gratuit/free
NR. 96, SEPTEMBRIE 2010
www.stoptoshop.ro
magazine for residents & visitors
WANDA – AVENTURA SHOPPING-ULUI
F a sh i o n t v S u m m e r F e s tiv a l – v i su l u n o r n op ] i d e v a r` STUFSTOCK, FREE SPIRIT
Gr ac e Ke ll y – p r i n ] e sa l u i R a i ne r Un plus de onoare:
M`d`lina Dr`ghici [i Radu Vâlcan
Sumar Director general
“ ” Nr. 96 - Septembrie 2010
)
Pentru mine shopping-ul nu e o pasiune, e o aventur`! |mi place nu at~t ideea de a-]i face mici bucurii (dar nici nu o ignor, evident), c~t alerg`tur` dintr-un magazin \n altul, tensiunea (Ce rochi]` frumoas`! |mi vine, nu-mi vine?... Dar culoarea? Poate e mai potrivit` alta…), pl`cerea c~nd ajungi acas` [i desfaci tot ce ai cump`rat. O zi de 79 shopping a[a cum o traiesc eu este o experien]`!
" " # !" & " " !'! " " " !" ! '! # !" ! % ! " " " # " & # ! " ! #! ! ( " ' % ! " ! ! ! " $ " ! !"
12
TeaTru/Film/carTe Recomand`rile noastre
22
inTerviu
32
TrenDul, memOriile mODei (iii)
35
GenTlemen’S aGreemenT
54
De vorb` cu Radu Vâlcan [i M`d`lina Dr`ghici Memorabilul secol XX [i inegalabilii ani 2000 Toamn` - iarn` 2010 - 2011
TO ShOp
Shop ‘till you drop!
66
S~n~TaTe
72
STOrY OF...
82
DeSTina}ii
Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro
Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@unireashop.ro 021.30.30.364, 0722.101.756
Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@unireashop.ro 021.30.30.367, 0724.242.742
Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Elena Dumitru, Diana Rodan Foto: Victor Stoicovici, Dreamstime Revista editat` de:
Tycoon Media Press parte a grupului
Tycoon Finance Corporation Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236
Ochii, ca o carte de vizit`
Grace Kelly – prin]esa lui Rainer Bucovina 2 Stop to shop
Tiraj: 14.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.
EditShop
Povestea lui 15 A 15 nu mai este de mult \n sistemul nostru de valori sociale doar un simplu num`r. El are o poveste, care con]ine elemente magice. |mi voi asuma rolul de povestitor, pentru c` am dep`[it demult vârsta [i pentru c` pot s` o fac. De ce? |ntrucât povestea lui 15 nu se poate spune oricând, ci dup` ce, moral, ai luat via]a \n piept [i frâiele destinului \n mâini. 4 Stop to shop
u fost odat ca niciodat un copil [i o zi de 15 septembrie. Copilul, cu ochii un pic mri]i de suava panic a unei noi etape \n via]a lui, prive[te ghiozdanul pe care mama i-l ofer. E diminea] devreme [i, alturi de prini]i, prichindelul p[e[te \ntr-o curte mare, a unei [coli. Lume mult, agita]ie. Primul clopo]el. Prima fil din povestea lui 15: Clasa I. Clasa care nu face altceva dect s \l porneasc pe drumul vie]ii, s \l arunce \n vrtejul pregtirii pentru acea zi cnd mama [i tata nu vor mai fi “furnizorii” existen]ei lui [i nici nu-l vor mai apra de zmei ori vrjitoare. Ei vor rmne doar acele fiin]e dragi la care merge \n vizit. Iar povestea lui 15 continu. Septembrie e \nceputul, Alfa, deci avem [i un Omega. A[adar, momentul maxim al fericirii micului [colar: 15 iunie. Aga] ghiozdanul \n cui [i se simte iar “liber”. {i uite a[a, \n fiecare an, 15 apare \n via]a copilului, \n septembrie [i \n iunie, fcndu-l s \nve]e \ntr-un an ct s-i ajung pentru urmtorii 10 [i chiar mai mult. Iar anii trec [i, odat cu ei, copilul devine adolescent. Clasa a 8-a. Ultimul 15 iunie din {coala General. Examen de admitere. {i 15 reapare. Un nou septembrie al anilor de liceu. Al]i 4 ani \n care cu 15 \ncepe [i pe 15 se termin cte un nou capitol din drumul adolescentului ctre maturitate. Bacalaureatul. “Ah, ce bine! Vine facultatea.”. Da, vine, \ns odat cu ea [i finele acestei pove[ti a lui 15. Eroul principal [i-a \ndeplinit misiunea. Pred [tafeta lui 2 ale lui octombrie, urmnd ca finele de an universitar s depind de povestea altor numere (datele examenelor din sesiune). Am \nclecat pe-o [a [i.... {i totu[i, povestea lui 15 nu se termin. 15 [i toate emo]iile legate de el reapar, la un moment dat, peste ani, cnd acel copil timid este acum printe [i \[i duce propriul prichindel pe noul drum \n via]. Un drum care porne[te pe 15 al unui septembrie...
Roxana Bichi Redactor {ef
tEatru TeaTru NoTTara v@ iNviT@ La...
Hangi\a
de Carlo Goldoni
Un spectacol de Tino Geirun Distribu]ia: Constantin Cotimanis, Alexandru Jitea, Gabi R`u]`, Adrian V`ncic`, Crengu]a Hariton / Daniela Minoiu, Anca Bejenaru, Anda Caropol
La TeaTruL MeTropoLis se joac@...
cum m-am l`sat „Cum m-am l`sat“, \n regia lui Bogdan Muntean, dup` o idee de Hannes Stein, este o fals` pledoarie \n favoarea nongândirii [i inac]iunii. Un pretext de care cei doi actori se folosesc admirabil, pentru a ne plimba prin p`durea defectelor umane [i prin arta universal`. Regie: Bogdan Muntean Distribu]ia: Anca Sigart`u, 1-Q Sapro 6 Stop to shop
De regul`, suntem \ndruma]i s` renun]`m la fumat, la alcool, droguri sau sex. De data aceasta suntem \nv`]a]i s` nu ne mai for]`m neuronii. G~ndirea, de multe ori, d`uneaz` grav carierei! Dac` e[ti \ntr-o func]ie de conducere [i stai mult pe g~nduri, \]i po]i spune adio. }i-a [i s`rit scaunul directorial de sub [ezut. Anca Sigart`u [i 1-Q Sapro lanseaz` un apel c`tre „intelectualii obosi]i“, \ndemn~ndu-i s` abandoneze g~ndirea \n favoarea unei vie]i lipsite de orice efort intelectual. Cei doi ofer` chiar [i c~teva solu]ii care s` le u[ureze celor interesa]i demersul.
O hangi]` frumoas`, un marchiz s`rac, un conte bogat [i un cavaler misogin! F`r` \ndoial`, este vorba de o comedie italian` a secolului al XVIIIlea. De[i este curtat` de contele D’Albafiorita [i de marchizul di Forlipopoli, aten]ia Mirandolinei este atras` de cavalerul di Ripafratta. Dar, cu siguran]`, dragostea [i viclenia femeilor nu s-a schimbat \n ultimele dou` secole, drept urmare pare aproape imposibil s` s` nu apreciem aceast` pies` atemporal`, privind-o pur [i simplu ca pe o comedie de situa]ie [i de caracter.
Pagin` realizat` de Elena Dumitru
dup` un roman de Hannes stein
Film
Premierele lunii septembrie Macete Regia: Robert Rodriguez, Ethan Maniquis Cu: Danny Trejo Gen: Ac]iune, Crim`, Thriller Premier` \n Rom~nia: 03.09.2010
Marmaduke Regia: Tom Dey Cu: Jeremy Piven, Ron Perlman, Christopher MintzPlasse, Amanda Seyfried Gen: Comedie, Familie Premier` \n Rom~nia: 03.09.2010
Step Up – 3D Regia: Jon Chu Cu: Adam G. Sevani, Harry Shum Jr., Christopher Scott Gen: Dram`, Muzical, Romantic, Dragoste Premier` \n Rom~nia: 03.09.2010
8 Stop to shop
Amor la distan]`
The Adjustment Bureau
Regia: Nanette Burstein Cu: Justin Long, Drew Barrymore Gen: Comedie, Dragoste Premier` \n Rom~nia: 10.09.2010
Regia: George Nolfi Cu: Matt Damon, Emily Blunt Gen: Romantic, SF, Thriller Premier` \n Rom~nia: 10.09.2010
Americanul
Wall Street: Banii sunt f`cu]i s` circule
Regia: Anton Corbijn Cu: George Clooney Gen: Dram`, Thriller Premier` \n Rom~nia: 10.09.2010
Regia: Oliver Stone
B`rba]i care ur`sc femeile Regia: Neils Arden Oplev Cu: Michael Nyqvist, Noomi Rapace Gen: Crim`, Mister, Thriller Premier` \n Rom~nia: 10.09.2010
Cu: Carey Mulligan, Shia LaBeouf, Michael Douglas Gen: Dram` Premier` \n Rom~nia: 24.09.2010
CartE
Cimitirul de piane de Jose Luis Peixoto Detalii carte: Editura: Polirom Colec]ia: Proza XX Traducere: Clarisa Lima Pre]: 22,95 lei
Jose Luis Peixoto s-a n`scut \n 1974, \ntr-un sat din sudul Portugaliei, \n regiunea Alentejo. Este licen]iat \n limbi [i literaturi germanice la Universidade Nova de Lisboa. |nainte de a se dedica scrisului, a predat timp de un an. A scris poezie, proz`, teatru [i critic` literar`. A primit premiul Jovens Criadores („Tineri creatori”) \n 1997, 1998 [i 2000. |n 2001, primul s`u roman, “Nici o privire”, a primit Premiul Jose Saramago.
mai surprinz`toare revela]ii ale literaturii portugheze recente. Sunt convins c` va fi un mare scriitor.”
José Saramago 10 Stop to shop
„Când scrii un roman, \ncerci s` creezi un fel de alchimie care s` produc` via]`. Când a fost \ntrebat ce-[i propune s` fac` \n c`r]ile lui, Hemingway a spus c` \ncearc` s`-l fac` pe cititor s`-[i aminteasc` lucrurile pe care le cite[te ca [i cum le-ar fi tr`it pe pielea lui.” Jose Luis Peixoto |n “Cimitirul de piane” se combin` povestea real` a maratonistului Francisco Lázaro cu o fictiv` cronic` de familie, \n care leg`tura tat`-fiu ocup` locul principal. Familia Lázaro de]ine un atelier de tâmpl`rie \n cartierul muncitoresc Benfica din Lisabona, iar \n spatele cl`dirii se \ntinde cimitirul de piane, un loc misterios [i magic, refugiu al vis`torilor [i al \ndr`gosti]ilor ora[ului. Povestea este narat` din dou` perspective: cea a tat`lui lui Francisco Lázaro, \n ziua \n care i
s-a n`scut fiul [i \n ziua \n care moare, [i a lui Francisco \nsu[i, \n timpul maratonului de la Stockholm din 1908. Fiind o poveste violent` [i tandr`, amuzant` [i emo]ionant`, cu o construc]ie original`, ea ofer` o perspectiv` destul de profund` asupra rela]iilor de familie. Aceast` carte l-a consacrat pentru totdeauna pe Peixoto ca lider al genera]iei sale [i unul dintre scriitorii cei mai valoro[i pe scena literar` interna]ional`. Pagin` realizat` de Elena Dumitru
Sursa: Editura Polirom
“José Luís Peixoto este una dintre cele
NEwS – agENda luNii 10–12/09 FesTivalul plai
1–6/09 FesTivalul “cerbul De aur” Anul acesta, Festivalul Interna]ional de Muzic` “Cerbul de Aur” s`rb`tore[te \mplinirea a 42 de ani de la prima sa edi]ie. Teatrul Dramatic din Bra[ov a fost gazda primei edi]ii a Cerbului de Aur \n anul 1968, edi]ie la care au concurat 22 de soli[ti din 28 de ]`ri. Nu trebuie s` pierde]i un spectacol care se anun]` a fi unul spectaculos, cu invita]i de valoare, iar cu aceast` ocazie, pute]i profita s` vizita]i ora[ul Bra[ov, care va deveni ne\nc`p`tor \n perioada Festivalului.
Septem br ie
10/09
concerT The weilers
Spectacolul de la Bucure[ti face parte din turneul interna]ional “The 40th Anniversary Tour”, ce marcheaz ` patru decenii de existen]` a trupei. |n deschidere va c~nta trupa „El Negr o”, cea mai bun` forma]ie rom~neasc` de reggae. The Weilers a fost fondat` \n 1969 chiar de Bob Marley. Din pionieri ai genului reggae, muzicienii au reu[it s` transforme acest nou stil muzical \ntr-un adev`rat fenomen global, devenind astfel adev`rate simboluri Jamaicane pe tot mapamondul. Sala Palatului.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
18/09 Trance Dance wiTh Markus schulz Dup` o absen]` de doi ani, Markus Schulz, DJ-ul num`rul 8 mondial, conform clasamentului Top 100 DJMag (2009), revine \n Rom~nia. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 30 [i 60 lei. Global DJ Broadcast World Tour, Arenele Romane
12 Stop to shop
“Plai” este un Festival de worldmusic, de jazz, de muzici diverse, workshopuri [i bucurie, arte [i exuberan]`. Printre arti[tii prezen]i la eveniment se numar` Misia, Ara Dinkjian, Christoph Pepe Auer [i mul]i altii. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 30 [i 75 lei, \n func]ie de categorie. Muzeul Satului B`n`]ean, Timi[oara.
18/09 TribuTe Deep purple – hush
Hush s-a n`scut \n 1998 din pasiunea pentru muzica Deep Purple. Cu numeroase concerte \n Italia, trupa [i-a c~[tigat renumele pentru cel mai bun tribut al acestora. O \ncununare a muncii lor a venit pe 4 septembrie 2009, moment \n care au c~ntat al`turi de Ian Paice, basistul Deep Purple, concertele lor din Italia [i Spania fiind sold out \n c~teva zile. Hush au c~ntat \n deschiderea concertului lui Glenn Hughes \n Roma, urc~nd al`turi de el pe scen` pentru “Might just take your life". Pre]ul unui bilet este de 39 lei. Hard Rock Café, Bucure[ti.
iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE
NEwS – agENda luNii 22/09 concerT “iniMa Mea, MolDova”
21/09 concerT guns n’ roses Dup` ani de a[teptare, fanii vor avea parte de o \nt~lnire cu unul dintre cei mai adula]i vocali[ti rock din toate timpurile. De-a lungul anilor, Guns N’Roses a v~ndut peste 100 de milioane de albume \n \ntreaga lume, dintre care peste 76 de milioane numai \n S.U.A. Fiecare album a intrat \n topul Billboard, \n multe topuri europene, dar [i \n cele din Asia [i America de Sud. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 128 [i 300 lei. Romexpo, Bucure[ti
Orchestra Na]ional` de muzic` popular` "L`utarii", \mpreun` cu maestrul Nicolae Botgros, Ansamblul de dansuri sportive "Codreanca", Ansamblul de dansuri populare "Fluera[", Mihai Ciobanu, Nicolae Glib, Ion Suruceanu, {tefan Petrache, Anatol M\rzencu, Natalia Barbu, Forma]ia "Plai", Forma]ia "Catharsis" [i Forma]ia "Acord" vor concerta la Sala Palatului \n data de 22 septembrie, pentru prima dat` \n aceast` formul`. Sala Palatului, Bucure[ti
25/09 reciTal saM haywooD - “chopin Tråie{Te?” Iubitorii de muzic` clasic` din toat` lumea \l s`rb`toresc anul acesta pe Frédéric Chopin. Aniversarea celor 200 de ani de la na[terea compozitorului \l readuce la Bucure[ti pe Sam Haywood, pianistul care, \n luna mai a acestui an, l-a acompaniat pe Joshua Bell \n recitalul extraordinar sus]inut la Ateneul Rom~n. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 75 [i 150 lei. Ateneul Rom~n, Bucure[ti.
16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 1
Sedenta rismul du neaz grav snta]ii!
26/09
viva Music nighT
“The Mission” continu` seria petrecerilor aniversare de 10 ani cu un showcase de excep]ie: Viva Music Night cu Steve Lawler, Audiofly, Livio & Roby [i Nima Gorji \ntr-un cort \nc`lzit, la Arenele Romane. Mai mult, “Leon & Friends” se vor afla la after party-ul oficial de la Studio Martin. Evenimentul va avea loc s~mb`t`, 25 septembrie 2010.
concerT scooTer Fanii care au achizi]ionat deja bilete pentru data de 5 iunie, atunci c~nd a fost anun]at prima dat` concentul, ulterior fiind anulat, sunt ruga]i de c`tre organizatori s` le p`streze, acestea fiind valabile pentru show-ul din data de 26 septembrie. Pre]ul unui bilet este de 100 lei. Arenele Romane, Bucure[ti.
iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE
Rubric` realizat` de Elena Dumitru
25/09
Stop to shop 13
CE Citim? “Femeia ce prive[te spre ceva ofer` o imagine de o rar` trivialitate, ochii melancolici te invit`, dimpotriv`, la o distrugere aerian`, [i setea de impalpabil pe care ]i-o satisface funebrul [i parfumul lor azur te \mpiedic` s` mai fii tu \nsu]i.” Emil Cioran
iubire la Berlin de Anne Wiazemski Editura Nemira
“Inser~nd \n roman pasaje din scrisorile [i jurnalul intim al mamei sale, (...) Anne creeaz` un adev`rat concert de Bach la patru m~ini.” Nouvel Observateur
O poveste de dragoste, poate de Martin Page Editura Humanitas
“Nu conta]i pe eroul principal ca s` ghici]i, \nainte de epilog, dac` de fapt Clara este o am`gire sau o form` aberant` a amneziei lui. Baza]i-v`, mai degrab`, pe autor [i pe bine-cunoscutul s`u talent de a disimula totul p~n` la cap`t.” Le Nouvel Observateur
c`ile inimii
„Un fel de electrocardiogram` a inimilor r`nite.“ Le Point
pl`ceri c`rora li se spune carnale, dar
14 Stop to shop
de Benoite Groult Editura Trei
O poveste de dragoste pasional` \ntre doi oameni pe care, aparent, \i leag` prea pu]ine lucruri.
“Totu[i, nu f`r` o oarecare \ngrijorare, m` voi al`tura cohortei de scriitori care a \ncercat s` surprind` pe foaia alb` acele care, uneori, \]i \nfioar` cumplit inima.” Benoite Groult Pagin` realizat` de Elena Dumitru
iNtErviu
Pentru Mdlina Drghici [i Radu Vlcan, protagoni[tii noii produc]ii Acas Tv, “Iubire [i Onoare”- ziua de azi e provocarea de mine. Doi oameni puternici care au \n]eles mult prea devreme cu ce se mnnc via]a. Dezamgiri, deziluzii, la[itate, f]rnicie. Au reu[it, \ns, s ias \nvingtori din fiecare confruntare, plecnd mai departe cu un bagaj de virtu]i la care nu vor s renun]e \n ruptul capului. Pentru ei, via]a aduce cu sine un plus de onoare.
m`d`lina Dr`ghici [i radu vâlcan un plus de onoare 16 Stop to shop
iNtErviu M`d`lina, ai c`l`torit foarte mult \n tinere]e. A[ spune c` totul a \nceput de la v~rsta de cinci ani, pe c~nd te aflai la bunici [i, din dorin]a de libertate, i-ai \ncuiat pe ace[tia \n cas`, ai fugit, ai dormit \n pod. M`d`lina Dr`ghici: Aceea nu poate fi numit` c`l`torie, ci doar o mare tr`snaie! {i oricum nu i-am \ncuiat \n cas` pe bunici din dorin]a de libertate, ci din dorin]a de a nu vedea dezastrul f`cut \n curte de porci, vaci, g`ini [i toate animalele c`rora le d`dusem dru-
La Breaza, un scouter al unei agen]ii de modele m-a remarcat [i m-a cooptat mul, ca s` m` joc! Copil`ria mea a fost una foarte fericit`, sunt singur` la p`rin]i [i foarte dorit`, pentru c` ai mei au depus eforturi enorme pentru a m` avea, asta dup` ce to]i medicii i-au spus mamei c` nu poate face copii. P~n` la urm` am ap`rut eu [i, cum era normal, am fost \nconjurat` de mult` iubire. Nu era o c`l`torie propriuzis` [i, cu toate astea, via]a a f`cut s` pleci pur [i simplu mult mai devreme de acas`. M.D.: Eram mic` atunci c~nd am plecat pentru prima dat`,
aveam 16 ani, [i mi-a fost greu, pentru c` trebuia s` v`d singur` de mine, de via]`. Au urmat c`l`torii multe, la Milano, Paris, New York, Tokio, Barcelona, etc. Toate acestea m-au f`cut puternic`, m-au \nv`]at s` m` descurc singur` \n orice situa]ie, m-au maturizat (frumos, zic eu) [i mi-au dat [ansa cunoa[terii a diferite lumi, culturi, persoane. Nu \n ultimul r~nd, c`l`toriile, mai degrab` scopul acestora, mi-au conferit independen]` din toate punctele de vedere, independen]` care a condus la \ncrederea \n mine [i for]` interioar`. Cum a \nceput aventura cu modeling-ul? M.D.: A \nceput absolut \nt~mpl`tor. M` aflam \n vacan]` la Breaza, c~nd un scouter al unei agen]ii de modele bucure[tene ma remarcat [i m-a cooptat. Apoi, am stabilit contacte cu agen]ii din str`in`tate. A urmat prima c`l`torie cu avionul. Erai singur` [i speriat`. M.D.: Da, [i era normal, cred eu! Aveam 16 ani, nu c`l`torisem niciodat` cu avionul sau \n afara ]`rii [i iat` c` a venit [i acel moment. M-am acomodat pe parcurs, am avut norocul unor p`rin]i care m` sus]ineau [i m` \ncurajau, chiar dac` se aflau la mii de kilometri distan]`. De asemenea, am \nt~lnit o fat`, tot rom~nc`, care era mai mare dec~t mine cu 4 ani. M-a \n]eles [i ne-am \ndr`git din prima clip`, a devenit sora mea mai mare care m-a aju-
tat foarte mult. {i \n ziua de azi am r`mas prietene, chiar dac` ne vedem rar. Ea locuie[te acum \n Timi[oara.
Am ales s` \nv`] alfabetul invers decât a fost compus. Radu, \n ce prive[te copil`ria ta, amintirile au o duio[ie matur`. Te-ai maturizat \nainte de vreme, pe c~nd vindeai raci [i erai plin de julituri de la mu[c`turile lor. Unii ar fi spus c` e[ti un copil zgubilitic, neast~mp`rat. Dar tu erai de mic, de fapt, un om mare. Radu V~lcan: Nu [tiu dac` e corect spus. Ca mul]i dintre noi, am fost nevoit s` cresc si s` m` descurc. Nevoia te-nva]`, n-am f`cut niciun efort deosebit, chiar mi-a pl`cut. Am f`cut multe tr`sn`i, copil fiind, dar n-am niciun regret c` am f`cut toate astea. Ai fugit \ntotdeauna de perversitate [i m`[tile societ`]ii. S` fie asta din faptul c` [tii ce \nseamn` greut`]ile vie]ii? R.V.: Fiecare dintre noi a “gustat” din greut`]i. Perversitatea este la tot pasul, nu asta e problema, ideea e s` fii c~t mai comod \n situa]ii de acest gen, iar eu fac eforturi considerabile. Apreciez foarte mul]i oameni, profesional vorbind, dar \i desconsider din punct de vedere uman.
Stop to shop 17
iNtErviu Vorbe[te-ne despre momentul \n care ai sim]it c` te-ai maturizat, ai l`sat \n spate copil`ria [i ai \nceput s` fii b`rbatul \n cas`. R.V.: N-am l`sat niciodat` copil`ria, este parte din mine, din noi. Anumite momente m-au f`cut s` m` maturizez \nainte de vreme, dar cred c` eram predispus la a[a ceva. N-am fost niciodat` b`rbatul “\n” cas`, ci din cas`, apoi a mai ap`rut unul, fratele meu. La [coal` \]i pl`cea s` copiezi. Nu aveai timp s` \nve]i sau, incon[tient, voiai \n felul `sta s` arzi mai repede aceast` etap` a studiului [i s` devii “om mare”? R.V.: Nu mi-a pl`cut foarte mult [coala, dar mergeam pentru c` trebuia. Nu m-am min]it niciodat`, nu am f`cut niciodat` un lucru mai mult dec~t am sim]it. Am mai spus-o, am avut parte de noroc, dar am [i perseverat c~nd am sim]it c` trebuie s-o fac, nu am disimulat niciodat`. De la ce v~rst` ai \nceput s` munce[ti? R.V.: De la 12-13 ani. Am v~ndut ziare pe strad`, am fost buc`tar, am fost [ofer, am lucrat \n construc]ii sau am sp`lat parbrize \n intersec]ie. Aveam nevoie de bani, aveam nevoie s` m` distrez, s` m`n~nc o pizza sau s`-mi cump`r o pereche de adida[i pentru fotbal. Faptul c` ai fost crescut de mama [i bunica, de femei,
18 Stop to shop
]i-a transmis poate nu numai aceasta sensibilitate, fragilitate emo]ional`, dar te-a responsabilizat automat. R.V.: Dac` a[ da timpul \napoi, a[ alege la fel. Femeile sunt mai puternice dec~t b`rba]ii, \n ciuda a ceea ce se spune, dar nu ele m-au f`cut s` fiu responsabil, ci ceea ce am tr`it independent de acas`. Am ales s` fiu liber, s` \nv`] alfabetul invers dec~t a fost compus.
Mama e un idol, e dragostea vie]ii mele! A]i avut momente de sl`biciune \n care totul s-a \mpotmolit, momente \n care \n jur nimic nu mai p`rea s` \[i p`streze optimismul? R.V.: Foarte multe momente de acest gen. Am tr`it uneori depresia, am fost la p`m~nt, ca orice om normal. Totul ]ine de noi, nu de altcineva. Culmea, dac` m-a[ na[te \nc` odat`, a[ prefera s` tr`iesc la fel, f`r` ezitare, a[ m~nca aceea[i pizza din Vama Veche, a[ fi tot eu, cu bune [i cu rele! M.D.: Eu sunt un om pozitiv, [tiu c` la cap`tul tunelului exist` o lumini]` [i c` voi da de ea indiferent de bezna \n care m` aflu \ntr-un anumit moment al vie]ii. Au existat [i astfel de momente pe care le dep`[eam cu ambi]ia [i optimismul despre care am mai spus c` m` caracterizeaz`. |mi venea \n minte mama, pe care o
Foto: Damian Adrians
sunam [i [tia mereu ce [i c~nd s` \mi spun` pentru a m` ajuta, a m` \ncuraja [i a m` motiva! Mama, cea mai bun` prieten` a ta de altfel. M.D.: Mama...A[ putea scrie pagini [i vorbi zile \ntregi despre ea! Este un om frumos pe interior [i exterior! Are o candoare mai ceva dec~t un copil [i, totu[i, este cea mai \n]eleapt` persoan` pe care am cunoscut-o vreodat`! Este un om bun [i bl~nd, iar diploma]ia o caracterizeaz`! Este sensibil`, vulnerabil`, dar c~nd e vorba de mine devine cea mai puternic` leoaic`, pentru
iNtErviu
Foto: Damian Adrians
a m` sus]ine, \ncuraja, proteja. Ea este, \ntr-adev`r, cea mai bun` prieten` a mea, nu exist` nici un subiect despre care s` nu vorbim, nu m-am temut niciodat` s`-i spun c~nd am f`cut o gre[eal`, pentru c` [tiam c` ea e acolo s` m` \nve]e cum s-o \ndrept [i nu s`-mi repro[eze c` am f`cut-o! Mama e perfect`, e dragostea vie]ii mele! Pentru tine, Radu, mama este universul \nsu[i. R.V.: Este un idol, un exemplu de via]`. Familia este “singura” persoan`, singurul motiv pentru
R`nile s-au cicatrizat cu Rivanol, e o metod` eficient`. care mi-a[ da via]a \n orice secund`, este universul \n care m` simt \mplinit! Radu spuneai c` e[ti un om c`ruia \i place s` fie perseverent, s` \nve]e \n permanen]` de la oamenii din jur, s` evolueze. Cred c` ai lup-
tat mult pentru u[ile care ]i s-au deschis. Iar c~nd ai intrat, ai [tiut s` profi]i de acest cadou al Divinit`]ii. R.V.: Nu cred \n Divinitate, doar \n [ansa care mi-a fost acordat`. Este unul din pu]inele lucruri pe care le savurez cu pl`cere, iar u[ile au sc~r]~it mai degrab`. Sunt momente \n via]` de care trebuie s` profi]i, dar f`r` s` te min]i pe tine sau pe cei din jur. Asta am f`cut [i eu, dar doar pentru c` mi-am dorit foarte mult s` realizez anumite lucruri inaccesibile mie de foarte multe ori. Deziluziile au fost [i ele acolo, nu a fost at~t de drept acest drum.
Stop to shop 19
iNtErviu Povesteai pe blogul t`u despre acea secven]` impresionant` de la film`ri cu acel copil-actor, care nu [i-a putut st`p~ni lacrimile \n momentul \n care scena a luat sf~r[it. Ai fost [i tu asemeni acestui copil-actor \n propria via]`? Ai pl~ns? R.V.: Am pl~ns de multe ori. Poate [i acest interviu \mi provoac` anumite st`ri, dar \n acest fel m` eliberez [i o iau de la cap`t.
Imaginea unei femei puternice c`reia \i ies sl`biciunile la suprafa]`. Experien]a din Turcia a fost dincolo de satisfac]ia personal`, un refugiu departe de mizerii, r`ut`]i [i agita]ie. Cum \]i g`se[ti echilibrul? R.V.: |ncerc s`-l g`sesc, fac experimente, am urmat diverse c`i. Nu ]ine de loc, ci de momentele pe care ]i le alegi. O clip` de singur`tate \]i poate oferi foarte multe satisfac]ii, o “disput`” cu tine \nsu]i te poate \ndruma sau nu pe drumul corect. Acum beau un pahar de vin [i r`spund la acest interviu. M` simt relaxat, lini[tit chiar. S` \n]eleg c` au fost oameni care te-au dezam`git profund. Cum ai cicatrizat r`nile? R.V.: R`nile s-au cicatrizat cu
20 Stop to shop
Rivanol, e o metod` eficient` . De cele mai multe ori via]a te ajut`-n acest sens! Faptele primeaz` \n detrimentul vorbelor. S` fie via]a cea care te-a \nv`]at c` \n permanen]` ai nevoie de certitudini? }i-e fric` de deziluzii [i cuvinte neacoperite? |]i creaz` acestea o fragilitate emo]ional`? R.V.: Nu am r`bdare, \n general. Deziluziile fac parte din via]`, iar cuvintele sunt prea pu]ine. Nu sunt fragil emo]ional, s` zicem c` sunt doar atent. Tr`im \ntr-o lume \n care adev`ratele valori sunt excluse. Cuvintele, zvonurile f`r` acoperire nu-mi creeaz` dec~t repulsie fa]` de anumite persoane, oameni pe care i-am considerat, apreciat. De fapt, pe cine mint? Da, poate sunt fragil emo]ional, dar asta m` face mai puternic! “The Proposal”, un film care ]i-a pl`cut. A[ spune c` te identifici, te reg`se[ti \n el. Este \n acest film chiar tipologia femeii care te atrage? R.V.: Este imaginea unei femei puternice, care [tie ce vrea de la via]`, sensibil`, c`reia \i ies sl`biciunile la suprafa]`. Ador oamenii care nu se ascund, care se las` prad` sentimentelor, care nu se mint [i nu sunt ipocri]i, \n ciuda pozi]iei sociale. Din p`cate, sunt prea pu]ini. "Prima dat` c~nd m-am \ndr`gostit aveam 25-26 de ani [i a fost superb" spuneai tu, Radu. Vorbe[te-ne
despre fiorii primei iubiri. Cu ce ai r`mas dup` prima iubire? R.V.: Prima iubire real` a venit odat` cu c`s`toria. A fost cea mai frumoas` perioad`, din punct de vedere personal, am \nv`]at foarte multe lucruri, o experien]` unic`. Nu am r`mas dec~t cu amintiri frumoase. Acum realizez c` eram doi copii care se iubeau sincer, curat, ceea ce este senza]ional. Am r`mas cu un respect, o considera]ie deosebit`. La tine, M`d`lina, c~nd [i cum a fost? M.D.: A fost superb. Aveam aproape 17 ani c~nd am cunoscut un b`rbat minunat, cu care aveam s`-mi petrec urm`torii patru ani! Am crescut [i am \nv`]at s` iubesc l~ng` el, mi-a fost \n ace[ti ani iubit, tat`, frate, mentor, confident. Este greu de descris \n cuvinte, dar [tiu c` ce am avut noi n-a mai avut nimeni. Dup` p`rin]ii mei, el a fost cel mai important om din via]a mea, c`ruia \i voi p`stra mereu o amintire frumoas`!
Marea provocare \n sânul familiei PRO. Radu ai cochetat cu modeling-ul, ulterior ai ajuns la Prima Tv [i, c~nd timpul a fost s` fie, u[a s-a deschis \n familia PRO. R.V.: Am avut noroc, dar a trebuit s` \nv~rt de multe ori cheia \n
iNtErviu yal`, de multe ori s-a blocat. Oferta ACAS@ a venit \ntr-un moment \n care eram dezam`git, eram hot`r~t s` iau via]a de la cap`t, s` dau alt sens existen]ei. Repet, am avut parte de mult noroc, \ns` nu a fost deloc u[or, din contr`. De ziua de luni te leag`, se pare, multe momente cruciale. U[i deschise, u[i care s-au \nchis. Vorbe[te-ne despre asta. R.V.: Ziua de luni a \nsemnat ultima emisie de „Pove[tiri Adev`rate”. Nu a fost u[or, a fost o perioad` scurt`, dar intens`. Am experimentat acolo, \n studio, al`turi de Ioana, tr`iri puternice al`turi de invita]ii no[tri [i pove[tile lor de via]`. Pe de alt` parte, am cunoscut oameni de valoare. Apoi, m~ine (adic` luni), foarte diminea]` fug la filmare, la Buftea, la telenovela „Iubire [i onoare”. A[adar, fiecare zi este altfel, deosebit` \n felul “ei”. Vorbi]i-ne despre lec]iile pe care le-a]i furat de la marii actori? Ce \nseamn` aceast` [ans` pentru voi? C~t v-a transformat emo]ional, dar [i din punctul de vedere al imaginii, al lucrurilor care se observ` la suprafa]`? R.V.: Suprafa]a m` intereseaz` din ce \n ce mai pu]in. Sunt fericit c` m` pot exprima cum vreau, c` pot s` spun ceea ce simt, f`r` a fi sub efectul controlului sau al unui anumit format. M` afecteaz` uneori p`rerea unor
oameni f`r` personalitate, dar am un sistem de valori pe care \l voi urma p~n` voi muri. Nu am nimic de pierdut \n aceast` privin]`. Diploma]ia reprezint` o regul` de baz` \n societate, iar eu nu sunt excep]ia de la regul`. Partea emo]ional` ]ine de sinceritate, iar eu sunt corect 100% cu mine \nsumi. M.D.: |n fiecare zi \nv`]`m lucruri noi de la marii actori, pentru c` \i avem al`turi [i ar fi p`cat s` nu le v~n`m fiecare mi[care, fiecare cuv~nt care ne va ajuta la un moment dat. Aceast` [ans` pentru mine \nseamn` totul \n acest moment: o nou` via]`, o nou` carier`, o mare \mplinire, motiva]ie, emo]ie [i un motiv \ntemeiat de fericire. M`d`lina ai regretat vreo secund`? M.D.: Nici o secund` nu am regretat [i nici m`car nu am ezitat c~nd am f`cut alegerea! Pentru c` era timpul, actoria este un vis vechi al meu pe care, din cauza pragmatismului [i a lipsei de \ncredere \n calit`]ile mele artistice, nu mi l-am urmat. Am ales s` \mbin marketingul, un domeniu profitabil [i c`utat, cu modellingul (un job temporar care \mi oferea multe oportunit`]i). |ns`, acum mi s-a dat o [ans`, o
[ans` s` fac ce mi-am dorit. {tiam c` modellingul nu-l voi mai practica pentru mult timp. Obosisem dup` 6 ani s` tr`iesc cu valiza \n spate, \n camerele de hotel, [i pentru c` \n ochii mei aceasta nu este o meserie de viitor. |mi propusesem oricum s` m` reprofilez ini]ial \n marketing, ceea ce am [i studiat. Am vrut,
\ns`, s` \ncerc [i acest domeniu, actoria, care mi se pare o meserie fascinant`. |]i ofer` [ansa de a tr`i mai multe vie]i \ntr-una singur`: a ta [i a pesonajelor tale. Pot s` m`rturisesc c` eu m-am \ndr`gostit de Ilinca, personajul pe care-l interpretez \n telenovela “Iubire [i onoare”. Acum face parte din mine, din sufletul [i mintea mea. Diana Rodan
Stop to shop 21
FaShioN - EvENimENt
Visul unor nop\i de var` Grand Hotel REX din Mamaia a fost, la \nceput de august, gazda celei de-a 10-a edi]ii a Fashiontv Summer Festival. Cele trei nop]i de var torid au fost transformate \ntr-o frumoas reverie \n care voaluri, mtsuri, pietre pre]ioase [i surprize grandioase au jucat rolul principal, totul \ntr-o adevrat explozie de culoare. Evenimentul a fost organizat grandios, iar colec]iile au cucerit rnd pe rnd. Roxana Bichi[
22 Stop to shop
Seduc]ie la puterea a doua Prima sear` a debutat cu prezentarea colec]iei “Boxing”, semnat` C`t`lin Botezatu. Ca de obicei, designerul a \nc~ntat prin show-ul de execp]ie. Al`turi de manechini, invitatul – surpriz`, Ionu] Iftimoaie, a \ncins atmosfera, prezent~nd publicului cele mai noi crea]ii ale designerului. Totul s-a derulat \n tonul unei coregrafii speciale, ce a mimat un meci de box veritabil. Apoi, spectatorii s-au bucurat de surpriza preg`tit` de organizatori: vizionarea unui film de prezentare a vie]ii artistice a marelui creator italian, Valentino - Ultimul |mp`rat al Modei. Mai mult, momentul concursului “Miss Litoral 2010” a
FaShioN - EvENimENt
adus pe catwalk 30 de pretendente la marele titlu, care au defilat \n ]inute de zi, \n costume de baie [i \n rochii de sear` semnate Ersa Atelier. Eusebiu {tef`nescu, marele actor [i om de cultur`, cel care a dat via]` rolului de organizator al concursului Miss Litoral \n filmul cu acela[i nume, a urcat pe scena festivalului [i a binedispus invita]ii. Cristiana [i Izabela Purdescu au prezentat o colec]ie inspirat` din antichitate, \n alb [i negru, cu accente de orange, folosind materiale precum voalul de m`tase natural` [i m`tase natural` satinat`, mixate cu piele natural`. Insolito, prin colec]ia ,,Flori pentru Flory’’ a fascinat cu 16 rochii, realizate din m`tase natural` [i dantel`, \n culori uni. BSB a prezentat colec]ia toamn` – iarn` 2010-2011, un
mixaj de piese vestimentare din material precum jeansul, tricotaje, blan` [i f~[. Imaginea BSB, Seraina Kazamia – C~[tig`toarea “Next Top Model Grecia 2010”, a ie[it pe podium la finalul prezent`rii. Princess by Ana Radu a avut ca tem` a colec]iei romantismul, cu piese gen body, corsete, fuste conice [i rochii lungi, realizate din m`tase pe elastan, voaluri [i organza, accesorizate cu pietre Swarovski. Glamourul a continuat cu faimoasa petrecere Fashiontv, din incinta hotelului Rex de la Biavati Beach Club.
rafinament de \nalt` clas` A doua sear`, Luxury Day, a fost deschis` tot de C`t`lin Botezatu cu noua colec]ie haute-
couture, ,,Peacock’’. O explozie de rafinament [i culoare, av~nd ca tem` de inspira]ie ,,Legenda P`unului’’. Machiajul a fost realizat de Mirela Vescan, iar coafura de Laurent Tourette. Dac` \n prima sear`, cei prezen]i au fost \nc~nta]i cu povestea Valentino, de aceast` dat` omagiile i-au fost aduse marelui creator Roberto Cavalli, fiind proiectat un film despre via]a sa artistic`. A urmat prezentarea Belgravo, un moment de \nalt` clas` prin expunerea unor ceasuri exclusiviste Richard Mille, Roger Dubuis, Audemars Piquet, Frank Muller, Jaeger LeCoultre [i a unor bijuterii Cartier [i Corum. Mihai Albu a fost [i el prezent cu colec]ia ,,Mega structuri’’, special realizat` pentru Fashiontv Summer Festival.
Stop to shop 23
FaShioN - EvENimENt
Wanda’s Dream a adus “Ocean”, o colec]ie foarte feminin` [i colorat`, realizat` din voaluri imprimate [i pietre semipre]ioase. Manechinele Laurei Olteanu au defilat \n rochii realizate din voaluri de m`tase foarte frumos drapate, \n nuan]e de turquoise, verde, orange, bleu, mov, negru [i alb, fiecare rochie fiind \mpodobit` cu turcoaze, hematite, corali [i cristale Swarovski.
24 Stop to shop
Ego Men’s Fashion Concept a prezentat 30 de ]inute semnate de mari case de mod` interna]ionale (Lanvin, Carnaval de Venice, Fratelli Borgioli, Tateossian London). Clara Rotescu a prezentat un preview al colec]iei ,,Butterfly“. Crea]iile fluide [i feminine amintesc u[or de atmosfera anilor ’70 de pe plajele cosmopolite ale coastelor Mediteranei. Valeria Marini & C`t`lin
Botezatu au fost prin ,,Seduzioni Diamonds’’ unul din momentele inedite ale serii. Prezentarea colec]iei lui Botezatu, realizat` pentru Valeria Marini, a fascinat publicul rom~n, \n acela[i mod \n care designerul a cucerit [i publicul italian la Milano Fashion Week. Nuan]e de roz pr`fuit, de auriu, argintiu, cape de blan`, paiete, catifea [i voaluri au fost mixate, rezult~nd o colec]ie prêtà-porter uluitoare.
Seara de la Rex Grand Hotel s-a \ncheiat printr-un moment muzical marca Ianna [i un party semnat Fashiontv, la Biavati Beach Club.
aroma seduc]iei Ultima zi a Fashiontv Summer Festival a fost deschis` de Laura Froio, invitatul special din Italia. Designerul a prezentat o colec]ie inspirat` din lumea arab`, cu
rochii [i body-uri cu trene, realizate din m`tase, satin drapat, organza [i incrusta]ii de pietre. A urmat decernarea premiilor Fashiontv Summer Awards 2010 [i difuzarea filmului despre via]a artistic` a designerului Alexander McQueen. Festivalul a fost \ncheiat de colec]ia de lenjerie intim` feminin` ,,Mumm’’, semnat` C`t`lin Botezatu. O imagine desprins` dintr-un film, cu manechine
acoperite cu voaluri negre, imprimeuri florale, voaluri cu pene multicolore la extremit`]i, m`tase fin` cu datel`, broderii [i pietre Swarovski. Totul sub impresia \mbietoare a unei [ampanii fine. Fashiontv Party a \nchis oficial, prin distrac]ie \n stilul Fashiontv, cea de-a zecea edi]ie a Summer Festival, un eveniment transmis \n peste 200 de ]`ri, pe 5 continente, prin intermediul Fashiontv Paris.
Stop to shop 25
Foto eveniment: fpeople.ro
FaShioN - EvENimENt
FaShioN arChitECturE
TrendUl, memoriile modei (iii)
Memorabilul secol XX [i inegalabilii ani 2000 costumul de plaj` |n ultima parte a secolului XIX, apare un nou trend: spa-ul sau locul cu ap`. Datorit` \mbun`t`]irii metodelor de c`l`torie, societatea a devenit dornic` s` vad` lumea, iar sejururile la spa sau cele la malul m`rii erau obiectivul principal al liderilor sociali. Astfel, apare \n mod` costumul special destinat acestui tip de loisir. Iar persoanele din \nalta societate, mai ales doamnele, se \ntreceau \n a fi mereu cu un pas \nainte \n moda costumulului de plaj`.
Trendul art Deco Una dintre cele mai notabile influen]e ale anilor ‘20 a fost Art Deco, cunoscut \n istorie ca fiind o estetic` [i o adev`rat` art`, ce a durat din 1909 p~n` \n 1939. Ea nu s-a limitat la influen]area modei, ci este un curent care a l`sat amprente \n arhitectur`, pictur`, textile, fotografie [i film.
26 Stop to shop
Trendul Art Deco \n mod` a pornit de la “Russian Ballets”, condus de coregraful Segei Pavlovich Diaghilev. Dorind s` introduc` un aer mai exotic, a fost foarte activ \n mi[carea avantgardist`, influen]~nd mi[carea Art Deco ce a urmat. “Russian Ballets” se distingea prin costumele \n culori exrem de vii, cu o croial` ce accentua linia natural` a corpului feminin. Poiret a transformat moda de la finele secolului XIX, aduc~ndu-i un suflu nou, combin~nd influen]ele modei din vest cu exotismul Egiptului Antic [i stilurile regionale populare. Astfel, acest trend a reu[it s` impun` un nou stil \n mod`.
marca hollywood |n perioada 1930 – 1945, cel mai \n vog` trend era cel nord-american: m~necile stil fluture [i banjo [i c`ptu[elile exagerate ale umerilor at~t la femei, c~t [i la b`rba]i. Tot \n trend era bronzul,
FaShioN arChitECturE asociat cu jachete albe, costume de plaj`, bluze cu spatele gol [i abdomen dezvelit. Trend-setterii vremii au fost: Prin]ul de Wales, Edward VIII, so]ia sa, Wallis Simpson, Fred Astaire, Carole Lombard [i Joan Crawford.
Din regat |ntre 1945–1960, dou` trenduri se impun \n stilul vremii. |n Anglia, “Teddy Boy” a devenit at~t un icon, c~t [i o figur` anti-autoritarism. Apoi, \n 1950, Lucille Ball a fost prima femeie care [i-a ar`tat sarcina, \n timpul show-ului TV “I Love Lucy”. Astfel, ea a adus cu sine o aten]ie c`tre hainele destinate maternit`]ii, iar designeri precum Miguel Dorian, Givenchy [i Norman Hartnell au urmat trendul, cre~nd linii dedicate femeilor \ns`rcinate.
definit o mod` extrem de popular` \n r~ndul tinerilor englezi, \ntro perioad` \n care trendurile ap`reau [i disp`reau cu o rapiditate nemaiv`zut` \n istoria modei de p~n` atunci. Mods controlau “the ins and outs” \n moda londonez`, fiind cei mai iubi]i trendsetteri. |[i alegeau singuri modul de via]`, cre~nd show-uri de televiziune [i reviste de mod`, focusate direct pe sitlul Mods. Trupe rock britanice, precum The Who, The Small Faces [i The Kinks, au devenit adep]ii subculturii Mods. Ei erau opusul rivalilor denumi]ii “The Rockers”. Ace[tia
Frumuse]ea anilor ‘60 Anii ‘60 au ca marc` num`rul mare de diferite trenduri, care au influen]at stilul \n mod`, destr`m~nd multe tradi]ii [i reflect~nd mi[c`rile sociale din acea perioad`. |n 1963 au intrat \n trend bikinii, dup` popularizarea lor \n muzicalul “Beach Party”. The Beatles au o mare influen]` \n r~ndul tinerilor, at~t ca vestimenta]ie, c~t [i ca frizur`. Mary Quant a inventat fusta mini. Jackie Kennedy a lansat trendurile “French manicure”, genele false [i p`l`ria – cutiu]`. Mi[carea Hippie a impus un nou trend \n r~ndul adep]ilor. London Modernists, cunoscu]i drept “The Mods”, au creat [i
din urm` purtau jachete negre din piele, p`rul unsuros [i mergeau pe motociclete. Look-ul Mods, cunoscut sub denumirea “the City Gent Look”, era unul stilat, urm~nd liniile lansate de designeri francezi [i italieni. Optau pentru costume, foloseau scooterele
(adesea Vespas sau Lambrettas). Spre exemplu, la categoria blugi, unica marc` purtat` era Levi's. Tot \n anii ‘60, a fost [i trendul blugilor str~n[i pe picior, purta]i de Audrey Hepburn. Trendul este la mod` inclusiv \n prezent.
Disco look [i moda punk |n anii ’70, apare trendul pantofilor-platform`, purta]i at~t de femei, c~t [i de b`rba]i. Apoi, celebrul “Disco Look”, lansat \n filmul Saturday Night – cu John Travolta, a cucerit popula]ia. Punk este un stil originar din Londra, de la designerii Vivienne Westwood [i Malcolm McLaren. Acest trend lansat de ei a prins rapid, datorit` realit`]ilor aspre economice din Europa [i Anglia de la \nceputul anilor ‘70. Trendul Punk are la baz` un manifest al crea]iei prin dezordine. Clamele au devenit cercei pentru nas [i urechi, vestimenta]ia feti[` din cauciuc s-a transformat \n outfit de zi cu zi, iar imaginile cu crimele \n mas` au fost ridicate la nivel iconografic. Moda presupunea [i blugi [i tricouri rupte, frizuri nesistematice, jachete ponosite [i rupte din piele, etalate de membrii Sex Pistols. Acest trend a devenit un stil, iar \n anii ‘80 moda punk [i forma]iile punk erau deja \n toate ora[ele lumii.
remember the 80s |n anii ‘80, noi trenduri se impun, unindu-se cu stilul acestei decade. New Romantic este noul
Stop to shop 27
FaShioN arChitECturE val, o mi[care \n mod`, ap`rut` mai \nt~i \n cluburile de noapte engleze[ti [i irlandeze. Designerii care au adoptat trendul sunt Vivienne Westwood, Colin Swift, Stevie Stewart [i David Holah. |n trend intr` benti]ele de cap – lansate \n California [i perni]ele pentru umeri – popularizate de Joan Collins [i Linda Evans \n soap opera Dynasty, r`mase \n mod` p~n` \n ‘90. Stilul “Miami Vice Look” a fost un trend popularizat de celebra serie TV “Miami Vice”. Urmeaz` “Thriller Look”, inspirit de Michael Jackson \n urma succesului imens al albumului “Thriller”. Sunt rapid adoptate ca trenduri [i: stilurile vestimentare marca Madonna (mai ales cele din perioada albumului “Like a Virgin”), conver[ii (mai ales cei lansa]i de basketball-istul Michael Jordan, cunoscu]i drept Nike “Air Jordan”) [i pantofii sport din p~nz` (sneaker), marca Adidas (iubi]i de adolescen]i [i tineri, populariza]i de Run-D.M.C. prin melodia My Adidas).
28 Stop to shop
The catsuit Un trend distinct \n anii ‘90 sa n`scut prin rolul Catwoman al lui Michelle Pfeiffer din Batman Returns: “the catsuit”. Victoria Beckham a purtat acel tip de costum \n c~teva videoclipuri ale forma]iei Spice Girls. Costumul negru era realizat din latex, PVC sau spandex, fiind purtat cu cizme cu toc \nalt. Tot \n anii ’90, \n trend au fost jachetele [i c`m`[ile din materialul denumit “l~n` polar`”, iar must-have-ul lui ‘99 erau c`m`[ile Hawaiiene.
anii vremurilor noastre |n anii 2000, se distinge ca [i trend look-ul urban sofisticat. Denimul \nchis era extrem de popular, iar \n 2004 atinge apogeul datorit` dispari]iei celui light. The Gypsy style/Bohemian style au \nceput ca [i trenduri ale unei mode clandestine, \ns` au fost rapid adoptate, intr~nd \n moda principal`, devenind un stil al lui 2003. Influen]a a avut-o Kate Moss. Acest stil a devenit extrem de celebru \n 2004 – 2005, fiind adesea asociat cu Mary Kate & Ashley Olsen. Anul 2004 a fost punctul culminant al trendului “dark denim”, dar a marcat [i intrarea \n mod` a noi trenduri, men]inute p~n` \n prezent. De asemenea, se adopt` culorile deschise. “The Sophisticated Urban Look” devine popular printre b`rba]ii din mediul urban profesional. |n Hip Hop, haina tricotat` [i pantalonii baggy sunt \nlocui]i cu look-ul "grown
man", popularizat de Kanye West \n toamna lui 2005. Dar, \n 2010, baggy reapar. |n 2005, pantofii cu toc cui erau \n trend, iar \n 2007 balerinii reapar [i se impun. Balerinii sunt [i ast`zi \n vog`. |n 2008, \n trendul adolescentin se reg`sesc blugii mula]i (actuali [i \n prezent), vesta str~ns` pe talie [i corp. |n 2009, mul]i designeri reintroduc tocul \nalt \mpreun` cu talpa platform`. Talpa inexistent`, denumita “invizibil`” (acea talp` acoperit` de materialul din care este realizat` partea de sus a \nc`l]`mintei), intr` \n trend, popularizat` de Vivienne Westwood, p`str~ndu-se [i \n 2010. Desenele camuflaj [i bandanele devin un trend al zilelor noastre \n urma populariz`rii lor de c`tre pop rapperi precum Chris Brown, Lil Wayne [i Kanye West. |n 2009, brandul de \mbr`c`minte Christian Audigier, bazat pe desenele de tatuaj ale lui Ed Hardy, lanseaz` un nou trend popular. Roxana Bichi[
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Foto: Magazinul DeFacto
|ntr-o lume atât de efervescent` [i dinamic` precum cea a modei, luminile nu se sting niciodat`. De la un sezon la altul, designerii \ncearc` s` (se) reinventeze, s` compun` [i s` descompun` - volume, texturi, forme, culori, concept, siluete [i propor]ii – astfel \ncât noile colec]ii [i show-urile de prezentare a acestora s` nu treac` f`r` a atrage aten]ia criticilor [i a publicului amator de fashion. Când majoritatea dintre noi ne gândeam la binecuvânt`rile concediului, \n marile capitale interna]ionale ale modei se derulau deja spectaculoase prezent`ri pentru sezonul prim`var` – var` 2011. Dar, oricât de tentant ar fi subiectul, \n cele ce urmeaz` v` voi vorbi despre tendin]ele pentru anotimpul rece [i despre ce ar fi indicat s` scoatem din dulap sau s` c`ut`m \n magazine, pentru a nu c`dea iremediabil \n dizgra]ia “zeilor modei”.
Front row – eyes on fall/winter 2010-2011 Stop to shop 29
gENtlEmEN’S agrEEmENt
D
incolo de segmentele extravagante, inovatoare [i piesele avangardiste, pe alocuri experimentale, pe care orice colec]ie care se respect` le con]ine, am \ncercat s` m` opresc la acele elemente care pot fi u[or luate de pe podium [i transpuse direct \n moda str`zii. Prezent`rile au influen]e pentru fiecare tip de b`rbat, de la cei mai conservatori/tradi]ionali[ti, p~n` la iubitorii stilurilor punk/urban grunge, military, geek-chic/preppy, dar [i ai elementelor de stil futuriste.
acest sezon, cardiganul b`rb`tesc. Fie c` este larg [i confortabil, cu volume mari, fie c` este studiat sau accesorizat cu cordon, cardiganul se poart` \n combina]ii care merg de la casual la elegant, \n suprapuneri ingenioase cu c`ma[`, jachet` [i chiar pulover. Fa]` de anii trecu]i, se observ` preferin]a pentru
T`ietura simpl`
un look rafinat Jachete, sacouri sau smochinguri, redesenate pentru un look c~t mai rafinat, se reg`sesc \n colec]iile tuturor designerilor. Liniile sunt simple, minimaliste, accentul c`z~nd pe detaliile croielii (revere, buzunare duble, butoni) sau pe calitatea [i pre]iozitatea materialelor (sacouri de catifea sau cu inser]ii de m`tase \n zona reverului). Clasicul este remodelat, accentul este pus din ce \n ce mai mult pe sacourile cambrate, la dou` r~nduri de nasturi, cu umeri largi, amintind de anii ’80 – ‘90, dar a c`ror croial` a fost adaptat` pentru a flata silueta b`rbatului contemporan. {i costumul de afaceri este revigorat, iar formele tradi]ionale sunt metamorfozate prin croiala alungit` [i culori, devenind mai elegante [i mai sofisticate.
cardiganul, de la casual la elegant La loc de cinste st`, [i \n
30 Stop to shop
{i pentru c` a venit vorba despre piese vestimentare care “convie]uiesc”, pentru cei cu imagina]ie [i cu un sim] pentru mod` bine dezvoltat, trucul suprapunerilor este \n continuare o solu]ie. Astfel, îmbin~nd diferite obiecte vestimentare pute]i valorifica la maxim poten]ialul garderobei dumneavoastr` [i pute]i transforma piese, aparent banale, \n ]inute ingenioase [i rafinate, rezult~nd din colajul de culori, texturi, forme sau materiale.
cardiganurile maxi, tricotate, care pot fi combinate cu o pereche de blugi rup]i, cu jachete sau blazere, pentru un look casual [i confortabil. Moda este un domeniu al extremelor, a[a c` nu trebuie s` mire pe nimeni c` \n colec]iile toamn`-iarn` 2010/2011 maxi [i mini (\n lungimi sau volume) sunt reunite chiar \n cadrul aceleia[i ]inute (cum ar fi puloverele, care anul acesta intr` un pic la ap` [i se opresc la c~]iva centimetri deasupra taliei, care sunt combinate cu cardiganuri lungi).
T`ietura pantalonilor [i a jean[ilor este simpl`, u[or conic`, f`r` prea multe artificii “croitore[ti”, suficient de cambrat` pentru a urm`ri fidel forma trupului, iar lungimea tinde s` nu dep`[easc` zona gleznei. La polul opus sunt pantalonii cu croiala lejer`, \n stilul harem sau homeless chic, pentru cei care au o latur` mai boem`. Foarte pu]ine colec]ii folosesc pantaloni cu modele, accentul c`z~nd pe abord`rile [i liniile generale neutre, oscil~nd \ntre nuan]e foarte deschise [i foarte \nchise. Atunci c~nd se opteaz` pentru modele, se apeleaz` la tradi]ionalele carouri sau la dungi, fie extrem de fine, aproape insesizabile, fie foarte eviden]iate.
Military style De[i este o reminiscen]` din sezoanele trecute, stilul military r`m~ne la fel de popular [i pentru toamna lui 2010. Piesele func]ionale ale uniformei militare, de inspira]ie ruseasc` – precum
gENtlEmEN’S agrEEmENt mantaua, ghetele sau cizmele de piele – sunt reinterpretate [i transformate \n elemente – cheie ale unui stil foarte \ndr`zne] [i masculin. Un astfel de palton, bine cambrat [i accesorizat cu butoni sau o curea adecvat`, va deveni atrac]ia garderobei dumneavoastr` [i, cu siguran]`, v` va scoate din anonimat.
prea elegan]i, atunci alege]i cravate tricotate. Un element interesant \n tendin]ele pentru acest sezon sunt [i bro[ele b`rb`te[ti. Pentru un aer vintage [i pitoresc (cu siguran]` nu ve]i trece neobserva]i), pute]i \ncerca o astfel de abordare. C~t prive[te dimensiunile [i volumele, acestea se reg`sesc la
Trench-ul vesrus look-ul rebel Trench-ul r`m~ne un element important al sezonului rece, care nu ar trebui s` lipseasc` din dulapul nim`nui. Pute]i opta \ntre negru, gri (the new black), albastru \nchis sau nuan]e mai calde de bej, fapt care va da posibilitatea s` asorta]i haina la ]inute c~t mai diverse, at~t ca stil, c~t [i din punct de vedere cromatic. Gecile de piele, gen bombardier sau motorbike sunt readuse \n prim-plan [i sunt combinate, pentru unitatea stilului, cu ghete sau cizme \mbl`nite, pentru un look rebel, à la Marlon Brando.
accesoriile, dimensionarea [i cromatica Accesoriile sunt [i ele la fel de importante, de la curele, gen]i, m`nu[i, p`l`rii, ochelari, fulare supradimensionate, la aplica]ii de fermoare sau chiar inele [i lan]uri. Pentru sacou, nu trebuie s` v` lipseasc` batista [i cravata, care \ntregesc ansamblul [i pot da m`sura imagina]iei dumneavoastr` c~nd vine vorba de \mbinare [i potrivire a culorilor [i texturilor. Dac` nu dori]i s` fi]i
extreme. Hainele sunt fie bine cambrate, pentru un look elegant [i sofisticat, fie largi [i cu volume generoase, pentru a crea un aer de “neglijen]`” studiat`. Materialele – l~n`, piele, m`tase, catifea, tricot – sunt [i ele dintre cele mai diverse [i se combin` \n suprapuneri aparent f`r` noim`. Pentru cei c`rora le place sau care nu au probleme c~nd vine vorba de drepturile [i protec]ia animalelor, se poart` [i blana, cu care se poate decora orice – de la reverul unui palton, p~n` la o banal` pereche de ghete.
Cromatica este, \n linii mari, destul de generoas`, merg~nd de la tonuri neutre, p~n` la culori tari [i \ndr`zne]e, pe care nu le asociem \n mod uzual cu acest anotimp (roz, albastru electric, ro[u, fucsia sau portocaliu). Culorile importante din acest sezon sunt gri, diferite nuan]e de kaki, albastru, maro, ocru [i tonurile nude, precum [i bejurile. Lookurile sunt fie monocromatice, \mbin~nd piese \n nuan]e foarte apropiate, fie sunt dominate de o culoare vedet`, care sparge “monotonia” ansamblului (precum verde, violet, brun, auriu/galben, ro[u sau chiar fucsia). Acestea sunt doar c~teva din caracteristicile care definesc noile colec]ii pentru actualul sezon. Ave]i la \ndem~n` o gam` extrem de variat` de piese vestimentare [i accesorii, din care pute]i alege, dar nu uita]i c` trebuie s` face]i asta cu \n]elepciune [i modera]ie, pentru a le putea insera cu u[urin]` \n stilul dumneavoastr` vestimentar. |n caz contrar, v` ve]i alege doar cu ni[te „haine la mod`”, cu care nu v` ve]i sim]i confortabil [i nu ve]i [ti ce s` face]i, pentru c` nu vor spune nimic despre personalitatea dumneavoastr`.
Dear gentlemen,
shop responsibly!
Cristian ION Fashion adviser – Only For You
Stop to shop 31
FaShioN
salopet` v창scoz` p`l`rie l창n` colier curea piele geant` piele cizm` piele Colec]ia STEFANEL 32 Stop to shop
630 240 320 200 1090 680
FaShioN
c`ma[` bumbac fust` curea piele cizme
260 470 200 760
Colec]ia STEFANEL Stop to shop 33
FaShioN
pulover pantaloni p`l`rie l창n` geant` piele ghete piele Colec]ia STEFANEL 34 Stop to shop
360 360 160 1090 720
FaShioN
pulover l창n` poncho pantaloni scur]i colier curea piele cizme piele
470 1150 280 320 200 990
Colec]ia STEFANEL Stop to shop 35
FaShioN
cardigan l창n` colier curea piele cizme piele Colec]ia STEFANEL 36 Stop to shop
510 320 200 990
FaShioN
Pentru un plus de elegan]`, accesorizeaz`-]i ]inuta casual cu un papion de catifea (390 RON). Colec]ia Messagerie – magazinele TRENDS by Adina Buzatu Stop to shop 37
FaShioN
Bocancii (950 RON) un must have al acestui sezon, perfect potrivi]i [i pentru o ]inut` cu c`ma[` [i sacou. Colec]ia Messagerie – magazinele TRENDS by Adina Buzatu 38 Stop to shop
FaShioN
O pies` vestimentar` versatil` - sacoul de catifea (2.600 RON). Poart`-l atât la ]inute foarte elegante, cât [i casual. Colec]ia Messagerie – magazinele TRENDS by Adina Buzatu Stop to shop 39
FaShioN
Fii \ndr`zne], \nlocuie[te pantalonii de stof` cu croial` clasic` cu unii la fel de elegan]i, dar cu o croial` sport (1.195 RON). Colec]ia Messagerie – magazinele TRENDS by Adina Buzatu 40 Stop to shop
FaShioN
Pentru o ]inut` mai relaxat`, \nlocuie[te sacoul cu un cardigan (1.190 RON) . Colec]ia Messagerie – magazinele TRENDS by Adina Buzatu Stop to shop 41
NEwS
Stufstock free spirit
Aflat la a opta edi]ie [i desf[urat între 16-22 august 2010, pe plaja din Vama Veche, Stufstock a oferit celor prezen]i o nou viziune asupra festi valului. Organizatorii au adus [i acum trupe rock, care deja au fcut nop]i albe cu mii de fani în Vam, în anii trecu]i, dar vara aceasta evenimentul a sus]inut [i alte forme de exprimare artistic: filmul, fotografia, literatura [i teatrul.
art` integrat` {ase zile pe nisipul din Vam`. {ase zile de libertate a exprim`rii. {ase zile \n care comunitatea vamaio]ilor a fost din nou \n centrul aten]ie. {i dac` se putea ad`uga un plus de valoare, organizatorii au f`cut-o, dovedind c` Stufstock este mai mult dec~t un festival de muzic`. El este un spirit liber, n`scut datorit` a mii de oameni care iubesc acela[i stil de exprimare [i tr`ire artistic`. Astfel, \n 2010 festivalul a \nsemnat [i workshop de fotografie, fotografie de noapte, vernisaje de nud, produc`tori [i regizori de filme premiate la festivaluri internaționale prestigioase, lec]ii de tobe [i de bass, jam sessions marca RockSchool, teatru, Cinema Solar [i proiecții speciale de film, workshopuri despre cum s` faci [i cum s` vinzi un film.
42 Stop to shop
Foto: Remus Toderici / Stufstock
cu picioarele-n nisip Filmstock [i Teatrul de la Stufstock au cucerit sute de vamaio]i. Vama \ns`[i p`rea o proiec]ie de cinema \n sine. Spectatorii veni]i la piesa de teatru G.O.D., în regia lui Marcel Țop, au stat în picioare pe marginea terasei Corsarul, devenit` neînc`p`toare [i la
proiec]ia Kapitalism, rețeta noastr` secret`, unde tinerii au stat de vorba cu regizorul Alexandru Solomon pân` târziu în noapte, informal, cu picioarele-n nisip. Tot la terasele din Vam` a fost pentru prima dat` on-air Radio Stufstock. Proiec]ii din Cinema Solar pe plaj`, retrospectiva Festiva-
NEwS lului Interna]ional de Film de la Ia[i [i o nou` pies` marca Green Hours, lec]ii de bass [i jam sessions la RockSchool, fotografie de noapte, totul s-a \mbinat, oferind momente [i experimente unice celor prezen]i. Proiec]iile din cadrul Ia[i International Film Festival au ]inut spectatorii treji pân` la ora 4 diminea]a. Joi seara, peste 1000 de spectatori au urm`rit, în aceea[i atmosfer` relaxat`, cu picioarele în nisip, “Nunt` în Basarabia”, în regia lui Nap Toader. „Când ziceam c` Vama
preun`”, spune Vlad Gliga, managerul proiectelor Filmstock [i Teatru la Stufstock.
Fotografia sau lumea \n imagini Workshopul de fotografie de noapte a reunit zeci de pasiona]i, pentru cursul teoretic [i cel practic de fotografie de noapte. Cei înscri[i la atelierul ”Vama sub lumini de Oscar” au folosit echipamente profesionale [i cele mai bune sisteme de lumin` continu` de la Dedolight [i KinoFlo, companii care au în palmares numeroase pre-
Foto: Catalin Savulescu / Stufstock
Veche poate fi salvat`, ne gândeam c` este doar o poveste frumoas`. De luni, în schimb, ne-am dat seama to]i deodat`, organizatori [i spectatori, c` se înt~mpl` un lucru mare. Au fost cele mai frumoase seri de proiec]ii [i nu au mai fost doar spectatori, ci prieteni care se uitau la filme [i aplaudau îm-
mii Oscar, CINEC [i Emmy pentru inova]ie [i tehnologie. Pasiona]ii au participat la cursul teoretic despre arta de a realiza fotografii nud. Vernisajele “Mai aproape de stele” – semnat de Cristina }int` [i “C`l`tori” – realizat de Andrei Zincenco [i cele ale lui Florin Ghioca [i Cristi Calen au
f`cut senza]ie la malul m`rii. Vlad Eftenie a sus]inut o prezentare special` despre Street photography: fotografia de conflict [i de r`zboi. Florin Ghioca, fotojurnalist [i fotograf de r`zboi, a vorbit pasiona]ilor de fotografie despre ce înseamnă [i ce riscuri implic` fotografia de război. El lea împ`rt`[it celor prezen]i din experien]a lui ca fotograf în Afganistan.
Muzica, glasul stufstock „De la Nistru pân’ la mare, Stufstock este cel mai tare” Zdob [i Zdub au urcat pe scena de pe plaja din Vama Veche, al`turi de Urma, Byron [i Trupa Veche, Nicu Alifantis & ZAN, E.M.I.L., Trooper, OCS, Zob, Luna Amar`, Altar, Kumm, Implant Pentru Refuz. La Rockschool, elevii înscri[i au luat lec]ii de bass de la Jakk, la Goblin&Gulag, urmate de concertul câtorva dintre ei [i de jam sessions sus]inute, ca în fiecare sear`, de profesori [i elevi. „At~t lec]iile deschise, cât [i masterclass-urile propriu-zise [i concertele sus]inute, în fiecare sear`, de trupele formate din elevii RockSchool s-au bucurat de un real succes. Publicul, mai numeros decât ne a[teptam, a reac]ionat cu entuziasm la presta]iile elevilor între 11-31 de ani”, spune Minel Stoica, stage manager Stufstock 2010. Roxana Bichi[
Stop to shop 43
toShop
Shop ‘till you drop! Benti]` meli melo 14,99 RON
Bluz` BsB 166 RON
cercei meli melo 29,99 RON
ceas meli melo 79,99 RON Br`]ar` meli melo 29,99 RON
tricou tnt 99,99 RON
Geac` lee cooper 199,9 RON
Geant` otter 356 RON
Geac` tinar 129 RON
pantofi fishy fish 160 RON pantofi otter 171 RON
44 Stop to shop
Blugi lee cooper 189,9 RON
Shop ‘till you drop!
toShop
cercei meli melo 29,99 RON
Br`]ar` meli melo 29,99 RON
rochie mario 249 RON
Bluz` yokko 100 RON
cercei meli melo 29,99 RON Geant` otter 349 RON
rochie yokko 160 RON
Geant` otter 265 RON sacou mario 439 RON
pantofi Bata 299,9 RON
Geant` Bata 259,9 RON
fust` mario 259 RON pantofi otter 287 RON
pantofi musette 199,5 RON
Stop to shop 45
toShop
Shop ‘till you drop!
sacou madame 279 RON
cercei meli melo 19,99 RON ceas meli melo 59,99 RON
fust` madame 169 RON
inel meli melo 29,99 RON
Bluz` tnt 79,99 RON
Br`]ar` argint meli melo 69,99 RON
Geant` musette 299,4 RON
pantofi musette 221,4 RON
pantofi Bata 149,9 RON
trench coat BsB 199 RON
pantaloni BsB 251 RON
Geant` tinar 119 RON
Geant` fissy fish 420 RON
46 Stop to shop
Ghetu]e Bata 459,9 RON
Shop ‘till you drop!
Bretele rutti 49 RON
Geac` espansivo 119,9 RON
toShop
c`ma[` rutti 139 RON
c`ma[` de facto 59 RON
Geant` Bata 249,9 RON
pantofi otter 479 RON
pantaloni rutti 199 RON
pantofi otter 167 RON
pantofi Bata 149,9 RON
Stop to shop 47
toShop
Shop ‘till you drop!
Geant` otter 230 RON
c`ma[` espansivo 84,9 RON
Geac` de facto 179 RON
Blugi cavaliere 139,93 RON
pantofi sport Bata 189,9 RON
48 Stop to shop
pantofi otter 148 RON
Geant` Bata 159,9 RON
toShop
Shop ‘till you drop!
c`ma[` cavaliere 38,97 RON
c`ma[` de facto 59 RON sacou espansivo 149,9 RON
Geant` otter 551 RON
pantaloni de facto 69 RON
sacou cavaliere 279,93 RON
pantaloni espansivo 89,9 RON
pantofi otter 249 RON
pantofi Bata 299,9 RON
Stop to shop 49
toShop
Bluz` z 47,9 RON
Shop ‘till you drop!
c`ma[` coccodrillo 82 RON
Bluz` coccodrillo 74 RON
sacou coccodrillo 169 RON
palton z 69,75 RON
pantalon z 80,9 RON Ghiozdan coccodrillo 45 RON manta ploaie z 81,25 RON
50 Stop to shop
Ghete crido kids 179,9 RON
pantofi crido kids 89 RON
toShop
Shop ‘till you drop!
p`l`rie ploaie z 23,4 RON
pulover z 25,5 RON manta ploaie z 102,05 RON
fust` z 34,45 RON
Bluz` z 21,85 RON
Blugi z 48,9 RON c`ma[` crido kids 59,9 RON
teni[i crido kids 155 RON Ghiozdan coccodrillo 52 RON
pulover z 45,25 RON
Stop to shop 51
toShop
Shop ‘till you drop!
{apc` z 19,25 RON
Geac` z 99,45 RON
Bluz` z 18,7 RON
tricou crido kids 29 RON
pulover z 45,8 RON
raiat crido kids 29 RON pantaloni coccodrillo 85 RON
raiat crido kids 29 RON
Ghiozdan coccodrillo 52 RON
pantaloni z 46,85 RON
52 Stop to shop
Ghete crido kids 199,9 RON
teni[i crido kids 125 RON
p`l`rie z 29,1 RON
Shop ‘till you drop!
toShop
pulover z 38,5 RON
Ghiozdan coccodrillo 45 RON
pantaloni coccodrillo 119 RON
tricou crido kids 29 RON
Bluz` z 39,2 RON c`ma[` coccodrillo 49 RON
Blugi z 58,8 RON Ghete crido kids 199,2 RON
pantofi crido kids 179,9 RON
Basche]i crido kids 145 RON
pantofi otter 246 RON
Stop to shop 53
BEauty Shop 212 SEXY MEN
Jocul atrac]iei – noile frecven]e Carolina Herrera
E[ti un tip senzual? |]i place s` seduci, dar s` nu \]i descoperi misterul, pentru a atarge mereu femeia \n jocul t`u? Ei bine, pentru tine a fost creat parfumul Carolina Herrera 212 SEXY MEN! O prospe]ime citric` cu bergamot`, mandarine, frunze verzi, condimentat senzual cu nuc[oar`, piper, petale de flori, av~nd ca note de baz` mosc lemnos, lemn de sandal, lemn gaiac, mosc, vanilie [i ambr`. Pre]: 100 ml - 305 RON, 50 ml - 222 RON.
212 SEXY Fii femeia care se afl` mereu \n centrul aten]iei! Domin` situa]ia cu \ncredere [i elegan]`! Alege s` por]i parfumul Carolina Herrera 212 Sexy! |n orice moment al zilei, vei fascina prin arome de proasp`t oriental gurmand, condimentate citric cu mandarin`, bergamot`, piper roz, la care se adaug` note de gardenia, lemn de sandal, mosc alb [i vanilie. Pre]: 100 ml - 346 ron, 30 ml - 176 RON
212 MEN Pentru b`rbatul urban, \n pas cu moda, discret [i magnetic exist` Carolina Herrera 212 MEN. Descoper` un parfum unic, de o prospe]ime verde a frunzelor de citrice, cu note de iarb` verde, frunze condimentate, piper verde, petale de gardenie, ghimbir, lemn de sandal, t`m~ie [i mosc alb. Pre]: 50 ml - 231 RON
54 Stop to shop
Produsele sunt diponibile [n magazinul KendrA din Unirea Shopping Center.
BEauty Shop
SILK EFFECT EYE-SHADOW U[or [i m`t`sos, confer` pleoapelor o eviden]iere plin` de seduc]ie [i le men]ine moi [i netede. Formulat cu acid hialuronic, Vitamina E [i filtre UV, asigur` un machiaj str`lucitor, protector [i durabil. Se g`se[te \ntr-o gam` larg` de culori mate [i irizate. Pre]: 61 RON
HIGH DEFINITION FOUNDATION速 RECOMPACTING ANTI-WRINKLE SPF 10 |]i dore[ti un fond de ten extrem de cremos, catifelat [i incredibil de neted la aplicare? High Definition Foundation este solu]ia! Se aplic` pe piele, form~nd un film de satin luminos [i excep]ional de confortabil. Pre]: 160 RON
PERFECTION SERUM速 Este un produs revolu]ionar [i UNIC, pe baza unui amestec exclusiv [i inovator de factori. Ac]ioneaz` asupra genelor din fibroblaste, o celul` cheie pentru caracterul compact [i elasticitatea ]esuturilor pielii, garant~nd un rezultat durabil anti-\mb`tr~nire! Ac]ioneaz` asupra diferitelor nivele ale pielii [i este ideal pentru toate tipurile de piele [i pentru orice v~rst`!
DERMOPLASTIC FLUID Pentru o piele tonifiat` [i compact`, folose[te Dermoplastic Fluid! Este un cocktail exclusiv de ingrediente active, perfect pentru masaj prin textura de aplicare bogat` [i cremoas`. Formula sa preia avantajul sinergiei de fermitate a pielii cu ajutorul elastinei din plante, extractului de coada calului [i creatinei, care protejeaz` [i \nt`re[te fibrele de elastin` [i colagen. Pre]: 130 RON
Produsele sunt diponibile [n magazinul KendrA din Unirea Shopping Center.
Stop to shop 55
S+N+tatE
Fii m@ndr` cu tine! Ochii, ca o carte de vizit`
Se spune c` ochii vorbesc, c` ace[tia iau decizii \n ceea ce prive[te imaginea [i esteticul. C` prin ochi ne bucur`m, c` vis`m, c` putem spune ceea ce cuvintele uneori nu sunt \n stare s` rosteasc`, c` ei sunt cei care nu tr`deaz` niciodat`. {i pe bun` dreptate. Lor le dator`m aproape totul. Dac` ar fi s` ne imagin`m o lume f`r` lumin`, forme sau culori, aceasta practic nu ar exista. Tocmai de aceea trebuie s` avem grij` de ei, [i a[a cum spune o vorb` din b`tr~ni – s` ai grij` de tine ca de ochii din cap –, s`-i protej`m de to]i factorii din mediul \nconjur`tor.
Ochelarii de soare: protec]ie [i siguran]` Se [tie c` nu orice tip de
56 Stop to shop
ochelari de soare asigur` protec]ia \mpotriva razelor ultraviolete. Sub nicio form` ochelarii cump`ra]i de la tarabe, care pot face mai mult r`u dec~t ne-am \nchipuit. A[adar, ochelarii de soare achizi]iona]i de la tarabe pot atrage [i mai mult razele soarelui [i astfel pot d`una ochilor. Trebuie s` cunoa[tem c` nu culoarea conteaz`, ci materialul din care sunt f`cu]i. |n felul acesta, protec]ia v` este asigurat` nu de culoarea ochelarilor de soare, ci de materialul din care sunt confec]iona]i. Mai mult, ochelarii de soare nu reprezint` (doar) un accesoriu la mod` - ne protejeaz` vederea at~t \n timpul verii, c~nd razele soarelui sunt foarte puternice, c~t [i \n perioada iernii, c~nd z`pada reflect` lumina.
CoNCurS
Strict masculin!
Trends by Adina Buzatu [i Revista Stop to Shop te invit` la concurs! Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 – 11.00, \n data de 9 septembrie 2010, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i câ[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TRENDS by ADINA BUZATU!
Cum s-a lansat celebrul “Disco Look”?
Premiile sunt oferite de:
Cu sprijinul:
Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop! Stop to shop 57
S+N+tatE Prea mult timp petrecut \n lumina direct` a soarelui, f`r` protec]ie adecvat`, presupune un risc crescut de apari]ie a unor afec]iuni pe termen lung, printre care se numar` cataracta sau degenerarea ocular`.
la ce ne expunem ochii \n perioade cu expunere la soare? Corneea este prima ce poate fi afectat` de razele ultraviolete, iar afec]iunea se nume[te keratita [i reprezint` o arsur` provocat` de expunerea \ndelungat` la soare. Aceasta necesit` \ngrijiri medicale de specialitate [i se manifest` prin durere puternic`, vedere \nce]o[at`, \nro[irea ochilor, l`crimare sau fotofobie. Conjunctivita poate dezvolta afec]iuni degenerative provocate de temperaturile extreme [i expunerea \ndelungat` la soare, iar pinguecula [i pterigionul sunt alte dou` afec]iuni care pot ap`rea sub aceea[i form`. Cristalinul, lentila ochiului, poate fi afectat de razele ultraviolete dac` expunerea la soare este \ndelungat`, f`r` protec]ie, iar aceasta contribuie la apari]ia cataractei. }`rile cu mult soare sunt o dovad` \n acest sens. Retinopatiile solare sau chiar arsura ocular` sunt afec]iuni grave care pot duce \n unele cazuri la sc`derea vederii – cauza fiind tot expunera f`r` protec]ie la UV. Trebuie s` [tim c` practican]ii de sporturi \n aer liber tre-
58 Stop to shop
S+N+tatE buie s` se g~ndeasc` [i la protejarea ochilor \mpotriva traumatismelor oculare directe – (leziuni nepenetrante sau penetrante) sau zonale – (fracturi ale orbitei etc.). Astfel, cele mai importante caracteristici ale ochelarilor de soare sunt protec]ia fa]` de razele ultraviolete, calitatea lentilei (adic` s` ofere o imagine clar`, nedistorsionat`), rezisten]a lentilelor [i chiar a ramelor, \n a[a fel \nc~t \n cazul unui accident s` nu r`neasc` [i, nu \n ultimul r~nd, aspectul. Exist` ochelari de soare cu lentile din policarbonat, care nu se sparg sau se sparg foarte greu [i cu o structur` special` a ramei, care ofer` protec]ie la [ocuri.
iube]te-\i ochii! Sfaturi utile pentru protec\ia ocular`. consult regulat oftamologic – este recomandat ca o dat` • pe an, \n cazul \n care nu ave]i probleme cu vederea, s` merge]i la un astfel de consult, pentru a preveni anumite nepl`ceri care pot surveni din diferite motive, cum ar fi stresul, oboseala sau v~rsta. alimenta]ie s`n`toas` – consuma]i c~t mai multe fructe • (afine, piersici, avocado) [i legume (praz, varz`, spanac). Totodat`, trebuie s` cunoa[te]i faptul c` pe[tele de ap` rece este o surs` excelent` de grasimi Omega-3 [i c` este recomandat \n tratatea diferitelor probleme oculare. 8 ore de somn – nu s`ri niciodat` peste programul normal de • opt ore, pentru c` acesta ajut` la refacerea celulelor distruse pe timpul zilei. Lipsa de somn [i oboseala duc la sensibilizarea globului ocular, precum [i la apari]ia ro[elii. Dac` a]i pierdut o noapte, \ncerca]i s` sta]i circa zece minute cu o compres` rece de ceai sau feliu]e de castravete deaspura ochilor.
Bine de [tiut! Ni[te metode simple pentru refacerea celulelor din jurul ochilor \n perioada canicular` spun c` pentru cearcane sunt indicate cremele care con]in equisetum [i musetel, iar cremele cu arnic`, ghimpe [i vitamina E v` vor ameliora circula]ia din jurul ochilor, red~ndu-v` vitalitatea pielii [i \mbun`t`]indu-v` aspectul. Pentru "laba g~[tei" sunt necesare [edin]e repetate de dermoabraziune u[oar` [i de electroosmoz` cu preparate omotoxicologice cu ac]iune trofic`. Totodat`, sunt indicate cremele cu iedera, extract de prune [i equisetum. Pentru pungile de sub ochi este recomandat drenajul limfatic [i cremele cu arnic` [i vitamina E. Elena Dumitru
ochelarii de protec]ie – ace[tia sunt necesari dac` utiliza]i • calculatorul mai multe ore din zi, [i v` ajut` \n egal` m`sur` la presiunea la care sunt supu[i atunci c~nd v` concentra]i. Mai mult, pute]i folosi [i ochelari de protec]ie c~nd ave]i o activitate casnic` – \n felul acesta, ochii sunt feri]i de eventualele accidente care se pot produce din neaten]ie. nu alcool [i tutun – ace[tia sunt doi factori extrem de peri• culo[i ce v` pot afecta vederea. Consumul de alcool afecteaz` ficatul, reduc~nd nivelul de glutation (un antioxidant puternic, care ajut` la protejarea ochilor, \n diferite afec]iuni). Conform studiilor, fum`torii sunt de dou` ori mai predispu[i s`-[i piard` vederea la b`tr~n]e dec~t nefum`torii, iar riscul apari]iilor diferitelor afec]iuni oculare este mai mare dec~t \n cazul nefum`torilor.
Stop to shop 59
Story oF...
Grace Kelly
prin]esa lui rainer |n 1956, prin]ul Rainer de Monaco era cotat drept cel mai râvnit burlac al vremii. |n cap`tul cel`lalt al lumii, starul cinematografiei americane Grace Kelly purta cu fine]e, \ntr-un soi de anticipa]ie, statutul de “prin]esa elegan]ei”. Hazardul a f`cut ca sângele albastru s` prind` altoi dând astfel na[tere celei mai frumoase perioade a dinastiei Grimaldi. 60 Stop to shop
G
race Kelly, feble]ea lui Alfred Hitchock, se plimba al`turi de Cary Grant cu ma[ina, prin Monte Carlo. Era vara anului 1954 [i t~n`ra de 25 de ani admira \n zare gr`dinile superbe ale capitale monegasce. “Ale cui sunt?” se \ntreba ea, mirat`. Avea s` afle c`-i apar]in prin]ului de Monaco.
o plimbare la curtea prin]ului La un an distan]`, soarta o aduce pe Grace la Cannes. Urma s` participe la festival, dup` ce primise Oscarul pentru cea mai bun` actri]` \n rolul din “Country Girl”. |l \nt~lne[te pe Rainer de Monaco. O atrac]ie fatal`. El o roag` sa pozeze \mpreun` pe covorul ro[u, pentru revista Paris Match. O invit` apoi s`-i vad`
gr`dinile. Nu putea s` refuze o astfel de ofert`, doar o fascinaser` cu un an \n urm`! Din acest moment totul se rostogole[te ca un bulg`re de z`pad`. |n decembrie, la [apte luni de c~nd se v`zuser` prima dat`, [iau anun]at logodna. Rainer i-a invitat familia \n Monaco [i, \ntr-un cadru intim, i-a oferit logodnicei sale un inel cu smaralde [i diamante de 12 carate.
pre]ul coroanei Conform tradi]iei Casei Regale Grimaldi, tat`l miresei trebuia s`i pl`teasc` fiicei o zestre considerabil`. Se pare c` acesta a fost un moment de tensiune \ntre familii, p`rin]ii actri]ei dorindu-[i chiar anularea nun]ii. Ulterior, tat`l lui Grace a revenit la sentimente mai bune, oferindu-i o
Story oF... 19 aprilie 1956 – Rainier se c`s`tore[te cu Grace Kelly. 1957 -1965 – se nasc cei trei copii ai cuplului: Caroline, Albert [i Stephanie. iunie 1978 – Prin]esa Caroline se c`s`tore[te cu Philippe Junot. 14 septembrie 1982 – Prin]esa Grace moare \ntr-un accident de ma[in`. decembrie 1983 – Prin]esa Caroline se c`s`tore[te cu Stefan Casiraghi, cu care are trei copii: Andrea, Charlotte [i Pierre. 30 octombrie 1990 – Casiraghi moare \ntr-un accident maritim.
zestre de 2 milioane de dolari. {i cum pove[tile cu prin]ese nu sunt toate ca \n filme, Grace a fost supus` multor teste pentru a fi demn` de “botezul s~ngelui albastru”. Conform regulilor Casei Regale, [i-a f`cut testul de fertilitate, o prioritate pentru c`s`torie. De altfel, acest test a fost unul din motivele pentru care Rainer \[i anulase o logodn` \n urm` cu ceva ani. Totodat`, a semnat un contract prin care a acceptat s` nu mai joace \n nici un film dup` c`s`torie, fiind nevoit` s` renun]e la actorie. A semnat un contract prenup]ial prin care [i-a dat acordul ca, \n cazul unui divor], s` renun]e la toate drepturile \n favoarea copiilor s`i. Nici MGM Studios nu a fost mai prejos \n ce prive[te condi]iile nun]ii. Nunta a trebuit s` fie filmat` de MGM [i transmis` \n State drept film, fiind singura modalitate prin care Grace a putut s` \[i \ncheie contractul pe 7 ani cu MGM. Grace a
pl`tit [i acest pre] cu elegan]`. De[i s-a vehiculat c` [i-a ur~t fiecare moment al nun]ii, [i-a jucat rolul perfect. Directorii MGM [i-au camuflat gestul printr-o ofert` prietenoas`, propun~nd-o pe angajata lor, Helen Rose, s` dea lovitura, cre~ndu-i actri]ei rochia de mireas`.
nunta secolului La catedrala Sf. Nicolae au fost prezen]i \n jur de 600 de invita]i, \n timp ce alte 30 de milioane de oameni din \ntreaga lume au urm`rit cum mitul Cenu[`resei devenea realitate. Printre invita]i s-au num`rat Gloria Swanson, Aristotle Onassis, David Niven, Ava Gradner, Aga Khan, Cary Grant. Rainer [i-a f`cut apari]ia \ntr-un costum militar de inspira]ie napoleonean`. Grace a str`lucit \n crea]ia lui Helen Rose - o rochie cu g~t \nalt, m~neci lungi, corsajul str~mt [i o fust` luxuriant` de 23 de metri
iulie 1992 – Vaticanul pronun]` anularea c`s`toriei lui Caroline cu Philippe Junot, pe care prin]esa o ceruse \n 1981. iulie 1995 – Prin]esa Stephanie se c`s`tore[te cu garda ei de corp, Daniel Ducruet, de care a divor]at \n octombrie 1996. Cuplul are doi copii: Louis [i Pauline. 15 iulie 1998 – Stephanie d` na[tere unei feti]e, Camille, al c`rei tat` este [i el o fost` gard` de corp, JeanRaymond Gottlieb. ianuarie 1999 – Caroline se c`s`tore[te cu prin]ul Ernst-August de Hanovra. La 20 iulie se na[te Alexandra, al patrulea copil al prin]esei. 16 septembrie 2003 – Prin]esa Stephanie se c`s`tore[te cu un artist de circ portughez, Adan Lopez Peres. 6 aprilie 2005 – Prin]ul Rainier moare la 81 de ani, dup` mai bine de 55 de ani de domnie. Albert al II-lea \i succede la tronul Principatului. 6 iulie 2005 – Se termin` doliul instituit dup` moartea lui Rainer. Prin]ul Albert recunoa[te c` are un b`iat nelegitim, Alexandre. 12 iulie 2005 – Albert al II-lea s`rb`tore[te succesiunea la tron \mpreun` cu popula]ia din Monaco.
Stop to shop 61
Story oF... din tafta, 90 de metri de m`tase [i dantel` antic` de Bruxelles. Parura Julieta pe care o purta era decorat` cu perle, flori de portocal [i 82 de metri de tul. Cuplul a primit \n dar de la poporul regatului Monaco un Rolls-Royce crem [i unul negru. Recep]ia care a urmat nun]ii s-a ]inut \n curtea de onoare a palatului regal, unde tradi]ionalul tort cu [ase etaje a fost str`puns de \ns`[i sabia prin]ului Rainier. Ulterior, "Deo Juvante II", yachtul dar de logodn` al prin]ului, i-a purtat \n luna de miere: o croazier` \nsorit` cu opriri \n Spania [i Corsica.
se poarte c~t mai natural. Un model de elegan]` nativ`, o frumuse]e des`v~r[it`, modestie [i generozitate. Despre ea, presa vremii a scris c` “a fost mai presus de titulatura conferit` de <prin]es`>”. A preferat s` preg`tească ea \ns`[i micul dejun pentru copiii s`i, a fost o “m~n` de fier” \n re[edin]a din Moncao, re-
Familia grimaldi Din luna de miere, proasp`ta prin]es` s-a \ntors \ns`rcinat`. Totul avea s` o responsabilizeze mai repede dec~t se a[tepta. Astfel, a \nceput s` renoveze palatul [i a pus bazele unei gr`dini]e. Pe 23 ianuarie 1957 s-a n`scut Caroline. Grace era \nc~ntat`. }ara \ntreag` \[i s`rb`toarea mo[tenitorul. Un an mai t~rziu, pe 14 martie, se na[te prin]ul Albert. Iar peste 7 ani, apare Stephanie. Grace [i-a iubit copiii, poate i-a iubit prea mult, \ns` asta nu a contat [i nu a intervenit \n drumul s`u c~nd venea vorba s` \i disciplineze. Grace era corect`. A \ncercat din r`sputeri s`-i creasc` c~t mai firesc. Vacan]ele [i le petrecea \n Philadelphia [i chiar, pentru c~]iva ani, prin]ul Albert a mers \n taberele de var`, al`turi de veri[orii s`i americani.
Diamantul coroanei Grace nu s-a sfiit niciodat` s`
62 Stop to shop
decor~nd [i reabilit~nd multe zone ale Palatului care erau l`sate de izbeli[te, reconferindu-i astfel str`lucirea meritat`, dar [i c~[tig~nd inimile supu[ilor s`i. Datoritr` leg`turilor cu lumea Hollywood-ului, balul Crucii Ro[ii din Monaco a adunat la un loc multe staruri de cinema [i arti[ti ai vremii. Se spune c` datorit` prin]esei Grace regatul Monaco a
ren`scut financiar. A reu[it s` fac` din noua sa cas` o patrie a luxului [i a prosperit`]ii.
13 septembrie, ziua neagr` |n ceea ce prive[te rela]ia cu cei trei copii, lucrurile \ncep s` se complice cu trecerea anilor. |n 1978, Caroline se m`rit` cu Philippe Junot. Un mariaj e[uat, dup` cum se a[teptau at~t Rainer, c~t [i Grace, vizibil dezam`gi]i de alegerea fiicei lor. Caroline, o t~n`r` frumoas`, nu mai asculta de mult de sfaturile mamei sale. |[i petrecea nop]ile la Paris, nu se mai interesa de [coal`. Mezina, Stephanie, a f`cut mereu ce a vrut, fiind catalogat` drept o r`zvr`tit`, aspect ce a \ntristat-o pe Grace. Dintre to]i copiii, mo[tenitorul tronului, Albert, p`rea a da ascultare conduitei regale, urm~nd cursurile universit`]ii din Statele Unite. Pe 13 septembrie 1982, pe domeniul privat al familiei Grimaldi, la Roc Agel, Grace conduce Roverul nelini[tit`. |n ma[in` se alfa \ntr-o discu]ie aprins` cu Stephanie. Sufer` un atac de cord [i ma[ina se rostogole[te de pe st~nci. Stephanie reu[e[te s` ias` din ma[in`. Grace este g`sit` incon[tient`. Timp de dou` zile este ]inut` sub observa]ie la spitatul din Monte Carlo. Rainer este obigat s` ia cumplita decizie de a o deconceta de la aparatele care o ]ineau \n via]`. Din acel moment o parte din el se rupe. Monaco \[i pierde str`lucirea. Diana Rodan
CariEr+
ATITUDINEA POZITIV~ SAU DRUMUL T~U SPRE SUCCES (I)
D
Corina Mih`ilescu Specialist Resurse Umane
64 Stop to shop
e c~nd suntem mici descoperim c` avem visuri [i dorin]e. De[i ne-am definit obiectivele [i ne-am planificat pa[ii spre atingerea visurilor personale, mul]i dintre noi nu reu[esc s` [i le \ndeplineasc`. Probabil v-a]i \ntrebat cel pu]in o dat` \n via]` ce anume \i deosebe[te pe cei care au succes de cei care nu au. Oare oamenii se nasc noroco[i sau \[i dezvolt` abilit`]i [i obiceiuri, care determin` statutul lor \n via]`? R`spunsurile la aceste \ntreb`ri depind de mai mul]i factori. Pe de-o parte, sunt cei care ]in de propria persoan`, iar pe de alt` parte cei care ]in de factorii de mediu. Unul dintre factorii care ]in de persoana noastr` [i pe care \l putem controla este atitudinea fa]` de succes. S-a scris de multe
ori ca succesul ]ine de o atitudine pozitiv`, iar insuccesul de una negativ`. Ei bine, mai jos vom trece \n revist` atitudinile negative care ne trag \napoi \n atingerea obiectivelor noastre: ď ´ lipsa perseveren]ei: Multe persoane nu \[i ating scopurile nu pentru c` nu ar avea suficiente cuno[tin]e sau talent \n ceea ce fac, ci pentru c` renun]` prea repede. Secretul succesului const` \n dou` cuvinte cheie: perseveren]` [i rezisten]`. Persist` \n ceea ce trebuie f`cut [i rezist` \n fa]a a ceea ce nu este necesar s` faci. C~nd problemele par f`r` rezolvare, renun]area pare solu]ia, dar nu uita: ca[tig`torii sunt cei care se las` lovi]i, dar nu distru[i. Cu to]ii avem e[ecuri \n via]`, dar asta nu \nseamn` c` nu avem succes!
CariEr+ lipsa de convingere: Oamenii f`r` \ncredere [i curaj aleg calea de mijloc. Nu iau atitudine, merg~nd de-a lungul drumului sper~nd c`, la un moment dat, vor ob]ine ceea ce doresc. Se conformeaz` cu u[urin]` chiar [i atunci c~nd [tiu c` ceea ce fac nu \i ajut` cu nimic \n atingerea obiectivelor personale. Pentru ei este important s` fie accepta]i de c`tre ceilal]i [i pentru aceasta ei se comport` gregar. c`utarea scuzelor [i motivelor: Mul]i dintre noi avem tendin]a ca \n fa]a succesului unei alte persoane s` c`ut`m motive pentru care ea are succes [i noi nu. Perdan]ii au \ntotdeauna o carte plin` de scuze pentru a-[i motiva e[ecul. Ei bine, acesta este un joc periculos! lipsa con[tiin]ei trecutului: Unii oameni tr`iesc [i \nva]`, iar al]ii doar tr`iesc. Cei \n]elep]i \nva]` din propriile gre[eli. Persoanele care nu \nva]` nimic din experien]a anterior` sunt condamnate. lipsa disciplinei: Oricine a realizat vreodat` ceva valoros nu a f`cut-o f`r` disciplin`. Disciplina \nseamn` autocontrol, sacrificiu [i evitarea distragerilor [i ispitelor, respectiv concentrare. stima de sine scazut`: Persoanele cu stima de sine sc`zut` se afl` \ntr-o perpetu` c`utare de identitate. Ele \ncearc` s` se g`seasc`, dar nu vor reu[i, pentru c` identitatea trebuie creat` [i nu c`utat`! Nep`sarea [i lenea sunt consecin]e ale unei stime de sine reduse [i a celor care \[i caut` scuze tot timpul.
Fatalismul: O atitudine fatalist` \mpiedic` oamenii s`-[i accepte responsabilit`]ile pentru statutul lor \n via]`. Aceste persoane atribuie succesul [i e[ecul norocului, resemn~ndu-se cu via]a pe care o au. Ei cred \n viitorul predestinat [i \l accept`, consider~nd puterea destinului mai mare dec~t puterea personal` de a face lucurile s` se \nt~mple. Acum c` am identificat atitudinile negative avute \n fa]a necunoscutului, este timpul s` ne
"Tot ceea ce suntem este rezultatul a ceea ce am gândit." Buddha
\ntreb`m: este oare o atitudine negativ` permanent` sau avem puterea de a construi o atitudine pozitiv`? Este oare adev`rat c` g~ndurile [i atitudinea noastr` ne saboteaz` succesul? Fie c` o crede]i sau nu, atitudinea pozitiv` nu este doar o abilitate, ci un factor semnificativ \n realizarea obiectivelor propuse. Cele mai multe disfunc]iuni \n afaceri [i la nivel personal \[i au r`d`cina \n obiceiurile ineficiente de la nivelul g~ndirii! Vestea bun` este c` putem \nv`]a s` ne gestion`m mai bine aceste obiceiuri,
astfel \nc~t s` influen]`m \n sens pozitiv nivelul nostru de reu[it` [i de performan]`. Primul pas \n procesul de “redefinire” a obiceiurilor este de a con[tientiza c` modul nostru de a g~ndi este negativ [i ineficient. Cu un nivel sporit de con[tientizare, putem face alegeri care s` promoveze o atitudine pozitiv`. {tiu, sun` at~t de simplu [i totu[i procesul este plin de obstacole. Dar, \ntotdeauna schimbarea durabil` [i eficient` va \ncepe cu con[tientizarea necesit`]ii ei. |n genere, oamenii aleg s` se schimbe atunci c~nd sunt con[tien]i de faptul c` schimbarea va servi interesului lor!
ce este atitudinea? Atitudinea poate fi cel mai bine definit` ca un obicei de g~ndire. |n mod natural, dezvolt`m anumite tipare de g~ndire despre oamenii [i lumea din jurul nostru. Aceste obiceiuri de g~ndire pot fi condi]ionate [i modelate de p`rin]i, prieteni, cultur`, mediu, experien]e [i circumstan]e. |n contextul \n care nu ne asum`m responsabilitatea personal` pentru dezvoltarea propriilor atitudini eficiente, pozitive, lumea ne va forma atitudinile g~ndirii noastre, situa]ie care de obicei se dovede[te a fi ineficient` [i neproductiv`. Ca rezultat, persoana \n cauz` va deveni o victim` a propriilor sale tipare de g~ndire ineficiente. Fiecare g~nd este pozitiv sau negativ. Nu exist` g~nd neutru. Fiecare moment de g~ndire serve[te fie dezvolt`rii personale,
Stop to shop 65
CariEr+ fie stagn`rii \ntr-un anumit punct din via]`, cel mai adesea acolo unde ne sim]im confortabil. Cei mai mul]i oameni descriu atitudinea lor ca neutr`. Dar \n esen]`, prin natura lucrurilor, totul se afl` \n mi[care, \n evolu]ie sau \n involu]ie, iar acest fenomen este valabil [i \n cazul nostru. Nu poate exista nici o pozi]ie neutr`, a stagna nu este o pozi]ie acceptat` \n acest caz! Modelele de g~ndire care determin` atitudinea noastr`, fie ne favorizeaz` dezvoltarea personal` [i realizarea de sine, fie reprezint` drumul spre declin.
Frica - un adversar de temut De cele mai multe ori, ceea ce ne conduce
pe drumul spre “declin” este frica. Frica este o emo]ie natural`, uman`, care \n mod instinctiv ne determin` s` r`spundem cu un reflex de ap`rare \n fa]a oric`rei amenin]`ri percepute. |n cazul \n care nu reu[im s` o control`m, atitudinile noastre vor fi controlate de aceasta. De exemplu, dac` ne-am stabilit un obiectiv care necesit` s` facem lucruri noi, aceste activit`]i noi ne vor p`rea inconfortabile la \nceput. Este normal. Dar, dac` nu reu[im s` ne control`m frica sau teama fa]` de noile activit`]i, \n mod instinctiv le vom percepe ca pe ni[te “pericole”, “riscuri”, c~nd de fapt ele nu sunt dec~t lucruri necunoscute. Cu to]ii expriment`m o team` primar` fa]` de riscuri [i necunoscut. Acest r`spuns este natural, dar absolut contraproductiv realiz`rii de sine. Toate reu[itele ne cer s` cre[tem dincolo de starea sau pozi]ia actual`. Nu ne putem a[tepta s` ne dezvolt`m f`r` a fi nevoi]i s` ie[im din zona de confort [i s` ne confrunt`m cu noi activit`]i, competen]e [i responsabilit`]i. Dac` vom permite
ca r`spunsurile noastre primare s` ne conduc` g~ndirea, vom ajunge s` ne sabot`m singuri oportunit`]ile de realizare, aleg~nd de fapt s` renun]`m sau s` nu reac]ion`m. Majoritatea oamenilor care nu reu[esc s`-[i ating` obiectivul propus nu au e[uat. Ei pur [i simplu au permis fricii s` le controleze modul de g~ndire [i au decis s` renun]e. Teama de risc [i necunoscut a fost mai puternic` dec~t dorin]a lor de a-[i \ndeplini scopul.
cum putem cuceri frica? Cel mai bun mod este de a planifica ce avem de f`cut, pentru a realiza ceea ce ne-am propus. Este \ntotdeauna recomandat s` ne facem un plan de b`taie \nainte de a pleca la lupt`! Dac` la \nceput a g~ndi pozitiv v` va p`rea un pic for]at, \n timp va deveni un obicei, iar obiceiurile pozitive conduc \n mod inevitabil la rezultate pozitive! Iat` cinci tipare de g~ndire care v` vor ajuta s` dezvolta]i capacitatea de a face fa]` fricii [i, \n final, de a c~[tiga: Construie[te a[tept`ri pozitive [i concentreaz`-te pe ceea ce vrei s` realizezi. Gestioneaz` op]iunile zilnice \n func]ie de obiectivele tale [i nu de sentimente. |nconjoar`-te de oameni care g~ndesc pozitiv [i cultiv` rela]iile personale pozitive. Tr`ie[te clipa! Ai \ncredere c` e[ti pe drumul cel bun.
Stop to Shop „Pentru mine shopping-ul nu e o pasiune, e o aventur`! |mi place nu atât ideea de a-]i face mici bucurii (dar nici nu o ignor, evident), cât alerg`tura dintr-un magazin \n altul, tensiunea (Ce rochi]` frumoas`! |mi vine, nu-mi vine?... Dar culoarea? Poate e mai potrivit` alta…), pl`cerea când ajungi acas` [i desfaci tot ce ai cump`rat. O zi de shopping a[a cum o tr`iesc eu este o experien]`!
Foto: Joel Benguigui
aventura shoppingului al`turi de
Wanda
Stop to shop 67
Stop to Shop Pentru cineva care vede \n shopping o adev`rat` aventur`, New York-ul este raiul! Ora[ul vibreaz` cu energie, la fel [i oamenii din toate p`r]ile lumii, dintre cei mai diferi]i [i mai originali \n ceea ce prive[te stilul vestimentar.
|
n anul 2000, Wanda debuta \n industria muzical` ca prima femeie DJ din Rom~nia. Carisma [i atitudinea nonconformist` au \ndreptat-o c`tre televiziune, ajung~nd \n scurt timp unul dintre cei mai populari VJ ai MTV Rom~nia. Confirmarea talentului s`u ca DJ \n plan interna]ional este subliniat` prin colabor`ri cu arti[ti precum: Deep Dish, John Digweed, Carl Cox, Lee Burridge, Chris Gayner, Hybrid, Danny Howells, etc. Anul acesta, Wanda vine cu o nou` provocare: lansarea ca artist solo. Primul ei album, Rock’n’Roll a Girl, produs de Smiley [i HaHaHa Production, aduce un sound nou [i puternic \n muzica rom~neasc`: synth-pop cu influen]e electro-pop/dance. Primul single, I Wanna Be Loved,
68 Stop to shop
confirm` sound-ul [i imaginea urban` a Wandei. Ea a fost apreciat` pentru look-ul \ndr`zne] [i alegerile \n materie de fashion \nc` de la primele sale apari]ii publice. Publicul a confirmat acest lucru, aleg~nd-o drept: „celeb I would most love to go shopping with”. Ca urmare a look-ului remarcabil, Wanda reprezint` din 2010 imaginea Diesel \n Rom~nia.
londra - \n topul preferin]elor “Pentru c` p~n` acum am avut ocazia s` c`l`toresc foarte mult, destina]iile mele preferate pentru shopping sunt diferite. Nu pot spune dup` ce criteriu aleg unde s` merg, pentru c` totul ]ine de feeling. Poate, totu[i,
Londra ar fi \n topul preferin]elor mele, nu neap`rat \n materie de fashion, c~t pentru faptul c` este ora[ul meu de suflet. Am locuit acolo mult timp, \nc` o mai fac, [i nu cred c` exist` magazin, boutique sau orice astfel de spa]iu, care s` fi sc`pat de frenezia Wanda. Recomand Londra oricui, iar dac` e vorba despre shopping, cu at~t mai mult! Po]i g`si chestii dintre cele mai cool, f`r` s` \]i fie team` c` nu mai r`m~i cu bani s` te \ntorci \n ]ar`, iar englezii sunt, \n sine, o inspira]ie pentru felul \n care \[i aleg ]inutele.
parisul, locul unde respiri fashion Tot la capitolul street style, \mi place mult Parisul. Acolo oa-
Stop to Shop
Foto: Joel Benguigui
menii respir` fashion, dac` pot spune asta! C~nd \ncerci s` \]i definitivezi sau completezi stilul, trebuie \nt~i de toate s` fii deschis la ce se \nt~mpl` \n jurul t`u. Trebuie s` sim]i pulsul ora[ului, s` fii receptiv la ce se \nt~mpl`. Nu s` asimilezi \ntr-un mod artificial totul, ci s` treci orice alegere prin propriul cod. Nu hainele sunt cele care vorbesc, ci atitudinea cu care le por]i. Stilul vestimentar devine o extensie a ta, o proiec]ie a propriilor gusturi, preocup`ri, chiar [i emo]ii. |n Paris, cel mai mult \mi plac Collete â&#x20AC;&#x201C; pentru faptul c` e un \ntreg univers acolo, g`se[ti de la cele mai noi colec]ii ale designerilor cunoscu]i din \ntreaga lume, p~n` la gadget-uri,
muzic`, inclusiv juc`rii, [i Merci. Acesta din urm` un pic mai mult, poate pentru aerul boem pe care \l au spa]iul [i atitudinea familiar` a celor de acolo.
i love new York! Cu toate astea, nu po]i spune c` e[ti un \mp`timit al shopping-ului dac` nu ai f`cut-o \n New Work. I Love New York! Pentru cineva care vede \n shopping o adev`rat` aventur`, New York-ul este raiul! Ora[ul vibreaz` cu energie, la fel [i oamenii din toate p`r]ile lumii, dintre cei mai diferi]i [i mai originali \n ceea ce prive[te stilul vestimentar. Nu a[ putea s` m` opresc asupra unui singur magazin, pentru c` simt entuziasmul
numai c~nd m` g~ndesc la c~te sunt de v`zut! De la concept stores ale designerilor consacra]i (Alexander MacQueen e un must see!), la boutique-uri mici, dar incredibil de cool, totul este ame]itor! Avertizare shoppaholici: tenta]iile sunt la fiecare pas! Fiecare metropol` are un puls al s`u, o energie pe care o sim]i din secunda \n care ai ajuns acolo. Shopping-ul nu este o alerg`tur` dupa haine, produse, accesorii, ci un mod de a-]i echilibra propria vibra]ie cu cea a locului \n care e[ti. Este singurul mod de a-]i crea un stil care s` te reprezinte, care s` transmit` feelingul pe care \l dore[ti, indiferent de magazinul \n care intri sau hainele pe care le cau]i!â&#x20AC;?
Stop to shop 69
Rubric` realizat` de Roxana Bichi[
Shopping-ul nu este o alerg`tur` dup` haine, produse, accesorii, ci un mod de a-]i echilibra propria vibra]ie cu cea a locului \n care e[ti.
diSCovEr thE world }ara de Sus a Moldovei, a[a cum mai este ea cunoscut`, este una dintre cele mai frumoase regiuni ale ]`rii noastre, t`r창m unde istoria se \mplete[te cu tradi]ia, cre창nd o leg`tur` special`, unic`.
WelCome To
Bucovina
70 Stop to shop
diSCovEr thE world
L
egenda Bucovinei \[i are \nceputurile \n crearea statal` a Moldovei, una dintre cele trei mari provincii istorice rom~ne[ti, al`turi de Transilvania [i }ara Rom~neasc`. Conform legendei, pe la mijlocul secoului XIV, Drago[, un conduc`tor apar]in~nd vechii popula]ii rom~ne[ti din partea de nord a Rom~niei de ast`zi, nemaisuport~nd vecin`tatea agresiv` a maghiarilor, trece Carpa]ii spre R`s`rit, ajung~nd \n actualul punct geografic al Bucovinei. Aici, el a pus bazele viitorului stat rom~nesc al Moldovei.
locuri de vizitat cheile “Moara Dracului” – rezerva]ie geologic` de 10 hectare. zona carstic` a rar`ului – important` at~t prin obiectivul principal “Pietrele Doamnei”, c~t [i prin alte obiective mai pu]in cunoscute, cum ar fi dolinele de sub v~rful Rar`u [i Todirescu, Pe[tera Liliecilor, sectoarele de chei de pe Valea Caselor [i de pe Izvorul Alb sau abrupturile de prabu[ire din zona Popchilor Rar`ului. colec]ia etnografic` “ion }ugui” – care cuprinde peste 4500 de linguri de lemn, sute de [tergare, covoare, piese de ceramic`, monede antice, medievale [i moderne. casa prundean – monument de arhitectur` de la \nceputul secolului XIX. statuia voievodului Drago[ vod` – realizat` de
c`tre sculptorul Ion Jalea. st~lpul lui vod` de la vama – coloan` de piatr` ridicat` din porunca voievodului Mihai Racovi]`, \n anul 1717. M`n`stirile cu fresc` exterioar` – incluse \n patrimoniul U.N.E.S.C.O. cetatea de scaun – a domnitorului {tefan cel Mare, monument emblematic al sucevenilor. Muzeul na]ional al bucovinei – ofer` vizitarea expozi]iilor din sec]iile de istorie [i arheologie, remarc~ndu-se ca o realizare de excep]ie la nivel na]ional at~t prin bog`]ia [i valoarea patrimoniului expus, c~t [i prin modalit`]ile de expunere. Muzeul etnografic al bucovinei – situat \n Hanul Domnesc, monument de arhitectur` laic` din sec. al XVII-lea. Aici sunt prezentate peste [ase microzone etnografice ale jude]ului, de mare rafinament artistic popular. Se eviden]iaz` o serie de costume populare de mare vechime, colec]ii de m`[ti, ou` \ncondeiate sau piese sculptate \n lemn, unele expuse chiar \n cadrul unor reconstituiri de interioare ]`r`ne[ti. Muzeul [i casa Memorial` „ciprian porumbescu” – monument de arhitectur`, ilustr~nd cele mai importante momente din via]a [i activitatea marelui compozitor. Casa memorial` este amenajat` \n una dintre construc]iile gospod`riei parohului Ieraclie Porumbescu, tat`l lui Ciprian Porumbescu, expozi]ia ad`postind nume-
despre Bucovina Arhitectura popular` este absolut unic` [i original`. • La aceasta se adaug` decora]iunile exterioare cu motive geometrice sau florale stilizate [i divers colorate, cu prec`dere \n satele de pe valea Bistri]ei Aurii, dintre care cel mai cunoscut este Cioc`ne[ti. Arta ]es`turilor [i a • cus`turilor, \ncondeierea ou`lor cu superbe si simbolice miniaturi geometrice, confec]ionarea costumelor populare cu broderii de m`rgele [i blan` de jder sunt comori incontestabile ale artei populare bucovinene.
|n Bucovina oaspe]ii sunt • primi]i cu inima deschis`, cu un pahar de ]uic` sau de vin, iar gastronomia este o aventur` tentant`. M`m`liga cu branz` [i sm~nt~n` proaspete, din gospod`rie, nu va lipsi din nicio pensiune, al`turi de br~nza afumat`, p`str`vul afumat [i sarmale, care sunt alte bun`t`]i specifice regiunii. Locuitorii sunt foarte primi• tori [i dornici de art`, practic lucrul lor de zi cu zi, precum [i de obiceiurile p`strate de la str`mo[i.
Stop to shop 71
diSCovEr thE world
m`n`stirile Bucovinei M`n`stirea vorone] – • este un monument istoric [i
de arhitectur`, cea mai reu[it` oper` a stilului arhitectural moldovenesc, care a fost ridicat \n 1488 de c`tre {tefan cel Mare, dup` c~[tigarea b`t`liei de la Valea Alb` R`zboieni. Vorone]ul a devenit renumit \n \ntreaga lume \n primul r~nd prin picturile sale exterioare: Judecata de Apoi, Cinul, Arborele lui Ieseu, Acatistul Sf~ntului Ioan cel Nou. O alt` particularitate important` este folosirea unui albastru de o tonalitate deosebit`, a[a-numitul “albastru de Vorone]”, realizat de mae[trii locali prin includerea \n compozi]ia vopselei a lazuritului mineral.
M`n`stirea putna – con• struc]ia ei a \nceput \n
1466 [i a fost mistuit` de incendiu \n 1484, ref`cut` ulterior \n 1498. Biserica m`n`stirii ad`poste[te mormintele marelui domnitor, ale celor dou` so]ii ale sale [i ale fiilor s`i. Muzeul m`n`stirii p`streaz` broderii, ]es`turi, argint`rie, manuscrise valoroase [i documente medievale autentice.
humor – • siM`n`stirea tuat` la cinci kilometri
dep`rtare de Gura Humorului, este a[ezat` pe valea r~ului Humor [i \[i are \nceputurile \n vremea lui Alexandru cel Bun. Stilul m`n`stirii este cel moldovenesc din vremea lui {tefan cel Mare, dar constructorul a introdus elemente noi: pridvorul deschis, taini]a, \nc`pere nou` destinat` ad`postirii tezaurului [i a podoabelor m`n`stirii \n caz de incendiu.
72 Stop to shop
roase obiecte de epoc`, inclusiv mobilier original. casa Memorial` „Mihail sadoveanu” – cuprinde numeroase documente, fotografii, c`r]i [i obiecte ale scriitorului, mai ales din perioada \n care a tr`it la F`lticeni. casa Memorial` „nicolae labi[” – deschis` vizit`rii \nc` din anul 1975. Aici g`sim un mare [i divers num`r de obiecte, apar]in~nd poetului [i familiei sale. Muzeul de art` „ion irimescu” – important obiectiv turistic prin num`rul mare de lucr`ri de sculptur` donate \n anul 1975 de artist. Sunt expuse peste 300 de sculpturi [i peste 1000 de lucr`ri de grafic`. |n acela[i complex este gazduit` [i „Galeria de art` plastic`”, unde sunt expuse lucr`ri ale unor pictori n`scu]i \n ora[ul F`lticeni sau \n \mprejurimi, cum ar fi {tefan Sold`nescu, Aurel B`ie[u, Dimitrie Loghin, Mihai C`m`ru]. galeria oamenilor de seam` – obiectiv important care vine s` demonstreze contribu]ia deosebit` a f`lticinenilor \n dezvoltarea culturii na]ionale. Creat` \n 1972, \n casa \n care a copil`rit dramaturgul Horia Lovinescu, prezint` documente referitoare la peste 40 de personalit`]i care au f`cut cinste acestor meleaguri, respectiv Ion Creang`, Mihail Sadoveanu, Nicolae Labi[, Artur Gorovei, Eugen Lovinescu, Ion Irimescu, Matei Millo, Grigore Vasiliu Birlic, Ion Dragoslav, Nicolae Belniceanu, etc.
Muzeul apelor „Mihai b`cescu” – prezint` o interesant` colec]ie de flor` [i faun` din Marea Neagr` [i din oceanele lumii. |n plus, sunt amenajate diorame [i acvarii. Tot aici este ad`postit` [i colec]ia arheologic` a ora[ului, ale c`rei baze au fost puse \n 1914 de cercetatorul Vasile Ciurea. codrul secular sl`tioara – cu o suprafa]` de 854,3 hectare, acesta cuprinde cea mai veche p`dure de r`[inoase, \n amestec cu fag, din ]ar`. Accesul pe masivul Rar`u se face dinspre ora[ul C~mpulung Moldovenesc, pe un drum forestier pietruit, care devine greu practi-
diSCovEr thE world
Bine de ]tiut!
M`n`stirea Moldovi]a – • a fost zidit` \n 1532 [i pictat` \n 1537. Este unul din cele
De[i toat` frumuse]ea Bucovinei st` \n vizitarea locurilor istorice [i \n peisajele absolut minunate, exist`, de asemenea, locuri speciale unde pute]i practica sporturi precum River Rafting, Kaya Rafting, zbor cu parapanta, deplas`ri cu snowmobilul pe munte, alpinism, mountain bike, ski alpin, vân`toare, pescuit (fly fishing), echita]ie, offroad extrem, drume]ii montane sau deplas`ri cu ATV-uri.
mai valoroase monumente de art` medieval` rom~neasc` din vremea lui Petru Rare[. Aceasta se \nf`]i[eaz` ca o fort`rea]`, compus` din biserica propriu–zis`, zidul care o \nconjoar`, [i re[edin]a domneasc`.
cabil, apoi pe poteca marcat` cu triunghi ro[u. Pentru iubitorii de alpinism, pe l~ng` traseele [i Pe[tera Liliecilor din masivul Rar`u, se poate vizita avenul de la Frasin, localizat \n apropierea satului Frasin, cu o diferen]` de nivel de circa 70 metri [i o lungime total` a galeriilor de aproximativ 150 metri. salina de la cacica – unicat la scar` na]ional` prin capela „Sf~nta Barbara” (construit` \n 1904 la 27 m ad~ncime), s`pat` \n bloc masiv de sare. Tot aici g`sim micul lac de aramur`, aflat la 38 metri, [i sala de festivit`]i – la 44 metri. Salina \ncepe s` devin` punct de atrac]ie datorit`
M`n`stirea sucevi]a – • construit` la sf~r[itul secolului al XVI-lea, este cel mai fortificat complex m`n`stiresc din Moldova, a c`rui incint` avea menirea de a ad`posti familia Movile[tilor [i fabuloasele sale averi. biserica arbore – este o • construc]ie nobiliar` de propor]ii mai reduse, fiind ridicat` \n anul 1503 de Luca Arbore, portarul Sucevei. M`n`stirea probota – • adev`rat testament al epocii culturale reprezentate de
z`c`m~ntului de sare existent, descoperindu-se aici [i vestigii arheologice din neolitic cu aceea[i semnifica]ie [i vechime multimilenar` a exploat`rii s`rii la scar` industrial`. herghelia de cai de la lucina – cu un efectiv de 350 de animale, cu cabaline din rasa Hu]ul`; se pot organiza cursuri de echita]ie, plimb`ri pe trasee montane, plimb`ri cu tr`sura. exursie cu "Moc`ni]a" – trenule]ul este dotat cu vagoane de dimensiuni reduse [i locomotiv` cu aburi; traseul este \ntre localit`]ile Moldovi]a [i Argel, la 20 km distan]` de C~mpulung Moldovenesc. (Elena Dumitru)
domnia lui Petru Rare[. A fost de la \nceput conceput` de c`tre ctitor ca necropol` a familiei sale. Biserica, zidit` \n 1530, ad`poste[te morm~ntul s`u, al so]iei Elena, al fiului lor {tefan [i al altor personaje importante, printre care Maria-Oltea, mama lui {tefan cel Mare. cetatea de scaun a dom• nitorului {tefan cel Mare – monument emblematic al sucevenilor. Alexandru cel Bun o fortific` suplimentar, \ns` cel care \i va da o invincibilitate legendar` este \nsu[i {tefan cel Mare. Acesta va ridica \n dou` etape zidurile exterioare, va reamenaja [antul defensiv [i intrarea \n cetate. Bine ap`rat`, ea a fost capabil` s` reziste marelui asediu otoman din 1476, c~nd Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, a trebuit s` se recunoasc` \nvins.
Stop to shop 73
FlavourS
Toci dulci cu specific bucovinean ingrediente:
Tort cu smântân` à la Bucovina
3 pahare de f`in` 200 gr. unt 100 gr. zah`r 50 gr. nuci r~[nite 1 ou \ntreg 1 plic de zah`r vanilat
Mod de preparare:
Mod de preparare: Cartofii se cur`]` de coaj`, se dau prin r`z`toare, se scurg bine, apoi se adaug` ou`le, f`ina, ca[cavalul ras [i sarea, [i se amestec` bine - p~n` se ob]ine un amestec omogen. Se \ncinge uleiul, se ia cu o lingur` o cantitate din compozi]ia de cartofi, se pune \n ulei [i se pr`je[te pe ambele p`r]i.
Cele patru foi se coc pe r~nd. Ultima foaie (dup` ce e coapt` bine) se las` \n form`. Umplutura se realizeaz` din 300 grame de sm~nt~n` proasp`t`, 300 grame de nuci r~[nite, un pahar de zah`r [i vanilie. Se amestec` p~n` se ob]ine o compozi]ie omogen`, se \mparte \n trei, se umple \n form` (numai atunci c~nd foile s-au r`cit) [i se las` la r`coare p~n` \n ziua urm`toare, ca s` se \nt`reasc` [i s` se poat` scoate pe o tav` de tort.
pont:
pont:
Pentru un gust des`v~r[it pute]i \ncerca s` folosi]i \n loc de zah`r, miere.
La servit se toarn` sm~nt~n` amestecat` cu zah`r pudr`, pentru un plus de savoare.
Timp de preparare: Aproximativ 30 de minute.
Timp de preparare: 40 de minute
74 Stop to shop
complexitate: Redus`
Rubric` realizat` de Elena Dumitru
ingrediente foi:
- 2 kg de cartofi; 4 ou`; 100 g de f`in`; 100 g de ca[caval; 75 g zah`r pudr`; 300 g de sm~nt~n`; sare (dup` gust); ulei.
horoSCop
Zodia lunii
Fecioara Foto: kagaya.com
Zodia Fecioar` este o zodie feminin` de p`m~nt, predominant practic`, material`, guvernat` de planeta Mercur, planet` care spore[te spiritul comunicativ, inteligen]a, elocven]a, talentul oratoric, diploma]ia, ingeniozitatea, abilitatea, dar [i [iretenia, instabilitatea, superficialitatea, tendin]a spre \n[el`torie. Fecioara abordeaz` via]a din punct de vedere practic, cu obiectivitate [i spirit analitic. Are o fire modest`, t`cut`, con[tiincioas`, chiar pasiv` uneori, \nc~t s-ar putea s` nu i se ofere \ntotdeauna toat` \ncrederea pe care o merit`. Este ordonat` [i ra]ional`. Uneori se poart` ca o puritan`, devenind excesiv de timid` [i de pudic`. Se consider` o fiin]` obi[nuit` [i nu arat` niciun aer de preten]iozitate \n felul s`u de a fi. Se vede pe sine ca un umil servitor, cel din spatele scenei. Sistematizarea [i organizarea \n detaliu sunt atuurile sale.
23 august - 22 septembrie Elemenete puternice: flexibilitate, minu]iozitate, perfec]ionism. Puncte slabe: spirit critic, confuz`, pesimist`.
s`n`t`]ii pentru o Fecioar` are leg`tur` cu dieta [i igiena. Ea trebuie s` se alimenteze cu tot ceea ce ofer` p`m~ntul: plante, legume, cereale [i mai pu]in cu produse animale. Sistemul digestiv este cea mai vulnerabil` parte a organismului [i, \n cazul \n care o parte a sistemului digestiv este afectat`, poate avea efecte grave [i asupra sistemului nervos. Mai mult, trebuie s` men]in` un program alimentar regulat, \ntr-o stare de spirit relaxat`, cu mare aten]ie la calitatea m~nc`rii pe care o consum`. Trebuie s` evite gr`simile [i uleiurile, pun~nd accent pe cereale. Ar fi bine s` aib` [i un program de exerci]ii fizice, chiar [i acas`, cu un aparat de gimnastic` sau o biciclet` ergonomic`. Totodat`, trebuie s` fie atent [i la \nc`l]`mintea pe care o poart`, pentru a-[i proteja gleznele [i gambele, care sunt zone sensibile.
via]a profesional` O via]` s`n`toas`! Cea mai important` parte a
76 Stop to shop
St~nd mai mult pe margine, \i place mai mult rolul de observa-
horoSCop tor, critic sau sf`tuitor, \n locul rolului de lider. Fecioara este metodic` [i analitic` \n tot ceea ce face, sistematic` \n dezvoltarea ideilor p~n` la ducerea la bun sf~r[it a proiectelor. Este dedicat` \n totalitate muncii, revenind mereu asupra proiectelor sale ca nu cumva s` se fi strecurat vreo gre[eal`. Totul trebuie s` fie la locul s`u pentru a se sim]i confortabil, de aceea are tendin]a de a organiza totul chiar [i pe h~rtie, pentru a fi sigur` c` totul este bine planificat. |n ciuda faptului c` \i place s` critice, acest lucru nu \i stric` imaginea \n fa]a celorlal]i, pentru c` nu critic` din r`utate, ci dintr-un sistem de ap`rare \nv`]at \nc` din tinere]e. Principala sa grij` este doar clipa de fa]`, prezentul, din aceast` cauz` pierde pu]in viziunea de ansamblu asupra lucrurilor, \mpotmolindu-se \n detalii minore. Este de p`rere c` trebuie s` \n]eleag` totul \n am`nunt \nainte de a \n]elege ansamblul. Este predispus` la munc` grea, e con[tiincioas` [i bine organizat`.
rela]ii afective Fecioara e un partener modest, rezervat [i timid. Caut` un partener cu care s` \mp`rt`[easc` acelea[i idei despre igien` [i s`n`tatea vie]ii. Caut` pe cineva capabil s` analizeze personalitatea sa complex`. Exist` posibilitatea de a-[i cunoa[te partenerul la locul de munc`, \n cadrul serviciului sau \n domeniul ocrotirii s`n`t`]ii. Uneori lucreaz` \mpreun` cu
partenerul [i dup` c`s`torie. Acesta trebuie s` fie mai mult cerebral dec~t afectuos, pentru a putea s` p`streze leg`tura sentimental`. P~n` [i pe plan afectiv, urm`re[te un anume [ablon sau program \n care s` se \ncadreze, asta pentru a fi sigur` c` va avea parte de stabilitate [i securitate. Idealul s`u este un partener matur \n adev`ratul sens al cuv~ntului, o persoan` conservatoare, responsabil`, a[ezat`,
Element: p`m창nt Planeta: mercur Piatra: cuar] fumuriu, turmalin`, amazonite, peridot, ametist, agat` albastr`, opal alb, granat
practic` [i organizat` ca [i ea. Are [ansa s` \nt~lneasc` jum`tatea ideal` \n domenii legate de afaceri, pe plan profesional, printre arhitec]i, ingineri constructori, fermieri, oficialit`]i guvernamentale locale, proprietari de p`m~nt, antreprenori, politicieni. |n dragoste, nu tolereaz` nicio gre[eal` sau neglijen]`. Trebuie ca perechea sa s` aib` grij` de ea [i s` o serveasc` \n permanen]`. Dragostea unei Fecioare se desf`[oar` mai mult la nivel mental. Are tendin]a de a[i reprima st`rile afective, senzualitatea sa fiind disimulat` sub o masc` aparent calm`, dar care ascunde conflicte interioare intense. Are tendin]a de a-[i \nfr~na sau cenzura instinctul erotic sau de a-l manifesta rece, lucid [i cerebral. Fiind at~t de ra]ional`, are tendin]a de a transforma [i sentimentele \ntr-un interes personal. Este foarte fidel` [i credincioas`, dar f`r` a-[i exterioriza prea mult sentimentele, iubind \n lini[te, \n interiorul fiin]ei sale. Pentru a o cuceri, trebuie s` \i fie stimulate micile manii: ordine, precizie, igien`, cur`]enie. |ns` p~n` s` fie complet cucerit`, simte orice apropiere ca o violare a intimit`tii, de aceea nu las` pe nimeni s` se apropie prea u[or. Plimb`rile [i cump`r`turile prin magazine o atrag foarte mult, deci pot fi locuri perfecte de \nt~lnire. O atrag vizitele la rude, locurile cu igien` [i ordine perfect`. Nu-i plac surprizele de niciun fel, a[a c` nu trebuie s` i se preg`teasc` glume [i farse, pe care nu le va gusta niciodat`.
Stop to shop 77
horoSCop
C창t de mult te Berbec
Rac
21 martie - 20 aprilie
22 iunie - 22 iulie
|n ceea ce te prive[te, acorzi \ncredere cu foarte mult` u[urin]`, fiindc` ai un criteriu simplu de testare a oamenilor din jurul t`u: s` fie \ndeajuns de curajo[i ca s` te priveasc` direct \n ochi [i s` reziste dac` le repro[ezi ceva. E[ti o fire destul de optimist` [i tocmai de aceea nu e[ti b`nuitor.
Pentru ca cineva s` se instaleze confortabil \n sufletul t`u, trebuie s` fie perseverent [i cu adev`rat demn de toat` \ncrederea. Altfel, vei prefera s` te \ncrezi \n cei din familie sau \n cei pe care \i cuno[ti de foarte mult` vreme, \n prieteni vechi care, de-a lungul timpului, au demonstrat c` merit` s` le dai o [ans`.
Taur
Leu
21 aprilie - 21 mai
23 iulie - 22 august
Nu acorzi \ncredere cu u[urin]` sau aproape deloc. Mai \nt~i trebuie s` te convingi, prin teste proprii repetate, c` acea persoan` merit` s` primeasc` respectul [i aprecierea ta. Din acest motiv, nu \]i faci prieteni peste noapte [i nici nu sari \n bra]ele primului venit, pentru c` [tii c` acest lucru ]i-ar putea d`una.
De cele mai multe ori, generozitatea ta se manifest` \n raport cu \ncrederea pe care o oferi celorlal]i. E[ti mult prea m~ndru din fire ca s` pleci din start cu suspiciuni, astfel c`, \n ceea ce te prive[te, preferi s` ai ni[te criterii subiective: \n unii te \ncrezi, de[i n-ar merita, iar pe al]ii, care nu-]i sunt la inim`, \i prive[ti cu ne\ncredere.
Gemeni
Fecioar`
22 mai - 21 iunie
23 august - 21 septembrie
Ai foarte multe cuno[tin]e [i \]i faci prieteni at~t de u[or, \nc~t oricine se poate mira c~t e[ti de \ncrez`tor \n ace[tia. |n egal` m`sur`, [tii foarte bine c` nu po]i acorda tuturor o \ncredere total` [i doar c~]iva o de]in cu adev`rat, fapt care intr` u[or \n contradic]ie cu firea ta [i cu nevoile tale.
E[ti genul care m`soar` de trei ori \nainte de a t`ia odat`, vorba proverbului. A[a c` preferi s` pui r`ul \nainte p~n` c~nd ra]iunea, mai degrab` dec~t sentimentele, \]i confirm` c` ai g`sit o persoan` de \ncredere pe care s` te po]i baza [i cu care s` men]ii o rela]ie frumoas`.
78 Stop to shop
horoSCop
\ncrezi \n oameni? Balan]`
Capricorn
22 septembrie - 22 octombrie
21 decembrie - 19 ianuarie
Am putea spune ca unii te consider` naiva zodiacului, pentru c` ai tendin]a de a vedea mult prea des via]a \n roz [i, totodat`, acorzi \ncrederea ta aproape oricui \]i iese \n cale. Tu te ui]i mai degrab` la chipul sau aspectul cuiva, \ns` de multe ori via]a \]i dovede[te c` [i persoanele cu aspect dr`gu] te pot dezam`gi foarte tare.
E lesne de \n]eles c` nu-]i lipse[te curajul, dar oare de ce s` pierzi vremea cu cineva care nu este de \ncredere? Ai o teorie extrem de simpl`: mai bine mai pu]ini, dar buni, teorie care te va ajuta s` prive[ti foarte clar \n ochii interlocutorului. E[ti \nclinat s` acorzi \ncrederea ta doar celor care au trecut proba timpului, [i nu noilor veni]i.
Scorpion
V`rs`tor
23 octombrie - 21 noiembrie
20 ianuarie - 18 februarie
A[a cum era de a[teptat, ai o intui]ie foarte dezvoltat` care \]i spune imediat \n cine po]i avea \ncredere [i \n cine nu. Aceast` observa]ie o ai mereu \n vedere, chiar [i atunci c~nd cineva ]i-a dovedit de nenum`rarte ori c` poate fi de \ncredere, tot vei p`stra o oarecare rezerv` sau secrete fa]` de ea. Pentru orice eventualitate!
Fiind o fire idealist`, sim]i [i \]i dore[ti s` contribui la o lume mai bun`, [i pentru acest lucru e[ti gata s` acorzi oricui un credit de \ncredere ini]ial. Mergi pe principiul: egalitate pentru toat` lumea! |ns`, apoi ajustezi la fiecare cu plusuri [i minusuri, \n func]ie de \mprejur`ri.
S`get`tor
Pe[ti
22 noiembrie - 20 decembrie
19 februarie - 20 martie
F`r` s` te g~nde[ti prea mult, \]i a[terni cu o mare u[urin]` via]a \n vitrin` [i inima pe tav`, pentru c` acesta este stilul t`u [i crezi cu t`rie c` „ce-i \n gu[` [i-n c`pu[`”. E[ti \ncrez`tor tocmai pentru c` ai for]a [i curajul de a trece peste dezam`giri, \ns` e[ecurile repetate te vor d`r~ma \n cele din urm`.
Cu o m`rinimie ie[it` uneori din comun, e[ti \n stare s` ier]i [i de zece ori pe cineva care a dovedit c` nu merit` \ncrederea ta. Acest lucru se \nt~mpl` pentru c` nu ai pace s` vezi pe cineva “aruncat la gunoi” asemeni unei obiect stricat. Cu toate astea, dincolo de un punct, nu mai \ndr`zne[te respectivul s` apar` \n fa]a ta.
Rubric` realizat` de Elena Dumitru
Stop to shop 79
tEChNEwS
Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro â&#x20AC;&#x201C; site de informa]ii, comentarii [i analize economice
Sony
Walkman e450 playerul care te \nva]` limbi str`ine
La mare, la munte, \n vacan]`, la serviciu sau la [coal`, multora ne vine s` lu`m muzica cu noi oriunde am fi. {i, dac` nu vrem iPod, atunci o bun` alternativ` e un Walkman de la p`rintele plyerelor portabile, Sony. Gama Walkman este completat` \n aceast` var` de noi modele, \ntre care se distinge seria E450. 80 Stop to shop
P
layer-ul are acum o nou` interfa]`, iar ecranul QVGA beneficiaz` de un nou design, care permite navigarea mai facil` prin meniu. Imaginile de fundal pot fi alese dintr-o gam` variat` de op]iuni sau utilizatorii pot folosi fotografiile personale. Func]ia New Scene Search faciliteaz` identificarea momentului dorit dintr-un clip, prin navigarea \ntr-o list` de imagini. O func]ie nou` pentru gama Walkman, Lyrics Sync red` formatul .lrc, afi[~nd \n acela[i timp pe ecran versurile melodiilor preferate.
|n plus, func]ia Karaoke Mode permite utilizatorilor s` fredoneze melodia favorit`. Modelul reduce \n mod automat vocea de pe fundal, pentru a permite utilizatorului s` se aud` clar, peste linia melodic`. Studen]ii vor aprecia cu siguran]` noua func]ie Language Learning, care permite \nv`]area unei limbi str`ine cu u[urin]`. Dispozitivul Walkman poate reda o fraz` \n mod repetitiv la vitez` redus`, f`r` s` modifice claritatea. Func]iile Clear Bass [i Clear Stereo sunt integrate \n noul DSEE (Digital Sound Enhancement Engine), tehnologie care reconstituie frecven]ele \nalte alterate prin comprimarea fi[ierelor, pentru a reda un sunet mai bogat, similar \nregistr`rilor de pe CD. Autonomia \mbun`t`]it` a bateriei ofer` p~n` la 50 de ore de redare audio [i p~n` la 10 ore de redare video, pentru o singur` \nc`rare.