“ ” Nr. 130 - Iulie 2013
can 68 ristian Cio C r [i Guess fan Klein, Hilfige 10
INTERVIU
Nu sunt o persoan` preten]ioas` \n privin]a hainelor [i nici nu pot spune c` am un singur brand preferat. |n garderoba mea, predomin` ]inutele sport [i casual.
De vorb` cu Oana Cuzino
22
FasHIoN aRCHITECTURE Adrian - omul din spatele cortinei
25
GENTLEMEN’s aGREEMENT by Ego Men’s Fashion Concept
40
FasHIoN sTYLE
by Mihaela Drafta & Iulia Dima
64
LEC}Ia dE KEMPo
Kempo pentru trup [i suflet
72
sToRY oF... Ecaterina cea Mare [i Grigori Potemkin
2 Stop to shop
Imagini coperta [i interviu: Foto - Adrian Stoicoviciu / Stilist - Teodora Alexandru / Make-up - Ina Ionescu / Hair - Mihaela Geman / Loca]ie - Artelier
Sumar Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro
Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@unireashop.ro 021.30.30.364, 0722.101.756
Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@unireashop.ro 021.30.30.367, 0724.242.742
Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Felicia Chirvq[oiu, Carmen Cristea, Vladimir Popa, Anna B, Mqdqlina Nicolae. Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:
Tycoon Media Press parte a grupului
Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236 Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.
EditShop
Efectul fashion
}inutele lejere, materialele vaporoase sunt acum la putere. {i, cu pl`cut` surprindere, se remarc` faptul c` mare parte dintre noi am devenit aten]i la ce purt`m.
Odat cu sezonul estival, ]inutele mai lejere scot la plimbare trend-urile. Pare c vara ne oblig s fim mai aten]i la cum ne \mbrcm, mai ales c nu putem ascunde detaliile vestimentare sub paltoane. Cum asortm culorile, ce alegem s avem \n garderob, dac ]inem cont sau nu de ceea ce mncm sunt acum buc]i de sticl care compun oglinda \n care trebuie s ne privim zilnic \nainte de a pleca din cas. O privire mai atent pe stard [i ne dm seama c efectul fashion exist. Din ce \n ce mai mult, att femeile ct [i brba]ii ]in cont de stilul promovat \n magazine, de colec]ii, dar [i de comentariile din revistele de specialitate. Primul lucru care sparge tiparele este reprezentat de culori. Monotonia negrului sau a griului dispare, iar paleta coloristic din gamele vii, calde, vesele \[i face loc la fiecare pas. }inutele lejere, materialele vaporoase sunt acum la putere. {i, cu plcut surprindere, se remarc faptul c mare parte dintre noi am devenit aten]i la ce purtm. Exist o aliniere la mod, la nou \n materie de vestimenta]ie. Se pare c, odat cu vara, puterea efectului fashion este mai mare!
Roxana Bichi Redactor {ef
4 Stop to shop
Film
Premierele lunii iulie Byzantium Regia: Neil Jordan Cu: Saoirse Ronan, Gemma Arterton, Jonny Lee Miller Gen: Dram`, Fantastic, Thriller Premier` \n Rom~nia: 05.07.2013
The Lone Ranger Regia: Gore Verbinski Cu: Johnny Depp, Helena Bonham Carter, Armie Hammer Gen: Ac]iune, Aventuri, Western Premier` \n Rom~nia: 05.07.2013
Despicable Me 2 Regia: Pierre Coffin, Chris Renaud Cu: Jason Segel, Steve Carell Gen: Anima]ie, Comedie, Familie Premier` \n Rom~nia: 05.07.2013
6 Stop to shop
The Heat Regia: Paul Feig Cu: Sandra Bullock, Melissa McCarthy Gen: Ac]iune, Comedie, Crim` Premier` \n Rom~nia: 12.07.2013
Pacific Rim Regia: Guillermo del Toro Cu: Rinko Kikuchi, Idris Elba, Charlie Hunnam Gen: Ac]iune, SF Premier` \n Rom~nia: 12.07.2013
White House Down Regia: Roland Emmerich Cu: Channing Tatum, Jamie Foxx, Maggie Gyllenhaal, James Woods Gen: Ac]iune, Dram`, Thriller Premier` \n Rom~nia: 19.07.2013
R.I.P.D. 3D Regia: Robert Schwentke Cu: Kevin Bacon, Ryan Reynolds, Jeff Bridges, MaryLouise Park Gen: Ac]iune, Comedie, Crim` Premier` \n Rom~nia: 19.07.2013
Grown Ups 2 Regia: Dennis Dugan Cu: Adam Sandler, Taylor Lautner, Kevin James, Steve Buscemi, Salma Hay Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 26.07.2013
The Wolverine Regia: James Mangold Cu: Hugh Jackman, Kelly Hu Gen: Ac]iune, SF Premier` \n Rom~nia: 26.07.2013
nEwS – agEnda lunii 1
2 3
4 5
6 7
8 9
10 11
12 13
14 15
24/07
ConCert iron Maiden
lui excep]ie din cadrul turneu ~nia pentru un concert de Rom \n Buine la rev n orc ide \nt Ma se n Iro Rom~nia, britanicii i prezen]e pe scenele din tre Cu [ti. d”. ure lan Buc Eng i, en u]ie aid stit “M o Six - Pia]a Con speciali, Anthrax [i Voodo i ita] inv de i tur al` i e[t cur
31/07
16
ConCert Sting
17 18
Sting revine \n Bucure[ti pentru a patra oar` cu ocazia turneului “Back To Bass”, ce continu` [i anul acesta ca urmare a succesului \nregistrat \n 2011-2012. Pentru concertul de la Romexpo, acesta \i va avea ca [i invita]i speciali pe Mike and The Mechanics [i James Walsh - Romexpo, Bucure[ti.
19 20
21 22
23 24
25 26
27 28
29 30
31 8 Stop to shop
inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE
intErviu Parafraznd cel mai cunoscut citat din domeniul nutri]iei, faimosul „E[ti ceea ce mnnci“, Oana Cuzino poate fi caracterizat \n cteva cuvinte prin „E[ti ceea ce predici“. Frumoasa doctori] \n medicin specializat \n antiaging este ambasadoarea unui stil de via] sntos, din care nu lipsesc micile [i marile bucurii ale vie]ii. Brandul transmedia „Ce se \ntmpl, doctore?“, inspirat de faimoasa sintagm american „What’s up, doc?“ ce reflect starea relaxat [i deta[area fa] de griji [i angoase, este deja sinonim cu profesionalismul, credibilitatea informa]iilor [i, bine\n]eles, cu Oana Cuzino. Pe 20 iunie, cnd a \mplinit 42 (!!!) de ani, Oana Cuzino a dat petrecere virtual la AmbAsAdoAreA frumuse|ii }i s~n~t~|ii care a petrecut alturi de cititorii si, odat cu relansarea site-ului care \i poart numele. Fanii au fost „cinsti]i” cu premii [i cu sfaturi legate de sntatea lor, de sport, de un mod de via] sntos, de copii [i multe altele…
oana Cuzino
10 Stop to shop
intErviu Ce reprezint` pentru tine www.oanacuzino.ro? Oana Cuzino: Este un site de health & beauty \n care am investit suflete[te foarte mult [i care a fost relansat chiar de ziua mea. |n anii trecu]i obi[nuiam s` plec \n vacan]` cu familia de ziua mea, dar am „\nc`lcat“ tradi]ia de data aceasta. Sunt foarte recunosc`toare pentru c` sunt \n]eleg`tori [i \mi sunt mereu al`turi. Faptul c` lans`m www.oanacuzino.ro nu \nseamn` ruperea unei tradi]ii de familie, ci o nou` experien]` de care ne bucur`m \mpreun`. Cred c` to]i trei am fi ferici]i dac` [i \n anul viitor, vom avea o astfel de ocazie frumoas` de s`rb`torit, pe l~ng` ziua mea. |mi doresc s` transform site-ul \ntr-unul de referin]`, o enciclopedie de health, beauty [i lifestyle. Va fi un site bazat foarte mult pe imagine, deci vizual [i u[or de navigat. |mi propun s` fiu mai aproape de comunitatea virtual` pe care am creat-o \n timp [i s` p`strez pe mai departe o leg`tur` direct` cu cititorii mei. Pu]in mai \ncolo vom avea [i o parte de video, care va reuni speciali[ti din mai multe sfere, predominant medicin` [i psihologie, \ns` nu doar at~t. Via]a \nseamn` [i multe alte domenii [i vreau ca, al`turi de prietenii mei virtuali, s` vedem lumea \n \ntregul ei. Ar`]i incredibil la cei 42 de ani ai t`i [i e[ti un exemplu de urmat pentru un stil de via]` s`n`tos. C~t de str~ns` este leg`tura \ntre stil de via]` [i aspect fizic? Ce pro-
cent are jocul genetic? O.C.: Mul]umesc. Sunt „a[a“, nu stau s` calculez procentaje. Cred c` stilul de via]` trebuie s` completeze mo[tenirea genetic` sau s` combat` problemele heredocolaterale, cum zic medicii... |n ziua de azi, prin testele genetice, acestea nu mai sunt secrete, \ns` to]i ne-am studiat \n copil`rie bunicii, unchii, p`rin]ii. Ca s` rupi firul unor afec]iuni familiale, trebuie s` nu repe]i obiceiurile nes`n`toase din familie – fumatul, m~ncatul nes`n`tos, sedentarismul, excesele de tot felul, nop]ile pierdute. Eu am exemplul longevivilor de la mine din familie,
care, spre deosebire de cei care s-au dus primii, nu fumau, nu f`ceau excese, f`ceau mult` mi[care [i erau ve[nic veseli [i tonici. Spre asta tind. C~nd cau]i „Oana“ pe cel mai utilizat motor de c`utare, numele t`u apare primul. De ce crezi c` te bucuri de at~ta c`utare online? O.C.: Poate fiindc` de-a lungul timpului am avut, [i am [i acum, o bun` comunicare cu telespectatorii [i cititorii pe zona online. Am \ncercat \n m`sura timpului s` r`spund \ntreb`rilor [i solicit`rilor de tot felul. Am s-o fac \n continuare, \n special pe pagina mea de facebook sau pe www.oanacuzino.ro.
Modera]ie \n toate, f`r` a uita de micile pl`ceri [i bucurii, sport cu regularitate [i multe legume, pe[te, salate, fructe... Ce presupune stilul de via]` Oana Cuzino? O.C.: Modera]ie \n toate, f`r` a uita de micile pl`ceri [i bucurii, sport cu regularitate [i, de c~te ori se ive[te ocazia, multe legume, pe[te, salate, fructe... Ai visat din copil`rie s` devii medic? Ai avut un model?
Stop to shop 11
intErviu O.C.: Am visat s` fiu medic, dar modele mi-au fost multe persoane dragi, care m-au \nconjurat. Mama, care era prin defini]ie un om \ndr`gostit de [tiin]` [i fizic`, tat`l meu care studia tot timpul, ca avocat [i studiaz` chiar [i acum [i se documenteaz` nonstop, bunica mea care nu l`sa o zi s` treac` f`r` s` lectureze... Cei mai mul]i dintre cei care te urm`resc ar putea s` jure c` e[ti medic nutri]ionist. Dar, pe l~ng` titlul de doctor \n medicin`, tu e[ti, de fapt, medic primar geriatru. De ce ai ales aceast` specializare? O.C.: Acesta era visul meu de \nceput de carier` – s` st`p~nesc domeniul antiaging. Acesta presupune [i o diet` inteligent`, bogat` \n anumi]i nutrien]i, un stil de via]` preventiv, orientat c`tre p`strarea s`n`t`]ii [i tinere]ii. Ai lucrat 10 ani la Institutul Ana Aslan. De ce ai renun]at s` practici medicina antiaging la stat \n favoarea unui cabinet privat? O.C.: Din cauza timpului. {i televiziunea, film`rile, activit`]ile \n care sunt implicat` prin prisma seminariilor sau cluburilor noastre, dar mai ales misiunea de a fi mam` [i a fi al`turi de Naomi, feti]a mea, nu \mi l`sau timp s` fiu medic full time la un spital de stat. Ca prezentatoare, ai debutat la TVR \n 1999 cu emisiunea „Medicin` pentru to]i“, pe care ai prezentat-o
12 Stop to shop
p~n` \n 2002. Cum te-au selectat cei de la TVR pentru acest rol? O.C.: Nu am fost din prima prezentator, ci redactor \n cadrul emisiunii, c~nd avea un alt format. Am devenit prezentator la propunerea lui Titus Munteanu, care a schimbat formatul, orient~ndu-l spre unul mai dinamic, interactiv, iar acest lucru presupunea existen]a unui prezentator. Cum eu deja aveam un an de experien]` \n domeniu, lucrurile au curs foarte u[or, mai ales c` am urmat, chiar \n TVR, c~teva cursuri cu speciali[ti \n televiziune din Olanda, precum [i cursuri de dic]ie cu Ileana C~rstea Simion.
|n 2006 ai devenit directorul editorial al m`rcii „Ce se \nt~mpl`, doctore?“, considerat` a fi primul brand transmedia din Rom~nia dedicat femeilor. Cum ]i-a venit idea de a o \nregistra ca marc` personal`? O.C.: Nu este marca mea personal`, este o marc` ProTV. Ideea ne-a venit \ns` atunci c~nd \mpreun` cu Beatrice Osanu, actualul redactor [ef, am dorit s` consolid`m un site al emisiunii „Ce se \nt~mpl`, doctore?“, adic` www.CSID.ro. Prezent~ndu-i lui Adrian S~rbu cum va ar`ta, ce vom face, toat` arhiv` [i abordarea, dumnealui a zis: dar de ce
intErviu nu face]i mai \nt~i o revist`? {i site-ul subsidiar. A[a s-a n`scut brandul transmedia, aveam chiar [i o pastil` radio atunci, la InfoPro, a[a s-au n`scut [i cluburile [i seminariile CSID. Denumirea are vreo leg`tur` cu Bugs Bunny sau cu filmul omonim cu Barbara Streisand? O.C.: Da, clar! Se inspir` de la sintagma „what’s up, doc?“ [i reflect` starea relaxat`, deta[at` prin care vorbim de lucruri importante, f`r` a crea angoase, ci \n scopul de a ajuta, de a-i inspira pe telespectatorii no[tri.
Atât emisiunea, cât [i revista, site-ul [i evenimentele noastre s-au n`scut [i exist` ca urmare a interac]iunii perfecte cu publicul nostru din România. Care este conceptul din spatele m`rcii „Ce se \nt~mpl`, doctore?“? Prin ce este unic`? O.C.: Brandul „Ce se \nt~mpl`, doctore?“ este un concept original 100%. Nu este cump`rat, nu am copiat pe nimeni, nu vrem s` sem`n`m cu al]ii. At~t emisiunea, c~t [i revista, site-ul [i
evenimentele noastre s-au n`scut [i exist` ca urmare a interac]iunii perfecte cu publicul nostru din Rom~nia. Fiecare produs s-a n`scut natural atunci c~nd publicul a cerut-o, a sim]it nevoia existen]ei lui [i \ncearc` s` r`spund` unor \ntreb`ri [i fr`m~nt`ri fire[ti. Eu personal nu vreau s` impun nim`nui nimic, cu agresivitate nu po]i jongla \n aceste domenii at~t de intime [i delicate ale echilbrului fizic [i emo]ional uman. Cum reu[e[ti s`-]i adaptezi termenii [i jargonul medical la cerin]ele discursului jurnalistic? O.C.: Am \nv`]at, [i nici nu mia fost prea greu. Am iubit de mic` literatura, comunicarea, mi-a pl`cut s` scriu [i s` compun, iar aceasta necesit` st`p~nirea vocabularului, g`sirea rapid` de expresii pe \n]elesul tuturor.
Le ar`t`m oamenilor ceea ce le este de folos, actual, cât mai pu]in invaziv [i mai eficient. |n anul 2000, ]i-ai f`cut debutul ca scriitor cu romanul „Dincolo de prezent“, o poveste pentru adolescen]i. Ce sau cine te-a inspirat s` scrii? O.C.: Via]a, experien]a de spital, cazuri, dar [i dorin]a putenic` a omului de a g`si leacul, de a
Stop to shop 13
intErviu Ce reac]ii ai primit de la viitoare m`mici \n leg`tur` cu cartea? O.C.: Pozitive. Le-a fost de folos anumitor genera]ii, la acea vreme. Din toamna lui 2002, prezin]i emisiunea matinal` „Ce se \nt~mpl`, doctore?“ la ProTv, dar [i edi]ia de weekend a emisiunii. Care este secretul longevit`]ii acesteia? O.C.: Aici trebuie \ntrebat publicul. Noi – c`ci suntem o echip` – facem \ntotdeauna ceea ce near pl`cea nou` s` vedem la televiziune, ceea ce ne intereseaz` chiar [i pe noi. |n plus, acest domeniu este unul extrem de ofertant, \ntr-o dinamic` uluitoare, ve[nic apar nout`]i, iar publicul a devenit mai instruit [i dornic de a cunoa[te, a[a c` o explica]ie ar fi aceea c` le ar`t`m oamenilor ceea ce le este de folos, actual, c~t mai pu]in invaziv [i mai eficient.
\nvinge natura, combinat` cu credin]a c` „exist` pentru orice o solu]ie“. |n 2003, exact dup` ce ai n`scut-o pe fiica ta, ai publicat o carte pentru femeile \ns`rcinate – „Sunt gravid`. Ce s` fac?“. Este experien]a miracolului vie]ii prin prisma unui medic? O.C.: Da, era o carte mai mult util`; la vremea respectiv`, nu existau at~t de multe surse de documentare.
14 Stop to shop
Din p`cate, copiii sunt captivi \n sfera alegerilor p`rin]ilor. Trebuie s` \nv`]`m copiii ce \nseamn` modera]ia [i echilibrul. Suntem asalta]i de informa]ii despre stil de via]` s`n`tos, diete, frumuse]e,
wellnes etc., dar [i de zeci de reclame la fast-food. {i ne confrunt`m cu o obezitate f`r` precedent, mai ales printre copii. Cine este responsabil pentru acest paradox? O.C.: Stilul gre[it de via]`. Din p`cate, copiii sunt captivi \n sfera alegerilor p`rin]ilor, foarte rar ei \n[i[i iau decizii de micu]i, cu privire la co[ul familiei. A[a c` ei m`n~nc` ce li se ofer` sau ce g`sesc \n buc`t`rie. Dac` p`rin]ii copiilor obezi ar face alegeri mai \n]elepte [i s`n`toase, ar fi [i ei \n[i[i modele de urmat, probabil c` problema s-ar rezolva. C~t despre reclame – trebuie s` \nv`]`m copiii ce \nseamn` modera]ia [i echilibrul. Suntem \ndemna]i s` consum`m multe, dar trebuie s` discernem. O buc`]ic` de ciocolat`, dup` c~teva ore de efort fizic nu te \ngra[`, \ns` patru, da. Nu mai zic dac` ele vin dup` c~teva ore de stat \n fa]a computerului s`u a televizorului. |n iulie 2006 ai lansat cartea „Frumuse]ea nu este o misiune imposibil`“, scris` \n colaborare cu un estetician renumit din SUA, Luciana Stanciu. Ce promoveaz` aceast` carte? O.C.: Este tot o carte din sfera celor utilitare, care la acea vreme consemna mijloacele de \ngrijire [i \nfrumuse]are. Silueta ta impecabil` are leg`tur` cu faptul c` \]i place s` \no]i? C~t rezi[ti sub ap`?
intErviu O.C.: Ador s` \not. Rezist probabil o lungime, \ns` nu cred c` asta e important. Vreau s` m` \n]elege]i c` eu ce fac, fac cu pl`cere [i nu ca pe o impunere, nu sunt \n nicio competi]ie [i nici nu vreau s` \nregistrez vreun record. |not de c~nd m` [tiu, de copil, \n fiecare var`, ador s` fac scufund`ri [i s` vizionez via]a subacvatic`, \n fiecare var` o fac, dar nu m` iau cu nimeni la \ntrecere. A, da, poate doar cu feti]a mea, care m` dep`[e[te, \ns` \ntotdeauna, clar!!! Ce alte feluri de mi[care mai practici? O.C.: Pilates, cu regularitate, de 2-3 ori pe s`pt`m~n`, de c~]iva ani pot spune acum. Chiar am realizat un DVD ca supliment pentru revista noastr`, toamna trecut`, cu echipa de antrenori cu care lucrez.
Un medic ce realizeaz` o emisiune pe tema s`n`t`]ii reprezint` un gir al inform`rii corecte din punct de vedere medical. Sunt pu]ini doctori faimo[i \n Rom~nia. Cum privesc colegii t`i de breasl` statutul de vedet` de televiziune? O.C.: Cu simpatie. M` \ncurajeaz` [i mul]i mi-au \mp`rt`[it bu-
curia c` un medic realizeaz` o emisiune pe tema s`n`t`]ii, pentru c` asta reprezint` un gir al inform`rii corecte din punct de vedere medical. Vei apela vreodat` la vreo opera]ie estetic`? Dar la proceduri de \nfrumuse]are mai pu]in invazive? O.C.: Nu [tiu. Poate c` da. Deocamdat` m` fascineaz` cele neinvazive, cu prec`dere cele cu lumin`. Ai un stil elegant, mereu la mod`. Ai un consilier de imagine sau \]i faci propriile alegeri vestimentare? O.C.: La emisiuni, am consilieri vestimentari, de la ProTV, \ns` la apari]iile publice diverse, nu. |mi aleg singur` ]inutele \n func]ie de stare [i dress-code-ul impus. Care sunt brandurile tale preferate? O.C.: BCBG Max Azria, Zadig et Voltaire, Moschino. De unde \]i cumperi accesoriile? Ai m`rci preferate de bijuterii, parfumuri? O.C.: |mi plac Lanvin, Chanel. Ca bijuterii H. Stern, iar parfumuri speciale g`sesc la Madison.
Pielea reflect` stilul de via]`. Femeile te admir`, printre altele, [i pentru pielea ta impecabil`. Le-ai recomanda anumite produse speciali-
zate? Sau este vorba tot de stil de via]`? O.C.: Pielea reflect` stilul de via]`. Le-a[ recomanda s` nu fumeze, s` se alimenteze s`n`tos, s` se hidrateze bine, intern [i extern. Eu folosesc produse de \ngrijire foarte hidratante, at~t pentru piele, ten s`u p`r. Cum percepe feti]a ta, Naomi, faptul c` mami apare zilnic la televizor? O.C.: O amuza c~nd era mai mic`, acum o fascineaz`. |ntre profesie [i familie, mai ai timp [i de pasiuni? Care? O.C.: Lectura, c`l`toriile‌ Ce proiecte [i planuri de viitor ai? Unde te vezi peste 10-20 ani? O.C.: Al`turi de familie, mai numeroas`, sper‌ Felicia Chirv`[oiu
muSt havE!
{nc`l\`mintea
burberry
F
Noile modele de pantofi, propuse de Burberry, au cucerit \ntr-un timp record vedetele. Solista Rita Ora a purtat pantofi peep-toe cu platform`, din satin alb [i costum din dou` piese, de inspira]ie masculin`, la lansarea colec]iei de toamn`iarn` Burberry Prorsum care a avut loc la Londra. Acela[i model de pantof, dar cu toc stiletto, a fost alegerea actri]ei Freida Pinto, atunci c~nd a participat la acela[i eveniment. Ea a purtat bustier`, pantaloni cigarette, o geant` din piele peliculizat` [i pantofi peeptoe din satin negru, Burberry. {i Cara Dele vingne,
16 Stop to shop
imaginea Burberry Beauty [i a parfumului Burberry Body Tender, a optat pentru un pantof peeptoe argintiu, din piele de piton [i o rochie verde metalizat, la British Fashion Awards. Carmen Cristea
EvEnimEnt
VAns CHAUFFEUR
\]i conduc pa[ii c`tre plaj`!
a
i vrea s` te plimbi pe str`zile Saint Tropezului sau ale Cannesului?! Chiar dac` pa[ii nu te vor purta spre astfel de destina]ii de var`, ai o alt` solu]ie vestimentar`: noii „boat shoes� Vans Chauffeur. Sunt realiza]i din canvas reciclabil, au talpa din cauciuc confortabil` [i ultra-flexibil`. Print-ul cu palmieri stiliza]i le ofer` un aspect estival. Inspira]i din stilul surfer-ilor, ace[tia sunt potrivi]i la un oufit compus din pantaloni chinos [i o c`ma[` din bumbac, \n nuan]e pastelate. Cu o istorie de peste 40 de ani, Vans a devenit o for]` global` \n industria de action sport, fiind preferatul skaterilor din \ntreaga lume \n privin]a \nc`l]`mintei, \mbr`c`mintei, a accesoriilor, a echipamentelor de protec]ie, c~t [i a pieselor vestimentare casual. Printre vedetele care poart` Vans la ]inute relaxate de zi cu zi sau \n activit`]ile de week-end se num`r` Bruno Mars, Jesse Metcalfe, Brad Pitt, Zac Efron sau Matthew McConaughey. Carmen Cristea
Stop to shop 17
FaShion nEwS
COLEC}IE AVAnGARDIsT~
John Richmond brandul
Brandul John Richmond este cunoscut în toat` lumea pentru design-ul excentric al colec]iilor sale, realizate ca o \mbr`]i[are \ntre moda punk, marcat` de accente anarhiste, [i design-ul elegant al hainelor “made in Italy”. Acum, el este prezent [i \n Rom~nia, prin magazinul multibrand Ego Men’s Fashion Concept.
Colec]ia 2013 Colec]ia John Richmond Spring/Summer 2013, organizat` \n 3 linii - XS, Denim [i John Richmond, este profund marcat` de impredictibila [i creativa cultur` a str`zii. Influen]ele rock se
18 Stop to shop
FaShion nEwS
\mbin` cu stilul sport, d~nd na[tere unei colec]ii avangardiste, dar extrem de practice. Silueta este geometric`, tiparul se p`streaz` curat, liniile sunt bine conturate, lipsesc curbele. La nivel cromatic, atrag aten]ia contrastul alb-negru - mai ales \n ]inutele de sear`, imprimeurile gen tatuaj, artistice [i geometrice, accentele de culoare - \n special indigo [i fucsia. Jean[ii sunt \mbog`]i]i cu aplica]ii metalice, iar curelele cu catarame supradimensionate. Produc]ia pieselor John Richmond se execut` \n totalitate \n Italia, iar distribu]ia se face \n mod eficient \n cele mai presti-
gioase ora[e: Milano, Napoli, Roma, Paris, Dusseldorf, Praga sau New York.
designer de renume John Richmond s-a n`scut \n Manchester, mut~ndu-se \n Londra pentru a-[i finaliza \n 1982 studiile \n cadrul Universit`]ii Kingston. La scurt timp dup` absolvire \[i creaz` propria colec]ie, devenind astfel unul din principalii exponen]i ai avant-gardei britanice. 1995 este anul \n care intr` \n contact cu omul de afaceri italian Saverio Moschillo cu care \ncepe o colaborare fructuoas` a c`rei reu[it` \ntrece orice
a[teptare, dar [i o frumoas` prietenie bazat` pe \n]elegere reciproc`. Respectul [i \ncrederea dintre cei doi parteneri, precum [i re]eaua extins` a showroomurilor Moschillo au asigurat succesul brand-ului p~n` \n prezent. La voca]ia de designer a lui Richmond se adaug` pasiunea pentru rock, un mix observat cu u[urin]` \n crea]iile sale. Leg`tura cu industria muzical` este str~ns`, nu pu]ine staruri purt~nd piese sub semn`tura sa: Madonna, Mick Jagger, Annie Lennox, Britney Spears, Duran Duran, Axl Rose, Bryan Adams, George Michael sau Dita von Teese. Vladimir Popa
Stop to shop 19
tEEnagE hEartS
e
Perfectf`r`
stres
20 Stop to shop
ste oficial var` iar elevii sunt \n extaz. Bine, asta depinde [i \n ce clas` e[ti, pentru c` dac` e[ti a 8-a dai examenele [i a 12-a, Bacalaureatul. Eu n-am nici o problem` de genul, din fericire. Cu ocazia termin`rii primului an din ciclul gimnazial, a[ vrea s`mi \mp`rt`[esc experien]a. La \nceput eram foarte entuziasmat` c` \ncep clasa a 5a [i abia a[teptam s` scap de primar`. Dac` a]i s]i c~t regret asta acum. Ca orice alt` zi de [coal` \ntr-o clas` nou`, este ciudat pentru c` nu cuno[ti aproape pe nimeni. Am c~]iva colegi pe care \i [tiam din 1-4, dar rela]iile erau oarecum stricate din cauza a ceea ce se \nt~mplase \n vara aceea. Prin octombrie, am \nceput s` ne cunoa[tem mai bine [i s` form`m oarecum un colectiv. Pe vremea aceea aveam o prieten` cu care m` [tiam dintr-a 4-a. Se certase cu mine la examenul de englez`, zic~ndu-mi c` am schimbat inten]ionat dialogul ca s` nu intre ea. Dac` ar fi adevar`t, i-a[ mul]umi min]ii mele geniale; via]a mea ar fi mult mai u[oar` f`r` acea fat`. |n fine, ca s` termin cu prietenia asta: a luat sf~r[it \n noiembrie, c~nd s-a b`gat aiurea \n seam` cu prietenii mei mai mari. Se credea popular` [i m` ignora. |mi amintesc cu drag primele ore de rom~n`, c~nd \l studiam pe Eminescu [i copacii aveau crengi a[a de lungi, pline de frunze verzi, [i se a[ezau pe geamurile noastre. Tot timpul am stat \n a patra banc`, scaunul din
tEEnagE hEartS dreapta, r~ndul din mijloc. Bine, de c~nd ne-a mutat, mai oficial, diriginta noastr`. Tot atunci am avut primele teze [i vacan]a de iarn`. |n semestrul al doliea, am fost mai bun` la matematic` [i am legat mai multe prietenii cu cei de a 7-a sau a 8-a. Tot \n acest semestru au fost mai multe persoane care s-au luat de mine, dar a[ prefera s` nu vorbesc despre asta. Cam a[a este \n [coala mea: toat` lumea se ia de toat` lumea, \n principal pe Facebook. Dar au fost mai multe amintiri. De exemplu, c~nd clasa mea a ajuns la poli]ie, c~nd am avut 2 zile libere - ambele \n zile de mar]i, spre fericirea noastr`, c~nd a lipsit profesorul de istorie de la or`, c~nd profesoara de matematic` mi-a citit primul articol din revist` cu voce tare \n fa]a clasei [i mai multe, dar nu m` pot g~ndi eu acum. Sunt unii profesori pe care \i apreciez (doamna de rom~n`, doamna de biologie [i cea de desen) [i a[ vrea s` \i am p~n` \ntr-a 8-a. |ns` nu [i clasa mea. Mie chiar nu \mi place colectivul \n care m` aflu [i \mi e ru[ine s` spun c` sunt de la 5A. Sunt doar vreo 5 copii de treab` la mine \n clas`, dup` p`rerea mea, iar 3 sunt b`ie]i. {i sentimentul este sigur reciproc. Sunt deja zvonuri despre mine cum c` a[ fi satanist` [i cine mai [tie ce. Mai este faptul c` unii copii se cred foarte [mecheri [i populari, iar dac` \i \ntrebi pe cei mari de ei \ncep cu “Aoleu…”. C` veni vorba de cei de a 8-a. Vineri, 14, a fost serbarea lor. Am fost [i eu, \nt~mpl`tor, la careu
[i, dup` ce dirigin]ii [i-au strigat clasele, doamna directoare a ]inut un discurs [i au pus “Epilog” de la Vama Veche. Nu o s` uit niciodat` acele momente. {i eu am \nceput s` pl~ng, este totu[i emo]ionant. Iar eu aveam destul de multe cuno[tin]e sau prieteni la clasele a 8-a [i mi-a p`rut r`u. Toat` lumea a \nceput s` pl~ng` la Epilog, oricum. {i \mi imaginez c` este [i pentru ei destul de greu, chiar dac` anul acesta au ajuns s` se uneasc` mai mult. Dar a[a sunt desp`r]irile.
“Prietenul este acela care \]i d` libertatea total` de a fi tu \nsu]i” Jim Morrison
C~t despre teze, am sc`pat cu bine, am luat 9 la ambele. Dar am dat test la mate pe 13 [i mai d`m unul m~ine (pentru mine fiind 17). Nu \n]eleg ce are cu noi aceast` profesoar`. Vrea mereu s` ne strice mediile, dar nu o spune pe fa]`. {i totu[i, de aceast` dat` a spus deschis c`
nimeni nu merit` media 10 compar~nd cu clasa ei [i c` trebuie s` ne strice mediile. |ncep s` cred c` sistemul de educa]ie este mai ilegal ca niciodat`. Dac` ar g~ndi pu]in, [i-ar da [i ea seama c` luni trebuie s` ne \nchid` mediile, pentru c` luni [i mar]i sunt ultimele zile, datorit` faptului c` unii copii trebuie s`-[i [tie mediile anuale ca s` \[i fac` faimoasa coroni]`, iar joi este serbarea. Vineri este ultima zi, \n care venim la [coal` 2 ore [i plec`m acas`. Mereu am venit \n acea zi iar anul acesta nu am lipsit nici o zi de la [coal`. Mie oricum nu-mi place s` lipsesc. Ca s` \nchei subiectul, s-au schimbat multe de c~nd am \nceput clasa a 5-a p~n` s` o termin [i m` bucur c` am ajuns aici. Partea trist` este c` trebuie s` o iei de la cap`t din nou. {i dac` tot vine vara, am zis s` bag [i eu ni[te fraze despre ea. P`i, f`r` [coal` [i planuri. Am pl`nuit o var` super. Am cursuri de fotografie, merg la o prieten` acas` pentru c` are piscin` [i ies cu prietenii de a 8-a [i cu ceilal]i. O s` am o super var` [i sper s`mi termin toate planurile care m-au m`cinat tot anul acesta. Ca s` nu mai men]ionez c` am de facut 2 caiete de vacan]` la matematic`. Dac` o s` ne schimbe unii profesori la anul, o s` c~nt “Perfect f`r` Tine” \n fa]a [colii .
Anna B.
Stop to shop 21
FaShion architEcturE
Adrian
OMUL DIn sPATELE CORTInEI “Pu]ini oameni din audien]` realizeaz` importan]a hainelor purtate de starurile feminine …rareori \n]eleg detaliul care a fost planificat cu scop clar s` eviden]ieze o stare de spirit, s` fie la fel de important precum scenariul sau o replic`.” 22 Stop to shop
Adrian este considerat cel mai mare designer american de vestimenta]ie de film [i de mod`. Cariera lui Adrian a fost unic` printre creatori, \ntruc~t el a cucerit at~t lumea filmului c~t [i pe cea a industriei fashionului. A lucrat doar \n California, departe de pulsul din universul de couture sau ready-to-wear. |n industria de film a fost modist, designer de costume [i consilier. Ca film designer, Adrian a oferit inspira]ie [i \nc~ntare pentru milioane de oameni din \ntreaga lume. Ca fashion designer a pus bazele unor standarde de originalitate a crea]iilor [i de calitate pentru manufacturieri.
N`scut pentru succes |n 1903 \n Connecticut se n`[tea Adrian Adolph Greenberg.
{i-a f`cut debutul \n lumea scenei la o v~rst` fraged`, muncind pe perioada verii [i v~nz~nd schi]e cu costume produc`torilor unui show de pe Broadway. Avea doar 18 ani. |n 1921 a fost admis la New York School of Fine and Applied Arts (actualmente Parsons School of Design) [i a \nceput s` studieze design-ul de scen`. Un an mai tarziu s-a transferat la filiala din Paris a aceleia[i [coli. |[i schimb` numele \n Gilbert Adrian [i dup` trei luni \n capitala Fran]ei se \ntoarce la New York ca s` creeze costumele pentru Music Box a lui Irving Berlin. P~n` \n 1924 a creat vestimenta]ie pentru un film [i c~teva spectacole de pe Broadway. Accept` s` fie creatorul de costume al lui Rudolph Valentino. Se mut` la Los Angeles semn~nd costumele pentru trei dintre filmele actorului. Natacha Rambova, so]ia lui Valentino, \l anga-
FaShion architEcturE jeaz` la produc]ia A Sainted Devil (1924). Imediat dup` este contractat ca Head Designer al Paramount Studios. A fost [i freelancer pentru: Her Sister from Paris (1925), cu Constance Talmadge \n rol principal, [i Fig Leaves for Fox (1926) al lui Howard Hawks - film care a prezentat o secven]` cu un show de mod` pus \n dou` culori Technicolor. |n 1926, Adrian semneaz` un contract cu Cecil B. DeMille. Doi ani mai t~rziu se mut` cu DeMille la Metro-Goldwyn-Mayer, pentru ca apoi s` semneze direct cu studiourile. Colaborarea cu MGM a avut-o p~n` \n 1941, timp \n care a creat pentru 200 de filme. |n 1939 Adrian s-a c`s`torit cu Janet Gaynor, c~[tig`toarea primului Premiu al Academiei pentru cea mai bun` actri]`, [i au avut un b`iat.
impecabil, s` scoat` personajul \n eviden]`, dar s` fie [i conform` cu elementele tehnice dictate de lumin`, pelicul`, etc. Costumele care recreau anumite perioade din istorie trebuia s` fie c~t mai autentice, dar pl`cute ochiului audien]ei. Garderoba modern` se impunea s` respecte stilul [i trendurile timpului, dar \n acela[i timp s` abi` independen]` fa]` de ceea ce era lansat \n mod` din c~teva motive. Primul: diferen]a dintre perioada \n care se filma [i cea \n care se lansa produc]ia putea s` demodeze outfit-ul. Mai important, fiecare actri]` avea o
15 ani rege la Hollywood |n calitate de designer [ef al MGM, Adrian a creat costume pentru toate vedetele mari din cele mai importante produc]ii. Greta Garbo, Norma Shearer, Joan Crawford, Jean Harlow, Jeanette MacDonald [i Katharine Hepburn au purtat crea]iile lui. Adrian era at~t de important pentru actri]e, \nc~t la un moment dat Joan Crawford a declarat c` i s-ar p`rea normal ca ea s` \[i negocieze banii [i cu prezen]a lui \n filmele ei. Vestimenta]ia din filme avea rolul s` le fac` pe actri]e s` arate
imagine creat` de studio cu mare aten]ie, iar rolurile \n care era distribuit` nu trebuia s` varieze mult fa]` de acea imagine. De exemplu, Norma Shearer reprezenta tipul femeii tinere conservatoare, Garbo era mereu imprevizibil`, de un exotism misterios iar Joan Crawford \ntruchipa America t~n`r` [i sofisticat`. Stilul din filme a influen]at moda \nc` de la produc]iile mute.
|n momentul \n care sunetul a fost ad`ugat, impactul avea s` se amplifice. Adrian era un nume [i avea reputa]ie interna]ional`. Moda european` a[tepta s` vad` cu ce o \mbrac` Adrian pe Garbo, Shearer [i Crawford ca s` se inspire. Studiourile permiteau fabricilor s` v~nd` haine inspirate din garderoba starurilor de film, v~nz~ndu-se astfel mii de rochii, bluze, paltoane. Multe dintre p`l`riile, turbanele sau capi[oanele purtate de Garbo \n filme au creat noi trenduri. Creditul s`u pentru filme era "Gowns by Adrian". El \n]elegea perfect importan]a hainelor sale \n economia produc]iilor, astfel c` era c~t se poate de meticulos. |ntr-un interviu acordat \n 1937 spunea: “Pu]ini oameni din audien]` realizeaz` importan]a hainelor purtate de starurile feminine ‌rareori \n]eleg detaliul care a fost planificat cu scop clar s` eviden]ieze o stare de spirit, s` fie la fel de important precum scenariul sau o replic`.â€? Adrian [tia c` o femeie nu trebuie s` fie perfect` ca s` arate bine. Astfel, a avut marele talent de a atrage aten]ia asupra hainelor, iar cu ajutorul lor s` corecteze acolo unde era cazul. De exemplu, Garbo nu avea forme, \ns` datorit` costumelor din Mata Hari pare o femeie voluptoas`. Cea mai spectaculoas` crea]ie a sa este considerat` cea din 1939 pentru Vr`jitorul din Oz, c~nd Judy Garland a purtat rochia cadrilat` alb cu albastru [i pantofii ro[ii.
Stop to shop 23
FaShion architEcturE Adrian era legat de crea]ia lui, dar [i aceasta \l definea. C~nd cei de MGM nu au mai fost de acord s` men]in` linia de imagine creat` cu Adrian pentru Garbo, ambii au p`r`sit sudioul. El a spus presei: “Din cauza lui Garbo am plecat de la MGM. La ultimul ei film au vrut s` o transforme \ntr-o fata dulcic`, americanca adev`rat`. Le-am spus 'c~nd glamour-ul lui Garbo ia sf~r[it, \l pierd [i eu...'. Atunci c~nd Garbo a p`r`sit studioul str`lucirea a plecat cu ea [i asta am f`cut [i eu.” A revenit la MGM o singur` dat`, \n 1952, pentru “Lovely to Look At”. |n 1930, a luat fiin]` Modern Merchandising Bureau care organiza produc]ia hainelor create dup` stilurile din filme chiar \nainte ca acele produc]ii s` aib` lansarea, astfel \nc~t \n magazine s` existe vestimenta]iile respective imediat dup` lansare. Macy’s \n New York a fost primul magazin care a deschis un raion cu moda din filme. Iar toate acestea s-au \nt~mplat datorit` lui Adrian, c`ci exact atunci el era leading designer la Hollywood. Margaret Bailey spunea \n Those Glorious Glamour Years: “Lui Adrian nu \i era team` s` testeze surprinz`toarele noi stiluri sau s` se distreze un pic cu creionul pe tipare. Era de p`rere c` fie acea crea]ie devine fashion c~nd filmul este v`zut, fie e at~t de necorespunz`toare \ncat iese din mod`.”
24 Stop to shop
adrian Ltd. Dup` ce \n 1941 s-a retras din cinematografie, el [i-a deschis o afacere \n Beverly Hills. Era un atelier care coria dup` tiparele designer-ului, vestimenta]ia v~nz~ndu-se anumitor magazine din America. Prima lui colec]ie a fost lansat` \n 1942. C~nd a deschis Adrian Ltd., Adrian a vrut ca linia de ready-towear s` fie exclusivist`. Astfel, a decis s` acorde dreptul de v~nzare doar unui singur magazin
din fiecare ora[. Crea]iile de succes \i erau promovate pe Seventh Avenue la New York. |n 1947, a refuzat s` urmeze New Look-ul lui Christian Dior. El a creat umerii oblici, talia lejer`, [oldurile c`ptu[ite [i fustele lungi, pline. De[i nu a variat \n mod semnificativ t`ietura \n “V” a costumelor sale, a redus c`ptu[eala umerilor, dar nu a eliminat-o niciodat`, [i a lungit [i
\ngustat fustele. Pentru vestimenta]ia de sear`, opus acelor vremuri, Adrian a \ncurajat femeia s` arate totul. Silueta lui pentru sear` era bazat` pe o coloan` neoclasic` din crep rayon cu aceea[i umeri slim, p`tra]i, dar creiona]i \n m`tase fin`. Rochiile lui erau de la cele voluminoase de bal p~n` la varia]ii lucrate pe sariuri [i rochii drapate cu diferite r`suciri. De-a lungul colec]iilor sale, anumite teme apar mereu. Cel mai des folosea animal printurile, ca \n cazul faimoasei rochii de sear` “Roan Stallion”. |n 1952 a suferit un atac de cord. |nchide afacerea [i se retrage \n Brazilia. Revine la design-ul de scen` \n 1958. Creaz` costumele pentru muzicalurile "Grand Hotel" [i "Camelot". |ns`, \nainte a termina "Camelot", sufer` al doilea stop cardiac [i moare pe 14 septembrie 1959. Costumele sale pot fi v`zute \n produc]ii precum: Anna Christie, Private Lives, Mata Hari, Letty Lynton, Rasputin and the Empress, Dinner at Eight, Dancing Lady, Grand Hotel, Queen Christina, The Barrets of Wimpole Street, The Merry Widow, Naughty Marietta, China Seas, Anna Karenina, Rose Marie, Camille, Marie Antoinette, Idiot’s Delight, Wizard of Oz, Pride and Prejudice, The Philadelphia Story, Woman of the Year, Keeper of the Flame, Humoresque, The Bishop’s Wife, Lovely to Look At. Roxana Bichi[
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Anul 2013 aduce o rena[tere a ]es`turilor, mai ales a celor ce construiesc ]inute de zi. Materialele naturale – in, m`tase, bumbac sau lân` fin` permit pielii s` respire [i reduc disconfortul termic. sacourilor le lipsesc \nt`riturile [i sunt c`ptu[ite doar par]ial sau chiar nec`ptu[ite. Ego Men’s Fashion Concept www.egofashion.ro Stop to shop 25
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Vara aceasta, poart` piese vestimentare statement: sacouri fuchsia, verde sau violet, c`m`[i cu imprimeuri bogate sau accesorii \n culori neon. Ego Men’s Fashion Concept www.egofashion.ro
26 Stop to shop
gEntlEmEn’S agrEEmEnt Poart` oranj! Este una din cele mai vesele [i versatile culori. Po]i r`mâne \ntr-o zon` “sigur`” al`turând-o culorilor neutre sau accept` provocarea [i creeaz` un outfit super cool combinând oranj cu galben, verde sau chiar violet. Ego Men’s Fashion Concept www.egofashion.ro
Stop to shop 27
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Indiferent de alegerea sa pentru aceast` var`, b`rbatul EGO va iubi ]es`turile naturale, pl`cute pielii, r`coroase [i va fi apreciat pentru apari]ia sa, fie c` poart` o c`ma[` lejer` din in, cu man[ete \ntoarse, jean[i [i mocasini sau un costum business. Ego Men’s Fashion Concept www.egofashion.ro
28 Stop to shop
gEntlEmEn’S agrEEmEnt
Stop to shop 29
nEwS From...
P`l`rie meli melo 49,99 ROn
ochelari meli melo 49,99 ROn
Agraf` meli melo 9,99 ROn
inel meli melo 29,99 ROn Cercei meli melo 19,99 ROn
Colier meli melo 54,99 ROn
Br`]ar` meli melo 49,99 ROn
30 Stop to shop
Geant` meli melo 129,99 ROn
Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.
SpEcial
speciali[ti
{n frumuse|e 32 Stop to shop
Revistele, apari]iile \n public ale vedetelor, nun]ile, botezurile [i alte evenimente de gen au ceva \n comun. Acel ceva care le asigur perfec]iunea. Machiajul [i fotografia. Ambele sunt extrem de importante iar pentru efectul de glam se recomand mna unor profesioni[ti. O poz profesional [i un machiaj impecabil vorbesc de la sine despre “creatorii” lor. |ns, cum se vede situa]ia din perspectiva creatorilor? Fotograful Drago[ Ioni] [i make-up artistul Miki Ioni] formeaz un cuplu din punct de vedere profesional, dar [i \n via]a de zi cu zi. Au acceptat provocarea Stop To Shop de a povesti despre meseria lor [i despre asumarea rolului de speciali[ti \n frumuse]e.
SpEcial Competi]ie de familie Drago[ [i Miki lucreaz` \mpreun` de 11 ani. |[i fac meseria cu pasiune [i din convingere. Pentru ei, satisfac]ia clientului este cea care contez`. |[i las` o parte din suflet la fiecare job, indiferent c` este vorba despre pictorial de reviste sau despre nun]i. |ntreba]i cum este s` lucreze \n echip`, fotograf [i make-up artist, r~d [i explic`: “Cele dou` profesii se completeaz` reciproc. Miki, so]ia mea, este make-up artistul perfect pentru munca mea. Re]eta e simpl`: interesul ei este s` fac` un machiaj perfect care s` \mi scoat` \n eviden]` fotografiile, interesul meu este s` fac fotogra-
fii perfecte ca s` scot \n eviden]` machiajul pe care \l face ea! E o competi]ie de familie, cu beneficii majore pentru client!”, spune Drago[. Faptul c` sunt un cuplu at~t profesional dar [i \n via]` este situa]ia ideal`. {i o spun am~ndoi cu m~na pe inim`. “Avem \ntotdeauna subiecte noi de discutat [i asta alung` rutina. De fapt, av~nd \n vedere c` suntem \mpreun` de unsprezece ani [i ne sim]im la fel de bine unul cu cel`lalt ca \n prima zi, demonstreaz` c` prima fraza este corect`”, explic` Miki.
Proiecte de suflet Au lucrat la peste 100 de nun]i. Au proiecte \n toate domeniile unde echipa fotograf – make-up artist este necesar`. Proiectele nu se sf~r[esc niciodat` pentru ei. “A[ spune totu[i c` fotografia de nunt` este doar unul dintre genurile abordate. Pictoriale, fashion, conceptual, co-
mercial, budoar... niciun stil fotografic care implic` oameni nu \mi este str`in. |mi place s` fotografiez oameni, indiferent de situa]iile \n care se g`sesc. |mi place s` surprind momentul \n stil fotoreportaj, dar [i s` creez situa]ia. Cred c`, de fapt, combina]ia de stiluri reprezint` cheia unei fotografii reu[ite”, puncteaz` Drago[ Ioni]`. Majoritatea proiectelor \n care s-au implicat au leg`tur` cu oamenii. Emo]iile, expresiile, atitudinea [i limbajul trupului sunt o
Stop to shop 33
SpEcial form` de comunicare universal` pe care \ncearc` s` o surpind` c~t mai bine \n munca lor. Drago[ sus]ine c` este posibil ca faptul c` prima sa profesie este cea de coregraf s` \l ajute \n arta fotografiei. “De multe ori c~nd sunt \ntrebat ce sunt, coregraf sau fotograf, le r`spund c` sunt meserii complementare de[i, sincer s` fiu, po]i face coregrafie f`r` fotografie, dar fotografie (care implic` personaje umane desigur) f`r` coregrafie, mai greu. Trebuie s` [tii cum s` aju]i persoana pe care o fotografiezi, s` \i ar`]i atitudinea corporal` pe care trebuie s` o adopte pentru a-[i a[eza corpul \n pozi]ia cea mai favorabil`”, spune el.
[i pictura sau literatura. Concret, am \nv`]at partea tehnic` a fotografiei ca s` pot exprima partea artistic` \nv`]at` deja de-a lungul timpului din coregrafie. Ce \nseamn` asta pentru un client deal meu? |nseamn`
Studiu [i pasiune |nainte s` fie coregraf, a fost balerin. “Balerin, nu dansator. Asta \nseamn` balet clasic [i modern, jazz balet [i dans de caracter. Am lucrat la Teatrul de Operet` [i la Teatrul de Revist` Constantin T`nase plus o mul]ime de turnee prin toat` lumea. Fotografia este pentru mine pasul firesc care urmeaz` dup` coregrafie; este un mod extraordinar de exprimare [i o foarte puternic` ma[in` a timpului a[a cum este
34 Stop to shop
un timp mai scurt de execu]ie, pentru c` mie nu mi se \nt~mpl` niciodat` s` spun «f` [i tu ceva dr`gu] [i o s` ias` bine», pentru ca apoi s` m` apuc s` trag cadre \n ne[tire, sper~nd c` modelul meu va face ceva interesant, [i din toate fotografiile s` gasesc
ceva acceptabil... Dimpotriv`, am s` \i ar`t exact ce trebuie s` fac`, de la pozi]ia corpului, la atitudine [i expresie facial`. |mi place s` cred c` m` descurc \n sectorul comunicare”, ne explic` Drago[. Miki ne-a povestit c` meseria de make-up artist implic` preg`tire \n domeniu. Ea are diplome ob]inute la Christine Valmy, Krueger Brent Agency [i \n Londra. Drago[ a f`cut dou` cursuri de fotografie \n Londra [i {coala Popular` de Art` din Bucure[ti. Dar, mai mult dec~t at~t, \n ambele meserii ai nevoie de talent \nn`scut. “Orice profesie pe lumea asta are dou` laturi: cea tehnic` [i cea artistic`. Desigur, \ncepi prin a \nv`]a tehnica. Iar pentru asta sunt bune [colile. Dac` e[ti destul de perseverent, oric~t de lipsit de talent ai fi, p~n` la urm` \nve]i partea tehnic`. Dac` nu te descurci, scrii pe h~rtie. P~n` la urm`, dac` repe]i destul timp pa[ii, \i \nve]i. Problema e cu partea artistic`... Aici nu exist` manual, ci doar sc~nteia aceea de dumnezeire pe care o avem cu to]ii \n noi, doar c` \n cantit`]i diferite [i \n domenii diferite. Cel mai trist este s` ai sc~nteie de fizician, spre exemplu, [i s` te faci c~nt`re]!”, argumenteaz` Drago[. Vladimir Popa
SpEcial rEport
L
extrem` distrAc|ie
C]i dintre voi s-au \ntrebat vreodat care este sportul extrem care \]i d doza maxim de adrenalin? Eu am fost att de curioas s aflu \nct am testat cteva \n doar dou sptmni. Para[utism, pilotaj [i off road extrem, pa rapant, rapel [i c]rare. Nu am ratat nimic [i niciodat nu m-am sim]i mai bine. V provoc s lsa]i frica de o parte [i s le \ncerca]i [i voi! |nainte \ns v povestesc cum m-am distrat eu ...la extrem.
36 Stop to shop
a 17 kilometri de Bucure[ti se afl` Aerodromul de la Clinceni. Aici eu am f`cut prima oprire. Motivul pentru care am mers la Clinceni este simplu: am vrut s` m` arunc de la 4000 de metri [i am reu[it. Bine, s` nu v` g~ndi]i c` mi-a dat cineva o para[ut` [i m-a l`sat s` m` arunc singur` din avion. |nainte s` ajung printre nori, instructorul de para[utism Ramiro Nicolai mi-a f`cut instructajul ca la carte. Am \nv`]at cum s` ]in m~inile [i picioarele atunci c~nd vom fi \n c`dere liber` [i m-a echipat pentru marele salt. Tot atunci am completat [i un formular \n care declaram c` m` arunc de bun` voie [i nesilit` de nimeni [i l`sam numele [i num`rul de telefon al persoanei pe care s` o contacteze \n cazul \n care eu m` g~ndeam s` pup p`m~ntul. Odat` ce am terminat cu instruc]iunile neam urcat \n avion [i am urcat spre nori. Odat` cu mine a urcat [i adrenalina, c` doar nu putea s` r`m~n` singur` la sol. La 4000 de metri u[a avionului se deschide [i para[uti[tii profesioni[ti \ncep s` sar`. Eu [i instructorul ne a[ez`m \n dreptul u[ii cu picioarele \n gol. Pentru prima oar` con[tientiez unde sunt, ce fac [i m` bucur c` nu trebuie s` \mi iau eu inima \n din]i [i s` m` arunc singur` de acolo. Nu apuc s` trag bine aer \n piept c` Ramiro Nicolai face marele salt cu mine cu tot. Acela a fost momentul \n care nu am mai sim]it nimic [i nu am mai g~ndit nimic. De ce? Simplu: de la patru mii de metri p~n` la o mie de metri c`dem liber \n doar un minut cu o vitez` de 200 de kilometri. Aici \mi vine clar \n cap
SpEcial rEport
g~ndul c` pic at~t de repede \nc~t adrenalina a r`mas \n urm` [i c` am dep`[it de mult viteza la care poate ajunge ma[ina mea. La 1000 de metri para[uta se deschide [i \ncepem s` plutim. Acum adrenalina m-a prins din urm` [i m` las` s` admir p`m~ntul care arat` ca un puzzle. |n nou` minute sunt deja la sol [i primul g~nd care \mi vine \n minte e s` m` urc \n primul avion care decoleaz` [i s` sar din nou. Oficial este cea mai frumoas` experien]` pe care am avut-o vreodat`. M-a f`cut s` simt c` am fluturi \n stomac. R`m~n la sol [i plec s` testez senza]iile tari pe patru ro]i. M` \nt~lnesc cu Titi Aur pe pista de la Ciolpani [i ne urc`m \ntr-o ma[in` de pilotaj extrem. |mi str~ng bine centura [i \ncepe cursa. Titi Aur demareaz` [i cu o vitez` de 90 de kilometri la or` \ncepe s` fac` de-
rapaje. Sar pietre \n toate direc]iile, praful se ridic` la trei metri \n`l]ime [i din ma[in` vezi cum totul se mi[c` pe fast forward. Apoi ma[ina sare [i plute[te pre] de c~teva secunde. Pe macadam Titi Aur atinge chiar [i 200 de kilometri la or`. Cine vrea s` \n]eleag` senza]ia poate s` se uite la Fast and Furious. Dup` vitez`, zbor [i derapaje aflu c` ma[ina poate merge [i pe dou` ro]i simplu ca bun`ziua. Important este s` ai centura pus` ca s` nu pici peste [ofer. Concluzia mea la sf~r[itul zilei a fost c` vreau s` renun] la ma[ina mea, s` \mi iau una de curse [i s` fac [coala de pilotaj. Am r`mas pe dou` ro]i pentru a testa off roadul extrem [i am mers la Bra[ov unde m-am \nt~lnit cu Zoltan Kiss, vicecampion na]ional la acest sport. Primul pas \n off road este s` \]i cuno[ti ma[ina. A lui Zoltan este echipat` cu ni[te cauciucuri care s` fac` fa]` terenului cu noroi, pietre, st~nci. Are ap`r`toare de cauciuc, pragul original a fost \nlocuit cu unul din o]el, la fel [i bara de protec]ie din fa]a ma[inii. Teoretic nimic nu poate sta \n fa]a acestui bolid. Poate cobor\ pe cele mai abrupte pante. Prima pe care o test`m este una de 80 de grade. |ncerc`m apoi r~pe ad~nci [i zone st~ncoase. Sunt obstacole care te pot zgudui bine \ntr-o ma[in` nepreg`tit`. Din bolidul lui Zoltan nu se simte nimic. Nu m-am cl`tinat [i nu m-am lovit de geamuri. Off roadul extrem te aduce \ns` \n situa]ii nea[teptate. Dup`
c~teva ore de distrac]ie, noi am r`mas bloca]i \ntr-o raven`. Aici apare regula doi \n off road: niciodat` s` nu pleci la drum singur. Doar doi pilo]i profesioni[ti au putut scoate ma[ina din raven` dup` un sfert de or`. Eu, spre ru[inea mea, am stat [i am privit, dar am o scuz`: sunt femeie. Avantajul off roadului este partea cea mai frumoas`. Este un sport pentru toate
anotimpurile [i poate fi practicat indiferent de vreme. |n aceea[i zi am luat din nou calea aerului. Am mers la Bunloc la 1200 de metri s` zbor cu parapanta. Iulian Pochiu, pilotul de parapant`, m-a echipat \nt~i cu hamul, apoi mi-a explicat cum ne vom lua zborul. Am f`cut doi pa[i \napoi, trei \nainte [i eram deja \n aer. La peste 1000 de metri altitudine se aude doar v~ntul [i imaginile superbe \]i \nc~nt` privirea. Prima senza]ie pe care o ai este aceea c` ai prins aripi [i e[ti una cu v~ntul. L~ng` nori tot ce trebuie s` faci este s` te bucuri de priveli[te [i s` te relaxezi. Nimic din ce e obi[nuit nu \]i mai poate distrage aten]ia atunci c~nd faci wingovere [i vrii. Am remarcat c` pe mine aici adrenalina m` g~dila, altfel nu \mi explic de ce nu m`
Stop to shop 37
SpEcial rEport puteam opri din r~s. Aproape de p`m~nt pluteam deasupra caselor [i num`ram trist` minutele care \mi r`m`seser` p~n` s` ajung la sol. Odat` ce am ajuns cu picioarele pe p`m~nt am tras rapid [i o concluzie: declar zborul cu parapanta terapie curat` pentru c` nu este nimic mai frumos [i mai lini[titor dec~t s` plute[ti deasupra mun]ilor [i s` te bucuri de peisajele frumoase. Am r`mas [i cu o \ntrebare: cum fac unii s` se sperie de o senza]ie a[a frumoas`.
Cheile R~[noavei mi-au oferit ultima provocare. Am vrut s` v`d cum e s` at~rn de un fir de a]`, a[a c` am mers s` fac rapel [i c`]`rare. Sunt dou` experien]e de care m-am \ndr`gostit. Dan Pan]uru [i Ciprian Morzan, doi speciali[ti \n astfel de sporturi extreme, mi-au ar`tat cum trebuie s` procedez atunci c~nd siguran]a mea e str~ns legat` de o funie. Prima prob` a fost c`]`rarea pe un perete st~ncos \nalt de 30 de metri. Ciprian a urcat primul, a pus siguran]ele, a legat coarda [i m-a a[teptat sus. Apoi am \nceput s` urc [i eu. M-am prins de col]uri de st~nc` [i m-am \mpins \n picioare cu putere. Mi-am calculat cu aten-
38 Stop to shop
]ie fiecare pas. Muntele te pune la treab` nu doar fizic. La c`]`rare o mi[care neatent` te las` cu v~n`t`i serioase. |ncet, \ncet am urcat tot mai sus. Dup` 15 metri de c`]`rare m-am blocat. St~ncile mi-au dau senza]ia c` nu mai am de ce s` m` ag`]. Aveam \n fa]` un perete at~t de drept \nc~t am crezut c` nu mai nicio [ans` s` merg mai departe. Din c~te sporturi extreme am \ncercat trebuie s` recunosc c` `sta e cel mai dificil. Ai [i adrenalin` foarte mult`, dar gradul de dificultate e ceva de necrezut. Mai ales atunci c~nd ajungi s` \]i dai seama c` nu mai ai pe ce s` pui m~na [i stai s` te g~nde[ti unde e bucata aia de piatr` bun` pe care po]i s` pui piciorul [i s` te \mpingi \n el. Norocul meu a fost Dan, care de jos \mi striga \n ce direc]ie ar trebui s` m` \ndrept pentru a putea urca. Dup` c~teva minute de g~ndire [i analiz` am g`sit bucata de st~nc` bun` de care s` m` sprijin. E drept c` acesta a fost momentul \n care am inventat o nou` metod` de c`]`rare...cea cu genunchii. Nu v` imagina]i cu ce v~n`t`i m-am ales mai t~rziu, dar atunci am reu[it s` ajung \n v~rf. Pentru mine doar asta conta. Apoi a venit momentul s` trec la provocarea
num`rul doi: rapelul, pe care l-am f`cut de la 40 de metri \n`l]ime pe un perete vertical. Ciprian m-a legat cu coarda [i mi-a ar`tat cum s` folosesc dispozitivele care fr~neaz` alunecarea corzii pentru a controla viteza de cobor~re. Apoi m-am l`sat u[or pe spate, am lipit t`lpile de perete, m-am uitat \n jos [i dup` ce am strigat c~t am putut de tare "Dumnezeule, c~t e p~n` jos!" am \nceput s` cobor. Cobor~rea am f`cut-o \ncet, cu pa[i m`run]i [i lipi]i de perete. Dup` c~teva minute mi-am pierdut echilibrul, am f`cut cuno[tin]` mai de aproape cu st~nca [i am mai contorizat o v~n`taie, c`ci unde stau [ase, are loc [i a [aptea. M-am redresat repede [i am continuat cobor~rea. Situa]ii imprevizibile apar [i \n rapel. De aceast` dat` coarda a r`mas blocat` \ntr-un c~rlig metalic \nfipt \n st~nc`. De jos, Dan mi-a strigat cum s` fac s` o deblochez. Cinci minute am stat suspendat` la 30 de metri [i am tras de funie, apoi am reu[it s` \mi duc p~n` la cap`t provocarea. C~nd am ajuns la sol, am aflat c` pe acela[i perete pe care am cobor~t eu, solda]ii fac rapel. Doar c` ei coboar` cu fa]a [i \n timp ce alearg`. Bine c` nu fac parte din armat`. Dup` o zi de c`]`rare [i rapel, am primit garan]ia c` dac` nu mai lucrez ca reporter pot oric~nd s` m` angajez ca alpinist. Concluzia mea: c`]`rarea [i rapelul creeaz` dependen]`. Dup` dou` s`pt`m~ni de adrenalin`, eu m` bucur sincer c~nd m` g~ndesc c~te sporturi extreme mai am de testat. Florentina Ilie
FaShion StylE Mihaela Drafta: “O rochie alb` cu mult stil [i personalitate ce pune foarte bine \n eviden]` o siluet` \nalt` [i cu picioare lungi. se poart` cu pantofi cu talp` \nalt` [i toc.� Pre]: 1000 lei. www.mihaeladrafta.ro
Foto: Drago[ Ioni]`
40 Stop to shop
FaShion StylE
Mihaela Drafta: “O combina]ie foarte bun` \ntre un pantalon scurt de var` cu o bluz` r`coroas`, elegant` din tul [i dantel`. scoate foarte bine \n eviden]` pielea bronzat`.� Pre]: 700 lei. www.mihaeladrafta.ro
Foto: Drago[ Ioni]`
Stop to shop 41
FaShion StylE
Mihaela Drafta: “O rochie simpl`, perfect` pentru o ie[ire \ntr-un club sau la un cocktail.” Pre]: 800 lei. www.mihaeladrafta.ro 42 Stop to shop
Foto: Drago[ Ioni]`
FaShion StylE
Mihaela Drafta: “O rochie mulat` [i foarte sexy \n combina]ie cu un sacou cu [trasuri [i o pereche de sandale cu talp` groas` \n culori vii.” Pre]: 800 lei. Foto: Drago[ Ioni]`
www.mihaeladrafta.ro Stop to shop 43
FaShion StylE
Mihaela Drafta: “O rochie ce se potrive[te perfect cu celebrul covor ro[u de la festivalul Cannes, pentru c` te face s` te sim]i ca o adev`rat` stea de cinema.� Pre]: 1000 lei. www.mihaeladrafta.ro
Foto: Drago[ Ioni]`
44 Stop to shop
FaShion StylE
Mihaela Drafta: “O rochie \n stil italian, gen Cavalli, dintr-un material paietat ro[u-auriu.� Pre]: 1200 lei. www.mihaeladrafta.ro 46 Stop to shop
Foto: Drago[ Ioni]`
FaShion StylE
Mihaela Drafta: “O ]inut` foarte elegant` cu o dimensiune inedit` a lungimii fustei. Rafinament, seduc]ie [i stil.� Pre]: 1200 lei. Foto: Drago[ Ioni]`
www.mihaeladrafta.ro Stop to shop 47
FaShion StylE Iulia Dima: “Croiul \n form` de A, care a flatat siluetele divelor anilor 50, revine \n for]` \n acest sezon [i confer` un aer senzual personalit`]ilor complexe ale anului 2013, femeii moderne care are nevoie de ]inute versatile care s` o salveze \n nenum`ratele provoc`ri din fiecare zi. Accentele de fuchsia, turquoise [i corai sparg monotonia nude-ului [i se aliniaz` marilor trenduri ale sezonului.� Designer IULIA DIMA Colec]ia Prim`var`Var` 2013
Foto: Armand Ionescu
48 Stop to shop
FaShion StylE
“Rochia-trench din m`tase natural` este perfect` pentru o zi c`lduroas` la birou. T`ietura \]i va oferi elegan]a business de care nevoie iar materialul, confortul pentru a te sim]i \n largul t`u. Dac` alegi aceast` variant` nude, po]i asorta o pereche de pantofi \ntr-o nuan]` mai \ndr`znea]`.� Designer IULIA DIMA Colec]ia Prim`var`-Var` 2013 50 Stop to shop
Foto: Armand Ionescu
Iulia Dima:
FaShion StylE
Iulia Dima:
´
“O variant` perfect` pentru petrecerile din vara asta. Combina]ia \ndr`znea]` \ntre m`tasea cu imprimeu inspirat din natur` [i volanele din tul te va transforma \ntr-o apari]ie de podium. O coafur` lejer` [i feminin` a la sophia Loren va completa perfect look-ul anilor ‘50, una dintre cele mai feminine [i sofisticate perioade ale istoriei modei.”
Foto: Armand Ionescu
Designer IULIA DIMA Colec]ia Prim`var`Var` 2013
Stop to shop 51
FaShion StylE
Iulia Dima:
Designer IULIA DIMA Colec]ia Prim`var`-Var` 2013 52 Stop to shop
Foto: Armand Ionescu
“Cromatica dulce [i rafinat`, \n care nude-ul se \mbin` armonios cu coraiul, devine aproape str`lucitoare \n lumina soarelui de var`. Aceast` rochie va fi perfect` pentru petrecerile de zi, dar [i pentru cele de sear`, accesoriile alese putând face diferen]a. De asemeni, un machiaj mai accentuat de tipul cat eyes te va transforma \ntr-o apari]ie elegant` [i misterioas`.”
FaShion StylE Iulia Dima: “Libertatea de mi[care [i naturale]ea sunt cele dou` coordonate care definesc garderoba de var`. O rochie din m`tase natural` cu aplica]ii discrete de paiete \]i va da o senza]ie pl`cut` de plutire prin ar[i]a ora[ului. Pentru un look romantic, pune-]i \n p`r accesorii florale [i inspir` feminitate la fiecare pas.�
Foto: Armand Ionescu
Designer IULIA DIMA Colec]ia Prim`var`Var` 2013
Stop to shop 53
Editor’S choicE
M`d`lina Nicolae Fashion editor
Tendin]e de var`
54 Stop to shop
A venit vara [i, odat cu ea, au \nceput s se vad \n moda strzii noile tendin]e din acest an. Oriunde am fi, ne dorim s artm ct mai bine [i ct mai \n trend cu ultimele apari]ii ale celebrilor designeri. Anul acesta se poart stilul lejer, nonconformist, \n culori vii, pastelate. Dac pn acum tendin]a a fost purtarea topurilor gen ie, pentru vara 2013 marii designeri precum Gucci [i Chloe reinventeaz topurile scurte, asimetrice, cu volane, iar culorile predominante sunt galben, portocaliu, baby blue sau verde. De asemenea, pantalonii [i fustele au imprimeuri pornind de la forme geometrice, stilul zebr, digital, polka dots sau floral. Tot \n 2013, se poart hainele supradimensionate, bine\n]eles \n func]ie de momentul zilei. Aten]ie \ns la cum le purtm, la ceea ce ne reprezint. Trebuie s evitm purtarea a dou piese largi, cea mai potrivit combina]ie fiind aceea \n care alegem o pies vestimentar lejer [i una care s ne pun \n eviden] atuurile. Un top pe corp [i o fust lejer vor scoate \n eviden] partea superioar a corpului, o bluz supradimensionat sau cu volane va pune accentul pe umeri, iar fustele sau pantalonii largi vor ascunde [oldurile mai late. |n aceast var, \n ceea ce prive[te costumele de baie, se poart cele cu franjuri sau volane, dar acestea vor sta bine pe persoanele cu o siluet mai sub]ire. Sutienul tip bandeau este de asemenea \n trend, acesta punnd \n eviden] umerii, dar personal consider c un [nur care porne[te din mijloc va fi nepotrivit pentru orice persoan, deoarece ofer bustului o cdere \n pr]ile laterale ale corpului, ceea nu este deloc sexy. |n ceea ce prive[te \ncl]mintea din aceast var, Mihai Albu sus]ine c tendin]a este de a nu se mai purta tocurile, platformele, iar detaliile rock tind s ias u[or din mod; se va purta pantoful fluid, rafinat, colorat. Jimmy Choo [i Christian Louboutin se axeaz pe pantofii stileto care fac glezna s arate mult mai rafinat [i mai sub]ire. Aten]ie \ns la purtarea acestora – un astfel de pantof va sta bine unei persoane cu piciorul sub]ire, \n niciun caz nu recomand purtarea acestora persoanelor supraponderale sau cu piciorul foarte lat, deoarece nu ne dorim s artm dezavantajele corpului nostru. Un toc mai gros [i un pantof sau sanda care acoper piciorul mai bine va avantaja astfel de persoane. Cu to]ii ne dorim s artm bine \n orice moment al zilei [i la toate ocaziile, \ns trebuie s avem grij ca ceea ce purtm s se potriveasc cu momentul respectiv. Cele mai mari gre[eli care se fac sunt purtarea tocurilor foarte \nalte [i a gen]ilor cluch/plic ziua la birou sau la shopping. De asemenea, gen]ile supradimensionate sau ]inutele foarte lejere [i largi nu se vor potrivi niciodat la un eveniment monden. Numai ]innd seama de momentul zilei, de felul nostru de a fi [i de particularit]ile corpului nostru putem alege ceea ce ne avantajeaz din noile tendin]e ale modei.
BEauty Shop PLAIsIRs nATURE Gel de du[ nectar Mango Fructul Pasiunii (400 ml)
56Rocher lei
Yves
25Rocher lei
Yves
19R5ocher lei
sECRETs D’EssEnCEs nEROLI Ap` de parfum
Yves
(Vapo 50 ml)
PLAIsIRs nATURE Gel de du[ nectar Fructe ro[ii
PLAIsIRs nATURE Ap` de toalet` Fructe ro[ii
Rimel Waterproof negru (8 ml)
(400 ml)
(100 ml)
Fard crem` waterproof pentru pleoape (7 ml)
45Rocher lei
Yves
40Rocher lei
56 Stop to shop
Yves
PLAIsIRs nATURE Ap` de toalet` Mango Fructul Pasiunii (100 ml)
BEauty Shop
55
lei
s ACE 1 F A R nLAVE ment 2-\ & zinc Trata u ment` s, cu c BIO u ten gra ic` r pent n]` acne i d ten 5ml)
n nibil \ Dispo
ra Kendosmetics
yc beaut
l+ (5.5m
sPARITUAL Lac de unghii vegan Crystal Waters
64
lei
(15 ml)
n nibil \ Dispo a
r Kendosmetics
PALMER 's Crem` pentru fe rmitatea corpului cu unt d cacao, u e nt de shea , colagen , elastin` [i coenzim a Q1 (125 gr)
yc beaut
23
lei
n nibil \ Dispo a
r Kendosmetics
yc beaut
nAT UR D'O ELLE {am RIEn p T cu m on BIO en ulei de a t` [i rg (2 an
41
lei
n nibil \ Dispo a
r Kendosmetics
yc beaut
00 m l)
64
lei
n nibil \ Dispo a
r Kendosmetics
yc beaut
52
lei
n nibil \ Dispo a
r Kendosmetics
yc beaut
LAVERA FACEs Fluid hidratant BIO pentru \nchiderea porilor cu ment` & brusture
FREEMAn Lo]iune pentru corp cu Castravete & Aloe Vera
(30 ml)
(400 ml)
Stop to shop 57
Foto: Matias Vargas
SpEcial
VestimentA|iA
de echita]ie Pentru echita]ie, avem costumul standard de concurs [i costuma]iile de antrenament. (...) Dac` e[ti ĂŽmbr`cat necorespunz`tor, juriul te poate amenda sau chiar elimina din competi]ie. Anne Marie Bontea
58 Stop to shop
Rela]ia dintre om [i cal are r`d`cini str`vechi. Calul este unul dintre cele mai iubite animale, rolul s`u \n societate fiind unul important de-a lungul timpului. |n prezent, calul este partenerul omului \ntr-unul dintre cele mai elegante [i frumoase sporturi: echita]ia. Dar aceasta reprezint` mai mult dec~t un sport: este o art`. Ea presupune comunicarea dintre c`l`re] [i cal, \ncrederea care trebuie s` existe \ntre cei doi, respectul [i parteneriatul. |ns`, pe c~t de frumos, pe at~t de costisitor este acest sport. Cei care decid s` \[i dedice via]a echita]iei sunt sau devin con[tien]i de investi]ia pe care trebuie s` o fac`: timp, pasiune
SpEcial [i resurse financiare. Privind competi]iile de acest gen, ne atrage aten]ia \n mod deosebit vestimenta]ia c`l`re]ului. Pe l~ng` rolul pur func]ional, outfitul pentru acest sport impune clas` [i are o not` de elegan]` [i fine]e. Echita]ia este singurul sport în care b`rba]ii [i femeile particip` împreun` în aceea[i competi]ie. Ea a devenit sport olimpic odat` cu edi]ia Jocurilor Olimpice din 1900. Exist` trei probe de echita]ie, la fiecare acordându-se medalii la individual [i pe echipe: dresaj, s`rituri [i eventing. |n Rom~nia, cea mai tân`r` campioan` la echita]ie este micu]a Anne Marie Bontea, în vârst` de 10 ani. Un adev`rat copil minune, feti]a iube[te cu
pasiune hipismul înc` de la vârsta de 2 ani [i jum`tate când, întâmpl`tor, p`rin]ii s`i au dus-o la o baz` hipic` [i au urcat-o pe un c`lu]. Atunci a avut loc prima leg`tur` a Annei cu acest sport care i-a umplut casa cu trofee [i diplome. Stop To Shop a \nt~lnito pe Anne acolo unde se simte ea mai bine: la baza hipic`. Am rugat-o s` ne vorbeasc` despre frumoasa vestimenta]ie pe care o are \n garderob` strict pentru acest sport.
Costumul de concurs [i cel de antrenament “Pentru echita]ie, avem costumul standard de concurs [i costuma]iile de antrenament. |ns`, vreau s` v` spun c` \n concurs trebuie s` te prezin]i în
c`ma[` alb`, pantaloni albi, sacou (nu conteaz` culoarea) [i, musai, cu m`nu[i. Dac` e[ti îmbr`cat necorespunz`tor, juriul te poate amenda sau chiar elimina din competi]ie”, ne explic` Anne Marie. {i vorbe[te \n cuno[tin]` de cauz`, fiind participant` la concursuri na]ionale [i interna]ionale de la v~rsta de 8 ani. Iar medaliile ob]inute nu sunt pu]ine! De la tat`l s`u afl`m \n detaliu ce presupune mai exact acest outfit. “Pentru costumul standard de concurs trebuie: pantaloni albi de echita]ie (250 de euro); tricou sau c`ma[` (150 euro); sacou special (500 de euro); cizme (600 de euro); m`nu[i din piele special`, ca s` fac` priz` cu dârlogii - frâiele cu care ]ii calul (20 euro bucata);
Foto: Marco Villanti
Stop to shop 59
SpEcial
60 Stop to shop
(protec]ii pentru picioarele din fa]` ale cailor), valtrap - 100 de euro (p`turica sub [a), capi[oni - 20 de euro (c`ciuli]a care se pune pe urechile calului)”, explic` tat`l lui Anne Marie. Micu]a campioan` [i calul s`u au, a[adar, vestimenta]ia adecvat`. P`rin]ii au grij` ca lui Anne s` nu \i lipseasc` nimic din necesarul practic`rii acestui sport, cu at~t mai mult cu c~t nu este un hobby, ci \l practic` de performan]`.
ani [i jum`tate. La acel moment nu [tiam [i, bineîn]eles, nici nu visam c` echita]ia o s` devin` cea mai mare pasiune a vie]ii ei [i c` va reu[i atât de repede s` ob]in` rezultate atât de impresionante. A fost pur [i simplu un impuls de o duce pe Anne la c`lu]i, dup` ce am v`zut cât de mult îi pl`ceau când îi vedea pe strad` sau în alte locuri”, povestesc p`rin]ii feti]ei. Alina [i Vlad Bontea au încercat în repetate rânduri s` îi insufle
Foto: Matias Vargas
pinteni care se aplic` pe cizm` (70 euro bucata); toca cascheta care se pune pe cap (400 de euro); o protec]ie pentru coloan` - se poart` pe sub sacou (200 euro); crava[a (20 euro). Toate aceste obiecte [i accesorii se cump`r` din magazine speciale de echita]ie din Europa, \n Rom~nia neexist~nd a[a ceva. Echipamentul lui Anne este de la Animo, cizmele de la Fasciani (o firm` italieneasc` ce produce numai \nc`l]`ri de acest gen)”, explic` Vlad Bontea. O \ntreb`m pe Anne Marie cu ce este ea \mbr`cat` la antrenament. Ca o adev`rat` profesionist`, ne arat` “\n direct” pantalonii de echita]ie, cizmele de echita]ie [i tricoul. |n timp ce st` de vorb` cu noi, calul \i este al`turi. Anne \i ofer` un morcov [i \l m~ng~ie. Avem \n fa]a ochilor o imagine desprins` parc` din filme. O \ntreb`m dac` [i c`lu]ul are o vestimenta]ie pe m`sur`. Z~mbe[te, \[i d` seama c` are de-a face cu ni[te necunosc`tori [i ne r`spunde f`r` ezitare, entuziast` c` vrem s` \nv`]`m: “Sigur c` da! Calul nu poate s` ias` din box` sau din grajd oricum”. Afl`m care este vestimenta]ia calului [i ce costuri implic`. “{aua cu sc`ri]` [i cu tr`g`tori - 3500 de euro, burtiera (se prinde pe sub burta calului) - 250 de euro, frâul (îl pui pe cap, în gur`, [i are bârlogii de care ]ine c`l`re]ul) - 450 de euro, presen (400 de euro) face leg`tura între burtier`, [a [i frâu, jambieri plus cositori - 200 de euro, respectiv 200 de euro
talent \nn`scut I-am \ntrebat cum a pornit aventura care \n prezent a transformat-o pe Anne Marie Bontea \n campioan` na]ional`, participant premiat la competi]ii interna]ionale extrem de importante, dar [i \n imaginea Cavaleriei Jandarmeriei Rom~ne. “C~nd am dus-o prima oar` s` vad` caii avea doi
Anne a fost [i în acest an cel mai mic copil dintr-un concurs interna]ional, dar acest lucru nu a împiedicat-o s` urce pe podium.
pasiune pentru alte activit`]i extra[colare precum dans, pictur`, teatru sau c`tre un sport mai pu]in costisitor, [i mai ales, mai pu]in riscant. “Pentru o scurt` perioad` a luat lec]ii de chitar` sau aikido, îns` la toate acestea a renun]at rând pe rând... Doar echita]ia a r`mas acolo, lipit` de sufletul ei”,
SpEcial povestesc cei doi p`rin]i, care la fiecare s`ritur` executat` de copilul lor simt o mic` strângere de inim`. De[i are numai 10 ani, Anne Marie ar vrea s` stea ore întregi la antrenamente. Recent, talentul [i munca ei au fost recunoscute [i încununate de succes la un concurs în Italia, de unde s-a întors acas` cu patru cupe. “Anne a fost [i în acest an cel mai mic copil dintr-un concurs interna]ional, dar acest lucru nu a
Planuri mari Deocamdat`, familia \[i permite s` ]in` pasul cât de cât cu cheltuielile mari pe care le presupune echita]ia. “V`zând talentul [i dorin]a ei uria[` de a practica acest sport, ne str`duim cât putem de mult s` îi acord`m tot sprijinul financiar [i moral de care are nevoie. Una din marile noastre temeri este c` nu o s` ne mai putem permite s` mergem cu ea la toate marile concursuri din lume unde, cu siguran-
cultate. Diminea]a merge la [coal`, dup`-amiaza la antrenamente iar seara \[i face temele [i viseaz` cu ochii deschi[i la ziua când o va cunoa[te personal pe campioana mondial` la echita]ie Meredith Michaels-Beerbaum, pe urmele c`reia vrea s` calce”, au mai povestit p`rin]ii lui Anne. Anne Marie Bontea este legitimat` la clubul “Felix }opescu” [i se antreneaz` cu Luca Ruxandriu, despre care speciali[tii spun c` este entuziast, tân`r [i
Foto: Marco Villanti
împiedicat-o s` urce pe podium. Acum viseaz` s` participe la europene, apoi la mondiale [i, mai târziu, la Jocurile Olimpice. Iube[te atât de mult caii, încât [ia propus ca atunci când va cre[te s` devin` medic veterinar ca s` poat` ajuta c`lu]ii atunci când ei s-ar îmboln`vi”, spune tat`l.
]`, ar înregistra rezultate foarte bune [i i-ar asigura propulsarea în topul mondial al celor mai valoro[i c`l`re]i. La întrecerile interna]ionale, Anne concureaz` doar la probele pentru copii, de s`rituri peste obstacole, iar la cele na]ionale poate participa la diverse probe, în func]ie de gradul de difi-
foarte talentat. Anne Marie are doi cai: iapa Tila Tequilla [i Lopez. Cei trei se antreneaz` intens pentru competi]iile na]ionale, dar mai ales pentru cele interna]ionale care \i pot aduce punctele necesare califc`rii la Europene [i, mai apoi, la Olimpiad`. Roxana Bichi[
Stop to shop 61
lEc}ia dE kEmpo
ora de
KemPo Kempo pentru trup ]i suflet
62 Stop to shop
Vara toropitoare ne face s aruncm hainele de pe noi, s ne lum costumele de baie [i s ne aruncm \n ap. Sun tentant [i relaxant pentru un om obi[nuit, dar cnd e[ti vedet urmrit de aparate foto care abia a[teapt s imortalizeze orice umbr de celulit, apari]ia pe plaj este un eveniment la fel de important ca apari]ia pe covorul ro[u. Metodele tradi]ionale de tonifiere a organismului vin la pachet cu exerci]ii ce se repet la nesfr[it. Pentru a evita plictiseala [i a-[i men]ine forma fizic, multe vedete au apelat deja la Kempo – un mod eficient [i provocator pentru dobndirea unui tonus muscular [i a unei rezisten]e de invidiat.
lEc}ia dE kEmpo
Adrian Enache
Claudia Sexxy Ptr[canu
Diana Bi[inicu
Kempo Kick alung` celulita [i readuce silueta Vedetele autohtone precum Keo, Adrian Enache, Iuliana Marciuc, Kamara, Claudia P`tr`[canu, Daniela Gyorfi, Tavi Colen, Camelia Potec, Ruxandra Dragomir sau Mihai Leu practic` Kempo [i se laud` cu asta. Dincolo de nuan]ele de „p`zea, c` sa apucat nevast`-ta de Kempo”,
chiar [i tabloidele au \nceput s` contribuie, vr~nd-nevr~nd, la popularizarea acestui sport de lupt`. „Sunt oameni de foarte bun` calitate \n lumea showbizului, arti[ti [i artiste, c~nt`re]i [i c~nt`re]e care au venit c`tre noi, fapt care \i ajut` [i \n activitatea lor, \n special pe fetele care vor s` c~nte [i s` danseze \n acela[i timp. Trebuie s` ai o anumit` for]` \n respira]ie ca s` nu g~f~i, un tonus muscular, rezisten]`.
Tavi Colen Aceste fete sunt \n prezent extrem de mul]umite. Spre exemplu, Kempo Kick este considerat unul dintre cele mai eficiente stiluri de tonifiere [i condi]ionare fizic`. La nivel de top, meciul de Kempo MMA, care implic` tehnici de mare complexitate sportiv`, dar [i de o anduran]` [i agresivitate extraordinar`, dureaz` 3 reprize a c~te 5 minute. G~ndi]i-v` ce \nseamn` s` lup]i 15 minute \ntr-un sistem
Stop to shop 63
lEc}ia dE kEmpo \n care love[ti cu coatele, cu m~inile, cu picioarele, cu genunchii, faci arunc`ri [i continui lupta la sol. Ai nevoie de o condi]ie fizic` extraordinar`, iar acest sistem de preg`tire conceput de campioana noastr` mondial` Alina Pascu, Kempo Kick, vine \n sprijinul nostru. Ca orice sport care se respect`, Kempo presupune antrenament aerob, dar [i anaerob, lucr~nd totodat` foarte mult [i izometrie. Exerci]iile de izometrie
Kempo alung` monotonia Dincolo de noutatea [i provocarea unui asemenea tip de preg`tire, Kempo promoveaz` o diversitate de mi[c`ri ce bate de departe antrenamentele repetitive [i monotone din metodele clasice de preg`tire fizic`. „Kempo este un mod angajant de condi]ionare fizic`, pentru c`, de multe ori la antrenamente, \n marea majoritate a metodelor
Ruxandra Dragomir \mpreun cu copiii venite dup` mi[carea aerob` topesc rapid gr`simile [i scot la iveal` fibra muscular`. Iar pe vedetele noastre le intereseaz` \n mod deosebit s` nu se vad` celulita, deoarece ele c~nt`, dup` cum [titi, mai sumar \mbr`cate… Aspectul fizic primeaz`, iar pentru acesta trebuie s` munce[ti, nu pot s` se duc` pe scen` [i s` alunece ca o meduz`”, ne explic` sensei Amatto Zaharia, pre[edintele Federa]iei Rom~ne de Kempo.
64 Stop to shop
atunci c~nd te \ntreci cu cineva, monotonia dispare. Este foarte monoton s` alergi de unul singur sau s` dai ture de bazin de unul singur. Spre exemplu, vorbeam cu Camelia Potec, care \noat` zilnic zeci de kilometri de bazin, [i \mi spunea c` de multe ori, din cauza singur`t`]ii din timpul antrenamentului, \i vine s` doarm` \n timp ce \noat`… [i de unde s` iei parteneri de \not pentru Camelia Potec? Cine poate ]ine pasul ea?!
Trupa Amadeus de preg`tire, intervine o anumit` monotonie, ceea ce \i determin` pe oameni s` nu se mai duc`, \i \ndep`rteaz`, \i face s` renun]e. |n Kempo MMA ca form` de lupt`, dar [i \n Kempo Kick ca form` de tonifiere [i condi]ionare fizic`, acea monotonie nu exist`, exist` mereu ceva nou, fie c` lucrezi singur, fie c` lucrezi cu unul sau mai mul]i parteneri. Noi lucr`m cu parteneri [i \n antrenamentele de tonifiere Kempo Kick [i \n cele de autoap`rare Kempo MMA, iar
Din cauza monotoniei, mul]i sportivi din alte domenii practic` Kempo sau alte sporturi mar]iale. Spre exemplu, celebrul tenismen Novak Djokovic a fost surprins de camere execut~nd tehnici mar]iale \n vestiar \mpreun` cu antrenorul lui, lovituri la palmare, deoarece aceste tehnici sunt metode excelente de preg`tire alternativ`, care \l scot pe sportiv din acea monotonie care creeaz` c~teodat` o stare de negativism [i plafonare”, afirm` Amatto Zaharia.
lEc}ia dE kEmpo Kempo aduce echilibru interior Pe l~ng` beneficiile fizice evidente [i rapide ale practic`rii sus]inute a antrenamentelor, Kempo are [i un avantaj greu de egalat de alte sporturi: formarea unui caracter puternic, care nu admite renun]area, compromisul sau comportamentul imoral. Din acest motiv, personalit`]i din lumea sportului sau a mediului de afaceri [i-au adus copiii pentru a
fra]i acas`, cresc~nd cu to]ii al`turi de p`rin]i \ntr-o camer` de 12 metri p`tra]i la subsolul unui chio[c, exista oric~nd tenta]ia [i posibilitatea de a intra \n anturaje nocive. Fiind \ns` un caracter puternic, iar familia lui, de[i modest` financiar, oferindu-i o educa]ie bun`, acesta a \ncercat s`-[i dep`[easc` condi]ia prin sport. {i bine a f`cut. |n \ncercarea lui de a-[i g`si drumul, de a-[i creea propria personalitate, a mai plecat, am mai tras de el,
natur` interioar` foarte bun`, lucru care l-a ajutat \n crearea unei personalit`]i [i a unei identit`]i excep]ionale. Am trecut \mpreun` prin multe greut`]i \n \ncercarea noastr` de a atinge marea performan]`, dar am avut parte [i de momente extraordinare atunci c~nd am ob]inut-o, el ajung~nd s` fie multiplu campion na]ional, european [i mondial, precum [i de]in`torul centurii mondiale la profesioni[ti. Este \n prezent, la 25 de ani, at~t un exemplu de
Aurel "Mineru l" Pirtea fi ini]ia]i \n tainele acestui super combat sport, Kempo. „|n ceea ce prive[te dezvoltarea personalit`]ii [i crearea unei identit`]i puternice, Aurel Pirtea este exemplul cel mai elocvent. El a c`p`tat de la mine porecla “Minerul”, pentru c` are ni[te lovituri foarte puternice, exact ca loviturile cu pickammer-ul ale minerilor care sparg piatra. A venit la mine la sal` c~nd avea 14-15 ani. Provenind dintr-o familie extrem de modest`, cu 6-7
a revenit, a plecat iar [i s-a \ntors din nou. De aproape 8 ani \ns` este al`turi de mine continuu. Dar [i eu de el. Campionul Aurel Pirtea de azi nu mai are nimic \n comun cu Aurel, copilul de acum 10-11 ani, care \[i arunca hainele peste tot [i vorbea tare de-l auzea toat` sala. Era un personaj contradictoriu. Bine educat, saluta politicos, dar \n rest, era s`lbatic [i rebel. Kempo l-a modelat [i l-a cizelat. Este adev`rat \ns` [i c` a avut o
sportiv, c~t mai ales de om. Cei mai mul]i se transform` \n bine \n sala de Kempo. Cei molatici, apatici, devin energici, cei timizi devin \ncrez`tori \n for]ele proprii, iar cei colerici, cum este cazul lui “Mineru”, se tempereaz`. To]i vin c`tre echilibru, c`tre mijloc. Kempo le creeaz` un echilibru interior care este transpus [i \n via]a de zi cu zi”, conchide pre[edintele Federa]iei Rom~ne de Kempo. Felicia Chirv`[oiu
Stop to shop 65
magazin dE SuFlEt Contrar aparen]elor, noua vedet` a boxului rom창nesc, puternicul Cristian Ciocan "Hammer", este o fire cald` [i prietenoas`. sportivul de]ine centura de campion european WBO la categoria grea [i este supranumit noul Lucian Bute al boxului rom창nesc. stop To shop l-a invitat \n ringul fAn cAlVin Klein, tommy Hilfiger }i guess fashion-ului, provoc창ndu-l pe campion la o partid` de confesiuni despre rela]ia sa cu shopping-ul. 66 Stop to shop
magazin dE SuFlEt
Dac` se \nt창mpl` s` fiu \n vacan]` sau \n cantonament \ntr-un ora[ anume fac shopping acolo.
68 Stop to shop
|n iunie 2006, dup` ce a c~[tigat aurul la Campionatele Mondiale de juniori din Maroc, Ciocan a fost contactat de clubul "EC Boxing" din Germania. A acceptat oferta [i 2 ani mai t~rziu, \n 2008, a plecat \n Germania, unde a avut debutul \n lumea boxului profesionist. Centura de campion european WBO la categoria grea se afl` de peste 6 luni \n posesia sportivului rom~n Cristian Ciocan, al c`rui nume de scen` \n Germania este Christian Hammer. Pugilistul [ia ap`rat ultima oar` trofeul \n luna februarie la Gala]i, \n cadrul unei gale de box transmis` \n cele mai importante ]`ri din Eu-
ropa [i Asia, \n fa]a unui public numeros. Stabilit \n Germania de mai mul]i ani, el fiind legitimat la clubul EC Boxing, Cristi s-a acomodat perfect [i este \ndr`gostit de moda din aceast` ]ar`.
shopping pretutindeni "Nu sunt o persoan` preten]ioas` \n privin]a hainelor [i nici nu pot spune c` am un singur brand preferat. |n garderoba mea, predomin` ]inutele sport [i casual. Shopping fac ori de c~te ori am ocazia, dar nu sunt genul de om care merge \ntr-un ora[ anume doar pentru asta. Dac`
magazin dE SuFlEt
Cele mai multe ]inute le am de la Calvin Klein, Tommy Hilfiger [i Guess. se \nt~mpl` s` fiu \n vacan]` sau \n cantonament \ntr-un ora[ anume fac shopping acolo.
Itaila, amore mio
Cristia n Ciocan alď ątu ri de manageru l sď ąu Erol Ceyla n [i de u nu l din o ficialii Federa]iei Interna]ionale de Box
Recunosc \ns` c` \n Italia am facut cele mai lungi sesiuni de shopping.
Recunosc \ns` c` \n Italia am facut cele mai lungi sesiuni de shopping. G`sesc acolo genul de haine care m` reprezint` cel mai bine. Nu am un stilist care s` se ocupe de vestimenta]ia mea. O fac eu [i m` ajut` [i iubita mea, L`cr`mioara. Dac` ar fi s` fac un inventar \n garderoba mea, cele mai multe ]inute le am de la Calvin Klein, Tommy Hilfiger [i Guess. |ns`, am [i haine no name care \mi plac foarte mult [i m` simt foarte bine \n ele. Pentru mine este important s` m` simt bine \n ]inutele pe care le port, indiferent dac` sunt de firm` sau nu. Nu a[ cocheta cu modelingul, singura defilare pe care o fac este \n drum spre ring". Roxana Bichi[
Stop to shop 69
Story oF...
a n i r e t a Ec cea mare [i Grigori Potemkin |n Potemkin, Ecaterina g`sise iubirea ideal`. Avea o energie care \i d`dea putere. Era un intelectual cu suflet de artist, fiind muzician, architect [i poet. Dar, mai presus de toate Grigori era ambi]ios.
70 Stop to shop
Ecaterina cea Mare l-a \nt~lnit pe Grigori Potemkin \n 1772, c~nd era |mp`r`teasa Rusiei de 9 ani. Ea a fost adus` din Germania de c`tre }arina Elizaveta, ca s` fie so]ia nepotului ei, Petru. Cuplul era foarte t~n`r c~nd a avut loc nunta. Se spune c` mariajul lor nu s-a consumat niciodat`. Mai mult, so]ul s`u, Petru, era un mol~u care prefera s` se joace cu solda]ii [i s` \[i aleag` amant` dup` amant`, f`c~nd-o pe Ecaterina b`taia de joc a Cur]ii. Elizaveta \[i dorea un mo[tenitor [i v`z~nd care este situa]ia a luat fr~iele \n m~ini [i, prin intermediari, i-a sugerat c` Ecaterina trebuie s` \[i ia un amant. Mergea pe principiul c` trebuie un copil, indiferent cine va fi tat`l. Ecaterina a fost sedus` de Sergei
Salytkov care a [i fost tat`l viitorului }ar, Paul. Iar din acel moment, Ecaterina a continuat s` aib` [i al]i iubi]i, printre care Stanislaus Poniaktowski, viitorul rege al Poloniei [i Gregory Orlov, care, cu ajutorul fra]ilor lui, a [i facilitat urcarea pe tron a Ecaterinei.
Marea iubire a vie]ii ei Ecaterina cea Mare nu a putut tr`i f`r` o prezen]` masculin` \n via]a sa. De[i a avut zeci de rela]ii \n cei 67 ani de via]`, niciuna nu s-a comparat cu cea tr`it` al`turi de Grigory Potemkin. C~nd Potemkin a ajuns la Sankt Petersburg, a fost ca o gur` de aer proasp`t pentru Ecaterina.
Story oF... Era \nalt, cu un corp frumos. |[i purta p`rul lung, avea carism`, inteligen]` [i o personalitate puternic`. Femeile \l g`seau absolut cuceritor, arunc~ndu-se \n bra]ele sale, iar b`rba]ii \[i doreau s` \i semene. Ecaterina l-a pl`cut din clipa \n care l-a v`zut. Ca [i Orlov, Potemkin nu avea rang nobiliar, tat`l s`u fiind un simplu ofi]er \n armat`. N`scut \n Ucraina, el a studiat la Universitatea din Moscova \nainte de a se al`tura Cavaleriei. A f`cut parte din r~ndul ofi]erilor care au participat la lovitura de la Palat care a ajutat familia Ecaterinei s` urce pe tron. Cei doi devin aman]i, iar Potemkin o oblig` pe \mp`r`teas` s` renun]e la amantul pe care \l avea [i s` \[i focuseze \ntreaga
aten]ie doar asupra lui. Iubi]ii se \nt~lneau noaptea [i m~ncau \mpreun`, f`ceau planuri pentru imperiu [i \[i consumau dragostea. Ecaterina devine fermecat` de noul ei iubit, pe care \l alinta “Grisha”. Ea \i l`sa mici bile]ele, unele cu tent` amoroas`, altele politice. “Nu exist` celul` \n corpul meu care s` nu strige dup` tine, infidelule!”, \i scria \ntr-unul. “Iubitule, voi face exact cum \mi porunce[ti; vin la tine \n camer` sau vii tu \n a mea?”. “Oh, domnule Potemkin! Prin ce vr`jitorie ai reu[it s` suce[ti capul care este considerat unul dintre cele mai bune din Europa?”. Potemkin [i Ecaterina se potriveau, erau suflete pereche. Scrisorile dintre ei au rezistat peste timp, fiind f`cute publice \n timpul Primului
R`zboi Mondial. Ele relev` atrac]ia dintre cei doi, rela]ia de dependen]` pe care \mp`r`teasa o avea fa]` de iubitul ei. |[i scriau ca doi adolescen]i, iar servitorii duceau biletele de amor pe coridoarele palatului \ntre camerele amorezilor. |[i r`spundeau direct pe biletul ini]ial, av~nd replici cu mesaje declarative. |[i ar`tau iubirea, ura sau gelozia. |[i cereau iertare, se invitau \n dormitor, se sf`tuiau \n probleme de stat. Iar servitorii f`ceau drumuri ne\ncetat. Cei doi, de[i se vedeau des fa]` \n fa]`, iubeau acest joc. |l g`seau oarecum erotic.
separa]i, dar \mpreun` |n Potemkin, Ecaterina g`sise iubirea ideal`. Avea o energie care \i d`dea putere. Era un intelectual cu suflet de artist, fiind muzician, architect [i poet. Dar, mai presus de toate Grigori era ambi]ios. Iar cu aceast` ambi]ie a schimbat [i natura rela]iei lor. A convins-o pe \mp`r`teas` s` \l fac` prin], s` \l numeasc` membru \n consiliul ei secret [i vice pre[edinte al consiliului de r`zboi. {i cu toate acestea, nu era satisf`cut. Vroia mai mult` putere. Astfel, a \nceput s` se comporte scadalos, etal~ndu-[i rela]ia cu \mp`r`teasa. Ap`rea la \nt~lnirile consiliului \n halat de baie, se plimba prin palat f`r` lenjerie intim`. |n ciuda acestui comportament, Ecaterina se baza \n totalitate pe el. Era pentru ea jum`tatea predestinat`. Rela]ia lor era tumultoas`.
Stop to shop 71
Story oF...
Se certau la fel de des cum f`ceau dragoste. Ea \i [tia ambi]iile, dar iubindu-l enorm nu \i putea refuza nimic. Inteligen]a lui \i era egal`, atitudinea maiestuoas` \i f`cea cinste, iar devo]iunea fa]a de ea o f`cea s` \l venereze. Erau iubi]i, aman]i, prieteni [i confiden]i. De fapt, Ecaterina se baza enorm pe sfaturile lui. Chiar [i dup` ce nu au mai fost \mpreun`, oriunde se afla Potemkin, ea \i a[tepta sfaturile [i p`rerile \nainte de a lua o decizie. Rela]ia lor st~rnise gelozii [i ur` printre membrii Cur]ii, care nu \n]elegeau de ce suport` Ecaterina atitudinea acestui om. |ntr-un final, diferen]ele dintre ei au \nceput s` \[i spun` cuv~ntul. |n timp ce Ecaterina era extrem de disciplinat`, el era neglijent. Ajunsese s` refuze a-i fi al`turi nop]ile, f`c~nd-o s` sufere. |mp`r`teasa \n]elege, \ntr-un
72 Stop to shop
final, c` dac` nu vrea s` \l piard` definitiv, trebuie s` renun]e la el. Totu[i, Potemkin era viclean. A decis s` fie de acord cu separarea de ea, cu condi]ia de a alege personal amatul care avea s` \l \nlocuiasc`. Trebuia s` fie un b`rbat care s` nu devin` m~na ei dreapt`, acest post apar]in~ndu-i. A mers p~n` \ntr-acolo \nc~t alegea candida]ii la patul \mp`r`tesei cu ajutorul prietenei Ecaterinei, Contesa Bruce, care \i testa \nainte s` le vad` poten]ialul de aman]i. Doar dup` acest test erau trimi[i \n dormitorul imperial. Rela]ia lor a durat trei ani, dar desp`r]irea nu a existat dec~t la moartea lui Potemkin. Se crede chiar c`, \nainte de a pleca din Sankt Petersburg, cei doi s-au c`s`torit \n secret. Potemkin a p`r`sit ora[ul pentru a guverna c~teva dintre
provincii \n numele Ecaterinei, raport~nd activitatea lui direct \mp`r`tesei. Continua s` \i dea sfaturi, de[i se afla la distan]`, iar c~nd venea \n Sankt Petersburg dormeau \mpreun`, ca doi vechi iubi]i. |n 1783 a ajuns \n Crimea unde a putut s` fie st`p~n absolut. A tr`it ca un sultan cre~ndu-[i un harem [i plimb~ndu-se \mbr`cat \n pantaloni [i caftane. Avea o orchestr` care \i c~nta la orice or` ar fi dorit. Organiza banchete, cheltuind sume enorme. Era cunoscut sub numele de “Serenissimus, Prin]ul Prin]ilor”, “cel mai briliant om de stat din Rusia dup` Petru cel Mare”. |ns`, plictiseala nu \i d`dea pace. |[i atinsese toate ambi]iile, se \ntreba ce mai are de cucerit. Coresponda \n continuare cu \mp`r`teasa, fiindu-i consilier. |n 1787, a invitat-o pe Ecaterina s` vad` ce m`re]ie crease din nimic. Iar ea a realizat c` niciunul dintre iubi]ii ei nu va putea vreodat` s` ajung` la nivelul lui Potemkin. Potemkin a murit \n 1791, din cauza malariei, \n timpul expedi]iei de pace cu turcii. C~nd Ecaterina a aflat vestea, a strigat: “Pe cine m` mai bazez eu acum? Prin]ul Potemkin mi-a jucat o fest` crud` murind! Pe umerii mei cade acum povara”. De[i a continuat s` aib` aman]i p~n` a murit, niciunul nu s-a ridicat la nivelul lui Potemkin nici \n via]a, nici \n sufletul ei. El a fost iubirea vie]ii sale, doar dragostea fa]` de Rusia \ntrec~nd-o pe cea pentru Potemkin. Roxana Bichi[