Невгамовні. Prichindeii/4. Вересень 2018

4/2018, Cernăuți

NEW

Revistă pentru copii

2 În împărăţia culorilor ndeii” am reușit să vă prezentăm și să învățăm împreună Dragi coplași! Dacă în numerele precedente ale revistei „Prichi deja puteți să citiți fiecare pagină din revista noastră, căruia l ajutoru alfabetul limbii române în haina lui firească, cu o să vă ajute, mai întâi de toate, să arătați pe degete astăzi venim cu o altă idee... Să învățăm împreună cifrele, care ți jucăriile care vă aparțin, florile din jurul vostru, număra să aveți, ani câți ă, sau să le spuneți celor care vă întreab curtea bunicilor, zilele săptămânii, lunile anului și pomii la umbra cărora vă ascundeți pe timp de arșiță, puișorii din ția cifrelor! totul ce ține de cifre! Așadar, să pășim cu încredere în împără

Culorile

Cum să faci un curcubeu Vrei să faci un curcubeu?

Nu-i uşor dar nu-i nici greu, Fii atent copilul meu, Fă-l aşa, cum te ’nvăţ eu!

Ai nevoie de culori De la fructe, de la flori, De la soare, cer, legume, De la ce-i frumos în lume!

Ai nevoie, dragă frate, De şapte culori surate Când le strigi să vină toate Curcubeul să-ţi arate!

M-au rugat ieri florile Să le-nvăţ culorile.

Alb e omul de zăpadă, Roşu-i mărul din livadă.

Şi albastru-naltul cer, Norii care ploaie cern.

Galben soarele-i şi luna, Grâul, când sună combina.

Morcovu-i portocaliu De când pe pământ îl ştiu.

Tot așa, voi mândre flori, Înfloriţi după culori.

Verde-i iarba şi pădurea Cucului zburând de-aiurea.

Şi albastru-naltul cer, Norii care ploaie cern.

Galben soarele-i şi luna, Grâul, când sună combina.

Tot așa, voi mândre flori, Înfloriţi după culori.

Pagina micului pictor 3 fluturași. Fluturașii sunt cele Dragi prieteni, în această pagină a Micului Pictor vom desena ea lor din omizi în insecte ormar transf la mai captivante insecte, mai ales dacă ne gândim s. frumo de cu un colorit deosebit

4

Talentele noastre!

La bunici, la Cernăuţi, se simte ca la el acasă!

Luca-Alexandru Gociu este un băieţel foarte talentat! A moştenit de la bunelul Simion din Cernăuţi o frumoasă pasiune, cea de a citi şi a scrie. Sportul este o altă pasiune la fel de aproape de aspiraţiile sale. Îi place să înoate, să meargă pe role, să patineze etc. Arta fotografică, video, dar şi pictura se înscriu de minune în pasiunile sale. Luca-Alexandru preferă să petreacă vacanţa de vară la Cernăuţi, unde îl aşteaptă cu drag bunicii Elena şi Simion Gociu. La fel de bine se simte şi atunci când merge în ospeţie la bunica Vera Talmacec din localitatea Satu Nou, raionul Sarata, regiunea Odesa. Şi Bucureştiul îi este foarte drag, doar e oraşul copilăriei sale. Abia aşteaptă să revină la Şcoala Gimnazială nr. 195 din capitala României, unde învaţă în clasa a 5-G şi are foarte mulţi prieteni!

Aflându-se vara aceasta la bunici, Luca-Alexandru a trecut şi pe la redacţia revistei „Prichindeii”, aducând cu el o frumoasă povestire despre „Fetiţa şi cuierul din vis”, dar şi câteva desene executate în creion simplu.

FETIţA şI CUIERUL DIN VIS de Luca-Alexandru Gociu

«

Ema se pomeni într-o cameră complet necunoscută ei. În fața sa se vedea o fereastră mare, dincolo de care se întindea infinitul… O puzderie de stele era împrăștiată în jurul lui Saturn, cel cu inelele sale impresionante, care în realitate erau doar niște bucăți de rocă și gheață banale. El se mișcă agale și, încetul cu încetul, se făcu nevăzut. În locul lui apăru uriașul Jupiter.

Ema se uită uimită la marele său ochi, neîncetatul uragan provocat de doi curenți de gaze buclucașe. Fetița de nouă ani se întrebă ce era cu acea încăpere ciudată: „Oare unde am ajuns?

Cum de pot să văd stelele atât de aproape de mine? Ce se întâmplă?”

Ea se uita curioasă prin cameră, vrând să vadă ce mai putea să găsească în acel loc straniu. Observă că singurul obiect de acolo era un cuier de care atârnau o umbrelă, o pereche de aripi și o mătură.

Deodată, Ema văzu cum pe unul dintre pereți apăru în mod misterios un scris de mână pe care de-abia reuși să-l descifreze: „Ai voie să iei un singur

obiect! Citește deasupra agățătorii lor ca să afli ce puteri magice are fiecare!”

Ea se uită nedumerită la cuier, apoi, dându-se mai aproape, zări inscripțiile. În dreptul umbrelei citi următoarele: „Această umbrelă te va apăra de necazuri. Deasupra aripilor era trecut: „Aripile acestea de înger te vor face să zbori de bucurie”; iar la mătură scria: „Aceasta poate curăța orice”. Fetița se gândi îndelungat ce să aleagă, spunânduși în gând: „Mi-aș dori tare mult umbrela ca să fiu protejată, dar nici la aripi nu-mi vine să renunț! Cu mătura ce-aș putea să fac?…”. După ce se gândi un pic, ea se întoarse fără să vrea în amintiri și îl văzu pe frățiorul ei mai mic care suferea de cancer. Ce fericiți ar fi amândoi dacă s-ar însănătoși! „Da… tare aș vrea să fie sănătos! Atunci, hai să iau mătura. Sper că o să-l curețe de boală!” De îndată ce puse mâna pe mătură, Ema se trezi. Acum își dădea seama că totul a fost doar un vis. Se uita în toate colțurile dormitorului său și, ce să vezi… mătura fermecată stătea rezemată de un perete. Atunci ea se repezi entuziasmată spre patul frățiorului, care tocmai deschise ochii și se ridică în capul oaselor, întrebând-o cu o voce slăbită: – Ce e?

– Vreau să încerc ceva! Ai încredere în mine!

Ea începu să îl măture din cap până în picioare, sperând din tot sufletul ca magia să funcționeze! Și chiar a

funcționat! După câteva clipe, băiatul se simți mai bine. Era vesel, plin de energie, țopăia și, în sfârșit, zâmbea. Și așa Ema înțelese că astfel primise toate cele trei daruri din cuierul din vis.

Umbrela îi va deveni frățiorul ei, care o va proteja când va crește mare, iar aripile de înger reprezentau fericirea imensă pe care o simțea ea acum.”

Desene de Luca-Alexandru Gociu

Centura neagră

JUDO

5

A

stăzi vom face cunoștință cu Ilie Pascariuc. Are 21 de ani. Este din satul Mămăliga, raionul Noua Suliță. În momentul de față locuiește în Cernăuți.

Tânărul este la debutul unei cariere de antrenor de judo, însă este impresionant faptul că are un defect de os la mână. „Era duminică, – spune mama tânărului – El se juca și a găsit focuri de artificii de Anul Nou. Fratele avea 8, iar el – 5 ani. Focurile s-au aprins și…”

Băiatul nu a intrat în panică după acest caz, a tot frecventat sala de sport. „În fiecare zi el călătorea câte 30 km într-o direcție pentru a ajunge la antrenamente – spune antrenorul Gheorghe Chiril. Două ore în drum și alte două în sala de sport, în timp ce alții locuiau lângă sala de sport. Jumătate de an el asista la antrenamentele fratelui. Am văzut că are dorință sa lupte, i-am permis să se antreneze și ce să spun, peste câteva luni el era primul ”. În 2011 Ilie a devenit câștigătorul proiectului televizat „Oameni minuni”. Tot atunci i-a fost oferit titlul „Mândria țării”. Acum el are 21 de ani, este campion al Ucrainei la judo până la 16 ani. Recent a devenit antrenor la clubul sportiv TAYSEN. Va fi un mare povățuitor pentru copii de la 6 ani în sus din acest club.

www.tay-sen.com.ua

Півд.-Кільцева, 25 Б

Прос-т Незалежності, 72

Руська, 222

Вул. Текстильників, 17

Вул. Ясська, 1

0506958039 taysen.official

PANKRATION S

portul ocupă un rol important în viaţa oamenilor, în special, are o contribuţie însemnată la dezvoltarea modului sănătos de viaţă al copiilor. Genurile sportive sunt diverse, însă, noi astăzi vom vorbi despre Pankration.

Pankration era unul dintre cele mai populare sporturi de luptă din Grecia Antică. Astăzi acest gen de sport poate fi practicat şi la Cernăuţi. Clubul Sportiv „Golden Pankration” din Cernăuţi anunţă selectarea copiilor de la şase ani în sus pentru formarea noilor grupe.

Tinerii pankrationişti vor fi instruiţi la mai multe secţiuni: Pankration, Grappling de către sportivi cu experienţă, antrenori iscusiţi, dar şi campioni ai lumii. Antrenamentele au loc pe tot parcursul anului în incinta Complexului „Ceremuş” din oraşul Cernăuţi, (strada Komarov 13 A), în incinta sălii de sport a Gimnaziului nr. 7 din oraşul Cernăuţi, (strada Dostoevski), precum şi la Şcoala de Cultură Generală nr. 30 din Centrul

regional, (strada Ceapaev).

Unul dintre antrenorii cu experienţă care activează în cadrul Clubului Sportiv „Golden Pankration” din Cernăuţi este Roman Schidan, campion mondial de pankration, care la cei 24 de ani ai săi are zeci de diplome şi medalii, titluri obţinute la diverse competiţii sportive naţionale şi internaţionale.

La această vârstă destul de tânără, Roman Schidan este antrenorlector de pankration în cadrul Clubului sportiv pentru copii şi juniori din Cernăuţi, având peste 140 de discipoli, copii ucraineni şi români din întreaga regiune Cernăuţi, cărora le divulgă secretul acestui gen de sport.

6

Legende populare românești

LEGENDA PĂUNULUI

S

e zice că la început, când a făcut Dumnezeu toate vietăţile de pe pământ, pe toate păsările le-a făcut albe şi nu le-a dat nici un nume. Ele se deosebeau una de alta prin mărime şi prin cântec. Dar nu fu destul, fiindcă Dumnezeu nu putea să cheme la el nici o pasăre, că n-avea nume cum să le strige. Mai ales că Dumnezeu ar fi vrut să le mai dea câte un sfat, de cum trebuie să trăiască şi cum să se hrănească. Dar ele, după ce le-a făcut, toate au plecat de lângă Sfântul-Părinte, afară numai de una, care tot pe aproape de Atotputernicul se ţinea.

Se gândi atunci bunul Tată, ca să dea câte un nume la fiecare şi să le coloreze şi penele în chip deosebit, ca aşa să se înţeleagă mai uşor cu ele. Porunci deci slujitorilor, ca să-i aducă tot felul de vopsele, pentru ca să se apuce de lucru. Dar cine să-i adune păsările iar la un loc, că pământul era mare, păsări multe şi nici una nu ştia de ce voia Dumnezeu să facă. Cum vede însă lângă el pe zburătoarea care nu se depărtase de tronul sfânt, o cheamă şi îi spune, ca ea să adune cum va şti, pe toate celelalte.

Atât a trebuit, că unde se apucă acest crainic al Domnului să ţipe cât îl lua pliscul, în cele patru laturi ale lumii şi să cheme păsărimea toată la împodobit şi la botez. Şi, cu cât ţipa mai tare, cu atât mai mult îşi rotea

coada, mândru de cinstea ce i-o făcuse Domnul, de a-l pune pe el să dea de ştire surorilor această veste.

P

ăsările mari şi mici, mai mult speriate de aşa ţipăt şi de teamă ca pliscul îngâmfatului lor frate să nu se lărgească până dincolo de urechi, de atâta strigăt, au alergat, care cum au putut, în faţa Sfântului-Stăpîn.

Dumnezeu a început să le vopsească pe fiecare cum a vrut el şi să le pună şi nume. Când a venit şi rândul celei care dăduse vestea celorlalte, ca semn de recunoştinţă, Dumnezeu a vopsit-o cu cele mai mândre culori şi mai ales coada i-a împodobit-o cum nu se putea mai frumos. Dar pentru că se arătase mândră faţă de celelalte, i-a zis: - Numele tău să fie păun şi să însemneze mândrie, iar în loc de cântec, tu să nu poţi decât a ţipa ! Şi de atunci a rămas păunul cu penele mândre, dar fără glas frumos.

Colorăm împreună

7

CURĂŢENIA – ”MAMA SĂNĂTĂŢII”

8

Cresc sanatos

I

giena joacă un rol deosebit de important pentru sănătatea noastră, mai ales a copiilor.

Igiena este un cuvânt pe care îl folosim pentru a ne referi la activităţile pe care le facem pentru a ne păstra curaţi şi sănătoşi. Toţi trebuie să învăţăm să ne însuşim obiceiurile care ne ajută să ne păstrăm sănătatea. Igiena personală înseamnă să ai grijă de tine în fiecare zi. Cu cât păstrezi un nivel ridicat de igienă personală, cu atât vizitele la medic vor fi mai rare. În plus, vei fi mereu apreciat de familie şi de prieteni.

Iată câteva reguli de bază care ţin de igiena personală:

1. Spală-te o dată pe zi pe tot corpul cu apă caldă şi săpun; şterge-te bine şi îmbracă haine curate, proaspăt spălate. Rufele murdare pune-le la spălat.

2. Spală-te pe mâini înainte şi după masă.

3. Spală-te pe mâini după cumpărături, după ce ai

mângâiat animale, după ce ai folosit toaleta, după ce te-ai jucat, după ce ai folosit batista pentru nas, teai pieptănat sau te-ai încălţat, dar şi după ce ai dus gunoiul.

4. Spală-te pe dinţi dimineaţa, seara şi după fiecare masă.

5. Mergi regulat la dentist.

6. Spală fructele şi legumele înainte de a le consuma.

7. Aeriseşte camera în care dormi.

8. Păstrează-ţi unghiile de la mâini şi picioare curate.

Nu uita: curăţenia este „mama sănătăţii”

9

Sfaturi si instructiuni

TREBURI CASNICE PENTRU COPII ntessori Renumitul pedagog Maria Mo fac parte consideră că treburile casnice mai că din educația unui copil. Nu nu ață înv îi îi pregătesc pentru viață, plăcere disciplina, dar le și fac mare ele treburi micuților. Ocupându-se de un aceasta îi casnice adaptate vârstei lui, enenței la art dă copilului sentimentul ap important, familie și îi dovedește că este sarcini că poate face ceva. Iată câteva stă. pentru copii în funcţie de vâr

1.

2.

La vârsta de 2-3 ani un copil trebuie: să adune jucăriile; să hrănească animalele domestice (câini, pisici ş.a); să pună în coş hainele murdare.

La vârsta de 4-5 ani trebuie: să-şi facă patul, să spele vasele; să ude florile, să aranjeze şi să sorteze hainele; să şteargă praful; să aranjeze cărţile şi revistele în rafturi, să ducă gunoiul.

3.

La 6-7 ani: să strângă masa; săşi facă curat în cameră, să aşeze hainele pe raft, să-şi cureţe încălţămintea, să aşeze tacâmurile pe masă, să măture; să spele fructele sau legumele.

4.

La 8-9 ani: să spele pe jos, să dea cu aspiratorul; să ajute la pregătirea cinei; să-şi prepare gustări simple (sandviciuri, cereale cu lapte etc.); să plimbe căţelul; să pună haine la uscat;

5.

Peste 10 ani: să gătească feluri de mâncare simple sub supravegherea părinţilor, să facă curat în bucătărie; să-şi schimbe lenjeria de pat, să cureţe cartofi; să perie covoarele; să aducă apă.

10

Confectionam impreuna

Confectionam impreuna

11

12

In lumea povestilor

PUNGUŢA CU DOI BANI lângă care tocmai trecea. Zis şi făcut! Cucoşul, văzând această mare primejdie, începe a înghiţi la apă; şinghite, şi-nghite, până ce secă fântâna.

Apoi zboară de-acolo afară şi iarăşi se ia în urma trăsurii, zicând: Cucurigu! boieri mari, Daţi punguţa cu doi bani!

E

ra odată o babă şi un moşneag. Baba avea o găină şi moşneagul un cucoş; găina babei se oua de câte două ori pe fiecare zi şi baba mânca o mulţime de ouă; iar moşneagului nu-i da nici unul. Moşneagul într-o zi pierdu răbdarea şi zise:

Ajuns la curte, boierul zice unei babe de la bucătărie să ia cucoşul, să-l azvârle într-un cuptor plin cu jăratic şi să pună o lespede la gura cuptorului.

Baba, câinoasă la inimă, face cum i-a zis stăpânu-său. Cucoşul, cum vede şi astă mare nedreptate, începe a vărsa la apă; şi toarnă el toată apa cea din fântână pe jăratic, până ce stinge focul de tot.

Iese din cuptor şi fuge la fereastra boierului şi începe a zice: Cucurigu! boieri mari, Daţi punguţa cu doi bani!

– Măi babă, mănânci ca în târgul lui Cremene. Ia dă-mi şi mie nişte ouă, ca să-mi prind pofta măcar.

de Ion Creangă iese afară cu bucurie; şi, când îşi aruncă ochii spre poartă, ce să vadă?

Cucoşul său era ceva de speriat! În urma lui veneau cârduri nenumărate de păsări, care de care mai frumoase, mai cucuiete şi mai boghete. Moşneagul, i-a deschis poarta. Atunci cucoşul i-a zis: – Stăpâne, aşterne un ţol aici în mijlocul ogrăzii.

Moşneagul, iute ca un prâsnel, aşterne ţolul. Cucoşul atunci se aşază pe ţol, scutură puternic din aripi şi îndată se umple ograda şi livada moşneagului de cirezi de vite; iară pe ţol toarnă o movilă de galbeni. Moşneagul, văzând aceste mari bogăţii, nu ştia ce să facă de bucurie, sărutând mereu cucoşul şi dezmierdându-l. Atunci, iaca şi baba vine şi, când a văzut unele ca acestea, plesnea de ciudă.

– Moşnege, zise ea ruşinată, dă-mi şi mie nişte galbeni!

– Da’ cum nu! zise baba, care era foarte zgârcită. Dacă ai poftă de ouă, bate şi tu cucoşul tău, să facă ouă, şi-i mânca; că eu aşa am bătut găina, şi iacătă-o cum se ouă.

– Ba pune-ţi pofta-n cui, măi babă! Când ţi-am cerut ouă, ştii ce mi-ai răspuns?

Bate acum şi tu găina, să-ţi aducă galbeni; c-aşa am bătut eu cucoşul şi iaca ce mi-a adus!

Moşneagul, pofticios şi hapsin, se ia după gura babei şi, de ciudă, prinde iute şi degrabă cucoşul şi-i dă o bătaie bună, zicând:

Atunci baba se duce în poiată, găbuieşte găina, o apucă de coadă şi o ia la bătaie, de-ţi venea să-i plângi de milă! Biata găină, cum scapă din mâinile babei, fuge pe drumuri. Şi cum mergea pe drum, găseşte şi ea o mărgică ş-o înghite. Apoi repede se întoarce acasă la babă şi începe de pe la poartă: “Cot, cot, cotcodac!” Baba iese cu bucurie înaintea găinii. Găina sare peste poartă, trece iute pe lângă babă şi se pune pe cuibar şi, după vrun ceas de şedere, sare cotcodăcind. Baba se duce cu fuga, să vadă ce i-a făcut găina… Şi, când se uită în cuibar, ce să vadă? Găina se ouase o mărgică. Văzând una ca asta, baba, şi-a bătut găina până a omorât-o! Şi aşa, baba cea zgârcită şi nebună a rămas de tot săracă, lipită pământului.

Moşneagul însă era foarte bogat; el şi-a făcut case mari şi grădini frumoase şi trăia foarte bine.

– Na! ori te ouă, ori du-te de la casa mea!

Cucoşul, cum scăpă din mâinile moşneagului, fugi de-acasă. Şi cum mergea el pe-un drum, numai iată găseşte o punguţă cu doi bani. O ia în clonţ şi se întoarnă cu dânsa înapoi către casa moşneagului. Pe drum se întâlneşte c-o trăsură c-un boier şi cu nişte cucoane. Boierul se uită cu băgare de seamă la cucoş, vede în clonţu-i o punguţă şi zice vizitiului: – Măi! ia dă-te jos şi vezi ce are cucoşul cela în plisc.

Vizitiul se dă iute jos, prinde cucoşul şi luându-i punguţa din clonţ o dă boierului.

Boierul o ia, fără păsare o pune în buzunar şi porneşte cu trăsura înainte.

Cucoşul, supărat se ia după trăsură, spunând neîncetat: Cucurigu! boieri mari, Daţi punguţa cu doi bani!

Văzând boierul că nu-i de glumit cu cucoşul, i-a poruncit vizitiului să-l prindă şi să-l arunce în fântâna pe

Văzând boierul că şi de data asta cucoşul a scăpat, îi zice vizitiului să-l zvârle în cireada de vaci poate i-a veni de hac vreuna din ele. Vizitiul a făcut întocmai cum a spus boierul, însă cucoşul a început a înghiţi la boi, la vaci şi la viţei pân-a înghiţit toată cireada. Apoi iar vine la fereastră şi iarăşi începe!

Cucurigu! boieri mari, Daţi punguţa cu doi bani!

Boierul văzând şi această minune, s-a gândit să-l arunce în visterie, gândinduse că poate se va îneca cu galbeni şi a scăpa de dânsul. Atunci cucoşul înghite cu lăcomie toţi banii şi lasă toate lăzile pustii. Apoi iese şi de-acolo, se duce la fereastra boierului şi iar începe: Cucurigu! boieri mari, Daţi punguţa cu doi bani!

După toate cele întâmplate, boierul, văzând că n-are ce-i mai face, i-azvârle punguţa. Cucoşul o ia de jos cu bucurie şi o ia spre casa moşneagului urmat, de toate orătăniile din ograda boierului.

Merge el cât merge, până ce ajunge acasă la moşneag, şi de pe la poartă începe a cânta: “Cucurigu! cucurigu!”

Moşneagul, cum aude glasul cucoşului,

Coloram impreuna

13

14

Time for English Petrecem mult timp în casă, înconjurați de mobilă și de tot felul de obiecte. E timpul să le învățăm denumirile și în engleză.

Vocabular:

Cele mai cunoscute camere dintr-o casă: bedroom – dormitor, living room – sufragerie , kitchen – bucătărie, bathroom – baie.

bed (pat), chair (scaun), wardrobe (șifonier), desk (birou), table (masă), bedside table (noptieră), lamp (lampă), alarm clock (ceas deșteptător), sofa (canapea), armchair (fotoliu), television/TV (televizor), fan (ventilator), refrigerator/fridge (frigider), oven (cuptor), microwave (cuptor cu microunde), toaster (prajitor de paine), sink (chiuveta), kettle (ibric/ fierbator de apă), cup (ceașcă), shower (duș), bath (cadă), towel (prosop), toilet (toaletă).

Să explorăm casa împreună trecând dintr-o cameră în alta.

1. Bedroom Obiectele din dormitor: lamp, wardrobe, alarm clock, bed, chair, wardrobe, bedside table

2. Living room Obiectele din sufragerie: fan, lamp, sofa, armchair, television/TV

3. Kitchen

4. Bathroom

Obiectele din bucătărie: refrigerator/fridge, oven, microwave, toaster, sink, kettle, Cooker, cup.

Obiectele din baie: bath, shower, sink, towel, toilet.

Pagina celor ingeniosi,

15

CONCURS CU PREMII!

revista noastră şi urmăriţi Dragi copilași! Vă mulţumim că aţi ales şi de această dată propunem noi jocuri distractive, vă cu multă atenţia pagina celor ingenioşi. În numărul de astăzi placă! vă să sperăm care suri, integrame şi concur respective pe adresa de e-mail: jocurile la corecte surile răspun expedia Cei mai ingenioşi cititori, care vor e ale revistei „Prichindeii” prichindeii.cv@ukr.net vor fi menţionaţi în numerele viitoar iei! redacţ şi vor primi premii din partea

16

Maini dibace

Frunze din hârtie

Frunzele din hârtie se pot realiza prin mai multe tehnici.

Iată o astfel de modalitate, prin care poți realiza frunze din hârtie simplu și rapid, doar decupând, îndoind și lipind.

De ce ai nevoie: • • • • •

Vei obține un dreptunghi mai mic. Trasează o linie diagonală, ca în imagine.

Hârtie colorată Foarfecă Lipici Riglă Creion

Îndoaie triunghiul din hârtie ca pe un acordeon, începând de la bază spre vârf și apoi îl îndoaie o dată pe jumătate

Cum se realizează? Îndoaie pe mijloc o coală de hârtie colorată.

Vei obține un triunghi Adaugă o codiță formată dintr-o fâșie de hârtie colorată și lipește cele două jumătăți

17 Zinaida Smochină-Rotaru

Poezii pentru copii

Zinaida Smochină-Rotaru, originară din satul Costiceni, raionul Noua Suliţă, regiunea Cernăuţi, a început să scrie versuri la vârsta de 45 de ani.

Iubeşte foarte mult copiii, dar şi „veşnicia” care s-a născut la ţară.

Se regăseşte mereu printre versurile care le dedică satului de altă dată, tradiţiilor strămoşeşti, urmaşilor.

Copiii de prin părţile locului, care o cunosc pe Zinaida Smochină-Rotaru, se bucură foarte mult atunci când o întâlnesc. Ei ştiu că dânsa de fiecare dată scoate din traista cu poveşti şi poezii ceva nou, pe placul micilor cititori. „Poezia îmi dă putere şi sănătate, vreau să las o urmă frumoasă pe acest pământ”, spune Zinaida Smochină-Rotaru.

Astăzi doamna Zinaida este oaspetele revistei noastre, care prin poeziile sale sperăm să aducă voie bună micilor noştri cititori..

Pomul

Soarele

Pomule cu multe mere, De la tine eu aş cere Mărul cel mai rumenel, Căci sunt tare mititel.

S-a trezit şi soarele Disdedimineaţă, În oglinda apei S-a spălat pe faţă, S-a urcat pe cer Ca un meşter-faur, Să ne dăruiască Razele-i de aur.

Supărat e greieraşul Că i s-a uscat imaşul.

Nu mai cântă cu vioara, – S-a sfârşit, iată, şi vara.

Floricică zâmbitoare, Tatăl tău e sfântul soare: Spre el urci frunziţele Ca pruncii mânuţele.

Rândunică, rândunea, Care este ţara ta?

De-arămeşte frunza-n lunci, Tu laşi codru şi te duci.

Când e primăvara-n toi, Iarăşi te întorci la noi.

- Ţara-mi este şi-o iubesc, Unde puişori-mi cresc!

Fluturaşul Greieraşul

Floricica

Rândunica

De cu zori şi până-n seară Fluturaşul zboară, zboară.

Iată, şi-a întins pe-o floare Obositele-aripioare.

Ori îi lene ca să zboare, Ori se-ncălzeşte la soare!

Melcul A ieşit melcul la soare Cu căsuţa în spinare.

- Melcule, cam greu îţi vine, Să porţi căsuţa cu tine.

- Ba nu-mi este deloc greu, Că mă mut unde vreau eu.

Broscuţa O broscuţă, oac-oac-oac, A sărit pe mal din lac Şi se-ntreabă: - Ce să fac?

Stau pe mal sau sar în lac?

Şoricelul Într-o zi un şoricel, Mititel cât un cercel, Mirosindu-i a slănină, A ieşit din vizuină.

Neascultând-o pe mămica, A dat ochii cu pisica.

18

Universul credinţei

CELE ŞAPTE MINUNI Ana era o fetiţă de 9 ani, care trăia într-un sat. admisă în clasa Fetiţa terminase clasa a IV-a şi aflase cu bucurie că a fost În prima zi de a V-a la una dintre cele mai bune şcoli din oraşul învecinat.ajungă la şcoală. să şcoală, Ana a mers în grabă spre autobuz, nerăbdătoare

C

ând a ajuns, fetiţa a cerut câteva indicaţii altor elevi pentru a reuşi să ajungă în clasa sa. Pentru că Ana era îmbrăcată modest şi ştiind că este dintr-un sat mic, copiii au început să râdă de ea. În scurt timp, a venit şi profesorul şi le-a cerut tuturor să facă linişte.

Profesorul le-a prezentat-o elevilor pe Ana şi le-a spus că ea le va fi colegă de acum înainte. Ora a început şi profesorul le-a cerut elevilor să fie pregătiți pentru un test de câteva minute. El le-a cerut atunci copiilor să scrie care sunt cele şapte minuni ale lumii. Toţi copiii au început să scrie repede. Ana însă scria mult mai încet decât colegii săi. După ce toţi copiii au predat foaia, mai puţin Ana, profesorul a venit lângă fetiţă să vadă dacă s-a întâmplat ceva. „Nu-ţi face griji, Ana. Scrie ce ştii, restul elevilor au terminat atât de repede pentru că au învăţat despre ele în urmă cu două zile”.

Atunci, Ana îi spune profesorului: „Mă gândeam că sunt atât de multe lucruri şi e greu să aleg doar şapte”. Apoi i-a înmânat foaia profesorului.

Profesorul a început să citească cu voce tare răspunsurile copiilor şi majoritatea erau corecte: Marele Zid Chinezesc, Coloseumul, Stonehedge,

Marea Piramidă din Giza, Turnul din Pisa, Tajmahal, Grădinile suspendate din Babylon şi tot aşa.

Profesorul era fericit că elevii au ţinut minte tot ce i-a învăţat. Când a ajuns la răspunsurile Anei, a început să citească: Cele şapte minuni sunt – să poţi să vezi, să poţi să auzi, să simţi, să râzi, să gândeşti, să fii bun, să iubeşti!

Profesorul a rămas uluit, iar toată clasa a amuţit.

Astăzi, o fetiţă dintr-un mic sat uitat de lume le-a reamintit care sunt cele mai importante daruri pe care fiecare dintre noi le-am primit şi care sunt adevărate minuni.

Legende istorice

19

I ş CARE IU F UN I ş Î , MAMA TE ş IUBE IUBEşTE şI PATRIA Într-o seară târzie, aflându-se în cabinetul său de lucru, Cuza-Vodă sună clopoţelul ca să vină ofiţerul de serviciu.

Ofiţerul nu veni. Domnitorul deschise uşa şi-l văzu adormit intr-un jilț. Pe genunchi avea o hârtie scrisă. Vodă o lua şi citi: „Scumpul meu copil, Am primit suta de lei pe care mi-ai trimis-o și mi-a prins tare bine. Ajutorul tău a sosit la timp.

Acum am lemne, mi-am cumpărat medicamente și m-am însănătoșit.

Sunt mândră și fericită că fiul meu nu m-a dat uitării.

Te îmbrățișez cu dor!

Mama ta, Elena” Cuza-Voda isprăvi de citit scrisoarea și rămase dus pe gânduri…

Intră în cabinetul său, luă o sută de napoleoni de aur, îi făcu fisic și îi strecură încet în buzunarul ofițerului încă adormit. Apoi se duse iar în birou și sună tare clopoțelul.

Ofițerul sări speriat.

- Ce este? Ce se întâmplă? Întreabă Cuză.

- Maria ta, nu știu cine mi-a vârât acești bani în buzunar!

- Sunt ai tăi, dragul meu! Tu nu ți-ai uitat mama. Un fiu care-și iubește astfel mama, tot așa își iubește și patria și, la nevoie, va ști s-o apere chiar cu prețul vieții sale.

Dulcea mea copilărie!

Dragi copilași! S-a călătorit şi vara, lăsând în urmă amintiri frumoase.

Albumul copilăriei voastre s-a completat cu noi imagini impresionante. E foarte bine că aparatul fotografic v-a însoţit peste tot - la munte, la mare sau în grădina bunicilor. Mulţumim că aţi ales să împărtăşiţi şi cu noi aceste frumoase clipe petrecute alături de cei dragi şi scumpi.

Unele din fotografiile sosite pe adresa de e-mail a revistei noastre prichindeii.cv@ukr.net deja le vedeţi publicate în acest număr al „prichindeilor”.

Aşteptăm să ne trimiteţi şi alte fotografii la fel de frumoase şi impresionante, care îşi vor găsi un loc aparte în paginile revistei „Prichindeii”!

Vă dorim să creşteţi mari şi să aveţi parte de o copilărie fericită!

„Suntem cea mai puternică echipă de fotbal de la grădiniță!”

Compoziție fotografică de Artur Jar

„Numai ce am coborât din maşină!”

Compoziţie fotografică de Artur Jar

„Ne bronzăm şi noi ca bărbaţii!”

Compoziţie fotografică de Ana Pompaş

„Haideţi, urcaţi în tren, ce vă uitaţi la mine?”

Compoziţie fotografică de Ina Gantiuc

„La plimbare pe aleea copilăriei!”

Compoziţie fotografică de Alina Cudric Revista Журнал «ПРІКІНДЕЇ»

NEW

Свідоцтво про державну реєстрацію друкованого ЗМІ Серія ЦЦ № 536-216Р від 26.02.2018

„Tati, unde să mă uit, la tine sau la mami?”

Compoziţie fotografică de Roman Schidan

„Ce bine e la mare, frățioare!”

Compoziție fotografică de Alexandru Caulea

„Până vin părinţii voi construi un castel din nisip”

„Suntem cele mai frumoase prinţese!”

Compoziţie fotografică de Ştefania Bompa

„Sunt o pisicuţă, frumoasă şi drăguţă!”

Compoziţie fotografică de Natalia Pavlenco

„Am strâns flori, am strâns şi mure, de la buni... din „pădure” Compoziţie fotografică de Mihai Grosu

Compoziţie fotografică de Natalia Talmacec

Revistă pentru copii, editată de Liga Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuți Tipar: Rețeaua Panucraineană „Editura Volf” or. Lviv, str. Gorodoțka, nr. 4 Redactor-șef: Vitalie Zâgrea

Colegiu de redacție: Svetlana Pantea, Mariana Struț, Carolina Foloșnea, Oleksandr Hmel, Marin Gherman, Mihai Grosu Contacte: e-mail: prichindeii.cv@ukr.net +380955027144 +380989171954

Acest număr a fost tipărit cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (www.mprp.gov.ro) Conținutul acestei reviste nu reprezintă poziția oficială a MpRP