№2, iarnă 2017-2018
NEW
2 româncuţă România
Primii pasi,
îngeraş
pamânt
împletitură
câine
înghetată
mână
întrebare
In lumea
literelor Kilogramul, eu vă spun, E cu dumnealui văr bun.
kilogram
De atâta mers pe stradă, Lui “I” i-a crescut o coadă.
joben koala
cojoc
jocheu
măr
kimono kaki
fetiţă
jucărie
lampă văcuţă
pupăză
“N” – e-un “M”, dar mai uşor, Că-i lipseşte un picior!
Cel mai mare “M” din lume Şade-n munţi şi le dă nume!
Parcă-i cizma lui bunicu’, Dar e “L”, îmi spune Nicu.
nori nucă nuferi
lupă
mamut
mămăruţă
melc maşină
lacăt
nai
maci lebădă
lalele
nas
nisip
Pagina i u l u C mi r o t c i p
3
4
Prietenii nostri
IN OGRADA BUNICILOR
CÂINELE
Toată ziua în ogradă Azorică stă de pază, Face pozne fel de fel Că este micuţ şi el. Foarte bucuros devine, Când mă-ntâmpină pe mine!
CALUL
Pa pajiştea înverzită Caii aleargă fără frică, Şi se joacă şi nechează La ovăz ei tot visează.
IEDUL
E drăguț ieduţul meu! La păscut îl duc chiar eu, De cum soarele răsare, Unde este iarba-n floare. Daca-l pierd, îl aflu iară Unde l-am lăsat aseară!
COCOŞUL
Dimineaţa ne trezeşte Un cucoş ca din poveste. Cu-cu-ri-gu! de-a cântat Jos din pat, vioi ne-am dat.
PURCELUL
PISICA
Pisicuţă, pisicuţă, Cum de eşti aşa drăguţă Şi-ngrijită, şi curată Şi cu blană pieptănată? Imediat ce mă trezesc, Păru-ncet mi-l netezesc Şi cu apa rece-ndată Eu mă spăl pe faţa toată. Fă şi tu la fel ca mine Şi-ai s-arăţi la fel de bine.
Am un purceluş Cu pielea de pluş Roz şi cam grăsuţ. Gura-i un bănuţ, Nasu-i frumuşel, Coada-i un cârcel.
IEPURELE
În gradină, la bunici, Într-o cuşcă stau grămadă Ghemotoace mari şi mici, Urecheaţi cu blană albă. Iepuraşii cei fricoşi Se ascund, fără să ştie Că le-aduc morcovi şi varză Să le fac o bucurie.
GÂSCA
Ga, ga, ga pe la cotețe Cine-mi dă întâi binețe? Gâsca albă și cu moț Hai, oprește-o dacă poți.
OAIA
VACA
Iarba grasă mult îi place Rumegă încet şi tace. Este darnică şi bună Şi îmi dă lăptic cu spumă. Uneori priveşte blând Şi se-ntreabă cine sunt?! Eu îi spun: Un copilaş Care vine din oraş.
I se spune şi Mioara De cu zori şi până seara E cu turma la păscut, Asta-i place cel mai mult. Lâna deasă când îi creşte Cu mult drag mi-o dăruieşte Să-mi fac haina călduroasă Pentru iarna cea geroasă.
RAŢA
Răţuşca înnotătoare De apă e amatoare. Toată ziua stă pe lac Şi ne cântă: mac-mac-mac.
CLOŞCA
Cloșca noastră cea moțată Este foarte supărată, Scurmă curtea, răscolește Și mereu cotcodăcește Fiindcă puii ei moțați Tare-s neastâmpărați. Le tot spune și-i învață, Tot mereu le dă povață. Însă puii-s mici, nu știu Și tot strigă: piu, piu, piu!
CURCANUL
Îngâmfat, se plimbă ţanţoş Prin curtea vecinului, Între păsări nimeni n-are Salbă mândra ca a lui. Parcă-şi spune-n gând curcanul: Puneţi-vă pofta-n cui, Nici pe un sac de grăunţe Nu dau salba nimănui!
Tineri condeieri
Din calimara sufletului...
5
Mihai Postevca clasa a 9-a, Școala de cultură generală din Mihoreni, regiunea Cernăuți
Părinţii –
leagănul copilăriei „Numai iubirea dintre copii și părinți / E sămânță...” (Ana Blandiana) Una dintre cele zece porunci Dumnezeiești glăsuiește „Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, ca să-ți fie bine și să trăiești ani mulți pe pământ”. Părinții sunt ființele cele mai apropiate sufletului nostru. Ei ne-au dat viață
și toată viața lor o consacră nouă. Câte nopți nedormite! Câte visuri neîmplinite! Și toate în numele dragostei față noi, copiii, care le vom rămâne datori toată viața. Mama m-a alinat, a stat la căpătâiul meu zi și noapte, rugându-se la bunul Dumnezeu să mă ocrotească. Alături de ea am făcut primii pași; de la ea am învățat limba maternă, silabisind fiecare cuvânt; de la ea a cănta am învățat... Mama... Ce duios răsună! Cât de blând și alinat... Sfaturile ei de bine și frumos ne însoțesc mereu. Ea merită cel mai scump viitor, cel mai mare respect, cea mai mare atenție. Tata... Omul blând care trece prin atâtea greutăți pentru a ne crea condiții favorabile. Pentru mine el înseamnă totul: prieten, frate, ocrotitor. E un om generos care e în stare să facă doar lucruri bune.
Tata m-a învățat cum să mă comport în societate: să am răbdare, să mă exprim frumos, să fiu politicos cu cei de seama mea, cu cei în vârstă și cu cei mai mici. Să fiu respectuos, bun și curajos, săritor la nevoie. De-ar fi ca fiecărui om pe pământ să i se împlinească câte o dorință, eu mi-aș dori sămi văd părinții fericiți, să nu-i văd niciodată îndurerați și cu inimile arse. Le doresc să aibă numai zile senine și îngerul păzitor să le dăruiască o viață lungă, senină și fără dureri în suflet. Ei trudesc zi și noapte pentru ca copiii lor să nu știe ce-i greu. Noi, copiii, ne vom da seama de acest sacrificiu cu adevărat abia atunci când vom deveni părinți. Le-aș dori părinților mei ca bunul Dumnezeu să-i aibă în paza Sa, să le dăruiască fericire, o viață îndelungată și însoțită de surprize plăcute, doarece ei le-au meritat din plin.
Părinţii o comoară sfântă Doar când suntem maturi şi noi Aflăm de griji şi de nevoi Înţelegem şi pricepem Ce viaţă a fost şi ce avem.
Iulia Ailinchi, clasa a 10-a Școala de cultură generală din Mihoreni Măicuta mea Măicuţa mea, icoană sfântă, Ce mult eu te iubesc! Eşti steaua fără nume Eşti îngerul ceresc. Îmi dai atâtea sfaturi Mă-nveţi cum să trăiesc, Să fac doar lucruri bune Să nu obijduiesc. Cu a ta răbdare mare Mă ierţi când eu greşesc Chiar când te supăr tare, Dar ştii cât te iubesc. Măicuţa mea cea bună, Dacă aş putea ţi-aş da Tot binele din lume Şi rău nu mi-ar părea. Nu vreau averi, nici case Nici aur, nici rubin Dar vreau, măicuţă bună, Să nu ne despărţim.
Părinţii Îmi iubesc nespus părinţii Pentru mine sunt ca sfinţii, Mama m-a adus pe lume Tata mi-a dat al său nume. M-au crescut, m-au legănat Să vorbesc m-au învăţat M-au învăţat să fac bine Să fiu de folos la lume.
Doar datorită muncii lor Avem iubire, ştim de dor, Avem şi haine, şi mâncare Şi-avem cui spune când ne doare. Sunt cei mai scumpi pe-acest pământ Şi au în viaţă nume sfânt. Sunt cei mai preţuiţi şi sfinţi Părinţii mei, cei dragi părinţi. Doar ei ştiu de ce avem nevoie Ce-i de folos şi ce e voie, Şi grijuliu ne cresc din greu Doar cu nădejdea-n Dumnezeu. Dar viaţa nu stă doar pe loc Şi vin durerile cu foc Când îi pierdem pe-ai noştri sfinţi Pe dragii noştri scumpi părinţi. Şi de e tatăl, e şi frate E pe pământ tot ce se poate, E dureros de necrezut Căci nu îi vom avea mai mult. Dar de e mama,ca şi sora E ca şi soarele, ca hora, E cel mai drag şi scump cuvânt Ce-a existat pe-acest pământ. Şi cât avem pe acest plai Părinţii vii,suntem în rai Căci ei ne sunt lumina zilei Şi leagănul copilăriei.
Elena Damian, elevă în clasa a 6-a la Școala de cultură generală din satul Mihoreni, raionul Herța O, Doamne , slavă ţie! O, Doamne , slavă Ție! Mulțumesc că mi-ai dat zile, Mulțumescu-Ți eu de toate De câte m-ai făcut să am parte. Mă rog în fiecare seară Să fie pace în a mea țară, Să-mi fie familia sănătoasă Și să avem ce pune pe masă . Mulțumescu-ți Ție, Doamne, Pentru sănătatea mamei , Pentru zilele senine Și că-i mama lângă mine . Înger, îngerașul meu , Ce mi te-a dat Dumnezeu, Roagă-te și pentru mine Și mă învață să fac bine.
6
Facatorul de minuni
LEGENDA LUI MOS, NICOLAE Sfântul Nicolae s-a născut în Orientul Mijlociu la nord de Bethlehem, a trăit în secolul al IV-lea și a fost Episcop în orașul de Myra (acum aflat pe teritoriul Turciei). El a fost cunoscut pentru credința, zelul și dragostea pentru oameni, în special pentru copii. Nicolae provenea dintr-o familie înstărită, iar la moartea ambilor părinți a moștenit întreaga avere, pe care a împărțit-o la cei săraci.
Î
n noaptea de 5 spre 6 decembrie pe stil nou sau de pe 18 spre 19 decembrie pe stil vechi, se spune ca Moș Nicolae vine la geamuri și vede copiii care dorm și sunt cuminţi, lăsându-le în ghetuțe dulciuri și diverse cadouri. Tot el este acela care-i pedepsește pe cei leneși și neascultători, lăsându-le o nuielușă. Spre deosebire de Moș Crăciun, Moș Nicolae nu se arată niciodată. De altfel, povestea darurilor împărţite pe furiș în această noapte începe din vechime. Legenda spune că trei surori, fete sărmane, nu se puteau căsători deoarece tatăl său – un nobil cu renume, a pierdut toată averea și vroia să le vândă. Se spune că atunci când fata cea mare a ajuns la vremea măritișului, Nicolae, care era episcop, a lăsat noaptea, la ușa casei lor, un săculeț cu aur. Situația s-a repetat și în cazul surorii mijlocii, astfel ca, atunci când i-a venit vremea și fetei mici, tatăl s-a hotărât ca în noaptea dinaintea nunții să stea de pază și l-a văzut pe Sfântul Nicolae cum a urcat pe acoperișul casei și a aruncat pe horn un săculeț care a căzut intr-o șosetă ce era pusă la uscat. De aici a apărut obiceiul așezării șosetuțelor sau a ghetuțelor în noaptea de Moș Nicolae.. De atunci și până in zilele noastre, în fiecare noapte a Sfântului Nicolae, cei dragi nouă, și in special copiii, primesc daruri, de la Moșul care nu li se arăta niciodată.
Un moş de cinste şi de bine În zorii vremilor de şcoală De la-nceputul lumii vine Şi nu cunoaşte oboseală. Aduce-n sacul lui de toate Şi-ntâi şi-ntâi speranţa pură Că tot ce-i bine se mai poate, Dar în iubire, nu în ură.
Coloram impreuna
7
8
Cresc sanatos
Am grijă de dinţişori Să ne spălăm fiecare De la cap pân la picioare Să-nvăţăm de la părinţi Cum să ne spălăm pe dinţi.
Regulile unui periaj dentar sănătos pentru un zâmbet frumos
Pun pastă cât o mărgea Şi mă spăl pe dinţi aşa: C-o mişcare circulară, Dinspre gingie-n-afară! La sfârşit nu voi uita: Limba o voi peria. După-aceea se cuvine Să clătesc guriţa bine! Periuţă hărnicuţă, Treci la loc în cutiuţă!
ŢINE MINTE! *Periuţa nu se împrumută * Schimbă periuţa la trei-patru luni sau după o răceală. *Ai grijă ca periuţa ta să aibă perii moi. *Clăteşte periuţa cu apă după fiecare utilizare. *Pasta de dinţi întăreşte smalţul dinţilor (partea albă a dinţilor). *Pasta de dinţi face ca respiraţia ta să fie plăcută. *Nu înghiţi pastă de dinţi. * Ai împlinit patru ani? Ei, bine, trebuie să foloseşti şi aţa dentară - o dată pe zi, însă numai sub supravegherea părinţilor! *Aţa dentară este utilă pentru curăţarea spaţiilor dintre dinţi, acolo unde periuţa nu ajunge! *Apa de gură o vei folosi numai după vârsta de 6 ani. *Chiar dacă are un gust plăcut, NU trebuie înghiţită! *Apa de gură conţine substanţe care protejează smalţul dinţilor.
• Priveşte cu atenţie imaginile şi execută în faţa oglinzii mişcările descrise. • De ce crezi că este necesar să-ţi păstrezi dinţii curaţi? • Tu de câte ori pe zi te speli pe dinţi? • Numeşte obiectele pe care le foloseşti pentru a-ţi îngriji dinţii, apoi spune tot ce ştii despre ele.
În concluzie: Сa să ai dinţi sănătoşi Ca zăpada de frumoşi Merele să nu-ţi lipsească Din meniu şi, ca să crească Fără carii: ţine minte: Spală-i zilnic! Ia aminte: După fiecare masă, Dimineaţa la sculare Dar şi seara la culcare, Luaţi pasta şi periuţa, La chiuvetă daţi fuguţa, Dinţii să îi periaţi Microbii să-i alungaţi. Aveți şi-un zâmbet frumos, Dar este şi sănătos!
9
Sfaturi si instructiuni
ze Invata , m copilul sa traverse strada in siguranta , . Sfaturi si , ni , instructiu
Se consideră că copilăria este cea mai fericită și fără de griji perioadă din viața omului. Însă, din păcate, în ziua de astăzi, viața unui copil, mai ales dacă el locuiește într-un oraș mare, este departe de a fi o poveste: o mare de oameni în transportul public, mașini care circulă prin preajmă cu o viteză amețitoare... Unde nu ar merge copilul împreună cu dumneavoastră – în parc, la grădiniță sau la magazine – sfaturile simple vor permite securizarea la maxim a micuțului.
Reguli de aur ale siguranţei 1.
4.
Traversează strada numai la culoarea verde a semaforului sau pe trecerea de pietoni, în pas vioi, dar nu în fugă.
Circulă doar pe trotuar. Pe drumurile unde nu există trotuare, circulă întotdeauna pe partea stângă şi cât mai aproape de marginea drumului, astfel ca maşinile care circulă pe partea carosabilă să vină din faţa ta.
2.
Joacă-te în locuri special amenajate şi nu în apropierea drumurilor pe care circulă maşini.
3.
Nu merge pe bordură sau pe marginea trotuarului deoarece rişti să te dezechilibrezi şi să ajungi în faţa maşinilor.
5.
Atunci când mergi cu maşina poartă întotdeauna centura de siguranţă.
Joc didactic pentru cei isteţi
10
Confectionam impreuna
Confectionam impreuna
11
12
Maini dibace
e i r a c u j m e c a f Cum i r u g n i s d a r b e d Împodobirea bradului de Crăciun este una dintre cele mai frumoase tradiții din lume. Dacă te întrebi de unde provine acest obicei, se pare că a fost preluat de la triburile germanice, însă în vremurile respective decorațiunile erau mult mai simple decât în prezent.
Î
n zilele noastre împodobirea bradului de Crăciun a devenit una dintre cele mai iubite datini atât în mediul rural cât și urban, odată cu așteptarea în seara de Ajun a lui Moș Crăciun.
Din plastic sau natural, miniatural sau imens, bradul nu lipsește din nici o casă în Sfânta seară a Crăciunului și cu o nerăbdare crescută așteptăm înfrigurați cu mic și mare momentul magic al împodobirii bradului. Beteala, globulețele colorate ce sclipesc în lumina lumânărilor și a luminițelor colorate ce dau parcă viață bradului, steaua vestitoare a Nașterii Domnului Iisus cocoțată în vârful bradului, îngerașii care ne îndeamnă să trăim emoțiile Nașterii Pruncului Sfânt, toate ne anunță Seara cea Mare. Am pregătit pentru dragii noștri cititori câteva ideii pentru confecționarea jucăriilor și a decorurilor de sărbători.
Coloram impreuna
13
14
Time for
Christmas vocabulary – Vocabularul de Crăciun
Pudding – budincă Decoration – decor, glob Present – cadou Cake – toartă Candle – lumânare Bells – clopoței Angel – înger Snowflake – fulg Stocking – ciorap Snowman – om de zăpadă Tree – brad Mistletoe – vâsc Reindeer – cerb Holly – ilice de Crăciun Father Christmas – Moș Crăciun Wreath – coroană Gingerbread – prăjitură Candy cane – acadea, bomboană
On this page you can read some fun facts about Christmas around the World At Christmas, Christians all over the world celebrate the birth of Jesus Christ. Traditional Christmas decoration often can be admired and festive celebrations can be joined in most countries. Christmas trees are a popular decoration as are tiny sparkling lights in windows and on walls.
France
In many regions in France, Christmas celebrations start with St Nicholas day on the 6th of December. Then children get sweets and little gifts. Cities are decorated in France, especially in the Alsace region, where they say the first decorated Christmas trees appeared as far back as the 14th century.
Italy
In Italy, a nativity scene, a ‘presepe’, is usually put up in churches, town squares and often in houses and is for many the most important parts of Christmas decorations. The nativity scene display with a crib filled with straw, originally stems from Italy and is now common occurrence in many countries around the world. In Italy, ‘Babbo Natale’, that’s how Father Christmas is called in Italian,
hands out presents to children on Christmas Day. The people wish each other ‘Buon Natale’, which means Merry Christmas.
Germany
In the weeks leading up to Christmas, Christmas markets are set up on main squares in many cities. Houses are often decorated with lights and ornaments in December, however the Christmas tree is usually only put up in the homes only in the morning of the 24th of December.
England
In England, Christmas decorations start early. Many families decorate their houses with lots of fairy lights and sparkling displays.Often the house owners collect donations from visitors to their displays in aid of local charities. So remember if you like a display place some
spare coins into the honesty boxes and help the good causes.
South Africa
In South Africa, people celebrate Christmas Day with the family often with a ‘braai’, similar to a BBQ, as it is summer season there as well. Many people visit Christmas mass on Christmas as well.
USA
Christmas is celebrated on 25th and 26th of December. On Christmas Day, families get together for a festive meal after exchanging gifts. On Boxing Day, the 26th, friends and family are usually visited to exchange gifts. It is customary to send and give Christmas cards. Some people write on cards: Merry Xmas! Xmas stands for Christmas, the X sybolifies the cross.
Pagina celor ingeniosi,
15
CONCURS CU PREMII!
vă propunem noi jocuri și concursuri pentru cei mai Dragi copilași! În numărul de astăzi al revistei „Prichindeii” mele și rebusurile propuse. Cei care vor acumula cel ingenioși dintre voi. Așteptăm răspunsurile corecte la integra revistei noastre și vor primi premii din partea redacției. mai mare punctaj vor fi menționați în numărul viitor al deii.cv@ukr.net Vă dorim succese! Răspunsurile corecte le așteptăm pe adresa de e-mail: prichin
16
In lumea povestilor
Ursul pacalit de vulpe
(rezumat dupa Ion Creanga)
E
ra odată o vulpe vicleană ca toate vulpile. Ea umblase o noapte întreagă după hrană şi nu găsise nimic nicăieri. Făcându-se ziua albă, vulpea iese la marginea drumului şi se culcă sub o tufă, gândindu-se ce să mai facă, ca să poată găsi ceva de mâncare. Şezând vulpea cu botul întins pe labele de dinainte, îi vine miros de peşte. Atunci ea ridică puţin capul şi, uitându-se la vale, în lungul drumului, zăreşte venind un car tras de boi. - Bun! se gândi vulpea. Iaca hrana ce-o aşteptam eu. Şi îndată iese de sub tufă şi se lungeşte în mijlocul drumului, ca şi cum ar fi fost moartă. Apropiindu-se carul de vulpe, ţăranul ce mâna boii o vede şi, crezând că-i moartă cu adevărat, strigă la boi: - Aho! Aho! Boii se opresc. Ţăranul vine spre vulpe, se uită la ea de aproape şi, văzând că nici nu suflă, zice: - Bre! da’ cum naiba a murit vulpea asta aici?! Ti!... ce frumoasă caţaveică am să fac nevestei mele din blana istui vulpoiu! Zicând aşa, apucă vulpea de după cap şi, târând-o până la car, se opinteşte ş-o aruncă deasupra peştelui. Apoi strigă la boi: - Hăis, Joian! Cea, Bourean! şi boii pornesc mai departe. Ţăranul mergea pe lângă boi şi-i tot îndemna să meargă mai iute, ca s-ajungă degrabă acasă şi să ieie pielea vulpii. Însă, cum au pornit boii, vulpea a şi început cu picioarele a împinge peştele din car jos. Ţăranul mâna, carul scârţâia, şi peştele din car cădea. După ce hoaţa de vulpe a aruncat o mulţime de peşte pe drum, sare şi ea din car şi, cu mare grabă, începe a strânge peştele de pe drum. După ce l-a strâns grămadă, îl ia şi îl duce în vizuina ei şi începe a mânca, că tare-i mai era foame! Tocmai când începuse a mânca, iaca vine la dânsa ursul.
- Bună masă, cumătră! Ti!!! da’ ce mai de peşte ai! Dă-mi şi mie, că tare! mi-i poftă!
- Ia mai pune-ţi pofta-n cuiu, cumătre, că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu. Dacă ţi-i aşa de poftă, du-te şi-ţi moaie coada-n baltă, ca mine, şi-i avea peşte să mănânci. - Învaţă-mă, te rog, cumătră, că eu nu ştiu cum se prinde peştele. Atunci vulpea rânji dinţii şi zise: - Alei, cumătre! da’ nu ştii că nevoia te duce pe unde nu-ţi e voia şi te-nvaţă ce nici gândeşti? Ascultă, cumătre: vrei să mănânci peşte? Du-te deseară la băltoaga din marginea pădurii, vâră-ţi coada-n apă şi stai pe loc, fără să te mişti, până spre ziuă; atunci smunceşte vârtos spre mal şi ai să scoţi o mulţime de peşte. Ursul, nemaizicând nici o vorbă, aleargă-n fuga mare la balta din marginea pădurii şi-şi vâră-n apă toată coada!... În acea noapte începuse a bate un vânt rece, de îngheţa limba-n gură şi chiar cenuşa de sub foc. Îngheaţă zdravăn şi apa din băltoacă, şi prinde coada ursului ca într-un cleşte. De la o vreme, ursul, nemaiputând de durerea cozii şi de frig, smunceşte o dată din toată puterea. Şi, sărmanul urs, în loc să scoată peşte, rămâne fără coadă! Începe el a mornăi şi a sări în sus de durere, şi înciudat pe vulpe că l-a amăgit, se duce s-o ucidă în bătaie. Dar şireata vulpe ştie cum să se ferească de mânia ursului. Ieşise din vizuină şi se vârâse în scorbura unui copac din apropiere, şi când văzu pe urs că vine făr’ de coadă, începu a striga: - Hei cumătre! Dar ţi-au mâncat peştii coada, ori ai fost prea lacom şi ai vrut să nu mai rămâie peşti în baltă? Ursul, auzind că vulpea îl mai ia şi în râs, se înciudează şi mai tare şi se repede iute spre copac, dar nu a putut să încape înlăuntru pentru că gura scorburi era strâmtă. Atunci el caută o creangă cu cârlig şi începe a cotrobăi prin scorbură, ca să scoată vulpea afară, şi să-i deie de cheltuială... Dar când apucă ursul de piciorul vulpii, ea striga: - Trage, nătărăule! mie nu-mi pasă, că tragi de copac... Iar când anina cârligul de copac, ea striga: - Valeu, cumătre! nu trage, că-mi rupi piciorul! În zadar s-a necăjit ursul, de-i curgeau sudorile, că tot n-a putut scoate vulpea din scorbura copacului. Şi iaca aşa a rămas ursul păcălit de vulpe.
Legende
bradul
17
Bradul este copacul veșnic verde, fiind iubit și prețuit dinto tdeauna. El apare în toate tradițiile românilor, din cele mai vechi timpuri și până astăzi . E prezent la nuntă și la înmormântare, și în fiecare casă, în timpul sărbătorilor de iarnă. El simbolizează viața veșnică, tinerețea și puterea, curajul și voința. Iar pădurile de brad impresionează prin maiestatea și dăinuirea lor peste veacuri.
Cum a ajuns bradul să fie împodobit de Crăciun
C
ând s-a născut Pruncul Iisus, îngerii au venit în jurul său. Au mai venit și păstorii care erau prin apropiere. Dar drumul cel mai anevoios, l-au făcut cei trei magi, care veneau de departe tocmai pentru a se închina Împăratului lumii. Aceștia erau foarte învățați și știau că Mântuitorul se va naște, așa că au pornit la drum călăuziți de steaua sfântă, care le lumina calea și le arăta drumul pe care să-l urmeze. Și bineînțeles că nu puteau să se închine Fiului lui Dumnezeu fără un dar, care să arate dragostea și bucuria lor. Așa se face că au luat cu ei aur, smirnă și tămâie. Dar, ajungând aproape de Betleem, orașul unde S-a născut Mântuitorul, au avut să pună alături de darurile lor și o floare sau măcar o creangă de copac înverzit, fiindcă nu doar oamenii, ci întreaga natură se bucura de venirea lui Iisus. Dar, căutând ei încoace și încolo, nu au găsit nici un copac înverzit, căci era iarna, pomii rămânând fără veșmântul lor de frunze și flori. Însă, pe vârful unui deal au văzut un brăduț mic. Bucuroși l-au luat cu ei și atunci când au ajuns lângă Maica Domnului și Pruncul Iisus au așezat bradul alături și au aninat darurile lor pe crengile sale verzi. De atunci bradul mai este numit Pomul împodobit de Crăciun. În amintirea minunatei veniri pe lume a Mântuitorului s-a păstrat obiceiul ca în timpul sărbătorilor de iarnă să avem în casă un brad pe crengile căruia să așezăm globuri colorate, beteală strălucitoare, bomboane și fructe. Iar sub brad, copiii cuminți găsesc darurile mult așteptate. Prin prezența sa în fiecare casă, mirosind a cetină, bradul este simbolul bucuriei și al speranței, căci rămâne veșnic verde, aducându-ne în suflete bucurie și lumină.
18
E vremea colindelor
Colinde, colinde...
Dragi copilași! Revista „Prichindeii” vă aduce cele mai frumoase Colinde de Crăciun, invitându-vă să faceți o călătorie minunată în lumea Sărbătorilor de iarnă. Să aflăm împreună ce semnifică această minunată sărbătoare de Crăciun și care sunt cele mai frumoase colinde care se cântă ți. și astăzi pe la casele creștinilor români din regiunea Cernău
CRĂCIUNUL C
răciunul este marea zi a nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, fiind sărbătorită de unii creștini din raioanele Herța și Hliboca, dar și din orașul Cernăuți pe data de 25 decembrie a fiecărui an, ceilalți sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi la 7 ianuarie. Acum mai bine de două mii de ani, Fecioara Maria, prin puterea Duhului Sfânt, a născut în Bethlehemul Iudeii pe Pruncul Iisus, într-o iesle săracă. Atunci, cei trei magi de la Răsărit, au văzut o stea luminoasă pe cer și, străbătând cale lungă pentru a o urma, au ajuns la Bethleem, aducându-I Mântuitorului, în dar, aur, smirnă și tămâie. Sărbătoarea Crăciunului a reprezentat dintotdeauna un prilej de bucurie pentru creștini, și mai ales pentru copii, care așteaptă cu nerăbdare, an de an, zilele în care merg să colinde, împodobesc bradul, se duc la biserică și, în fine, după un post lung care începe pe stil nou la mijlocul lunii noiembrie, iar pe stil vechi la începutul lunii decembrie, se bucură de Nașterea Domnului, la o masă îmbelșugată de familie, în mijlocul celor dragi. Crăciunul este sărbătorit oficial în Ucraina atât pe stil nou, la 25 decembrie, cât și pe stil vechi, la 7 ianuarie, creștinii având zi liberă, zi de sărbătoare. Cel mai celebru personaj legat de această sărbătoare este, fără îndoială, Moș Crăciun. Trebuie să știți copii că și el a apărut, în forma în care îl cunoaștem noi astăzi, tot prin secolul XIX. Moș Crăciun arată ca un bătrân bun și blând, cu barbă albă, care aduce daruri copiilor cuminți. Dacă ați fost cuminți pe parcursul anului fiți siguri că o să vă treacă pragul casei și o să vă aducă daruri frumoase…
O, ce veste minunata O, ce veste minunată, În Viflaim ni se-arată, Cerul strălucea, Îngerul venea, Pe-o rază curată.
În coliba păstorească, Vrut-a Domnul să se nască Fiul Său cel Sfânt, Nouă pe pământ Să ne mântuiască.
Că, la Viflaim, Maria, Săvârșind călătoria, Într-un mic sălaș, Lângă-acel oraș, S-a născut Mesia.
Păstorii cum auziră Spre lăcașul sfânt porniră, Unde au aflat Prunc prealuminat Și îl preamăriră.
Păstorilor din câmpie Le vestește-o bucurie: Astăzi S-a născut Cel făr-de-nceput, Cum au zis proorocii.
Pe Fiul în al Său nume Domnul l-a trimis în lume Să se nască Și să crească, Să ne mântuiască.
O, brad frumos! O, brad frumos, o, brad frumos, Cu cetina tot verde! O, brad frumos, o, brad frumos, Cu cetina tot verde!
O, brad frumos, o, brad frumos, Verdeața ta îmi place! Oricând o văd, mă simt voios Și vesel ea mă face!
Tu ești copacul credincios Ce frunza nu și-o pierde. O, brad frumos, o, brad frumos, Cu cetina tot verde!
O, brad frumos, o, brad frumos, Cu frunza neschimbată, Mă mângâi și mă faci duios Și mă-ntărești îndată!
19
Colinde pentru copii Am pornit să colindăm Am pornit să colindăm, Domn, Domn să-nălţăm, Când boierii nu-s acasă, Domn, domn să-nălţăm. Au plecat la vânătoare, Domn, Domn să-nălţăm, Să vâneze căprioare, Domn, Domn să-nălţăm, Căprioare n-au vânat, Domn, Domn să-nălţăm, Au vânat un iepuraş, Domn, Domn să-nălţăm, Să facă din pielea lui Domn, Domn să-nălţăm, Veșmânt frumos Domnului Domn, Domn să-nălţăm.
Trei Păstori Trei păstori se întâlniră Trei păstori se întâlniră Raza soarelui, floarea soarelui Și așa se sfătuiră: Haideți fraților să mergem Haideți fraților să mergem Raza soarelui, floarea soarelui Floricele să culegem. Și să facem o cunună Și să facem o cunună Raza soarelui, floarea soarelui S-ompletim cu voie bună. Și s-o ducem lui Hristos Și s-o ducem lui Hristos Raza soarelui, floarea soarelui Să ne fie de folos.
Moş Crăciun Moş Crăciun cu plete dalbe A sosit de prin nămeţi Să aducă daruri multe La fetiţe şi băieţi Moş Crăciun, Moş Crăciun Din bătrâni se povesteşte Că-n toţi anii negreşit Moş Crăciun pribeag soseşte Niciodată n-a lipsit Moş Crăciun, Moş Crăciun Moş Crăciun cu plete dalbe Încotro vrei s-o apuci Ţi-aş cânta Florile dalbe De la noi să nu te duci! Moş Crăciun, Moş Crăciun!
Dulcea mea copilărie Dragi copilași! Această pagină vă aparține vouă! Este pagina copilăriei voastre! Cele mai frumoase și impresionante fotografii sosite pe adresa redacției le publicăm în acest număr al revistei ”Prichindeii”! Oriunde vă aflați să vă bucurați de vârsta pe care o trăiți și să nu uitați niciodată că cineva din umbră veghează pașii copilăriei voastre și cele mai reușite momente surprinse de cei dragi vor ajunge și la redacția noastră pe adresa de e-mail: prichindeii.cv@ukr.net
Revista
NEW
a apărut cu sprijinul financiar al domnului Grigore TIMIȘ, deputat în Rada Supremă a Ucrainei.
Revistă pentru copii PRICHINDEII a fost înființată în martie 2017 Este editată cu participarea jurnaliștilor voluntari: Vitalie Zâgrea, Mariana Struț, Marin Gherman, Svetlana Pantea, Carolina Foloșnea.
Fondatori și editori:
Organizația de Binefacere ”Nevhamovni. Mrii” și Liga Tineretului Român ”Junimea” din regiunea Cernăuți.
Tipar: Rețeaua Panucraineană ”Editura Volf”. or. Lviv, str. Gorodoțka, nr. 4
Contacte: e-mail: prichindeii.cv@ukr.net (+38)095-667-01-60 (+38)098-917-19-54 Coordonatori de proiect: Oleksandr Hmel și Vitalie Zâgrea