Невгамовні. Prichindeii/5. Вересень 2018

5/2018, Cernăuți

Revistă pentru copii

NEW

2

Anotimpurile anului Când crenguţele au flori, Când vezi albina din zori Şi ies ghioceii afară, Atunci ştim că-i Primăvară!

Soarele parcă e foc.

Cireşelele se coc, Treierăm grâu şi secară, Negreşit, suntem în Vară!

Fructe şi legume coapte Le-adunăm iute pe toate.

Păsările pleacă iară, Frunza pică, deci e Toamnă!

Când vin steluţe de sus Şi-n troiene s-au depus, Când brăduţu-i mai iubit, Ştim că Iarna a sosit!

Pagina micului pictor

3

4

În ospeţie – Cenaclul literar „Lămâiţa”

BUNĂ ZIUA, ȘCOALĂ!

Vacanța de vară a trecut pe neașteptate, lăsând în urmă amintiri frumoase. Copiii au revenit din nou la școală. Cenaclul literar „Lămâiţa” de la Complexul Instructiv Educativ Cupca, regiunea Cernăuţi, întinereşte de la un an la altul. Pentru acest număr al revistei „Prichindeii” am spicuit câteva gânduri şi amintiri ale elevilor noştri, care mai păstrează în suflet acele momente frumoase trăite în perioada vacanţei de vară.

Cenaclul literar „Lămâiţa” vă felicită pentru acest proiect minunat şi atât de mult necesar copiilor români din Ucraina. Să fie într-un ceas bun! Dorim ca revista „Prichindeii” să ajungă în fiecare casă, acolo unde românii trăiesc cu dorul limbii române în inimă!

Eleonora SCHIPOR, profesoară superioară la CIE Cupca, regiunea Cernăuţi, conducătoarea cenaclului literar „Lămâița”

FRUMOASA MEA VACANţĂ

A

tunci când ghiozdanele și cărțile sunt lăsare într-un colţ, departe, toți copiii pe un timp uită de școală. Aceasta înseamnă că a sosit vacanţa cea mare.

Vara este cel mai frumos şi суд mai cald anotimp al anului. La începutul verii ne bucurăm de cireșe și vișine, ele sunt primele fructe ale acestui anotimp. Sunt și alți pomi fructiferi care rodesc vara. Păsările printre ramuri doinesc imnul lor duios. Cerul senin, florile mirositoare, soarele fierbinte – creează o atmosferă de poveste!

Ultimul sunet de clopoțel… Copiii bucuroşi sunt în aşteptarea vacanţei de vară. Chiar îmi place școala. Am așteptat și eu acest anotimp. Vara mi-a fost plăcută, am petrecut-o în sânul familiei.

Am întâlnit rude plecate peste hotare pe care le-am așteptat cu drag. Am ajutat părinții la gospodărie. Cu familia am mers la pădure, vara în pădure este frumos ca în toate anotimpurile, pădurea este un loc frumos. Câteodată am petrecut timpul și cu prietenii. La sfârșitul verii m-am pregătit de școală, că totuși vara se termină. Și iarăși luăm ghiozdanele și cărțile. Și începe toamna. Toți elevii uită de odihnă și iarăși revin la carte.

Mie îmi place vacanța foarte mult, deoarece mă recreez și am mai mult timp pentru odihnă.

Anotimpul vara îl aștept cu mare drag în fiecare an!

Sorina Irimescu, elevă la CIE Cupca

S

TOAMNA

5

eptembrie... Ce repede a trecut vara! Zilele se micșorează. Razele soarelui nu mai încălzesc cu putere.

Se observă deja că e toamnă.

Frunzele dansând, cad ușor la pământ. Copacii rămân goi și triști.

Curând și păsările ne vor părăsi.

Se pregătesc de plecare în țările calde. Se adună în stoluri, se rotesc, se pregătesc de plecare. În grădini și pe câmpuri munca e în toi. Livezile și grădinile sunt doldora de rod. Încetul cu încetul pomii încep să-și schimbe culoarea. Merele au cea mai frumoasă culoare, ba roșii, ba vișinii, ba galbene-aurii.

Vântul se plimbă când ușor, când mai rapid printre crengile copacilor.

Soarele uneori strălucește, alteori e ceață, dar vin și ploile, când mai calde, când mai reci. În curând totul va fi rece și pustiu, dar fiecare anotimp are farmecul său.

Toamna – anotimpul roadei, al bogăției, al bilanțurilor, al nostalgiei, al regretelor, al viselor...

Iubesc toamna!

Taisia OPAEȚ, elevă la CIE Cupca

V

Un anotimp de poveste

acanța de vară mi-am petrecut-o foarte interesant, în cea mai mare parte – acasă, lângă familie, prieteni și rude. Am fost în excursie cu mașina. Cu prietenii am jucat fotbal, volei, am organizat competiții.

Cu fratele mai mare am fost la pescuit, am vizitat bunicii. Cu rudele ne-am odihnit la stațiunea din Migovo, unde am admirat multe peisaje frumoase.

Dar, rapid și pe neașteptate am dat pagina spre o nouă lună din calendar – septembrie...

Ilie Tarâța, elev la CIE Cupca

C

Clipe de neuitat

u câtă nerăbdare, cu câtă dragoste este așteptat acest anotimp plin de lumină și căldură. Vara ne vine în dar cu un buchet de surprize, bucurii. În primul rând, pășind pragul acestui anotimp, ne iese în cale vacanța cea mare. Anume în această vacanță ne simțim cel mai bine, cei mai fericiți. Ea e plină de călătorii, de distracții.

Această vară s-a deosebit de altele. Ea a fost călduroasă, dar a fost și ploioasă. În această vară mie mi-a plăcut cel mai tare la odihnă, unde am fost cu prietenii mei. Acest loc a fost tabăra la Repujinți, raionul Zastavna.

Mergând pe drum mă gândeam ce mâncare se dă la bucătărie. Când am ajuns am aranjat bagajul și am mers la masă cu prietenul. Când am văzut ce mâncare se dă m-am gândit: nu este loc rău. La toți cel mai tare le plăcea la piscină. Noi alergam pe lângă râul Nistru, unde așa o frumusețe se deschidea la vederea ochilor, că nu poți să descrii în cuvinte. Seara noi mergeam să vizionăm campionatul de fotbal și să dansăm la discotecă.

La tabără am fost numai cinci zile. Aceste cinci zile, cinci clipe, au fost cele mai frumoase din această vară. Mi-a plăcut vara.

Andrei Țugui, elev la CIE Cupca

6

Legende populare românești

Povestea zilelor săptămânii În folclorul românesc zilele au şi ele sufletul lor, sunt aşa, ca nişte făpturi, iar înainte vreme umblau pe pământ, de aceea avem zile bune şi zile rele, zile îmbelşugate şi zile sterpe, zile femeie şi zile bărbat.

e bărbat, zi norocoasă, benefică dragostei şi căsătoriei, aflată sub protecţia Sfântului Neculai. „Vineri” e una dintre zilele cele mai încărcate de sacralitate, e sora „Duminicii” şi stă sub semnul Crucii dătătoare de viaţă, pentru care se şi posteşte.

S

e povesteşte că „Luni” e bărbat şi e bun pentru începutul tuturor lucrurilor, ţine cheia de la cea dintâi poartă a cerului, iar când treci pragul spre lumea de dincolo îţi arată drumul pe care trebuie să mergi. „Marţi” e tot bărbat, dar e zi pocită, zi rea, în care nu-i bine să începi nimic şi nici să pleci la drum. E ziua Sfântului Ilie şi postul se ţine pentru duşmani. „Miercuri” e femeie, zi bună, solară, în care se posteşte pentru Maica Domnului, iar „Joi”

Sâmbătă e tot femeie, însă e zi nefastă, ziua în care se aduc ofrande moşilor de neam, când cerul se deschide, iar morţii se uită să vadă dacă au primit ceva de pe „astă lume”. Nu-i bine să începi nimic, nici lucru, nici drum şi, îndată ce te scoli, trebuie să-ţi faci cruce, „căci dracii toată săptămâna rod lanţurile diavolului”, iar sâmbăta doar într-o cruce se mai ţin.

Avem noroc că vine „Duminica”, zi solemnă, festivă, luminoasă, cea mai mare şi mai frumoasă dintre toate, ziua rugăciunii, a învierii, a bucuriei, a nunţilor şi jocurilor. Se povesteşte că „Duminica” e o sfântă înveşmântată în alb care locuieşte într-un palat de aur, dincolo de apa sâmbetei; unii spun că ar fi verişoară primară cu soarele, alţii că ar fi mama Mântuitorului.

Colorăm împreună

7

8 Plimbările în aer liber Cresc sanatos întăresc imunitatea

T

impul petrecut de către copii în aer liber și activitățile acestora în natură nu înseamnă doar distracție și jocuri, ci reprezintă o componentă foarte importantă în creșterea și dezvoltarea creierului, a corpului și a intelectului. Activitățile în aer liber au efecte deosebite asupra dezvoltării copiilor, îi ajută să-și însușească o varietate de cunoștințe și de asemenea, îi determina să învețe să-și asume riscuri, să-și depășească limitele și să-și urmeze curiozitatea și imaginația în a descoperi și experimenta lucruri noi.

Plimbarea în aer liber este sănătoasă şi benefică pentru copil, indiferent de vârstă sau de anotimp. Acest lucru este indicat să se facă zilnic. Aerul curat şi razele de soare îl fac mai rezistent la infecţii, îl ajută să crească, să reacţioneze mai bine la schimbările de temperatură, să se dezvolte mental şi fizic.

- orice activitate în aer liber, chiar dacă nu este una fizică, crește sinteza de vitamina D și scade riscul depresiei. Vitamina D este esențială pentru creșterea armonioasă a copilului, motiv pentru care pediatrii recomandă părinților ca, până la cel puțin 3 ani, să îi dea copilului suplimente de vitamina D pentru a reduce riscul de rahitism.

Activitățile în aer liber au numeroase beneficii pentru sănătatea fizică și mentală a copilului tău:

- atunci când respiră aer curat, într-o zonă plină de verdeață, copilul își curăță plămânii de impuritățile pe care le respiră în oraș.

- afară, copilul va fi mai activ, pentru că are mai mult spațiu în care se poate juca.

- copii care petrec mai mult timp în aer liber au un risc scăzut de a avea probleme cu vederea.

- plimbările sau jocurile în aer liber îi ajută pe copii să îşi dezvolte imaginaţia, creativitatea, capacitatea de coordonare şi orientare în spaţiu.

De asemenea, acestea ajută copilul să înţeleagă mai bine mediul înconjurător, îi dezvoltă şi îi ascute simţurile, lucruri care îl vor determina să se descurce mai bine în situaţii necunoscute din afara spaţiului familiar de acasă.

Sfaturi si instructiuni

Ajutăm copiii să se îmbrace singuri este un prilej de Pentru unii copii, îmbrăcatul de distracţie. „război”, pentru alţii un prilej rerile copilului Oricare ar fi atitudinea şi pă timp, cel mic trebuie despre haine şi îmbrăcat, în acest aspect al să înveţe să se ocupe singur de zentăm câteva îngrijirii personale. Mai jos pre copii să înveţe să se sfaturi care îi poate ajuta pe vârstă. îmbrace singuri în funcţie de

La 1 an • • •

• • •

îşi trage şosetele din picioare îşi dă singur jos pălăria sau căciula de pe cap ajută părintele să îl îmbrace întinzând mâinile sau picioarele

La 2 ani

trage în jos de şosete sau de pantaloni poate introduce braţele pe mânecile bluzelor dacă sunt ajutaţi de părinţi își dă jos hainele descheiate şi pantofii cu şireturi desfăcute

La 2 ani şi jumătate • • • • • • • • • •

îşi poate da jos pantalonii cu elastic descheie nasturii de dimensiuni mari încearcă să îşi pună şosetele singur poate să îmbrace singur o haină, fără să o închidă

La 3 ani

îşi poate lua singur o bluză cu puţin ajutor îmbrăca singur şosete şi încălţa pantofi, dacă e ajutat să se orienteze correct îşi dă singur jos pantalonii cu elastic închide nasturii de dimensiuni mari trage fermoarul unei jachete în sus şi în jos dacă cele două părti ale fermoarului sunt deja îmbinate, fixate

• • • •

• •

•

La 4 ani

fixează singur cele două părţi ale fermoarului pentru a-l închide închide o curea îşi pune şosetele corect învaţă să îşi dea jos un tricou singur

La 5 ani

se îmbracă singur leagă şi dezleagă noduri

La 6 ani

învaţă să înnoade şireturile

9

10

Confectionam impreuna

Confectionam impreuna

11

12

In lumea povestilor

СENUŞĂREASA

A

fost odată un om bogat care avea o fată nespus de frumoasă şi cuminte.

Tocmai urma să fie scoasă în lume, dar mama ei se îmbolnăvi şi în scurt timp se prăpădi. După ce îi trecu timpul de doliu, tatăl ei se căsători cu o altă femeie, care avea două fete frumoase, însă tare rele la suflet. Erau atât de lacome, încât nu se gândeau să împartă vreodată ceva cu sora lor vitregă. Când au văzut-o atât de blândă şi de supusă, au şi trimis-o la bucătărie, îmbrăcată ca o servitoare. De atunci, fata n-a mai avut odihnă, încercând să le mulţumească pe noile venite.

Muncea din greu, de dimineaţa până seara, iar de dormit dormea într-un colţ al bucătăriei, lângă vatră. Şi fiindcă era mereu plină de cenuşă, cele trei i-au spus, în batjocură, Cenuşăreasa; şi aşa i-a rămas numele.

Cam tot în vremea aceea, regele hotărî să dea o petrecere la care invită toate fetele frumoase din ţară, pentru ca fiul lui să-şi poată găsi o logodnică. Când au auzit vestea, cele două surori au început să se pregătească pentru bal, şi au chemat-o pe Cenuşăreasa să le ajute la

pieptănat şi îmbrăcat. Tare ar fi vrut şi Cenuşăreasa să meargă, dar mama vitregă îi râse în nas şi-i aruncă în cenuşa vetrei o farfurie cu linte, cerându-i ca până la întoarcerea lor să o aleagă bob cu bob. După ce cele trei au plecat la bal, ea s-a întristat şi a început să plângă. Şi când plângea mai tare, îi veni în ajutor zâna cea bună. Ea a liniştit-o şi i-a spus să-i aducă un bostan din grădină pe care îl preschimbă într-o caleaşcă de toată frumuseţea.

Apoi zâna preface nişte şoricei în cai puternici, pe şopârle în lachei, iar pe şobolan în vizitiu. Ba mai mult, îi aduse o rochie cusută numai cu fir de aur şi de argint şi nişte pantofiori de bal cum nu se pomeniseră vreodată mai frumoşi.

Cenuşăresei îi sclipiră ochii de fericire şi uită de îndată toate supărările. Gata de bal, fata a urcat în caleaşcă, iar zâna a povăţuit-o să nu zăbovească nici o clipă peste miezul nopţii.

Când a ajuns la castel, apariţia ei stârnise nu numai uimire şi încântare în rândul celor prezenţi, ci şi multe gelozii. Mai cu seamă prinţul părea fermecat. O invită la dans şi nu se mai despărţi nici o clipă de ea.

Cu puţin înainte de miezul nopţii, fata, se strecură şi dispăru în noapte, fără să-şi mai ia rămas bun, însă din grabă să nu o vadă nimeni şi-a pierdut un pantofior.

Prinţul a luat pantoful fetei, iar a doua zi a pornit în căutarea celei care îl pierduse, zicând că

cea care va încălţa cu uşurinţă pantoful îi va deveni soţie.

Tânărul a cutreierat tot regatul, dar nici uneia din fete nu-i venea pantoful. În cele din urmă a ajuns şi la casa Cenuşăresei.

Surorile vitrege au dat buzna peste prinţ, s-au tot chinuit să încalţe pantoful, dar degeaba.

Dar, cum tânărul voia ca toate fetele din această casă să încerce pantofiorul, au fost nevoite să o cheme şi pe Cenuşăreasă.

Prinţul o recunoscu de îndată ce o privi în faţă, în ciuda hainelor sărăcăcioase şi îi probă chiar el pantofiorul care, nu-i de mirare, îi venea ca turnat.

Se părea că nimic nu le-ar fi putut uimi mai tare pe cele două surori, dar supărarea lor ajunse la culme când fata se duse în bucătărie şi se schimbă în rochia de bal.

Cu aceasta se sfârşise pentru totdeauna viaţă de cenuşăreasă a fetei. Îşi luă rămas bun de la casa părintească şi plecă bucuroasă împreună cu ursitul ei la palat, unde au pregătit o nuntă ca-n poveşti şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi.

Coloram impreuna

13

14

Time for English Dragă prietene, cred că îți plac mult animalele, și chiar ai acasă un amic, fie pisică, fie cățeluș sau o broscuță țestoasă. În pagina noastră de engleză îți propunem să învățăm împreună denumirile animalelor.

Hai să alcătuim împreună şi nişte propoziţii despre animale This is my cat.

(Aceasta este pisica mea) The dog runs.

(Câinele aleargă) The cows eat grass.

(Vacile pasc iarbă) The horse drinks water.

(Calul bea apă) I have a new rabbit.

(Eu am un iepure nou)

Animale sălbatice This bear is big.

(Acest urs este mare) The wolf runs. (Lupul aleargă) The fox eats. (Vulpea mănâncă) I don’t like the tigers.

(Nu îmi plac tigrii) The lion is king of the jungle.

(Leul este regele junglei)

Pagina celor ingeniosi,

15

CONCURS CU PREMII!

vă propunem alte jocuri distractive Dragi copilași! În numărul de astăzi al revistei „Prichindeii” uşurinţă. Aşteptăm să ne trimiteţi multă şi integrame interesante, care sperăm să le rezolvaţi cu şi ghicitori, scrise şi pregătite de voi, ri rebusu me, şi voi pe adresa de e-mail a revistei diferite integra e. pentru a fi publicate în numerele viitoare ale revistei noastr ive pe adresa de e-mail: respect jocurile la corecte surile răspun expedia vor care , Cei mai ingenioşi cititori e ale revistei „Prichindeii” prichindeii.cv@ukr.net vor fi menţionaţi în numerele viitoar iei! redacţ partea din şi vor primi premii

16

Maini dibace

Fluturaşi veseli din şerveţele

Sunt ușor de confecționat și o să înveți repede să-ți faci singur o colecție de fluturași din șervețele

Materialele necesare pentru fluturaşii din hârtie: • • • • • • • • •

Șervețele albe (puteți folosi chiar și șervețele nazale) Clești de rufe Sârmă plușată Lipici Acuarele Pensulă Sclipici (pulbere) Pompoane (pot fi înlocuite cu hârtie colorata mototolită) Hârtie colorată (șervetul din hârtie pe care este așezat fluturașul)

Cum se confecţionează • Împăturește șervețelul în patru (în așa fel încât să se formeze un pătrat), apoi prinde cu degetele de mijlocul șervețelului și pliază șervețelul ca un evantai • Leagă-l la mijloc cu sârmă plușată, iar capetele acesteia le îndoi ca și cornițele unui fluturaș • Prinde cleștele de rufe la mijlocul șervețelului pentru a forma corpul fluturașului • Pictează șervețelul cu acuarele, apoi decorează-l cu sclipici (sau ce ai la îndemână) • Întinde lipiciul pe cleștele de rufe, apoi așează pompoanele (sau hârtia colorată mototolită sub forma unor pompoane) • Așază fluturașul pe șervețelul din hârtie colorată

17

Poeţi din Bucovina

Arcadie Suceveanu – "Lumea ca o poveste”

Bucovina a fost şi rămâne un colţ de rai. Aici s-au născut oameni remarcabili – poeţi, scriitori, istorici, muzicieni... Unul dintre marii poeţi ai Bucovinei este Arcadie Suceveanu, care s-a născut în satul Suceveni, raionul Hliboca, regiunea Cernăuţi.

Copilăria şi-a petrecut-o în această pitorească localitate din lunca Siretului. Studiile superioare le face la universitatea cernăuţeană. Mai apoi pleacă la Chişinău unde se stabileşte cu traiul.

Pe parcursul vieţii Arcadie Suceveanu a editat numeroase volume de versuri, o parte din ele – dedicate copiilor. Pentru numărul de astăzi al revistei „Prichindeii” am selectat din volumul „Lumea ca o poveste” câteva poezii semnate de bucovineanul Arcadie Suceveanu.

Arborele familiei Ţara

O, pom dulce, strămoşesc, Ramuri câte-n tine cresc?

Unu-i tata, unu-i mama, Unul sunt chiar eu, bag seama.

Sub ierbi şi-n frunza rară, Sub meri şi sub aluni, Copile, e o ţară De buni şi de străbuni.

Patru ramuri numai flori Sunt de fraţi şi de surori.

Alte şapte-opt, sprinţare, Sunt de veri şi verişoare.

Cum ei ni-s începutul, De când ne ştim sub stea – Ne ţin în braţe lutul, Vreun vânt să nu ni-l ia.

Pe-alte nouă, tinerele, Cresc nepoţi şi nepoţele.

Prin vorba lor cea simplă De doină şi de neam, Ne ţin pe toţi în limbă, Ca frunzele pe ram. Şi-atuncea când ne-ntreabă, Şi-atuncea când li-e dor – Răsar copaci şi iarbă, Cresc flori pe gura lor...

Deci, când vorbeşti de ţară, Să ştii un lucru sfânt: Ea, cât e înafară, Pe-atâta-i în pământ!

Neapărat, mai cresc aici Rami-bunei şi crengi-bunici, Şi mătuşi, şi moşi, şi unchi, Aşezaţi, inele-n trunchi.

Iar strămoşii? O, ei sunt Rădăcini pe sub pământ.

Limba română De la Traian şi Decebal Noi o avem şi ni-i stăpână: Icoană, floare şi pumnal – Limba română.

Cu Eminescu, Dosoftei, Ne ţinem strâns, prin ea, de mână: Rouă de mai, parfum de tei – Limba română.

Ea are-un ieri, ea are-un azi Şi veşnicia la-ndemână: Pământ de flori, amurg cu brazi – Limba română.

Oricât ar bate-o vremea rea, Nu piere viţa-i în ţărână: Din noi s-o ia cine-ar putea? – Limba română.

Nu două – una este ea! Şi-n veci aşa o să rămână: Limba română – limba mea, Limba română.

Strămoşii ne întreabă Ei, strămoşii-acestui neam, Care dorm în hume, Ne vorbesc din flori şi ram Şi ne zic pe nume. În seri tainice de dor Urcă-n vârf de iarbă, Iau chip dulce de izvor Şi mereu ne-ntreabă: Ce mai face-albina-n tei?

Cum mai e pe-afară?

Ne mai amintim de ei, Cei zidiţi sub ţară?

Mai ştim doina a cânta?

Mai citim vechi file?

Limba noastră nu cumva O uităm, copile? Ştim balade cu haiduci? Ştim care ni-i viţa?

Pe-ale noastre dealuri dulci Paştem Mioriţa?...

Apoi – trişti sau luminoşi – Iar sub ierbi coboară...

Auzi glasuri de strămoşi Murmurând în seară?

18

Îngerul

A

fost odată, în ceruri, un copil pe cale să se întrupeze. Într-o zi, el i se adresă lui Dumnezeu: - Ştiu, Doamne, că mâine mă vei trimite pe Pământ, dar spune-mi, te rog, cum voi supravieţui acolo aşa mic şi neajutorat?

Universul credinţei

Dumnezeu îi zâmbi copilului şi-i spuse: - Îngerul tău te va învăţa cum să te rogi.

Copilul adăugă: - Am auzit că pe Pământ sunt oameni răi. Cine mă va ocroti?

Dumnezeu răspunse: - Îngerul tău te va ocroti chiar cu preţul vieţii sale! Întristându-se, copilul zise: - Dar eu voi fi mereu trist pentru că nu te voi mai vedea.

- Ooo, îngerul tău îţi va vorbi continuu despre Mine şi te va învăţa calea spre Mine. Astfel, Eu voi fi cu tine întotdeauna. În acel moment, era atâta linişte şi pace în Rai încât se auziră vocile de pe Pământ. În grabă, copilul puse, oftând, o ultimă întrebare: - Oh, Doamne, eu trebuie să plec acum. Spune-mi, te rog, numele îngerului meu!

- Numele îngerului tău nu are nici o importanţă.Tu îi vei spune simplu: MAMA, răspunse Dumnezeu.

Dumnezeu îi răspunse: - Dintre miile de îngeri, am ales unul pentru tine. Te va aştepta şi va avea grijă de tine.

- Dar aici, în Rai, eu nu fac altceva decât să cânt şi să zâmbesc. De asta am nevoie ca să fiu fericit!

- Îngerul tău îţi va cânta în fiecare zi. Tu vei simţi iubirea lui şi vei fi fericit, răspunse Dumnezeu.

- Şi, continuă copilul, cum voi înţelege ce îmi vor spune oamenii dacă eu nu ştiu limba lor?

- Asta este simplu, spuse Creatorul, îngerul tău îţi va spune cele mai frumoase şi mai dulci cuvinte pe care le vei auzi şi, cu multă răbdare şi grijă, te va învăţa să rosteşti tu însuţi cuvinte.

Copilul privi către Dumnezeu, spunând: - Şi ce voi face când voi vrea să vorbesc cu Tine?

i oameni, dar vei Morala: În viaţa ta vei vedea multe locuri, vei întâlni mulţ şi respect-o pe cea avea întotdeauna o singură mamă! Iubeşte-o, apreciaz-o vieţii tale. care a vegheat cu iubire asupra ta încă din prima clipă a

În

19

ospeţie la cititori

” i i e d n i h c i r P " a t s i Rev r o l i i p o c i i r u c u aduce b Apariţia revistei „Prichindeii”, singura publicaţie românească destinată elevilor şi preşcolarilor din Ucraina, se bucură de mare popularitate în rândul copiilor. Această publicaţie, susţinută financiar de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni şi editată cu sprijinul Ligii Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuţi, le este de folos atât educatoarelor de la grădiniţe, cât şi învăţătoarelor, întrucât în cele 20 de pagini ale revistei pot fi găsite teme foarte interesante care merită citite, discutate şi aduse la cunoştinţa micilor cititori.

...Era recreaţia mare când am ajuns la Şcoala de cultură generală nr. 17 cu predare în limba română din oraşul Cernăuţi. Copiii se jucau în curtea şcolii. Când au văzut că intrăm pe poartă ne-au salutat în dulcea

limbă românească. „Bună ziua! Pentru noi sunt aceste reviste?”, ne-a întrebat o fetiţă. „Vai, cât de frumoase sunt, am putea să le luăm acasă sau rămân la şcoală?, ne-a întrebat un alt copilaş. „Sunt revistele voastre copii, puteţi să le luaţi acasă sau să le păstraţi la şcoală! De acum încolo ele vor face parte din biblioteca voastră personală!”, le-am răspuns micilor cititori din suburbia Roşa Stâncă a oraşului Cernăuţi. „Mulţumim frumos! Să veniţi mai des pe la noi!” – ne-a spus la despărţire doamna învăţătoare Valeria Vieru! „Întotdeauna suntem bucuroşi de oaspeţi”, ne-a asigurat cu multă sinceritate doamna Ludmila Puşcariova, directoarea şcolii.

Le-am promis copiilor că vom reveni cât de curând! Ne vom ţine de cuvânt pentru că ei cred în promisiunile noastre. Ne-am convins şi de această dată că „Prichindeii” fac parte din viaţa lor!

Dulcea mea copilărie Dragi prieteni! Revista „Prichindeii” revine în casele voastre cu noi imagini surprinse de obiectivul fotografic.

Admirând fotografiile expediate pe adresa noastră de e-mail prichindeii.cv@ukr.net ne convingem tot mai mult cât de frumoasă este vârsta copilăriei voastre, cât de fericiţi sunteţi voi, copiii, înconjuraţi de părinţi, frăţiori, bunei, prieteni…

Zâmbetul vostru ne insuflă speranţă şi încredere că veţi creşte mari şi sănătoşi, veţi avea un viitor luminos, ceea ce vă dorim din tot sufletul. Ba şi mai mult, am vrea ca fiecare dintre voi să simţiţi întotdeauna căldura părinţilor, dragostea bunicilor.

Bucuraţi-vă, copii, de aceşti ani fermecători! Zâmbiţi şi fiţi fericiţi, astfel încât copilăria voastră să fie mereu dulce!

„Aștept să vină mama” Compoziție fotografică de Alina Bicer

„Oare când voi crește și eu mare?”

Compoziție fotografică de Pavel Moisei

„Sunt un mândru maramureşean!”

Compoziţie fotografică de Dorin Dumitraş

„Portret de familie” Compoziție fotografică de Andrei Bompa

„Am venit și noi la biserică, nu doar bunica!”

Compoziție fotografică de Corina Iacoban

„Sunt deja fetiţă mare!”

Compoziţie fotografică de Mihai Grosu

„Uraaa! A sosit vacanţa cea mare!”

Compoziţie fotografică de Mihai Grosu

„Să vedem cine e mai puternic!”

Compoziţie fotografică

Revista Журнал «ПРІКІНДЕЇ»

NEW

Свідоцтво про державну реєстрацію друкованого ЗМІ Серія ЦЦ № 536-216Р від 26.02.2018

Revistă pentru copii, editată de Liga Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuți Tipar: Rețeaua Panucraineană „Editura Volf” or. Lviv, str. Gorodoțka, nr. 4 Redactor-șef: Vitalie Zâgrea

„În leagănul copilăriei” Compoziție fotografică de Alex Boclaci

„E cea mai interesantă lecţie” Compoziţie fotografică

„Suntem două surioare” Compoziţie fotografică de Artur Jar

Colegiu de redacție: Svetlana Pantea, Mariana Struț, Carolina Foloșnea, Oleksandr Hmel, Marin Gherman, Mihai Grosu, Artur Jar Contacte: e-mail: prichindeii.cv@ukr.net +380955027144 +380989171954

Acest număr a fost tipărit cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (www.mprp.gov.ro) Conținutul acestei reviste nu reprezintă poziția oficială a MpRP