! !' $ "# ! #
# &#
% %
& ' %& ( # %& % & % & ! # &)
$ % !&# %%
Editshop
La vie en rose M
Este momentul \n care ne permitem s` \i promitem corpului nostru o perioad` de repaos, de odihn` [i de satisfacere a tuturor nebuniilor pe care le po]i face \ntr-o vacan]`.
tot gndeam \n ultimele zile, plecnd de la faptul c \n aceast perioad mintea tuturor zboar ctre mult a[teptata vacan], care este reala motiva]ie aflat la baza lui “abia a[tept s \mi iau concediu!”. S fie oare oboseala cronic? Se prea poate. S fie ideea de a fi departe de activitatea cotidian? Da, cu siguran]! |ns, cred c adevratul argument este iubirea de sine! Mul]i dintre noi nu avem acea gen a narcisismului suficient de dezvoltat. Nici nu trebuie! Dar, odat ce sose[te vara, parc ceva ne apas butonul de “pauz”. |ncetm a ne mai gndi la job, la [coal ori la alte \ndatoriri zilnice, mintea setndu-se, cu precizia unui ceas elve]ian, doar pe noi \n[ine! Este momentul \n care ne permitem s \i promitem corpului nostru o perioad de repaos, de odihn [i de satisfacere a tuturor nebuniilor pe care le po]i face \ntr-o vacan]. Parc vara, \n acela[i dulce stil clasic al iubirii de sine, suntem mult mai aten]i cu noi: cum artm, cum ne \ngrijim, cum ne \mbrcm. Pe de o parte, m bucur s constat c mcar \n perioada asta ne apropiem de ceea ce ar trebui s fie o normalitate cotidian. Mi-ar plcea, \n schimb, s nu a[teptm doar aceste clipe pentru a ne rsf]a. Vacan]a este, pn la urm, o stare de spirit. Conteaz [i contribuie la euforia eliberrii [i faptul c nu mai mergem la munc ori la [coal. |ns, este chiar att de greu s ne setm mental pe ideea c a avea grij de noi \n[ine \n permanen] este un lucru mai mult dect esen]ial? Eu cred c nu! Pn la urm [i a citi o carte, a vedea un film, a-]i schimba look-ul, a merge la shopping, a rsfoi o revist, a te \ntlni cu prietenii sau a fugi \n week-end undeva pot s \]i dea exact starea de bine pe care o ai acum, cnd te gnde[ti la vacan]! A[adar, dragii mei, concediul poate fi \n orice clip! Totul depinde de cum privim lucrurile! Bon voyage!
Roxana Bichi Redactor {ef
2 Stop to shop
tEatru teatruL odeon v@ prezint@...
Iadul este amintirea
f`r` puterea de a mai putea schimba ceva
de Jonas Gardell un spectacol de Mariana C`m`r`[an [i alexandra penciuc
La MetropoLis…
Pagini din Craii de Curtea Veche
Distribu]ie: Diana Gheorghian, Oana {tef`nescu, Liana M`rgineanu, Nicoleta Lefter
dup` Mateiu Caragiale
Levantini, boemi, cavaleri “Scris pe masa din decaden]i ai sindrofiilor culinare bucure[tene [i nelipsi]i ai Casei restaurant, la tripou, Arnotenilor - ce se afl` astazi \n spatele actualei cl`diri a CECului, pigmentan]i cu acea esen]` \n sala de [edin]e a tare de parfum al nop]ilor pierdute, Pantazi, Pa[adia [i Gore judec`torului de Pirgu tr`iesc bucuria banchetelor platoniciene, f`c~nd apel la pace, culoare argot-ul at~t de pitoresc [i savuros m~nuit cu at~ta elegan]` de Mateiu Caragiale. verde...” Absentei[ti ai vie]ii publice [i vis`tori, dante[ti p~n` \n Mateiu Caragiale – m`duva oaselor, epicureni [i iconocla[ti, craii au voluptatea viciului, dar si noble]ea cavalernot` din “Craii” ilor medievali. Pentru rezerv`ri bilete: 021.210.51.08 / 0728.138.265.
4 Stop to shop
Piesa de teatru “Iadul este amintirea” \ncearc` s` arate tensiunile care pot ap`rea \n orice familie, alteritatea, boala [i suferin]a, \nsu[i chipul lui Dumnezeu [i al diavolului, impregnate \n subcon[tientul uman, pentru a scoate \n eviden]` nelini[tea interior` a personajelor. Captive \n ecua]ii umane bizare pentru ele \nsele, personajele reu[esc s` \[i transfere unele altora propriile angoase, av~nd sau nu puterea de a se elibera, reu[ind sau nu s` tr`iasc` ori s` se \ngroape \ntr-un iad at~t de personal al unui trecut greu de \nfruntat.
Pagin` realizat` de Elena Dumitru
Un magistral recital de teatru oferit de Alexandru Repan
Film
Premierele lunii iulie The Twilight Saga: Eclipse Regia: David Slade
Skrek pentru totdeauna Regia: Mike Mitchell Cu: Cameron Diaz, Eddie Murphy, Mike Myers Gen: Anima]ie, Aventuri, Comedie, Familie, Fantastic Premiera \n Rom~nia: 16.07.2010
Get him to the Greek Regia: Nicholas Stoller Cu: Jonah Hill, Russell Brand Gen: Comedie Premiera \n Rom~nia: 23.07.2010
Valhalla Rising
Cu: Kristen Stewart, Taylor Lautner, Robert Pattinson Gen: Fantastic, Horror, Romantic, Thriller, Dragoste Premiera \n Rom~nia: 02.07.2010
Predators Regia: Nimrod Antal Cu: Alice Braga, Adrien Brody Gen: Ac]iune, Aventuri, Horror, SF, Thriller Premiera \n Rom~nia: 09.07.2010
6 Stop to shop
Regia: Nicolas Winding Refn Cu: : Jamie Sives, Mads Mikkelsen Gen: Ac]iune, Aventuri Premiera \n Rom~nia: 16.07.2010
|nceputul Regia: Christopher Nolan Cu: Leonardo DiCaprio Gen: Ac]iune, SF, Thriller
Knight & Day Regia: James Mangold Cu: Tom Cruise, Cameron Diaz Gen: Ac]iune, Comedie Premiera \n Rom~nia: 23.07.2010
Premiera \n Rom~nia: 30.07.2010
CartE
Ma[enka de Vladimir Nabokov Detalii carte: Editura: Polirom Traducere: Adriana Liciu Pre]: 29, 95 lei
“Re\nvia treptat aceast` lume de dragul unei femei, c`reia nu \ndr`znea \nc` s`-i fac` loc acolo, p~n` ce nu avea s` fie gata cu totul. Dar chipul ei, prezen]a ei, umbra amintirii ei cereau ca, \n sf~r[it, s` o re\nvie [i pe ea – [i \nadins \i \ndep`rta chipul, fiindc` dorea s` se apropie de el treptat, pas cu pas, exact ca atunci, cu nou` ani \n urm`...“ citat din carte
Martin Amis
8 Stop to shop
Dac` trecutul ar fi fost doar o form` lejer` de a-]i aduce aminte de persoanele cu care, la un moment dat, ai p`[it spre culmi de fericire, prezentul nu ar mai fi fost at~t de lipsit de sens. Dac` lan]ul unor amintiri ar fi fost at~t de puternic, \nc~t s` nu descoas` orice za din acesta, atunci puterea omeneasc` de reprimare a sim]urilor ar fi fost de nest`vilit \n fa]a oric`ror \ncerc`ri de deshumare a sentimentelor demult apuse. Tragic sau nu, Ganin, personajul c`r]ii, se afl` \n fa]a unor provoc`ri umane at~t de sincer exprimate, \nc~t renun]` la destinul s`u, numai pentru a mai auzi odat` sunetul mi[c`rii unei rochii de l~n`, \nc`rcat` de promoroac`, \ntr-o Rusie m`cinat` de ar[i]a nemiloas` a r`zboiului.
„Din cauza dep`rt`rii Rusiei [i pentru c` nostalgia r`m~ne \ntreaga via]` o companie \nnebunitoare c`reia \nv`]`m s`-i suport`m extravagan]ele consternante \n public, nu m` simt deloc st~njenit s` m`rturisesc caracterul sentimental al leg`turii cu primul meu roman.” (Vladimir Nabokov) O iluzie at~t de minunat`, at~t de simpl` [i armonioas`, \nc~t \n]elegem c` oricare ar fi soarta noastr`, nu vom putea niciodat` s` trecem dincolo de prezentul \n care tr`im, numai dac` ne \ncheiem definitiv socotelile cu trecutul. Pagin` realizat` de Elena Dumitru
Sursa: Editura Polirom
„C`r]ile lui Vladimir Nabokov ocup` pe rafturile bibliotecii mele cam un metru [i jum`tate din spa]iu, singurul care \l \ntrece fiind Shakespeare... Pentru mine, Nabokov este cel mai important romancier al secolului XX.”
NEws – agENda luNii 2/07
Show-ul de la Bucure[ti face parte din turneul de promovare al celui mai recent album al s`u, "Aripi [i r`d`cini". Albumul "Ali e Radici" a fost lansat anul trecut pe 22 mai. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 160 [i 490 lei, \n func]ie de categorie. Stadionul Na]ional de Rugby “Arcul de Triumf”, Bucure[ti
ConCert the Mission
10/07 ConCert eros raMazzotti
Trupa “The Mission” continu` seria de concerte organizate cu ocazia celei de-a 10-a anivers`ri [i, \n data de 2 iulie 2010, \i invit` pe to]i cei pasiona]i de stilul house la Arenele Romane, unde vor fi prezen]i Simian Mobile Disco, Tiga, Dubfire, Moderat [i Cosmin TRG. Pre]ul unui bilet este 40 lei, \n avans, [i de 60 lei, la intrare.
Iu lie
ConCert Faithless |n perioada 16 – 18 iulie 2010, pe Stadionul “Iolanda Bala[”, din Bucure[ti, se va desf`[ura prima edi]ie a Ciuc Summer Fest. Un nou Festival marca B’EFEST, organizat de c`tre Emagic. |n seara deschiderii Festivalului, celebra trup` Faithless va urca pe scen`, iar trupele rom~ne[ti {uie Pararude, Sensor [i Discoballs vor men]ine atmosfera p~n` c~nd trupa \[i va face intrarea. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 90 [i 220, \n func]ie de categorie.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
17/07 ConCert Pink Martini N`scut` \n Portland, Oregon, \n anul 1994, la ini]iativa lui Thomas Lauderdale, “Pink Martini” abordeaz` \n fiecare compozi]ie un melanj eclectic de ritmuri latino, lounge, clasic sau jazz. Muzica lor a fost catalogat`, nu de pu]ine ori, de c`tre critici, drept “muzic` vintage”. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 90 [i 220 lei.
10 Stop to shop
16/07
18/07
ConCert Gary Moore Printre cele mai spectaculoase concerte pe care le g`zduie[te capitala Rom~niei \n 2010, se num`r` [i cel sus]inut de muzicianul britanic Gary ri[ti din istoria Moore, unul dintre cei mai elogia]i chita ul Ciuc Summer cadr \n rockului. Spectacolul va avea loc l „Iolanda ionu Stad Fest din 16-18 iulie, organizat pe 220 lei, \n [i 90 \ntre Bala[". Pre]ul unui bilet variaz` func]ie de categorie.
iNFoshop v+ aduCE {tirilE mai aproapE
NEws – agENda luNii
20/07 ConCert the Cranberries Dolores O'Riordan (voce), Noel Hogan (chitar`), Mike Hogan (bas) [i Fergal Lawler (tobe) au c~ntat \mpreun` din nou, dup` [ase ani de absen]`, la \nceputul anului 2009, lucru care i-a f`cut s` \n]eleag` c~t de mult [i-au lipsit unii altora. Au revenit \n formula de grup pentru un turneu \n Europa [i Statele Unite ale Americii. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 120 [i 190 lei, \n func]ie de categorie. Stadionul Na]ional de Rugby “Arcul de Triumf”, Bucure[ti
|n aceast` lun`, rom~nii care \[i vor petrece concediul pe Litoral, vor avea parte de un concert incediar, \n compania unei celebre voci de muzic` pop. C~nt`re]ul britanic, Mika, va veni pe plaja H2O din Mamaia, pe data de 24 iulie, [i va sus]ine primul s`u concert \n Rom~nia. Recitalul face parte din cea de-a cincea edi]ie a Festivalului Orange Prepay Party-eveniment, care a adus-o anul trecut, \n aceea[i loca]ie, [i pe c~nt`rea]a britanic` Duffy. Intrarea la eveniment este liber`.
24/07
ConCert Mika
30/07 ConCert MiChael bolton
|n „Concertul Verii” de pe litoralul rom~nesc, Michael Bolton vine \n Romania s` promoveze ultimul s`u album, „One World One Love”. Concertul poart` numele ultimului s`u hit, “Murder My Heart”, melodie compus` de Bolton \mpreun` cu Stefani Joanne, Angelina Germanotta (Lady Gaga). Loca]ia evenimentului va da un plus de spectaculozitate, concertul urm~nd s` aib` loc pe platoul din zona Por]ii 1 a Portului Constan]a. Biletele au pre]uri cuprinse \ntre 60 [i 200 de lei.
16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31
Sedenta rismul du neaz grav snta]ii!
30/07 Unul dintre cei mai renumi]i [i talenta]i arti[ti de pe continentul african [i, totodat`, una dintre cele mai exotice prezen]e de pe scena muzical` interna]ional`, va sus]ine vara aceasta, pentru prima dat`, un concert \n Rom~nia. Spectacolul este inclus \n seria evenimentelor World Music Masters. Youssou N’Dour s-a afirmat la nivel mondial printr-o manier` de interpretare aparte, concretizat` \ntr-un stil muzical complet nou, care a fascinat arti[ti [i fani deopotriv`, transform~ndu-l \ntr-una dintre figurile emblematice ale istoriei muzicale interna]ionale. Dup` ce a lansat nu mai pu]in de 26 de materiale discografice, 9 compila]ii [i a sus]inut timp de 3 decenii turnee \n toat` lumea, Youssou N’Dour sus]ine un incredibil show [i la noi \n ]ar`. Pre]ul biletelor variaz` \ntre 90 [i 160 de lei, \n func]ie de categorie. (Arenele Romane, Bucure[ti)
iNFoshop v+ aduCE {tirilE mai aproapE
Rubric` realizat` de Elena Dumitru
ConCert youssou n’Dour
Stop to shop 11
CE Citim? “O iubire mare e mai cur~nd un proces de autosugestie. De cele mai multe ori te obi[nuie[ti greu, ca apoi s` nu mai po]i tr`i f`r`. La \nceput iube[ti din mil`, din \ndatorire, din duio[ie [i pentru c` [tii c` asta o face fericit`.” Camil Petrescu
Fericirea. Jurnalul unei pasiuni de Denis Robert Editura Trei
Un roman erotic despre supunere [i domina]ie, un fel de «Povestea lui O» plasat` \n secolul 21.
Vie]ile secrete ale \ndr`gosti]ilor de Simon Van Booy Editura Humanitas
“Van Booy demonstreaz` o capacitate neobi[nuit` de a crea st`ri [i emo]ii intense \n pasaje pline de poezie.” Booklist “Abandoneaz`-]i familia, copiii [i prietenii; d`-]i demisia [i renun]` la alte angajamente, las` s` ]i se ard` m~ncarea \n cuptor... [i cufund`-te \n lectura acestei c`r]i. Via]a adev`rat` pare fals` c~nd \l cite[ti pe Simon Van Booy.” Martin Page 12 Stop to shop
singular, feminin de Sveva Casati Modignani Editura Nemira
Martina este personajul \n jurul c`reia graviteaz` \ntreaga poveste - o figur` "singular`", care-[i \nsu[e[te responsabil voca]ia arhetipal` a femeii: aceea de a genera via]`. O voca]ie pe care o duce chiar dincolo de limitele feminismului plenar, spre \mplinirea absolut` a feminit`]ii: va aduce pe lume trei fiice cu trei b`rba]i diferi]i, f`r` \ns` a se c`s`tori cu niciunul. Pagin` realizat` de Elena Dumitru
iNtErviu
reaz~ {ncrederea se P~st
Ea, un make-up artist de renume, o fire cald, un om cu valori solide [i sim]ul umorului. El, un talent \n arta coafurii, un perfec]ionist [i un idealist. |mpreun aduc frumuse]ea fizic unul prin universul machiajului, cellalt prin rafinamentul stilizrii prului. Mirela [i Laurent, un “dream team”.
i [ n a C s e V a l e r i M , e T T e r u o T Laurent ` l a t o t e t a t i c i l p m o oc
14 Stop to shop
iNtErviu
u }inute: C`t`lin Botezat ke-up: Mirela Vescan / Ma / rette Tou t ren Lau / Coafura: Foto: Gabriel Hennessey avut [ansa s` lucrez pentru “La }ig`nci”, \n regia lui Profesoara era Livia Mirela, ai Alexander Hausvater. Am stat Boc`nescu? muncit mult pentru ceea ce M.V.: Da, Teodorovna. P~n` \ntr-o s`li]` aproape o lun`, sine[ti azi [i nu ]i-a fost tocmai la urm` am fost doar eu, singurul gur`, [i am f`cut vreo 20 de peu[or. Cum a \nceput totul? Mirela Vescan: Ideea mi-a elev, cu doi profesori. {i \nv`]am ruci pentru “La }ig`nci”. Parc` am venit \n momentul \n care am de la ei, de diminea]` p~n` sea- fost \n trans` \n acea perioad`. v`zut \n ziar un anun] despre o ra, \nv`]am, despre perucherie, Am fost trimis` la Combinatul de [coal` de machiaj. M-a fascinat. butaforie [i tot ce \nseamn` fibre [i fire sintetice [i am achizi]ionat fire pe care eu le-am Eu m` preg`team pentru medi- machiaj. cin`. Am dat la medicin`, am A fost o [ans` totu[i. picat cu brio. Nu mi-am dorit s` M.V.: Prietenii spun c` a fost fiu medic, dar nu am avut curajul s` spun familiei. {i, \n momentul viziune, eu vin dintr-o familie cu \n care am v`zut anun]ul `la, am mul]i profesori [i ingineri, to]i perzis: “Da, asta vreau!”. M-am forman]i, [i am ales machiajul. \nscris la [coal` cu mari sacrificii. Practic, nici nu se [tia exact ce \nseamn` a fi machior [i mi s-a folosit, eu am centrat, eu am dat adus des la cuno[tin]` despre cu capul. Remunera]ia a fost acest fapt [i despre lipsa mea de infim`. Ast`zi nu cred c` a[ perspectiv`. Mult` vreme m-am repeta etapa aceasta, dar mi-a sim]it ca un epigon. Am licen]` \n prins bine pentru experien]`... Comunicare [i Rela]ii Publice [i Dup` ce s-a \ncheiat stagiunea, profesez foarte bine, dar [i asta dup` o s`pt`m~n`, am intrat, Se pl`tea? M.V.: Da, a fost o [coal` este de ne\n]eles, terminologia prin concurs, machior la SotiTv. pl`tit`. M` \nscrisesem din start fiind prea recent`. Ai plecat la Soti? la cursuri de machiaj profesional M.V.: {i eu [i so]ul meu, Rolf, |n ‘92-‘93 ai ajuns la Odeon. teatru- film- tv, sus]inute de o proM.V.: Da, cu doamna Livia. am stat p~n` aproape s-au stins fesoar` din Basarabia, care lucrase cu Nikita Mihalkov la Amos Ea- make-up artist titular, eu -asis- luminile la SotiTv. Am \nv`]at to]i Film [i la Bal[oi [i de un profesor tent. Am v`zut cum lucreaz` foarte mult la Soti, despre echip`, rom~n, care lucrase mult \n teatru Mihai M`nu]iu [i Alexander Haus- solu]ii rapide, punctualitate [i provater, au fost piese frumoase. Am fesionalism. A fost ca un fel de [i la Buftea, Mihai Ionescu.
“Oare ce \nseamn` Coty?”
“Am fost un mercenar.”
Stop to shop 15
iNtErviu de an, timp \n care a trebuit s` dovedesc diferite abilit`]i. Am avut odat` nevoie de o caset` video cu machiaje before&after. Colegii din televiziune m-au ajutat din tot sufletul [i s-au organizat, pentru ca eu s` am imaginile. Colege, prezentatoare, care nu ar fi acceptat niciodat` s` apar` f`r` machiaj, s-au dus \n studio nefardate [i s-au l`sat filmate a[a, pentru mine.
facultate, un \nceput; ne-am adaptat, am experimentat [i am fost un colectiv unit; ast`zi suntem \nc` prieteni, pentru c` avem ce ne aminti, cu pl`cere. Un prieten, regizor, m-a sf`tuit s` nu m` dep`rtez de televiziune [i uite cum am ajuns la o prob` de machiaj pentru Tele7ABC. Ini]ial, mi s-a spus c` va urma o perioad` de prob`, o lun` sau dou`, [i poate dup` aceea, dac` eu corespund, voi fi angajat` oficial. Mi s-a spus acest lucru \nainte de startul probei practice. Dup` 20 de minute, mi s-a spus: “Te duci acas` [i vii tu frumos cu actele!”. Am lucrat la Tele7 p~n` la finalul lui 1997 [i a fost supeb. Ne-am distrat mult [i aveam sentimentul c` merg cu drag la [coal`, nu la servici. M-am desprins foarte greu de lumea televiziunii. Am, \ns`, norocul de a nu m` fi desprins total. Cum ai plecat de la Tele7? M.V.: |ntr-o zi, m-a sunat Corina B~rl`deanu. “Buna Mirela, sunt Corina, PR Coty Cosmetics Romania!”. {tiam c` exist` Coty
16 Stop to shop
\n Rom~nia, dar nu [tiam ce reprezint` exact. Cl`direa \n care lucram era \n Pia]a Victoriei [i uneori, diminea]a, liftul era defect sau foarte aglomarat, iar noi, ca s` nu \nt~rziem la emisie, aveam un plan B - mergeam cu alt lift, din laterala cl`dirii [i…treceam pe la Coty. Era o aventur`. Ajungeam [i pe bloc. De multe ori, m-am \ntrebat la 5 jumate dimine]a: “oare ce face aceast` firm`, Coty?”. “E[ti Corina de la Coty, [i?”. Ea mi-a explicat calm, c` se afla \n identificarea unui posibil make-up artist pentru un brand grozav de cosmetice decorative. Corina avea deja o list` cu 15 nume [i urma selec]ia.
Când e vorba de stil, pu]in \nseamn` foarte mult. A[adar, revenim iar la concursurile din via]a ta? M.V.: Da. A fost un concurs care a ]inut mai mult de jum`tate
|ncrederea se câ[tig` foarte greu [i se p`streaz` [i mai greu. Astfel a \nceput drumul t`u la Coty… M.V.: M-am mutat dintr-o organiza]ie de audio-vizual, unde era mult spirit liber, \ntr-o companie multina]ional`, una dintre cele mai prestigioase din lume, cel mai mare distribuitor de parfumuri de lux, cu o istorie incredibil`. Ini]ial, am avut senza]ia c` am nimerit \ntr-un mediu rigid, \ns` era doar diferit [i a ajuns s`mi plac` enorm. Directorul mi-a spus: “Felicit`ri, ai reu[it s` fii selectat` \n echipa noastr`! Nu [tiu ce ai s` faci, dar o s` vezi tu!”. {i, cu asta m-a l`sat cu privirea la punct fix. Am \nv`]at mult de la Corina [i \mpreun` am f`cut echip` foarte bun`. Spuneai c` ai fost, pe atunci, un machior mercenar.
iNtErviu M.V.: |n primii ani ‘90 da, a[a este. Nu [tiam exact ce urmeaz` s` fac \n perioada imediat urm`toare. Lucrasem doar cu Ruxandra Lungu, aveam colaborarea \n teatru [i, foarte rar, c~te o [edin]` foto. Prima prezentare de mod` a fost \n decembrie 1992. Prima revist` glossy a ap`rut \n 1996. Dac` mi-ar fi spus cineva c` \n 11 ani eu o s` iau 10 premii \n machiaj, m-a[ fi amuzat foarte tare, nu aveam cuno[tin]` despre existen]a unui alt machior, am avut o dezvoltare solitar`, p~n` \ntr-o zi. Dar nu erau provoc`ri? M.V.: |n teatru am lucrat ca asistent al profesoarei mele, deci eram un fel de martor la ceea ce se petrecea [i o m~n` de ajutor atunci c~nd era nevoie. De exemplu, f`ceam un mulaj de cap de lup, dar nu eu, \l ajustam pentru Marius St`nescu. Provoc`rile existau pentru Doina Levin]a [i pentru profesoara mea; eu nu f`ceam dec~t s` asist, c` de-aia eram asistent... |ns` experien]a asta a contat foarte mult [i m-a ajutat enorm, \n timp, \mi dau seama. Experien]a din teatru nu se compar` cu o [edin]` foto [i
practic fiecare job pe care l-am avut a fost o provocare. |]i permiteai, \n aceste condi]ii, s` te aprovizionezi cu cele necesare machiajului? M.V.: |ntotdeauna am investit mult \n farduri. Machiajul este solicitant [i costisitor. Am avut mare noroc cu o prieten` care lucra la fabrica de produse cosmetice Miraj [i ea era pasionat`, [i-mi prepara diferite farduri, pe care eu i le ceream, gen un fond de ten colorat atipic (negru, roz) sau un fard auriu cu paiete; [i ea \mi f`cea. Fardurile corectoare le preparam singur`, \nv`]asem chimie, a[a c` \mi cump`ram ingrediente pe care le mixam [i Teo Trandafir, care avea cel mai sensibil ten, nu a avut nicio problem`.
Mi-am p`strat starea de elev [i etica profesional`. Care crezi c` sunt lucrurile care te definesc [i te-au ajutat s` ajungi cine e[ti azi? M.V.: Am recunoscut \ntotdeauna c` trebuie s` \nv`] [i s` nu m` opresc niciodat`. Mi-a pl`cut cum a spus Radu Beligan, la 92 de ani, c` “[i-a p`strat starea de elev”. S` \nve]i s` nu \nt~rzii niciodat`, iar dac` se \nt~mpl` totu[i, s` nu fie din vina ta. Procentual vorbind, la 1000 de [edinte foto, doar la cinci am \nt~rziat.
Mai g`se[ti sinceritate \n lumea \n care te \nv~r]i? M.V.: Important este c`, dac` \ntr-un studio se adun` modele, stili[ti, fotografi, make-up arti[ti [i ei vor trebui s` lucreze \mpreun` pentru un scop comun, ei construiesc ceva frumos. Atunci trebuie s` fie profesioni[ti, nu neap`rat sinceri. Problemele personale nu au puncte de tangen]` cu etica profesional`. Un model nu are nici o vin` c` tu ai o zi proast` [i, ooops, bagi un creion \n ochi. Am renun]at la un asistent foarte bun, pentru c` a dovedit c` nu are etic`. |ncrederea se c~[tig` foarte greu [i se p`streaz` [i mai greu. Cu Laurent pari foarte compatibil` profesional. M.V.: Cred c` Laurent, fiind b`iat, s-a apropiat de mine [i invers. Suntem compatibili, dar asta a venit greu, \n sensul c` nu a venit \n Rom~nia [i a dat de mine [i, de atunci, suntem echip`. S-a \nt~mplat s` ne nimerim la un shooting [i, ]in minte [i acum, eram pe c~mp, la Br`ne[ti, pentru un pictorial.
Lui Laurent i-am s`rit \n ochi, la propriu. Manechina le[inase, era cald, iar lui Laurent \i intrase o g~z` \n ochi [i era foarte agitat. M-am apropiat de el [i i-am tras de gene, la propriu, iar \n secunda doi Laurent z~mbea lini[tit. A fost un
Stop to shop 17
iNtErviu moment de declic, \i c~[tigasem \ncrederea [i mi-a spus c` \i place ce machiaj am f`cut. {i acum are \nr`mat` o fotografie din pictorialul `la. C` atunci c~nd vine vorba de stil [i pu]in \nseamn` foarte mult... A[a i-ai s`rit \n ochi? M.V.: Da. La propriu. Ne-am \mprietenit \n timp, am lucrat foarte mult \mpreun`, mai ales c~nd a intrat [i el \n echipa lui C`t`lin Botezatu. Laurent a[tepta s` vad` ce machiaj am de g~nd s` fac, \mi studia schi]ele [i venea \n completare cu o coafur` nebuneasc`. C`t`lin are acest curaj de a-[i asuma show-ul hot [i de a accepta din partea noastr` orice nebunie. Cred c` asta e cheia. Libertatea. Aceast` libertate pe care tu, Laurent, o iube[ti at~t de mult. {i mai iube[ti ceva: prietenia. Laurent Tourette: Da, \mi ofer u[or prietenia. |n Romania am \nt~lnit foarte mul]i prieteni adev`ra]i. Aici, \n mod paradoxal,
oamenii au mai mult timp pentru prietenie dec~t \n Fran]a. Mirela Vescan mi-a devenit prieten` \ncetul cu \ncetul. L-am \nt~lnit apoi pe C`t`lin cu care am legat imediat o prietenie str~ns`. C~nd am ajuns \n Rom~nia, dac` nu a[ fi \nt~lnit imediat oameni cu care s` m` \mprietenesc, mi-ar fi fost imposibil s` m` instalez \ntr-o ]ar` care nu e a mea.
Voi românii ave]i ceva \n plus, o prietenie mai sincer`. Ai g`sit \n Rom~nia o c`ldur` care \]i lipsea \n Fran]a? L.T.: Nu este la fel ca \n Fran]a. Voi romanii ave]i o prietenie mult mai sincer`, este ceva \n plus. Nu [tiu s` explic, dar a[a este: \n plus. |n urm` cu [ase ani, c~nd ai ajuns \n Rom~nia pentru prima oar`, te-ai g~ndit c` vei r`m~ne at~t?
L.T.: Am venit prima oar` pentru cinci zile, cu ocazia deschiderii L’Oreal Professional \n Rom~nia. Ulterior, lucrurile s-au \nl`n]uit \ncetul cu \ncetul [i, \ntr-o zi, cei de la L’Oreal m-au \ntrebat dac` nu vreau s` deschid un salon aici. Am zis: “De ce nu?”.
“Ah, ce ]ar` e asta?” România era bizar`. Cum ai g`sit Rom~nia la \nceput? L.T.: Bizar`. Am venit aici de la Moscova [i asta pentru c` nu era nici un hair-stilist care s` fi vrut s` vin`. Am aterizat noaptea [i la aeroport nu era nimeni. Am luat o ma[in` p~n` la Crown Plaza [i acolo nu m` a[tepta cineva. I-am spus fetii cu care eram: “Ah, ce ]ar` e asta?”. A doua zi de diminea]` am fost s` vedem Casa Poporului. Impresionant! {tiai ceva despre Rom~nia? L.T.: Ah, da! {tiam totul despre Rom~nia. Cunosc foarte bine istoria Rom~niei, to]i regii, unificatorii. Despre Rom~nia din timpul r`zboiului, cu cine s-a aliat, de ce a plecat regele, de ce a preluat puterea Ceau[escu. Putem s` spunem c` istoria ar fi putut fi a doua ta meserie? L.T.: Da. Eu am f`cut studii de istorie [i, \n mod normal, ar fi trebuit s` profesez. Am ales \n schimb coafura, de[i familia mea
18 Stop to shop
iNtErviu E fericit` pentru c`, spune ea, acum este liber` [i poate s` fac` orice.
nu [i-ar fi dorit chiar acest lucru pentru mine. Mama are un salon de coafura la Bordeaux [i, \mi amintesc cum, de fiecare dat`, c~nd terminam orele de [coal`, m` duceam la salon.
Trebuia s` fiu profesor de istorie. M-am dus la [coala de coafur` pe ascuns. C~nd vorbe[ti de Bordeaux te n`p`desc nostalgiile? L.T.: Bordeaux este un ora[ superb, situat cumva \ntre munte [i mare. De fapt, \n apropierea ora[ului, \nspre plaj`, la bunicii mei mi-am petrecut copil`ria. |mi amintesc cu pl`cere, ca [i o anecdot` din copil`ria mea, c` aici mi-am f`cut o prieten`, o feti]` c`reia i-am t`iat odat` p`rul foarte scurt. Mama ei, afl~nd, a venit la bunic`-mea \n ]ipete. Bunica i-a spus: “lini[te[te-te, p`rul cre[te!”. Am glumit atunci pe aceast` tem`. Bunica mea este o femeie modern` [i simpatic` [i iube[te libertatea. Are 90 de ani [i de doi ani e v`duv`.
Tot aici tr`iai sentimentul libert`]ii absolute al`turi de Philip, fratele t`u. L.T.: Da. Bunicii aveau o cas` pe malul unui lac s`rat, care d`dea \n mare. Ie[eam \mpreun` cu Philip, cu b`rcile. O libertate total`! Eram pescari, pira]i \n mijlocul lacului, \n b`rci. O complicitate total`. Chiar dac` ast`zi este c`s`torit, are familie, \ntre noi exist` \nc` aceea[i complicitate. Cum ai decis s` devii hairstyle-ist \n condi]iile \n care familia ta nu era de acord? L.T.: Dup` ce mi-am termiant studiile, m` amuzam \ntotdeauna f`c~nd mici trucuri, chiar dac` mama nu punea foarte mare accent pe asta. Practic, m-am dus la [coala de coafur` f`r` s`-i spun, pe ascuns. Mi-am luat diploma, reu[ind s` fiu admis din primul an [i, ulterior, am mai continuat \nc` doi ani, pentru specializare.
La Paris nu ai cum s` devii star, ci doar cunoscut. E altceva. E[ti un coleric nativ. Dac` nu sim]i c` iei totul de la via]`, te declari ne\mplinit. L.T.: Nu sunt niciodat` satis-
f`cut. E normal. Am un salon care merge foarte bine la Bordeaux, am devenit starul coafurii acolo, dar nu eram satisf`cut. Am fost apoi printre creatorii de coafur` de la Paris, am devenit cunoscut. La Paris nu ai cum s` devii star, ci doar cunoscut. E altceva. {i nu am fost satisfacut. Am venit \n Rom~nia, am deschis salonul, dar nu eram satisfacut. Am \nceput s` deschid francize [i miam spus: “Bine, bine, dar putem s` facem [i alte lucruri!”. De[i iubesc coafura, mereu am crezut c` nu voi sf~r[i f`c~nd asta. Nu? L.T.: Unul din visurile mele ar fi s` deschid o cas` pentru ajutor, a[a cum am f`cut pentru “Funda]ia Principesa Margareta a Rom~niei”, unde am ajutat, \mpreun` cu L’Oreal. Nu suport copiii care cer[esc la portiera ma[inii, b`tr~nii care cer bani. Cred c` se pot face multe lucruri pentru ei. M` \ngrozesc oamenii care au ma[ini mari [i cred c` \[i permit totul vis-à-vis de ceilal]i. Asta chiar nu trebuie s` se \nt~mple a[a. La ce visezi? L.T.: La o lume mai bun`, normal. Vorbesc \n numele Rom~niei acum. Este o ]ar` care merit` s` aib` str`zi, infrastructur`, s` aib` un guvern [i oameni care s` fac` lucruri inteligente. Este o ]ar` care merit` toate acestea. Cred c` o s` se \nt~mple asta. Dar nu ar trebui s` face]i a[a cum fac rom~nii. Nu trebuie s` fi]i fatali[ti. (R.D.)
Stop to shop 19
FashioN - EvENimENt
surpriz` de esen\` tare
adina Buzatu, cunoscuta stilist`, a lansat, la \nceput de var`, primul parfum b`rb`tesc românesc, Trends by adina Buzatu. |ntr-un cadru festiv elegant, evenimentul a fost o dubl celebrare: Gala Premiilor de excelen] VIP, organizat cu ocazia celor 100 de numere ale publica]iei, [i lansarea parfumului. Gzduit de Palatul Ghika, evenimentul a fost unul cu mult stil, de o \nalt clas [i plin de surprize. De la invita]ii de seam, pn la prezentarea semnat de Adina Buzatu, totul a fcut din lansare un eveniment asemeni parfumului: o surpriz de esen] tare. Roxana Bichi[
20 Stop to shop
Personalit`]i din lumea filmului, a teatrului, muzical`, cultural`, vedete de televiziune, cunoscu]i designeri [i mul]i reprezentan]i mass-media, to]i au fost martori ai evenimentului.
Dar, cum a \nceput totul? S` d`m timpul \napoi cu c~teva luni, pentru a afla cum i-a venit Adinei aceast` idee. “|mi doream foarte tare s` ofer clien]ilor mei mai mult dec~t o \mbun`t`]ire pe partea vizual` a ]inutei lor. |ntruc~t [i mirosul face parte din ]inut`, am dorit ceva nou [i pe partea olfactiv`. {tiam c` va fi foarte greu, c` ceea ce \mi doresc este dificil de ob]inut. Invita]ia celor de la D&P a venit exact pe acest fond. Am considerat c` este o oportunitate bun`, cunosc~nd
FashioN - EvENimENt
calitatea produselor lor. Avem [i un punct comun – raportul excep]ional calitate – pre]. Deci, un motiv \n plus de a colabora”. {i a[a a \nceput totul. Pentru ca visul Adinei s` devin` realitate, cei de la D&P au folosit un nas francez important, o personalitate \n domeniu. “Acesta mi-a oferit mai multe alternative, studiind ini]ial brandul meu, imaginea mea [i imaginea clien]ilor mei. Le-a trebuit foarte mult s` analizeze toate aceste lucruri [i s` g`seasc` punctul esen]ial.” |ns`, experien]a [i-a spus cuv~ntul [i i-au oferit Adinei [apte variante.
Am c`utat un parfum care s` le \ntruneasc` pe toate; s` fie proasp`t, dar s` aib` o personalitate puternic`, accente care s` \]i r`mân`.
“Mor dup` el!”
Primul prag Toate variantele erau pe gustul stilistei, fiindu-i foarte greu a se decide asupra aceleia de final. {tia c` vrea s` fie un par-
de afaceri [i pentru un sportiv, sexy [i ziua [i seara. Am c`utat un parfum care s` le \ntruneasc` pe toate; s` fie proasp`t, dar s` aib` o personalitate puternic`, accente care s` \]i r`m~n`.” Adina [tia clar c` parfumul va trebui s` fie o amprent`, nu un miros banal. Clien]ii ei s` \l recunoasc`, a[a cum \i recunosc stilul vestimentar. Astfel, din cele [apte variante, a reu[it s` o identifice pe cea care ast`zi poart` numele de parfumul Trends By Adina Buzatu.
fum care s` miroas` pe b`rbatul Trends, fiind sexy, “dar sexy [i pentru un b`rbat de 20 de ani [i pentru unul de 50, pentru un om
Adina are convingerea c` a reu[it s` capteze \n esen]ele parfumului exact ceea ce [i-a dorit. “B`rba]i importan]i, prieteni [i clien]i de-ai mei au fost sinceri [i, dup` ce l-au \ncercat, m-au sunat [i mi-au spus: «m`i,
Stop to shop 21
FashioN - EvENimENt
miroase superb!!! Nu c` \mi place....MOR DUPA EL!». Mai mult, am primit un telefon de la Helsinki, nici nu [tiam ce prefix era acela. C~nd am r`spuns, era tocmai ambasadorul nostru. Mia spus c` so]ia lui i-a cump`rat o serie de cadouri de la mine, dar \n primul r~nd parfumul. {i ce ma bucurat cel mai tare a fost c~nd mi-a zis «\mi place la nebunie [i sunt m~ndru c` sunt rom~n, c` un parfum rom~nesc poate s` fie at~t de bun!». Ei bine, venind de la Excelen]a sa [i \n acest context, m-am sim]it extraordinar!”
secretul t`u \l [tiu doar eu Sloganul parfumului este “Secretul t`u \l [tiu doar eu”. Dar nu este vorba despre un secret oarecare, ci despre unul n`scut \n ani de experien]`, cu mii de caractere masculine cu care Adina a intrat \n contact, reu[ind s` cunoasc` un univers masculin pe c~t de divers, pe at~t de complex. {i toc-
22 Stop to shop
|n ani de zile am reu[it s` demonstrez clien]ilor mei c` nu \i mint, c` aleg calitatea [i fac orice ca [i ei s` aleag` acest lucru. mai datorit` acestui fapt, a reu[it s` creeze un parfum cu personalitate, care \l \mbrac` pe purt`tor. Trends \i confer` un aer misterios, senzualitate, elegan]` [i masculinitate. “Cei de la compania care s-a ocupat de aceast` arom` au \n]eles exact ce caut. El miroase diferit pe fiecare persoan`. Am c`utat ceva care s` spun` pu]in despre stilul meu [i foarte mult despre personalitatea purt`torului. |n plus, are acea arom` care e sexy at~t pe b`rba]i, dar [i pe femei, care e sexy pe b`rba]ii de orice v~rst`,
cu orice PH, restul mul~ndu-se pe personalitatea [i PH-ul fiec`ruia. E un lucru pe care l-am dorit, pentru c` exact a[a cum fac [i \n cazul hainelor, stilizez b`rba]i \n func]ie de felul fiec`ruia de-a fi.” Visul Adinei nu este ca \n momentul de fa]` s` exporte parfumul, ci ca rom~nii s` \l aprecieze. Dore[te ca Rom~nia s` produc` multe branduri, a[a cum se \nt~mpl` cu nume precum Hagi, Nadia Comaci, Lucian Bute sau Gerovital al Anei Aslan! P~n` \n momentul de fa]` sunt sute de persoane care deja folosesc parfumul, iar stilista este extrem de \nc~ntat`, deoarece “[tiu c` oamenii aceia, rom~nii aceia, nu au considerat c` parfumul este prost numai pentru c` este rom~nesc”. Este adev`rat c` [i numele Adina Buzatu este un element care confer` \ncredere \n leg`tur` cu calitatea produsului, \ntruc~t “\n ani de zile am reu[it s` demonstrez clien]ilor mei c` nu \i mint, c` aleg calitatea [i fac orice ca [i ei s` aleag` acest lucru.”
FashioN - EvENimENt
Lansarea Lansarea parfumului a fost f`cut` printr-o prezentare inedit`. Fiecare ]inut` de pe podium, stilizat` de Adina, a eviden]iat c~te un accent din parfum. A ar`tat c` fiecare b`rbat poate fi diferit, \ntrun stil asem`n`tor. “Folosind acela[i parfum nu e[ti identic, \ntruc~t ai personalitate, ai un mod diferit de a-]i purta hainele, dar [i parfumul. Tocmai datorit` acestui lucru, parfumul miroase \ntr-un mod diferit pe fiecare purt`tor.” Mihai Constantin, prezentatorul evenimentului, a venit f`r` a purta un parfum. “Mi-a zis «am venit aici neparfumat, pentru c` [tiam c` lansezi acest produs [i eu vreau s` miros a[a cum miroase parfumul t`u!». Mi s-a p`rut foarte frumos [i foarte elegant”.
senzualitate, mister, discre]ie “De-a lungul timpului, am aflat lucruri despre clien]ii mei pe care nu ar trebui s` le [tie altcineva.
{i nu m` refer la ceva de o moralitate joas`, ci la mici aspecte din punct de vedere fizic: ce vor s` spun` prin ]inut`, ce din personalitatea lor vor s` transmit` [i ce s` lase \n spatele peretelui desp`r]itor. Astea sunt lucruri foarte personale, pe care niciodat` nu le-am discutat cu altcineva [i nu am s-o fac! E normal, [i \n cazul stilistului se aplic` acelea[i reguli ca la un medic.” {i tocmai pentru c` timpul a \nv`]at-o c~t de important este ca ceea ce por]i s` te pun` \n eviden]`, s` te ajute s` te sim]i bine \n pielea ta, s` \]i ascund` anumite defecte, dar s` te fac` senzual, elegant, f`r` a-]i distruge acel aer misterios, ea a reu[it s` creeze aroma lui TREND by ADINA BUZATU.
un design simplu, dar puternic Pentru sticla parfumului, stilista a cerut un design drept, simplu, \n ton cu aromele parfumului. Trebuia s` exprime personalitate, prospe]ime, tinere]e –
“acea tinere]e din noi care nu are leg`tur` cu v~rsta, ci cu starea ta de spirit, cu faptul c` \]i place s` tr`ie[ti!” Mai mult, sticla avea rolul s` arate c` \n interiorul ei g`zduie[te un parfum care \]i d` o energie aparte, asemeni unei vitamine. “Starea pe care o vreau la clien]ii mei este s` ias` pe strad` [i s` zic` «Doamne, ce vreme superb`, ce via]` superb`!». {i cred c` mul]i dintre ei o au!” De[i nu [tie \nc` o cifr` exact` a v~nz`rilor, Adina ne-a spus c` zilnic, \n fiecare din magazine, Trends by Adina Buzatu se vinde. “{i nu sunt eu acolo s` le fie jen`, cump`r~ndu-l pentru mine. Nici nu vreau acest lucru! Vreau ca b`rba]ii care \l folosesc s` se simt` bine [i s` se simt` \mbr`ca]i. Exact ca atunci c~nd le recomand o ]inut` [i o \mbrac` cu ochii \nchi[i, fiind siguri c` arat` bine. A[a [i cu parfumul.” |nc` nu s-a g~ndit dac` va mai lansa un al doilea parfum, de[i sunt foarte mul]i care i-au spus c` \[i doresc “un frate” pentru TRENDS.
Stop to shop 23
FashioN arChitECturE
Trendul, memoriile modei (I) Dac stilul dicteaz curentul, trendul este preferin]a maselor \ntr-o perioad anume de timp. Fiecare epoc a avut trendurile sale, iar \n anumite momente acestea au influen]at evolu]ia modei. Vom \ncepe un nou serial, dedicat de aceast dat trendului.
24 Stop to shop
T
rendul, a[a cum \l evoc` istoria, ne apare asemeni unui juc`tor la burs`: mereu \n ac]iune, atent la fiecare detaliu socio-economico-politic [i mereu \n prim-plan cu cele mai notabile ac]iuni.
Peruci, bonete, voal [i perle De[i pare greu de imaginat, reg`sim trendul \nc` din antichitate. |n Egiptul Antic, \n vog` erau perucile. Purtate de majoritatea egiptenilor, femei [i b`rba]i deopotriv`, acestea erau crea]ii proprii, ei fiind exper]i peruchieri. Grecii purtau "mitra", o bonet` \n trend. Cilindric`, decorat` cu diferite ornamente emblematice, este purtat` [i ast`zi de preo]ii armeni. Boneta “Medes”, extrem de popular`, a fost folosit` de ofi]erii Imperiului Bizantin, fiind \mprumutat` de demnitarii Imperiului Otoman [i de Dogii Vene]ieni. Tot \n Grecia era \n vog` "kaluptre",
un material asemeni voalului. Acesta putea fi purtat numai de c`tre doamnele de rang \nalt. |n Roma Antic`, \n trend se aflau perlele, semn de mare fine]e [i bog`]ie. Lollia Paulina, so]ia lui Caligula, de]inea un set de perle [i smaralde care valora, \n echivalentul monedei actuale, 2.000.000 de dolari.
Ziryab – trend-setterul de la Curtea spaniol` Ziryab, care \nseamn` "mierl`" \n arab`, a tr`it \n Spania Medieval`. Era un sclav eliberat care delecta Curtea Regal` din Cordoba prin c~ntecele sale. Ajuns la Curte \n 822, a \nfiin]at o [coal` de muzic` a c`rei faim` a d`inuit vreme de 500 de ani dup` moartea sa. Ziryab, un fel de "ministru al culturii" pentru regatul andaluz, a revolu]ionat arta prepar`rii hranei, multe din ideile sale p`str~ndu-se [i ast`zi. A introdus manierele din timpul
FashioN arChitECturE
mesei, implement~nd [i modalitatea de a aranja masa. A \nlocuit paharele din aur [i argint masiv cu cele de cristal. Ziryab a fost un trend – setter \n materie de mod` [i \ngrijire personal`. A dezvoltat prima past` de din]i din Europa, a popularizat b`rbieritul la b`rba]i [i tunsorile scurte. Pentru femei, a deschis o [coal` de cosmetic`, introduc~nd noi stiluri de coafur`, modelarea spr~ncenelor [i epilatul. A decretat primul calendar de mod` de sezon din Spania. |n timpul prim`verii, b`rba]ii [i femeile trebuia s` poarte culori deschise. Vara, regula de baz` era \mbr`c`mintea alb`. Pentru anotimpul rece, a recomandat mantaua cu blan`. A introdus vestimenta]ia din m`tase colorat`, ca [i suplimentare a textilelor tradi]ionale. Istoricul James Cleugh spunea: "nu era altul la fel \n acea epoc`, \n toat` Europa. Cele mai luminate min]i din continent \[i \ndreptau aten]ia c`tre Spania pentru
orice ar fi putut s` diferen]ieze clar fiin]a uman` de un tigru."
Medievalul – momentul 0 \n mod` Cea mai cunoscut` turnur` \n mod` este \n perioada medieval`. Costuma]ia devine un actor important pe scena social`, fiind o component` esen]ial`, nu doar “ve[m~nt”. Trendul vremii avea la baz` oglindirea statutului social, a identit`]ii [i personalit`]ii celui care purta hainele. Ca atare, se dorea o distinc]ie clar` \ntre clasele sociale. Astfel c`, f`r` a fi fashionist, trendul juca un rolcheie, mai ales \n lumea artistocrat`. Odat` lansat un element vestimentar, ceilal]i trebuia s` \l urmeze, pentru a fi repede identifica]i ca membri ai unui anumit grup. Iar acest fapt ajunsese a se reglementa prin lege. De exemplu, legea somptuar` din 1363 din Anglia impunea restric]ii clare pentru banii cheltui]i pe haine de
c`tre r~nda[i, servitori [i me[ete[ugarii din ora[, interzic~ndu-le s` poarte m`tase sau alte materiale fine, destinate hainelor aristocra]iei. Mai mult, \n mod` intr` trenduri din Orient. Se poart` catifeaua, brocartul [i inserarea firelor de aur. Este \n vog` designul heraldic, ce oferea un efect pitoresc. |n Medievalul T~rziu, \nt~lnim trendul impus de regulile sociale. Astfel, era foarte important ca hainele s` fac` distinc]ia clar` \ntre femei [i b`rba]i, prin textile [i punerea \n valoare a frumuse]ii corpului. |n literatur`, eroinele sunt \mbr`cate \n haine str`lucitoare, f`r` urm` de nuditate, iar eroul este acel "wild man" dezbr`cat, ce tr`ie[te \n s`lb`ticie, adesea pu]in prins de nebunie. Dar, acest trend presupunea [i un risc. Dac` o doamn` era mult prea fashionist`, putea fi confundat` cu o prostituat`. Excesul [i incompatibilitatea accesoriz`rii rochiilor puteau s` induc` \n eroare.
Stop to shop 25
FashioN arChitECturE Tot \n trend era s` urmezi cu aten]ie semnifica]ia culorilor. Astfel, verdele exprima iubirea, griul regretul, galbenul ospitalitatea, albastrul fidelitatatea. Ro[ul era atribuit strict nobilimii.
M`tasea – en vogue |n secolele XIV [i XV, \n vog` era m`tasea. Mare parte se fabrica la Rheims. |ns`, manufacturierii au \nceput s` speculeze acest fapt [i au introdus fibre de l~n` [i de alte materiale, v~nz~nd produsul finit drept m`tase pur`. Mai mult, foloseau colorant ieftin, astfel c` m`tasea nu \[i p`stra culoarea. De aceea, s-a ajuns ca scriitorii vremii [i legile somptuare s` denumeasc` multe dintre materiale drept cendal [i samite. Acestea erau m`tase, mult asem`n`toare cu cea din vremurile noastre. Cendal era \n multe culori, f`r` imprimeu sau cu dungi transversale. Samite p`rea a fi mai grea, av~nd 6 fibre, fiind \n variante de alb, verde [i ro[u.
Grotescul absolut Secolul XIV debuteaz` cu un trend grotesc \n materie de accesorizare a p`rului. |n 1326, Isabelle a Fran]ei purta o p`l`rie sub form` de c`p`]~n` de zah`r, de o monstruoas` \nal]ime, cu un voal care \ncepea acolo unde p`rul se ascundea sub p`l`rie. Unele p`l`rii se accesorizau cu pene, altele aveau form` de bani]`, mare sau mic`. Ocazional, p`rul era str~ns cu o plas` numit` "crestine". Un alt accesoriu fashion era
26 Stop to shop
benti]a de metal pus` pe partea din fa]` a capului, cu doi cilindri metalici din traforaj aurit ce aveau ata[ate bijuterii de o parte [i de alta a urechilor. Tot \n trend se afla [i p`l`ria de paie, purtat` peste un [iret alb care \nconjura fa]a. |n aceea[i perioad` apare \n trend moda pentru cei tineri. Genul acesta de vestimenta]ie intr` \n garderoba tinerilor nobili de la Cur]ile regale, fiind etalon al
\naltului nivel social [i al prestigiului. |n Fran]a, \n timpul domniei lui Philippe Valois, s-a impus ca nobilimea s` poarte roba scurt`. Astfel, se f`cea o distinc]ie \ntre militari [i chiar regele \nsu[i, \ntruc~t ei purtau robe lungi. |n 1350, apare un nou trend: hainele lungi devin elemente vestimentare doar pentru v~rstnici, oamenii din popor, copii [i studen]i. Acest trend cunoa[te o schimbare, impun~ndu-se \n secolul XV ca element de dis-
tinc]ie al doctorilor, juri[tilor [i personajelor de la Curte.
C`ma[a de pânz` |n stilul secolului XV, notabil este trendul lansat de Isabelle de Bavaria, so]ia lui Charles VI. Ea este considerat` “arbitrul suveran al rochiilor”. A avut idei pline de fantezie, care au devenit legi pentru toate femeile. Cea mai interesant` inova]ie a fost introducerea c`m`[ii de p~nz` de in \n garderoba feminin`. Ea fost prima care a purtat-o, mai ales c` p~n` \n acel moment, at~t \n Fran]a, c~t [i \n Anglia, doamnele purtau o lenjerie din l~n` aspr`. Odat` ce Isabelle a introdus aceast` pies` \n mod`, ea a fost imediat adoptat` [i a intrat \n trendul vremii. Doamnele de la Curte au f`cut chiar o cr`p`tur` la corsaj [i la fust`, pentru a l`sa la vedere c`ma[a din in de dedesubt. Dar, se pare c` nu toate au preferat s` renun]e definitiv la lenjeria din l~n` aspr`. {i, pentru a fi totu[i \n trend, au f`cut din in doar acele p`r]i ale rochiei care erau la vedere. Se prea poate ca pre]ul inului s` fi fost foarte scump sau ele prea conservatoare. |ns`, cert este faptul c` acest trend a fost un lux \n mare vog` p~n` \n timpul lui Ludovig al XI-lea. |n num`rul urm`tor vom descoperi trendul lansat de Anne a Britaniei, ce era \n vog` la balurile de la Curtea Fran]ei, de ce opulen]a bijuteriilor era un must \n Anglia [i care au fost doamnele trend-setter din Fran]a. Roxana Bichi[
gENtlEmEN’s agrEEmENt Haina \l face pe om sau nu? Probabil c ambele ipoteze sunt la fel de adevrate, \n func]ie de perspectiva din care sunt analizate; e sigur \ns c nu exist un rspuns gene ral valabil [i nici nu mi-am propus s lmuresc eu aceast dilem. Dar, fr doar [i poate, nu putem ignora rolul pe care \l joac imaginea \n via]a noastr. Haina ne \mbrac mai mult dect goliciunea trupului, ea devine un adjuvant \n ac]iunile pe care le \ntreprindem sau \n efortul de a rmne noi \n[ine sau poate, la fel de bine, s ne depersonalizeze, atunci cnd, \n \ncercarea de a „corespunde” a[teptrilor [i de a ne \ncadra \n tipare, ignorm (voluntar sau nu) ceea ce suntem cu adevrat.
Moda noastr` cea de toate zilele Foto: Magazinul DeFacto
Stop to shop 27
gENtlEmEN’s agrEEmENt
D
e ce am ales s` scriu despre mod`? Pe de o parte, pentru c` moda face parte din profilul muncii mele, cu asta m` ocup. Pe de alt` parte, pentru c` moda este un element omniprezent \n vie]ile noastre, fie c` e pur func]ional`, fie c` devine o pasiune sau un stil de via]`. Oricum am percepe acest fenomen, el vine s` completeze [i s` defineasc` celelalte elemente esen]iale care ne contureaz` personalitatea [i stilul. De aceea m-am g~ndit, domnilor, c` cele c~teva r~nduri pe care le scriu aici \n fiecare lun` v-ar putea fi de folos \n alegerile pe care le face]i atunci c~nd vine vorba de haine [i accesorii, put~nd servi ca surs` de inspira]ie sau contra-exemple. Decizia final` v` apar]ine, moda fiind o chestiune de gust personal, prin urmare pur subiectiv`. {tim cu to]ii c` rom~nul s-a n`scut poet, iar c~nd se plic-
tise[te s` fie poet, devine analist de mod`, designer [i stilist deopotriv`, motiv pentru care nu inten]ionez ca pledoariile mele lunare s` fie altceva dec~t simple linii orientative, urm~nd ca tu[ele care \ntregesc ansamblul s` le adauge fiecare. {i pentru c` se
28 Stop to shop
simte vacan]a, de data asta voi renun]a s` v` mai vorbesc despre reguli, oricum sunt plictisitoare [i cel mai adesea f`cute s` fie \nc`lcate. Vom vorbi pur [i simplu despre mod`. Haina \l face pe om sau nu? Probabil c` ambele ipoteze sunt la fel de adev`rate, \n func]ie de perspectiva din care sunt analizate; e sigur \ns` c` nu exist` un r`spuns general valabil [i nici nu mi-am propus s` l`muresc eu aceast` dilem`. Dar, f`r` doar [i poate, nu putem ignora rolul pe care \l joac` imaginea \n via]a noastr`. Haina ne \mbrac` mai mult dec~t goliciunea trupului, ea devine un adjuvant \n ac]iunile pe care le \ntreprindem sau \n efortul de a r`m~ne noi \n[ine sau poate, la fel de bine, s` ne depersonalizeze, atunci c~nd, \n \ncercarea de a „corespunde” a[tept`rilor [i de a ne \ncadra \n tipare, ignor`m (voluntar sau nu) ceea ce suntem cu adev`rat. A[adar, domnilor, haina \mbrac` st`ri de spirit, ne ajut` s` intr`m mai bine \n rolurile pe care societatea ne cere s` ni le asum`m, pun~ndu-ne \n valoare, ne protejeaz` sau ne expune, devenind, \n cele din urm` o manifestare a unor op]iuni, mai mult sau mai pu]in estetice. P~n` s` ni se dea ocazia s` ne recomand`m prin ceea ce credem noi c` [tim, g~ndim sau putem sa facem, la prima vedere felul \n care ar`t`m [i \n care ne \mbr`c`m vorbesc despre noi ca o carte de vizit`. Sau, ca s` parafrazez o idee pe care am citit-o de cur~nd \ntr-un articol, felul \n care ne prezent`m
\n public poate deveni, folosit cu inteligen]` [i pricepere, cel mai la \ndem~n` „instrument de marketing” ca s` ne facem o prezentare c~t mai reu[it`. Dac` teaser-ul incit` partenerii de dialog s` afle mai multe despre voi, atunci trebuie s` arunca]i \n joc [i celelalte arme, iar de aici \ncolo tactica de joc are variabile infinite, pe care numai voi le pute]i cunoa[te. Hainele nu v` pot ajuta dec~t p~n` \n acest punct. Sunt mul]i cei care spun c` astfel de preocup`ri sunt superficiale, c` toat` aceast` industrie de fashion nu face dec~t s` exploateze [i s` cultive vanitatea (sau naivitatea) consumatorului, transform~nd o necesitate uman` \ntr-o form` de manipulare bine pus` la punct. Nu pot s` contrazic \n mod categoric astfel de afirma]ii, pentru c` o doz` de adev`r exist` \n ele. Cu toate acestea, presupun c` gustul pentru mod` nu este rezultanta unic` a mesajelor subliminale din campaniile, prezent`rile [i cataloagele marilor case de mod` sau retai-
gENtlEmEN’s agrEEmENt lerilor din domeniu. Nici o consecin]` a societ`]ii de consum, care ne \ndeamn` la o gestionare p`guboas` a bugetului, spre bucuria [i beneficiul marilor proprietari de malluri [i magazine [i ale tuturor v~nz`torilor de „must have-uri”. Cred mai degrab` c` acest gust are de-a face cu faptul c` suntem to]i dota]i cu o doz` variabil` de sim] estetic, iar felul \n care ne \mbr`c`m devine o expresie a c`ut`rilor noastre de armonie [i frumos. Motiva]iile sunt multiple: unii dintre noi o facem pentru a ne sim]i bine cu noi \n[ine atunci c~nd ne privim \n oglind`, pentru a ne \nt`ri sentimentul de \ncredere \n propriile for]e sau, din contr`, pentru a ne ascunde \n spatele unei m`[ti toate temerile [i frustr`rile. Al]ii o fac pentru a pl`cea celorlal]i sau pentru a fi \n centrul aten]iei, pentru a se sim]i accepta]i din punct de vedere social [i a se integra mai bine \n grupul din care fac parte, pentru a reu[i \n carier` sau \n via]a personal`. Iar al]ii o practic` ca pe o form` de terapie, care le aduce o stare de fericire, fie ea [i de scurt` durat`. Moda este un element nelipsit din peisajul cotidian [i auzim despre ea nu numai la rubricile de mondenit`]i sau emisiunile de fashion, cum am fi tenta]i s` credem. Moda interfereaz` \n mod constant cu muzica, sportul, mediul de afaceri sau clasa politic`. Moda a devenit personaj de carte sau de film. Academia American` de Film acord` anual recunoa[terea cuvenit` acestui domeniu, prin Oscarul la catego-
ria „Cele mai bune costume”. Au existat momente inspirate ale acestui melanj, care au creat imagini memorabile ce au influen]at istoria modei, precum „the little black dress” a lui Audrey Hepburn, ]inutele lui Marilyn Monroe din „The Seven Year Itch” [i „Gentlemen Prefer Blondes” sau mai actualele Sarah Jessica Parker (Sex and the City), Leighton Meester [i Blake Lively (Gossip Girl), al c`ror stil are milioane de fani. |n tab`ra cealalt`,
Humphrey Bogart (\n Cassablanca), James Dean sau actorii care s-au succedat de-a lungul timpului pentru a-l interpreta pe Bond. James Bond. Nu exist` revist` care s` se respecte [i care s` nu rezerve spa]ii generoase pentru articolele [i editorialele de specialitate. Iar internetul ofer` un spa]iu nelimitat de desf`[urare style bloggerilor, g`zduind \n jurnalele lor virtuale p`reri mai mult sau mai pu]in avizate despre ce este [i ce nu este la mod`. Astfel moda a creat tipologii [i personaje (dandy, excentricul, re-
belul, nonconformistul, fashionista, feminitatea voluptoas`, elegan]a clasic` sau speciile de la „periferia” modei, precum pi]ipoanaca [i cocalarul, care nu mai au nevoie de nici o prezentare [i care nu vor fi niciodat` pe cale de dispari]ie), a pus pe hart` capitale ale modei, iar dic]ionarul s-a \mbog`]it cu termeni noi precum fashion victim, fashion icon, trendsetter, metrosexual [i o \ntreag` terminologie de specialitate pentru a vorbi despre haine, materiale sau croieli. Sunt doar c~teva exemple despre cum intr` moda \n vie]ile noastre, aceast` lung` list` r`m~n~nd deschis` pentru un domeniu \ntr-o continu` prefacere [i reinventare, care nu este o inven]ie a timpurilor moderne, ci care \nso]e[te evolu]ia omului de la pe[terile preistorice \ncoace (presupun c` pe atunci nu se g~ndea nimeni c` peste c~teva mii de ani „animal printul” avea s` revin` din nou \n tendin]e). |n concluzie, moda va r`m~ne mereu la moda, a[a c` nu ne r`m~ne dec~t s` o accept`m [i s` \nv`]`m s` ne adapt`m canoanelor ei, \ncerc~nd s` o adapt`m c~t mai bine la stilul nostru de via]` [i la propria personalitate. S` ave]i o var` inspirat`, domnilor!
Cristian ION Fashion adviser – Only For You
Stop to shop 29
FashioN
Rochie tafta cu tul. Pre]: 400 lei. Crea]ie Belinda Liu.
30 Stop to shop
Foto: Radu Dumitrescu
FashioN
Rochie din voal cu br창u. Pre]: 1.000 lei. Crea]ie Belinda Liu.
Foto: Radu Dumitrescu
Stop to shop 31
FashioN
Rochie denim. Pre]: 350 lei. Geanta piele ecologic`. Pre]: 700 lei. P`l`rie p창nz`. Pre]: 80 lei. Crea]ie Belinda Liu.
32 Stop to shop
Foto: Radu Dumitrescu
FashioN
Rochie galben` p창nz` topit`. Pre]: 300 lei. Crea]ie Belinda Liu.
Foto: Radu Dumitrescu
Stop to shop 33
FashioN
Rochie p창nz` topit`. Pre]: 300 lei. P`l`rie p창nz`. Pre]: 80 lei. Crea]ie Belinda Liu.
Rochie bumbac cu tul. Pre]: 300 lei. Crea]ie Belinda Liu.
34 Stop to shop
Foto: Radu Dumitrescu
FashioN Un sacou casual elegant bej (2.275 RON) \nnobileaz` orice ]inut`, chiar [i una cu bermude (695 RON). Colec]ia Messagerie – magazinele TRENDS by Adina Buzatu
Stop to shop 35
FashioN Pantalonii bej de doc (795 RON) sunt o pies` care nu trebuie s` lipseasc` din garderob`, ei putând fi purta]i atât cu polo (395 RON) sau t-shirt (295 RON), cât [i cu c`ma[` (495 RON) [i sacou (2.275 RON), pentru o ]inut` business - casual. Colec]ia Messagerie – magazinele TRENDS by Adina Buzatu
36 Stop to shop
FashioN Clasicele bretele au revenit la mod`, fie cele late din m`tase natural` (390 RON), cum le-a gândit inventatorul lor Albert Thurston \n 1.820, fie o reinterpretare modern` adaptat` la jeans (129 RON). Colec]ia Messagerie – magazinele TRENDS by Adina Buzatu
Stop to shop 37
FashioN E[arfa din bumbac (390 RON) este un accesoriu la mod`, care completeaz` original o ]inut` casual. Colec]ia Messagerie – magazinele TRENDS by Adina Buzatu
38 Stop to shop
FashioN Cureaua – cravat` din m`tase natural` este atât interesant`, cât [i economic`, pentru c`, pân` la urm`, cine nu vrea s` cumpere o singur` pies`, poate opta pentru una cu dublu rol, \mpu[când astfel doi iepuri dintr-o dat`. Colec]ia Messagerie – magazinele TRENDS by Adina Buzatu
Stop to shop 39
NEws
C O camPanIe cu stIl
P`l`ria,
elegan]` [i respect “Jos p`l`ria!”, campanie marca Pro Tv, este mai mult decât un eveniment social, este modalitatea de a recunoa[te public admira]ia cuvenit` adev`ratelor valori, vie]ii tr`ite cu bun sim], stilului adev`rat [i elegant, activit`]ilor care conteaz`.
40 Stop to shop
ampania are la baz` o expresie plin` de semnifica]ie, [i care, \n esen]a ei, se centreaz` pe un alt simbol: p`l`ria – element vestimentar de mare clas`, ce denot` o personalitate rafinat`, mult stil [i educa]ie. Referitor la p`l`rie, simbolul ales s` reprezinte aceast` campanie, Andreea Esca poveste[te: “Bunica mea spunea c` nici nu este normal ca o femeie s` ias` pe strad` f`r` p`l`rie, dar desigur c` vremurile s-au mai schimbat. Mie mi se par foarte [ic, atunci c~nd e[ti \mbr`cat mai sport, dar [i foarte elegante c~nd vorbim de p`l`riile clasice. Port [i eu, din c~nd \n c~nd, \n func]ie de ce stare am [i de evenimentul la care m` duc.”
o nou` revolu]ie “Jos p`l`ria!” reune[te sub o form` integrat` ideile pentru care mul]i dintre noi lupt`m zilnic. Ea este o nou` revolu]ie: cea a responsabilit`]ii [i a respectului reciproc, \ndemn~nd la redescoperirea valorilor, a tuturor lucrurilor bune din jurul nostru. Sunt oameni care au ceva cu adev`rat valoros de spus [i de demonstrat prin ac]iunile \ntreprinse, reu[itele [i influen]ele asupra vie]ii altora din jur. Tocmai de aceea, Pro Tv i-a invitat pe to]i rom~nii s`-[i scoat` p`l`ria \n fa]a celor care pariaz` pe modestie [i bun sim]. Vedeta Pro Tv, Andreea Esca, este de p`rere c` “valorile pe care le promoveaz` aceast` campanie sunt, de fapt, lucrurile simple [i at~t de la \ndem~n` din via]a noastr`: respectul, toleran]a, bunul sim], deschiderea spre comunicare [i \n]elegere, bucuria de a fi m~ndru de lucrurile pe
NEws
care le facem, de ceea ce suntem, puterea de a g`si modele adev`rate pe care s` le apreciem [i s` le urm`m.” „Jos p`l`ria!” a fost un concept complet nou”, spune Carmen Avram, corespondent al {tirilor ProTv, implicat` \n realizarea reportajelor difuzate \n cadrul campaniei. «„Jos p`l`ria!” a venit ca o gur` de aer proasp`t [i cred c` a avut impact. |ntr-o pres` sufocat` de b~rfe, [tiri verificate par]ial sau deloc, acuze [i scandal, campania Pro Tv a fost [ocul de care avea nevoie cel pu]in o parte din public.», adaug` Carmen.
o campanie de succes Campania este un succes, fapt care demonstreaz` c` oamenii au \nceput s` \[i doreasc` bunul sim], calitatea [i adev`ratele valori. „Cred c` niciun om, nicio comunitate, nicio ]ar` nu se poate hr`ni doar cu necaz, ur`, sup`rare, scandal, revolt` [i b~rf`. Dup` un timp, ai nevoie s` crezi \n ceva. Asta cred c` a f`cut campania „Jos p`l`ria”:
“Bunica mea spunea c` nici nu este normal ca o femeie s` ias` pe strad` f`r` p`l`rie, dar desigur c` vremurile s-au mai schimbat.” Andreea Esca
le-a ar`tat rom~nilor c` \nc` mai pot crede \n bine, \n pozitiv, \n satisfac]ie, \n z~mbet cald, \n prietenie, \n loialitate, \n profesionalism. Le-a ar`tat c` extraordinarul [i excep]ionalul pot deveni normalitate, dac` [tii s` recuno[ti omul valoros [i s`-]i sco]i p`l`ria \n fa]a lui.”, spune Carmen Avram.
adev`ratele valori Campania “Jos P`l`ria!”, prin \nsu[i numele s`u, ne invit` pe to]i s` \nv`]`m a aprecia acei oameni care fac cu adev`rat ceva [i care demonstreaz` c` se poate s` excelezi, dac` \]i dore[ti. Este un apel
c`tre noi to]i, s` ne deschidem mintea [i s` \ncepem a ne dori s` \nv`]`m c` o societate f`r` adev`rate valori nu exist`, iar dac` ea fiin]eaz` a[a, mai devreme sau mai t~rziu va muri. |ntrebat` care sunt oamenii \n fa]a c`rora [i-ar scoate oric~nd p`l`ria, Andreea Esca r`spunde f`r` ezitare: “|n fa]a medicilor excep]ionali, c`rora le pas` de pacien]i, a profesorilor care te fac s` te \ndr`goste[ti de [coal`, a pilo]ilor care au t`ria s` \nfrunte orice pericole, a marilor actori care ne fac via]a mai frumoas` [i, \n general, \n fa]a oamenilor talenta]i care ne \nc~nt`, \n fa]a mamelor care educ` frumos copiii, \n fa]a celor care nu arunc` mizeria din ma[ina pe geam, a celor care nu-mi fumeaz` un trabuc \n nas la restaurant [i, mai ales, \n fa]a oamenilor care r`m~n cu picioarele pe p`m~nt, oric~t de MARI ar fi.” A[adar, „Jos P`l`ria!” \n fa]a ta, oricine e[ti tu, cel ce decide a schimba ceva \n bine ..., \ncep~nd cu tine \nsu]i! Roxana Bichi[
Stop to shop 41
toshop
Shop ‘till you drop! Br`]ar` meli melo 89,99 RON
Cercei argint meli melo 29,99 RON
Cercei meli melo 59,99 RON
Cercei meli melo 39,99 RON Br`]ar` meli melo 89,99 RON
rochie BSB 280 RON
Geant` otter 469 RON
rochie BSB 410 RON Geant` otter 529 RON
Pantofi otter 399 RON
42 Stop to shop
Sandale otter 279 RON
rochie Polo GaraGe 432 RON
toshop
Shop ‘till you drop!
Set ZaBle colec]ia StarloverS YoU&me l`n]i[or - 225 RON cercei - 240 RON br`]ar` - 195 RON
rochie BSB 539 RON
inel meli melo 19,99 RON
rochie mario 349 RON
Pantofi mUSette 299 RON
rochie tinar 79 RON
Geant` mUSette 469 RON
Pantofi otter 629 RON Plic otter 311 RON
Stop to shop 43
toshop
Shop ‘till you drop!
Cercei meli melo 59,99 RON
Bluz` dePot 96 89 RON
Cercei meli melo 39,99 RON
Br`]ar` meli melo 79,99 RON
Br`]ar` meli melo 79,99 RON
Pantaloni dePot 96 89,90 RON inel meli melo 29,99 RON
rochie mario 349 RON
Geant` otter 399 RON
44 Stop to shop
Pantofi otter 379 RON
toshop
Shop ‘till you drop! Colier meli melo 59,99 RON
ochelari meli melo 29,99 RON
maiou tnt 69,99 RON
Cercei meli melo 29,99 RON
Br`]ar` meli melo 59,99 RON tricou tnt 39,99 RON
Ceas meli melo 59,99 RON
Geant` mUSette 499 RON
Pantaloni scur]i tnt 99,99 RON Sabo]i mUSette 169 RON
Pantaloni scur]i BSB 153 RON
Stop to shop 45
toshop
Shop ‘till you drop! Br`]ar` meli melo 39,99 RON
Colier meli melo 39,99 RON
Cercei meli melo 59,99 RON
Br`]ar` meli melo 49,99 RON C`ma[` tnt 99,99 RON
rochie BSB 288 RON
Bluz` BSB 155 RON
Pantaloni scur]i Polo GaraGe 258 RON Geant` daniel raY 60 RON
Geant` daniel raY 95 RON
Geant` otter 449 RON
46 Stop to shop
teni[i otter 349 RON
toshop
Shop ‘till you drop! Colier meli melo 99,99 RON
Cercei meli melo 29,99 RON
Colier meli melo 49,99 RON
Geant` mUSette 299 RON
rochie tinar 59 RON
Br`]ar` meli melo 19,99 RON
Bluz` tinar 69 RON
inel meli melo 29,99 RON
48 Stop to shop
Sandale mUSette 499 RON
Pantaloni tinar 59 RON
toshop
Shop ‘till you drop! tricou Cavaliere 199,90 RON
tricou de faCto 49 RON
Pantaloni Cavaliere 169,90 RON
tricou de faCto 39 RON
Geant` daniel raY 114 RON
C`ma[` de faCto 89 RON Pantofi sport otter 599 RON
Geant` daniel raY 114 RON
Stop to shop 49
toshop
Shop ‘till you drop! {apc` tnt 69,99 RON tricou tnt 69,99 RON
Geant` daniel raY 119 RON
Curea de faCto 79 RON Pantaloni tnt 169,99 RON
Pantaloni Polo GaraGe 260 RON
Papuci otter 229 RON
50 Stop to shop
Papuci otter 199 RON
toshop
Shop ‘till you drop!
C`ma[` de faCto 69 RON
C`ma[` Cavaliere 109,90 RON Pantaloni Polo GaraGe 350 RON Geant` daniel raY 59 RON
Pantaloni Cavaliere 188,90 RON
Papuci otter 199 RON Pantofi otter 229 RON
Stop to shop 51
toshop tricou tnt 49,99 RON {apc` tnt 69,99 RON
tricou Polo GaraGe 212 RON
Pantaloni de faCto 99 RON rucsac daniel raY 79 RON
Geant` daniel raY 345 RON
52 Stop to shop
Sandale otter 229 RON
Pantofi otter 179 RON
CoNCurs
Strict masculin!
Trends by Adina Buzatu [i Revista Stop to Shop te invit` la concurs! Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 – 12.00, \n perioada 8 – 9 iulie 2010, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i câ[tiga unul din cele 5 parfumuri TRENDS by ADINA BUZATU!
Care este sloganul primului parfum b`rb`tesc românesc? Premiile sunt oferite de:
Cu sprijinul:
Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop! Stop to shop 53
BEauty shop Marine Groove by ESCADA Noua edi]ie limitat` de var` de la Escada este o arom` dulce-condimentat`, cu note fructate tropicale [i amestec de coac`ze ro[ii, care \ntruchipeaz` esen]a unei petreceri fabuloase, exclusiviste de var`, desf`[urat` pe mare: distrac]ie, flirt. MARINE GROOVE EDTV 30 ML - 161 lei; MARINE GROOVE EDTV 50 ML – 218 lei; MARINE GROOVE EDTV 100 ML – 287 lei
Classique X by J.P.GAULTIER Parfumul este inspirat de Colec]ia X toamn` – iarn` 2009/2010 a lui Gaultier, o colec]ie teribil de sexy care dezgole[te trupul femeii, f`r` a fi vulgar`. Un parfum cu o personalitate puternic` [i senzual`. Se deschide cu note de top proaspete ca l`m~ia, mandarina, portocala [i bergamota, pentru ca mai apoi s` st~rneasc` pasiunea, printr-un buchet de flori de portocal` [i bujor. CLASSIQUE X EDTV 100 ML 10 COLL – 414 lei ; CLASSIQUE X EDTV 50 ML 10 COLL – 288 lei
Flora by GUCCI Casa Gucci a lansat Flora by Gucci Apa de Parfum ce de]ine acela[i spirit t~n`r [i optimist, dar \ntr-o mireasm` mai concentrat`, mult mai profund`. Este o versiune sofisticat`, mult mai cald`, ideal` ca parfum de sear`. FLORA BY GUCCI EDPV 30ML - 239 lei; FLORA BY GUCCI EDPV 50ML – 326 lei; FLORA BY GUCCI EDPV 75ML – 413 lei
54 Stop to shop
Produsele sunt disponibile [n magazinul Kendra
BEauty shop Ap` de toalet` FLOWERPARTY Descoperi]i FLOWERPARTY YVES ROCHER, un parfum vesel [i feminin, care str`luce[te \n acorduri \ndr`zne]e, pentru a fermeca toate privirile! O mireasm` irezistibil`: prospe]ime cu note acidulate de portocal` [i mandarin`, care se \mbin`, \ntr-o explozie de vitalitate [i optimism, cu nectarul de trandafir, de zmeur` [i litchi, pentru a oferi culori vibrante, pline de via]` [i pentru a capta toate privirile. Notele finale vanilate creeaz` dependen]` [i senza]ie de neuitat. Vaporizator 30 ml; Pre]: 100 RON
Gel de du[ parfumat FLOWERPARTY Pentru ca mireasma s` v` \nso]easc` \nc` de la primele ore ale dimine]ii, Yves Rocher v` ofer` Gelul de du[ parfumat FLOWERPARTY. Fi]i unice [i irezistibile! Flacon 200 ml; Pre]: 44 RON
Spray Protec]ie Extrem` IP50+ PROTECTYL VÉGÉTAL Un bronz ideal, \n perfect` siguran]`! Acest spray are grij` de pielea voastr` \ntr-un mod eficient, gra]ie indicelui de protec]ie ridicat` 50+. Mai mult, el hidrateaz` [i previne \mb`tr~nirea pielii, fiind rezistent la contactul cu apa. Flacon pomp` 150 ml; Pre]: 99 RON Produsele se g`sesc [n magazinul Yves rocher din unirea shopping center
Stop to shop 55
s+N+tatE
tu ]tii ce m`nânci?
Hrana aDeCVaT~ |n PerioaDa Verii Un vechi proverb american spune c “E[ti ceea ce mnnci!”, iar aceast sintagm este ct se poate de adevrat, \ntruct define[te simplu, scurt [i la obiect, att starea noastr fizic, ct [i psihic. Fiindc vara [i-a intrat \n drepturi cu toate “armele”, trebuie s avem \n vedere faptul c alimenta]ia de zi cu zi este foarte important pentru sntatea noastr. Poate prea un cli[eu, \ns din ce \n ce mai des auzim \n spa]iul social vorbindu-se despre numeroasele disfunc]ionalit]i ale organismului uman, care, deloc surprinztor, au la baza o alimenta]ie dezechilibrat. Elena Dumitru
56 Stop to shop
Lunile de var` sunt cele mai potrivite pentru adoptarea unei diete s`n`toase, hipocalorice, dar diversificat`, ideal` pentru sc`derea \n greutate [i, \n egal` m`sur`, pentru men]inerea unui echilibru metabolic corespunz`tor. {tim cu to]ii c` \n perioada cald` g`sim cu u[urin]` alimente gustoase [i hr`nitoare, precum fructele de p`dure, ro[iile, ardeii gra[i, pe[tele sau salatele de legume [i fructe. Mai mult dec~t at~t, exist` suficiente alimente care pot avea un efect protector asupra pielii \n aceast` perioad` canicular`. Fructele, \n general, [i \n special, a[a cum am men]ionat mai sus, fructele de p`dure precum zmeura, afinele, c`p[unile au un
s+N+tatE 7 reguli de baz` pentru o alimenta\ie corect` Trei mese pe zi! – Ideal ar fi ca intervalele orare s` fie regulate [i s` \ncerci, pe c~t posibil, s` le respec]i. |n pofida faptului c` programul fiec`ruia se modific` un pic \n perioada verii, nu uita c` un mic dejun bogat \n fructe, lactate, carbohidra]i [i o b`utur` cald` este esen]ial pentru men]inerea echilibrului metabolic. Nu consuma sare \n exces! – Trebuie s` cunoa[te]i faptul c` sarea duce la reten]ia de ap` [i \]i creeaz` senza]ia de foame. Redu cantitatea de hran` cu con]inut de sare, cum ar fi carne macr`, br~nz`,
con]inut ridicat de vitamina C [i antioxidan]i, cu un rol sporit de protec]ie asupra epidermei. Este, bine\n]eles, doar un simplu exemplu. Exist`, \n afar` de acestea, [i alte alimente cu rol protector: carnea slab` (care con]ine aminoacizi, proteine animale), fasolea, alunele, nucile, semin]ele (care con]in proteine [i uleiuri vegetale) care protejeaz` unghiile, p`rul [i pielea. Nu trebuie s` uit`m c` hidratarea corespunz`toare este benefic` pentru s`n`tatea trupului nostru. Speciali[tii recomand` consumul unei cantit`]i mari de lichide pe parcursul verii, respectiv \ntre 3 [i 4 litri pe zi. De asemenea, la fel de important` este \nlocuirea s`rurilor minerale, pierdute prin transpiratia excesiv`, cum ar fi calciul, care poate fi suplimentat foarte u[or cu lactate: iaurt, lapte, branz` de capr` sau vac` etc.
Hidratarea – elementul principal pentru o form` maxim`
pe[te afumat sau biscui]i, \nlocuindu-le cu l`m~ie, o]et, plante ori diverse condimente. Nu consuma alimente bogate \n calorii! – Cui nu-i place \nghe]ata? Da, tuturor, deja [tim r`spunsul, \ns` g~ndi]i-v` la voi \nainte de a v` repezi de fiecare dat` c~nd z`ri]i pe strad` un chio[c cu astfel de produse. Aceasta accelereaz`
58 Stop to shop
Re]ine faptul c` \n zilele caniculare este indicat s` bei \ntre 2 [i 3 litri de lichide pe zi. |n acela[i timp, trebuie s` ai \n vedere c` aceast` cantitate de lichide depinde [i de activitatea fizic` pe care o depui pe parcursul unei zile, precum [i de umiditatea aerului. Cel mai indicat ar fi s` bei c~te pu]in [i des, iar b`uturile foarte reci \ncearc` s` le ]ii la distan]`. Esen]ial este s` consumi nu doar atunci c~nd sim]i c` \]i este sete, ci tot timpul.
|n general, senza]ia de sete apare atunci c~nd organismul a pierdut deja o cantitate important` de lichide (1,5-2 litri), lucru care m`re[te riscul deshidrat`rii.
apa mineral` sau apa plat`? A[adar, [tim cu to]ii c` apa provenit` de la robinet con]ine clor [i diverse impurit`]i care pot cauza afec]iuni digestive sau intestinale. Bine ar fi s` o evi]i. |n schimb, b`uturile \mbuteliate, fie de izvor, fie minerale, sunt o alternativ` excelent`. |n aceast` perioad`, mai indicat ar fi s` bei ap` mineral`, pentru c`, \n ea
Bine de [tiut! Dac suferi de hiperaciditate gastric, ulcer sau balonri este recomandabil s evi]i apele minerale carbogazoase. g`sim calciu, magneziu, fier, zinc sau sodiu. Cu toate c` apa plat`, catalogat` ca fiind mult mai s`n`toas`, nu este pe placul tuturor, ea ne potole[te setea mult mai bine dec~t apa carbogazoas`. Care ar fi explica]ia? Bioxidul de carbon provoac` o fals` senza]ie de potolire a setei, \n timp ce organismul continu` s` fie \nsetat. Pentru a-i da totu[i o savoare, po]i stoarce suc de l`m~ie sau de portocal`.
Despre lactate… O metod` foarte s`n`toas`
s+N+tatE
Pentru o viat` s`n`toas`, spune NU…
pentru potolirea setei este lap Buturilor acidu late. tele. {i, bine\n Buturilor energiza nte. ]eles, toate derivatele lui, Fast-food-urilor. cum ar fi Meselor trzii \n noapte. chefirul, iaurtul Dulciurilor \n exce s. sau zerul. F`-]i Preparatelor cu mult sare. cocktail-uri din Pastelor finoase. fructe [i lapte sau fructe [i iaurt, pe Snack-urilor. care le po]i preg`ti Alco olului. chiar la tine acas`! Odat` preparate, de preferat este s` le bei imediat, iar dac` le p`strezi la frigider, adaug` un sfert de pahar de suc de l`m~ie. |n afar` de faptul c` te r`coresc, sunt [i o surs` nemaipomenit` de vitamine din grupa B, calciu [i al]i compu[i minerali. To]i nutri]ioni[tii spun c` lactatele au calorii suficiente [i sunt destul de s`]ioase, fapt pentru care, vara, pot \nlocui o mas`.
sfaturi practice \n cazul balon`rii E[ti \n concediu [i alimenta]ia \]i cauzeaz` probleme? Acestea \[i g`sesc rezolvarea destul de u[or, numai dac` respec]i c~teva sfaturi pe care dna. M`ria T`nase, farmacist, ]i le recomand`. Dac` dup` ce ai m~ncat, sim]i o senza]ie de disconfort \n stomac, f` o plimbare u[oar`, la pas. Mi[carea stimuleaz` eliberarea hormonilor care favorizeaz` digestia. Bea ceai de ment`. Acesta este foarte bun \n eliminarea gazelor.
Elimin` gazele acumulate \n stomac cu medicamente specifice balon`rii. Evit` lactatele. |nlocuie[te-le cu ceva similar, care nu con]ine lactoz`. Noteaz` pe un carne]el ce fel de produse ]i-a cauzat balonarea, iar pe viitor \ncearc` s` nu le mai consumi. Stimulen]ii, cum ar fi cafeaua, ciocolata sau ceaiul negru, ad~ncesc starea de disconfort digestiv [i favorizeaz` spasmele stomacale. De preferat este s` le evi]i.
cre[terea \n greutate, iar consumul excesiv nu este benefic asupra s`n`t`]ii tale. Nu m~nca des \n oras! – E tentant, trebuie s` recunoa[tem, \ns` ave]i grij` s` spune]i STOP atunci c~nd trebuie. Evit`, \n special, m~nc`rurile grase [i consum` salate de sezon ori salate de fructe. Ideal ar fi s` nu m`n~nci \n ora[ mai des de dou` ori pe s`pt`m~n`. Evit` alcoolul! – B`uturile alcoolice, \n general, au destule calorii c~t s` se vad`, dac` le consuma]i \n fiecare zi. Opta]i pentru cocktail-uri non-alcoolice, pentru c`, \n felul acesta, dieta ta nu va suferi un dezechilibru. Profit` de fructele [i legumele de sezon! – Este momentul propice pentru a v` bucura de cele mai naturale produse. Dovleceii, ro[iile, vinetele, pepenele ro[u, caisele, piersicile sunt doar c~teva dintre “bog`]iile verii”, \nc`rcate de vitamine, minerale [i fibre, esen]iale pentru a te men]ine \n form`. Informeaz`-te! – Ar fi foarte bine dac` ]i-ai face timp pentru a merge la un nutri]ionist care tear putea ajuta \n alegerea unei diete potrivite \n sezonul cald, atunci c~nd te hot`r`[ti s` ]ii o diet`. |n felul asta, raportat la greutatea ta, vei [ti exact ce anume s` consumi [i \n ce cantit`]i.
Stop to shop 59
story oF...
Pe arIPIle IubIrII
Vivien Leigh [i Lawrence olivier Vivien Leigh [i Lawrence Oliviercel mai iubit cuplu din lumina reflectoarelor. O poveste plin` de glamour care, \n timp, [i-a p`strat str`lucirea la suprafa]`. |n spatele u[ilor \nchise s-a stins treptat, m`cinat` de boal`, depresie, frustrare [i gelozie. 60 Stop to shop
V
ivien avea lumea la picioare. N`scut` \ntr-o familie \nst`rit` de britanici, \n India, micu]a Vivien a fost o r`sf`]at` de mic`. Nimic din ceea ce [i-a dorit nu a oprit-o s` ob]in`. Renumit` pentru frumuse]ea ei izbitoare, despre care chiar Lawrence spunea - “era at~t de frumoas` \nc~t nicio femeie nu o putea gelozi”, Vivien a suferit toat` via]a pentru a-i fi recunoscut talentul actoricesc. Un aspect care a m`cinat-o p~n` la degradarea psihic` pe care, \n mod obsesiv, a \ncercat s` o ascund` p~n` \n ultima clip` a vie]ii.
tata s-a sim]it tulburat. Cu el m` voi m`rita! Pe Lawrence Olivier, marele actor al Angliei l-a z`rit \ntr-o sear`, la teatru, pe c~nd acesta \[i juca m`iastru rolul pe scena londoneaz`. Pe atunci ea avea 20
de ani, el 27. De cum l-a v`zut i-a spus unei prietene: ”Acesta este b`rbatul cu care m` voi m`rita!”. Un moment de nebunie, ar fi spus cei care au auzit-o, \n condi]iile \n care, at~t ea, c~t [i Larry erau c`s`tori]i la acea vreme [i fiecare avea un copil. Nimic, se pare, nu a oprit-o pe \nd~rjita Vivian. Astfel, chiar \n acea sear`, s-a autointrodus la Savoy Grill unde Larry cina cu so]ia sa. Ulterior, l-a vizitat acas`, \ntr-o dup`-amiaz`, \mbr`cat` sumar, s`rut~ndu-l languros, \n treac`t, pe um`r. “Tata spunea c` din moment ce a pus ochii pe ea, s-a sim]it tulburat”, \[i aminte[te Tarquin, fiul s`u din prima c`s`torie. Timp de doi ani s-au iubit \n secret, p`str~nd aparen]ele. Au jucat \mpreun` \n 3 piese de teatru, devenind cel mai iubit cuplu al scenei.“Nu-mi amintesc s` fi dormit vreodat` \n momentele superbe pe care le-am petrecut \mpreun`.”, spunea
story oF... Vivien. Dar aceast` intensitate nu putea r`m~ne un secret. |n cele din urm` [i-au p`r`sit partenerii de via]` [i s-au mutat \mpreun` la Londra.
Vivien [i scarlett erau veri[oare de s~nge |n tot acest timp, \n pres` ap`reau materiale ample despre “Gone with the Wind” [i cine o va juca pe Scarlett. Vivien era convins` c` va fi perfect` pentru acest rol [i, cu Olivier al`turi \n State, film~nd pentru “Wuthering Heights”, a luat drumul Hollywood-ului. |n aceste condi]ii l-a vizitat pe agentul american al lui Lawrence, care se \nt~mpla s` fie chiar fratele produc`torului David O. Selznick [i care, \ntr-un mod neobi[nuit, a \ntrebat-o: “Nu vrei s` intri \n foc?”. {i a intrat. “Vivien [i Scarlett erau veri[oare de s~nge.”, [optea asistentul ei din L.A. Am~ndou` erau viclene, [irete, manipulative. “Vivien [tia cum s` ob]in` ceea ce \[i dorea [i, de fiecare dat` c~nd \[i propunea ceva, nu exista s` nu \i ias`. “. {i-a atins scopul, \ns` a fost nevoit` s` pl`teasc` un pre] pentru asta. Selznick i-a interzis s` tr`iasc` \n aceea[i cas` cu Olivier pe timpul celor 122 de zile de filmare, pentru a p`stra aparen]ele, lucru care i-a provocat o crunt` depresie. |ns`, 6 luni mai t~rziu, c~nd produc]ia filmului ia sf~r[it, lui Vivien \i vor fi recunoscute pe plan mondial eforturile. “Gone with the Wind” \nregistreaz` cel mai mare succes al tuturor timpurilor: 8 distinc]ii
Oscar, printre care [i cel pentru cea mai bun` actri]`. |nc` odat` \n via]` Vivien [i-a demonstrat talentul [i a c~[tigat ce [i-a dorit. Pe Larry, b`rbatul vie]ii ei, cu care se va c`s`tori pe 31 august 1940.
Pre]ul succesului: pierderea sarcinii Cu toate acestea, lupta de a p`stra tot ce ob]inuse s-a dovedit o mare provocare. Succesul de care se bucura a \nceput s`-i afecteze starea de s`n`tate mental`. Punctul declan[ator se dovede[te a fi chiar pelicula “Caesar [i Cleopatra” \n care joac` al`turi de Larry. |n 1945, \n tim-
tate. Este diagnosticat`, \n prim` faz`, cu tulburare bipolar` afectiv` ca, ulterior, s` i se descopere [i o pat` tuberculoas` pe unul din pl`m~ni. Urmeaz` o perioad` de spitalizare [i 9 luni de repaos [i recuperare la Notley Abbey, casa englezeasc` pe care [i-o cump`rase \mpreun` cu Larry.
Cea mai frumoas` femeie din umbra marelui actor Rela]ia lor \ncepe s` sc~r]~ie din ce \n ce mai tare din cauza st`rii mentale precare a actri]ei. Din exterior, p`reau cuplul de aur al vremii, \ns`, \n spatele u[ilor
“Vivien [tia cum s` ob]in` ceea ce \[i dorea [i, de fiecare dat` când \[i propunea ceva, nu exista s` nu \i ias`. “
pul film`rilor se accidenteaz` [i pierde sarcina. Va fi pentru ea \nceputul sf~r[itului. De altfel, ea [i Larry nu vor avea niciodat` copii. Refuz` s` ia o pauz` din activitatea artistic` [i, astfel, \[i agraveaz` problemele de s`n`-
\nchise, Vivien alterna \ntre momentele de energie caracteristice [i clipele de ad~nc` depresie. Istericale care, pentru Olivier, deveniser` insuportabile. Colac peste pup`z`, faptul c` Olivier \[i \ncepuse adev`rata ascensiune \n
Stop to shop 61
story oF...
cinema, nu a f`cut dec~t s` \i confere o frustrare [i mai mare, un soi de competi]ie care a \mpins-o rapid \nspre crunta nebunie. Oamenii \i spuneau lui Larry “e[ti cel mai mare actor al lumii”, dup` care se \ntorceau c`tre Vivien [i \i spuneau “[i tu e[ti cea mai frumoas` femeie din lume.”, \[i aminte[te actri]a Maxine Audley.
Cele dou` Vivien ale lui larry |n jurnalul s`u Larry scrie: “Pentru mine erau dou` Vivien. Una era Vivien a mea- cea mai frumoas` femeie de pe p`m~nt, f`r` a fi vanitoas`, o fiin]` \nc~nt`toare, necomplicat`, generoas`, mi[c~ndu-se \ntr-un nor de parfum, extravagant` \n felul ei de a fi, plin` de gra]ie, gust [i bun` dispozi]ie. Aceast` Vivien p`stra 74 de m`nu[i albe, \mpachetate \n [erve]ele de h~rtie, [i le acoperea \n dul`piorul ei de noapte cu o m`tase fin`. O actri]` talentat` care a muncit de dou` ori mai mult dec~t ceilal]i, inteligent`, cult`. O iubit` pasional`, perechea perfect`. Dar mai era [i a
62 Stop to shop
doua Vivien- o scorpie dat` dracului, obsedat` de abuz, care spunea cele mai dureroase lucruri. Care, \n timpul actelor de isterie, sp`rgea geamuri, \[i rupea hainele, ]ipa [i \i jignea pe cei iubi]i. Cea care seducea [oferul de taxi sau po[ta[ul, [i, \ntr-un final, dup` ore, s`pt`m~ni, luni de co[maruri ceda neajutorat`, pl~ng~nd, neaduc~ndu-[i aminte de nimic, \ncep~nd s` \ntrebe pe cine a jignit, pentru a-[i scrie scuzele. Aceast` Vivien era o femeie bonlav` la trup [i la minte, care refuza s` \[i \nfrunte boala. Toate \n final au dus-o \nspre tuberculoz`, o boal` pe care o con[tientiza cu fric`. “
Vivien nu mai e a mea. am pierdut-o! Criza cuplului a \nceput s` se vad` \n mod evident \n turneul din Australia [i Noua Zeeland` din 1948. Olivier spunea atunci: “Vivien nu mai e a mea. Am pierdut-o!”. {i, se pare c` a[a a fost. La \ntoarcerea \n Anglia, \n timpul unei crize, Vivien i-a spus: “Nu te mai iubesc!”. Nu a trecut mult [i problemele cuplului au devenit publice. Vivien [i-a continuat cariera de actri]`, parc` \ntr-o \ntrecere nebun` cu Larry, juc~nd un rol memorabil al vie]ii ei, pentru care este distins` a doua oar` cu Oscarul. Blanche DuBois, personajul principal al piesei [i ulterior, peliculei “A Streetcar Named Desire”. Aparen]ele dintre ea [i Larry se p`streaz`, el \i ofer` premiul Academiei, decid s` joace \mpreun` \n Macbeth. Se pare c`,
odat` cu piesa, se scrie [i finalul rela]iei lor. “Cuplul era dependent de adula]ia publicului. |nc` mai scobeau \n cenu[a rece dup` urmele pasiunii care, pentru ei, murise cu ani \n urm`”, spunea Noel Coward.
Mai bine o via]` scurt` al`turi de larry, dec~t una lung` f`r` el |n 1957 Olivier \ncepe idila cu actri]` Joan Plowright [i, trei ani mai t`rziu, divor]eaz` de Vivien. Ea \[i continu` cariera, \ns` vizitele ei la spital devin din ce \n ce mai dese. Este diagnosticat` iar cu TBC, \ns` refuz` tratamentul, declar~nd, \ntr-un moment de melancolie, c`: “mai bine a[ fi tr`it o via]` scurt` al`turi de Larry, dec~t o via]` lung` f`r` el”. Din p`cate, dorin]a i-a fost ascultat`. Femeia pe care Tennessee Williams a numit-o “defini]ia frumuse]ii” a murit la v~rsta de 53 de ani, pe 8 iulie ‘67 din cauza complica]iilor TBC. La aflarea ve[tii Larry a scris: “|mi va lipsi Vivien \n fiecare clip` a vie]ii mele”. Diana Rodan
CariEr+
tipologia ]efilor “A folosi oamenii e ca [i cum ai folosi lemnul. Un muncitor priceput se poate folosi de orice tip de lemn, mare sau mic, drept sau \ndoit.” Ho [i Min
Corina Mih`ilescu Specialist Resurse Umane Impact Developer & Contractor
64 Stop to shop
Mai \nt~i de toate, un manager trebuie s` \n]eleag` cum func]ioneaz` mintea oamenilor, mai ales a celor pe care \i conduce. Un [ef bun [tie s` \[i adapteze stilul de comunicare \n func]ie de interlocutor, care sunt factorii ce \i motiveaz` sau demotiveaz` pe oamenii lui. Gestioneaz` conflicte [i finalizeaz` orice activitate prin rezultate. Nu insult`, nu ]ip`. Nu face abuz de puterea formal`. |n general, are o anumit` energie molipsitoare, care poate “trezi” p~n` [i un angajat “adormit”. Un lider adev`rat [tie s` genereze un mediu pl`cut de lucru [i mai ales \i determin` pe ceilal]i s`-l urmeze. Totu[i, exist` multe tipuri diferite de [efi. Te invit s` analiz`m cele mai comune tipologii.
{eful pasiv – agresiv Agresivitatea pasiv` este o strategie de ap`rare prin atac, uti-
lizat` de o persoan` incapabil` s` se confrunte direct cu problemele. Astfel, \n loc s` caute solu]ii de rezolvare, va utiliza mijloace de evitare a situa]iei, apel~nd la modalit`]i indirecte de a te critica. Fie c` este vorba despre am~n`ri sau comentarii [i ac]iuni care \]i minimizeaz` importan]a, te va face s` te \ndoie[ti de deciziile tale, \]i va afecta stima de sine [i chiar te va determina s` faci gre[eli. De cele mai multe ori, unui astfel de [ef po]i s` \i faci fa]` abord~nd problema comportamentului lui chiar atunci c~nd se \nt~mpl`. |ncearc` s` nu fii nepoliticos sau agresiv, ci arat`-i c` modul \n care el se poart` sau vorbe[te nu te ajut` pe tine s` func]ionezi. Este important s` oferi solu]ii constructive, pentru a lucra mai bine \mpreun`, ferindu-te s` dai sfaturi despre cum ar trebui el s` se poarte. Folose[te exemple, fapte, cifre. Odat` ce [eful t`u [i-a dat seama c` aceast` abordare este
CariEr+ problematic` [i c` nu e[ti dispus s` iei rolul victimei, [ansele repet`rii unui astfel de comportament \n rela]ia cu tine se vor diminua.
{eful manipulativ Unii manageri pot demonstra calit`]i de-a dreptul machiavelice. Acest tip de [ef trebuie s` [tie tot ce mi[c` subalternii s`i, iar pentru a primi informa]iile de care are nevoie, nu se sfie[te s` \ncurajeze turn`toria. E „prieten” cu fiecare \n parte, dar nu are \ncredere \n nimeni. Pl`cerea lui cea mai mare este s` manipuleze oamenii [i se pricepe foarte bine s` o fac`. E amabil [i comunicativ, dar nu-i po]i [ti niciodat` inten]iile. De obicei, acest tip de oameni pot fi manageri foarte eficien]i pe termen scurt, dar, cum nu cultiv` \ncrederea \ntre angaja]i [i nici loialitatea fa]` de el, realizarile \ntregii echipe devin foarte fragile. |n gra]ii \i intri doar ajut~ndu-l cu adev`rat la \ndeplinirea obiectivelor sale. Este important s` rezi[ti tenta]iei de a face confiden]e, \ncuraj~nd discu]iile \n echip`.
{eful atot[tiutor Un [ef convins c` le [tie pe toate [i c`ruia \i lipse[te focusarea pe sarcinile de rezolvat poate fi o munc` obositoare, \n sine. Are o energie at~t de mare, \nc~t vrea s` rezolve orice proiect sau problem`. Dificil este c~nd te anun]` c` IERI trebuia s` fie totul gata! De ce se \ntampl` acest
lucru? Pentru c` tipul acesta de [ef “[tie tot [i poate tot”, [i astfel nu spune nu. Se angajeaz` constant la prea multe proiecte, f`r` a verifica termenele de predare. Pe de alt` parte, energia lui este de-a dreptul molipsitoare [i reprezint` de cele mai multe ori motorul motiva]iei [i productivit`]ii echipei sale. Situa]ia devine problematic` atunci c~nd \n fiecare zi \ncepe]i noi [i noi proiecte, schimb~nd priorit`]ile [i nereu[ind a termina o sarcin` \n detrimentul celei noi. Astfel, lucrezi foarte mult, mai ales peste
E „prieten” cu fiecare \n parte, dar nu are \ncredere \n nimeni. Pl`cerea lui cea mai mare este s` manipuleze oamenii [i se pricepe foarte bine s` o fac`. E amabil [i comunicativ, dar nu-i po]i [ti niciodat` inten]iile. program, ajung~nd la epuizare! Cel mai bun mod de a aborda aceast` situa]ie este de a avea
o discu]ie cu [eful, prezent~ndui lista de proiecte \n lucru [i statusul lor. Explic`-i prioritizarea activit`]ilor. |n cazul \n care [eful este de ne\nduplecat [i dore[te s` adauge la lista ta noi proiecte, ofer`-i o evaluare sincer` \n termeni de timp disponibil [i alte resurse implicate! Dac` insist`, \ntreab`-l la ce proiect dore[te s` renun]`m! Ideea este de a aduce \n realitatea [efului toate angajamentele f`cute, astfel \nc~t s` \n]eleag` dimensiunea volumului de munc`. De multe ori, acest tip de [ef nu realizeaz` gradul de frustrare pe care \l creaz` p~n` c~nd nu se discut` deschis despre acest lucru.
{eful “perfec]ionist” sau micromanagerul El poate fi un avantaj sau un adev`rat co[mar. Dac` pentru tine [eful ideal este cel de la care prime[ti direc]ionare [i aten]ie necontenit`, \]i va pl`cea de el [i ve]i lucra foarte bine \mpreun`! Dac` preferi s` lucrezi independent, cu c~t mai pu]in control, nu ve]i face echip` bun`! Micromanagerului \i place s` se asigure de “calitatea rezultatelor”! |[i verific` oamenii la fiecare 10-15 minute. Cere rapoarte am`nun]ite [i pierde din vedere imaginea de ansamblu, obiectivele [i rezultatele globale. Am~n` luarea deciziilor [i seteaz` obiective neclare. Schimb` des direc]ia proiectelor, deoarece pentru el este mai important s` de]in` controlul dec~t rezultatul final. Vrea s` [tie tot [i nu se preocup` de
Stop to shop 65
CariEr+ tru un astfel de [ef, nu te l`sa intimidat, evit` s` iei insultele personal [i caut` momentul potrivit s` \i vorbe[ti. Abordeaz` situa]ia politicos [i cu calm. Dac` nu te sim]i confortabil cu a confrunta situa]ia, ar fi mai bine s` pleci, pur [i simplu.
{eful mentor democrat
Foto: istockphoto
comunicarea \n echip`, chiar are tendin]a de o \mpiedica. Pentru a supravie]ui micromanagerului, po]i \ncerca o serie de tehnici. Una este s` g`se[ti un alt loc unde po]i s` te concentrezi pe munca ta. Dac` p`r`sirea biroului nu este o op]iune, pune-]i c`[tile pe urechi, ca indicator al faptului c` e[ti concentrat [i nu dore[ti s` fii deranjat.
{eful despotic A lucra pentru un astfel de [ef este, probabil, cea mai rea situa]ie dintre cele pe care le-am descris. El este cel care conduce prin fric` [i care creaz` un climat de lucru caracterizat de nesiguran]`, team`, ne\ncredere. E un adev`rat despot, obsedat de control, preten]ios [i meschin, care te critic` pentru cea mai mic` gre[eal` [i care \[i \nsu[e[te rezultatele muncii tale (atunci c~nd sunt de excep]ie), nu ofer` feedback pozitiv [i lipse[te de la fiecare sedin]` stabilit` cu tine!
66 Stop to shop
{eful mentor democrat se ghideaz` dup` regula: “m` port cu angaja]ii mei a[a cum mi-a[ dori s` o fac` propriul [ef cu mine!”. {i niciodat` nu reu[e[te s` te sprijine \n \ndeplinirea muncii tale. Cea mai bun` abordare este s` te asiguri c` nu vei lucra pentru cineva care conduce \n acest stil. Astfel, \n timpul procesului de recrutare, verific` referin]ele pentru [eful \n cauz`, cu alte persoane care au lucrat cu el [i au plecat din cadrul companiei. Dac` totu[i ajungi s` lucrezi pen-
Este poate cel mai bun [ef, \ntruc~t reprezint` suma tuturor tipologiilor de [efi buni. Este acel manager care se poart` frumos cu toat` lumea, este educat, manierat [i are un sim] al drept`]ii dezvoltat. Conduce prin puterea exemplului, nu prin fric` sau team`. Nu face diferen]e \ntre angaja]i [i le evaluez` corect munca. El [tie c` drumul spre succes are la baz` comunicarea cu cei din jur. Ascult`, este deschis la opiniile altora [i \i va \ncuraja pe colegi s` fie deschi[i [i comunicativi. |n]elege c` oamenii vor fi mai eficien]i dac` \i ajut` s` \[i dezvolte abilit`]ile. Nu are nevoie s` ]ipe sau s` impun`. Pe baza acestor principii, un astfel de manager creeaz` rela]ii de durat` cu to]i oamenii cu care lucreaz`, indiferent de func]ia acestora. Cel mai adesea se ghideaz` dup` regula: “m` port cu angaja]ii mei a[a cum mi-a[ dori s` o fac` propriul [ef cu mine!”. Am enumerat doar c~teva tipuri de personalitate pe care le-am \nt~lnit \n experien]a mea de lucru. Tu cu ce tipologii de [efi ai mai lucrat?
Dana rogoz, shopping cu suflet de artist
stop to shop
Stop to shop 67
stop to shop
D
ana Rogoz, vedeta Pro TV, a iubit teatrul [i filmul \nc` de mic`. {i-a \nceput cariera de la vârsta de 3 ani, c~nd a intrat în grupul Minisong. Apoi, dup` un an la Teatrul Evreiesc de Stat, unde cânta, a fost descoperit` de Cristi Rotaru, care a adus-o la ProTV. To]i am \ndr`git-o \n rolul Abramburic`i [i, ulterior, \n zecile de filme sau \n emisiunile \n care o vedem. Recent, a aprofundat pictura, o pasiune pe care o are înc` din copil`rie, finaliz~nd un curs teoretic de Introducere în Istoria Artei. Este un elev silitor al cursurilor practice de desen [i pictur` din cadrul Galeriei Basil,
firesc, dac` ne g~ndim la pasiunile sale, dou` magazine speciale, dintr-un ora[ de vis.
Paris, dragostea etern` „L’Appartment este un magazin de decora]iuni [i obiecte de design, pe care l-am g`sit \n Paris, chiar \n galeria de magazine din Carrousel du Louvre. |mi aduc aminte perfect c~nd am intrat
Vame[ii m-au oprit, m-au rugat s` desfac bagajul [i s` scot “borcanul”. Leam explicat c` e un obiect eco, un dispozitiv care lumineaz`, etc. Dar nu m-au l`sat s` plec prea u[or. prima oar` \n acest magazin, pentru c` nu m-am putut ab]ine [i am cump`rat o mul]ime de lucruri, unele dintre ele fiind f`cute cadou celor apropia]i din ]ar`.
unde se preg`te[te s` treac` de la încep`tori la urm`torul nivel. Astfel, Dana ne apare ca un personaj complet. Dar, \ntre film`ri [i pictur`, ea \[i face timp [i pentru shopping, atunci c~nd colind` lumea. |n suflet i-au r`mas, a[a cum este [i
68 Stop to shop
curte, \n buc`t`rie sau pe pervazul unei ferestre. Acest obiect are o \ntreag` poveste. |n primul r~nd, eu \l g`sisem mai \nt~i pe internet, pe un site de coolhunting. Era, pe atunci, un obiect “la mod`” pe site-urile care pro-
Povestea unui borcan Mi-am cump`rat de acolo un Sunjar, adic` un borcan (arat` ca unul de buc`t`rie, cu capac), care se \ncarc` ziua de la soare [i noaptea lumineaz`. |l po]i ]ine \n
moveaz` obiecte cool, originale, cu un design special, etc., iar mie \mi pl`cuse foarte tare. C~nd am intrat, peste c~teva luni, \n magazinul L’Appartment [i l-am g`sit acolo, nu m-am putut ab]ine s` nu-l cump`r. {i, uit`-te la mine, la vam`, cu Sunjar-ul dupa mine, la bagajul de m~n`. Vame[ii m-au oprit, m-au rugat s` desfac bagajul [i s` scot “borcanul”. Le-am explicat c` e un obiect eco, un dispozitiv care lumineaz`, etc. Dar nu m-au l`sat s` plec prea u[or. Au chemat un specialist care a ap`rut cu un aparat super sofisticat, cu care a verificat borcanul, s` nu aib` cine [tie ce substan]e ilegale. A trecut testul [i am trecut si eu grani]a.
stop to shop Tot din acela[i magazin, am mai cump`rat o oglind` retrovizoare, pe care o prinzi de m~n`, ca pe o br`]ar`, ideal` c~nd mergi cu bicicleta. Am probat-o! Func]ioneaz`! Le-am cump`rat [i fra]ilor mei c~te un cadou: o solni]` \n forma cubului Rubik, pentru mese plicticoase, [i un magnet de frigider uria[, care este, de fapt, un desf`c`tor de sticle de bere. Unei prietene i-am cump`rat post-it-uri care aveau imprimate pe ele instruc]iuni pentru Origami. Am achizi]ionat tot felul de obiecte super originale, cu un design unic, care pe mine m` bucur` foarte tare. De fiecare dat` c~nd ajung la Paris, intru [i \n L’Appartment. Ultima oar` mi-am cump`rat un “Haut parleur” (un amplificator)
pentru Ipod, \n form` de pies` Lego, [i \l iau peste tot cu mine \n
c`l`torii, ca s` am muzic` [i \n camera de hotel \n care sunt cazat`. Recomand acest magazin celor care vor s` se \ntoarc` acas` cu cadouri pentru cei dragi.
francezi, c~t [i turi[ti. Acesta este un dezavantaj: este foarte aglomerat. Dac` \]i place vreo pies`,
o dorin]` Vintage Dac` ajunge]i la Paris, \n cartierul Marais, exist` un super magazin cu haine Vintage: « Vintage Desir », pe Rue des Rosiers
Este un magazin mic, mic r`u, dar ascunde tot felul de «comori». {i are h`inu]e [i accesorii ieftine, de[i \n Fran]a, [i nu numai, hainele Vintage sunt considerate LUX [i, implicit, sunt foarte scumpe. nr. 32. Eu sunt o mare fan` a h`inu]elor vintage [i c~nd am descoperit acest magazin am fost foarte bucuroas`. Este un magazin mic, mic r`u, dar ascunde tot felul de «comori». {i are h`inu]e [i accesorii ieftine, de[i \n Fran]a, [i nu numai, hainele Vintage sunt considerate LUX [i, implicit, sunt foarte scumpe. Nu este cazul magazinului Vintage Desir, unde intra zilnic foarte mult` lume, at~t
trebuie s` o cumperi pe loc, \ntruc~t ri[ti ca peste c~teva ore s` nu mai existe. Dar, din ce am observat eu, vin mereu cu marf` nou`.
“Chapeau! Chapeau!” Eu mi-am cump`rat de acolo o p`l`rie neagr`. Era iarn` [i eu purtam cu m~ndrie p`l`ria mea pe str`zile Parisului. S-a \nt~mplat ca un om s` strige dup` mine “Chapeau! Chapeau!” (P`l`rie! P`l`rie!”), iar altul s` m` opreasc` [i s`-mi spun` c` “\i place outfit-ul” meu. M-am ru[inat un pic atunci, dar am fost convins` c` p`l`ria mea vintage, proasp`t cump`rat`, a fost cea care a transformat o ]inut` banal`, \ntr-una ceva mai “sofisticat`”.
Stop to shop 69
Rubric` realizat` de Roxana Bichi[
obiecte inedite
disCovEr thE world
CuBa “insula misterioas`” Trebuie s` recunoa[tem c` aceast` ]ar` este una dintre cele mai neprimitoare ]`ri din lume, din cauza sistemului politic [i a nivelului de s`r`cie, dar, \n acela[i timp, va r`mâne \n continuare o extraordinar` atrac]ie pentru turi[tii de pretutindeni [i un veritabil paradox al lumii moderne.
70 Stop to shop
disCovEr thE world
|
ntr-un mod simplist, Cuba s-ar descrie a[a: rom, havane, Fidel Castro, Cuba Libre, Buena Vista Social Club. Cred c` sunte]i de acord cu mine c~nd definesc \ntr-o propozi]ie practic un \ntreg popor exotic, care, deloc surprinz`tor, \[i are “fani” \n toat` lumea. Mai apoi, am putea spune c`, soarele, plaja, palmierii, toate aceste minun`]ii naturale, fac din aceast` ]ar` un loc \n care sim]i Paradisul la orice pas. Personal, sunt de p`rere c` toate aceste argumente sunt suficiente pentru a alege o vacan]` \n ]ara lui Fidel Castro. F`r` doar [i poate, patria trabucurilor [i a trestiei de zah`r r`m~ne un loc pe care trebuie s`-l vezi m`car o dat` \n via]`, indiferent de condi]ii.
Mister [i savoare Cuba este o insul` [i la propriu, [i la figurat. Fiind cea mai mare din Arhipelagul Caraibelor [i singura unde exist` comunismul, aceast` ]ar` exotic` se bucur` din plin de toate avanta-
jele naturale ale regiunii, asta pentru c` aici exist` [i destina]iile celebre precum Haiti, Jamaica sau Bahamas. |n plus, suprafa]a mult mai mare dec~t cea a insulelor amintite i-a permis s` se dezvolte din punct de vedere economic mult mai bine. Acest lucru s-a \nt~mplat p~n` la un moment dat, c~nd orgoliile revolu]ionare au \ndep`rtat influen]ele spaniole [i americane, l`s~nd loc dictaturilor. Trebuie s` [ti]i c` izolarea politic` a indus [i o izolare economic`, astfel \nc~t toat` frumuse]ea Cubei se bazeaz` doar pe tradi]ie, rom, havane sau muzic`. Turi[tii care viziteaz` “insula misterioas`”, o fac pentru a savura c~te pu]in din fiecare. Acest amestec creat a format, de-a lungul timpului, o cultur` unic`, ajustat` [i conturat` de genera]ii de aborigeni Taino, coloniali[ti spanioli, sclavi africani [i investitori americani. |n prezent, ]ara este m`cinat` de s`r`cie, imaginea „yank tank"-urilor, ma[ini Chevrolet, Plymouth sau Ford dat~nd din anii ‘50, importate \nainte de impunerea embargoului de c`tre americani, fiind reprezentativ` pentru nivelul de trai al cubanezilor. Proprietatea privat` lipse[te cu des`v~r[ire, toate bunurile apar]in~nd \n majoritate statului. Religia aproape c` nu exist`, pentru c`, oficial, Cuba este un stat ateu. Cu toate acestea, Biserica Romano-Catolic` este destul de prezent` \n via]a
cet`]enilor, de[i finan]area activit`]ilor sale trebuie aprobat` de c`tre autorit`]i.
La plimbare, prin ]ara lui Fidel Castro… Turistic vorbind, Cuba este con[tient` c` reprezint` o surs` important` de valut`, astfel c` re]elele de hoteluri [i obiectivele turistice au fost printre pu]inele care s-au bucurat de investi]ii, indiferent dac` apar]in de stat sau nu. Havana este, f`r` \ndoial`, cel mai important obiectiv, fie doar [i pentru faptul c` multe dintre cartierele sale au \ncremenit \n timp, cu o imagine destul de \nvechit` [i pr`fuit`, parc` desprinse din filmele anilor ‘50-’60. Din punct de vedere architectural, nu lipsesc \ns` pie]ele moderne, construite \n jurul unor monumente ai marilor lideri din istoria revolu]ionar`, restaurantele sau cluburile de noapte (de tip cabaret). Plajele din jurul ora[ului sunt superbe, at~t cele aflate \n apropierea hotelurilor, c~t [i cele situate la 10-20 de kilometri, lini[tite, s`lbatice, excelente pentru a te bucura de soarele tropical, nisipul fin [i albastrul m`rii.
Cuba Party La aproximativ 140 de kilometri de Havana se afla Varadero, probabil cel mai exotic loc din Cuba. Combina]ia de hoteluri, cluburi de noapte [i
Stop to shop 71
disCovEr thE world
de vizitat: Muzeul Muncipal din • Varadero – Aici sunt expuse obiecte care povestesc istoria ora[ului. Ve]i g`si obiecte personale, documente, h`r]i, m`rturisiri despre monumentele istorice din Varadero. |n afar` de obiectele din Muzeu, arhitectura tradi]ional` atrage vizitatorii datorit` materialelor [i culorilor vii folosite la construc]ia sa. Delfinariul (Varadero) – • Piscina delfinilor este una dintre principalele atrac]ii ale acestui loc minunat [i este, totodat`, distrac]ia preferat` a copiilor. |n fiecare zi sunt trei spectacole \n care cei opt delfini se \ntrec \n acroba]ii. Pe[terile bellamar (Va• radero) – Descoperite \n anul 1861, aceste pe[teri au devenit cele mai importante atrac]ii turistice ale Cubei, [i asta datorit` frumuse]ii acestora. Odat` ajun[i aici, ve]i fi impresiona]i de grandoarea s`lilor [i a galeriilor, de stalactitele [i stalagmitele pe care le ve]i descoperi la tot pasul. Parcul • radero)
Josone (Va– |n spatele por]ilor imense de la intrare, se ascunde o oaz` de verdea]` \n care glasul papagalilor Maca se aude pretutindeni. Mai mult, pute]i alege \ntre o plimbare cu barca pe lac, \not \n piscin`, bowling sau o cin` la unul din cele patru restaurante existente: Dante, La Campana, Antiguedades [i El Retiro.
72 Stop to shop
restaurante, palmieri, soare [i nisip este, f`r` umbr` de \ndoial`, dincolo de a[tept`rile oric`rui turist. Putem spune c` singurul dezavantaj ar putea fi dep`rtarea de farmecul indiscutabil al capitalei. Totodat`, ]inutul Pinar del Rio, un col] de natur` unic, una dintre rezerva]iile biosferei mondiale, cu specii de plante [i animale rare [i, \n acela[i timp, gazd` a celor mai renumite culturi de tutun din lume este la fel de apreciat`. O excursie c`tre Pinar del Rio asigur` vizitarea unei serii de locuri minunate, precum Vinales Valley, Las Terrazas, Soroa (paradis al orhideelor [i cascadelor), r`ma[i]ele planta]iilor de cafea ale secolului 19, barajul Laguna Grande sau
pe[terile Santo Tomas.
Food & Breverage Pozi]ionat` \n Marea Caraibelor, Cuba se face remarcat` datorit` trabucurilor, a celei mai cunoscute m`rci de rom Havana Club [i lui Fidel Castro, ultimul revolu]ionar comunist aflat \nc` \n via]`. De[i condi]iile economice [i s`r`cia marcheaz` traiul mjorit`]ii popula]iei, buc`t`ria cubanez` nu este una s`r`c`cioas`, fad` sau f`r` savoare. Mai mult, Cuba ofer` un amestec de influen]e europene, dar [i africane, asiatice sau din zona caraibelor. M~ncarea obi[nuit` este orezul cu fasole ro[ie, carnea fiind un produs pe care nu [i-l
disCovEr thE world
specialit`\i cubaneze: ajiaco - o m~ncare sup` • de cartofi [i legume cu carne de porc.
Congri - un amestec de • ceap`, orez, fasole neagr` [i buc`]i de slanin`, totul fiind pr`jit. Moros y cristianos - orez alb [i fasole neagr`.
permit dec~t o dat` sau de dou` ori pe s`pt`m~n`. Orezul, fasolea, yucca, porumbul, bananele, tomatele, carnea de porc [i de pui sunt ingredientele pe care buc`tarii cubanezi le folosesc cel mai des. Pe[tele se g`se[te din abunden]` \n apele teritoriale ale ]`rii, fie c` e vorba de pargo, de homar, creve]i sau fructe de mare, dar se consum` mai mult \n restaurantele din ora[e. De remarcat faptul c` m~nc`rurile nu sunt excesiv de condimentate, ardeiul iute nu este folosit at~t de mult, \n schimb nu lipsesc ceapa, usturoiul sau chimionul. Savoarea m~nc`rii este dat` adesea doar de amestecul dintre s`rat [i dulce. |n ceea ce prive[te b`uturile,
Cuba ofer` c~teva experien]e pe c~t de exotice, pe at~t de pl`cute. Cei care prefer` gustul non-alcoolic pot alege guarapo, un suc din trestie de zah`r, proasp`t presat, sau champola, o b`utur` cu lapte, zah`r ars, \n combina]ie cu diferite fructe. Vinul produs nu are o calitate excep]ional`, dar, totu[i, exist` c~teva sortimente bune de bere, cum ar fi Cristal [i Hatuey, iar romul este b`utura na]ional` cubanez`. Fie c` e vorba de m`rci binecunosute sau de mici distilerii de cartier, cubanezii beau la orice ocazie rom. Dintre cockteil-uri amintim: Daiquiri rom alb sec cu suc de l`m~ie, zah`r [i ghea]`, Mojito - rom cu ment` [i l`m~ie, sau Cuba Libre - rom cu cola. (Elena Dumitru)
Frijoles dormantes - fa• sole pasat`. Pui a la criolla - pui cu • sos creol.
Stop to shop 73
Flavours
Kubai szelet
(rulad` cubanez`) ingrediente: 1 bucat` de cotlet de porc, vit` sau pui; felii sub]iri de [unc` presat`; ca[caval feliu]e sau ras; ananas din compot, t`iat felii rotunde; sare, piper; ou`; f`in`; pesmet; ulei (pentru pr`jit).
Cuba Libre Cocktail
Complexitate: redus`
Mod de preparare:
Re}et| tRadi}ional|
ingrediente
Mod de preparare
50 ml rom (se poate folosi [i o cantitate mai mare de alcool, \n func]ie de dimensiunea paharului) zeama de la o jum`tate de l`m~ie Cola mult` ghea]`
Se ia un pahar, se pun cteva cuburi de ghea] [i se adaug 50 ml de rom. Lmia trebuie tiat \n buc]i mai mici, pe care le vei stoarce, apoi le vei pune \n pahar. Completeaz paharul cu Cola, dup care datorit` ingrediendecoreaz-l cu o felie de lime. {i gata cocktail-ul Cuba Libre! telor folosite, cuba 30 de secunde pentru un gust libre cocktail nu este extraordinar! Have Fun!
Se taie cotletul \n felii mai grosu]e, care se bat sub]iri (dac` le bate]i \ntre pungi, trebuie s` ave]i \n vedere c` se va rupe mai greu), se s`reaz` [i se pipereaz`. Pe o felie de carne se a[eaz` o felie de [unc`, una de ca[caval, apoi o jum`tate de felie de ananas. Se ruleaz` carnea, iar capetele se \nchid ca la sarmale. Se d`
con\ine suficient
Mod de servire:
alcool, ci se rezum`
Se serve[te rece.
la o arom` special`,
timp de preparare:
tipic cubanez`, gra\ie gustului de rom. 74 Stop to shop
3 minute
prin f`in`, ou, pesmet [i se pr`jesc. Se servesc cu garnitur` de cartofi pai, peste care putem r`zui ca[caval sau mozzarella. Poft` bun`!
Mod de servire: Se serve[te fierbinte.
Complexitate:
timp de preparare:
redus`
30 de minute
Rubric` realizat` de Elena Dumitru
deloc gre\os, de]i
horosCop
Zodia lunii
Rac Foto: kagaya.com
Dac` cel de l~ng` tine \]i atrage aten]ia printr-un r~s nebunatic, contagios e foarte probabil ca s` fie un nativ Rac. Racul este semnul zodiacal profund dependent de fazele lunii, fapt ce se traduce printr-un caracter cu multe toane. Asta nu \nsemn` c` \n interiorul nativului se produc cu adev`rat modific`ri. Nu. El r`m~ne un sensibil, fie c` \n jurul lui totul se vede \n negru. Umorul lunar nu e niciodat` superficial, ci profund, c`ci izvor`[te din observa]ia atent` a comportamentului uman. Nu te l`sa p`c`lit de comportamentul lini[tit, de plan doi, al nativilor. Ei se bucur` \n tain` de aten]ia primit`. Nu vei vedea un nativ al zodiei rac alerg~nd cu disperare dup` celebritate – ei nu alearg` dup` nimic cu disperare, dar cu siguran]` nu va fugi de ea. Nativul poate fugi de multe lucruri, \ns` aprecierea public` nu e unul dintre ele.
76 Stop to shop
22 iunie - 22 iulie Elemenete puternice: sensibilitate, nevoia de a ocroti, tenacitate, tandre]e. Puncte slabe: sensibilitate excesiv`, pesimism, cic`litor.
Dragostea ca un balsam |n dragoste nu te a[tepta ca nativul s`-[i pun` sufletul pe mas` de la prima \nt~lnire. Racii nu se confesează niciodat` str`inilor [i exist` anumite lucruri pe care nici cei mai buni prieteni ai lor nu le [tiu despre ei. Va fi nevoie de mult timp [i de mult` r`bdare ca s` ajungi s`-i cuno[ti cu adev`rat. Poate fi superficial [i u[uratic, dar [i sensibil [i loial. |ncearc` s`-]i aminte[ti \ntotdeauna c`, de[i purtarea Racului poate fi aspr` [i distant`, inima lui e \ntotdeauna cald`, afectuoas` [i at~t de sentimental` \nc~t \l face deseori s` se simt` vulnerabil. |n astfel de momente se strecoar` \n carapacea lui, la ad`post fa]` de propriile emo]ii. Toanele lui se manifest` cel mai acut c~nd se teme c` va pierde ceva. Poate pe tine.
horosCop Asigur`-l de o mie de ori c` e[ti a lui/al ei. Cuvintele de dragoste sunt un balsam pentru sufletul lui. Bine\n]eles, el se poate r`t`ci într-una din fazele lui zburlite tocmai \n mijlocul unei scene romantice \ntr-o noapte cu lun` plin`. Fii perseverent [i cald.
pentru a se relaxa complet. Tot timpul adun` valori tangibile, pentru a se proteja \mpotriva unui viitor dezastru imaginar. El e genul sub al c`rui pat ai s` g`se[ti aliniate frumos zeci de conserve cump`rate cu ani \n urm`. Dac` nu le vezi acolo, caut` \n c`mar`. Pentru ce le adun`? Nu pune \ntreb`ri stupide! Dac` \ntr-o zi o s` vin` o foamete?
acas`, pur extaz B`rbat sau femeie, persoana lunar` \[i iube[te casa, pentru care are un respect aproape mistic. C`minul lui e locul unde se amuz`, tr`ie[te, iube[te, viseaz` [i se simte \n siguran]`. Chiar dac` serviciul lui \l face s` c`l`torească \n \ntreaga lume, nici un Rac nu e pe deplin fericit f`r` un acoperi[ care s` fie al lui. Urm`re[te expresia de pe chipul unui nativ c~nd tocmai s-a \ntors acas` dintr-o lung` c`l`torie. Pur extaz.
Hârciogii zodiacului Racii sunt str~ng`torii zodiacului. Oric~]i bani ar avea pu[i la ciorap, lunarul nu se simte niciodat` cu adev`rat sigur de viitorul lui financiar [i oric~t de mult` dragoste ar primi, \ntotdeauna are nevoie de mai mult`. Emo]iile nu-i permit s` se simt` destul de \n siguran]`
Scopul \n via]`: eu simt Element: ap` Planeta: luna Piatra: argint
Dovada iubirii - o mâncare bun` Nu se [tie de ce, dar m~ncarea reprezint` pentru Raci securitate. C`mara, dulapurile [i frigiderul lui trebuie s` fie mereu pline p~n` la refuz, fie c` el m`n~nc` ce are \n ele sau nu. O simpl` conversa]ie despre m~ncare \i va aduce o str`lucire rumen` \n obraji, iar discu]iile despre foamete [i victimele ei \l vor \ngrozi pur [i simplu. Risipa de hran` e o crim` pentru Rac. Po]i s`-]i umpli farfuria de c~te ori vrei la masa lui, dar ai grij` s` o la[i cur`]at`-lun` c~nd te ridici de la mas`. Emo]iile lunarilor pot fi uneori mai puternice dec~t organismul lor. Grijile [i temerile \i pot \mboln`vi, \n timp ce veselia \i poate \ns`n`to[i. Dac` securitatea financiar` sau emo]ional` a nativului Rac e amenin]at` poate c`dea \ntro profund` depresie, care duce de multe ori la boli sau accidente. |n ambele sexe ale zodiei exist` un puternic instinct matern. Tot timpul \ncearc` s` te \ndoape cu m~ncare cald` sau s` te \nfofoleasc`, pentru a te proteja de frigul de afar`. Racii \[i d`d`cesc prietenii [i partenerii de via]` [i \i supravegheaz` cu un ochi protector. E greu de spus ce st~rne[te mai puternic emo]iile lunarilor: copiii, m~ncarea sau banii.
Stop to shop 77
horosCop
Profilul de vacan]` Berbec
Rac
21 martie - 20 aprilie
22 iunie - 22 iulie
Ei bine, \]i place s` c`l`tore[ti! Nu-i de mirare c` agonise[ti toat` iarna pentru binemeritata vacan]` de var`. Te atrag locurile cu mult` verdea]`, \n inima naturii, l~ng` un foc de tabar`, \nso]it de familie [i mul]i prieteni. Profit` de aceast` var` [i c`l`tore[te! locurile ideale: austria, elve]ia, Croa]ia
Un holiday-ist perfect! Din timp, cu mult tact [i diploma]ie, ajungi s` \]i planifici concediul exact acolo unde dore[ti, iar acest lucru este l`udabil. Nu pu]ini reu[esc s` fac` ceea ce realizezi tu. Te atrag locurile istorice [i cele care au o semnifica]ie pentru vremurile actuale. locuri ideale: belgia, rusia, Germania
Taur
Leu
21 aprilie - 21 mai
23 iulie - 22 august
Mare consumator de excursii, e[ti mereu \n c`utarea unor locuri interesante [i inedite pentru petrecerea timpului liber [i a concediilor. Nimic pe lumea asta nu te face mai fericit, dec~t \mpachetarea hainelor pentru o nou` deplasare. Adun`-]i prietenii [i face]i o plimbare de c~teva zile la munte! locuri ideale: Fran]a, Cehia, italia
Mereu preten]io[i \n alegerea locului pentru petrecerea timpului liber, nativii Leu vor fi atra[i de acele locuri \n care luxul [i extravagan]a primeaz`. Nu vor rata nici cea mai mic` ocazie pentru a se plimba \n cele mai scumpe sta]iuni din lume, iar distrac]ia trebuie s` fie pe primul loc. locuri ideale: brazilia, Cuba, Dubai
Gemeni
Fecioar`
22 mai - 21 iunie
23 august - 21 septembrie
Nu ave]i un mare suflu \n voi atunci c~nd vine vorba de o excursie programat`. V` g~ndi]i la prea multe [i pierde]i din vedere scopul c`l`toriei. Mereu atent \n planificarea fiec`rui detaliu, ajungi s` iei decizii last-minute, care, ce-i drept, te solicit` nu numai financiar, dar [i psihic. Mare grij` la ceea ce \[i doresc [i cei din jurul t`u! locuri ideale: spania, Portugalia, ungaria
Niciun loc nu v` mul]ume[te pe deplin, dorindu-v` mereu alte [i alte locuri de vizitat, c~t mai interesante. Prefera]i locurile unde v` sim]i]i \n siguran]`, unde [ti]i c` ave]i tot confortul [i, mai ales, acele zone \n care pute]i s` v` manifesta]i a[a cum v` place mai mult. Cu alte cuvinte, s` le ave]i pe toate la \ndem~n`. locuri ideale: Fran]a, elve]ia, suedia
78 Stop to shop
horosCop
al fiec`rei zodii Balan]`
Capricorn
22 septembrie - 22 octombrie
21 decembrie - 19 ianuarie
At~t timp c~t sunte]i cu cine trebuie, a]i putea fi oriunde – preten]iile dumeavoastr` nu sunt at~t de mari. Orice loc poate fi interesant dac` \i descoperi]i frumuse]ea [i istoria. Alege]i locuri de vacan]` nu foarte costisitoare, cum ar fi la munte sau zone pline cu verdea]`. locuri ideale: austria, rom~nia, Canada
Fiecare vacan]` este considerat` o binecuv~ntare pentru Capricorni. Ei \[i doresc, \n primul r~nd, lini[te, [i apoi restul. Dac` familia le este al`turi, atunci concediul se va transforma automat \n cel mai minunat loc din lume. Fi]i mai relaxa]i atunci c~nd v` face]i planuri! locuri ideale: Canada, america, italia
Scorpion
V`rs`tor
23 octombrie - 21 noiembrie
20 ianuarie - 18 februarie
Un mare consumator de turism – a[a pute]i fi catalogat. At~t vara, c~t [i iarna nu v` ve]i da la o parte de la vacan]`. Sunte]i foarte aten]i, \ns`, la tot ceea ce reprezint`: last minute sau oferte speciale – pentru c` nu dori]i s` rata]i distrac]ia pentru un disconfort ce s-ar putea crea. locuri ideale: turcia, Grecia, spania
Pragmatici [i conservatori, nativii V`rs`tor vor c`uta nod \n papur` pentru orice atunci c~nd vor alege concediul: biletul de avion cost` mult prea mult, pre]ul caz`rii nejustificat, etc. Cu toate acestea, se vor sim]i bine atunci c~nd se vor afla \n locul pe care l-au privit la \nceput cu scepticism. locuri ideale: Columbia, Cuba, america
S`get`tor
Pe[ti
22 noiembrie - 20 decembrie
19 februarie - 20 martie
Extrem de exigen]i \n ceea ce prive[te un concediu ideal, nativii acestei zodii \[i vor planifica din timp fiecare detaliu al c`l`toriei. Nu vor pierde absolut nimic din vedere: de la ochelarii de soare, p~n` la treia pereche de pantofi, de rezerv`. Ave]i grij` cu bagajul, s-ar putea s` v` coste dac` lua]i prea multe cu voi! locuri ideale: Maroc, egipt, Dubai
Munc`, munc` [i iar munc`! Atunci c~nd vine vorba de vacan]`, nu vor uita niciodat` acas` laptopul, telefonul de serviciu sau diverse documente. Pentru cei din familie nu este o noutate, \ns` mai mult` relaxare nu ar strica, asta pentru c` este bine s` existe un echilibru \ntre carier` [i cei dragi. Mai mult` aten]ie la cei din jurul dumneavoastr`! locuri ideale: rom~nia, bulgaria, turcia
Rubric` realizat` de Elena Dumitru
Stop to shop 79
tEChNEws
Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice
iPhone 4,
\n sfâr[it smartphone Ce mai aduce nou iPhone 4? Un ecran cu o rezolu]ie mai mare, 960x640 pixeli (326 pixeli pe inci), iar procesorul A4, de tip system-on-a-chip de pe iPad este prezent [i pe cea mai nou` genera]ie a iPhone. 80 Stop to shop
A
pple iar ]ine capul de afi[ la gadgeturi, de data asta cu a patra genera]ie de iPhone [i \ncearc` s` dea lovitura acolo unde tuturor le-a fost imposibil. Nu [tim dac` pe dumneavostr` v` pasioneaz` videoconferin]ele (m`car la birou), dar pe majoritatea utilizatorilor de telefonie 3G, nu. {i asta s-a dovedit \n timp. Acum, Steve Jobs, boss-ul lui Apple vrea s` ne conving` c` iPhone 4 ne va face cu ochiul ambelor camere. Cea de pe spate este de 5 megapixeli (3MP la genera]ia anterioar`) cu zoom digital 5x [i, \n fine, cu flash LED [i este capabil` [i de \nregistrare video HD (720p) la 30 de cadre pe secund`. Apple pretinde c` iPhone 4 este, la doar 9,3 mm grosime, „cel mai sub]ire smartphone produs vreodat`, iar Jobs spune c` ecranul, numit „retina display“ red` textul [i imaginile „la calitatea celui mai fin tipar“. Ce mai aduce nou iPhone 4? Un ecran cu o rezolu]ie mai mare,
960x640 pixeli (326 pixeli pe inci), iar procesorul A4, de tip system-on-a-chip de pe iPad este prezent [i pe cea mai nou` genera]ie a iPhone. La bord se g`se[te [i o busol` digital` [i giroscop pe trei axe. Apple sus]ine c` durata de via]` a bateriei este de 7 ore de convorbire \n re]ele 3G, 6 ore de browsing pe Internet, 10 ore de redare video [i 40 de ore de muzic`. De asemenea, sistemul de operare iOS 4.0 aduce o serie de \mbun`t`]iri ale securit`]ii [i ale func]iilor de control enterprise. Una dintre cele mai a[teptate nout`]i la iPhone 4 este posibilitatea acestuia de a efectua mai multe opera]iuni simultan – de exemplu, s` navighezi pe internet sau s` scrii emailuri c~t timp ascul]i muzic` – ceea ce \l face un smartphone \n adev`ratul sens al cuv~ntului, demn de a fi preferat de utilizatorii business [i pentru calit`]ile sale tehnologice, nu doar pentru design.