Stop to Shop Decembrie 2013

Sumar

“ ” Nr. 135 - Decembrie 2013

u .. 68 VlapdpinAglecrcea tiv. sho

10

INTERVIU

Rela]ia mea cu moda este una foarte strâns`, de[i nu m` supun chiar tuturor tendin]elor. Consider c` sunt multe cazuri \n care «haina \l face pe om», \n sensul c` moda este o form` de exprimare [i arat` fie cine e[ti, fie mesajul pe care vrei s`-l transmi]i.

De vorb` cu C`t`lin M`ru]`

22

FAshIoN ARchITEcTURE Mila Schön

25

FAshIoN sTYLE

by Irenka & Lorena Sârbu

64

LEc}IA dE KEMPo

Toamna se num`r` medaliile…

72

andreea.banica@unireashop.ro

Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@unireashop.ro 021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@unireashop.ro 021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Felicia Chirvq[oiu, Carmen Cristea, Anna B, Mqdqlina Nicolae, Vladimir Popa, Igor Drqgan, Medic Florin Juravle.

Foto: Valentin S., Dreamstime Revista editat` de:

Tycoon Media Press parte a grupului

GENTLEMEN’s AGREEMENT

by Ego Men’s Fashion Concept

40

Director general Andreea Bqnicq

sToRY oF...

Lucille Ball [i Desi Arnaz

2 Stop to shop

Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236 Tiraj: 10.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.

EditShop

Eternitatea Crãciunului

“Voi onora Crciunul \n inima mea [i voi \ncerca s \l ]in acolo \ntreg anul”, spunea Charles Dickens. Cred c a reu[it s sintetizeze cel mai bine spiritul acestei perioade. Crciunul este momentul \n care ne umplem sufletul de buntate, de bucurie [i de tot ceea ce poate fi mai frumos. Ne \nconjurm de cei dragi nou. {i atunci, de ce nu am putea face asta pe tot parcursul anului?

Cred c Srbtoarea Na[terii Domnului nu ar trebui s fie doar un moment \n calendar, ci o strare de spirit. Chiar [i seara trecerii dintre ani… De ce s ne punem dorin]e doar \n acel moment sau de ce s sperm la [i mai mult doar \n acele secunde? O putem face clip de clip. Pn la urm, st \n natura uman s ne bucurm, s fim \nconjura]i de persoane dragi [i s vism frumos.

A[adar, v doresc ca aceste srbtori s nu v prind \n magia lor doar acum \n decembrie, ci \n fiecare luna [i zi a anului! |n numele \ntregii echipe a Stop To Shop v urez Srbtori Fericite [i La Mul]i Ani! A voastr,

Roxana Bichi Redactor {ef

4 Stop to shop

Film

Premierele lunii decembrie Homefront Regia: Gary Fleder Cu: James Franco, Jason Statham, Kate Bosworth, Winona Ryder Gen: Ac]iune, Thriller Premier` \n Rom~nia: 06.12.2013

Inside Llewyn Davis Regia: Ethan Coen, Joel Coen Cu: Carey Mulligan, Oscar Isaac Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 06.12.2013

Saving Santa Regia: Leon Joosen , Aaron Seelman Cu: Martin Freeman, Tim Curry, Ashley Tisdale Gen: Anima]ie, Comedie, Familie Premier` \n Rom~nia: 06.12.2013

6 Stop to shop

The Hobbit: The Desolation of Smaug Regia: Peter Jackson Cu: Ian McKellen, Martin Freeman Gen: Aventuri, Fantastic Premier` \n Rom~nia: 13.12.2013

Populaire Regia: Régis Roinsard Cu: Romain Duris, Déborah François, Bérénice Bejo, Shaun Benson Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 20.12.2013

Walking with Dinosaurs Regia: Pierre de Lespinois, Neil Nightingale, Barry Cook Cu: Charlie Rowe, Angourie Rice Gen: Documentar, Familie Premier` \n Rom~nia: 20.12.2013

Last Vegas Regia: Jon Turteltaub Cu: Morgan Freeman, Robert De Niro, Michael Douglas Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 20.12.2013

47 Ronin Regia: Carl Rinsch Cu: Hiroyuki Sanada, Keanu Reeves, Rinko Kikuchi Gen: Ac]iune, Aventuri, Fantastic Premier` \n Rom~nia: 27.12.2013

Frozen Regia: Chris Buck, Jennifer Lee, Jennifer Lee Cu: Kristen Bell, Idina Menzel, Josh Gad Gen: Ac]iune, Anima]ie, Aventuri, Comedie, Familie, Fantastic Premier` \n Rom~nia: 27.12.2013

nEwS – agEnda lunii 1

2

1/12

7/12

15/12

ConCert

ConCert mArCel PAvel ChristmAs very ClAssiC

ConCert mADriGAl – ConCert extrAorDinAr De CråCiun

Anul acesta, Marcel Pavel va petrece de s`rb`tori pe scen` al`turi de copiii [i fra]ii s`i, oferind un concert extraordinar. Ei vor fi acompania]i de "Orchestra simfonic` Bucure[ti" [i Big Band` - Bucure[ti, Sala Palatului.

Nemuritoarele colinde din repertoriul MADRIGALULUI, ce întruchipeaz` spiritul Cr`ciunului tradi]ional românesc, vor r`suna în cadrul concertului extraordinar, celebr~nd prin muzic` bucuria Na[terii Domnului - Bucure[ti, Ateneul Român.

3 the strAits

4 5

6 7

8 9

10

Forma]ia The Straits va concerta în Rom~nia, de ziua na]ional`. The Straits vor r`sp~ndi asupra Bucure[tiului farmecul muzicii Dire Straits \ntr-un spectacol \n care fanii vor putea asculta: „Sultan of swings”, „Your latest trick”, „Tunnels of Love” sau „Romeo and Julliet” - Bucure[ti, Sala Palatului.

11/12

11

ConCert morCheeBA

12 13

14

5/12 ConCert

15 Demis roussos 16 Demis Roussos revine \n Bucure[ti

17 18

19 20

21 22

pentru tradi]ionalul concert de Cr`ciun. Va \nc~nta publicul cu piese specifice s`rb`torilor de iarn`. Din playlist nu vor lipsi celebrele sale hituri:„Dinata Dinata”, „Goodbye my love goodbye!” sau „My friend the wind” - Bucure[ti, Sala Palatului.

6/12

23 Fire oF AnAtoliA 24 Una din cele mai mari [i mai cunos25 26

27 28

29 30

31

cute companii de dans din lume, Fire of Anatolia este un proiect unic, care-[i trage seva din mitologia [i cultura anatolian`. |mp`r]it \n dou` acte, show-ul ilustreaz` fragmente din istoria Mesopotamiei [i Anatoliei [i este o expresie vizual` a luptei dintre libertate [i sclavie, dintre lumin` [i bezn` - Bucure[ti, Sala Palatului.

8 Stop to shop

Morcheeba revine în România pentru promovarea noului album, “Head Up High” - Bucure[ti, Arenele Romane.

18/12 ConCert reGAl vieneZ

13–15/12

ConCert {teFAn BåniCå - AlerG Printre stele {tefan B`nic` \[i continu` tradi]ia concertelor extraordinare de Cr`ciun, pentru al doisprezecelea an consecutiv. O performan]` unic` a unui artist rom~n! Bucure[ti, Sala Palatului

17/12 ConCert vAmA Dup` o var` incendiar`, \n care hit-ul „Perfect f`r` tine” a sta]ionat pe prima pozi]ie \n preferin]ele publicului, trupa Vama le preg`te[te fanilor o iarn` perfect`. Vama va sus]ine pe scena S`lii Palatului un show de avengur`.

Valsurile, dar [i alte secven]e muzicale bine cunoscute vor prinde via]` sub bagheta legendarului dirijor Daniil Zaharov, într-o interpretare care va deborda de pasiune [i culoare – Bucure[ti, Palatul Na]ional al Copiilor.

24/12 ConCert DivnA Inegalabila DIVNA aduce etericele sale interpret`ri ale c~nt`rilor ortodoxe bizantine într-un concert extraordinar dedicat celebr`rii bucuriei Na[terii Domnului. P`rintele Cristian Pomohaci va completa programul serii cu un recital de pricesne - Bucure[ti, Ateneul Român.

inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE

intErviu

c`t`lin M`ru]`

CamPionul audien|ei

10 Stop to shop

Simpaticul Ctlin are deja 6 ani \mplini]i ca prezentator protevist al emisiunii care \i poart numele ca pe o marc \nregistrat. |ntr-un mediu \n care emisiunile apar [i dispar chiar [i dup 2-3 luni, 6 ani de audien]e de top \nseamn o vrst de-a dreptul venerabil...

De[i este o meserie solicitant [i care creeaz dependen], re]eta unui asemenea succes pare simpl pentru Ctlin [i ne-o spune chiar el: lipsa de timiditate, siguran]a de sine, un vis de adolescent dublat de voca]ie [i perseveren], sinceritatea, transparen]a, empatia cu publicul, umorul [i, nu \n ultimul rnd, exclusivitatea. Ce-ar mai fi, dar nu ne spune direct? Fericirea din via]a personal, care nu-i d niciodat jos zmbetul de pe buze...

intErviu Cum este, ca experien]`, copil`ria petrecut` \ntr-un ora[ minier precum T~rgu Jiu? C`t`lin M`ru]`: N-a[ zice c` e doar un „ora[ minier“. C~nd locuie[ti \n jude]ul lui Br~ncu[i, parc` ai [i alte repere dec~t huila sau harta meseriilor \n general.

Dar oricum, am avut o copil`rie interesant`, foarte frumoas`. |n zona aceea, oamenii sunt foarte comunicativi, asta m-a influen]at foarte mult, cred. Vacan]ele mi le petreceam la ]ar`, la bunicii mei, au fost perioade de timp absolut minunate, practic cele mai dragi amintiri ale copil`riei acolo le-am adunat.

Când eram \n liceu, visam deja s` fiu la radio, s` am emisiunea mea. {tiam c` e greu, \ns` n-am renun]at niciodat` la idee.

Ce visai pe atunci s` devii c~nd vei fi mare?

C.M.: Am trecut, ca orice copil [i, ulterior, adolescent, prin mai multe etape, mai multe op]iuni... Am vrut s` fiu aviator, actor, fotbalist, aveam tot felul de visuri... Dar c~nd eram \n liceu, visam deja s` fiu la radio, s` am emisiunea mea. {tiam c` e greu, \ns` n-am renun]at niciodat` la idee, ceea ce s-a [i v`zut, mai t~rziu.

Ai ales Facultatea de Drept pentru c` era un trend aca-

demic \n anii '90 sau chiar te vedeai avocat, procuror sau judec`tor?

C.M.: |n cazul meu, era ceva mai mult de-at~t. Am \n familie un exemplu care m-a influen]at si ma ajutat. Tat`l meu a fost judec`tor – acum s-a pensionat. M` fascina ceea ce f`cea el, mergeam des \n s`lile \n care \[i desf`[ura procesele [i eram m~ndru de el. Chiar i-am spus odat` unei fete care st`tea l~ng` mine, pe b`ncu]ele alea din sala de judecat`: uite, el e tat`l meu. Nu cred c` m-a crezut, dar eu, repet, eram m~ndru.

De ce ]i-ai mai luat [i licen]` \n jurnalism? Ai sim]it nevoia unui background de profesionist?

C.M.: Sigur, mulți jurnali[ti nau f`cut studii de specialitate [i, cu toate astea, sunt foarte buni.

Doar c` eu a[a am sim]it, aveam energia s` realizez asta [i n-am stat prea mult pe g~nduri.

E o meserie care creeaz` dependen]`.

Dac`, ipotetic vorbind, cariera ta \n televiziune s-ar sf~r[i brusc [i definitiv, ai face avocatur`? Radio?

Afaceri?

C.M.: Nu [tiu dac` a[ face avocatur`, de[i mi-am dat [i definitivatul [i am drept de practic` juridic`. Dar din c~te m` cunosc, a[ face mai degrab` pres`. Odat` intrat \n hora asta, ]i-e greu s` ie[i, \n primul r~nd suflete[te. E o meserie care creeaz` dependen]`, asta-i clar.

Te-ai angajat \nc` din studen]ie la un post de radio, apoi ai ajuns destul de repede \n televiziune, la TV Super Nova. A fost talentul sau un concurs favorabil de \mprejur`ri?

C.M.: Cum mi-ar sta s`-]i r`spund c` numai talentul meu incontestabil m-a condus c`tre locul unde sunt ast`zi? L`s~nd gluma la o parte, sigur c`-]i trebuie voca]ie ca s` te duci c`tre o anumit` meserie, mai ales 

Stop to shop 11

intErviu c~nd vine vorba de mass media. |ns` recunosc, e vorba [i de un declic de moment, de o inspira]ie.

Dac` nu auzeam la radio Nova anun]ul \n care spuneau c` fac angaj`ri, poate ratam un punct important \n toat` ecua]ia asta.

C~nd am ajuns acolo, mi-au spus c` de fapt vor oameni la marketing, dar eu i-am rugat s`-mi dea o [ans` s` fiu DJ. Au acceptat [i, pentru c` am f`cut audien]` si impresie bun`, la scurt timp ajunsesem realizator de emisiuni. La TVR 2, la fel, am ajuns \n urma unui concurs anun]at pe post.

Cum a fost scurta experien]` de dou` luni din 2005 de la Realitatea TV, unde ai prezentat emisiunea Treze[te-te la Realitate cu M`ru]`? De ce s-a \ncheiat colaborarea at~t de abrupt [i at~t de cur~nd?

C.M.: Ceea ce s-a petrecut la Realitatea a fost o experien]` util`, \ns` eu mi-am dat seama foarte cur~nd, dup` ce m-am dus acolo, c` nu era ceea ce \mi doream. Nu m-am certat cu ei, neam desp`r]it amiabil [i m-am \ntors la TVR, unde lucrasem

\nainte s` merg la Realitatea.

Ce probe ai dat pentru a ajunge \n Trupa DP 2 de la TVR? C.M.: Am concurat cu vreo 600 de oameni, era un puhoi acolo, ]in minte exact. |n linii mari, au fost probe de improviza]ie, de spontaneitate, de fotogenie, de mimic` etc.

Trebuie s` fii sigur pe tine [i bun \n ceea ce faci.

Retrospectiv privind, care sunt principalele diferen]e \ntre a fi prezentator la televiziune de serviciu public [i a fi prezentator pentru un mare trust media privat?

C.M.: Nu mi se pare c` ar trebui s` existe vreo diferen]` \n ceea ce prive[te calitatea presta]iei tale de moderator, oricum trebuie s` fii sigur pe tine [i bun \n ceea ce faci. Eu \mi dorisem mereu s` ajung la ProTV [i Dumnezeu m-a ajutat, probabil a considerat c` aici e locul meu.

E[ti prezentatorul emisiunii de la Pro TV din octombrie 2007 [i te bucuri de audien]e fantastice. De ce te-au ales pe tine?

C.M.: Nu [tiu, presupun c` m-au urm`rit mult` vreme \n emisiunea pe care o f`ceam la TVR [i s-au edificat. La ProTV nu am ajuns prin concurs, ci pur [i sim-

12 Stop to shop

intErviu audien]` bun`, \nseamn` c` undeva, ceva nu merge. Televiziunea \nseamn` s`-i convingi pe cei de acas` c` e[ti mai bun dec~t concuren]a, c` merit` s` se uite la tine, \n loc s` butoneze telecomanda... Dac` nu ai audien]`, e ca [i cum ai vorbi singur, pentru pere]i.

plu pentru c` am primit aceast` propunere. Am fost fericit [i nam ezitat nicio clip`, am acceptat, av~nd \n vedere c` m` sim]eam compatibil cu stilul lor, cu abordarea lor.

Avem multe exclusivit`]i, avem invita]i care spun lucruri deosebite, care te ]in cu sufletul la gur`.

Din punctul t`u de vedere, care sunt ingredientele longevit`]ii emisiunii pe care o prezin]i?

C.M.: Calitatea, sinceritatea, transparen]a, umorul... Avem multe exclusivit`]i, avem invita]i care spun lucruri deosebite, care te ]in cu sufletul la gur`.

Ca prezentator de televiziune, care consideri c` sunt principalele tale calit`]i care ]i-au adus audien]` [i faim`?

C.M.: De exemplu, n-am fost timid niciodat`, iar asta m-a ajutat s` m` port natural. E foarte important... M` pricep s` improvizez, chiar [i c~nd lucrurile o iau razna. Cred c` asta le-a pl`cut celor din fa]a televizoarelor, faptul c` pot privi omul \n ochi f`r` senza]ia c` am f`cut ceva gre[it sau c` am mu[amalizat ceva.

Acum... nu [tiu ce s` zic, oamenii au, fiecare \n parte, motivele lor s` se uite la emisiune. {i nu pot dec~t s` m` bucur...

Sunt uneori \mpr`[tiat, dar asta vine la pachet cu meseria. |n breasla mea, aproape to]i sufer` [i de un pic de aiureal`...

Ca profesionist, care sunt punctele tale slabe, v`zute de tine sau de al]ii?

C.M.: Aici sunt subiectiv, mi-e greu s`-]i spun. Sigur c` nu sunt perfect, uneori m` gr`besc s` fac multe lucruri \n acela[i timp, mai \nt~rzii, \mi ies din fire pentru c~te ceva, sunt uneori \mpr`[tiat, dar asta vine la pachet cu meseria. |n breasla mea, aproape to]i sufer` [i de un pic de „aiureal`“, probabil c` e necesar` [i asta, c~teodat`, altfel ai \nnebuni...

Este audien]a adev`rata m`sur` a succesului \n televiziune?

C.M.: Da, sigur. Dac` nu ai

Televiziunea \nseamn` s`-i convingi pe cei de acas` c` e[ti mai bun decât concuren]a, c` merit` s` se uite la tine.

Care ar fi profilul psihologic al tipului de vedet` preferat ca invitat \n emisiune?

C.M.: Ei, „profil psihologic“ poate e o formulare prea sofisticat`, din punctul de vedere al unei echipe de realizatori. E vorba mai degrab` de priorit`]ile zilei.

Noi invit`m persoane care au ceva de spus, care au nout`]i, care vorbesc deschis [i care spun adev`rul, `sta e cel mai important lucru.

Po]i s` nume[ti c~teva celebrit`]i preferate [i de ce vrei s` le ai \n emisiune?

Dar vreo 2-3 vedete pentru care ]i-e mereu „team`” c` se vor face de r~s?

C.M.: Mi-a[ dori s` avem mai mul]i invita]i din str`in`tate, nume sonore, pe c~t posibil. C~t despre cei care s-ar putea face de r~s, nu mi-e team` de nimeni. 

Stop to shop 13

intErviu Eu am o teorie, fiecare se face de r~s pe cont propriu, nu e problema mea dac` un invitat se d` \n stamb`, publicul e singurul \n materie s` judece situa]ia!

Ai ca invita]i celebrit`]i de „categorie grea”, care sunt profesioni[ti autentici [i spun lucruri incredibil de interesante, dar [i de categorie „pan`”, mai u[oar`, format` din cei avizi dup` sfertul lor de or` de faim`.

Cum abordezi fiecare categorie?

C.M.: Abordez fiecare invitat pe limba lui. F`r` fals` modestie, cred c` la asta m` pricep cel mai bine, s` analizez omul [i s`-i vorbesc \n a[a fel \nc~t s` se simt` \n largul lui, indiferent c` e savant sau un u[urel personaj monden.

|ncerc s` v`d invita]ii [i \ntâmpl`rile cu ochii publicului.

S` \n]eleg ceea ce vor oamenii s` vad`, s` aud`.

Ce tip de evenimente \]i atrag aten]ia a[a \nc~t s` invi]i protagoni[itii lor \n emisiune?

C.M.: Evenimentele pe care le consider interesante pentru cei care ne privesc. |ncerc s` nu ]in cont de p`rerea mea personal`, s` v`d invita]ii [i \nt~mpl`rile cu ochii publicului.

S` \n]eleg ceea ce vor oamenii s` vad`, s` aud`.

14 Stop to shop

E[ti deja faimos pentru campania ta anti-playback pe care o duci \n emisiune. Ai fost refuzat de poten]iali invita]i din aceast` cauz`?

C.M.: N-am fost refuzat, dar sigur c` au fost destui care au \ncercat s` m` conving` c` playback-ul e necesar, mai ales la TV. Sunt de acord, transmisia televizat` are alte norme de sonorizare, playback-ul sun` mai bine, \ns` nu e corect fa]` de cei care te cred un c~nt`re] bun, poate. Eu n-am nimic \mpotriva playback-ului, ci \mpotriva lipsei de onestitate – adic` accept`, m`i, c` faci playback! De aceea, la noi \n emisiune afi[`m \ntotdeauna „live” sau „playback”, ca s` se [tie.

Ai fost refuzat pur [i simplu de cineva care nu a vrut s` apar` la tine \n emisiune?

C.M.: Foarte rar, dar s-a mai \nt~mplat... Depinde de situa]ie.

Dar \n general procesul e invers, m` sun` [i m` roag` s`-i invit \n emisiune.

Cum \]i vin ideile pentru aM`ru]e?

C.M.: Cunosc deja foarte bine foarte multe persoane publice, a[a c` [tiu ce anume le-ar pune \ntr-o situație amuzant-complicat`. Ideile sunt [i ale mele, uneori [i ale echipei.

Pu]ini telespectatori [tiu c` al doilea nume al t`u este Constantin. |]i serbezi onomastica de Constantin [i Elena?

C.M.: Da, sigur c` da... oricum, [i dac` a[ vrea s` trec peste asta, nu m` las` prietenii \n pace. Familia [i amicii m` caut`, m` sun`... Dar a[ min]i s` spun c` nu-mi face pl`cere.

Printre altele, \n timpul liber, e[ti colec]ionar. Ce colec]ii „de suflet” ai realizat p~n` acum?

C.M.: Colec]ionez suveniruri din ]`rile prin care am fost. {i, nu \n ultimul r~nd, am o colecție de ceasuri de toate felurile.

|mi place s` m` joc cu fiul meu, s` vorbesc, s` comunic, s` stau la o tacla cu to]i cei apropia]i, (...) s` c`l`toresc, s` cunosc locuri noi, oameni, fapte...

Ce alte pasiuni \]i mai umplu timpul liber?

C.M.: Asta \n m`sura \n care am timp liber! C` nu prea am, \]i spun drept. Dar g`sesc ni[te ceasuri \n care merg la teatru, la film, citesc ceva, m` v`d cu prietenii, ascult muzic`... |mi place s` m` joc cu fiul meu, s` vorbesc, s` comunic, s` stau la o tacla cu to]i cei apropia]i. Iar ca hobby mai amplu, \mi place s` c`l`toresc, s` cunosc locuri noi, oameni, fapte...

Care sunt genurile tale preferate de muzic`, filme, c`r]i?

intErviu C.M.: Am multe genuri preferate. E important s` m` ]in` preocupat de o idee, s` nu m` plictiseasc`, s` nu fie ceva de prost gust.

Ai o c`snicie frumoas` cu Andra [i un fiu minunat, David. Care sunt ingredientele de baz` ale fericirii \n familie, \n condi]iile \n care am~ndoi sunte]i faimo[i?

C.M.: Fericirea unei familii ]ine de multe lucruri, \n primul r~nd de compatibilitate, ca s` nu mai vorbim de dragoste. |n orice caz, eu [i Andra avem acelea[i gusturi [i preocup`ri, asta ne-a ]inut [i ne ]ine \mpreun`. }inutele tale preferate sunt smart casual. De unde ]i le

iei? Ai branduri preferate de haine, accesorii, parfumuri?

Care?

C.M.: Nu sunt un snob \n materie de vestimenta]ie, \mi cump`r diverse haine de la mai multe magazine. M-au ajutat mult [i stili[tii de la ProTV, care se ocup` de look-ul meu televizat, normal. De acolo m-am inspirat [i \n „via]a civil`“...

E o meserie frumoas`, dar presupune [i stres, [i complica]ii, [i o agend` plin`.

Ce \i sf`tuie[ti pe tinerii care viseaz` s` devin`

prezentatori TV? C.M.: |n primul r~nd, s` fie sinceri cu ei \n[i[i, s`-[i dea seama dac` sunt sau nu f`cu]i pentru a[a ceva, fiindc` nu e a[a de simplu precum pare. E o meserie frumoas`, dar, nu-]i ascund, presupune [i stres, [i complica]ii, [i o agend` plin`. E nevoie de mult` munc`. Dar dac` exist` un vis puternic [i o voca]ie, atunci m`car s` lupte p~n` la cap`t, s` nu renun]e.

Cum [i unde te vezi peste 10 ani?

C.M.: M` v`d tot la ProTV, m` v`d tot \n familia mea frumoas`, poate \ntre timp m`rit` cu \nc` un copil sau doi... M` v`d fericit.

Text: Felicia Chirv`[oiu Foto: PRO TV

Stop to shop 15

muSt havE!

noua colec\ie Just Cavalli inspirat` de Bhutan

r

oberto Cavalli ador` s` c`l`toreasc` \n ]`ri exotice [i mai pu]in cunoscute ca destina]ii turistice, tradi]ionale. Astfel, designer-ul italian a f`cut o c`l`torie \n Bhutan, din capitala Timphu, p~n` la poalele Himalayei. A fost invitat la Palatul Regal, unde a \nt~lnit-o pe frumoasa prin]es` Jetsun Pema (o mare admiratoare a casei de mod` Cavalli), a vizitat muzeul de haine tibetan [i a cunoscut o t~n`r` localnic`, \n timp ce se plimba pe malul unui r~u.

“Bog`]ia trebuie m`surat` prin valorile fericirii”, a spus Roberto Cavalli care s-a \ntors

16 Stop to shop

“\mbog`]it” spiritual din c`l`toria sa din Bhutan. El a ]inut [i un jurnal de c`l`torie, \n care a descris regatul Bhutanului, experien]ele tr`ite [i hainele localnicilor: “La aeroport m` a[teapt` ghidul care \mi va ]ine companie \n urm`toarele zile. Poart` o rochie tradi]ional`, Gho. Este, de fapt, o tunic` p~n` la genunchi \ntr-o nuan]` de grena. Parcurgem un drum de o or` p~n` la hotel. Trecem prin p`duri [i planta]ii de orez, totul \n jurul meu este lini[tit, chiar [i z~mbetul celor care m` \nt~mpin` este seren”, a scris designer-ul.

“Un c`lug`r m` ajut` s` meditez. Nu este u[or… trebuie s` \mi

abandonez toate g~ndurile, mi-ar trebui s`pt`m~ni s` las \n urm` leg`turile mele cu lumea p`m~nteasc`. La \ntoarcerea \n hotel, am primit un telefon de la Palatul Regal. Familia regal` m-a invitat la un dineu privat. Regina vrea s` afle despre via]a mea ca designer, \n timp ce eu sunt interesat despre via]a unui cuplu regal. Dup` cin`, regele s-a \ntors cu un Budha aurit. Ne-am desp`r]it \mbr`]i[~ndu-ne [i le-am promis c` ne vom re\nt~lni \n Italia, probabil la showul meu de mod`, din Milano”, a mai ad`ugat Roberto Cavalli.

A[a s-a n`scut ideea pentru colec]ia de toamn`-iarn` 20132014 a liniei Just Cavalli, disponibil` [i la noi, \n magazinul Sport/Couture. Linia pune la dispozi]ia consumatorilor de mod` look-uri de runway. Culorile vibrante au fost ingenios combinate cu motivele tradi]ionale ale tigrului [i dragonului, iar print-uri buthaneze au fost imprimate pe rochii [i tricouri, \ntr-un mix exotic [i, totodat`, urban. Haine parka supradimensionate au fost suprapuse peste fuste scurte plisate, iar pantalonii colan]i au fost combina]i cu rochii-tunic` [i pulovere XXL cu detalii din blan` [i motive etnice. Rochiile de sear` au fost \mbog`]ite cu coliere lungi, din m`tase, asem`n`toare cu cele purtate de nobilii buthanezi, iar gen]ile structurate au fost \nlocuite cu saci hippie.

Prezentarea colec]iei de toamn`-iarn` Just Cavalli a fost la Milano [i a avut-o ca invitat special pe Bianca May Jagger.

Igor Dr`gan

EvEnimEnt

C

olaborarea excentricului designer Jeremy Scott cu brand-ul de haine [i \nc`l]`minte sport Adidas r`m~ne puternic` [i uime[te prin noua colec]ie unisex cu o abordare psihedelic`.

Pentru campania de toamn`iarn` 2013, designer-ul [i-a “impregnat” hainele cu elemente suprarealiste, culori “flashy” [i forme nea[teptate. Colec]ia Adidas Originals by Jeremy Scott, disponibil` \n magazinul Sport/Couture, face o puternic` referire la cultura pop [i evolu]ia ei, de la \nceputuri p~n` ast`zi.

imPrimeuri PsiheDeliCe

[i \ngera[i aurii by Jeremy Scott Nuan]e neon cu efect vizual [ocant, materiale peliculizate, imprimeuri cu elemente geometrice, \ngera[i polei]i, pl`cu]e metalice [i crini sunt transpuse ingenios pe bustiere din satin, jachete bomber, trenning-uri, salopete [i rochii mulate cu fermoar. |n privin]a \nc`l]`mintei, designer-ul a p`strat pantofii sport cu aripi, care amintesc de personajul de desene animate Asterix, sau cei cu coad` de tigru.

Modele de origine asiatic` ]intesc exact c`tre publicul vizat de Jeremy Scott, tineri care traseaz` trend-urile \n mod` [i c`rora nu le este team` s` ob]in` reac]ii de la cei din jur prin outfit-uri \ndr`zne]e. Prima vedet` care a purtat haine din noua colec]ie a fost Rita Ora. Ea s-a al`turat altor fani ai brand-ului, printre care Lady Gaga, Nicki Minaj, Katy Perry, Cara Delevingne, Will.I.Am, Kanye West sau Gwen Stefani.

Vladimir Popa

Stop to shop 17

Editor’S choicE

|

F`-]i cadou un

TATUAJ (I)

18 Stop to shop

n ultimii ani, tatuajele au luat o amploare din ce \n ce mai mare \n special \n r~ndul tinerilor, \n prezent chiar vorbinduse despre o mod` a tatuajelor.

Dar cum au ap`rut acestea [i care au fost motivele care au stat la baza tatu`rii corpului? |nc` din vremuri str`vechi, acum mii de ani \n urm`, tatuajele au ap`rut ca expimare a spiritualit`]ii, ca protec]ie a persoanei purt`toare. Mumiile egiptene prezint` urme de tatuaje care semnificau acordarea unor privilegii \ntr-o via]` urm`toare, iar alte culturi, din Orientul Mijlociu [i Polinesia foloseau tatuajele pentru a proteja persoana de anumite evenimente negative sau boli. |n Philipine tatuajele erau f`cute pentru a reprezenta realiz`rile persoanelor purt`toare [i erau considerate ca fiind \nsemne ce d`deau puteri magice. Cea mai veche mumuie a Europei, descoperit` \n Alpi, avea \nsemne de tatuaje care, din punct de vedere simbolistic, [i datorit` pozi]ion`rii lor reprezentau o form` de vindecare. |n timpul cre[tiniz`rii Europei ele au \nceput s` fie privite ca simboluri p`g~ne [i au fost interzise. Tatuajele descoperite pe trupurile care s-au conservat bine \n timp ne dau o explica]ie destul de clar` a folosirii lor ca simboluri reprezentative, depinz~nd de grupul de apartenen]` [i de scara ierarhic` pe care se aflau persoanele purt`toare. |n cultura Maya, decora]iunile pe piele reprezentau simboluri cu spirite, demoni, totemuri, zodiacuri [i animale, cel tatuat fiind convins c` are puteri supranatu-

Editor’S choicE rale. Cu c~t tatuajele erau mai mari, statutul persoanelor purt`toare era mai mare [i erau considera]i cei mai ne\nfrica]i. Dar tot \n cultura maya[` tatuajele erau folosite [i ca \nsemnare a nelegiui]ilor, ei fiind tatua]i pe fa]` ca \nsemn al ru[inii. |n secolul al XIX-lea, armata britanic` \ncepe s` \ncurajeze tatuajele, unul dintre arti[tii tatuatori ai momentului, Field Marshall Earl Roberts, sus]in~nd c` fiecare soldat ar trebui tatuat cu \nsemnele regimentului din care face parte. |n timp, tatuajele au \nceput s` se r`sp~ndeasc` [i \n r~ndul cet`]enilor civili, urm~nd ca \n anul 1980, \n New York, s` fie inventat [i brevetat de c`tre Samuel O’Reilly primul aparat de tatuat electric. Principiul utilizat de aceast` ma[in` de tatuat este folosit \n prezent, schimb~ndu-se \n timp doar m`surile de sterilizare.

La \nceputul secolului XX, odat` cu apari]ia culturii hippie, tatuajele \ncep s` acopere o arie mai larg` a societ`]ii, ele reprezent~nd o modalitate de exprimare \n special \n r~ndul tinerilor, ridic~ndu-se la rangul de body art. |n decursul anilor, decorarea corpului a ajuns o art`, un mod de exprimare al persoanelor purt`toare. C~nd ne g~ndim la tatuaje, unii dintre noi putem s` le apreciem ca fiind o form` de expunere a celor mai profunde sentimente, ca o manifestare a ceea ce g~ndim despre noi sau despre ceea ce ne \nconjoar`, iar al]ii le pot privi ca pe o mutilare a corpului sau o form` dezagreabil` de manifestare. Biserica respinge cu ve-

hemen]` tatuajele, Vechiul Testament vorbind despre respectul fa]` de corp [i interzic~nd cu des`v~r[ire aceste „t`ieturi”. |n prezent, \ns`, statisticile arat` c` unul din [apte adul]i are cel pu]in un tatuaj.

Lu~nd \n considerare istoria tatuajelor, simbolistica lor \n diverse civiliza]ii [i dezvoltarea conceptului de body art, ne \ntreb`m ce anume ne determin` acum s` ne tatu`m, care este povestea

tatuajelor pe care ni le facem, de ce au o r`sp~ndire at~t de popular`. Aceste \ntreb`ri \nc` nu [i-au g`sit r`spunsul, iar concep]ia referitoare la ele va fi mereu controversat`.

Dup` ce am dezb`tut aceste aspecte, \ntrebarea final` este: ]iai face cadou un tatuaj? Dac` da, atunci trebuie s` te g~nde[ti \n primul r~nd c` decorarea corpului va fi ceva durabil, nefiind ca moda hainelor pe care le po]i schimba dup` bunul plac. Apoi, va trebui s` te decizi \n ce parte a corpului \l vei face, pentru c` dac` va fi vizibil [i imposibil de ascuns te vei confrunta cu concep]iile unora care te pot judeca \ntr-un mod negativ; apoi, dac` \n timp vei avea

probleme cu kilogramele \n plus, aceast` art` s-ar putea transforma \n ceva diform [i nepl`cut vederii. Cel mai lung drum este cel al design-ului, care poate fi ales impulsiv sau ca o op]iune con[tient`. Tatuajul exprim` o rela]ie \ntre corp [i minte, o nou` imagine a corpului, o exteriorizare a interiorului, put~nd fi ceva spiritual sau pur [i simplu o exprimare a unicit`]ii. Corpul este v`zut ca o form` de proprietate, ca o oglind` a existen]ei, ceea ce te determin` s` \l modifici dup` bunul plac. Majoritatea femeilor va alege modele mai mici, mai senzuale, forme care s` le dea un plus de feminitate, de exprimare a sentimentelor pozitive, pe c~nd b`rba]ii sunt adep]ii tatuajelor mari, care exprim` masculinitatea, interiorul lor macabru sau sensibil. |n timp, arta tatu`rii s-a dezvoltat, de la cele f`cute cu cerneal` albastr`, la cele color, portret, abstracte, cu semnifica]ii diverse [i, mai nou, cele 3D. Chiar dac` \n prezent tatuarea a \nceput s` se manifeste ca un trend, personal consider c` o astfel de decizie trebuie privit` ca o art` pe care o vei exprima pe termen lung. F`-]i cadou un tatuaj, ai de unde alege modele dup` bunul plac, dar ia tu decizia din interior [i poart`-l cu m~ndrie.

Este, totu[i, o art`!!! ...va urma

M`d`lina Nicolae Fashion editor

Stop to shop 19

FaShion architEcturE

Mila SCHön Primele paltoane [i rochii au fost realizate cu o linie de croial` moderat`, dar rafinat`. Astfel c` elegantele doamne din Milano nu puteau s` nu le observe. Ea [i-a descris scopul \n lumea modei ca “luxul f`r` str`lucire”.

22 Stop to shop

Mila Schön a fost un creator de mod` care a r`mas \n istoria fashion-ului ca “doam na elegan]ei”. Semn`tura ei era t`ietura clasic`, auster` [i precis`.

S-a n`scut sub numele de Maria Carmen Nutrizio \n 1916 la Traù (Dalmatia), un ora[ care pe atunci f`cea parte din Austro-Ungaria (acum parte din Croa]ia) [i \n care se vorbea italiana. P`rin]ii s`i erau aristocra]i, cu o stare financiar` foarte bun`. S-au mutat \n Italia c~nd Maria avea doar 5 ani.

Interesul s`u fa]` de mod` a luat na[tere \n momentul \n care a \nceput s` poarte crea]iile Casei Balenciaga. Dar, familia sa a cunoscut criza financiar`, iar Maria a fost obligat` s` \[i c~[tige traiul muncind. {i astfel moda a devenit sursa traiului.

Client`, angajat`, creator {i-a \nceput cariera la 30 de ani lucr~nd \ntr-un atelier elitist din Milano. Tot ceea ce [tia despre acest domeniu era simpla bucurie pe care i-o provocau rochiile pe care avea obiceiul s` [i le cumpere de la Paris. Fusese o client` Balenciaga, Cas` ce i-a inoculat dragostea pentru mod`.

Aceast` doamn` elegant` [i [armant`, cu origini aristocrate, nu avea nici un fel de experien]` nici \n ceea ce prive[te tiparul [i nici cusutul. |n 1958, cu ajutorul unui mic grup de angaja]i, [i-a deschis propriul boutique \n Milano, pe Via Montenapoleone, una dintre cele mai chic str`zi ale ora[ului, \ntr-un palat antic, care fusese \n trecut re[edin]a poetului italian Carlo Porta. Primele paltoane [i rochii au fost realizate cu o linie de

FaShion architEcturE croial` moderat`, dar rafinat`.

Astfel c` elegantele doamne din Milano nu puteau s` nu le observe. Ea [i-a descris scopul \n lumea modei ca “luxul f`r` str`lucire”. Presa de specilalitate avea s` o boteze “signora elegan]ei” (n.r. doamna elegan]ei).

C~nd [i-a pus bazele propriului boutique, a decis s` combine austeritatea t`ieturii \nt~lnit` la Balenciaga cu versatilitatea crea]iilor Dior [i cu o urm` din spiritul Schiaparelli.

P~n` \n 1965, a reu[it s` atrag` aten]ia presei [i a c~[tigat recunoa[tere pentru hainele ei. A lucrat baz~ndu-se pe design clasic, av~nd ca marc` distinctiv` l~na dublu fa]etat`, realizat` cu detalii atent lucrate. |n ianuarie 1965, la invita]ia lui Giovan Battista Giorgini, Mila Schön \[i prezint` prima ei colec]ie la Palatul Pitti din Floren]a. Linia a fost foarte bine primit` at~t \n Italia, c~t [i \n SUA. |n viitor, ob]ine recunoa[tere interna]ional`, iar show-ul de la Floren]a avea s` fie primul dintr-o lung` serie.

Odat` ce i-a v`zut colec]ia, un cump`r`tor care f`cea parte din echipa magazinului Neiman Marcus a fost at~t de entuziasmat de haine \nc~t a invitat-o \n State, unde Schön \[i prezint` colec]iile la Houston [i Dallas, fiind r`spl`tit` cu Oscar-ul Modei pentru Culoare \n 1967. La finele acestei decade, Mila Schön creaz` deja rochii ce sunt comparate cu operele de art`, ca \n cazul Josef Albers, Calder sau Fontana. |n 1971, Mila Schön lanseaz`

[i linia pentru b`rba]i. |n acela[i an d` na[tere colec]iilor ready-towear pentru femei. Cu acest nou pas cucere[te publicul, astfel c` \nainte de anii ‘80 lanseaz` [i varianta masculin`. |n ceea ce prive[te linia vestimentar` pentru b`rba]i, Mila a fost renumit` pentru seria de cravate, distinctive prin culoarea care le tivea [i micul “M” stilizat, aplicat.

|n ianuarie 1990, \[i celebreaz` al 50-lea show de mod` printr-o colec]ie ale c`rei imprimeuri sunt inspirate din lumea lui William Morris. Doi ani mai t~rziu, este lansat` o nou` linie de accesorii, incluz~nd gen]i, fulare [i pantofi.

Mila a creat [i uniforme pentru Alitalia (1969) [i Iran Air (1972), pentru echipa de fotbal din Milano [i echipamentul purtat de echipa na]ional` a Italiei la Olimpiada din Barcelona (1992).

the look Ea crea pe o linie clasic` at~t rochiile, costumele c~t [i hainele de sear`. Schön, unul dintre cele mai respectate nume din moda italian`, a fost apreciat` pentru stilul s`u sofisticat [i linia de croial` precis`.

Materialul preferat era l~na dublu-fa]etat`. A fost o perfec]ionist` care a lucrat \ntr-o structur` clasic`, cu specifica]ii precise, realiz~nd haine moderne. Crea]iile de sear` au crescut ca [i aspect de la o colec]ie la alta. Ea folosea broderii albe sau argintii, motive de goblen [i motive de inspira]ie persan`.

Era apreciat` ca femeie de succes at~t \n via]a profesional`, c~t [i \n cea privat`, cu evidente calit`]i organizatorice. Faptul c` a avut mereu priorit`]i clare, a determinat-o ca \nainte de a-[i cl`di imperiul din mod` s` studieze atent competi]ia. Spunea: “am f`cut-o pe o femeie, fire[te, una \mbr`cat` de Christian Dior [i Balenciaga.”

La \nceputul carierei sale, fiind foarte t~n`r`, iubea s` colec]ioneze ambalaje de la bomboane [i frunze. “Aduc~ndu-le \mpreun`, m-am uitat \ndelung la ele, am mizat pe intui]ie, am extras dintre ele [i am avut imediat culoare [i unitate”, spunea Mila.

Schön, despre care The New York Times a scris \n 1973 c` face haine pentru “persoane timide”, avea o personalitate \ndr`znea]`. Iar, \n realitate, clien]ii s`i nu erau timizi, ci rafina]i, elegan]i [i adep]ii unui stil nu at~t clasic, c~t modern prin adaptabilitatea clasicului la formele frumoase ale

Stop to shop 23

FaShion architEcturE acelor timpuri. Crea]iile ei nu erau opulente [i nu atr`geau aten]ia prin agresivitate vizual`. Liniile lor geometrice [i schemele de culoare lini[tite aduceau o reinventare a clasicului [i deschideau ochii asupra unui altfel de nou.

Odat` cu trecerea anilor, linia tiparelor sale a c`p`tat forme mult mai geometrice, mai futuriste.

Primul s`u client faimos a fost Marella Angnelli, so]ia patronului Fiat. Pe 28 noiembrie 1966, Truman Capote a oferit celebrul bal "Black and White" la Plaza Hotel \n New York, iar Marella Agnelli a fost votat` ca “cea mai bine \mbr`cat`”, purt~nd un caftan marca Mila Schön.

Lee Radziwell, sora lui Jacqueline Onassis, a fost [i ea premiat` cu locul 3, tot \ntr-o ]inut` a Milei.

purtau crea]iile. Printre acestea sa aflat [i Jacqueline Kennedy.

Costumele [i rochiile marca Mila Schön erau cea mai popular` alegere pentru cei care participau la cocktail-uri [i petreceri. Tot ale ei crea]ii erau alese atunci c~nd se dorea participarea la pre-

mierele de la Scala din Milano.

A decis c` firma ei trebuie s` \mprumute DOC-ul (Denominazione di Origine Controllata), o marc` ce stabilea calitatea \n r~ndul vinurilor. Astfel, s-a g~ndit c` hainele ei pot avea un certificat de calitate, ea avans~nd c`tre perfec]iune.

Premii [i recunoa[tere Recunosc~ndu-i talentul, aristocra]ia american` i-a devenit clientel` fidel`. Astfel, cel mai faimos ziar de mod`, “Women’s Wear Daily”, a denumit-o cea mai elegant` femeie din lume. Doamnele din Italia [i din multe ]`ri \i

24 Stop to shop

Pentru munca sa a primit multe premii, nu numai aten]ia clien]ilor. |n martie 1970, Milei i se acord` "Premio Nazionale Personalita", iar \n 1974 "Maschera d'Argento". |n anii ‘80 a primit cea mai \nalt` distinc]ie din partea “Camera Nazionale della Moda Italiana”, "Stella di Miche-

langelo". A urmat premiul "Vision Moda - Costume" din partea prim`riei Ven]iei. |n 1986, pentru contribu]ia enorm` adus` prin mod` ora[ului Milano, a fost recompensat` cu "Riconoczensa", iar in 1987 colec]ia sa de prim`var`-var` a liniei de prêt-à-porter a fost premiat` cu "Fil d'Or". |n 1990, la show-ul “Miele” a primit la Trieste premiul "San Giusto d'Oro" [i la Paris premiul "The Best". Un an mai t~rziu, i-a fost acordat prestigiosul "The Waterman". |n anul 2001, \ntr-un material dedicat colec]iei sale, “Women's Wear Daily” scria cu entuziasm despre abilitatea companiei de a ad`uga feminitate tradi]ionalei t`ieturi: “Pilonii formelor sculpturale au fost \nmuia]i cu motive de dantel` [i coliere discrete. Din zi p~n` \n sear`, detaliile delicate apar pe aproape orice [i, atunci c~nd nu sunt direct pe haine, \[i g`sesc calea sub form` de accesorii, de la curele la cizme.”

Pentru mai bine de 30 de ani, numele Mila Shön a fost recunoscut interna]ional ca un brand al elegan]ei, rafinamentului [i calit`]ii. La \nceputul anilor ‘70, compania sa de produc]ie devenea primul “brand name” italian care exporta \n Japonia. |n 1986, companiile interna]ionale Itochu [i Cotonet au devenit ac]ionari \n firm`, iar \n 1993 au cump`rat tot pachetul de ac]iuni. Mila a fost desemnat` Pre[edinte Onorific [i Consilier al Consiliului Director. A ocupat aceste func]ii p~n` la 91 de ani, momentul mor]ii sale.

Roxana Bichi[

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

|n sezonul rece, paltonul este o pies` vestimentar` esen]ial` a garderobei masculine.

Indiferent de stilul abordat, este important ca paltonul s` se integreze perfect \n ]inuta ta. Opteaz` pentru culori neutre [i t`ieturi cât mai simple.

Ego Men’s Fashion Concept www.egofashion.ro

Stop to shop 25

gEntlEmEn’S agrEEmEnt Pentru un plus de elegan]`, poart` un palton la dou` rânduri de nasturi. |n materie de culori, griantracit se num`r` printre preferin]e sezonul acesta.

Ego Men’s Fashion Concept www.egofashion.ro

26 Stop to shop

gEntlEmEn’S agrEEmEnt Dac` job-ul \]i permite, po]i opta pentru un palton casual. Acesta are o linie cambrat`, este lipsit de \nt`rituri [i uime[te prin lejeritate.

Ego Men’s Fashion Concept www.egofashion.ro

Stop to shop 27

gEntlEmEn’S agrEEmEnt Suprapunerile de texturi, de piese vestimantare [i culori sunt foarte importante \n sezonul rece.

Dac` e[ti adeptul elegan]ei clasice, p`treaz`te \ntr-o zon` “sigur`” purtând nuan]e neutre.

Ego Men’s Fashion Concept www.egofashion.ro 28 Stop to shop

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Jachetele scurte sunt potrivite b`rba]ilor activi, care prefer` stilul smat-casual. De[i au un aer sport, le po]i purta cu c`ma[` [i cravat`.

Ego Men’s Fashion Concept www.egofashion.ro

Stop to shop 29

nEwS From...

Cercei meli melo 34,99 ROn

ochelari meli melo 49,99 ROn

Cercei meli melo 34,99 ROn

inel meli melo 29,99 ROn

Colier meli melo 59,99 ROn

Br`]ar` meli melo 59,99 ROn Geant` meli melo 89,99 ROn

30 Stop to shop

Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

SpEcial

maJoratul {n stil

PRo

32 Stop to shop

La 18 ani, devenim majori.

Ne lum certificatul de maturitate. Este un prag important \n via]a noastr [i putem spune c, oficial, \ncepem lupta cu via]a.

Vism [i ne facem planuri.

Unii avem drumurile gndite, al]ii \nc mai meditm. O vrst frumoas, o poart ctre viitor. Pe 1 decembrie, PRO TV \[i aniverseaz majoratul. |n cazul acestui post de televiziune, certificatul de maturitate nu are nevoie de niciun examen \n prealabil. |n to]i ace[ti ani, programele marca PRO, de la emisiuni pn la filme, au demonstrat calit]ile unui \nvingtor. Lideri de audien]e, formatori de opinii, creatori de vedete, oameni cu suflet mare dedica]i altora cu probleme.

Dar, dincolo de asta, PRO TV aniverseaz poate cel mai important lucru: 18 ani petrecu]i \ntr-o mare familie, cu milioane de membrii.

Vedetele PRO TV [i-au deschis sufletul pentru Stop To Shop [i au mrturisit ce simt la ceas aniversar.

SpEcial

Andreea esca “Pentru mine, «G~nde[te liber», corelat cu «Eu fac Rom~nia», este [ansa s` fim o genera]ie care are posibilitatea de a visa, de a construi [i de a-i ajuta [i pe cei din jur s`-[i \mplineasc` dorin]ele. Cred c` am \nv`]at c` depinde [i de noi ce se \nt~mpl` \n ]ara noastr` [i cred c` nu avem voie s` r`m~nem indiferen]i.

C~t despre “visul rom~nesc”, o ]ar` cu oameni care s`-[i tr`iasc` decent b`tr~ne]ea, cu tineri care s` aib` posibilitatea s`

se dezvolte f`r` s` fie nevoi]i s` plece \n str`in`tate, cu bolnavi care s` se trateze \ntr-un sistem medical civilizat, cu autorit`]i c`rora s` le pese de patrimoniu.

Eu, la 18 ani voiam doar s` fiu o student` mai r`s`rit`. Ast`zi sunt un om \mplinit care dore[te \ns` mai mult bine pentru semeni.”

Amalia enache “«G~nde[te liber», corelat cu «Eu fac Rom~nia»: multe tabuuri, multe prejudec`]i [i multe st`ri de fapt au fost [i sunt de schimbat \n Romania. Reu[esc numai

Stop to shop 33

SpEcial cei care g~ndesc at~t de liber \nc~t cred cu adev`rat c` se poate. Se poate altfel!

Nu ne plac imaginile cu copii orfani tri[ti, \n paturi de fier?

Haide s` "facem" o alt` realitate pentru ei. Nu ne place c` prim`ria schimb` de 3 ori pe an bordurile de pe strada noastr`? Haide s` "facem" alt` Rom~nie, \n care niciun primar nu[i va bate joc de noi.

Nu ne place sistemul de \nv`]`m~nt? Haide s` fim noi "\nv`]a]ii" vremurilor actuale.

Sunt mul]i cei care "fac Rom~nia" cu adev`rat, i-am \nt~lnit, iam filmat, le-am spus pove[tile, lucrez al`turi de ei, visez al`turi de ei, fac al`turi de ei. |mi doresc s` fie \nc` [i mai numero[i cei care fac o Rom~nie frumoas`, pentru c` ei reu[esc s` r`m~n` cu mintea la v~rsta r`zvr`tirii frumoase, a lui "eu pot, eu fac, eu schimb". Dac` m` g~ndesc la “visul rom~nesc”, m` g~ndesc s` se scape de "complexul rom~nesc": acela a lui "nu se poate", a lui "vai de noi", a fatalismului din Miori]a. S`

34 Stop to shop

fie mai aproape \n visare de Coloana Infinitului dec~t de vila cu turnule]e.

Eu, la 18 ani visam ca Rom~nia zilelor noastre s` fie mai pu]in f`r~mi]at` dec~t i-a reu[it. Mai unit`. Acum to]i tr`im \n microuniversuri \n care am reu[it s` facem s` ne fie m`car nou` bine: unii \n familie, al]ii \n cartiere reziden]iale, al]ii \n m i c i afaceri, al]ii \n ceea ce le ofer` copiilor, ori \n ce realizeaz` \n profesia lor. C~nd vom reu[i s` unim microuniversurile frumoase, Rom~nia va ar`ta cum ne-o dorim.

De pild`, mie mi sau p`rut \ntotdeauna foarte ur~te blocurile comuniste [i la 18 ani \ndr`zneam s` cred c` \n viitor ele vor fi toate \mbr`cate \n sticl`, \n ni[te forme geometrice senza]ionale, c` terasele de pe bloc vor avea gr`dini, c` \ntre imobile vor fi pasaje suspendate, etc.

Acum, abia ce a \nceput o spoial` a blocurilor [i \nc` una \n culori stridente. Din-

colo de imaginea aceasta concret`, cam pe acolo ne situ`m \n multe privin]e \ntre visul genera]iei mele la 18 ani [i ce am reu[it s` facem. |n Rom~nia totul este \nc` "de f`cut". Mai \ndr`zne], mai frumos, mai "g~nde[te liber". C~t despre propriul meu destin, fac de at~ta vreme exact profesia la care visam at~t de arz`tor la 18 ani. Eram uneori chiar nelini[tit` c` ar putea s` nu se \nt~mple a[a cum visam, dar [i foarte ner`bd`toare s` fac tot ce pot ca lucrurile s` se \nt~mple ca \n visurile mele. Ce mul]umire azi c` via]a mea este a[a cum \mi imaginam! Da, eu tr`iesc a[a cum mi-am dorit [i cred c` este extrem de important ca vie]ile noastre s` nu fie prea departe de cum ni le imaginam la 18 ani.”

neti sandu “18 ani de PRO TV \nseamn` o via]` de om! |nseamn` o alt` via]`, o [ans` de a m` dep`[i pe mine \n anumite privin]e, de a face ce \mi place [i chiar mai mult de at~t. |nseamn` un majorat de care sunt m~ndr`!”

C`t`lin radu t`nase “PRO TV acum \nseamn` o via]`. Tr`it` la maximum, cu z~mbete sau cu triste]i, cu emo]ie [i cu speran]`. O via]` \n care am putut s` m` descop`r, s` aflu cine sunt [i s` le pot ar`ta [i celorlal]i.”

rare[ n`stase “Acum 18 ani m` uitam la ProTV [i le spuneam celor din fa-

SpEcial aflat de un casting la ProTV, m-am \nscris [i m-am prezentat la interviu. Restul e poveste. Iar 18 ani de ProTV \nseamn` ce a \nsemnat din prima zi, pe vremea c~nd eram telespectator vis`tor - un loc \n care po]i fi liber [i creativ, de unde po]i mi[ca mun]ii cu o fraz` [i c~teva imagini. {i lumea \ntreag`. Un loc unde m` simt ca pe[tele \n ap`!”

magda Palimariu

milia mea: c~ndva o s` lucrez acolo. Nu am zis cu toat` convingerea pentru c` eram un elev de 16 ani, care visa regie film. M` g~ndeam c` pot face produc ]ii interesante la noua televiziune, care avea un suflu at~t de occidental. Nu am spus \ns` nici prietenilor [i nici colegilor de [coal`, dar visam pe b`ncile liceului. Abia \n facultate am pus planul \n practic` - eram student la Drept [i nu \mi g`seam locul. Am

“18 ani este v~rsta adolescen]ei, v~rsta de aur, a marilor elanuri. E perioada \n care totul e posibil, lumea \]i este la picioare [i a[teapt` s` fie cucerit`. La mul]i ani, Pro Tv!

mihai Dedu “Ce au \nsemnat [i ceilal]i, sunt 18 ani la fel de frumo[i ca [i primul an.”

Paula herlo “|n anul majoratului, ProTV e g~nditorul liber ajuns la maturitate.

Cu fiecare an care a trecut, eu mi-am ridicat [tacheta [i mi-am dep`[it limitele. Sper

ca urmatorii 18 ani s` m` g`seasc` la fel de \nc~ntat` de meseria pe care o fac.”

Alex Dima “18 ani de amintiri! Bune!”

Daniel ni]oiu “Cei care pot s` r`spund` mai bine la \ntrebarea asta sunt colegii mei care muncesc [i acum cu aceea[i d`ruire \n familia PRO, \nc` de la lansarea postului, \n 1995. Eu v` pot spune doar de ultimii 6 ani, care mi-au schimbat via]a pentru totdeauna [i care mau transformat \n omul care sunt azi. |mi dau seama c` eu aveam 10 ani c~nd colegii mei C`t`lin Radu T`nase, Andreea Esca, Albert Vl`doianu, Crina Nedelcu lucrau la prima edi]ie a {tirilor ProTV [i aveam 11 ani c~nd m` uitam la magicianul R~lea [i Abramburica Rogoz. Pentru mine, 18 ani de ProTV \nseamn` multe seri \n care tata ne ruga s` facem lini[te \n cas` c~nd o asculta pe Andreea la {tirile ProTV [i, mai cu seam`, c~nd urm`rea sportul.

Cred c` nu exagerez dac` spun c` 18 ani de ProTV sunt 18 ani \n care postul a r`mas prima op]iune \n familia mea atunci c~nd pornim televizorul. C~nd spun 18 ani de ProTV m` g~ndesc imediat la “{tirile ProTV”, “sport.ro”, ” Dansez pentru tine”, ” Rom~nia, te iubesc!”, “Chestiunea zilei”, “B`ie]i buni”… [i multe altele!”

La Mul]i Ani, PRO TV [i la c~t mai multe programe PRO schimbare \n bine!

Text: Roxana Bichi[ Foto: PRO TV

Stop to shop 35

S+n+tatE

o

chi tri[ti, pleoape c`zute, pungi inestetice a[ezate sup`r`tor sub ochi, toate acestea pot fi rezolvate ast`zi cu ajutorul blefaroplastiei. |n general, blefaroplastia corecteaz` excesul de piele [i gr`sime ce formeaz` acele "depozite" at~t la nivelul pleoapelor superioare, c~t [i \n cele inferioare, red~nd aspectul t~n`r [i energic al fe]ei.

Ce trateaz` exact blefaroplastia

Blefaroplastia

arta chirurgical` care \]i face ochii mai frumo[i

 Pielea c`zut` sau ptoza de la nivelul pleoapei superioare, uneori afect~nd vederea;  Depozite de gr`sime \n exces de la nivelul pleoapei superioare;  “Pungile” de sub ochi;  Ptoza pleoapei inferioare care eviden]iaz` “albul” ochiului sub iris;  Pielea \n exces [i ridurile fine ale pleoapei inferioare. |n general, blefaroplastia se adreseaz` unei persoane adulte, b`rbat sau femeie, cu un ]esut facial s`n`tos [i mu[chi tonici, cu dorin]a real` de a-[i \mbun`t`]i aspectul pielii din jurul ochilor.

Cele mai bune rezultate post opera]ie se \nregistreaz` la persoanele tinere care au mo[tenit problemele din aceast` zon`.

Cine nu are voie s` fac` aceast` interven]ie chirurgical`  Persoanele care au glaucom, sindromul ochilor usca]i sau desprindere de retin`;  Cei cu afec]iuni tiroidiene: boala Graves, hiper sau hipotiroidia;

36 Stop to shop

S+n+tatE  Cine sufer` de boli cardiovasculare, hipertensiune arterial` sau alte afec]iuni ale sistemului circulator  Diabeticii

Pentru \nceput trebuie s` spunem c` procedura este individualizat`. Blefaroplastia \mbun`t`]e[te dramatic aspectul fe]ei, corect~nd pleoapele c`zute, “pungile” de sub ochi, prin repozi]ionarea mu[chilor, redistribuirea

Riscurile includ vindecare tardiv`, infectarea pl`gii operatorii, afectarea temporar` a vederii.

Mai pot ap`rea dificult`]i \n \nchiderea complet` a pleoapei, de obicei temporar. Ectropionul (“c`derea” marginii pleoapei inferioare), de asemenea temporar, este o complica]ie care apare destul de rar. La toate acestea se adaug` riscurile anesteziei.

de obicei. Dup` aceast` etap` se poate \ncepe folosirea fardurilor pentru a camufla liniile de incizie. Procesul vindec`rii continu` c~teva s`pt`m~ni, timp \n care edemul dispare treptat [i func]ia vizual` revine la normal.

Rezultatele finale apar la mai multe s`pt`m~ni postoperator [i sunt foarte durabile. Protec]ia non stop \mpotriva UV, putarea ochelarilor de soare \n permanen]` ajut` la p`strarea rezultatelor pe perioade lungi de timp.

Se \ndeprteaz excesul de piele

Se \ndeprteaz pungile grsime

Se sutureaz pielea

depozitelor de gr`sime [i, c~nd este cazul, excizarea excesului de gr`sime. |n plus, blefaroplastia poate fi asociat` cu alte interven]ii la nivelul fe]ei pentru a ob]ine rezultatele dorite. 'Skin resurfacing' reprezint` tehnici de utilizare a laserului prin care se ob]ine o \mbun`t`]ire suplimentar` a aspectului pielii din jurul ochilor.

Liftarea de spr~ncene este indicat` c~nd pozi]ionarea acestora este c`zut`. Lifting-ul treimii medii a fe]ei poate fi asociat \n mod fericit cu blefaroplastia, acesta put~nd folosi acelea[i incizii ca [i blefaroplastia. De asemenea, lifting-ul facial sau de g~t pot fi aso-

Cum decurge procesul vindecarii

Ce este blefaroplastia

ciate cu blefaroplastia.

riscurile opera]iei de blefaroplastie

Dup` o perioad` ini]ial` \n care zona operat` va fi edematiat` (umflat`), cu echimoze (v~n`t`i) accentuate periorbital, urmeaz` un proces de regresie gradual` a acestor fenomene.

Pacientul va fi sf`tuit s` men]in` pozi]ia capului mai sus dec~t corpul, c~t mai mult posibil \n prima s`pt`m~n` postoperator.

Ochii trebuie proteja]i de lumina puternic` sau v~nt prin purtarea unor ochelari de soare.

Inciziile se vindec` \n 5-10 zile. Materialul de sutur` se suprim` la 5 zile postoperator,

Articol realizat de Dr. Florin Juravle Medic primar chirurgie plastic` [i reparatorie Clinica Dr. Florin Daniel Juravle Calea Doroban]i 51, Etaj 1, Interfon 03; tel.: 0731.554.554 email: contact@drflorinjuravle.ro

Stop to shop 37

FaShion StylE

40 Stop to shop

www.irenka-boutique.com www.facebook.com/irenkafashion

Foto: Alex D`nescu

|]i vei etala feminitatea purt창nd aceast` rochie diafan`. Spatele gol, cu accente din dantel`, te va scoate din anonimat!

(700 lei)

www.irenka-boutique.com www.facebook.com/irenkafashion

FaShion StylE

Foto: Alex D`nescu

O rochie extrem de feminin` [i elegant`. |ntr-o nuan]` delicat`, cu dantel` fin` aplicat` pe spate, poate fi alegerea perfect` pentru un eveniment special din via]a ta!

(700 lei)

Stop to shop 41

FaShion StylE

42 Stop to shop

www.irenka-boutique.com www.facebook.com/irenkafashion

Foto: Alex D`nescu

Elegan]` [i feminitate.

Acestea sunt cuvintele care pot descrie aceast` rochie din voal negru. Aplica]ia de dantel` crem pe spate \i d` un plus de senzualitate.

(700 lei)

www.irenka-boutique.com www.facebook.com/irenkafashion

FaShion StylE

Foto: Alex D`nescu

O rochie de sear` cu un design simplu [i elegant, a c`rei frumuse]e este completat` de aplica]iile de pe spate.

Accesorizeaz-o cu bijuterii fine pentru a-i spori elegan]a [i frumuse]ea.

(650 lei)

Stop to shop 43

FaShion StylE

44 Stop to shop

www.irenka-boutique.com www.facebook.com/irenkafashion

Foto: Alex D`nescu

Pentru un aer romantic [i feminin, poart` o rochie de sear` din chiffon de m`tase. Centura din piele \]i va eviden]ia talia iar spatele cu f창[ii de dantel` \]i va spori feminitatea. Vei atrage toate privirile purt창nd-o! (800 lei)

O ]inut` regal`, demn` de o prin]es`. Rochia tip siren`, din m`tase albastr` cu aplica]ii din broderie [i elemente argintii, este de poveste.

O poveste pe care orice femeie o poate tr`i.

46 Stop to shop

www.lorenasarbu.com

FaShion StylE

O rochie extrem de sexy [i elegant` \n acela[i timp. Combina]ia de alb, cu voal transparent care las` la vedere o parte a corpului [i un detaliu fin auriu care face trecerea \ntre elemente, este oarecum nea[teptat`.

www.lorenasarbu.com

FaShion StylE

Stop to shop 47

S` por]i o astfel de rochie \nseamn` \ndr`zneal` [i pasiune. Rochia din m`tase ro[ie, cu detalii brodate pe umeri [i \n talie, poate fi alegerea perfect` pentru orice femeie.

48 Stop to shop

www.lorenasarbu.com

FaShion StylE

Cuvintele care ar putea explica cel mai bine aceast` crea]ie ar fi: art`, erotism, senzualitate [i putere.

Este o rochie pre]ioas`, \n care orice femeie se poate sim]i special`.

50 Stop to shop

www.lorenasarbu.com

FaShion StylE

Aparent simpl`, aceast` rochie din dantel` alb` celebreaz` spiritul feminin. Centura aurie eviden]iaz` talia [i \i confer` o not` elegant` ]inutei.

www.lorenasarbu.com

FaShion StylE

Stop to shop 51

SpEcial

D

Femeia

“IMPERIA”

ac` e[ti o femeie puternic`, impun`toare, care reu[e[te s` se fac` remarcat` indiferent de situa]ie, etal~ndu-]i rafinamentul, inteligen]a, dar [i sex-appeal-ul, atunci e[ti IMPERIA. Aceast` senza]ie am avut-o c~nd t~n`rul designer Georgiana Ioni]` [i-a prezentat noua colec]ie, IMPERIA. }inutele sunt realizate din voaluri fine, tafta duchesse [i dantele, fiind accesorizate cu elemente aurii, aplicate manual.

Femeia “IMPERIA”, impecabil` [i mereu \n centrul aten]iei, va fi \nf`]i[at` \n diferite ipostaze, de la forme fluide la forme geometrice, \n combina]ii de culori: albastrul regal, rece dar plin de senzualitate, nude-ul pur care scoate \n eviden]` personalitatea [i negrul misterios, care aduce \n prim-plan elegan]a [i puterea. Toate elementele colec]iei IMPERIA au fost g~ndite de t~n`ra creatoare cu scopul de a surprinde [i de a construi tiparul femeii perfecte, al c`rei exterior fabulos va fi, cu siguran]`, admirat de toat` lumea.

colec]ia – poveste Ideile i-au venit Georgianei Ioni]` \n cel mai natural mod, a[a cum numai designer-ilor cu talent li se \nt~mpl`. “|mbr`c~nd femeia cau]i s` o descoperi, s` o cuno[ti [i s` o duci la un nivel de perfec]iune. De aici [i ideile.

Am \ncercat s` exprim ideea de superficialitate, dar \n sensul bun. Femeia care este mereu impecabil`, perfect`, indiferent de

54 Stop to shop

SpEcial

ce se \nt~mpl` \n sufletul ei sau \n jurul ei”, spunea creatoarea.

C~t despre numele de “Imperia”, asociat noii sale colec]ii, Georgiana m`rturise[te c` \i suna des \n minte [i o \nc~nta, asta pentru c` “\n opinia mea define[te cel mai bine povestea pe care \ncerc s` o exprim.

Totodat`, am vrut s` creez un personaj care s` dea via]` rochiilor. Imperia este fiecare femeie de fapt, este o stare care define[te femeia.”

Culorile pe care designer-ul le-a folosit te fascineaz` la fel de mult ca linia de tipar. Georgiana

le-a ales din dorin]a de a exprima mai multe st`ri, personalit`]i. “Am plecat de la nude, care \nseamn` puritate, care scoate \n eviden]` personalitatea [i sensibilitatea [i am ajuns la albastru, exprim~nd regalitatea [i \ncrederea \n sine [i la negru, culoarea elegan]ei.” {i cum nicio colec]ie care se respect` nu poate fi lansat` f`r` un shooting \n spate, cel al Georgianei ne-a dus cu g~ndul la cele realizate de Vogue. Ideea shooting-ului a fost \n mintea creatoarei \nc` de la \nceputul proiectului. “Am ales Casa Ver-

nescu pentru decorul absolut superb, care se potrive[te perfect cu toate elementele colec]iei.

Am avut o echip` minunat`, creativ`. Andreea Iancu a realizat fotografiile iar Oana Ioni]` a intrat perfect \n rolul personajului Imperia.”

C~t` munc` se afl` \n spatele perfec]iunii nu este un secret pentru nimeni. |ns`, atunci c~nd lucrezi cu linia de tipar, perfec]iunea cere nu doar munc` [i profesionalism. “|n primul r~nd g`sirea ideii, documenta]ie. Realizarea conceptului, pentru c` totul trebuie g~ndit

Stop to shop 55

SpEcial de la \nceput. Schi]ele... iar mai apoi procesul \n sine de creare a produsului”, sintetizeaz` modest Georgiana.

Georgiana Ioni]` (www.gigeorgianaionita.ro) se num`r` printre cei mai aprecia]i tineri designeri rom~ni, crea]iile sale surprinz~nd prin feminitate, rafinament, candoare, grija specific` pentru fiecare detaliu, dar [i prin dorin]a permanent` de a se reinventa, de a asocia [i de a c`uta noi linii [i forme artistice, adapt~ndu-le contextului actual.

La o v~rst` la care al]i designeri de-abia \[i \ncep activitatea, Georgiana Ioni]` are o maturitate artistic` ce se poate vedea \n toate ]inutele realizate p~n` acum. Acest lucru se datoreaz` [i faptului c` talentul artistic l-a dob~ndit \nc` de mic`, de la mama sa, pictori]` fiind. Aceasta i-a insuflat dragostea pentru art`, pentru frumos, dar este [i cel mai aspru critic. |nc` de atunci a \n]eles c` avea s` urmeze o carier` artistic`, chiar dac` vorbim de profesia de make-up artist sau cea de actor, artista juc~nd \n mai multe reclame [i produc]ii TV. Prima colec]ie, “Femme Fatale”, a avut un mare succes [i a scos \n eviden]` femeia fatal`, \nf`]i[at` sub diferite ipostaze, forme [i culori, designer-ul \ncerc~nd s` surprind` diferite pove[ti [i s` construiasc` o lume misterioas`, cald`, sensibil` – lumea eternului feminin.

56 Stop to shop

Foto: Tiberiu Arsene

Profil de designer

“Caut perfec]iunea, cu toate c` nu exist` [i este doar o form` de percepere. Vreau s` inspir femeile [i s` se reg`seasc` \n crea]iile mele.”

Ca [i designer se define[te simplu: “Caut perfec]iunea, cu toate c` nu exist` [i este doar o form` de percepere. Vreau s` inspir femeile [i s` se reg`seasc` \n crea]iile mele.”

Georgiana Ioni]` nu creeaz`, \ns`, doar pentru femei. Ea realizeaz` \n atelierul s`u de la costume b`rb`te[ti, haine de copii p~n` la costume de scen` pentru mai mul]i arti[ti .

Se inspir` din st`ri, sentimente, oameni [i locuri. “Inspira]ia e practic peste tot, \ns` culorile sunt cele mai importante. Am avut [i “ghizi” din istoria modei care m` inspir`. Nu a[ putea s` numesc doar unul.

Sunt mul]i! De la personalit`]ile lor, la crea]ii p~n` la via]a pe care au tr`it-o. |n general, admir foarte mult oamenii care reu[esc, care cred \n ei [i prin asta te inspir` [i pe tine s` crezi \n tine.”

Viseaz` s` aib` un show de mod` la Paris, dar nu pentru c` este capitala modei, ci pentru c` “Paris it’s always a good idea”.

I-ar pl`cea s` \l \nt~lneasc` pe Tom Ford, pe care \l admir` foarte mult pentru ce face [i pentru cine e, ca om.

Georgiana Ioni]` m`rturise[te c` p~n` acum a primit un feedback pozitiv din pia]`. “Pia]a noastr` de fashion se dezvolt` rapid, ceea ce creeaz` oportunit`]i pentru un t~n`r designer.

Eu merg pe principiul c` «e loc pentru toat` lumea», a[a c` dac` tu ai \ncredere \n tine, vor avea [i ceilal]i.”

Roxana Bichi[

BEauty Shop lei

Yve

R Yves

34s,R9ocher lei

Yve

(Tub

lei

창ini tru m ` pen Crem o & Fistic Caca75 ml)

13s,R9ocher

19,9ocher

13s,R9ocher lei

Gel de du[ str`lucitor Cacao & Zmeur`

Yve

(Flacon 250 ml)

Ulei str`lucitor pentru corp Cacao & Portocal`

13s,R9ocher lei

S`pun gel pentru m창ini Cacao & Fistic

(Flacon 150 ml)

Yve

(Flacon 300 ml)

lei

Yves

Roc Yves

Gel de du[ parfumat Cacao & Portocal`

29Rocher lei

24,9 her (Flacon 300 ml)

25Rocher lei

oriz (Vap

25Rocher lei

Yves

58 Stop to shop

Lapte parfumat pentru corp Cacao & Zmeur`

(Flacon 300 ml)

(Flacon 400 ml)

alet` o t e d de Ap` e edi]ie i vanil ]ie ml) c cole ator 20

Gel de du[ str`lucitor vanilie edi]ie de colec]ie

Yves

Lapte str`lucitor pentru corp vanilie edi]ie de colec]ie (Flacon 400 ml)

REVITALIFT LASER X3 crem` de zi

BEauty Shop

55ollection lei

B&B C endra [i K

84C,o6llection lei

B&B endra [i K

14o5llection lei

B&B C endra [i K

REVITALIFT LASER X3 crem` de noapte

SPARITUAL - TRUS~ InFInITELy LOVInG llic + Lac de unghii Vegan Idy tely ini Inf n Lac de unghii Vega n, Loving + Lip gloss Vega g f`r` gluten Infinitely Lovin

55ollection lei

B&B C endra [i K

CE PROVEn s de E D S P AM mp F~R CH orp Cha SET CU rp [i scrub de c eliotrop o H Unt de c cu Piper Roz [i e c Proven lei

84C,o6llection

B&B endra [i K

CO{ DAIRyFUn Pudr` de baie + unt de corp + set bile aromatice pentru baie

12o9llection lei

B&B C endra [i K

SPARITUAL - TRUS~ REFLECT Lac de unghii Vegan, infuzat cu bambus Kindness + Lac de unghii Vegan, infuzat cu bambus Freedom + gentu]` Fair Trade din bumbac Produse disponibile \n magazinele Kendra beauty cosmetics [i B&B Collection.

Stop to shop 59

|n tEndin}E

coAFURILE

care te definesc de s`rb`tori

60 Stop to shop

Decembrie vine la pachet nu doar cu problema ]inutelor pentru seara de Crciun [i cea de Revelion, ci mai ales cu cea a coafurilor. Ce se poart? Cum adaptm aranjamentul capilar la ]inut?

Teodor Boghiu, hair styler, ofer rspunsurile mult a[teptate. El are o experien] de aproape 10 ani în industria frumuse]ii prului [i este absolvent al cursuri lor de tunsoare [i culoare ale celor mai renumite academii de profil din lume (Toni&Guy). Pre rile lui au în spate anii de studii aprofundate, printre care "Visagisme Total Look", cu renumitul stilist [i inventator Claude Juillard. Acest studiu se refer la alegerea coafurii corecte în func]ie de formele fe]ei, a personalit]ii [i a stilului de via] al clientei.

Boghiu a înv]at [i echilibrarea volumelor [i diagnosticarea ct mai corect a dorin]elor clientei prin gesturi [i limbajul trupului.

|n tEndin}E Invitat de Stop To Shop s` vorbeasc` despre coafurile celor dou` seri speciale, Teo spune c` sunt mul]i factori de care trebuie s` ]inem cont: personalitate, tip de p`r, tr`s`turile faciale [i trend. “|n seara de Revelion pute]i opta pentru o coafur` de tip braid.

Dac` v` plac accesoriile [i ave]i nevoie de o coafur` cu volum, aceste coafuri sunt cele mai potrivite. Se folose[te \n zona frontal`, ca accesoriu, o panglic` ce poate fi \nlocuit` [i cu o \mpletitur`. Pentru persoanele care au nevoie de volum maxim, recomand planglica ce poate fi [i o bucat` de material de accea[i culoare cu rochia. Pentru femeile care vor coafuri mai retro, pot folosi ca elemente valurile sau cutele.”

Teodor Boghiu spune c` tot pentru noaptea anului nou sunt [i coafurile Undone'do sau coafurile desf`cute. “Este foarte simplu de realizat, d~nd impresia de p`r prins la \nt~mplare. Sunt coafuri

dezordonate, ideale pentru femeile care ur`sc tapajele, fixativul [i coafurile finisate. Este preferat` \n ultima vreme de vedetele de la Hollywood.”

Hair stylist-ul le recomand` celor cu tr`s`turi ale fe]ei bine definite coafurile ponytail, put~nd folosi \mpletiturile laterale. P`rul prins \n coad` se poart` la baza g~tului. “Cele care prefer` p`rul pe spate, pot opta pentru coafurile cu \mpletituri waterfall; acest tip de \mpletitur` se poate purta cu bucle lejere, fiind \n tendin]ele toamn`-iarn`. Mai pot alege coafurile \n valuri la care s` adauge o benti]` sau o panglic`. |mpletiturile [i cutele sunt elementele de baz` ale acestor tipuri de coafuri, f`c~ndu-le s` par` mai retro, put~nd fi foarte finisate sau dezordonate. Coafurile pentru anul nou re\nvie stilul retro al anilor '30,'70,'80 vr~nd s` dea femeilor moderne un aer de prin]es`”, conchide Teodor Boghiu. (C.C.)

Stop to shop 61

lEc}ia dE kEmpo

ora de

KemPo toamna se num`r` medaliile…

64 Stop to shop

La nivel mondial, sportul se organizeaz \n diverse forme [i competi]ii, se adapteaz cerin]elor publicului modern, iar Romnia, dac nu se va adapta acestor schimbri, va rmne cu siguran] la coada clasamentelor interna]ionale. Federa]ia Romn de Kempo este una dintre federa]iile na]ionale adaptabile, cu un management profesionist, care a dovedit c are o valoare care merit respectat [i apreciat. Din pcate, FRK nu beneficiaz din partea Ministerului Tineretului [i Sportului (MTF) de sus]inere corespunztoare, raportat la valoarea performan]elor.

Ace[ti sportivi extraordinari, care au adus Romniei \n ultimul deceniu cele mai multe medalii de aur, nu beneficiaz de sprijin suficient s se poat pregti \n condi]ii decente. Adic nu beneficiaz de o sal de antrenament adecvat unui nivel competi]ional interna]ional, nici de indemniza]ii de lot, ca s nu mai vorbim de suplimente nutritive sau posibilit]i de refacere [i tratament…

lEc}ia dE kEmpo

Sorin Florea - medalie de bronz

SportAccord Combat Games. La loja VIP printre invita]ii speciali ai pre[edintelui M-1 Global, Vadim Finkeltchein, s-au aflat [i Amatto Zaharia, pre[edintele FR Kempo, \mpreun` cu Octavian Budic`, consilier al MTS. La deschiderea oficial` a competi]iei, prezidat` de legenda MMA-ului mondial Fedor Emelianenko, \mpreun` cu Vadim Finkeltchein din partea WMMAA [i M-1 Global, au luat parte numeroase personalit`]i politice [i sportive din Rusia, dar

Dinu Bucď ąle] felicitat de Fedor Emelianenko

|n ciuda unei finan]`ri la limita subzisten]ei, Federa]ia Rom~n` de Kempo a participat \n octombrie la dou` competi]ii de mare amploare, Campionatul Mondial de MMA [i Jocurile Mondiale SportAccord, de unde s-a \ntrors, ca de obicei, cu medalii binemeritate. Cum se desf`[oar` lucrurile la competi]ii de asemenea anvergur`?

Campionatul Mondial de MMA (World MMA Association), desf`[urat \ntre 18 [i 20 octombrie la St. Petersburg, \n Rusia, a beneficiat de prezen]a a peste 30 de ]`ri de pe 4 continente, Rom~nia fiind reprezentat` oficial, ca \ntotdeauna, de c`tre lotul de MMA al Federa]iei Rom~ne de Kempo. Nu mai pu]in de 18-20 de lupt`tori au luat startul pe fiecare categorie de greutate pentru a prinde un loc pe podium, \ns`, de aceast` dat`, sportivii din Rusia, Azerbaijan, Kazakstan [i Ukraina au ob]inut cele mai multe medalii.

De[i to]i lupt`torii rom~ni au

avut o presta]ie bun`, c~[tig~nd primele tururi \nainte de limit`, la finalul competi]iei, na]ionala de MMA a Rom~niei a ob]inut o singur` medalie de bronz prin Dinu Bucale], preg`tit de antrenorul Tudor Mih`i]` (nu, nu este o coinciden]` de nume, este fiul marelui actor George Mih`i]`).

Finalele campionatului mondial de MMA s-au desf`[urat \n prezen]a a peste 9000 de spectatori \n celebra loca]ie Ice Palace, aceea[i sal` \n care a avut loc [i deschiderea

Liviu Ionescu

Bronz la campionatul Mondial de MMA

Stop to shop 65

lEc}ia dE kEmpo [i campioni profesioni[ti de MMA, printre care Jeff Monson [i Satoshi Ishii.

Performan]a se repet` [i la sportAccord World combat Games Dup` \ncheierea mondialelor de MMA, na]ionala de Kempo

n-a avut parte de odihn`, ci s-a mutat \n hotelul Park Inn Pulkovskaya \n acela[i ora[ St. Petersburg, pentru a participa la cea de-a doua edi]ie a SportAccord World Combat Games. Deschiderea oficial` a Jocurilor SportAccord a fost grandioas` [i, \n ciuda publicului destul de modest prezent \n sala

Octavian Budicď ą, Vadim Finkeltchein [i Amatto Zaharia

Lotul de Kempo felicitat de Don The Dragon Wilson

66 Stop to shop

Ice Palace, cei afla]i acolo s-au bucurat de un spectacol total, ca \n filmele de lupt` coregrafiate minu]ios de mae[tri.

Printre oficialii invita]i la acest supereveniment s-au num`rat din nou [i Amatto Zaharia, pre[edintele FR Kempo care, \mpreun` cu Octavian Budic`, consilier MTS, ace[tia fiind invita]i speciali la loja VIP ai pre[edintelui M-1 Global, Vadim Finkeltchein. La aceast` competi]ie nu se ajunge pe baz` de \nscriere, ci dup` turnee de calificare similare cu cele organizate de FIFA. Pentru a putea participa la SportAccord, na]ionala de Kempo a trebuit s` participe \n acest an la mai multe campionate [i turnee de calificare. |n urma acestora, patru sportivi [i-au c~[tigat biletele pentru Rusia pe probele Grappling [i Pankration,

lEc}ia dE kEmpo ace[tia fiind Luana Bodescu (Clubul Sportiv Chimia R~mnicu V~lcea), Liviu Ionescu (Clubul Lupii Alba[tri), Aurel P~rtea (Clubul Sportiv Amatto Budokan) [i Florea Sorin (Clubul Sportiv Dinamov[iti Fight). Din punct de vedere sportiv, organizatoarea competi]iilor de Pankration [i Grappling \n cadrul Jocurilor SportAccord este FILA (Federa]ia Interna]ional` de Lupte Asociate), la care FR Kempo este membr` cu drepturi depline.

At~t Grappling-ul, c~t [i Pankration-ul au avut categorii complete, pe fiecare prob` [i categorie de greutate concur~nd 8 sportivi din 8 ]`ri diferite. Dac` la Grappling b`t`lia pentru medalii s-a dat \n special \ntre Rusia, Polonia, [i Suedia, la Pankration cele mai multe

medalii au fost ob]inute de sportivii din Rusia, Azerbaijan [i Ukraina.

Av~nd \n vedere nivelul extrem de ridicat al competi]iei, Rom~nia a reu[it o performan]` spectaculoas` prin ob]inerea unei medalii de bronz la Pankration prin Sorin Florea. Motivul pentru care spunem c` aceast` performan]` a fost una cu adev`rat extraordinar` este datorat de num`rul mare de meciuri pe care fiecare din lupt`torii de Kempo l-au disputat pentru a ob]ine un loc c~t mai sus \n clasamentul oficial, care arat` astfel: sorin Florea: medalie de bronz cu 3 meciuri c~[tigate din 4 meciuri disputate; Aurel P~rtea: locul 4 cu 2 meciuri c~[tigate din 4 meciuri disputate;

 



liviu ionescu: loc 5 cu o victorie din 3 meciuri disputate.

De ce at~tea eforturi pentru calificarea \n competi]ii interna]ionale, dac` sportivii nu se bucur` nici de faim`, nici de beneficii? Explica]ia pre[edintelui Federa]iei Rom~ne de Kempo este undeva \ntre patriotism [i strategie de imagine na]ional`. „Consider c` sportul nu poate exista f`r` sportivi [i antrenori, [i noi to]i ca na]iune trebuie s` fim uni]i al`turi de efortul lor. Trebuie s` fim uni]i pentru acela[i scop, promovarea imaginii Rom~niei la cel mai \nalt nivel, iar cu vorbe goale [i dezbinare nu poate exista performan]`, ci din contr`“, a declarat Amatto Zaharia la finalul competi]iei.

Felicia Chirv`[oiu

Stop to shop 67

magazin dE SuFlEt

Vlad Alecu

shoPPing Creativ }i originalitatea outFiturilor

68 Stop to shop

Vlad Alecu, la numai 24 de ani, se poate \ncadra la categoria arti[ti. Prima lui iubire a fost muzica. Dar cum talentul nu-i lipseste, Vlad a intrat [i pe drumul actoriei.

A absolvit dou` module la Ivana Chubbuck Mandragora Movies Acting Studio (n.r. Ivana Chubbuck - a avut elevi ca Brad Pitt, Charlize Theron, Halle Berry, Eva Mendes ) [i va ap`rea \ntr-un film \n care rolul principal \l de]ine Monica B창rl`deanu. Pe plan musical, a participat la Vocea Rom창niei, a colaborat cu arti[ti precum Connect-R, Gabi Huiban sau narcotic Sound - cu care a lucrat [i pentru ultima sa pies`.

Vlad, chiar \nainte de a debuta \n plan artistic, era genul fashion. Cu at창t mai mult acum. Stop To Shop l-a invitat s` ne vorbeasc` despre mod`, shopping [i stil.

magazin dE SuFlEt

Rela]ia mea cu moda este una foarte strâns`, de[i nu m` supun chiar tuturor tendin]elor.

V`zut, pl`cut, cump`rat “Rela]ia mea cu moda este una foarte strâns`, de[i nu m` supun chiar tuturor tendin]elor.

Consider c` sunt multe cazuri \n care «haina \l face pe om», \n sensul c` moda este o form` de exprimare [i arat` fie cine e[ti, fie mesajul pe care vrei s`-l transmi]i. |mi place stilul chic [i modern, în acela[i timp, combinat cu accesorii rock/vintage, dar [i ]inutele casual care sunt compuse cu bun gust. Nu-mi place ideea de a te îmbr`ca banal!

De ce? Când ]i se ofer` atâtea op]iuni, nu ai cum s` alegi s` fii doar înc` unul din mul]ime.

Shopping-ul este un moment pe care \l savurez din plin, o dat` la o lun` sau dou` când îmi îmbun`t`]esc garderoba fie cu

70 Stop to shop

Din fericire, majoritatea brand-urilor sunt acum [i în România, dar când c`l`toresc abia a[tept s` intru într-un Abercrombie & Fitch.

magazin dE SuFlEt haine, fie cu înc`l]`minte sau accesorii. O sesiune de shopping dureaz` nu foarte mult, pentru c` [tiu exact în ce magazine urmeaz` s` intru, \n func]ie de bugetul pe care îl am, iar odat` ce am intrat într-un magazin [tiu de la prima vedere dac` un articol îmi place sau nu. Foarte rar mi se întampl` s` probez multe articole [i s` fiu nehot`rât. La fel se întâmpl` [i când am de cump`rat un cadou. Am intrat în magazin, am v`zut articolul, mi-a pl`cut, l-am cump`rat.

De aproape fiecare dat` c~nd merg în vacan]`, fac [i shopping. Mi se pare c` nu se nume[te vacan]` dac` nu te întorci cu ceva haine noi :). Din

fericire, majoritatea brand-urilor sunt acum [i în România, dar când c`l`toresc abia a[tept s` intru într-un Abercrombie & Fitch.

Brand-urile mele preferate r`mân Diesel [i Energie, îns` \mi place foarte mult [i Desigual. Nu am un designer preferat, dar pot spune c` Gucci face cele mai frumoase costume b`rb`te[ti.

Propriul stilist }inutele de scen` mi le compun mereu singur. Evident, trebuie s` fie remarcabile, dar de fiecare dat` reprezint` starea pe care o am [i pe care vreau s` o transmit [i publicului. Oricum, îmi place s` cred c` alegerile

mele sunt îndrazne]e [i incant` ochii spectatorilor.

Pot spune c` am un stil personal destul de dezvoltat în ceea ce prive[te maniera în care îmi compun ]inutele. În func]ie de cum m` simt într-o zi, dac` simt s` fiu mai elegant aleg o c`ma[` simpl` cu un sacou în carouri, sau dac` m` simt plin de energie aleg tricou cu capse [i ghete cu ]inte, \ns` cel mai bine m` simt în outfitul de care sunt mul]umit când m` uit în oglind`. Dac` mi se pare c` e o ]inut` reu[it` [i m` avantajeaz` ca [i conforma]ie, atunci devin încrez`tor [i pozitiv, iar asta se vede.”

Roxana Bichi[

Dac` mi se pare c` e o ]inut` reu[it` [i m` avantajeaz` ca [i conforma]i e, atunci devin încrez`tor [i pozitiv, iar asta se vede.

Stop to shop 71

Story oF...

Lucille Ball [i Desi Arnaz Când a v`zut-o a fost impresionat de frumuse]ea ei extraordinar` [i i-a spus pianistului: “Omule, asta, da!, femeie!”

Acesta i-a replicat: “Ai \ntâlnit-o azi.”

Desi era contrariat [i se jura c` nu a v`zut-o \n via]a lui.

“Aia este Lucille Ball”, i-a r`spuns pianistul. Desi era realmente [ocat. nu \i venea s` cread`!

72 Stop to shop

Lucille [i Desi sunt cel mai iubit cuplu al Americii. Au fost c`s`tori]i at~t pe ecran, c~t [i \n afara lui, r`m~n~nd \n istoria Hollywood-ului.

Lucille Ball s-a n`scut la New York. Visul s`u legat de Hollywood a f`cut-o s` plece spre Vest, iar dup` apari]ia \n Roman Scandals (1933) a transformat cetatea filmului \n re[edin]a sa permanent`, astfel \nc~t s` \[i ating` visul unei cariere \n actorie. A ap`rut \n multe filme de categoria B, dar [i \ntr-unul al Marx Brothers (Room Service, 1938).

Dance, Girl, Dance Maureen O’Hara a cunoscuto pe Lucille Ball pe platourile filmului Dance, Girl, Dance. S-au cunoscut la repeti]iile coregrafiei

[i asta pentru c` \n film exista o confruntare \ntre cele dou`. S-au \mprietenit [i la un moment dat, \ntr-una dintre discu]iile lor din backstage, Lucille se pl~ngea despre viitorul ei film, Too Many Girls. Ea era \ngrijorat` de noul actor \n rol principal, din cauz` c` era prea t~n`r [i nu fusese distribuit niciodat` \ntr-o produc]ie cinamatografic`. T~n`rul despre care vorbea era Desi Arnaz.

Iar dac` Lucille nu-l \ntalnise niciodat`, situa]ia era diferit` \n cazul lui Maureen. Ea \l v`zuse la New York cu c~teva luni \naintea discu]iei dintre ele. I-a spus colegei sale de platou c` Desi este minunat. Iar m~i tarziu, O’Hara avea s` povesteasc` c` atunci c~nd Lucille l-a cunoscut pe Desi a strigat “O, Dum-

Story oF... nezeule!” [i c` \n opinia ei a fost dragoste la prima vedere. Continu~nd \n a-i prezenta viitorul partener de film, O’Hara i-a men]ionat: “am auzit c` este un adev`rat cuceritor”. Ea i-a r`spuns instant: “{i ai \n fa]a ta urm`toarea lui victim`”.

Mai t~rziu, Lucy avea s` \l vad` pe Desi, dar nu s` \l [i cunoasc` personal. Desi, n`scut \n Santiago, Cuba, crescut ca un copil r`sf`]at al unei familii foarte bogat`, era un b`rbat atractiv, [armant, talentat. Lucy \[i aminte[te c` atunci c~nd l-a v`zut nu [i-a putut lua ochii de la el. "Iar Desi a deschis gura [i a \nceput s` vorbeasc` \n stilul s`u caracteristic, \ntr-o englez` stricat`, iar eu am izbucnit \n r~s. Acum e mai greu s` m` faci s` r~d. Observ, z~mbesc, dar c~nd sunt cu adev`rat amuzat` m` po]i auzi de la o distan]` considerabil`. Uite cum aveam eu \n fa]a ochilor un b`rbat frumos de muream, care era extrem de amuzant. Ce combina]ie!”

Dezam`git` c` nu i-a fost prezentat, ea s-a \ntors la Hollywood, continu~nd film`rile la Dance, Girl, Dance (avea rolul principal). Dup` c~teva luni, a venit ziua Z. Ziua \n care s-au cunoscut. {i povestea pare chiar ca \n filme. Se turnase scena \n care personajele interpretate de Lucy [i Maureen se b`teau. Dup` filmare, Lucy dorind s` \l salute pe regizorul filmului Too Many Girls, s-a dus \n sala de \nt~lniri, care era plin` de membrii echipei de casting pentru acel film, printre care [i Desi Arnaz. Ea avea un

ochi v~n`t, o rochie [ifonat`, p`rul ciufulit. To]i din echip` se uitau la ea. Desi o decrie: "ar`ta ca o prostituat` de doi bani care fusese b`tut` crunt de pe[tele ei, cu p`rul tot peste fa]`, un ochi v~n`t, \mbr`cat` \ntr-o rochie ieftin`.”

Nici Desi nu era \n hainele sale, ci tot de la filmare. “Avea un machiaj slinos [i haine \nvechite, ca atare c` nu mi s-a p`rut cine [tie ce de capul lui”, \[i aminte[te [i ea mai t~rziu.

Dup` ce Lucy a p`r`sit sala de sedin]e, Desi l-a \ntrebat pe regizor: “Cine naiba e femeia aia?”

Regizorul, George Abbott, i-a r`spuns: "aia e fata care va juca rolul inocentei. Este Lucille Ball.

Desi, [ocat, i-a dat replica: “Aia e Lucille Ball [i ea trebuie s` fac`

pe ingenua? Cred c` \]i ba]i joc de mine! Cum s` joace ea o fat` inocent`?” Calm, Abbott i-a r`spuns: "Hei, stai un pic. Avea make-up pentru ceva la care lucreaz` acum.” Iar Desi o ]inea pe a lui: orice i-ar face cei de la machiaj nu au cum s` o fac` s` arate ca o inocent`.

C~teva ore mai t~rziu, Lucy s-a schimbat \n hainele de strad`, [i-a dat jos machiajul, [i-a str~ns p`rul \ntr-un coc feminin [i a revenit \n sala de \nt~lniri. Desi era \nc` acolo, repet~nd al`turi de pianistul lui.

C~nd a v`zut-o a fost impresionat de frumuse]ea ei extraordinar` [i i-a spus pianistului: “Omule, asta, da!, femeie!”

Acesta i-a replicat: “Ai \nt~lnit-o azi.” Desi era contrariat [i se jura c` nu a v`zut-o \n via]a lui. “Aia este Lucille Ball”, i-a r`spuns pianistul. Desi era realmente [ocat.

Nu \i venea s` cread`!

Lucy s-a \ndreptat spre el, i-a spus “Bun`”. |l [tia, c`ci \l v`zuse perform~nd \n muzicalul Too Many Girls. {i [i-au vorbit! “Ai vrea s` te \nv`] Rumba? }i-ar prinde bine pentru rolul t`u din film”. Ea a acceptat. El a dus-o la club. Au dansat. Au vorbit. Au povestit. Au stat \mpreun` ore \ntregi. A[a a \nceput totul.

i love lucy Ea admite c` \n 5 minute era \ndr`gostit` de el. Chiar dac` \nt~lnirea lor s-a finalizat inocent, prin a o duce acas` cu ma[ina, mul]umindu-i pentru seara de vis, am~ndoi erau \ndr`gosti]i nebune[te. La acel moment, cei doi 

Stop to shop 73

Story oF... aveau c~te o rela]ie. Nici c` le mai p`sa. Din acea sear`, aproape 20 de ani, Lucy [i Desi au dansat Rumba, au vorbit, au povestit [i au creat un imperiu.

C~nd s-au cunoscut Lucille avea 28 de ani iar Desi 23. Era anul 1940. “Am \nceput s` \i spun Lucy la scurt timp dup` ce ne-am cunoscut; nu \mi pl`cea numele de Lucille. {i iat` cum de show-ul nostru de televiziune a ajuns s` se numeasc` I Love Lucy, nu Lucille”, avea s` spun` m~i tarziu Desi Arnaz.

Iubirea lor nu putea trece neobservat`. Afi[au o chimie irezistibil`. “|]i puteai da seama de sc~ntei. S-a \nt~mplat at~t de repede, \nc~t to]i am crezut c` nu va dura”, spunea Eddie Bracken, costar \n film. “Ea vorbea \ntr-una despre Desi”, \[i amintea Maureen O’Hara. “I-am spus: m`rit`te cu el dac` \l iube[ti.” {i 6 luni mai t~rziu chiar a[a au f`cut. Au devenit oficial un cuplu care avea s` pun` bazele unui imperiu al divertismentului, s` aib` doi copii [i cel mai popular show de televiziune din toate timpurile. “Cum a luat na[tere I Love Lucy? Ne-am decis ca \n loc s` d`m ocazia avoca]ilor de divor] s` profite de pe urma gre[elilor noastre, s` o facem noi”, spunea Lucy.

Dar, \n realitatate, show-ul a luat na[tere din dorin]a lor de a petrece c~t mai mult timp \mpreun`. Pentru a demonstra c` acest sitcom va avea succes, mai \nt~i au creat Desilu Productions (prima companie independent` de produc]ii pentru televiziune) [i

74 Stop to shop

au investit 5.000 de dolari din fondurile proprii ca s` produc` episodul pilot. Pasul urm`tor a fost s` \l produc` pentru CBS, fiind proprii [efi.

P~n` \n prim`vara lui 1952, la mai pu]in un an de la debutul la CBS, I Love Lucy era show-ul TV num`rul 1, iar Lucille Ball [i Desi Arnaz cuplul favorit al ]`rii.

Scriitoarea de monden Hedda Hopper i-a poreclict: “Cuplul ideal al Hollywood-ului”, iar americanii

i-au v`zut mereu doar a[a cum se proiectau pe ecran: o so]ie nebun`, dar adorabil`, [i so]ul ei c~teodat` exasperant, dar mereu devotat.

Lucy chiar m`rturisea c` era speriat` de c~t de sus aduseser` Desilu Productions. Spunea c` nu se g~ndiser` niciodat` la un asemenea succes. Doriser` doar s` fie \mpreun` [i s` aib` doi copii. Iar serialul le-a dat aceast` [ans`.

Dar, odat` cu succesul a venit [i stresul. Desi ajunsese s` lucreze [i 14 ore pe zi, av~nd

frecvente r`bufniri [i un comportament abuziv. La un moment dat, \n certurile crunte dintre ei, Lucy i-a pus arma la t~mpl`. Lucrurile nu evoluau \n bine. Desi spunea: “Lucy [i cu mine ne iubim furios [i ne cert`m la fel”. |ns`, din punctul lui de vedere, c`s`toria era un lucru, iar monogamia cu totul altceva. Se pare c` adulterul era ceva normal \n familia Arnaz. At~t tat`l lui c~t [i bunicul avuseser` amante, iar Desi \nsu[i avea un gust aparte pentru prostituate. Dac` la \nceput Lucy i s-a p`rut a fi ceva nou, ceva care \i este suficient, odat` cu trecerea anilor apetitul s`u pentru femei s-a redeschis.

La toate acestea se ad`uga [i faptul c` Desi bea excesiv. Era violent c~nd se \mb`ta [i se certau.

Din cauza acestui viciu au fost la un pas de divor] \n 1944.

Din p`cate, dup` 19 ani, mariajului lor a luat sf~r[it. Publici[tii studioului \ncercau dispera]i s` ]in` informa]ia secret` m`car p~n` la finalul sezonului.

Dar c~nd adev`rul s-a aflat, fanii din \ntreaga Americ` au fost [oca]i.

Au divor]at \n 1960. Ea [i-a ref`cut via]a al`turi de Gary Morton; el s-a retras, i-a v~ndut fostei so]ii ac]iunile din Desilu [i s-a c`s`torit cu Edie Hirsch. Ea i-a purtat \n suflet o iubire permanent`, iar \nainte s` fie r`pus de cancer l-a vizitat. Desi, cu zece ani \nainte s` moar`, scria \n autobiografia sa: “Tot ce pot spune este c` am iubit-o foarte mult [i, \n stilul meu, o voi iubi mereu.”

Roxana Bichi[