]inut` vindecarea. Medicul Marilena Murgule] explic`: „Metoda este sigur`,

Scopul terapiei este echilibrarea energetic` prin readucerea energiei celulare la stadiul optim de func]ionare.

40 Stop to shop

|n cadrul centrului se lucreaz` cu Beautytek – aparatul cu ajutorul c`ruia sunt efectuate

tratamentele de \nfrumuse]are, Algonix [i SCIO – aparatele responsabile cu terapiile anti-durere, reabilitare [i reechilibrare. Aparatul Beautytek utilizeaz` o bucl` \nchis` pentru detectarea deficien]elor energetice [i tratarea lor cu mare acurate]e prin intermediul unor algoritmi informatici complec[i. Astfel, rezultatele tratamentelor pentru ridicare de s~ni, liposuc]ie abdominal` f`r` interven]ie chirurgical`, \ntinderea pielii de pe fese, coapse, precum [i ale tratamentelor \mpotriva celulitei, acneei, a vergeturilor, cicatricilor, ridurilor [i liftingul facial sunt preprogramate. „Teoria Beautytek este simpl` – ac]ioneaz` din interior spre exterior, trateaz` problemele organismului din interior, iar beneficiile vor fi vizibile la exterior. |n cadrul tratamentului sunt utiliza]i electrozi [i electroli]i speciali. Electroli]ii ac]ioneaz` ca o interfa]` între piele [i electrozi. Utilizarea lor îmbun`t`]e[te transmiterea biocurentului microcibernetic. Con]in substan]e active ce sunt absorbite prin pori, iar una dintre atribu]iile lor este de a deschide canalele, incrementând aportarea energetic` spre celule”, explic` doctor Murgule]. Aplicarea tratamentelor de \nfrumuse]are Beautytek este potrivit` pentru toate zonele corpului, \n func]ie de alegerea clientului. Aparatul ofer` metode eficiente de tratament [i pentru probleme cosmetice obi[nuite. Roxana Bichi[

nEwS

Elegan]` suprem` la

“easter charity Ball” 42 Stop to shop

ristallini Boutique s-a al`turat galei caritabile “Easter Charity Ball”. |n atmosfera elegant` a palatului Ghika, brand-ul de rochii de sear` a prezentat colec]ia de prim`var`-var`, Limited Edition by Cristallini. Aceasta a fost deschis` de vedeta TVR, Irina Mohora care a p`[it pe covorul ro[u \ntr-o rochie unicat din m`tase natural`, pictat` manual [i accesorizat` cu pene. Manechinele au defilat pe muzica romantic` a pianistului Teo Milea [i “au plutit” \n rochii diafane [i asimetrice. Aceste modele au fost “contrabalansate” de rochiile siren`, mulate pe trup, cu decolteuri \ndr`zne]e. |n paleta coloristic`, au predominat culorile clasice, negrul, albul ivoire [i bejul,

nEwS

â&#x20AC;&#x153;animateâ&#x20AC;? de nuan]ele pietrelor pre]ioase, precum verdele smarald sau albastrul safir. Materialele folosite au fost voalul din m`tase natural`, m`tasea satinat`, dantela Chantilly, taftaua [i tulul cu broderii, aplicate manual. |n cadrul prezent`rii Limited Edition by Cristallini [i-a f`cut debutul \n mod` Andra, fiica politicianului Codrin {tef`nescu, care a purtat un model adolescentin de rochie din dantel`, m`tase [i tul. Modelul Roxana T`nase a defilat \ntr-o superb` rochie de mireas` cu flori brodate, \n timp ce gazda evenimentului,

Cristina Herea, a captat aten]ia audien]ei printr-o rochie din catifea elastic`, cu paiete \n zona bustului. Aceast` rochie a fost donat` de Cristallini [i licitat` contra sumei de 3.000 de lei, iar fondurile vor ajunge sub form` de alimente, rechizite [i h`inu]e la Orfelinatul [i Azilului de B`tr~ni de la M`n`stirea Petru Vod`. La eveniment au luat parte numeroase personalit`]i, printre care s-au aflat [i Mihaela Geoan`, Prin]ul Paul de Rom~nia [i Prin]esa Lia, designer-ul C`t`lin Botezatu. Carmen Cristea Foto: Radu Enache

Stop to shop 43

FaShion StylE

Aceast` rochie empire iese din anonimat prin elementele inovative. Bretelele sau preplum-ul deta[abil dau o not` de versatilitate rochiei, \n timp ce cupele de sus]inere asigur` confortul mult dorit \n seara nun]ii. Rochie Limited Edition by Cristallini, www.cristallini.ro

44 Stop to shop

FaShion StylE

Croiala asimetric` a acestei rochii va pune \n valoare spiritul nonconformist al femeilor actuale. M`tasea satinat` [i voalul de m`tase vor contrabalansa cu \ndr`zneala croielii [i va da un aer sofisticat apari]iei tale. Rochie Limited Edition by Cristallini, www.cristallini.ro

Stop to shop 45

FaShion StylE

Rochia midi din dantel` cu aplica]ii, cu m`tase satinat`, tafta [i tul este perfect` pentru cununia civila sau pentru cea de-a doua ]inut` din seara nun]ii. Un detaliu seduc`tor, precum fermoarul cu cristale, aplicat pe spate, nu va trece neobservat de cei din jur. Rochie Limited Edition by Cristallini, www.cristallini.ro

46 Stop to shop

FaShion StylE

Aceast` rochie model siren` cu flori brodate, paiete [i tul este ideal` pentru o nunt` \ntr-un decor romantic. Inova]ia modelului const` \n faptul c` ]inuta poate fi scurtat` ulterior, fiind potrivit` chiar pentru o sear` \n club sau coktail party. Rochie Limited Edition by Cristallini, www.cristallini.ro

Stop to shop 47

FaShion kidS }inutele all white sunt frumoase [i perfect potrivite pentru zilele cu soare puternic. Fusti]a din dantel` alb` cu vol`na[e le va face pe feti]e s` se simt` adev`rate balerine [i vor ar`ta foarte chic al`turi de un maiou de bumbac cu imaginea delicatei Minnie. Un plus de rafinament poate fi dat de o fundi]` cu buline, prins` fie \n p`r, fie pe maiou sau pe fusti]`. Foto: FOX

48 Stop to shop

FaShion kidS Pentru feti]e, cele mai \n trend variante sunt cele cu suprapuneri de maiouri \n culori pastel [i mesaje romantice. Diferen]a o vor face accesoriile pentru g창t sau aplica]iile \n form` de fundi]e sau inimioare de pe h`inu]e. Pantalonii scur]i \n carouri, din in, r`m창n o variant` universal`. Foto: FOX

|n vacan]` sau \n ultima lun` de [coal` a anului, c`m`[ile de bumbac \n carouri vor fi o variant` de vestimenta]ie chic [i foarte confortabil` pentru b`ie]i. Ele pot fi purtate cu o pereche de pantaloni lejeri de bumbac \n culori asortate. Stili[tii \]i dau [i varianta de a purta c`ma[a cu nasturii desf`cu]i iar pe dedesubt un tricou cu mesaj amuzant. Nu uita de pantalonii cu buzunare aplicate, care \]i vor conferi un aer foarte cool. Stop to shop 49

FaShion kidS

Sezonul cald 2013 nu pune jeans-ul pe un loc frunta[ numai \n colec]iile pentru adul]i. {i cei mici se pot bucura de lejeritatea oferit` de acest material. O salopet` confortabil` de jeans se va asorta perfect cu un accesoriu \n culori vesele, precum ro[u sau galben, [i va fi ]inuta ideal` pentru o zi liber` petrecut` cu prietenii. Dac` r`coarea serii te prinde \n parc, pune-]i o jachet` alb` [i vei ob]ine un outfit remarcabil. Tricourile colorate cu mesaje haioase vor face deliciul celor mici \n vara aceasta. Se potrivesc perfect cu bermude din in sau bumbac, iar zilele c`lduroase vor fi mai u[or de suportat, fie c` trebuie s` mergi la [coal` sau s` r`spunzi invita]iei la joac` a colegilor. Foto: FOX 50 Stop to shop

FaShion kidS Nuan]ele deschise [i materialele naturale sunt cuvintele de ordine care definesc vestimenta]ia celor mici \n acest sezon. Pu[tii se vor sim]i confortabil [i vor avea [i mai mult chef de joac` \ntr-o pereche de bermude din bumbac, cu buzunare aplicate [i un tricou polo alb. Pentru a-I ocroti de adierea v창ntului, po]i recurge la o c`ma[` de in cu man[etele ridicate, neap`rat \ntr-o culoare vesel`, de var`. Foto: FOX

Stop to shop 51

SpEcial rEport

. . mini Fashion la puterea… Maia este o feti]` cochet`. |[i alege singur` h`inu]ele [i se pricepe s` combine culorile. Iube[te rozul, lilaul [i verdele. (...)

52 Stop to shop

aia Maria Voicu are 4 ani [i jum`tate. O \ntreb cum este la aceast` v~rst`. |[i admir` m`rgelele cochete pe care le poart`, \mi spune c` le are de la mami, dup` care \mi r`spunde “E super, mai ales c~nd te compor]i ca mine”. “Adic`?” “Adic` …a[a, ca o domni[oric`.” De[i nu mai era nevoie, \mi dau seama c` stau de vorba cu un copil inteligent, c`ruia \i place dialogul (deh, gena din familie, doar mami lucreaz` \n televiziune de at~]ia ani – n.r. Mirela Voicu). “Tu te ocupi de mod`?” M` uit cu ochii mari la ea [i \i spun “Da. Dar ]ie, Maia, \]i place moda?” Z~mbe[te [treng`re[te [i \mi [opte[te c` cel mai mult \i plac pantofii cu toc ai bunicii. “|i \ncal] prin cas` iar hainele lui mami sunt rochiile mele.” Maia este o feti]` cochet`. |[i alege singur` h`inu]ele [i se pricepe s` combine culorile. Iube[te rozul, lilaul [i verdele. |ntotdeauna poart` haine care s` aib` una dintre aceste culori. “De ce \]i alegi tu hainele [i nu mami sau buni?” “Pentru c` ele nu se pricep ca mine, iar dac` mi le iau ele nu \mi plac [i vreau altele! C~nd m` duc cu mami la mall, negociez cu ea, dar tot ca mine face.” Mai mult, iube[te machiajul. “Mihaela (n.r. m`tu[a) are grij` de trusa mea de machiaj. Am tot felul de farduri [i \n weekend \mi fac unghiile. Le [terg luni, pentru c` merg la gr`di.” C~nd va fi mare \[i dore[te s` fie manechin. P~n` atunci, p`pu[ile sunt cele care prezint` moda, iar ea le \mbrac` [i machiaz`, ]in~nd cont de culori [i mod`! (R.B.)

BEauty Shop

21it5ane En lei

78tane En lei

{ gEL DU & IE IASOM TE O M BERgA 75 ml)

i L'Occ ence o Pr v

L'Occ ence Prov

CREM~ DE FA}~ CU EXTRACT DE IMORTELE

95tane En

EA CREM~ DE FA}~ CU H S IMORTELE DIVINE CT A R (50 ml) T EX I CU ÅIN ~ M EM RU R C NT ) PE 50 ml

i L'Occ ence o r P v

i L'Occ ence Prov

i L'Occ ence o r P v

(250 ml)

lei

99tane En

lei

ULEI DE BAIE HIDRATANT EXTRACT MIgDALE

(50 ml)

lei

60tane En

39it5ane En lei

L'Occ ence Prov

69tane En lei

i L'Occ ence Prov

97tane En lei

19it9ane En lei

L'Occ ence Prov

LAPTE CONCENTRAT FERMITATE PIELE EXTRACT MIgDALE (200 ml) ANgE LICA IR CREA IS BB M ILU M SPF30 (40 ml - nuan ]e li [i med ght ium)

i L'Occ ence Prov

LO}IUNE CORP VERBINA SPF25*

(125 ml)

54 Stop to shop

VOLUM SPRAY PAR

(100 ml)

gEL DE DU{ CU EXTRACT DE VERBINA (250 ml)

14it5ane En lei

L'Occ ence Prov

BEauty Shop

65Rocher lei

32Rocher lei

Lo]iune tonic` pentru luminozitate [i hidratare

Yves

PROTECTYL VEgETAL Spray protec]ie invizibil` FPS 15

(Flacon 200 ml)

32Rocher lei

(Flacon spray 150 ml)

Yves

44Rocher

Lapte t chian dema ratant hid 0 ml) n 20 (Flaco

lei

Yves

35Rocher lei

Yves

HY r`c DRA ori tor VEg an ET t i -o A L bo g (Tu se el b 1 al` 5m

PROTECTYL VEgETAL Spray Maxi Protec]ie ridicat` FPS 30 (Flacon-pomp` 200 ml)

A HYDR AL T VEgE icelar` Ap` m nt` a hidrat 0 ml)

11R0ocher lei

Yves

n 20 (Flaco

72Rocher lei

Yves

HYDRA VEgETAL Crem` hidratant` FPS 25

Concentrat pentru hidratare intens`

(Flacon pomp` 30 ml)

(Cutie 50 ml)

49Rocher lei

Yves

Stop to shop 55

SpEcial

Prichindeii din familia

PRo TV

Copiii te determin` s` \]i doresti a-]i \ncepe via]a din nou.

Muhammad Ali

56 Stop to shop

Copiii sunt cea mai mare bucurie \n via]a fiecruia. Fiin]e angelice, surse eterne de surprize (chiar dac [i mai pu]in plcute cteodat), ei sunt sensul vie]ii pentru prin]i [i bunici. O persoan poate \n]elege cu adevrat ce \nseamn un copil doar atunci cnd devine printe. De 1 iunie, o parte dintre prin]iivedet ai PRO Tv au \mprt[it echipei Stop To Shop cum este via]a alturi de prichindeii lor. Mai mult, ne-au spus ce vor face de 1 iunie.

SpEcial fie ratate. |n plus, ni[te amici tocmai le-au d`ruit ni[te pistoale cu ap` cum \n copil`ria mea comunist` puteai avea numai \n vise. Dac` se va \ncinge distrac]ia, \i mai scoatem din piscin` pe... 3 iunie, la 8 diminea]a, c~nd Cezar va trebui s` mearg` la gradini]`!”

Anca Nastasi, corespondent al {tirilor ProTv [i realizator de reportaje \n cadrul emisiunii de anchete jurnalistice Rom~nia, te iubesc!, are o feti]`: Christine Leea.

Adriana Stere, corespondent al {tirilor Pro Tv [i coordonator al campaniei “Exist` via]` dup` moarte”, are doi copii: Cezar [i Iulia. “Cu copiii, cel mai mult \mi place s` fac... mi[to de tat`l lor! |mi permit s` spun a[a, pentru c` to]i cei care ne afl` n`ravurile de familie ne sunt prieteni. A[adar, eu [i feti]a pe de o parte, eu [i b`ie]elul pe cealalt`, suntem alia]i feroce c~nd vine vorba s` recuper`m din handicap... a[a c` r~dem de tati Victor, de musta]a, de barba, de "mu[chii" lui oric~nd prindem ocazia, pentru c` [i el ne bate cu perne [i [osete de ne z`p`ce[te, c~nd se \ncinge un conflict \n familie. Avantajul unei

astfel de activit`]i este c` se poate practica oric~nd, oriunde. At~ta vreme c~t toat` lumea [tie de glum`! Iar ai mei, la 3 ani [i 5 ani, au \nceput s` manevreze bini[or [i cuv~ntul, [i perna, [i [osetele f`cute ghem! Pentru c` 1 iunie pic` \ntr-o zi de s~mb`t`, ceva special ar fi s` t`iem din program cur`]enia, g` titul, sp`latul [i str~nsul rufelor. Acesta ar fi cadoul pentru mine! {i ca s` fie bucuria [i pentru prichindei, planul ar fi s` mergem la piscin`, dac` e vreme bun`. Cezar e ceva mai precaut cu apa, dar Iulia sigur a fost ra]` \ntr-o via]` anterioar`. Dac` o la[i \n bazin la 9 diminea]a, la 9 seara e momentul ideal s` |NCERCI s` o convingi s` ias`. De[i primele cinci-[ase \ncerc`ri s-ar putea s`

“Cel mai bine ne distr`m \n aer liber, la sport. Iarna schi, iar vara \not [i plaj`. {i cum iepura[ul a adus anul acesta biciclet`, pl`nuim de 1 iunie o mic` excursie pe 2 ro]i [i un picnic la sosire. Chiar dac` plou`!”

Stop to shop 57

SpEcial ...c~nd el e mama ...sau, mai bine zis, tata, sau de-a fratele cel mare [i bebelu[ul. V` da]i seama care sunt rolurile! |mi mai place cum se sup`r` c~nd pierde [i apoi, printre lacrimi, \mi spune c` e fericit c` am c~[tigat eu. Juc`m fotbal sau bedminton [i, \n general, \mi place ca timpul meu liber s` fie unul petrecut cu minunea din via]a mea, pe numele ei Vladimir. De 1 iunie o s` ne distr`m \ntr-un aqua parc sau \ntr-un parc de aventuri. Nu [tie \nc`, dar sunt sigur` c` o s`-i convin` de minune propunerea mea!”

Andreea Marinescu, prezentatoare a {tirilor ProTv de la ora 7:00 [i corespondent al {tirilor ProTv, are un b`ie]el: Vladimir. “|mi place s` fac totul \mpreun` cu Vladimir. Ador, pur [i simplu, \mbr`]i[`rile de diminea]`, [i c~nd zic diminea]` m` refer la 6.30 - atunci c~nd el se treze[te [i spune senin, ca un clopo]el, «mami, e diminea]`, ne \mbr`]i[`m?». |mi place de mor s` \l urm`resc cum \[i aranjeaz` ma[inu]ele [i ce discu]ii serioase poart` el cu juc`riile lui. |mi plac \ntreb`rile care mai de care mai aparte [i mai interesante, \mi plac dorin]ele lui pentru s`rb`tori... Modul \n care vede el lucrurile at~t de curat [i firesc m` fascineaz`! |mi place s` ne juc`m de-a mama [i copilul

58 Stop to shop

Alex Dima, corespondent al {tirilor ProTv [i realiza-

tor de reportaje \n cadrul emisiunii de anchete jurnalistice Rom~nia, te iubesc!, are o feti]`: Sara. “|n primul r~nd, \mi place s` stau cu copilul meu. S` \l privesc, s` \l miros, s` m` bucur de orice gest pe care \l face. Pe urm`, \mi place [i ne place s` ne juc`m, s` alerg`m, s` ne d`m cu bicicleta, s` mergem la mare, poate [i kilometri, pe nisip dup` scoici [i pietre cu forme ciudate, s` desen`m. Pentru ziua de 1 iunie nu miam propus nimic special, dar acum dac` a]i deschis vorba… probabil c` vom merge la mare!”

SpEcial

Rare[ N`stase, corespondent al {tirilor ProTv [i realizator de reportaje \n cadrul emisiunii de anchete jurnalistice Rom~nia, te iubesc!, are doi copii: Sophia [i Dominic. â&#x20AC;&#x17E;|mi place s` m` joc mult cu cei doi copii ai mei. Pentru mine e foarte relaxant s` m` pun la mintea lor, s` intru \n pielea personajelor pe care ei [i le imagineaz`. Azi suntem \ntr-un scenariu cu cavaleri [i prin]ese \n jocul Sophiei, m~ine suntem r`zboinici, cosmonau]i [i mecanici auto \n lumea lui Nick. {i, de fiecare dat`, eu sunt calul, trenul, avionul, racheta, adic` \n general orice mijloc de transport care le trece prin cap. De 1 iunie mergem unde vor ei. |i \ntreb`m din timp [i punem ni[te mici condi]ii â&#x20AC;&#x201C; adic` s` r`m~nem totu[i pe acela[i fus orar [i s` nu mut`m mun]ii.â&#x20AC;?(R.B.)

Stop to shop 59

lEc}ia dE kEmpo

ora de

KemPo de la fructul oprit al comunismului la Federa\ia rom@n` cu cele mai multe medalii de aur

60 Stop to shop

|n anii comunismului, practicarea artelor mar]iale era un act de curaj vecin cu diziden]a. Aura de for] fizic [i libertate metafizic ce \nconjura aceste sporturi nu pica prea bine regimului antiimperialist. De[i \n ultimele decenii postdecem briste nu mai deranjeaz pe nimeni practicarea acestora chiar [i \n [colile generale, Sensei Amatto Zaharia, urmrit cndva de Securitate, are o percep]ie original a fenomenului.

lEc}ia dE kEmpo “Eu am o alt` p`rere despre acest domeniu \n Rom~nia: el a fost foarte practicat \nainte de revolu]ie, pentru c` avea o doz` de misticism [i se afla la grani]a dintre legal [i ilegal. Este, ca s` zic a[a, sindromul «fructului oprit». La vremea respectiv` a existat o grupare care se ocupa de medita]ia transcedental` derivat` din yoga, care a lansat pe pia]` anumite idei considerate tr`znite pentru Rom~nia, chiar [i pentru cei care practicau artele mar]iale la vremea respectiv`. Instructorii respectivi le inoculau elevilor idea c`, prin practicarea medita]iei transcedentale, ace[tia se pot dedubla, pot ie[i din corp, se pot duce oriunde [i pot

Amatto Zaharia - 1984

face orice, iar de aici acel „oriunde” devenea un poten]ial atac la adresa pre[edintelui. Aceast` nebunie plecat` din grupul celor cu medita]ia transcedental` a f`cut mult r`u practican]ilor de arte mar]iale, considera]i astfel capabili de dedublare [i, implicit, capabili de a se strecura nev`zu]i l~ng` mai marii zilei, cu g~nduri necurate”, este de p`rere sensei Amatto Zaharia.

C`m`[ile negre \ntre securitate [i misticism Pe principiul str`vechi [i inevitabil c` “fructul oprit este cel mai dorit”, artele mar]iale au c`p`tat \n mintea rom~nului obi[nuit o mare for]` de atrac]ie, a[a explic~ndu-se [i num`rul impresionant de practican]i prezen]i la antrenamentele lui Amatto Zaharia \nainte de decembrie ’89. Dar nu explic` simbolistica culorilor din dosarul Securit`]ii… „Pe vremea lui Ceau[escu, la un antrenament de-al meu ve-

neau \n jur de 120 de oameni, un num`r imens, dintre care 2030 erau adul]i, iar restul copii. La mine \n sal` veneau chiar [i diver[i ofi]eri de mili]ie sau securitate, unii f`ceau antrenamente, iar al]ii st`teau pe banc` [i se uitau s` vad` ce fac. Nu aveam nicio problem` nici cu cantonamentele. Vara scoteam la mare pe plaj`, f`r` probleme, \n jur de 150-200 de oameni la antrenamente. Dar la un moment dat, am devenit subiectul unui dosar instrumentat de fosta securitate, care s-a numit dosarul C`m`[ile negre. Bluzele negre purtate de practican]ii de Kempo sugerau, \n opinia fostei Securit`]i, ceva necurat, ceva ascuns, ceva mult prea mistic [i de ne\n]eles. Acest dosar care mi-a fost instrumentat de fosta Securitate \n vara lui ’86 [i finalizat odat` cu revolu]ia, era oricum o aiureal`. Se spunea c` Amatto Zaharia a \nfiin]at gruparea C`m`[ile negre, care vrea s` r`stoarne guvernul aflat la pu-

Amatto Zaharia - Jodan Sokuto Mae Tobi Geri - 1984

Stop to shop 61

lEc}ia dE kEmpo terzise“. Dup` revolu]ie s-a mai diluat fenomenul, dar cei care au \nceput s`-l practice serios s-au dezvoltat. Au \nceput s` apar` instructori pe band` rulant`. Mul]i dintre cei care p~n` la revolu]ie erau centuri galbene [iau pus singuri centuri negre la br~u, [i-au deschis s`li [i au \nceput s` se promoveze ca mari mae[tri“, \[i aminte[te sensei Amatto Zaharia.

Amatto Zaharia - Jodan Mae Tobi Geri - 1984 tere. Maiorul care a instrumentat atunci dosarul [i-a dat seama \nc` de la \nceput c` totul este o aiureal`, dar nu avea ce face. Mai t~rziu am devenit prieteni [i mi-a spus chiar c` unii dintre liderii artelor mar]iale din acea perioad` erau de fapt „ciripitori“ care m` turnaser`. Este de notorietate faptul c` unii dintre ei se afl` chiar [i acum la conducerea unor federa]ii de profil. Oricum, eu am trecut cu bine peste povestea asta, dar nu a existat \ns` niciodat` o lege care s` stipuleze \n mod clar c` vei ajunge la \nchisoare dac` practici karate sau o alt` form` de arte mar]iale. Efectul nu a fost \ns` cel scontat de Securitate. Beneficiind de aceast` doz` de misticism, dar [i de u[oar` ilegalitate, cei mai mul]i parc` tocmai atunci vroiau mai mult s` practice arte mar]iale „in-

62 Stop to shop

De la alb la negru prin culorile curcubeului |n prezent “artele mar]iale” s-au transformat \n “sporturi mar]iale”. Acestea, de[i nu mai au nimic mistic \n ele, au p`strat valorile de educa]ie [i disciplin` din trecut, \mbinate \n mod armonios cu nout`]ile [i tehnicile de lupt` moderne. Preg`tirea noilor sportivi este un proces ce implic` timp, r`bdare, dedicare [i… un curcubeu de culori care m`soar` evolu]ia.

Campion Mondial Full-Kempo - 1999

„|n mod normal, trebuie s` treac` o perioad` considerabil` de timp, cu un num`r consistent de antrenamente, nu de stat acas`. Cineva poate ajunge la un nivel superior dup` 6-10 luni, altcineva dup` 3 ani, \n func]ie de calit`]ile [i dedicarea fiec`ruia. Dup` 6-8 luni \n organiza]iile mai mici [i dup` un an [i jum`tate \n organiza]iile mai serioase, i se acord` primul nivel, a[a \nc~t dup` 7-8 ani va ajunge la centura neagr`, trec~nd prin galben, portocaliu, verde, albastru [i maro. Sistemul de valori KYU este sistemul ce folose[te centurile colorate, plec~nd de la o culoare deschis`, aceasta \nchiz~ndu-se pe m`sur` ce cre[te nivelul de preg`tire, ajung~nd s` fie albastr`, maro, iar \n final neagr`. Dac` este un practicant deosebit de valoros, campion European sau mondial, iar grada]ia este acordat` corect, centura neagr` 1 DAN se poate ob]ine \n jurul v~rstei de 18 ani av~nd cel pu]in 7-8 ani de practic`. Centura neagr` este un nou \nceput pentru practicant, acesta urm~nd a fi introdus \n sistemul valoric DAN, pentru a se putea stabili \n mod corect nivelul fiec`ruia dintre sportivii avansa]i. Artele Mar]iale vizeaz` munca [i antrenamentul pentru ob]inerea perfec]iunii. Aceasta nu poate fi atins` \n timpul vie]ii, tocmai de aceea 10 DAN, grada]ia cea mai \nalt`, este atribuit` doar postmortem. Dac` s-ar considera c` centura neagr` este supremul, absolutul, practicarea nu [i-ar

lEc}ia dE kEmpo

Campion European Full-Kempo - Slovacia 2006

organiza]ie pe care s` o dezvolte [i pe care s` o impun` pe plan na]ional [i interna]ional, nu poate emite preten]ii la titlul de lider, pentru c` nu cunoa[te niciuna dintre etapele acestea [i din aceast` cauz` nu are cum s`-[i c~[tige respectul \n fa]a celorlal]i”, afirm` maestrul Amatto Zaharia, pre[edintele federa]iei sportive cu cele mai multe medalii de aur c~[tigate la Campionatele Europene [i Mondiale, situat` pe prima pozi]ie \n ultimul clasament statistic editat de Autoritatea Na]ional` pentru Sport [i Tineret. Felicia Chirv`[oiu

S` ai o asemenea organiza]ie \nseamn` c` ai avut un aport mai mult dec~t extraordinar \n domeniul promov`rii [i dezvolt`rii artelor mar]iale. Mai mult, Oyama nu a fost pus de cineva \n func]ia de pre[edinte al unei organiza]ii deja existente. El a plecat de jos, av~nd la \nceput unul sau doi elevi, ajung~nd prin foarte mult` munc` s` parcurg` toate etapele care diferen]iaz` instructorul de antrenor, antrenorul de maestru [i \n final, maestrul de lider. Mul]i pot fi instructori sau antrenori, dar foarte pu]ini ajung s` fie adev`ra]i lideri. Cine nu a avut un club pe care s`-l gestioneze, cine nu a preg`tit un sportiv de la zero p~n` la titlul de campion european sau mondial, cine nu a organizat cu m~na lui campionate na]ionale, stagii de preg`tire, campionate interna]ionale, cine nu a \nfiin]at o

Campion Mondial Full-Kempo - Elvetia 2005

mai avea rostul. Toate organiza]iile serioase acord` gradele, fie ele \n sistem KYU sau DAN, cu foarte mare aten]ie, tocmai pentru a nu crea o infla]ie a falselor valori \n acest domeniu extrem de dezvoltat la nivel mondial”, explic` Amatto Zaharia.

leadership [i perfec]iune \n arte mar]iale „10 Dan este perfec]iunea [i se acord` doar dac` acea persoan` a avut 9 Dan c~nd a plecat dintre noi. Practican]ii artelor mar]iale sunt \n num`r extraordinar de mare la nivel mondial, dar exist` c~]iva care au primit 10 dani post-mortem, ultimul fiind maestrul japonezo-coreean Masutatsu Oyama, (fondatorul Organiza]iei Kyokushin care \nseamn` „c`utare a adev`rului suprem” n. r.), care a a ajuns la un moment dat s` aib` \n portofoliu circa15 milioane de practican]i legitima]i.

Campion Mondial Full-Kempo - Portugalia 2008

Stop to shop 63

magazin dE SuFlEt

Diana Enache

sedus~ }i {ndr~Gostit~ de dou~ maGazine

64 Stop to shop

Diana Enache este una dintre \ncânt`toarele prezen]e feminine de la pupitrul {tirilor PRO TV, ea \ntâmpinând telespectatorii la ora 13:00. Diana prezint` principalele evenimente ale prânzului, \ns` \[i continu` [i munca de teren. Diana Enache are o experien]` de aproape 10 ani, iar acum se bucur` sa fac` parte din redac]ia {tirilor ProTV. Stop To Shop a invitat-o pe Diana s` “prezinte” cititorilor care este rela]ia sa cu shopping-ul [i s` “transmit`” detaliile unei pasiuni mai rar \ntâlnit` \n materie de cump`r`turi.

concurS

Strict masculin!

TRENDS by Adina Buzatu [i Revista STOP TO SHOP te invit` la concurs! Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 â&#x20AC;&#x201C; 11.00, \n data de 28 iunie 2013, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i cĂ˘[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TRENDS by ADINA BUZATU!

Cum o cheam` pe feti]a lui R`zvan Fodor?

Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop! Stop to shop 65

magazin dE SuFlEt

Foto: P

aul Dia conu

“De c~te ori plec \n afar`, m` interesez pe Internet dac` \n ora[ele unde vreau s` ajung exist` anumite brand-uri pe care eu le ador, pur [i simplu. Nu ratez nici un magazin Skunkfunk \n care, nu de pu]ine ori, am stat ore \n [ir printre rafturi [i umera[e p~n` s` m` hot`r`sc ce s` cump`r. |mi place maniera \n c a r e sunt

Nu ratez nici un magazin Skunkfunk \n care, nu de pu]ine ori, am stat ore \n [ir printre rafturi [i umera[e pân` s` m` hot`r`sc ce s` cump`r. 66 Stop to shop

a[ezate hainele – pe culori, astfel \nc~t s` g`se[ti la doar doi metri distan]` un articol care s` se asorteze cu cel pe care tocmai ai pus ochii. |n plus, magazinele sunt spa]ioase [i aerisite, f`r` a l`sa senza]ia c` sunt s`r`c`cioase.

Cea mai frumoas` experien]` \ntr-un magazin Skunkfunk a fost la Nisa. Cea mai frumoas` experien]` \ntr-un magazin Skunkfunk a fost la Nisa, unde proprietarul, un fan al jazz-ului [i al artei contemporane, a amenajat un spa]iu mic, dar cochet, \n care a a[ezat hainele fresh, funky, u[or de asortat, al`turi de c~teva colec]ii de dis-

curi, tablouri ale unor arti[ti francezi contemporani, bijuterii vechi [i e[arfe vintage, negociate [i apoi cump`rate de el de la oameni cu bun gust din diverse col]uri ale Europei. Este un personaj care reu[e[te s` dea via]` unui spa]iu comercial [i miar pl`cea mult s` vad asta [i la noi.

sedus` de cos Caut, de asemenea, magazinele COS, pentru “geometria” absolut seduc`toare a hainelor [i pentru culorile sau, mai de-

Foto: Paul Diaconu

|ndr`gostit` de skunkfunk

grab`, non-culorile din colec]ii. {ti]i spa]iile acelea curate, luminoase, \n care p`[e[ti cu aten]ie pentru c` nu vrei s` st~rne[ti firele de praf (dac` or exista)? Cam a[a arat` magazinele COS – hainele sunt perfect a[ezate pe umera[e, fiecare articol are o bijuterie sau o geant` asortat`, nu exista cut` nepotrivit` la vreo hain`… Pleci cu pungile pline [i cu portofelul aproape gol, \ns` cu un r~nd, dou` de haine care, cu siguran]`, te vor scoate din mul]ime.

magazin dE SuFlEt

Foto: Paul Diaconu

Caut, de asemenea, magazinele COS, pentru “geometria” absolut seduc`toare a hainelor [i pentru culorile sau, mai degrab`, non-culorile din colec]ii.

La cump`r`turi de …viniluri Mai obi[nuiesc s` cump`r viniluri. Am peste 80 de astfel de discuri, adunate \n timp cu mare drag. Am o sl`biciune pentru muzic`, pe orice suport s-ar afla. Alerg [i acum prin magazine dup` albume originale. Toate sunt frumos a[ezate \n raft, precum c`r]ile, [i sunt tare mândr` de ele. Colec]ia mea de viniluri, unele mo[tenite de la mama, altele cump`rate de mine sau de prieteni „delega]i” special prin str`in`tate pentru asta, reprezint` comoara mea. Cele mai dragi \mi sunt cele cu Joy Division, trupa mea de suflet. {tiu, exist` o adev`rat` dezbatere legat` de viniluri colorate vs. cele negre, \ns`, atâta vreme cât au imprimat` muzica mea de suflet nu conteaz` pe ce culoare se \nvârte acul.”. Roxana Bichi[

Colec]ia mea de viniluri, unele mo[tenite de la mama, altele cump`rate de mine sau de prieteni „delega]i” special prin str`inatate pentru asta, reprezint` comoara mea.

Stop to shop 67

Story oF...

Edith Piaf [i Marcel Cerdan Edith Piaf, sub numele ei Edith giovanna gassion, s-a n`scut pe 19 decembrie 1915 la Paris. Mama ei era o tân`r` dansatoare de cabaret [i a avut-o pe micu]` la doar 17 ani. Tat`l lui Edith era saltimbanc pe st`rzile ora[ului [i nu avea timp pentru cele dou`. 68 Stop to shop

“Te rog, vino repede. Ia avionul. Cu vaporul pierzi mult timp. Am nevoie de tine.”. Aceste cuvinte ale lui Piaf au sunat \n receptorul telefonului lui Cerdan. Avea s` urce la bordul unui avion, s` plece pentru a-[i str~nge \n bra]e iubirea vie]ii. Nu a ajuns la destina]ie. Edith Piaf nu [i-a iertat niciodat` moartea marii ei iubiri, campionul mondial la box, Marcel Cerdan. De[i el era c`s`torit [i avea 3 copii, cei doi s-au \ndr`gostit nebune[te unul de cel`lalt \n vara lui 1948. Ziarele din \ntreaga lume au scris despre rela]ia lor, denumind perechea: “regina muzicii fran]uze[ti [i regele ringului”. Ea chiar i-a dedicat un c~ntec lui Marcel, “Hymne À L'Amour”. Iar unele dintre ver-

suri parc` aveau s` prevesteasc` dezastrul: “Dac` \ntr-o zi via]a te va smulge de l~ng` mine/ Dac` mori [i vei fi departe de mine … voi muri [i eu”.

Marcel Cerdan: “|ntotdeauna vom avea Parisul” Numele Marcel Cerdan \ncepe s` dispar` din memoria colectiv`. Cei tineri nici m`car nu [tiu cine a fost. Numele s`u \ns` va r`m~ne \n istoria boxului. El s-a n`scut din p`rin]i de origine francez`, \n Sidi BelAbbes, Algeria. La acea vreme, Algeria [i Moroc erau colonii franceze, populate de nativii arabi [i de coloni[tii francezi. Managerii lui erau Jo Longman, Lew Burston [i Lucien Roupp. Datorit` lor, ta-

Story oF... lentul lui i-a adus faima vremii \n box, dar [i o avere considerabil`. Cerdan [i-a c~[tigat apelativul de “bombardierul din Casablanca” \n 1938, c~nd l-a \nvins pe Omar Kouidri. La un an distan]` [i-a adjudecat titlul European. Era tipul atletului, al b`rbatului admirat de b`rba]i [i adorat de femei. Cariera i-a fost \ntrerupt` c~nd sa \nrolat \n armat`, la v~rsta de 23 de ani. |n perioada ocupa]iei naziste, nu a mai boxat. Avea s` se \ntoarc` \n ring la c~]iva ani distan]`. Edith Piaf, sub numele ei Edith Giovanna Gassion, s-a n`scut pe 19 decembrie 1915 la Paris. Mama ei era o t~n`r` dansatoare de cabaret [i a avut-o pe micu]` la doar 17 ani. Tat`l lui Edith era saltimbanc pe st`rzile

ora[ului [i nu avea timp pentru cele dou`. La scurt timp dup` na[tere, micu]a este abandonat` de mam`, iar tat`l o trimite la bunica ei. Femeia era matroan`, conduc~nd un bordel de pe malul Senei. |n acest ambient a crescut micu]a. Aici a \nv`]at s` c~nte cu vocea, dar [i la pian. Edith a p`r`sit bordelul \n 1929. A decis s` c~nte pe str`zile din Paris al`turi de tat`l ei. |n 1935, a fost descoperit` de Louis Leplée, un manager de cabaret. El i-a oferit un post de c~nt`rea]` la club. A numit-o “La Môme Piaf”. |n timpul ocupa]iei naziste, \nal]ii comandan]i nem]i obi[nuiau s` o pun` s` le c~nte la petreceri. Nu aveau nici cea mai vag` idee c` ea lucra pentru Rezisten]a Francez` [i oferea importante informa]ii mil-

itare Alia]ilor. Ea a ajutat sute de prizonieri francezi s` scape de Gestapo. Dup` r`zboi a decis s` plece \ntr-un turneu mondial [i astfel a devenit un star interna]ional.

Destin tragic Cerdan se re\ntorsese \n ring. |n 1945 a c~[tigat campionatul Fran]ei la categoria mijlocie, iar dup` doi ani aduce \n palmares [i titlul de campion european. Piaf era diva francez` cu succes interna]ional, Cerdan era eroul francez cu reputa]ie mondial`. Era doar o chestiune de timp p~n` ce aveau s` se \nt~lneasc`. Edith Piaf [i Marcel Cerdan s-au cunoscut \ntr-un cabaret faimos [i \n vog` la acea vreme, “Club des Cinq” din Montmartre. Ea era elegat`, el un model de b`rb`]ie. Din clipa \n care s-au v`zut prima oar`, nimic nu a mai contat. Aveau s` se revad` \n America [i s` se \ndr`gosteasc` iremediabil. Edith a fost atras` de caracterul at~t de diferit al lui Marcel, de gentile]ea sa brut`, de maturitatea f`r` grobianism. |n 1948 devin aman]i. So]ia lui Marcel [tia despre cei doi [i a acceptat triunghiul amoros. Diva muzicii [i eroul sportului erau iubi]i de public. Cu at~t mai bine pentru pres`, care nu contenea s` scrie despre rela]ia lor. Pe continentul american, \n exact aceea[i perioad`, versiunea lor era cuplul Marilyn Monroe [i Joe DiMaggio. Venise un moment crucial \n cariera lui Marcel: l-a provocat 

Stop to shop 69

Story oF... “Taurul din Bronx”. Marcel a trebuit s` ]in` piept mafiei din America. A fost ofertat cu 400.000 de dolari (o sum` imens` la acea vreme) ca s` piard` meciul. Dar el a avut curajul de a spune “nu”, cu orice risc. Dup` meci, s-a \ntors \n Fran]a pentru a-[i vindeca um`rul [i a se preg`ti de revan[`. Dar dac` mafia nu i-a luat via]`, destinul avea s` o fac`. “Te rog, vino pe “The Man of Steel”, Tony Zale, pentru titlul de campion mondial. Lupta a avut loc pe 21 septembrie 1948, pe Stadionul Roosevelt din Jersey. Edith era prezent` \n sal`, av~nd loc exact l~ng` ring. Avea \n m~n` un rosariu [i se ruga ne\ncetat pentru victoria iubitului s`u. Iar divinitatea i-a ascultat rugile, Marcel adjudec~ndu[i titlul de campion mondial. Cariera lui Cerdan \[i urma cursul firesc. La un moment dat, disput` un meci \n Statele Unite pentru a-[i ap`ra titlul. Era 16 iunie 1949. Avea s` lupte la Detroit \mpotriva lui Jake LaMotta. |ns` Cerdan a fost pus la podea \n prima rund` [i [i-a dizlocat um`rul. De[i timp de 10 runde a luptat eroic doar cu o m~n` [i i-a ]inut piept adversarului, el a pierdut meciul. La final, Marcel a declarat presei: “M` duc acas` pentru aproximativ dou` s`pt`m~ni, dar apoi m` \ntorc aici.”. Marcel avea un caracter de fier [i coloan` vertebral`. Ceea ce presa vremii nu a [tiut la acel moment era istoria amenin]`rilor cu care a urcat Cerdan \n ring \n meciul contra lui Jack La Motta,

70 Stop to shop

Martori ai disper`rii lui, un cuplu de tineri c`s`tori]i, care urmau s` plece \n luna de miere, se simt onora]i s` ofere locul lor marelui boxeur. Marcel accept`. Acum putea s` ajung` c~t mai repede \n bra]ele iubitei sale. |n noaptea de 27 spre 28 octombrie, avionul se pr`bu[e[te la Pico de Vara, pe insula Sao Miguel \n Azores. To]i cei 48 de pasageri de la bord \[i pierd via]a. Printre ei se afla [i celebrul violinist Ginette Neveu. Marcel avea doar 33 de ani.

“Dac` mori [i vei fi departe de mine …voi muri [i eu”

repede. Ia avionul. Cu vaporul pierzi mult timp. Am nevoie de tine.” Aceste cuvine au sunat \n receptorul telefonului lui Marcel. Piaf, aflat` la New York, \i ducea dorul [i vroia s` \l str~ng` \n bra]e. Datorit` acestor cuvinte [i imensei iubiri pe care o sim]ea, Marcel uit` de frica de a zbura [i \[i schimb` planurile de c`l`torie. Pe 27 septembrie 1949, la ora 21.00, s-a urcat la bordul unui avion Air France Lockheed Constellation. |ntruc~t avionul era plin, Marcel nu g`se[te locuri.

Dup` aflarea ve[tii, \mbr`cat` \n negru, \mbuibat` de calmante, ca s` poat` sta \n picioare, Edith Piaf apare pe scena de la “Versailles”, clubul de noapte francez din New York, [i spune publicului: “|n seara aceasta c~nt pentru Marcel Cerdan, doar pentru el”. Edith s-a \nvinov`]it mereu pentru moartea iubitului s`u. Dac` nu l-ar fi gr`bit s` vin` s` o vad` pe ea, el nu ar fi fost pe ruta fatal`. {i a[a cum spune \n versurile c~ntecului pe care i l-a dedicat, odat` cu el a murit [i ea. Alcool, droguri, depresie, mariaje nereu[ite, dependen]` de morfin` dup` un accident de ma[in` – a[a [i-a petrecut Edith Piaf anii de dup` decesul marii ei iubiri. Pe 11 septembrie 1963, cancerul a r`pus-o. A murit la Cannes, cu inima fr~nt` de durere - dup` cum sus]in unii dintre cunoscu]ii ei. Roxana Bichi[