Sumar
“ ” Nr. 99 - Decembrie 2010
#( ( ( ! & -' ! &' (!"& (' "% (!( !'% '"% #%" ( %" '(% & .! &$ ) % ( / #% , !' " $ ! (, ' #"&'( !" % 0 & % &$ ) ) ! %" ( (!( % .!&$ ! & % ( ' " "% % ( % ') ! ! ,"% #% ( &( #%" ( / "! ! ! )& ! " + ! ( (% "&' ( (! & % .! # % &( &$( % !'% #% ' ( $ $ $ & !'" % .! 0 !& % " & ( # ! % !( # & (! # !'%( # ' # !'%( %" (% ! $ !)$ ' &$ % &(# % * &' #%"#% ' %( (!( ! % # & (! & # !'%( # % ( & "## ! ( & % '$ ! %
12
79
Iubesc foarte mult caii [i de aceea cred c` sunt at~t de ata[at de stilul cowboy. }in foarte mult la cizmele mele de cowboy. Am mai multe perechi, pe care le port cu pl`cere \n mai multe momente ale zilei, de[i majoritatea le consider` o \nc`l]`minte greu de purtat.
TeaTru/Film/carTe Recomand`rile noastre
22
inTerviu
32
Fashion archiTecTure
35
GenTlemen’s aGreemenT
60
From The hisTory oF…
72
sTory oF...
76
carier~
82
DesTina}ii
Director general Andreea Bqnicq andreea.banica@unireashop.ro
Director Publicitate [i V~nz`ri Ecaterina Utali ecaterina.utali@unireashop.ro 021.30.30.364, 0722.101.756
Director Crea]ie Cristian Scutelnicu cristian.scutelnicu@unireashop.ro 021.30.30.367, 0724.242.742
Redactor {ef Roxana Bichi[ Redactori: Elena Dumitru, Diana Rodan Foto: Gabi Roman, Dreamstime Revista editat` de:
Tycoon Media Press parte a grupului
De vorb` cu Smiley [i Pavel Barto[ Rochia, ambasadorul feminit`]ii (III) Cadoul perfect Perrelet
Adresa redac]iei: Unirea Shopping Center Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1, Bucure[ti Fax: 021.30.30.236
Natalie Wood [i Robert Wagner
C`utarea unui nou loc de munc`... Iarna la Moscova 2 Stop to shop
Tiraj: 14.000 exemplare Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq publica]ie fqrq acordul prealabil scris al Tycoon Media Press.
EditShop
Gânduri pe acorduri de colinde
D
Este o pl`cere s` colinzi magazinele, pentru a lua cadouri sau pentru a-]i oferi bucuria noilor ]inute, pe care le vei \mbr`ca \n seara de Cr`ciun [i \n noaptea de Revelion. Nici nu mai conteaz` aglomera]ia din centrele comerciale ori traficul infernal. Parc` timpul st` pe loc, aruncându-te \ntr-o alt` dimensiune unde ascul]i colinde [i te gânde[ti la s`rb`tori. Restul devin detalii…
espre Decembrie s-au scris milioane de rnduri. A curs cerneal secole \ntregi. Decembrie \nseamn Crciunul, cu a sa magie, [i ultima lun din calendar, cnd spunem adio unui an pentru a-i ura bun venit altuia. Aceste patru sptmni de iarn au un farmec aparte, indiferent ct de repetitive ni s-ar prea activit]ile pe care le implic. |n primul rnd, frenezia shopping-ului \[i intr \n drepturi. Justificat, a[ spune! Este o plcere s colinzi magazinele, pentru a lua cadouri sau pentru a-]i oferi bucuria noilor ]inute, pe care le vei \mbrca \n seara de Crciun [i \n noaptea de Revelion. Nici nu mai conteaz aglomera]ia din centrele comerciale ori traficul infernal. Parc timpul st pe loc, aruncndu-te \ntr-o alt dimensiune unde ascul]i colinde [i te gnde[ti la srbtori. Restul devin detalii… Apoi, \n mintea ta se strecoar [iretul gnd al zilelor de vacan]. Iar din acest moment, minutele trec mult mai repede. Nu mai ai timp s te strezezi att de tare din cauza grijilor de la munc… Doar ai altceva mai bun de fcut! Fie plnuie[ti ce vei pune \n bagaje \n vederea plecrii ctre destina]ia turistic, aleas pentru mini-vacan], fie visezi cu ochii deschi[i la party-urile cu prietenii [i to]i cei dragi ]ie. Restul e tcere… Mai mult dect att, abia a[tep]i s cumperi bradul, s \l \mbraci [i pe el, respectnd ultimele tendin]e de accesorizare, astfel \nct to]i cei care \]i vor trece pragul s fie \ncnta]i de stilul [i trendul folosite. {i, \ntre noi fie vorba, nu po]i s nu te gnde[ti la ceea ce vei primi [i tu, sub brad, din partea Mo[ului. Restul e poveste… De asemenea, cu gndul la Revelion, te apleci u[or meditativ [i spre tot ceea ce a \nsemnat anul pe care \l \ncheiem, cu bune [i cu rele. Astfel, nu te po]i ab]ine s nu dai dovad de o doz mult mai mare de optimism [i s \]i faci planuri mari pentru anul care st s vin. Restul devine istorie … A[adar, dragii no[tri, tri]i din plin minunata lun Decembrie, bucurndu-v de farmecul ei! |n numele \ntregii echipe Stop To Shop, m simt onorat a v mul]umi c ne-a]i citit pe tot parcursul lui 2010. Sper c o ve]i face [i \n anul care vine! V urm Srbtori Fericite [i Un An Nou de excep]ie! A voastr,
Roxana Bichi Redactor {ef
4 Stop to shop
tEatru Teatrul na]ional de operet` ion Dacian anun]`…
Paris, mon amour
Gigi amoroso
\n regia lui Mihai M`laimare
Regia [i scenariul: Mihai M`laimare Distribu]ia: Andrei Gonczi, Anamaria P\slaru, Dora Iftode, Valentin Mihalache, Ionu] Ghenu, Ana SivuDaponte, Aurel Sorin Sandu, Alina Cr`i]`, Cosmin Cre]u, Emilia Manea, Laura Dumitra[cu Duic`, R`zvan Teodorescu, M`d`lina Troneci, R`zvan Diaconu, Haricleea B`descu Scenografia: Puiu Antemir Muzica: R`zvan Diaconu Canto: Haricleea B`desu Costume: Oana Dr`ghici 6 Stop to shop
Gigi Amoroso este un fel de Casanova naiv, sincer, pentru care femeile sunt flori pe care trebuie musai s` le culegi. El nu alege, [i buchetul s`u este unul viu colorat, cu aerul unuia din flori de c~mp. "Gigi Amoroso" poate fi povestea derizoriului din via]a fiec`ruia dintre noi [i, cine [tie, poate c`, ascult~nd glasul pasional al Aneimaria P\slaru, o stranie [i misterioas` Dalida, urm`rind performan]ele \n dans sau c~nt ale actorilor no[tri, unele care v` vor impresiona, ve]i descoperi c` un astfel de subiect poate deveni [ansa de a v` \nt~lni, pentru mai bine de o or`, cu voi \n[iv`, ori acest lucru merit` s` fie \ncercat din c~nd \n c~nd.
„Am vrut s` aduc pe scen` un Paris cu parfum de epoc`, cel pe care \l vedem \n fotografiile sepia, un amestec de superfluu cu profund, de grotesc cu apetisant, de fermec`tor [i inaccesibil uneori, un ora[ al damelor u[oare, al mahalalei cu [taif [i al amestecului dintre real [i turistic.” (R`zvan Ioan Dinc`, regizor)
Pagin` realizat` de Elena Dumitru
De Cr@Ciun, TeaTrul MasCa v@ ofer@ un CabareT-Tragi-CoMiC
Regie: R`zvan Ioan Dinc` Dirijor [i orchestra]ie: Lucian Vl`descu Magician: Andrei Tea[c` Acroba]ii artistice: Artistic Events Production Balet: Diana Ferencz, Cristina Osiceanu, Delia {erban, Monica {tra], Andreea Toma, Andrei Ciobanu, Marius Grosu, Marian Horhot`, Relu Stoian Grup coral: Carmen Angheloiu, Cristina Giurgiu, Cristina Georgescu, Alina Mih`escu, Ana Maria Moldoveanu, Cristina St`niloiu, Alois Dobo[, George Matei, Marius Meragiu, R`zvan Rusu
Film
Premierele lunii decembrie Sp`rg`torul de nuci 3D
Tron: Mo[tenirea
Regia: Andrei Konchalovski Cu: Elle Fanning, Nathan Lane, John Turturro Gen: Ac]iune, Familie, Fantastic Premier` \n Rom~nia: 03.12.2010
Regia: Joseph Kosinski Cu: Garrett Hedlund, Jeff Bridges Gen: Ac]iune, Aventuri, SF, Thriller Premier` \n Rom~nia: 17.12.2010
The Chronicles of Narnia: The Voyage of the Dawn Treader Regia: Michael Apted Cu: Ben Barnes, Skandar Keynes, Georgie Henley Gen: Aventuri, Familie, Fantastic Premier` \n Rom~nia: 10.12.2010
Megamind Regia: Gary Trousdale Cu: Will Ferrell, Brad Pitt Gen: Anima]ie, Comedie, Familie Premier` \n Rom~nia: 10.12.2010
8 Stop to shop
Little Fockers Regia: Paul Weitz
Via]a a[a cum e ea Regia: Greg Berlanti Cu: John Duhamel, Katherine Heigl Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 17.12.2010
Mammuth Regia: Benoit Delepine, Gustave de Kervern Cu: Gerard Depardieu, Isabelle Adjani Gen: Comedie, Dram` Premier` \n Rom~nia: 17.12.2010
Cu: Robert de Niro, Ben Stiller Gen: Comedie Premier` \n Rom~nia: 24.12.2010
C`l`toriile lui Gulliver Regia: Rob Letterman Cu: Jack Black Gen: Aventuri, Comedie Premier` \n Rom~nia: 24.12.2010
CartE
Scrisori c`tre un tân`r romancier de Mario Vargas Llosa
c~[tig`tor al Premiului Nobel pentru Literatur` 2010
Detalii carte: Editura: Humanitas Traducere: Mihai Cantuniari Colec]ie: Raftul \nt~i Pre]: 23 lei
Mario Vargas Llosa s-a n`scut \n 1936 la Arequipa [i a copil`rit \n Bolivia, \mpreun` cu mama [i bunicii materni. |n 1955, se c`s`tore[te cu o m`tu[`, Julia Urquidi, provoc~nd un mare scandal \n familie, [i divor]eaz` de ea \n 1964, pentru ca, un an mai t~rziu, s` se \nsoare cu veri[oara lui, Patricia. C`l`tore[te, pred` la universit`]i din America [i Europa, devine scriitor celebru prin for]a epic`, luciditatea [i ironia sa.
Mario Vargas Llosa 10 Stop to shop
„Literatura [i politica se exclud reciproc”
Mario Vargas Llosa
“Scrisori c`tre un t~n`r romancier” este cl`dit` sub forma a unsprezece scrisori c`tre un personaj fictiv, un \ncep`tor \n arta prozei, scrisori ce sunt unificate printr-un capitol conclusiv sintetic. Caracterul c`r]ii reconstituie practic un lung [i sinuos proces creativ, original [i independent, prin care un autor \[i dezvolt` \ntregul talent scriitoricesc. Totodat`, acesta este capabil s` \n]eleag` [i s` transforme \n literatur` tot ce atinge, [i f`r` doar [i poate Mario Vargas Llosa este \n stare s` conceap` [i s` transmit` aceste sentimente. |ntr-o oarecare m`sur`, suntem
martori ai lungii sale peregrin`ri ca literat [i ai experien]ei unice, personale [i netransferabile de romancier. |ntreb`rile “Cum devii scriitor?”, „Ce mecanisme imperioase te impulsioneaz` \n aceast` voca]ie?”, „Ce po]i \nv`]a de la marii scriitori [i ce este sau trebuie s` fie numai al t`u, dac` ai ceva de spus?” \[i vor g`si r`spunsul \n “Scrisori c`tre un t~n`r romancier”, pentru c`, \n definitiv, aceste r~nduri sunt o lec]ie incontestabil` de literatur` [i o suit` de lec]ii magistrale despre arta de a scrie romane. (Elena Dumitru)
Sursa: Humanitas
“Scriitorul lucreaz` \n singur`tate, are nevoie de total` independen]`. Politicianul e total dependent, trebuie s` fac` tot felul de concesii, exact lucrul pe care scriitorul nu-l poate face.”
NEwS – agENda luNii
5/12
„sPuma De rÅs” – Doru oCtavian Dumitru
|ntr-un moment \n care oamenii au uitat s` mai r~d` sau schi]eaz` doar un z~mbet de am`r`ciune, Doru Octavin Dumitru revine \n for]`, cu un spectacol la fel de spumos ca [i titlul pe care \l are. Pre] eveniment: 50 lei - Sala Palatului, Bucure[ti.
4/12 ConCert Paul Gilbert „Fuzz universe euroPean tour” Gilbert a devenit cel mai c`utat instructor de chitar` din vremea sa [i \nc` unul foarte popular pe YouTube. Articolele sale din reviste [i DVD-ul cu lec]ii de chitar` au devenit enciclopedii “Shred” pentru noile genera]ii de chitari[ti. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 50 [i 90 lei, \n func]ie de categorie - The Silver Church, Bucure[ti.
Decem br ie
4/12 ConCert aniversar Demis roussos Demis Roussos transform` concertele de Cr`ciun \n tradi]ie [i se re\ntoarce \n Rom~nia pentru un alt spectacol, la fel de grandios. Acesta va fi un show aniversar [i va fi cel pu]in la fel de special ca cel din 2009, promite artistul. Demis Roussos a luat decizia s` se \ntoarc` \n ]ara noastr` [i \n acest an, datorit` turneului s`u mondial aniversar 2010-2011. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 50 [i 250 lei - Sala Palatului, Bucure[ti.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
8/12
ConCert steve vai Steve Vai nu vine la Sala Palatului singur, ci al`turi de un cvartet autohton, \ntr-un spectacol special. |n cadrul aceluia[i Festival, pe 2 decembrie, va sus]ine un concert [i Quartetto D’archi della Scala din Milano. Biletele la concert variaz` \ntre 40 [i 190 lei, \n func]ie de categorie - Sala Palatului, Bucure[ti.
12 Stop to shop
9/12 ConCert Yann tiersen Concertul face parte din turneul european de promovare a ultimului album intitulat “Dust Lane”. Acesta combin` note simple cu sunete puternice; poezia a fost \nlocuit` acum cu energie vie. “Dust Lane e mai mult electric dec~t electronic, iar partea vocal` joac` un rol important \n album” spune Tiersen. “Noul album e diferit de tot ce am creat p~n` acum.” (The Silver Church, Bucure[ti)
iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE
NEwS – agENda luNii 9/12
11/12
ConCert {teFan hru{Cå
Johann strauss ensemble – best oF vienna
10/12 ConCert thoman anDers Thomas Anders este at~t un interpret extraordinar, autor [i compozitor, dar [i un adev`rat profesionist \n divertisment, capabil s` aduc` adev`rata atmosfer` cosmopolit` european` \n cadrul oric`rui eveniment. (Sala Palatului, Bucure[ti)
12/12 Festivalul na}ional De Folk “om bun” Iubitorii muzicii de calitate au un motiv \n plus de bucurie. Celebra orchestr` de camer` austriac`, Johann Strauss Ensemble, a anun]at c` va reveni anul acesta \n Rom~nia, \ntre 10 [i 20 decembrie, pentru un turneu na]ional de Cr`ciun. Numele concertului ce va fi prezentat anul acesta de muzicienii vienezi este “Best of Vienna” [i va cuprinde lucr`ri muzicale devenite faimoase de-a lungul timpului \n capitala Austriei. (Sala Palatului, Bucure[ti)
Cu 20 ani \n urm`, Funda]ia Cultural` “Om Bun” lansa prima edi]ie a Festivalului Na]ional de muzic` folk, eveniment artistic menit s` desemneze \n fiecare an cele mai bune noi crea]ii folk autohtone [i cele mai promi]`toare debuturi, precum [i s` readuc` \n aten]ia spectatorilor, prin recitaluri de ]inut`, marile nume ale genului din Rom~nia. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 40 [i 250 lei - Sala Palatului, Bucure[ti.
16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31
Sedenta rismul du neaz grav snta]ii!
16–19/12
21/12
23/12
ConCert {teFan båniCå Jr.
ConCert “CråCiun vienez”
ConCert tuDor GheorGhe
Cea de-a [aptea edi]ie a acestui eveniment se va constitui \ntr-un show maiestuos oferit de Orchestra Original` a Balului Operei din Viena. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 60 [i 180 lei - Sala Palatului, Bucure[ti.
Inspirat din proiectul “Mie-mi pas`”, prezentat cu succes publicului la [apte ani de la Revolu]ie, “Degeaba” – numele ales de artist pentru concert – va oferi celor prezen]i garan]ia unei experien]e \n stilul rock-simfonic, prin intermediul poeziei [i al c~ntecului rom~nesc. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 60 [i 130 lei - Sala Palatului, Bucure[ti.
{tefan B`nic` va sus]ine, pentru al 9-lea an consecutiv, tradi]ionalele sale concerte extraordinare de Cr`ciun. Artistul va prezenta publicului s`u c~ntece noi, de pe cel mai recent album al s`u “Super-love”, dar [i hiturile sale binecunoscute. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 60 [i 130 lei - Sala Palatului, Bucure[ti.
iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE
Rubric` realizat` de Elena Dumitru
Hru[c` sus]ine concerte [i \n str`inatate [i este obi[nuit s` aib` [i admiratori de alte na]ionalit`]i, care chiar dac` nu cunosc limba \n care sunt c~ntate colindele lui, le fredoneaz` [i sunt foarte \nc~nta]i de muzica specific` s`rb`torilor de iarn`. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 60 [i 150 lei - Sala Palatului, Bucure[ti.
Stop to shop 13
CE Citim? “|n mine c~teodat` eu simt: se face noapte, Din netr`ite vremuri vin neguri s` m` prind`, Strig`ri necunoscute [i c~ntece [i [oapte La casa mea colind`.” Octavian Goga - “În mine c~teodat`”
biruin]a unei iubiri de Dinu [i Nelli Pillat Editura Humanitas
Subiectul acestui volum este, \ntr-adev`r, iubirea atotbiruitoare dintre un b`rbat [i o femeie greu \ncerca]i de vremuri.
101 alimente care v` pot salva via]a de David Grotto Editura Polirom
Natura ne pune la dispozi]ie o varietate de plante benefice pentru s`n`tate. Bazat` pe \ndelungata experien]` de nutri]ionist a autorului, lucrarea prezint` alimentele cele mai bogate \n nutrien]i, antioxidan]i [i acizi gra[i omega, fiind un ghid util pentru \mbun`t`]irea dietei noastre zilnice. Fructele, legumele, condimentele, b`uturile sunt ordonate alfabetic, pentru fiecare specific~ndu-se originea, calit`]ile terapeutice, modul de depozitare [i oferindu-se sfaturi de preparare [i re]ete de la mae[tri buc`tari. 14 Stop to shop
Totul despre aromaterapie de Gill Farrer Halls Editura Nemira
Aceast` cuprinz`toare introducere \n practica aromaterapiei trateaz` modul \n care trebuie alese [i utilizate uleiurile esen]iale pentru o mai bun` s`n`tate, pentru frumuse]e [i pentru o stare de bine general`. Ve]i g`si aici tot ce trebuie s` [ti]i despre acest subiect - \ngrijiri cosmetice, tehnici de masaj, cum s` v` crea]i propriile parfumuri, remedii simple pentru diverse afec]iuni [i sugestii de medita]ie pentru relaxare. De asemenea, ave]i la dispozi]ie un catalog ce cuprinde 68 de uleiuri esen]iale, frecvent utilizate sau exotice. Pagin` realizat` de Elena Dumitru
iNtErviu
smiley [i Pavel Barto[ un cuplu promi]`tor Smiley [i Pavel Barto[ o alturare de[teapt a celor din trustul Media Pro. S-au descoperit unul pe altul mai bine de cnd lucreaz \mpreun pentru noul proiect “Romnii au talent”. Spirituali, plini de umor [i mereu pe faz, nici n-au crezut vreodat c sunt att de compatibili. |i leag profesionalismul, bunul sim] [i o doz considerabil de trac.
16 Stop to shop
Foto: Paul Diaconu / PROTV
iNtErviu |n cadrul noului show “Rom~nii au talent”, atribu]iile voastre sunt s`-i descoase]i pe concuren]i. V-au surpins unii dintre ei? Pavel Barto[: Orice om te surprinde [i consider c` asta este foarte important: s` po]i s`-i surprinzi pe cei din jurul t`u din c~nd \n c~nd. A[a c` [i oamenii pe care i-am \nt~lnit au fost extraordinari \n acest sens [i abia a[tept ca o ]ar` \ntreag` s`-i descopere al`turi de mine [i de Smiley. Cel mai tare m-a surprins, la modul cel mai pl`cut, colaborarea mea cu Smiley. Am avut impresia c` facem asta de cel pu]in 10 ani, ceea ce \nseamn` c` avem foarte multe lucruri \n comun. Smiley: Nu e deloc greu s` stau de vorb` cu oamenii, \mi place s` fac asta. La show-ul `sta m-a surprins absolut tot [i sunt convins c` acelea[i reac]ii le vor avea [i telespectatorii, atunci c~nd vor vedea emisiunea. Spune]i-mi povestea unui concurent care v-a impresionat. P.B.: M` impresioneaz` foarte mult cei \n v~rst`, care au a[teptat at~]ia ani ca s`-[i demonstreze talentul, tenacitatea [i \ncrederea cu care au urcat pe scena de la “Rom~nii au talent”. M` \nclin \n fa]a lor! S.: Sunt foarte multe pove[ti interesante, foarte mul]i oameni extraordinari, pe care i-am \nt~lnit \n toat` ]ara. Nu a[ putea s` fac o clasificare, a[ vrea ca telespectatorii s` \i descopere pe fiecare dintre ei.
}in~nd cont de faptul c` am~ndoi v` confrunta]i cu emo]iile pe scen`, cum \i \ncuraja]i pe concuren]i? P.B.: Cred c` un atu al nostru este faptul c` suntem ni[te arti[ti consacra]i, cu foarte mult` experien]` pe scen`. Bine\n]eles c` [i noi avem emo]ii de fiecare dat`, dar avem resursele necesare pentru a le transforma \n ceva pozitiv [i asta vrem s` le transmitem [i lor. Noi suntem al`turi de ei, indiferent de situa]ie! S.: Pe fiecare dintre ei altfel. Sim]im cam de ce ar avea nevoie [i suntem al`turi de ei, indiferent de presta]ia lor de pe scen`. Cel mai important este c` ei au curajul s` vin` acolo, \n fa]a unui public at~t de numeros [i s` \[i arate talentul \n fa]a \ntregii ]`ri. Este de apreciat determinarea lor!
Românii pot avea mult` speran]`. Pavel, faptul c` e[ti un om cunoscut pe strad`, c` ai notorietate, te-a ajutat s` str~ngi mai mul]i oameni la teatru. {tiu c` preg`te[ti dou` premiere \n toamna aceasta. “C~t` speran]`”, \n regia lui Radu Afrim ar fi una dintre ele. C~t` speran]` mai e, Pavel? P.B.: Mult`! {i spun asta dup` ce am v`zut num`rul mare \n care oamenii vin la teatru. De asemenea, show-ul “Rom~nii au talent” mi-a demonstrat c` noi, ca ]ar`, putem avea mult` speran]`!
{i cu toate astea, spuneai c` \ncrederea \n oameni este calitatea [i defectul t`u. De ce? P.B.: Eu, de la prima \nt~lnire, acord omului mult` \ncredere, lucru care \n unele cazuri m` ajut`, pentru c` \mi [i confirm` c` am avut dreptate, iar \n multe alte cazuri m` [i dezam`ge[te. Nu sunt genul care porne[te cu suspiciune o rela]ie. Te-ai \n[elat de multe ori \n privin]a oamenilor? Te-au dezam`git? P.B.: Nu de at~tea ori \nc~t s` \mi pierd de tot \ncrederea \n ei.
Cred foarte mult \n [coala provinciei. Despre succesul t`u spui c` are mare leg`tur` cu \nt~lnirile majore din via]a ta. |nt~lniri care ]i-au marcat destinul. P.B.: Prima \nt~lnire major` a fost cu diriginta mea, doamna Maria Grecu, \n claselele XI-XII, care, \n ciuda faptului c` eram \ntr-un ora[ mic, cu posibilit`]i limitate, m-a sus]inut din prima clip` [i m-a \ncurajat \n ideea de a deveni actor, chiar dac` toate premisele erau \n defavoarea mea. A doua \nt~lnire major` a fost cea cu Radu Penciulescu, un mare regizor, care mi-a confirmat faptul c` pot avea \ncredere \n calit`]ile mele. Alt` \nt~lnire major` a fost cea cu Demeter Andras Istvan, pe atunci director
Stop to shop 17
iNtErviu al Teatrului Maghiar din Timi[oara, care m-a ajutat s`-mi demonstrez mie c` m` pot desf`[ura artistic [i \n alt` limb` dec~t cea matern`. Ultimele dou` mari \nt~lniri profesionale au fost cea cu Dorina Lazar, directoarea Teatrului Odeon, care a crezut [i crede \n continuare c` sunt omul potrivit la locul potrivit, [i regizorul Alexandru Dabija, care a creditat [i a dat amploare actului meu artistic. |nt~lnirea mea cu Studiourile MediaPro din Buftea [i toate proiectele pe care le-am avut [i le am aici au \mbinat cu succes toate \nt~lnirile mele profesionale de p~n` atunci, d~ndule [i anvergura dorit` de mine.
to: u/ on ac Di ul Pa OT PR V
18 Stop to shop
C~t de greu se cap`t` \ncrederea unui actor pe scen`? P.B.: Eu sunt un actor care crede foarte mult \n [coala provinciei: cred c` dup` ce termini facultatea este bine s` te duci \n teatrele din ]ar`, unde ai ocazia s` joci roluri importante, roluri mari, po]i pune “carne” pe tine ca actor, pentru ca atunci c~nd ai \nt~lnirea major` cu scena din Bucure[ti [i cu platourile
Fo
Te-ai sim]it judecat de colegii t`i pentru c` joci \n telenovele? P.B.: Eu cred c` aflat la \nceput de carier` nu trebuie s` refuzi nimic, pentru c` \ncerc~nd mai multe po]i s` discerni mai bine ce e de f`cut \n cariera ta. Eu nu regret nici un pas din cei f`cu]i, pentru c` scopul meu a fost s` dau tot ce e mai bun \n orice proiect. Nu am f`cut nicio diferen]` \ntre roluri [i am investit la fel de mult, fie c` a fost vorba de un rol \n televiziune, fie de unul \n teatru. Bine\n]eles c` la \nceputuri au fost oameni care au str~mbat din nas, dar dup` 2-3 ani de seriale le-am demontat aceast` temere [i au realizat [i ei c` este o alt` [ans` \n realizarea ta ca [i actor. F`r` fals` modestie, pot s` spun c` m` bucur de
popularitatea pe care mi-o ofer` televiziunea [i o transfer [i \n teatru.
de filmare s` fii preg`tit pentru asta [i s` apreciezi ceea ce ]i se \nt~mpl`.
Improvizez pân` \mi reamintesc textul }i s-a \nt~mplat s` ui]i replici? P.B.: Sigur c` mi s-a \nt~mplat, dar experien]a [i [coala te ajut` \n astfel de situa]ii. Atunci c~nd m` aflu \n situa]ia asta improvizez p~n` \n momentul \n care \mi reamintesc textul. Asta se \nt~mpl` mai ales pe platourile de filmare, unde repeti]iile sunt mai scurte, dar, cu ajutorul colegilor [i al \ncrederii, reu[esc s` trec peste. Pot s` spun sincer c` nu m` pierd \n astfel de situa]ii. Cel mai des mi se \nt~mpl` s` uit nume, localit`]i, sau s` confund rela]iile de rudenie. Poveste[te-ne despre scena de la teatru c~nd, \n timpul piesei, un coleg actor a servit votc` \n loc de ap`. Te ]ineai de [otii? P.B.: |n “Gai]ele”, la final, avem un parastas \n care m~ncam coliv` [i ne f`ceam c` bem ]uic`. |n pahare este de fapt ap`, ap` pe care noi abia a[tept`m s` o bem, pentru c` este finalul piesei [i ne este foarte sete. |ntr-una din seri, un coleg a pus \ns` votc`, nimeni n-a [tiut [i am dat \nseta]i pa-
iNtErviu
Ai lucrat cu marii regizori Yves Boisset, Costa Gavras, Franco Zefirelli. Ce ai \nv`]at de la ei? Cum a fost aceast` experien]` pentru tine? P.B.: |n primul r~nd, m-a bucurat faptul c` am putut s`-i cunosc [i s` miros un pic ceea ce ei pot face. Am fost cople[it de personalitatea lor, e adev`rat. Am avut \ns` norocul s` lucrez [i cu al]i regizori, cum sunt Iura Lunca[u sau Alexandru Dabija, care nu sunt cu nimic mai prejos dec~t cei enumera]i mai sus.
Nu vine barza. Dumnezeu face o minune! Publicul te percepe drept un tip mereu pus pe [otii. |n via]a real` e[ti \ns` un om responsabil [i serios. Mai ai resurse pentru umor? P.B.: Da, pentru c` m` stimuleaz` foarte mult feti]ele mele \n acest sens [i, c~nd vezi ce poate na[te mintea unor copii de doi, respectiv [ase ani, pur [i simplu te face s` reac]ionezi ca atare [i s` intri [i tu \n pielea unui copil. Astfel, totul se deruleaz` cu mult r~s [i voie bun`. Apropo de feti]ele tale, mai pup` Eva televizorul c~nd te vede?
Foto: Paul Diaconu / PROTV
harul pe g~t. V` da]i seama ce a ie[it acolo! Unii s-au \necat [i au trecut minute bune p~n` [i-au revenit din tu[it [i…mirare!
P.B.: Nu, pentru c` acum face diferen]a \ntre omul din televizor [i cel care vine acas` [i atunci \l pup` pe cel care vine acas`. Se entuziasmeaz` \ns` foarte tare c~nd m` vede pe ecran. Singurul lucru pe care Rita, cea mic`, nu \l \n]elege \nc` este cum pot fi eu \n dou` locuri \n acela[i timp.
Tot timpul am trac! Legat de minuni, Smiley tu mai visezi la un duet cu Alexandru Andrie[? S.: Da! M-am g~ndit chiar s`-l sun, dar am auzit c` nu are telefon.
C~nd a venit pe lume Rita, Eva a stat o or` ca s` se dichiseasc` pentru \nt~lnirea cu sora ei… P.B.: Eva era foarte emo]ionat`, investea foarte multe lucruri \n prima ei \nt~lnire [i voia s` fie la \n`l]ime, din toate punctele de vedere. P~n` [i-a ales h`inu]ele, p~n` s-a preg`tit, a trecut ceva, dar a meritat pentru c` Rita, c~nd a v`zut-o, i-a z~mbit.
Te imaginai de mic pe scen`? S.: Nu, nu m` visam de mic pe scen`, dar mi-a pl`cut \nc` de atunci muzica. Scopul nu a fost s` ajung pe scen`, ci s` fac muzic`, indiferent sub ce form`: instrumentist, compozitor, produc`tor, c~nt`re], etc. Important a fost s` aib` leg`tur` cu muzica, pentru c` muzica a fost [i este via]a mea.
Poveste[te-ne despre reac]ia Evei c~nd a auzit c` barza \i va aduce o surioar`. Replica ei mi se pare absolut superb`. P.B.: A spus: “Nu vine barza. Dumnezeu face o minune!”
La 4 ani, ai c~ntat pentru prima oar` pe scen`. {tiai toate replicile, dar cu toate astea, c~nd ]i-a venit r~ndul, te-ai blocat. S.: Nu am o amintirie vie legat` de acest incident, mi l-
Stop to shop 19
iNtErviu au povestit p`rin]ii. Dup` cum \mi spune mama, atunci a fost destul de nepl`cut, dar acum ne amuz`m de c~te ori ne aducem aminte. Era prima serbare de la gr`dini]`, \nv`]asem foarte bine toate replicile pe care trebuia s` le spun (\nv`]asem chiar toate rolurile din acel spectacol!), iar c~nd a venit r~ndul meu nu am zis nimic. Ai mei m-au \nregistrat acas` recit~nd tot spectacolul [i mi-au f`cut cadou \nregistrarea c~nd am \mplinit 18 ani. Mai ai trac? S.: Tot timpul!
Sunt o combina]ie ciudat` \ntre clasic [i modern. Te descrii drept “un tip de mod` veche�. S.: Sunt o combina]ie ciudat` \ntre clasic [i modern, iar asta se vede [i \n muzica pe care o fac. Mi-am p`strat multe dintre valorile tradi]ionale, pentru c` a[a am fost crescut, dar sunt foarte deschis [i \n ceea ce prive[te lucrurile moderne [i tot ceea ce ]ine de nou. |n piesele tale exist` o nostalgie romantic`, optimist`. Sunt doar amintirile pozitive cele care te inspir`? S.: Nu sunt \ntotdeauna amintiri pozitive. E drept c` muzica mea ofer` \ntotdeauna un sentiment de bine, dar am [i
20 Stop to shop
Foto: Paul Diaconu / PROTV
iNtErviu piese \n care nu vorbesc de lucruri tocmai pl`cute. Important e c` ele transmit ceva [i \]i dau \ntotdeauna o stare, fie c` te bucur`, fie c` \]i ofer` un sentiment de nostalgie. |n general, abordez teme care ]in de via]a de zi cu zi at~t pe plan sentimental, c~t [i social. C~t de mult conteaz` pentru un artist s` \[i cl`deasc` propria identitate? }i-a fost greu s` faci asta? Este, de fapt, o chestiune de respect fa]` de tine [i fa]` de publicul t`u? S.: |ntotdeauna c~nd fac o pies`, plec de la premisa c` trebuie s` \mi plac` foarte mult mie ca s` o pot ar`ta mai departe. Respect~ndu-mi muzica, \mi respect [i publicul. Tot ce este legat de acest proiect, Smiley, este foarte bine pus la punct, adic` este lucrat \n detaliu de la muzic`, versuri, p~n` la show. Asta se \nt~mpl`, pentru c` \i respect pe cei care consum` ceea ce ofer eu. Dac` porne[ti de la un produs bine f`cut, atunci [i rezultatele sunt pe m`sur`. Dete[ti mediocritatea, ba chiar \]i sf`tuie[ti fanii s` ia atitudine \mpotriva acestui aspect. De altfel, parcursul t`u muzical denot` o perseveren]` [i o tenacitate deosebite. Ai simi]it c` te lup]i cu tine \n dep`[irea limitelor, te autoprovoci? S.: |n fiecare zi ne confrunt`m cu probleme, dar depinde de fiecare cum trece peste ele. E
foarte important ca \n via]` s` \ncerci s` \]i dep`[e[ti limitele. |n Rom~nia, din cauza regimului comunist, s-au promovat atitudini de genul “s` nu ie[i \n fa]`”, “capul plecat sabia nu-l taie”, \ncuraj`ri la mediocritate cu care eu nu sunt de acord. Cred c` fiecare om e special \n felul lui, numai c` trebuie s` [i ar`t`m treaba asta. Uneori e mai comod s` fii la fel ca toat` lumea.
Cheia succesului meu este bunul sim]. Succesul cu Simplu nu a f`cut dec~t s` te responsabilizeze [i mai mult. Nu ai fost luat de val, ceea ce denot` c` ai [tiut s`-]i gestionezi notorietatea. E[ti un tip care beneficiaz` de o ascensiune constant`. Care e secretul? S.: Cred c` bunul sim]. Muzica e totul pentru mine. Faptul c` sunt un om normal, f`r` excentricit`]i, c` m` identific cu problemele [i via]a ascult`torilor mei, cred c` m-a apropiat foarte mult de ei. Singura diferen]` dintre noi este c` eu sunt pe scen`, iar ei \n public. |n plus, sunt \nconjurat de o echip` de oameni foarte talenta]i care cred \n ceea eu vreau s` fac, [i aici vorbesc despre echipa Hahaha Production [i trupa mea cu care merg \n concerte. De altfel, avem [i o surpriz` pentru ascult`torii no[tri: la sf~r[itul lunii noiembrie vom lansa albumul
“Dance or die trying” [i preg`tim [i un videoclip spectaculos pentru primul single “Dacer for money”, videoclip care va ap`rea pe pia]` foarte cur~nd. Crezi \n destin? S.: |nc` sunt \n dubii. Mai caut, mai cercetez. Peste cincizeci de ani cred c` o s` pot trage [i o concluzie. }i se \nt~mpl` s` te ia via]a prin surprindere? {i dac` da, cum te-ai surprins reac]ion~nd? S.: |n fiecare zi e[ti luat prin surprindere de c~te ceva. Chiar dac` \n Rom~nia oamenii spun c` nimic nu te mai poate surprinde, nu e deloc a[a. Uite, suntem \n noiembrie [i afar` sunt 26 de grade! C~t de mult conteaz` umorul \n via]a ta? E[ti uneori cu z~mbetul c`zut? S.: Se \nt~mpl` s` te cople[easc` problemele, g~ndurile rele nu-]i dau pace, dar tocmai aici intervin familia, prietenii [i iubirea. Dac` \i ai l~ng` tine, atunci e[ti salvat, iar eu am parte de toate astea. Ei sunt cei care \]i dau puterea s` mergi mai departe [i de asta e foarte important s` \i ai al`turi. “Z~mbe[te, m~ine va fi [i mai r`u!” r`m~ne deviza ta de via]`? P.B.: Acum am mai multe devize de via]`, dar asta r`m~ne una dintre preferatele mele. Diana Rodan
Stop to shop 21
SpECial
Pe 1 Decembrie, PRO TV aniverseaz 15 ani de existen]. 15 ani \n care Pro a demonstrat c este mai mult dect o televiziune, este un stil de via]. Roxana Bichi[
a gândi liber
PROgrama\i pentru Rom@nia
22 Stop to shop
Rolul mass-media, a[a cum este el definit sui generis la nivel mondial, este de “c~ine de paz` al societ`]ii”. Dar c~t de u[or se pot respecta adev`ratele valori impuse de acest rol? C~t de simplu poate fi s` \]i p`strezi impar]ialitatea [i s` \ncerci a promova mai mult valorile dec~t nonvalorile, \n goana dup` rating? Mai are vreo institu]ie media timpul [i dorin]a de a schimba \n bine societatea? Se pare c` ProTv asta a \ncercat s` fac` \n to]i ace[ti ani. Iar p~n` \n prezent a reu[it. ProTV s-a identificat cu ideea de a g~ndi liber [i a \ncercat s` o transmit` tuturor. A avut puterea de a vedea dincolo de limite, \nv`]~nd telespectatorii s` \[i asume responsabilitatea [i s` se implice.
SpECial campanii care au schimbat destine
“stoP tortur`rii animalelor!” |n 20 septembrie 2007, {tirile ProTV au hot`r~t s` arate felul inuman \n care trei tineri din Buz`u au decis s` trateze un animal, tocmai pentru a demonstra c`, \n Rom~nia, fenomenul maltrat`rii animalelor nu este izolat [i nici \nt~mpl`tor. {tirile ProTV au ales s` difuzeze aceste imagini, tocmai pentru a determina factorii de decizie s` ac]ioneze \n sensul protec]iei reale a necuv~nt`toarelor. Astfel, a fost demarat` campania “STOP tortur`rii animalelor!”, plec~nd de la premisa ineficien]ei legisla]iei rom~ne[ti privitoare la protec]ia animalelor. Materialele difuzate de ProTV \n principala sa emisiune informativ` s-au constituit \n semnale de alarm`, care demonstrau c` legea existent` era incompatibil` cu realitatea faptelor
pe care le incrimina. Din comentariile care au invadat sec]iunea din site-ul www.protv.ro, unde a fost inserat` [tirea, a rezultat c` rom~nii vor o schimbare. |n 2008, \n urma campaniei “STOP tortur`rii animalelor”, a fost promulgat` o nou` lege de protec]ie a animalelor. Legea 9/2008 – „Legea nou` de protec]ie a animalelor”, care a intrat \n vigoare \n luna ianuarie, prevede amenzi de p~n` la 10.000 RON [i pedeapsa cu \nchisoare pentru cei care tortureaz` animalele.
“tu [tii ce mai face copilul t`u?” Campania a avut un succes r`sunator, unul dintre reportaje fiind r`spl`tit cu cea mai mare distic]ie jurnalistic`, premiul Emmy. Pentru prima oar` dup` c`derea comunismului \n Europa de Est, o televiziune est-european` a c~[tigat premiul Emmy. {tirile PRO TV au primit, la Frederick P. Rose Hall din New York, cel mai prestigios premiu de televizi une, International Emmy Awards, pentru categoria “News”. Echipa {tirilor PRO TV a intrat \n competi]ie cu trei reportaje din Campania “Tu [tii ce mai face copilul t`u?”, al`turi de alte 800 de materiale jurnalistice din \ntreaga lume. 600 de jura]i din peste 35 de ]`ri au stabilit c` statueta trebuie s` ajung` \n Rom~nia. Pove[tile copiilor din Rom~nia au convins juriul, \n defavoarea unor nume sonore cum sunt: Al Jazeera din Qatar, ITV News din Marea Britanie [i TV Globo din Brazilia.
“exist` via]` dup` moarte” |n urma difuz`rii reportajelor despre transplantul [i donarea de organe, {tirile ProTv au tras un semnal de alarm` asupra situa]iei deloc satisf`c`toare existente la noi \n ]ar` la acest capitol, reu[ind deja s` contribuie la schimbarea mentalit`]ii rom~nilor referitoare la acest subiect delicat. Campania despre transplantul de organe a sensibilizat foarte mul]i rom~ni [i a f`cut s` creasc` num`rul donatorilor \nscri[i pe listele Agen]iei Na]ionale de Transplant.
“avem via]` \n s~nge” Demersul social al {tirilor ProTV a continuat \n 2008 cu derularea unei alte campanii de
Stop to shop 23
SpECial impact, “Avem via]` \n s~nge”. Aceasta [i-a propus s`-i informeze pe rom~ni \n leg`tur` cu donarea de celule stem [i s` determine autorit`]ile s` \nfin]eze Registrul Na]ional al Donatorilor de M`duv`, un program medical care face diferen]a \ntre via]` [i moarte pentru sutele de bolnavi de leucemie. Obiectivul a fost atins de {tirile ProTv, care au ob]inut \n direct de la Primul Ministru [i Ministrul S`n`t`]ii, invita]i \ntr-o edi]ie special` a emisiunii “Rom~nia, te iubesc!”, difuzat` de ProTV duminic`, 26 aprilie, vestea c` Rom~nia va avea \n cel mai scurt timp un Registru Na]ional al Donatorilor de M`duv`. Aceast` hot`r~re a venit \n urma reportajelor pe care {tirile ProTV le-au difuzat \n cadrul campaniei “Avem via]` \n s~nge”, realizat` de Paula Herlo.
„rom~nia, marea defri[are” Campania \mpotriva t`ierilor ilegale de p`duri [i-a propus s` ia pulsul p`durilor din Rom~nia [i s` atrag` aten]ia asupra situa]iei dezastruoase \n care se afl` ]ara noastr` la acest capitol. Scopul acestor reportaje a fost sensibilizarea autorit`]ilor, care trebuie s`-[i dea seama c`, \n acest ritm, vom r`m~ne f`r` „aurul verde”, iar defri[`rile necontrolate vor cauza \n continuare inunda]ii [i alte fenomene naturale cu efecte devastatoare. |ntr-o investiga]ie jurnalistic` f`r` precedent, bazat` pe o documentare de excep]ie, dar [i pe film`ri cu camera ascuns`, reporterii {tirilor ProTv au ar`tat o Rom~nie mutilat`, \n care se taie foarte mult [i se s`desc prea pu]ini arbori. Fenomenul este cu at~t mai \ngrijor`tor cu c~t el pare s` fi cuprins \ntreaga ]ar`. Dup` ce au urm`rit reportajele cutremur`toare, realizate de Alex Dima, pe www.protv.ro au ap`rut sute de mesaje de nemul]umire fa]` de cei care schingiuiesc p`durile. Telespectatorii [i-au exprimat [i dezaprobarea fa]` de autorit`]i, care nu numai c` nu iau nicio m`sur`, ci, de cele mai multe ori, sprijin` t`ierile ilegale de copaci.
“Jos p`l`ria” Este o campanie care a \ndemnat la redescoperirea valorilor, a tuturor lucrurilor simple [i bune din jurul nostru. “Jos
24 Stop to shop
p`l`ria” este revolu]ia responsabilit`]ii, a seriozit`]ii [i a modelelor de urmat. Dup` dou` decenii de la Revolu]ie, a sosit vremea ca rom~nii s` se reg`seasc` pe ei \n[i[i [i s` re\nve]e respectul fa]` de cel`lalt. Tocmai de aceea, ProTv i-a invitat pe to]i rom~nii s`-[i scoat` p`l`ria \n fa]a celor care pariaz` pe modestie [i bun sim].
„exist` via]` dup` cutremur” |n 22 aprilie 2010, {tirile ProTv au demarat o campanie ce-a vizat situa]ia dezastruoas` \n care se afl` un num`r impresionant de imobile din Rom~nia. |n timp ce rom~nii se afl`, \n orice moment, \n pericolul de a fi strivi]i pur [i simplu sub d`r~m`turi, \n urma unui eventual cutremur, alte ]`ri au pus
SpECial siguran]a [i protec]ia cet`]enilor pe primul plan [i au construit imobile care s` reziste chiar [i \n fa]a celor mai mari dezastre. Rare[ N`stase a prezentat o serie de reportaje spectaculoase, realizate în Chile, ]ara unde spaima [i pesimismul au fost \nlocuite de ac]iuni menite s` asigure cet`]eanului siguran]` [i \ncredere. |n Chile, oamenii nu mai vorbesc cu team` despre seisme, \ntruc~t construc]ia de locuin]e a devenit prioritate na]ional`, iar autorit`]ile au creat un sistem care permite doar ridicarea acelor imobile care respect` cele mai \nalte standarde de
proiectare [i construc]ie. Campania a semnalat situa]ia alarmant` \n care se afl` mii de imobile din Rom~nia, pentru a determina autorit`]ile s` treac` de la o atitudine pasiv` la una activ`, menit` s` salveze nenum`rate vie]i.
“rom~nia, s` fii s`n`toas`” Din 25 octombrie 2010, {tirile ProTV au demarat o nou` campanie social`. “Rom~nia, s` fii s`n`toas`” este o expertiz` a sistemului sanitar din Rom~nia, comparat cu sistemele din Spania [i SUA. Campania descrie, \ntr-o manier` detaliat`, problemele \ntregului sistem sanitar rom~nesc, identific~nd [i ar`t~nd cauzele care au dus la pr`bu[irea lui.
noua dimensiune a entertainment-ului Tot ProTv a conturat \n cei 15 ani o nou` dimensiune a showului de televiziune. De la “Vara ispitelor” [i p~n` la “Dansez pentru Tine”, emisiunile spectacol au f`cut audien]e incredibile, oferind telespectatorilor momente inedite, lec]ii de via]` sau, pur [i simplu, umor. Iar ProTv nu se opre[te aici, promi]~nd c` va g~ndi liber [i de acum \nainte, fiind un lider de opinie [i demonstr~nd c` rom~nii pot adopta [i un alt stil de via]`, unul benefic pentru ei. ProTV va \ndeamn` pe to]i: Rom~nia DA!
Stop to shop 25
FaShioN arChitECturE
Rochia
ambasadORul feminit~|ii (iii) silueta edwardian` Moda Edwardian` a adus chinuitorul corset extrem de str~ns, amplele curbe [i exagerarea p`r]ilor, pentru eviden]ierea taliei. |n perioada 1900 - 1907, rochiile se f`ceau din dou` piese. Corsajul, un mini-corset \n sine, purtat deasupra celui sub forma de S, [i partea de jos. |n partea din fa]` a corsajului, cascade de dantel` sau material adunat accentuau linia de jos a bustului. M~necile str~mte de la finalul lui 1890 se transform` \ntr-un fel de bluz` legat` la talie. Se croiesc gulere foarte \nalte de dantel`, cu scopul de a \n`l]a g~tul. Dar ele sunt uzuale doar pentru rochiile de zi, \ntruc~t seara decolteurile sunt darnice iar femeile \[i \mbrac` partea de sus a rochiei cu bijuterii. Fusta rochiei este adesea croit` cu clin [i creaz` o prelungire sub form` de clopot. Versiunile modificate presupun doar a fi mai pu]in extreme la
26 Stop to shop
[olduri, rochia alunec~nd natural pe corp. |ntre 1908 [i 1913, silueta Edwardian` presupunea ca linia taliei s` fie ridicat` asemeni unei coloane, copiind stilul designerului Paul Poiret. Dup` 1907, linia alungit` a corsetului intr` \n mod`. Rochiile au devenit mai u[oare ca tipar [i ca materiale. Dup` 1908, ele cap`t` o linie mult mai vertical` [i mai pu]in curbat` \n “S”. Linia vertical` devine at~t de pronun]at` dup` anul 1910, \nc~t rochiile extrem de fashion o f`ceau pe purtatoare s` capete un mers greoi. Corsetele sunt \nlocuite de sutiene [i alte ve[minte u[oare. Produc]ia Sheherazade a celebrului “Ballets Russes”, semnat` de Leon Bakst, \mpinge \n 1910 moda din Paris c`tre stilul oriental. Ca rezultat, designerul parizian Paul Poiret a introdus din nou pantalonii stil "harem" \n moda feminin`, dar f`r` succes. Rochiile intr` din 1911 \ntr-o tranzi]ie
FaShioN arChitECturE care dureaz` p~n` \n 1920, anun]~nd Epoca Modern` a rochiei. Primul R`zboi Mondial a avut o influen]` foarte mare asupra vestimenta]iei feminine, respectiv a rochiei. Cea mai durabil` transformare a fost la nivelul liniilor tivurilor. Astfel, tivurile rochiilor, care se ridicaser` de la podea p~n` la glezn` \nainte de r`zboi, se \nal]` p~n` la jum`tatea gambei \n anul 1916, r`m~n~nd la aceast` lungime, ba chiar mai sus, de atunci. Rochiile care \ngreunau mersul au fost imediat \nl`turate \n favoarea noilor modele, mult mai practice. Mai mult, pentru femeile care \ncep s` lucreze \n birouri, se creaz` modele feminizate ale costumelor [i c`m`[ilor masculine.
\ntregime lupta cu corsetul. Tivul rochiilor devine [i mai scurt p~n` \n 1926, ating~nd o linie imediat sub genunchi. Femeia anilor ‘20 apare \n istoria modei portretizat` prin imaginea “flapper”. Moda “flapper” s-a impus \ncep~nd cu 1926 [i a \nsemnat mai mult dec~t rochii, respectiv: p`rul neted, scurt, pieptul platizat, machiaj, fumatul unei ]ig`ri postate \n ]igaret, l`sarea m~inilor la vedere [i adoptarea unui spirit liber, petrec`re], a imaginii unei femei c`reia \i place s`-[i petreac` nop]ile \n cluburi,
influen]ele hollywood-ului
uluitoarele rochii «Flapper» Dup` r`zboi, odat` cu Sufrage]ii, care au c~[tigat dreptul de vot al femeilor \n Anglia, [i odat` cu anul 1920, c~nd acela[i drept a fost c~[tigat [i \n America, rochiile se schimb`, c`p`t~nd un look mai casual. Cultura American`, \n special, \ncepe a se orienta c`tre aspectul t~n`r, iar moda adopt` v~rsta adolescen]ei ca [i model de urmat. Astfel, \n moda feminin` apare rochia “Flapper”. Odat` cu ea, femeile \ncep s` ]in` diete, pentru a-[i modela corpul cu linii mai \nguste [i adopt` talia c`zut` pe [old, astfel \nc~t s` minimizeze aspectul liniilor folosite de adul]i. Sutienele c~[tig` aproape \n
struc]iei simpliste a rochiei “flapper”, femeile \[i puteau permite s` o croiasc` chiar la ele acas`. Diferen]a social` era creat` prin faptul c` cele bogate foloseau m`tasea pentru rochiile de sear`. |ns`, trebuie men]ionat c` nu toate rochiile anilor ‘20 erau \n acest stil. Lungimea rochiilor [i a paltoanelor era p~n` la gamb`. Rochiile au fost p~n` la genunchi doar \n scurta period` 1926 1928, singura c~nd rochiile de sear` erau scurte asemeni celor de zi. |n 1929, tivurile neuniforme [i fustele asimetrice au f`cut tranzi]ia c`tre rochiile mai lungi. |n anii ‘30, tivul era doar c~]iva centimetri sub genunchi.
tr`ind din plin Era Jazz-ului. Francezii denumeau stilul “flapper”: “garçonne”. Dac` p~n` \n anii ‘20 moda era doar pentru doamnele bogate, datorit` con-
Odat` cu apari]ia filmelor [i a starurilor de cinema, apar [i modele adoptate de femei. Pentru doar c~teva monede, femeile puteau s` evadeze \n fa]a marelui ecran, imagin~nd-se \ntr-o lume plin` de glamour [i de iubiri romantice. Ele \ncep astfel s` \[i doreasc` a ar`ta la fel ca starurile de cinema, precum: Louise Brooks, Greta Garbo, Marlene Dietrich, Claudette Colbert, Ginger Rogers, Katharine Hepburn. Astfel, moda \ncepe s` urmeze cerin]ele femeilor, \nainte de a impune propriile tipare. Tocmai de aceea, r`m~n ast`zi \n istorie exemple ca cel al designer-ului MGM, Gilbert Adrian care este responsabil pentru look-ul lui Joan Crawford [i Greta Garbo. Louise Brooks este una dintre
Stop to shop 27
FaShioN arChitECturE fost [i el un element de influen]`, prin c`s`toria cu americanca Wallis Simpson. Am~ndoi au devenit membrii marcan]i \n \nalta societate, fiind fashion addicted. De exemplu, pentru c`s`torie, ducesa a purtat o rochie crea]ie Mainbocher. De-a lungul timpului, ea a purtat haine semnate de mul]i designeri, printre care Schiaparelli, Chanel, Molyneux, Vionnet [i Givenchy. Fotografii \i urm`reau pe am~ndoi pas cu pas, iubindui mai ales pentru stilul vestimentar. Elsa Schiaparelli, c~nd a inventat conceptul de “costum de sear`”, \nsemn~nd o rochie de sear` simpl`, purtat` cu o jachet` decorat` din plin, Wallis a adoptat-o imediat. {i toate femeile \[i doreau s` o urmeze. cele mai faimoase “fashion icons” ale anilor ‘20. Camera a iubit-o pe aceast` div` a filmelor mute. Louise a fost considerat` cea mai celebr` imagine “flapper”. Purta p`rul scurt, rochii scurte “flapper” [i machiaj. Nu mai avea nimic din era Edwardian`, ci reprezenta \ntru totul spiritul erei jazz-ului. Se poate spune c` era un fel de Madonna a zilelor ei, fiind semn`tura perfect` a look-ului “flapper”. Total opusul lui Louise Brooks, Greta Garbo a fost una dintre cele mai proeminente [i iubite staruri. Look-ul ei era unul natural, dar plin de feminitate [i captivant. Ducele de Windsor, care a abdicat \n favoarea fratelui s`u – tat`l actualei regine Elizabeth, a
28 Stop to shop
“lady” look |n anii ’30, se face o revenire la imaginea de lady. Busturile rotunde [i eviden]iate [i curbele taliei sunt din nou \n lumina reflectoarelor. Rochiile sunt feminine, dulci [i ordonate \n timpul zilei, pentru ca seara s` aib` un aspect glamour. Designerul francez Madeleine Vionnet separ` metodele de t`iere oblic`. Aceast` metod` a fost folosit` pentru a adauga o calitate cochet` [i elegant` hainelor. Pentru ca o bucat` de material s` at~rne [i s` se drapeze \n falduri [i \ntinderi \n jurul corpului, buc`]ile trebuie s` fie t`iate \n unghi de 45 de grade. Ea a popularizat aceast` metod`, de[i nu a inventat-o,
\ntruc~t [i \n perioada Edwardian` se folosea tehnica [i chiar voalurile din medieval erau prinse pe acela[i sistem. |ns` Vionnet a f`cut ca hainele t`iate dup` acest model s` r`m~n` \n istorie, asociate cu dive ale marelui ecran precum Ginger Rogers. Mai mult, folosindu-i tehnica, designerii au creat superbe haine pe materiale ca satinul, m`tasea [i [ifonul. Astfel, unele rochii de sear` au oferit femeii aspectul zei]elor grece[eti, iar altele pe cel al unor vampe sexy. Ultimul episod este dedicat transform`rilor prin care a trecut rochia din anii ’40 [i p~n` \n prezent. Roxana Bichi[
gENtlEmEN’S agrEEmENt Un final. De capitol. Capitolul 2010. {i ca la orice moment de bilan], fiecare arunc` o privire asupra trecutului [i prive[te cu anticipa]ie spre ceea ce urmeaz`. Orice sfâr[it de an vine cu momente de introspec]ie pe plan personal [i profesional, cu rezolu]ii despre schimb`rile pe care ni le dorim \n aceste planuri sau despre proiectele de succes pe care dorim s` le continu`m. {i, \ntr-o not` mult mai prozaic`, cu sesiuni prelungite de cump`r`turi, pentru c`, indiferent dac` \n restul anului ne place sau nu s` colind`m magazinele, \n aceast` lun` se simte o frenezie aparte [i o schimbare \n comportamentul fiec`rui cump`r`tor, fie c` e pentru r`sf`]ul personal, fie pentru a da gata lista (mai lung` sau mai scurt`) de cadouri pentru cei dragi [i de toate elementele de care are nevoie fiecare, pentru a construi decorul unor s`rb`tori perfecte.
Foto: Magazinul DeFacto
cadoul perfect Stop to shop 29
gENtlEmEN’S agrEEmENt
M
agazinele tradi]ionale sau cele virtuale sunt pline de oferte, comercian]ii se \ntrec \n a v` oferi promo]ii speciale de s`rb`tori, iar programul de func]ionare este prelungit, pentru ca fiecare s` aib` c~nd [i de unde alege, chiar [i cei care se trezesc pe ultima sut` de metri. |n aparen]` avem la \ndem~n` toate premisele pentru a face fa]` cu succes acestei provoc`ri, [i cu toate astea nu e nici pe departe at~t de simplu pe c~t pare, nu? S` recunoa[tem c` ceea ce ar trebui s` fie o perioad` de relaxare, \n care, \narma]i cu generozitate [i r`bdare [i anima]i de cele mai bune idei, plec`m la v~n`toare de cadouri, se transform` de cele mai multe ori \n momente de stres suplimentar. Iat` de ce m-am g~ndit s` v` ofer c~teva sugestii, care v-ar putea fi de folos atunci c~nd porni]i \n aceast` “aventur`” [i care v-ar putea scuti de nervi inutili.
a [ti s` alegi un cadou O zical` neao[` spune c` nu cau]i la din]i calul de dar. {i cu toate acestea, nu po]i oferi orice, oricui. P~n` la urm`, a face cadouri este o art` \n sine [i nu tuturor le este la \ndem~n` s` aleag` pe cele mai potrivite: nu ne place s` m`r[`luim ore [i zile \ntregi prin magazine, nu suntem \ntotdeauna suficient de aten]i la dorin]ele [i pasiunile celor din jur, care ne-ar putea ajuta s` g`sim mai u[or acel obiect cu care s` [tim sigur c` nu d`m gre[ sau, pur [i simplu, nu avem inspira]ia
30 Stop to shop
Ghid de cump`r`turi
necesar`. Fire[te c` gestul conteaz`, dar parc` am vrea ca darurile pe care le facem s` spun` mai multe despre noi dec~t c` neam f`cut o datorie. Pentru c` discu]ia e lung`, iar situa]iile sunt at~t de diverse (c~nd judec`m dac` un cadou este adecvat sau nu avem \n vedere o multitudine de factori, precum rela]ia pe care o avem cu cel c`ruia inten]ion`m s` i-l oferim, v~rsta, interesele acestuia sau situa]ia material`), v` sugerez chiar s` arunca]i o privire [i asupra codului de bune maniere atunci c~nd pleca]i la cump`r`turi, care v-ar putea scuti de momente nepl`cute. |n cartea sa, “Codul bunelor maniere ast`zi”, doamna Aurelia Marinescu spune: “Un cadou trebuie g~ndit, cump`rat, ambalat, oferit. Trebuie s` fie frumos, util [i s` provoace o adev`rat` bucurie celui care \l prime[te. Tocmai aceste eforturi dau valoare unui cadou, [i nu pre]ul.”
Acestea fiind spuse, s` o lu`m pe r~nd. |nainte de a pleca la cump`r`turi, ar fi indicat s` avem o list` cu to]i cei c`rora sim]im c` vrem s` le d`ruim ceva [i c~te o idee de cadou pentru fiecare. |n felul acesta, nu risc`m s` uit`m pe cineva [i s` intr`m mai t~rziu \n criz` de timp. Pentru a decide mai u[or asupra obiectelor pe care le vom cump`ra, ar trebui s` ne g~ndim la persoanele care le vor primi. Ce interese [i pasiuni au? Cum le place s`-[i petreac` timpul liber? Ce hobby-uri au? Sunt persoane pragmatice, care ar aprecia mai mult utilitatea unui cadou sau persoane mai spirituale, pentru care ar avea mai mult` \nsemn`tate darurile de suflet? G~ndi]i-v` dac` le trebuie ceva \n mod special sau dac` i-a]i auzit povestind despre un anumit lucru la care le-a r`mas g~ndul. Cei c`rora le ve]i face cadourile sunt mai sobri, cu preferin]` pentru darurile clasice sau pot gusta cu adev`rat o idee ie[it` din comun, un cadou mai amuzant [i neconven]ional? De asemenea, nu pierde]i din vedere tipul de rela]ii pe care \l ave]i cu oamenii din lista dumneavoastr`, de la persoana iubit`, membrii familiei [i prietenii apropia]i, p~n` la colegi sau colaboratori [i adecva]i cump`r`turile \n func]ie [i de acest aspect.
inteligen]a de a alege Ce cadou s-ar potrivi mai bine pentru un b`rbat? Obiectele ves-
gENtlEmEN’S agrEEmENt timentare sunt mereu o solu]ie. P~n` la urm`, nimeni nu are suficient de multe [i dac` are, cu siguran]` le va g`si o \ntrebuin]are [i celor oferite de dumneavoastr`. Pute]i opta pentru c`m`[i, cardiganuri, variate accesorii precum cravate, butoni, e[arfe, portmonee, m`nu[i sau bretele, toate acestea alese cu grij`, \n defavoarea faimoaselor “bluzoane” sau a “adida[ilor”. Produsele cosmetice pot fi [i ele o solu]ie, dar [i aici trebuie s` alege]i cu aten]ie. Pe de o parte, m-a[ feri de produsele de \ngrijire personal`; mi se par nepotrivite [i neinspirate. Mai mult, dac` nu sunte]i foarte apropiat de domnul cu pricina, cred c` ar mai indicat s` renun]a]i la un astfel de cadou, pentru c` s-ar putea sim]i ofensat de gelul dumneavoastr` de du[. {i mai mult, dac` nu [ti]i c~t de c~t care sunt preferin]ele unei persoane \n materie de parfumuri, mai bine renun]a]i s` lua]i unul pe care nu \l va folosi, pentru c` nu i se potrive[te. C`r]ile ne scot \ntotdeauna din \ncurc`tur`. Pute]i opta pentru literatur`, dac` [ti]i c` apropiatul dumneavoastr` este un cititor \mp`timit, dar pute]i oferi [i c`r]i de bucate (dac` prietenul dumneavoastr` are valen]e [i \n timpul liber \i place s` g`teasc`) sau alte titluri care ar putea r`spunde domeniilor de care sunt interesa]i cei dragi. Acum, fire[te c` nici c`r]ile nu le alege]i la \nt~mplare, iar dac` la r~ndul dumneavoastr` nu sunte]i avizat \n acest domeniu ori renun]a]i la idee, ori cere]i
sfatul unei persoane care se pricepe sau c`uta]i \nainte recenzii de specialitate. Pentru un colaborator sau o persoan` care \[i petrece mult timp la munc`, pute]i alege un obiect elegant, pe care s` \l foloseasc` \n activitatea sa sau care s` \i decoreze biroul. Dac` cel pe care vre]i s` \l cadorisi]i este un gurmand recunoscut, atunci pute]i alege s` \i oferi]i un mic co[ cu produse rafinate, pe care cu siguran]` le va savura cu pl`cere. Pentru cei mai pragmatici sau mai preten]io[i, mai exist` [i varianta de a face cadou vouchere de cump`r`turi, astfel \ncat s` \i l`sa]i celui drag pl`cerea de a-[i alege singur produsul sau serviciul dorit. Fiind o alegere mai pu]in personalizat`, nu apela]i la ea dac` nu sunte]i siguri c` persoana care \l va primi nu s-ar putea sim]i deranjat` de aparenta lips` de implicare \n oferirea lui. Pentru colec]ionari sau pentru cei pasiona]i de ame-
naj`ri, pute]i alege s` le \mbog`]i]i colec]iile sau pute]i opta pentru obiectele de decor. Cu toate acestea, mi se pare o idee care trebuie abordat` cu precau]ie, pentru c` de regul` sunt obiecte costisitoare [i nici m`car pre]urile, uneori exorbitante, nu sunt o garan]ie c` vor fi pe gustul acestora. Indiferent de ce alege]i, nu uita]i de c~teva reguli simple. |n primul r~nd, pune]i pre] pe calitate, rafinament, elegan]`. Apoi, ave]i grij` la aspect. Este la fel de important cum ambala]i cadoul ca [i con]inutul acestuia. Daca nu ave]i timp sau \ndem~narea de a \mpacheta \n h~rtie special`, de a face o fund` [i a scrie un mesaj, pute]i cere ajutorul la standurile speciale, care exist` aproape \n fiecare mare magazin. De asemenea, este foarte important cum oferi]i cadoul. Acesta trebuie \nm~nat cu tact [i, mai ales dac` are o valoare material` mai mare, f`r` ostenta]ie, pentru ca s` nu jigni]i \n acest fel pe cel care \l prime[te. C~nd facem un cadou nu vrem s` demonstr`m nimic despre noi (c` suntem poten]i financiar, m`rinimo[i sau, la polul opus, c` suntem dintre cei meschini), ci doar s` facem o bucurie celui care ne e aproape.
La Mul]i Ani, dragi cititori! Domnilor, spor la cump`r`turi! Cristian ION Fashion adviser
Stop to shop 31
FaShioN
Bluza nude pe un um`r [i spatele par]ial gol, cu aplica]ii din pietre [i [nur (120 lei). Pantaloni din tafta neagr` cu talie \nalt`, volum \n partea de sus [i drep]i de la genunchi \n jos (300 lei). Br`]`ri din crystal negru (60 lei). }inuta poate fi purtat` atât la o petrecere elegant`, cât [i \ntr-un club.
Colec]ia de cocktail “Noblesse”, designer Eva Neagoe Foto: Mircea Netea Hair & Make-up: Alina Cherciu 32 Stop to shop
FaShioN
Colec]ia de cocktail “Noblesse”, designer Eva Neagoe Foto: Mircea Netea Hair & Make-up: Alina Cherciu
Rochie u[or clasic`, realizat` din dantel` neagr` cu mâneca din tul crystal; poate fi purtat` f`r` dublur` de o femeie \ndr`znea]` sau cu dublur` de o femeie misterioas` (450 lei). Br`]`ri din crystal negru (60 lei). Stop to shop 33
FaShioN
Colec]ia de cocktail “Noblesse”, designer Eva Neagoe Foto: Mircea Netea Hair & Make-up: Alina Cherciu
Rochie scurt`, clasic`, nude – rose cu tren` fixat` \n talie, realizat` din volane din diferite tipuri de tul negru, potrivit` pentru femeia care dore[te s` ias` din anonimat (450 lei). Accesorii din perle de cultur` roz (70 lei). 34 Stop to shop
FaShioN
Pentru femeia rafinat` [i elegant` - rochie trei sferturi nude – rose pe un um`r, cu tren` scurt` din tul cu bobi]e, fixat` \n talie cu betelie din fulgi negri (600 lei). Br`]`ri din crystal negru (60 lei).
Colec]ia de cocktail “Noblesse”, designer Eva Neagoe Foto: Mircea Netea Hair & Make-up: Alina Cherciu Stop to shop 35
FaShioN
Rochie verde cu inser]ii de dantel` neagr` [i tul cu pietre aplicate, ideal` pentru un cocktail sau pentru o petrecere de Cr`ciun corporate (400 lei). Br`]`ri din crystal negru [i verde (40 lei).
Colec]ia de cocktail “Noblesse�, designer Eva Neagoe Foto: Mircea Netea Hair & Make-up: Alina Cherciu 36 Stop to shop
FaShioN
De[i foarte tineresc, costumul de bumbac (3270 RON) e o alegere potrivit` de S`rb`tori; trebuie doar s`-i pune]i cravat`. Colec]ia Messagerie – magazinele TRENDS by Adina Buzatu
Stop to shop 37
FaShioN
Pentru un look retro, asorta]i o vest` la sacoul pe care \n alte zile \l purta]i cu jeans. Colec]ia Messagerie – magazinele TRENDS by Adina Buzatu
38 Stop to shop
FaShioN
Simplitatea este elegant`. |ntotdeauna. (jachet` cu rever din m`tase natural` 2600 RON, pantaloni 1195 RON) Colec]ia Messagerie – magazinele TRENDS by Adina Buzatu
Stop to shop 39
FaShioN
O jachet` scurt` \nlocuie[te cu succes lipsa din garderob` a unui palton. Trebuie doar s` dep`[easc` lungimea sacoului. Colec]ia Messagerie – magazinele TRENDS by Adina Buzatu
40 Stop to shop
FaShioN
Papionul de catifea (390 RON) este accesoriul perfect pentru o ]inut` smart casual. |ncearc`-l de S`rb`tori! Colec]ia Messagerie – magazinele TRENDS by Adina Buzatu
Stop to shop 41
ingredientele unor momente speciale EvENimENt
42 Stop to shop
EvENimENt
i
nima ora[ului. Cel mai renumit centru comercial. Etajul 4. Zona de Food Court. O gradin` mediteranean`. M~ncare delicioas`, pe baz` de ingrediente 100% naturale. Un spa]iu a c`rui amenajare te uime[te. Concert Matteo. Animatori pentru copii. Iat` re]eta unui concept marca Restaurant “Marmarita”.
ospitalitate [i atmosfera familial` Prima senza]ie pe care o tr`ie[ti c~nd ajungi la etajul 4 \n Unirea Shopping Center este cea de foame [i/sau sete. |]i dore[ti s` iei masa sau s` bei o cafea, dar nu [tii exact unde s` te opre[ti. Ei bine, locul cel mai \mbietor [i luxos este spa]iul rezervat Restaurantului “Marmarita”. |ntr-o frumoas` sear` de joi, av~nd poft` de o m~ncare deli-
cioas`, m-am oprit la acest restaurant. Este adev`rat c` mul]i promoteri ai celorlalte restaurante au \ncercat s` \mi fure aten]ia. |ns`, ceva \n mintea mea mi-a sugerat s` iau loc la una dintre mesele “Marmarita”. Poate c` “de vin`” a fost decorul: palmieri, m`slini, roci masive luminate difuz, mese elegante. Poate c` m-a atras ideea de m~ncare mediteranean`. Poate am vrut s` gust ceva cu specific libanez (mai ales c` \n meniu se g`sesc hoummus [i tabouleh). Cred c` nici ideea unor paste sau pizza ori unul din gr`tare nu mi-a displ`cut. E posibil ca [i m~ncarea vegetarian` sau cocktail-urile specifice s` m` fi \nc~ntat. Nu [tiu. Cert este c` mam a[ezat la mas`. La \nceput nu \n]elegeam nimic din agita]ie. Apoi, misterul a fost elucidat.
Stop to shop 43
EvENimENt La “Marmarita” era seara relans`rii [i a pecetei oficiale a surprizelor de care vom avea parte \n fiecare s`pt`m~n`. De aceast` dat`, am asistat la un \ntreg show muzical [i la unul realizat de o echip` de animatori pentru copii. Ace[tia erau atrac]ia serii. Vedeam p`rin]ii fascina]i de modul \n care Minnie [i Mickey Mouse se jucau cu cei mici, cum \i pictau pe fa]` [i le ofereau baloane modelate \n cele mai inedite forme (coifuri, s`bii, flori, anim`lu]e). Muzica alterna de la un ritm la altul. Nu eram foarte hot`r~t` ce a[ fi servit. Foarte amabil, osp`tarul mi-a explicat c` toate ingredientele sunt naturale, c`, de[i produsele din meniu se g`sesc numai \n restaurante exclusiviste, “Marmarita” este singurul loc unde sunt mai bune [i accesibile tuturor. |n plus, re]etele sunt marc` proprie. Exist` un buc`tar-[ef, cu adev`rat priceput. “Hmmm… Cum a[a?”, am \ntrebat sceptic`. “Buc`tarul nostru este un inventator. Dup` 4 ani la una dintre cele mai renumite [coli de buc`tari din lume, dup` ani de experien]` \n restaurante de profil din alte ]`ri, el a venit cu re]ete unice. Gusta]i. V` ve]i convinge”. {i m-am convins!
surprize, surprize! La un moment dat, admir~nd fascina]ia zecilor de persoane care se aflau la mesele “Marmarita” (de altfel, niciuna nu mai
44 Stop to shop
era liber`), am auzit dec~t “S` \l primim cu aplauze pe Matteo!”. P~n` s` \mi r`spund singur` la \ntrebarea “Care Matteo?”, l-am v`zut. Un mini concert al artistului era o alt` surpriz` a serii. A fost un moment care nu doar a \nc~ntat, dar a [i ridicat persoanele la dans. Ba mai mult, [i cei de la mesele celorlalte restaurante priveau fascina]i atmofera [i distrac]ia din zona “Marmarita”. Chiar \nainte de plecare, am auzit pe cineva foarte entuziasmat: “Te-ai uitat la intrare? Au preg`tit cea mai mare baklava! Senza]ional! C~t ori fi muncit?”. Devenisem foarte curioas`. {i pentru c` nu puteam rata a[a ceva, m-am dus s` ma uit. |ntr-adev`r: ambalat` \ntr-o cutie imens`, se afla cea mai mare baklava pe care am v`zut-o vreodat`. Am aflat c` a fost preg`tit` \n dou` zile. Impresionant! {i am mai aflat ceva. To]i p`rin]ii \[i vor putea duce prichindeii \n fiecare weekend la restaurantul “Marmarita” din Unirea Shopping Center, \ntruc~t animatorii, deghiza]i \n persoanje de poveste, le vor oferi momente de vis. Iar p`rin]ii vor putea s` savureze cea mai bun` [i s`n`toas` m~ncare din c~te mia fost dat s` gust. C~t despre alte surprize? Secret. Mi s-a spus dec~t at~t: “V` mai a[tept`m la noi. Nu ve]i regreta, mai ales c` \n Luna S`rb`torilor vom uimi \n fiecare zi pe oricine va servi masa la “Marmarita”!”. Roxana Bichi[
toShop
Shop ‘till you drop!
Cercei argint Meli Melo 69,99 RON
Cercei Meli Melo 19,99 RON
inel argint Meli Melo 129,99 RON
Rochie aRdent 590 RON
Mantou scurt heliotRoP 465 RON
Rochie alb {i neGRu 1.249,50 RON
Plic fishy fish 198 RON
Pantofi fishy fish 337 RON
46 Stop to shop
Geant` fishy fish 198 RON
Pantofi fishy fish 288 RON
toShop
Shop ‘till you drop!
Papion CavalieRe 79,9 RON
butoni biGotti 255 RON
C`ma[` biGotti 190 RON
C`ma[` CavalieRe 169,9 RON Costum dinasty 1.497 RON Curea dinasty 67 RON
butoni CavalieRe 199,9 RON
Cravat` biGotti 85 RON
Curea otteR 149 RON
Pantofi otteR 479 RON Pantofi bata 339 RON
Stop to shop 47
toShop
Shop ‘till you drop!
biG shoP 17,99 RON saRRa blu’ 160 RON
biG shoP 39,99 RON
bonsai 39,99 RON saRRa blu’ 80,80 RON
bonsai 29,99 RON
bonsai 34,99 RON
48 Stop to shop
toShop
Shop ‘till you drop! bonsai 249,99 RON biG shoP 29,99 RON
biG shoP 39,99 RON
bonsai 7,99 RON
saRRa blu’ 13,6 RON/buc.
biG shoP 89,99 RON saRRa blu’ 84 RON/buc.
Stop to shop 49
From thE hiStory oF…
Perrelet
Istoria ceasurilor Perrelet \ncepe acum 281 de ani, \n Principatul Neuchâtel din Elve]ia, \ntr-o zi de 9 Ianuarie a anului 1729, cnd se n[tea AbrahamLouis Perrelet. Fiu de fermier [i tmplar, tnrul Perrelet obi[nuia ca, pe durata lungilor ierni din Le Locle, s fabrice unelte, dintre care unele extrem de delicate, pentru ceasonicari. La vrsta de 20 de ani, observnd dezvoltarea orologeriei \n mun]ii Neuchâtel, el a renun]at la \ndeletnicirile sale obi[nuite [i s-a dedicat complet acestei noi [i fascinante meserii. Roxana Bichi[
Cu dragoste [i precizie
Din dragoste pentru orologie
din acest num`r, [mpreun` cu b&b Collection, v` vom prezenta un serial dedicat istoriei celor mai celebre case de ceasuri din lume.
Pentru c` nu avea uneltele necesare, Abraham – Louis a proiectat [i a fabricat c~teva, cum ar fi plantatorul sau cu]itul de rotunjit.
50 Stop to shop
From thE hiStory oF…
Abraham-Louis Perrelet El a inventat, a creat [i a perfec]ionat o serie de noi combina]ii, pentru a \mbun`t`]i performan]a ceasurilor. De exemplu, a fost prima persoan` din Le Locle care a produs ceasuri cu e[apamente cilindrice [i cu dou` axe principale, dat` [i ecua]ie de timp. Pentru c` a dovedit capacitatea de a r`spunde \ntreb`rilor adresate de c`tre colegii lui, afla]i \n dificultate legat de complica]iile ceasului, Perrelet [i-a c~[tigat calitatea de expert. {i astfel, \n ciuda v~rstei fragede, [i-a creat o reputa]ie puternic`. Dintr-o singur` privire reu[ea s` identifice problemele [i ajuta la \mbun`t`]irea ceasurilor.
Louis-Frédéric Perrelet
Talent favorizat de istorie
Perrelet, inventatorul
|n secolul al XVII-lea, orologeria era un domeniu predominant \n Fran]a, Germania [i Anglia, dar la \nceputul secolului al XVIIIlea s-a dezvoltat rapid \n Elve]ia. De \ndat` ce aceast` nou` \ndeletnicire a luat na[tere \n Geneva, \n anii 1700, ea a ap`rut [i \n mun]ii Neuchâtel. Un fierar, Daniel Jean Richard (1665 – 1741) este recunoscut drept tat`l fondator al orologeriei elve]iene. El a introdus domeniul pentru prima oar` \n La Sagne, \n 1705, iar apoi \n Le Locle. Din acel moment, orologeria este recunoscut` drept o ocupa]ie elve]ian`.
Timp de mul]i ani, [i-a dedicat majoritatea timpului cre`rii unui mecanism cu \ntoarcere automat`, rezistent [i fiabil. Cu siguran]`, era adeptul conceptului de mi[care continu`, dar, mai presus de toate, \[i dorea eliminarea sarcinii incomode de a \ntoarce ceasurile de buzunar cu cheia. |n 1770, Abraham-Louis Perrelet crease [i asamblase deja o serie de mecanisme, echipate cu greutate oscilant`, folosind o versiune ini]ial` a mecanismului automat, numit` „jerking movement”.
Stop to shop 51
From thE hiStory oF…
C~]iva ani mai t~rziu – [i dup` multe probleme legate de rezisten]`, \n ceea ce privea [ocurile suferite de mecanism atunci c~nd greutatea oscilant` finaliza o ac]iune – a proiectat un sistem al greut`]ii oscilante, fixat de axul central al mecanismului, cunoscut ast`zi drept „rotor”.
arta de a capta timpul Perrelet a fost unul dintre cei mai buni ceasornicari din mun]ii Neuchâtel. A fost activ p~n` la sf~r[itul vie]ii, extrem de priceput, cu o \ndem~nare extraordinar`. {i-a petrecut \ntreaga
52 Stop to shop
via]` aproape de locurile p`rinte[ti. A murit \n Le Locle, \n 1826, dup` ce aproape 80 de ani [i-a perfec]ionat arta: arta unui ceasornicar. Muzeul Interna]ional de Orologerie din Le Chaux-De-Fonds are expus` una dintre ultimele lui crea]ii, fabricat` la v~rsta de 96 de ani. Abraham-Louis Perrelet a avut mul]i ucenici, fiind deosebit de m~ndru de c~]iva dintre ei. Printre ace[tia se reg`sea [i Jacques-Frédéric Houriet, c`ruia i s-a oferit titlul de „tat`l cronometriei elve]iene” [i care i-a fost ucenic timp de doi ani, \nainte de a pleca s` lucreze \mpreun` cu Julien Leroy la Paris. De asemenea, a lucrat cu Abraham-Louis Breguet [i L o u i s Berthout. Nepotul s`u, LouisFrédéric Perrelet – n`scut \n apropiere de Le Locle la 14 Mai 1781, a fost unul dintre cei mai remarcabili ucenici pe care i-a avut. AbrahamLouis i-a transmis acestuia iubirea pentru orologerie. |nc` din primii ani de via]`, LouisFrédéric a ar`tat un interes deosebit pentru mecanic` [i matematic`. Dup` ce a \nv`]at meserie \n atelierul bunicului s`u, a plecat din Le Locle c`tre Paris, pentru
a-[i finaliza studiile. AbrahamLouis Breguet, faimosul ceasornicar, l-a luat \n atelierele lui [i l-a \nv`]at fabricarea ceasurilor complicate.
ceasornicarul regilor |nceputul muncii sale independente a fost marcat de inven]ia unui pendul astronomic,
pe care l-a conceput \n anul 1815. Acest pendul a fost prezentat \n cadrul Expozi]iei din 1823. A c~[tigat o medalie de argint [i i-a fost prezentat Regelui Louis al XVIII-lea. Dup`
From thE hiStory oF… aceea, a trecut de la un succes la altul [i a devenit ceasornicarul a trei regi ai Fran]ei: Louis al XVIII-lea, Charles al X-lea [i Louis-Philippe. Printre inven]iile sale, \n domeniul ceasurilor marine cu instrumente de m`sur`, el a patentat un cronometru de precizie cu split-second, \n 1827. Ceasurile pe care le-a realizat pentru expozi]ia din 1834 iau adus onoarea suprem`: a fost numit Cavaler al Legiunii de Onoare, drept recompens` pentru talentul [i perseveren]a \n profesia sa. Louis-Frédéric a instruit, de asemenea, tineri ceasornicari. El a inten]ionat s` publice un tratat de orologerie adresat tinerilor studen]i, dar, din nefericire, problemele de s`n`tate nu i-au permis s` finalizeze acest proiect. A murit \n ianuarie 1854. Nenum`rate articole ce poart` semn`tura Perrelet, aflate \n muzee sau care fac parte din colec]ii private, au fost create de Louis- Frédéric; aceste ceasuri unice sunt exemple vii ale \ndem~n`rii extraordinare [i cuno[tin]elor din acea period`.
un viitor cu tradi]ie Ast`zi, toate ceasurile Per-
relet sunt echipate cu mecanisme automatice. Brand-ul nu face excep]ie de la aceast` regul`.
Dup` promovarea acestui sistem, prin crearea primului sistem cu dublu rotor \n 1995
(Perrelet Calibrul P-181), ce afi[eaz` un rotor pe cadran - prin care se eviden]iaz` mecanismul automatic, brand-ul reinterpreteaz` acum faimoasa sa inven]ie. Rotorul a fost supus unui facelift tehnic [i vizual, astfel \nc~t prin geamul fixat de rotor s` se poat` observa finisajele mecanismului. Majoritatea mecanismelor din noua colec]ie Perrelet, lansat` \n 2005, sunt decorate cu un design exclusivist „Perrelet tapestry”, ce poate fi admirat prin geamul rotorului s`u unic. Carcasele sunt produse din materiale precum platina, aurul, paladiul, o]elul [i titanul. Ele sunt \ncrustate cu diamante de cea mai \nalt` calitate. Toate modelele sunt echipate cu geam din safir anti-reflex. Brand-ul Perrelet reflect` o atmosfer` tipic` orologeriei de lux tradi]ionale, a[a cum este ea caracterizat` de calit`]ile-cheie ale autenticit`]ii [i fiabilit`]ii. Interpretarea contemporan` a istoriei Perrelet este o modalitate de a aduce tribut unuia dintre cei mai mari ceasornicari din perioada respectiv`. Astfel, to]i cei care de]in un ceas Perrelet devin gardienii unei perioade [i ai unei istorii.
Stop to shop 53
BEauty Shop HEART de la Collistar O adev`rat` trus` de farduri, caracterizat` printr-un contrast ultra-[ic \ntre extrem de modernul negru onix [i un inset elegant de techini care se schimb` din negru \n argintiu. |n interiorul cutiei este o pudr` str`lucitoare, \n dou` versiuni: Pinky Rays [i Golden Rays. Pachetul care con]ine trusa de machiaj se g`se[te \ntr-un s`cule] deosebit, realizat cu aceea[i techini cu ton de negru [i argintiu. Edi]ie limitat`
SMOOTHING Filler Make-up Base Secretul unui machiaj absolut perfect. Acest produs magic umple ridurile din interior [i neteze[te fa]a, minimaliz~nd imediat toate imperfec]iunile. Ajut` la aplicarea machiajului [i \l face mai durabil. De asemenea, poate fi folosit [i singur, pentru un finisaj luminos [i natural.
Crea]ie exclusiv` Collistar
CLICk BLUSH machiaj ultra-rapid O trus` surprinz`toare de buzunar. Un singur click [i apare un fard de obraz luminos [i o pensul` pentru a-l aplica. La baz` se afl` o oglinjoar`, pentru o aplicare perfect`. Disponibil` \n dou` nuan]e.
54 Stop to shop
Produsele sunt disponibile [n magazinele Kendra ]i b&b Collection din unirea shopping Center
BEauty Shop Surprinde-l, oferindu-i … COMME UNE EVIDENCE HOMME Un cadou ideal de s`rb`tori. Fii inspirat` [i ofer`-i ceva cu adev`rat deosebit! Cutie Cadou (140 Ron) ce con]ine Ap` de Toalet` vaporizator 75 ml [i Gel de Du[ Parfumat 75 ml. Edi]ie limitat`.
Cucere[te-o de s`rb`tori cu … SO ELIXIR Yves Rocher ]i-a u[urat munca. Dac` nu [tii ce cadou ar fi ideal pentru EA, alege Cutia Cadou de Prestigiu, \n Edi]ie Limitat`: Ap` de Parfum Vaporizator 30 ml, Mini Ap` de Parfum 5 ml [i S`pun 50gr. (120 Ron)
S`rb`tori de Iarn` cu arom` de portocal` [i ciocolat` Yves Rocher s`rb`tore[te printr-o nou` gam` delicios de captivant`. |]i dore[ti s` sim]i mireasma portocalei, dar s` tr`ie[ti [i senza]ia fin` a unei ciocolate savuroase? F`-]i cadou noua gam` Yves Rocher. Gel de du[: flacon 300 ml – 12 Ron; S`pun – Gel pentru m~ini: flacon-pomp` 300 ml – 16 Ron; Lapte de Corp: flacon 300 ml – 24 Ron; Balsam hr`nitor pentru buze: 4 gr. – 9 Ron.
Produsele se g`sesc [n magazinul Yves Rocher din unirea shopping Center.
Stop to shop 55
S+N+tatE
Kangoo Jumps
]i trupul perfect
sl`be[te s`n`tos, ]op`ind pe ghete Femeile, de c~nd se [tie, au \ncercat diverse metode pentru a se \ntre]ine [i, mai ales, pentru a avea un trup zvelt [i atr`g`tor. Cu toate acestea, multe dintre eforturile lor nu au avut sor]i de izb~nd`, pentru c`, din alte [i alte motive pur personale, ba au abandonat – ba nu au g`sit suficiente motiva]ii pentru a continua exerci]iile pentru siluet`. Ei bine, am descoperit cu \nc~ntare o form` pe c~t de ingenioas`, pe at~t de practic`, creat` parc` special pentru a ne p`stra o form` de invidiat [i a ne relaxa iremediabil. Kangoo Jumps – cea mai nou` metod` de \ntre]inere corporal` este acum la \ndem~na oricui!
istoria ghetelor minune Kinga Sebestyen, master trainer kangoo jumps
56 Stop to shop
Kinga
Sebestyen,
master
trainer kangoo jumps, singurul distribuitor de ghete Kangoo Jumps din Rom~nia, a introdus aceast` nou` metod` pe pia]a de la noi acum doi ani [i jum`tate. Cu timpul, a format [i al]i instructori s` practice acest tip inovativ de aerobic pentru \ntre]inerea corporal` [i nu numai. Este [i cazul Dianei {tirbu, instructor \n cadrul s`lii de Fitness Unirea Shopping Center, care ne-a povestit ce afec]iuni putem trata [i ce beneficii avem, practic~nd Kangoo Jumps.
“lumea mea se \nvârte pe ghete” A[a [i-a \nceput Diana pledoaria despre “ghetele minune”, despre care vorbe[te numai la superlativ, \ntruc~t de-a lungul timpului a avut cele mai bune reac]ii de la cele care au \ncercat
CoNCurS
Strict masculin!
Trends by Adina Buzatu [i Revista Stop to Shop te invit` la concurs! Sun` la num`rul de telefon 021.30.30.364, \ntre orele 10.00 – 11.00, \n data de 15 decembrie 2010, r`spunde corect la \ntrebare [i po]i câ[tiga prin tragere la sor]i unul din cele 5 parfumuri TRENDS by ADINA BUZATU!
Care sunt atribu]iile lui Smiley [i ale lui Pavel Barto[ \n cadrul noului show, “Românii au talent”? Premiile sunt oferite de:
Cu sprijinul:
Concursul va continua [i \n numerele urm`toare ale Stop to Shop! Stop to shop 57
S+N+tatE
practicarea acestui sport. “Kangoo Jumps a deschis o nou` dimensiune a sporturilor pentru diferite v~rste. Denis Naville, proprietul unei firme din Elve]ia, a primit brevet pentru particularit`]ile inventate de canadianul Gregory Lekththam. Primul model a fost prezentat la T~rgul de Sport SISEL din Paris, \n 1994. Acesta a vizat acele persoane care au vrut s` practice sportul \n siguran]`, f`r` s` aib` leziuni la genunchi [i la coloana vertebral`. Tehnicile moderne, programele de mi[care, dietele [i sporturile de azi pot s` ne \ndrume \n direc]ia unui stil de viat` mai s`n`tos, dar contrar acestui lucru, rezisten]a sistemului osos uman este limitat`”, poveste[te instructorul despre istoria Kangoo Jumps.
Por]ia de s`n`tate Scopul oric`rui sport pe care dorim s`-l practic`m ]ine, \n mare m`sur`, de ceea ce trans-
58 Stop to shop
Ce putem trata cu kangoo Jumps? leziuni la nivelul taliei, genunchiului sau membrului inferior leziuni sau dureri de spate reabilitare dup o interven]ie chirurgical leziuni legate de sport obezitate, exces de greutate simptome legate de probleme cardiovasculare probleme legate de pozi]ia corpului sistem musculoscheletal slbit osteoartrita osteoporoza lipsa de energie [i chiar depresia u[oar
mite acesta \n sine, [i nu doar pentru notorietatea lui. Cele mai corecte rezultate, este lesne de \n]eles, le vom ob]ine atunci c~nd vom primi suficient` informa]ie, c~t s` ne conving` c` putem s`-l urm`m. Tocmai de aceea, Diana {tirbu ne-a explicat scopul precis [i bine definit al ghetelor Kangoo Jumps. “Reduce intensitatea impactului cu p~n` la 80%, arde gr`simile mai rapid, cre[te rezisten]a organismului, \mbun`t`]e[te echilibrul, ajut` la fel de bine la adoptarea pozi]iei corecte a corpului, \nt`re[te sistemul cardiovascular [i multe alte beneficii pe care le pute]i afla, doar dac` ve]i fi curioa[i s` v` urca]i pe ghete.”, conchide instructorul despre for]a cu care ne putem trata anumite probleme sau pe care le putem preveni.
Jump’s and smile Exist`, fire[te, mai multe tipuri de antrenament, atunci
S+N+tatE c~nd vorbim despre un program echilibrat cu Kangoo Jumps. kangoo Power – program conceput pentru a solicita întregul corp, dezvoltând masa muscular` [i rezisten]a kangoo t.t.r. – de natur` coregrafic` kangoo boot-Camp – pentru exterior kangoo Discover – program special conceput pentru copii. “Pentru a ne urca pe aceste ghete, trebuie s` avem o greutate mai mare de 30 de kilograme, iar v~rsta nu este important`. |n cazul copiilor, ace[tia le pot folosi cu u[urin]`, doar dac` se \ncadreaz` \n kilogramele recomandate.”, spune Diana {tirbu. Mai mult dec~t at~t, Kangoo Jumps este ideal [i pentru jogging, plimbare (inclusiv nordic walking), exerci]ii efectuate acas`, \n curele de sl`bire, pentru antrenamentele de atletism sau recuperarea dup` un accident. Fiindc` vorbim de o metod` care urmeaz` \ntocmai sfaturile [i recomandarea medicilor, trebuie s` mai [ti]i c` speciali[tii recomand` cu \ncredere pacien]ilor cu probleme acest mod de a se trata.
s`n`tate, \nainte de toate “Ca urmare a intensific`rii consumului de oxigen, se ard \n medie 100-150 de calorii \n decurs de 10-15 minute. Abaterile
bine de ]tiut! Programul de antrenament Kangoo se bazeaz` pe prin• cipiile de fitness aerobic, dar \n multe cazuri structura acestor antrenamente poate fi diferit`. Copiii se pot familiariza cu Kangoo \ncep~nd de la v~r• ste fragede. Cea mai t~n`r` categorie de v~rst` este cea a copiilor \ntre 6 [i 8 ani, care particip` la activit`]ile Junior Kangoo.
rezultatelor individuale fa]` de valorile teoretice medii se datoreaz` unor factori depende]i de intensitate [i, respectiv, propor]iei diferite de utilizare, dup` caz. |n concluzie, Kangoo ne permite efectuarea unei activit`]i fizice de intensitate mare \n timp foarte scurt. Utilizarea ghetelor, at~t la sportivi, c~t [i \n cazul persoanelor iubitoare de sport, poate preveni cu succes apari]ia accidentelor derivate din practicarea acestor sporturi. Executat \n timpul liber ca activitate sportiv` de relaxare, ajut` la dezvoltarea multilateral` a aptitudinilor la copii, iar sportivii \[i pot dezvolta al`turi de for]a muscular` [i aptitudinile de coordonare a mi[c`rilor, mobilitatea articular`, sim]ul ritmului [i respectiv dinamismul \n mi[c`ri.”, ne explic` Diana despre multi-func]iile acestui sport. Elena Dumitru
Cu detalii referitoare la programul Kangoo Jumps \n incinta S`lii de Fitness Unirea Shopping Center, ave]i la dispozi]ie:: www.dianastirbu.ro.
Kangoo poate fi definit ca un • nou program de aerobic, care utilizeaz` \nc`l]`mintea “de antrenament” Kangoo Jumps. Prin acest program ne putem \nsu[i diferite tehnici de s`ritur`, de natur` func]ional`, motiva]ional` [i eficace, \n timp ce afec]iunile mecanice [i biologice sunt prevenite cu succes. Acest stil de aerobic unic [i incitant, motiveaz` \n permanen]` participan]ii.
Stop to shop 59
EvENimENt
Foto: Alex Buruntia
Fast [i fantezie
cei trei fantastici Unul dintre cei mai mari hair stili[ti Laurent Tourette. Unul dintre cei mai renumi]i makeup arti[ti - Mirela Vescan. Unul dintre cele mai mari nume din lumea modei Ctlin Botezatu. Acestea sunt coordonatele unui eveniment de succes, respectiv inaugurarea noului salon Laurent Tourette.
Vila de pe strada Argentina, num`rul 50, devenise ne\nc`p`toare: vedete - printre care Briana Caradja, Jorge, Mirela Diaconu, Alin G`l`]escu, Wilhelmina Artz, Oana Roman, Roxana Ionescu, mul]i prieteni ai celor trei [i nu numai. Evenimentul a fost inedit, a[a cum sunt crea]iile lui Laurent, ale Mirelei [i ale lui C`t`lin Botezatu. Cei trei au lucrat intens la preg`tirea lans`rii oficiale, reu[ind a-i impresiona pe cei prezen]i. Designerul C`t`lin Botezatu a creat ]inute special dedicate lans`rii. Manechinele erau o prezen]` uluitoare. Eterna elegan]` a negrului, ales de designer, se completa fastuos cu machiajele spectaculoase realizate de Mirela [i cu fantezia coafurilor create de Laurent. Iar pentru ca imaginea s` fie una [i mai inedit`, Nicole Nail Art a adus \n premier`, de la Atena, arta picturii pe unghii, realiz~nd adev`rate opere.
Pentru un look spectaculos Un salon elegant, spa]ios, \n care doamnele vor putea ob]ine un look spectaculos. Laurent [i echipa lui vor oferi coafuri inedite, tunsori [i culori \n trend, Mirela va avea grij` ca machiajul s` fie unul potrivit evenimentului sau momentului zilei, iar speciali[tii Nicole Nail Art vor face din manechiur` o oper` de art`. Roxana Bichi[
Stop to shop 61
Story oF...
Natalie Wood [i Robert Wagner sPlendOaRe fuRat~
L
a zece ani, t~n`ra actri]` a Hollywoodului, Natalie Wood, \l observ`, \n studiourile 20th Century Fox, pe Robert Wagner. Avea 18 ani [i nici prin cap nu-i trecea c` va deveni so]ul ei. Natalie a [tiut. S-a \ntors hot`r~t` c`tre mama ei [i i-a spus c` \i va fi b`rbat. O poveste ca o tor]`. A ars mult prea repede [i s-a stins subit. Fiica unor ru[i emigran]i, Natasha Nikolaevna Zacharenko a primit la 5 ani, cadou de ziua ei, o invita]ie la studiourile de filmare din Hollywood. Mama sa era fascinat` de aceast` lume [i visa s`-[i vad` fiica pe scen`. Lucru care s-a [i \nt~mplat imediat ce producatorul William Getz a distribuit-o \n primul s`u film - “To-
62 Stop to shop
morrow is forever�, sub numele de Natalie Wood.
Prin]ul [i Prin]esa americii La 18 ani, Natalie era o r`sf`]at` a sor]ii. |n plan sentimental, \ns`, nimeni nu i-a luat locul acelui pu[tan la care visa \nc` de la 10 ani. Toat` adolescen]a l-a chemat \n via]a ei pe Robert Wagner. Al]i b`rba]i nu erau suficient de buni pentru ea, to]i o vedeau drept o actri]`, numai Robert ar fi fost \n stare s` o priveasc` dincolo de scen`. Dorin]a i-a fost ascultat` [i, iat` c`, \n ziua \n care a \mplinit 18 ani, Robert a scos-o \n ora[. Imediat s-a transformat totul \ntr-o mare poveste de dragoste,
Story oF... o carier`. La ceva trebuie s` renun]e [i, dup` 3 ani jumate, cei doi se despart. Zvonurile vremii spun c` desp`r]irea ar fi venit din cauz` c` Natalie l-ar fi surprins pe Wagner cu un b`rbat …
prezentat` cu lux de am`nunte \n tabloidele vremii. La un an de la prima lor \nt~lnire, Wagner o cere de nevast`. Pe atunci, ea avea 19 ani, iar el 27. Pe 29 decembrie 1957 se c`s`toresc, iar nunta lor devine subiectul de conversa]ie al \ntregii Americi. Prin]ul [i Prin]esa, cum au fost denumi]i de pres`, erau urm`ri]i peste tot: la gale, premiere, petreceri glamour, baluri caritabile. Pentru ei \ncepuse o via]` \nc~nt`toare \n slujba filmelor, pritenilor [i iubirii. “Chiar respect felul \n care a \ncercat s`-[i fac` via]a pl`cut`, jongl~nd \ntre carier`, iubire [i copii.”, avea s` spun`, peste ani, fiica ei, Natasha.
maturizarea la distan]`
Cauza desp`r]irii: un b`rbat Poate c` Natalie a \nv`]at s`[i fac` via]a mai bun`, dar asta nu a venit at~t de simplu. Via]a a supus-o unor teste grele, la finalul c`rora a \nceput s` se \ntrebe cine este [i ce vrea. La 21 de ani, succesul venit mult prea devreme i-a produs un dezechilibru, astfel c` nu a avut alt` [ans` dec~t s` apeleze la [edin]ele de terapie. Nu mai ]inea lucrurile sub control. Pe plan profesional trecea printrun test major. Dup` “Rebel without a Cause”, Natalie face un compromis major [i joac` \n filme de duzin`, sper~nd c` va primi, \ntr-o zi, rolul dorit. {i, \ntr-adev`r, “Splendor in the Grass” \i va aduce marele succes. Al`turi de Warren Beatty, “Splendor” a fost tot ce [i-ar fi putut dori. |i aduce [i a doua nominalizare la Oscar,
fiind unul dintre filmele mari ale anului respectiv. |n timpul film`rilor se confrunt` cu una dintre cele mai mari frici ale sale. Apa. “|ntotdeauna am fost \nsp`im~ntat` de ap`, ap` neagr`, apa m`rii [i era aceast` scen` unde trebuia s` m` \nec, s` m` sinucid. Mi-a fost fric`!”, povestea Natalie \n 1980, \n timpul unui interviu televizat. “Splendor in the grass” a devenit un film american clasic, marc~nd pentru Natalie zenitul carierei sale. |n via]a real`, \ns`, mariajul cu b`rbatul pe care \l iubea \[i scria sf~r[itul. Motivul principal ar fi fost tocmai ambi]ia ei de a juca \n c~t mai multe filme, neglij~nd c`s`toria. Natalie decide c` nu mai poate duce \n spate un so] [i
Robert se mut` \n Europa, unde reia leg`tura cu o fost` iubit`, actri]a Marion Marshall, cu care se va c`s`tori dup` un an, n`sc~ndu-se primul lui copil, Katie. Natalie se \ndr`goste[te de Warren Beatty, partenerul s`u din “Splendor in the Grass”. De altfel, se pare c` rela]ia dintre ea [i Wagner a \nceput s` sc~r]ie atunci c~nd Beatty a ap`rut \n via]a lui Natalie. De at~ta gelozie, Robert a vrut s`-l omoare pe Beatty, o m`rturie pe care avea s` o fac` peste mul]i ani de la eveniment. Povestea cu Beatty, de[i una \nfl`c`rat`, nu a durat mai mult de un an. Warren nu era genul de b`rbat la casa lui. Sufer` o perioad`, dar \[i propune s` triumfe pe ecran. Prime[te a[adar a treia nominalizare la Oscar, pentru rolul din “Love with the Proper Stranger”. La 28 de ani Natalie era, f`r` doar [i poate, un star. Trei nominaliz`ri Oscar, 30 de filme. |ns`, \[i d` seama c` ceva \i lipsea. |n afara carierei, nu avea nimic. Depresia \n care se ad~nce[te o aduce pe patul de spital, \n urma unei tentative de suicid cu somnifere. Este momentul \n care decide s`-[i schimbe priorit`]ile. Ia o pauz` de Hollywood [i \ncepe s`-[i doreasc` o familie.
Stop to shop 63
Story oF...
La scurt timp, \l cunoa[te pe Richard Gregson, un produc`tor biritanic, al`turi de care va deveni nu numai so]ie, dar [i mam`. Credea c` [i-a g`sit b`rbatul vie]ii, iar venirea pe lume a Natashei avea s` fie cea mai mare \mplinire a actri]ei. Ghinionul se pare c` o p~nde[te [i de acest` dat`, c~nd, la 11 luni de c~nd se n`scuse Natasha, Natalie \[i surprinde so]ul \n tandre]uri cu secretara. Este tr`dat` pentru a doua oar`, dar \[i propune s` nu se lase afectat`. Intenteaz` divor]ul [i pleac` o perioad` cu Natasha \n Europa. Nici prin cap nu \i trecea s` se \ndr`gosteasc` sau, mai r`u, s` se c`s`toreasc`. Toate astea p~n` ce Robert Wagner reintr` \n via]a sa, pentru a doua oar`.
a treia desp`r]ire: apa |nainte cu c~teva zile de a \mplini 34 de ani, Natalie, Robert [i cele dou` fete ale lor devin o familie. De data asta, Natalie s-a dedicat \ntru totul carierei sale de
64 Stop to shop
so]ie [i mam`. La doi ani de la nunt` apare [i primul copil al cuplului, Courtney Brooke. De[i via]a p`rea minunat` al`turi de Robert, se pare c` Natalie a fost ca o lum~nare a c`rei flac`r` urma s` se sting` mult prea devreme. |n noiembrie 1981, c~]iva prieteni s-au adunat \n casa celor doi, pentru a petrece Ziua Recuno[tin]ei. {i chiar aveau de ce s` fie recunosc`tori! Trecuser` nou` ani de c~nd erau \mpreun`. Pe la sf~r[itul lunii, dup` ce trecuser` furtunile, cei doi decid s` ias` \n larg cu barca lor, “Splendor”. Li se al`tur` doar actorul Christopher Walken, pe atunci
partenerul lui Natalie din “Brainstorm”. Nimeni nu [tie ce s-a \nt~mplat \n acea sear`, dup` miezul nop]ii, cert e faptul c` diminea]` trupul actri]ei a fost g`sit \n apele m`rii. Murise \necat`. Zvonurile spun c` Natalie l-ar fi surpins \n pat pe Wagner cu Walken. Dupa 27 de ani de t`cere, Robert a vorbit despre dispari]ia so]iei sale. El sus]ine c` \n acea sear` i s-ar fi p`rut c` Natalie \i este “necredincioas` emo]ional” pe platoul de filmare de la “Brainstorm”, mai precis c` l-ar pl`cea pe Walken. Dup` spusele lui Robert, tensiunea a izbucnit dup` cina de pe yaht, dup` ce Walken ar fi sugerat c` ea ar trebui s` joace \n mai multe filme, \n loc s` aib` grij` de copii. Wagner admite c` [i-a pierdut cump`tul [i a spart o sticl` de vin de mas`, trimi]~nd-o, ulterior, pe Natalie \n camer`. C~nd s-a asigurat ultima oar` c` so]ia sa e bine, aceasta \[i aranja p`rul \n fa]a oglinzii, preg`tindu-se de somn. El [i Walken s-au dus pe punte pentru a se r`cori. |nspre miezul nop]ii, c~nd s-a \ntors \n camer`, [i-a dat seama c` Natalie nu mai era acolo. Se presupune c` ar fi c`zut accidental \n ap`. Natalie Wood a murit la 43 de ani, \nghi]it` de ap`. De data asta nu a mai fost un rol. Ironia sor]ii face c` taman Robert este cel care, de-a lungul anilor, a \ncercat s` o trateze pe Natalie de fobia sa cu apa, conving~nd-o s`-[i numeasca yahtul “Speldor”, dup` filmul \n care refuzase s` joace scenele de \nec. Diana Rodan
CariEr+
C`utarea unui nou loc de munc` ]i perioada s`rb`torilor de iarn`
T
Corina Mih`ilescu Specialist Resurse Umane
66 Stop to shop
oat` lumea sus]ine c` perioada S`rb`torilor de Iarn` este una nefast` pentru c`utarea unui loc de munc`. Acest lucru poate sau nu s` fie adev`rat. Cu c~t se apropie mai mult sf~r[itul anului, cu at~t candida]ii sunt tenta]i s` pun` pauz` demersurilor de g`sire a unui nou loc de munc`. Poate c` mul]i candida]i se [i g~ndesc c` angajatorii sunt prea ocupa]i cu petrecerile de Companie sau cu zilele libere‌.c~nd ar mai avea timp [i pentru interviuri sau noi angaja]i, nu? Gre[it. Nu te l`sa “fermecatâ€? de perioada s`rb`torilor [i continu`-]i c`utarea unui loc de munc` \n mod activ, chiar dac` este luna decembrie sau ianuarie. Este dovedit c` aceast` pe-
rioad` a anului este una dintre cele mai bune pentru g`sirea unui loc de munc`. Numai g~nde[te-te, dac` iei pauz` de s`rb`tori vei pierde practic 8-9 s`pt`m~ni de valoare din timpul de c`utare. Realitatea este c` angajatorii caut` candida]i pe tot parcursul anului [i aceasta este perioada \n care speran]ele [i promisiunile se concretizeaz` \n oferte ferme de angajare. |]i vine s` crezi sau nu, perioada s`rb`torilor este cea mai oportun` pentru v~n`toarea de joburi. Dac` te afli \n c`utarea unui nou job sau dac` e[ti nefericit la actualul loc de munc`, este recomandat s` \]i canalizezi energia pe g`sirea unui nou loc de munc` \n ultima lun` sau prima lun` a anului, mai degrab`
CariEr+ dec~t s` te sim]i deprimat de sezonul de vacan]`. Uite [i c~teva motive pentru care nu ar trebui s` renun]i la c`utarea ta \n prima jum`tate a anului: Chiar dac` ofertele de munc` scad pe perioada s`rb`torilor [i a vacan]ei de iarn`, cele care apar sunt de cele mai multe ori locuri de munc` cu prioritate maxim`, astfel angajatorii vor recruta \n ritm alert. Din moment ce mai pu]ini oameni citesc [i r`spund acestor anun]uri, exist` o concuren]` mai mic` dec~t de obicei, [i acest lucru nu poate fi dec~t \n avantajul t`u. Agen]iile de recutare [i consultan]` \n resurse umane experimenteaz` \n aceast` perioad` o scadere a num`rului de candida]i. Aceasta \nseamn` c` profilul t`u profesional le va atrage mai u[or aten]ia [i vei beneficia de toat` aten]ia lor. Pe perioada s`rb`torilor, pu]ine persoane \[i depun candidatura direc la Compania angajatoare. Ele consider`, \n mod eronat evident, c` angajatorii pur [i simplu nu angajeaz`. De fapt, dac` \]i redactezi o scrisoare de motiva]ie bine scris`, al`turi de CV-ul t`u, exist` [anse mari s` captezi aten]ia recrutorului, datorit` unui volum de munc` mai sc`zut. Pentru multe companii, anul fiscal corespunde anului calendaristic, aceasta \nsemn~nd bugete noi [i, implicit, bani suplimentari pentru
diferite actualiz`ri de vacan]`, dac` folose[ti instrumente de social media, sau po]i participa la evenimente [i petreceri de afaceri. Po]i lua \n considerare chiar [i participarea ca voluntar \n diverse ac]iuni ale unor organiza]ii comunitare; totul depinde de obiectivele tale.
r`m~i fidel planului t`u de c`utare a unui loc de munc`.
personal nou angajat. |n aceast` perioad`, activit`]ile care ]in de c`utarea unui nou loc de munc` ar trebui s` le includ` pe cele care presupun interac]iunea cu poten]ialul viitor manager. Pentru aceasta, nu uita c` trebuie s` \]i preg`te[ti, din timp, un mic discurs de prezentare a profilului t`u profesional. Sper c` recomand`rile urm`toare s` \]i fac` mai u[oar` g`sirea noului t`u loc de munc`.
interac]ioneaz` cu c~t mai multe persoane posibil. Perioada s`rb`torilor de iarn` este perfect` pentru a cunoa[te cu u[urin]` persoane noi. Po]i trimite felicit`ri [i
Dac` te afli \n c`utarea unui loc de munc` de mai multe luni, este posibil ca p~n` acum s` fi experimentat descurajarea de a nu-]i fi atins scopul final – un nou loc de munc`. Tocmai din acest motiv, acum este momentul s` accelerezi procesul de c`utare, av~nd \n vedere c` mul]i rivali ai t`i de pe pia]a for]ei de munc` vor lua o pauz` datorit` s`rb`torilor de iarn`. Astfel, este important s` r`m~i fidel planului t`u de b`taie [i s` nu renun]i cu u[urin]`, nici m`car s` nu iei o pauz`. Dar, dac` crezi c` abordarea ta are nevoie de \mbun`t`]iri, nu ezita s` cau]i persoanele potrivite s` te ajute. Po]i apela la Consultan]i \n Resurse Umane, cu care ai p`strat o bun` leg`tur`, sau la alte persoane \n m`sur` s` te ajute. |n activitatea mea zilnic`, \nt~lnesc mul]i candida]i, [i, dup` ceva timp de discutat cu ei, \mi dau seama c` ar trebui s` acorde mai mult` aten]ie c`ut`rii de noi oportunit`]i profesionale sau, pur [i simplu, prezent`rii istoricului profesional.
Stop to shop 67
CariEr+ Nu uita c` pentru a fi ajutat trebuie, mai \nt~i de toate, s` ceri ajutorul!
|mbun`t`]e[te-]i prezentarea.
Nu te l`sa “fermecat� de perioada s`rb`torilor [i continu`-]i c`utarea unui loc de munc` \n mod activ, chiar dac` este luna decembrie sau ianuarie. 68 Stop to shop
Continu~nd c`utarea unui nou loc de munc` \n perioada s`rb`torilor, vei cunoa[te oameni noi [i \]i vei dezvolta re]eaua de cuno[tin]e. De asemenea, persoanele pe care le cuno[ti deja, ar putea fi interesate s` \]i mai verifice odat` calific`rile [i competen]a profesional`. Astfel, asigur`-te c` prezentarea ta este pus` la punct, indeferent de locul unde este publicat`. Sunt convins` c` ai auzit c` mediile sociale online sunt tot mai folosite \n domeniul recrut`rii, pentru a ob]ine o imagine c~t mai complet` despre candida]i. Astfel, dac` ai profil pe LinkedIn, Facebook sau orice alt instrument de social media, asigur`-te c` profilul t`u este actualizat [i are un aspect profesional. Fii vigilent [i \ncearc` s` faci o impresie c~t mai bun`! Deci, sfatul meu este s` \ncerci \n continuare s` \]i g`se[ti un loc de munc`, indiferent de perioada anului. Da, [tiu, exist` multe p`reri despre c~nd e cea mai bun` perioad` s` \]i cau]i un loc de munc`. Sunt de p`rere c`, de fapt, cea mai bun` este aceea \n care cei mai pu]ini fac acest lucru. {i acesta reprezint` cel mai bun motiv pentru care merit` s` nu te opre[ti din c`utarea ta. Mult succes!
Stop to Shop shOPPing-ul maRCat de O Pasiune uniCÃ
Denis {tefan, un cowboy autohton Denis {tefan este cunoscut publicului ca unul dintre actorii produc]iilor Acas Tv [i Media Pro Pictures. |n prezent, joac \n “Iubire [i Onoare”, serial difuzat de postul Acas Tv, avnd rolul unui medic arab. |ns, Denis are la activ [i multe colaborri cu regizori precum Dan Pi]a, \n produc]ia “Second hand", sau Mick Davis, \n "Modigliani" unde a fost dublura lui Andy Garcia. |n palmaresul su se afl multe filme, printre care "|n Familie", "Pcal se \ntoarce", "Casa cu cap de cal”. Denis are o pasiune pentru cai, fiind renumit [i pentru acroba]iile pe care a \nv]at s le fac. De curnd, este [i proprietarul unui superb exemplar cabalin. Iar pasiunea sa pentru cai se reflect [i \n rela]ia cu shopping-ul.
Foto: AcasaTV
Stop to shop 69
Stop to Shop “Este lucru [tiut c` b`rba]ii nu sunt mari fani ai cum p`r`turilor [i nici nu petrec foarte mult timp \n magazine. Nici eu nu fac excep]ie de la aceast` regul`, dar, \n special atunci c~nd sunt plecat \n vacan]`, \mi face pl`cere s` co lind magazinele al`turi de so]ia mea, mai ales prin cele cu suveniruri. De c~]iva ani, indiferent dac` am fost \n Portugalia sau \n Croa]ia, mi-am cump`rat br`]`ri de toate felurile. Mi se mai \nt~mpl` chiar s`-mi cump`r tot felul de a]e [i a]i[oare pe care apoi le \mpletesc [i-mi confec]ionez singur br`]`ri.
{i mai am o mare pasiune, ori de câte ori c`l`toresc \n str`in`tate \ncerc s`-mi cump`r ceva din ]ara pe care am vizitat-o: o p`l`rie, o c`ma[`, o vest`.
un fidel al m`rcii levi’s Oriunde a[ fi, \ns`, \n ]ar` sau \n str`in`tate, am r`mas un fidel al m`rcii Levi’s, \nc` din 1992, de c~nd mi-am luat prima pereche de 501. A[a c`, imediat ce v`d un magazin Levi’s, m` opresc, intru [i \ncep c`ut`rile, prob`rile. M` simt foarte bine \n jean[ii lor, iar din stilul Levi’s prefer Engineered Jeans. Evident, \mi plac [i pantofii sport, a[a c`, pentru acest gen de \nc`l]`minte [i, \n general, pentru \mbr`c`mintea de antrenament sportiv, m` opresc \n magazinele Adidas. Sunt pantofi \n care m` simt cel mai bine. E drept c`, uneori, mi-au furat privirea [i alte firme de \nc`l]`minte sportiv`. Mi s-a \nt~mplat \n Portugalia [i \n Croa]ia.
70 Stop to shop
Foto: AcasaTV
Stop to Shop Iubesc foarte mult caii [i de aceea cred c` sunt atât de ata[at de stilul cowboy. }in foarte mult la cizmele mele de cowboy. Am mai multe perechi, pe care le port cu pl`cere \n mai multe momente ale zilei, de[i majoritatea le consider` o \nc`l]`minte greu de purtat. Foto: AcasaTV
Foto: AcasaTV
un cowboy autohton
De câ]iva ani, indiferent dac` am fost \n Portugalia sau \n Croa]ia, miam cump`rat br`]`ri de toate felurile.
Iubesc foarte mult caii [i de aceea cred c` sunt at~t de ata[at de stilul cowboy. }in foarte mult la cizmele mele de cowboy. Am mai multe perechi, pe care le port cu pl`cere \n mai multe momente ale zilei, de[i majoritatea le consider` o \nc`l]`minte greu de purtat. Mi le cump`r de oriunde le g`sesc, fie c` asta \nseamn` Bucure[ti sau Lisabona. Dac` am intrat \ntr-un magazin plin de cizme cowboy, pot sta acolo [i o or`. {i mai am o mare pasiune, ori de c~te ori c`l`toresc
\n str`in`tate \ncerc s`-mi cump`r ceva din ]ara pe care am vizitat-o: o p`l`rie, o c`ma[`, o vest`.
Discriminare, dar s` o [tie [i b`rba]ii Ce nu-mi prea place, mai ales \n Rom~nia, este c`, dac` intru s`-mi cump`r ceva din orice magazin, trei sferturi este plin cu haine de dam` [i doar un sfert cu haine b`rb`te[ti. Chiar glumeam la un moment dat cu prietenii [i le spuneam c` ar trebui s` facem o grev`, pentru c` suntem discrimina]i .” Roxana Bichi[
Stop to shop 71
diSCovEr thE world
C
u o uimitoare frumuse]e arhitectonic`, un adev`rat muzeu \n aer liber, aerul cosmopolit al Moscovei eman` un mister fascinant, p`strat de sute ani \n lada cu minuni a lumii. Fiind una dintre cele mai des`v~r[ite capitale ale Globului \n ceea ce prive[te imaginea de sine, acest ora[ este, deopotriv`, printre cele mai luxuoase [i nonconformiste de pretutindeni. Mai mult dec~t at~t, z`pezile moscovite v` vor fascina
privirea, iar amintirile despre „]ara minunilor” v` vor urma mult` vreme, a[a cum z`pezile lui Dostoievski, din celebra carte „Anna Karenina”, vor b`ntui mintea tuturor acelora care \[i vor aminti de ele peste ani.
a fost odat` ca niciodat`... Fondat` \n anul 1147 de c`tre Iuri Dolgoruki, Moscova este ast`zi Capitala Federa]iei Ruse, cu peste 10 milioane de
iaRna la
locuitori. Pozi]ionat` pe Fluviul Volga, de-a lungul vremii metropola s-a extins considerabil, devenind astfel centrul Marelui Cnezat al Moscovei. |n anul 1480, Ivan Cel Mare a sc`pat ora[ul Moscova de sub domina]ia t`tarilor, \ntemeind Marele Imperiu Rus. Totodat`, Ivan cel Groaznic a promulgat un nou cod de legi [i a ctitorit biserici, printre care [i Catedrala Sf~ntului Vasile, pe care o putem descoperi [i ast`zi \n celebra Pia]` Ro[ie.
moscova
72 Stop to shop
diSCovEr thE world Cu o structur` radial`, ora[ul este reprezentat de fort`rea]a Kremlinului. |n partea nordic`, porne[te Tverskaia, cea mai renumit` strad` moscovit`, care se continu` cu [oseaua Sankt Petersburg. Clima este continental`, cu extreme de 40 de grade Celsius vara [i de -30 de grade Celsius iarna. Este bine de [tiut c` perioada favorabil` pentru vizitare este cuprins` \ntre mijlocul sau sf~r[itul prim`verii [i mijlocul toamnei. Mai mult dec~t at~t, acest grandios ora[ de]ine nou` g`ri principale, patru terminaluri fluviale [i cinci aeroporturi, operate de 134 de linii aeriene. |n ceea ce prive[te transportul \n comun, acesta se
deruleaz` pe 624 de rute care \nsumeaz` 6.456 kilometri, numai renumitul metrou de mare ad~ncime av~nd 182 de sta]ii. Cu toate acestea, Moscova merit` s` fie str`b`tut` la picior, \ntruc~t frumuse]ea sa ne\nchipuit` este inegalabil` [i nu trebuie s` rata]i ocazia de a o vedea, dac` tot a]i p`truns \n spa]iul [i timpul ei. O plimbare la pas prin Pia]a Ro[ie [i \mprejurimi echivaleaz` cu una pe bulevardul Champ Elysees, din Paris. |n egal` m`sur`, oric~nd \n timpul zilei [i al nop]ii, centrul ora[ului este \n]esat de turi[ti, iar majoritatea locuitorilor \n]elege destul de bine limba englez` [i v` poate da indica]ii c`tre principalele puncte de atrac]ie. Este lesne de \n]eles, pentru oricine vine aici, c` nic`ieri \n Rusia nu va g`si contraste mai evidente. M`n`stirile vechi [i monoli]ii ultramoderni sunt a[eza]i unii l~ng` al]ii, iar milionarii ]`rii [i pensionarii s`raci p`[asc cu to]ii pe acelea[i str`zi. Cu toate acestea, adev`ratele bijuterii ale Moscovei se g`sesc \n col]i[oarele [i cotloanele sale.
Principalele puncte de atrac\ie Pia]a ro[ie – supranumit` • [i “inima ora[ului”, este prima oprire pe care ar trebui s` o face]i atunci c~nd ajunge]i pe plaiuri ruse[ti, pentru a savura esen]a metropolei. Aceasta este \mprejmuit` de Catedrala Sf~ntului Bazil, Muzeul de Istorie de Stat, Mausoleul lui Lenin, cel mai luxos
unde ne caz`m? Moscova este catalogat` ca fiind o destina]ie de lux, cu pre]uri mari, pentru aproape orice categorie de hotel a]i alege. De exemplu, pentru o camer` single, la un hotel de trei stele, aproape de centrul ora[ului, pute]i pl`ti chiar [i 180 de dolari pe noapte.
centru commercial, “Gum”, [i unul dintre zidurile Kremlinului. Trebuie s` ave]i \n vedere faptul c` pentru a vizita \n \ntregime Pia]a Ro[ie, trebuie s` v` programa]i dou` zile, pentru a nu pierde detalii importante ce ]in de cultura [i tradi]iile Moscovei.
Stop to shop 73
diSCovEr thE world teatrul bal[oi – 1000 de • ruble. Acesta este pre]ul de intrare la vestitul teatru din Moscova, acela care a f`cut istorie de-a lungul timpului [i \n care s-au perindat o multitudine de arti[ti de pretutindeni. Mai mult, \n fa]a acestui loc pute]i admira o f~nt~n` artezian` de o frumuse]e rar`, ce atrage anual sute de turi[ti \n fiecare weekend.
documente necesare de c`l`torie [n moscova • pa[aport valabil minim [ase luni de la data plec`rii • o fotografie de tip pa[aport • formular cerere pentru viz`, tipizat • o copie a asigur`rii medicale
important! Ave]i la dispozi]ie un termen de aproximativ cinci zile lucr`toare, de la depunerea dosarului la sediul Consulatului, pentru a v` ridica viza de intrare \n spa]iul rusesc.
strada arbat – privit` • pentru o secund`, o s` ni se par` destul de ciudat s` \nt~lnim aici bazare turce[ti [i alei din stilul Napoli-ul istoric, \ns` aceast` strad` veche are un farmec aparte: o multitudine de cafenele personalizate, baruri nonconformiste, restaurante cu diferite stiluri [i magazine cu suveniruri, unde se poate negocia aproape orice produs.
74 Stop to shop
diSCovEr thE world Dac` alege]i s` \nchiria]i o camer` \n centrul ora[ului, pre]ul acesteia se va ridica [i la 300 de dolari, numai pentru o singur` noapte de cazare. Mai mult dec~t at~t, chiar [i cele mai ieftine hoteluri cost` mai mult dec~t la orice hotel mediu din Europa. Pentru o noapte la un hotel de dou` stele ve]i putea scoate din buzunar 130 de dolari, a[adar destul de costisitor. Dac` nu dispune]i de o sum` potrivit` pentru a va \ncadra \n [ablonul de pre] al Moscovei, exist` o alt` variant`, mai ieftin`: hostelurile. Pre]urile aici sunt mai mici, iar o noapte de cazare poate ajunge la 50 de dolari.
arta culinar`: tradi]ie [i rafinament Popular`, dar rafinat`, m~ncarea ruseasc` este una dintre cele mai variate din \ntreaga lume. Supele reci sau fierbin]i, m~c`rurile cu carne [i o b`utur` specific` fac diferen]a atunci c~nd vine vorba de arta culinar` a Rusiei. Mai mult dec~t at~t, pe l~ng` produsele alimentare considerate tradi]ionale, \n Rusia sunt g`tite peste 150 de m~nc`ruri ale altor na]ionalit`]i. |nainte de secolul al XVII - lea, m~ncarea ruseasc` se compunea din re]ete ce \nsumau ca ingrediente de baz` napii [i varza fiart`, \n multiple combina]ii, bine\n]eles condimentate corespun`tor. |n egal` m`sur`, \n acele vremuri, pe[tele era un aliment principal, consumat \ntotdeauna
al`turi de fructe de p`dure [i ciuperci. Alimenta]ia ru[ilor a fost \n mare parte influen]at` de c`tre Biserica Ortodox`, \ntruc~t postul unui an acoperea p~n` la 216 zile. Prin urmare, \n Rusia se prepara destul de des gemul de morcov [i se consumau ridichiile negre. |n timp, buc`t`ria a devenit mai sofisticat` [i mult mai rafinat`, f`r` ca prepararea re]etelor tradi]ionale s` fie redus` sau schimbat`. Dimpotriv`, s-a \mbog`]it [i cu alte produse alimentare de baz`, din zonele republicilor URSS-ului.
Galeria tretiakov – Fiind • unul dintre cele mai mari [i frumoase muzee din lume, odat` ajun[i aici, este imperios necesar s`-l vizita]i. Numai \n acest loc ve]i \nt~lni exclusiv art` autentic` ruseasc`: de la tablouri celebre [i sculpturi ale celor mai faimo[i arti[ti ru[i, p~n` la cea mai bogat` colec]ie de icoane vechi din Rusia.
ce trebuie s` mai [ti]i! • Dac` sunte]i vorbitor de limba englez` sau francez` ave]i mari [anse s` v` descurca]i, oriunde v-a]i afla \n Moscova. |n majoritate, popula]ia este destul de prietenoas` [i nu ve]i \nt~mpina probleme \n a g`si principalele atrac]ii turistice, \n cazul \n care dori]i informa]ii suplimentare. • |ncerca]i s` nu folosi]i taxiurile! Tarifele practicate de taximetri[ti sunt foarte mari, iar ace[tia vor \ncerca s` v` p`c`leasc`, cam \n aceea[i manier` precum se \nt~mpl` [i \n Rom~nia. • Cel mai bine ar fi dac` a]i evita cartierele m`rgina[e ale Moscovei. Ca \n orice ora[ mare din lume, delicven]a este destul de ridicat` \n aceste zone [i ve]i risca s` fi]i ataca]i chiar [i \n plin` zi. Elena Dumitru
Parcul Gorky – F`r` doar • [i poate, cel mai mare parc moscovit. Spa]iile verzi de o dimensiune impresionant`, locurile de promenad`, statuile [i cafenelele sunt doar c~teva dintre imaginile cu care trebuie s` v` obi[nui]i. Totodat`, acest loc este [i punctul de \nt~lnire cel mai popular pentru locuitorii [i turi[tii metropolei. |n perioada de iarn`, sunt amenajate mai multe patinoare, iar aleile sunt decorate frumos cu statui de ghea]`.
Stop to shop 75
FlavourS
samagonul rusesc
ingrediente: 40 litri de ap` pur`; 6 kilograme de zah`r brun; ½ kilogram de drojdie.
Mod de preparare:
Draniki
Se amestec` apa, zah`rul [i drojdia \ntrun cazan suficient de mare c~t s` acopere toat` cantitatea. Apa trebuie s` fie c`ldu]`, cam la 30 de grade Celsius. Amestecul se las` la fermentat \ntr-un mediu c`lduros cam 10 zile. Trebuie s` ave]i grij` \ns` s` nu acoperi]i ermetic vasul de fermentare, pentru ca gazele
Savoare ruSeaSc|
12 cartofi cruzi 2-3 linguri de f`in` alb` de gr~u 0.05 litri de ulei 2 ou` sare (dup` gust) ulei pentru copt sm~nt~n` pentru servit
ingrediente umplutur`: 250 grame de carne tocat` (vit` sau porc) 250 grame de ceap` sare (dup` gust) piper
Timp de preparare: 1 or` [i 20 de minute
76 Stop to shop
Mod de preparare: Cartofii cruzi se cur`]` de coaj` [i se dau prin r`z`toare. Se \ncorporeaz` f`ina, uleiul, ou`le, \mpreun` cu pu]in` sare. Pentru umplutur`, se pr`jesc separate, \ntr-o cantitate suficient` de ulei, carnea tocat` [i cepele t`iate m`runt. Se s`reaz` [i pipereaz` dup` gust. Se \ncinge puternic uleiul \ntr-o tigaie [i se toarn` cu polonicul aluatul de cartofi, \mp`r]it \n trei sau patru por]ii. Se a[eaz` umplutura de carne tocat` pe fiecare por]ie de aluat, iar deasupra acesteia se toarn` din nou cu polonicul o por]ie de aluat de cartofi. Se rumenesc pe ambele p`r]i. Pentru amestec pute]i, de asemenea, s` folosi]i ciuperci sau pe[te, iar modalitatea de preparare r`m~ne neschimbat`.
de fermentare s` aib` pe unde ie[i [i s` nu explodeze vasul. Pentru gusturi variate pute]i amesteca \n vasul ini]ial, \nainte de fermentare, [i c~teva fructe aromate, cum ar fi c`p[uni, fragi sau mure. Dup` cele zece zile de fermentare, amestecul poate fi pus la fiert \ntr-un alambic, la foc mic. Dou`-trei ore v` sunt suficiente pentru a ob]ine aproximativ trei litri de alcool.
Pont: Samagonul este, de fapt, vodka f`cut` de ru[i \n cas`, nu industrial. De obicei, b`utura este mai curat` [i mai bun` la gust dec~t ceea ce se g`se[te \n comer].
Rubric` realizat` de Elena Dumitru
ingrediente foi:
horoSCop
Zodia lunii
S`get`tor Foto: kagaya.com
un centaur adev`rat Fiindc` simbolul reprezentativ acestei zodii este Centaurul, jum`tate om, jum`tate cal, legenda despre ace[ti nativi spune c` exist` dou` tendin]e esen]iale \n ceea ce prive[te personalitatea lor, respectiv latura uman` [i cea animal`. Un u[or dezechilibru se poate crea \n acest sens, iar acest lucru \i poate \ndruma c`tre misionarism \n folosul omenirii. |ns`, toate aceste tr`s`turi sunt str~ns legate \ntre ele, \mp`r]ind \n egal` m`sur` dou` caractere distincte, ce \nf`]i[eaz` p~n` la urm`, o singur` fiin]`.
Personalitatea – magnetism feroce! Obiectiv vorbind, firea lor impulsiv` [i loial`, deopotriv`, \i desparte \n dou` categorii diferite: optimi[tii [i negativi[tii. Cei optimi[ti \[i vor atenua p~n` la distrugere defectele [i \[i vor
78 Stop to shop
22 noiembrie – 21 decembrie Elemente puternice: expansiune, optimism, agilitate, moralitate. Puncte slabe: ne\nduplecare, superficialitate, ner`bdare, lips` de tact.
dezvolta calit`]ile destul de armonios, iar cei negativi[ti se vor l`sa prad` ipocriziei, infatu`rii, fanatismului sau impulsivit`]ii. Emblematic zodiei st` acea for]` de \mbl~nzire a fiin]ei, o form` de supunere destul de radical`, care le va aduce, \n timp, ceea ce au ei nevoie: un c`min fericit, o familie numeroas` [i mult` dragoste. Fiindc` menirea lor pe P~m~nt a stat sub cupola a dou` lumi paralele, meseriile \n care ar putea s` exceleze ar fi magistra]i, educatori, colonizatori, sportivi [i filosofi. Cu un spirit de observa]ie foarte bun [i o inteligen]` limpede, nativii acestei zodii [tiu exact ce trebuie s` urm`reasc` pentru a trage concluziile pertinente. Nu se vor \mpiedica de niciun obstacol pentru a ob]ine o viziune clar` asupra unui subiect. Pe l~ng` faptul c` de]in un autocontrol ie[it din comun, S`get`torii dispun de o fin` intui]ie, care de multe ori este \n str~ns` leg`tur` cu performan]ele personale.
horoSCop oratori de succes S`get`torii au capacitatea de a conduce nestingheri]i o discu]ie, iar detaliile aferente acesteia sunt pline de substan]`, cu argumente solide [i conving`toare. Au puterea de a influen]a pe cei din jur, numai c` viceversa nu este valabil` de fiecare dat`, [i chiar dac` se las` greu de convins, direc]ia \n care se \ndreapt` conversa]ia tinde s` curg` \n beneficiul lor. Ar putea s` par` \n fa]a celorlal]i un pic egoi[ti, \ns` acest aspect nu este concludent, pentru c` personalitatea lor nu se reflecta numai la nivel teoretic, ci mai mult practic.
ner`bd`tori, ve[nic \ndr`gosti]i O veritabil` caracteristic` a acestor nativi este aceea c` sunt extrem de ner`bd`tori atunci c~nd a[teapt` ceva sau atunci c~nd li se promite ceva. Rela]iile vor deveni tensionate dac` nu vor ob]ine de la \nceput ceea ce [i-au propus, ceea ce creeaz` \n jurul lor un pic de nervozitate. Fiind fideli \n dragoste, sunt \n stare s` tolereze destul de multe, \ns` atunci c~nd consider` c` r`bdarea a atins o cot` maxim` cedeaz`, schimb~ndu-[i la 360 de grade comportamentul. Energici [i plini de vioiciune, sunt \n continu` schimbare
Motto: “M` concentrez asupra ]elului cel mai evoluat posibil, f`r` a m` limita. Dezvolt o mare \ncredere \n Univers [i mai curând experimentez decât s` cred.”
Scopul \n via]`: entuziasmul Element: focul Planeta: Jupiter Pietre specifice: Chihlimbar, topaz, Perl`
p~n` c~nd vor realiza c` “maratonul” la care particip` a devenit de nesuportat. Atunci, \n mod evident, vor lua m`suri, pentru c` nu le place s` piard` timpul inutil, [i vor \ncerca s`[i creeze confortul psihic de care au nevoie. Tind c`tre iubire [i libertate, \n propor]ii egale. De multe ori devin de ne\n]eles, \ns` prin natura lor de mari cuceritori, reu[esc s` fie accepta]i a[a cum sunt, f`r` s` fie nevoi]i a face concesii. Fiind \ndr`zne]i, direc]i, ambi]io[i [i impetuo[i, nativii S`get`tor \ndeplinesc toate criteriile necesare pentru a putea fi cataloga]i “tipul coleric”.
s`n`tate, c`-i mai bun` decât toate! Fiind guverna]i de planeta Jupiter, aceea care are grij` de ficatul S`get`torilor, trebuie s` aib` \n vedere faptul c` nu trebuie s` fac` niciun fel de exces, mai ales \n ceea ce prive[te alcoolul. Fiindc` sunt mai sensibili \n aceast` zon`, au predispozi]ii c`tre bolile hepatice, ciroz`, cancer al ficatului, obezitate, diabet, coxartroz` [i artroz` lombar`. Nativii zodiei trebuie s` urmeze un regim corect, bogat \n proteine mari, care s` con]in` mult` carne de pui [i de pe[te, fiart` sau preg`tit` la gr`tar, legume proaspete variate – cum ar fi varza de bruxelles, sfecla ro[ie, ro[ii, sparanghel sau fructe.
Stop to shop 79
horoSCop
Locuri ideale Berbec
Rac
21 martie - 20 aprilie
22 iunie - 22 iulie
Ce-]i mai plac distrac]iile! O zodie f`cut` special pentru a fi liderul party-urilor. Nu se d` la o parte nici m`car atunci c~nd petrecerea e pe sf~r[ite, ba chiar pe final va incita pe to]i ceilal]i s` se ridice la dans. locuri ideale: petreceri private, recep]ii sofisticate, discoteci.
Ingenio[i, cei n`scu]i sub acest semn zodiacal vor g`si cea mai bun` modalitate de a se distra [i de a men]ine buna dispozi]ie la o petrecere. Vor fi chema]i \ntotdeauna s` \ntre]in` atmosfera, iar acest lucru le va crea o stare de optimism [i de bine. locuri ideale: party-uri \n cadrul firmei, discoteci, cluburi
Taur
Leu
21 aprilie - 21 mai
23 iulie - 22 august
Un pic mai reticent din fire, acesta nu se va da \n stamb` la o petrecere. Prefer` mai degrab` un restaurant bun sau o recep]ie \n care lumea st` de vorb`, socializeaz` [i nu se agit` foarte tare \n ceea ce prive[te dansul. locuri ideale: restaurante, pub-uri, cluburi office.
Leii vor fi prezen]i acolo unde vor fi chema]i, \ns` nu se vor face remarca]i, asta pentru c` aerul lor de lideri va fi mai presus de orice distrac]ie [i nu vor dori ca cei din jur s`-[i schimbe, \ntr-un fel sau altul, p`rerea despre ei. locuri ideale: restaurante, petreceri \n aer liber, pub-uri.
Gemeni
Fecioar`
22 mai - 21 iunie
23 august - 21 septembrie
Nici prea-prea, nici foarte-foarte, cam a[a ar spune un nativ Gemeni dac` va fi \ntrebat ce gen de petrecere prefer`. |i plac toate tipurile de distrac]ii, numai c` el nu va da niciodat` tonul. Va ]ine pasul decent [i nu va dezam`gi pe nimeni. locuri ideale: discoteci, cluburi, petreceri \n aer liber.
Nu va pierde nicio ocazie pentru petrecere. Unde se c~nt`, se danseaz` sau e voie bun`, acolo este [i locul lor. Le plac party-urile tematice [i vor fi de-a dreptul \nc~nta]i atunci c~nd vor primi o astfel de propunere. locuri ideale: petreceri private, discoteci, after-party-uri.
80 Stop to shop
horoSCop
pentru petrecere Balan]`
Capricorn
22 septembrie - 22 octombrie
21 decembrie - 19 ianuarie
Un pic mai lene[i din fire, nativii Balan]` se vor urni mai greu la \nceput, \ns` odat` introdu[i \n atmosfer`, se vor dezl`n]ui f`r` nicio re]inere. Nu le va fi greu s` se adapteze, a[adar conta]i pe ei. locuri ideale: discoteci, cluburi, pub-uri.
P~n`-n zori – aceasta este deviza nativilor Capricorn, \n ceea ce prive[te un party. Va merge oriunde [i oric~nd, dac` anturajul este \n asentiment cu el. Prefer` locuri zgomotoase, acolo unde muzica este dat` la maxim p~n` diminea]a. locuri ideale: discoteci, cluburi, after party-uri.
Scorpion
V`rs`tor
23 octombrie - 21 noiembrie
20 ianuarie - 18 februarie
Sufletul distrac]iei! Da, un petrec`re], \n adev`ratul sens al cuv~ntului. Fiind rezistent din fire [i cu o dorin]` destul de mare de a pleca ultimul de la un chef, acesta nu va resim]i oboseala aproape niciodat`. locuri ideale: petreceri private [i \n aer liber, after party-uri.
Chiar dac` prefer` s` ias` \n locuri mai lini[tite \n general, atunci c~nd se simte bine \ntro atmosfer` anume cu colegii sau prietenii, \[i va face de cap p~n` diminea]a, iar asta va \nseamna c~teva zile de recuperare fizic`. locuri ideale: petreceri tematice, restaurante, pub-uri.
S`get`tor
Pe[ti
22 noiembrie - 20 decembrie
19 februarie - 20 martie
|n ceea ce prive[te distrac]iile, acesta va spune “pas”. Nu \ntotdeauna, \ns` va prefera s` nu se eviden]ieze [i s` mearg` \n locuri mai lini[tite, acolo unde lumea este mai calm` iar muzica mai \n surdin`. locuri ideale: restaurante, baruri, pub-uri.
Ei bine, Pe[tilor le va fi destul de greu s` socializeze la o petrecere, [i asta pentru c` firea lor mai introvertit` le va stopa pornirile \n ceea ce prive[te distrac]ia. Buna dispozi]ie nu va lispi, \ns` „zv~cul” va fi sesizat de c`tre cei din jur. locuri ideale: petreceri \n aer liber, restaurante, pub-uri.
Rubric` realizat` de Elena Dumitru
Stop to shop 81
tEChNEwS
Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice
Netbook Lamborghini cu sunet Bang & olufsen
Tehnologia Bang & Olufsen ICEpower folosit` de VX6 \mbun`t`]e[te sunetul \n frecven]ele de bass [i are surround de \nalt` defini]ie.
82 Stop to shop
A
sus insist` pe pozi]ionarea sa ca produc`tor premium [i \n segmentele low-entry, cum e cel al netbookurilor. Noul VX6 este continuarea cooper`rii companiei ASUS cu produc`torul de ma[ini sport Automobili Lamborghini. Netbookul are ecran de 12 inci [i performeaz` mai bine la capitolul multimedia gra]ie implement`rii celei de-a doua genera]ii a solu]iei video NVIDIA ION. Netbookul folose[te totodat` [i tehnologia NVIDIA Optimus, capabil` s` comute \n timp real \ntre grafica integrat` [i cea dedicat` pentru a asigura performan]e video optime [i o autonomie mai mare. VX6 utilizeaz` procesorul Intel Atom D525 cu dou` nuclee, oferind o putere de calcul f`r` precedent pentru un netbook de 12 inci. Noul model red` imagini \n culori vii [i clare la rezolu]ia 1366 x 768 pixeli. Acesta se poate conecta la televizoare HDTV
cu diagonale mari prin intermediul ie[irii HDMI, oferind imagini 1080p. Tehnologia Bang & Olufsen ICEpower folosit` de VX6 \mbun`t`]e[te sunetul \n frecven]ele de bass [i are surround de \nalt` defini]ie. Carcasa lui VX6 preia detalii din designul roadsterului Lamborghini Murcielago LP640. Portabilul include o tastatur` silen]ioas` [i un palm rest pl`cut la atingere. Panourile exterioare sunt confec]ionate din metal. VX6 a adoptat standardul USB 3.0, transferul de date put~nd fi de 10 ori mai rapid comparativ cu USB 2.0 [i cea mai recent` variant` a tehnologiei Bluetooth 3.0, care a \mbun`t`]it l`]imea de band` [i ofer` performan]e de opt ori mai mari comparativ cu Bluetooth 2.1. De asemenea, la capitolul wireless netbookul se laud` [i cu rapid standard disponibil, 802.11 n.