6/2018, Cernăuți
Revistă pentru copii
NEW
2
a n i g Pa i u l u mic r picto
3
4
Vedetele noastre
Vladuţ Bodnari – un tânăr îndrăgostit de folclorul românesc Salut prieteni! Sunt Vladuț Bodnari, am doisprezece ani și sunt în clasa a șasea la școala de cultură generală din Voloca. Părinții mei sunt Ion și Corina Bodnari. Mă mândresc mult cu ei.
Taticul meu este un violonist de excepție, el conduce Orchestra „Trandafir”, care activează pe lângă Căminul Cultural din sat. În afară de aceasta, el este dirijorul Corului Bisericii „Sfântul Nicolae” din Voloca. Din copilărie îmi plăcea mult să ascult cum tăticul cântă la vioară. Anume din acest motiv
am hotărât că trebuie și eu să mă înscriu la lecții de vioară la filiala școlii muzicale hlibocene, care funcționează pe lângă instituția de învățământ din localitatea mea. Sunt fericit că o am ca profesoară pe doamna Luminița Demianic, care a educat mulți violoniști și este îndrăgostită de muzică. Anul acesta am trăit o experiență deosebită ca solist, interpretând cântece populare românești. Iubesc mult muzica și sper pe viitor să-mi realizez visul de a deveni artist!
Mulțumesc revistei „Prichindeii” pentru susținere și încurajare. Această revistă este așteptată și căutată de toți copiii români din regiunea Cernăuți.
Grădinițe românești
5
În
leagănul limbii române – grădiniţa din Târnauca, ţinutul Herţa ne. Este un mediu creativ şi Grădiniţa este leagănul copilăriei, este leagănul limbii româ deprindă primele aptitudini interesant, care pune baza educaţiei copilului şi îl ajută să tante grădinițe românești din necesare pentru şcoală. Printre cele mai frumoase și impor uca, raionul Herţa. regiunea Cernăuți numără şi grădiniţa din localitatea Târna mulţi ani, cei 40 de copii, În acest leagăn al limbii române, care funcţionează de foarte e mamă şi ascultă primele poveşti alături de bunele educatoare, învaţă primele poezii despr le litere şi scriu primele buchii în în dulcele grai eminescian. Tot aici iau cunoştinţă de prime obiceiurile neamului românesc. Aici limba maternă, dansează primul vals, învăţă tradiţiile şi copiii români învață primele poezii în limba maternă.
Grădiniţa mea iubită Grădiniţa mea iubită, Bine te-am găsit! Eşti atâta de frumoasă cum nici n-am gândit! Râde soarele-n fereastră, Florile-mi zâmbesc Iar păpuşile frumoase Din dulap privesc. Ce să-ţi spun?! Sunt fericit(ă) Că pot învăţa Într-o grădiniţă mare Cum e grădiniţa mea.
Mult îmi place grădiniţa Mult îmi place grădinița Cu ferestrele de soare Unde vine și Scufița Și pitici cu bărbi fuioare Ce mai lume minunată. La tot pasul întâlnesc! Poate oare să nu-ți placă Acest rai copilăresc?
6
Legende românești
Povestea ÎNVĂţĂTORULUI
C
ând Dumnezeu a creat învățătorul, a chemat toţi îngerii şi i-a întrebat: - Cum ar trebui să fie un cadru didactic ? Îngerii i-au dat mai multe răspunsuri: - Să-i iubească pe copii! - Să rămână mereu elev, învăţând continuu pentru a transmite învăţăceilor lui cunoştinţe actuale şi de valoare! - O fiinţă care să rămână veşnic tânără, amabilă, înţelegătoare, modestă, creativă şi corectă! - Să aibă cele trei perechi de ochi: cu o pereche să vadă în timp ce scrie la tablă sau citeşte, cu alta să vadă tot ce se întâmplă în jurul lui, iar cu ultima, să se poată uita la elev când acesta este obraznic şi trebuie să-i spună:
,,Te iert, altădată să nu se mai întâmple!’’ - Să poată preda când copilul îi este bolnav acasă sau el însuşi suferă de vreo boală! - O fiinţă care, deşi uneori firavă, este în stare să stăpânească prin tact pedagogic şi talent un grup mare de învățăcei, fiecare având propriile idei, aspirații! Când a auzit aceste răspunsuri, Dumnezeu le-a spus îngerilor: - Acestei fiinţe, care primeşte atât de puţin şi dă sau i se cere atât de mult, mai trebuie să-i adăugăm ceva! - Ce? au întrebat toţi îngerii în cor. Dumnezeu le-a răspuns: -Lumină, multă lumină, pentru ca flacăra pedagogului să nu se stingă niciodată!
Colorăm împreună
7
Cresc sanatos 8 Într-un corp sănătos – un suflet sănătos
S
portul oferă copilului posibilitatea să se dezvolte armonios, să fie mai sociabil și mai responsabil. Înotul se numără printre genurile de sport care au cele mai multe beneficii pentru organismul uman. Acesta înseamnă sănătate, educație, socializare cu cei din jur și relaxare. Înotul este o bună alternativă a calculatorului sau a televizorului, care sunt adversarii unui somn liniștit. Totodată, înotul oferă copilului posibilitatea să comunice cu semenii săi, fiind un bun mod de socializare și dezvoltare a noilor relații de prietenie. Copiii vor fi bucuroși să învețe acest sport împreună cu cei de vârsta lor, fiind și un bun prilej de distracție.
Printre principalele beneficii ale înotului se numără: •
dezvoltă articulațiile membrelor și ale coloanei vertebrale;
•
îmbunătățește circulația și respirația;
•
dezvoltă inima și sistemul circulator.
Înotul mai ajută la dezvoltarea anumitor trăsături de personalitate, sporind nivelul de independență. Copiii care practică înotul devin mai siguri de forțele proprii, mai curajoși și se adaptează mai ușor la factorii de mediu înconjurător, fiind mult mai dezinhibați și mai activi.
Copiii care practică mult timp acest sport au o atenție mai bună și o putere de concentrare mai mare, deoarece înotul contribuie la dezvoltarea creierului și îmbunătățește funcțiile de coordonare și echilibru ale cerebelului. Practicarea regulată a înotului ajută la stimularea activității sistemului imunitar, ridicând nivelul rezistenței organismului micuților la agresiunile din mediul extern. Astfel, copiii devin mult mai rezistenți la răceli și infecții respiratorii.
Pagina de istorie
OraŞul Cernăuţi – capitala Bucovinei istorice tre cele mai Orașul Cernăuți este unul din . frumoase orașe din Bucovina 3 mii de locuitori. În 2014 în orașul număra 26 reprezentanți Este un oraș în care locuiesc religii. ai mai multor naționalități și
Î
Scurt istoric
ntre 1359 şi 1775, oraşul şi împrejurimile sale au făcut parte din Principatul Moldovei. Numele Cernăuţi este atestat într-un document din 1408, al lui Alexandru cel Bun. În 1775, o zecime din teritoriul Moldovei a fost anexată Imperiului Austriac şi zona a început să fie cunoscută drept Bucovina. Capitala acesteia era Cernăuţi. Când Austro-Ungaria s-a dizolvat în 1918, oraşul şi regiunea au devenit parte a României. În 1930, oraşul avea o populaţie de 112.400 de locuitori: români, evrei, germani, ucraineni, polonezi, ş.a. Era unul dintre cele 5 centre universitare ale României interbelice. După cel de al Doilea Război Mondial Cernăuțiul este parte componentă a Uniunii Sovietice. Începând cu 1991 Cernăuţi faceparte din Ucraina independentă.
Cernăuţi în prezent Astăzi, Cernăuţi este un centru cultural important al Bucovinei şi totodată, unul dintre centrele educaţionale majore ale Ucrainei. Oraşul are o moştenire arhitecturală remarcabilă, cu multe clădiri istorice. Printre cele mai preţioase monumente arhitecturale din Cernăuţi sunt clădirile care găzduiesc Universitatea de Națională din Cernăuţi, proiecte ale arhitectului ceh Josef Hlavka, din 1875. Iniţial, erau reşedinţa Mitropoliei Bucovinei – arhitectură în stil roman şi bizantin. Oraşul are o multitudine de atracţii culturale: Teatrul Dramatic Cernăuţi, Filarmonica Regională, Sala de Orgă şi Muzică de Cameră, Palatul Central de Cultură sau Teatrul de păpuşi atrag amatorii de evenimente culturale. La Cernăuți, la Mormântul lui Aron Pumnul, a scris primul său vers marele poet al românilor Mihai Eminescu.
9
10
Confectionam impreuna
Confectionam impreuna
11
12
In lumea povestilor
RIDICHEA URIAŞĂ A venit baba, l-a prins pe moş de mijloc, moşul a prins de frunzele ridichii şi au început să tragă, dar ridichea nu se mişca din loc.
Î
ntr-un sat frumos şi bogat, într-o căsuţă cochetă, cu o grădină mică de zarzavaturi, trăia un ţăran bătrân împreună cu băbuţa lui, cu nepoţica, un căţel şi o pisică. Odată, bătrânul a semănat în grădină legume, printre care şi ridichi. Într-o dimineaţă, pe când s-a dus în grădina de zarzavat, a băgat de seamă că una dintre ridichi a crescut foarte mare şi frumoasă. Pe zi ce trecea, ridichea se făcea tot mai mare şi mai mare, încât privind-o moşneagul gândea: din ridichea aceasta v-om mânca cu toţii o săptămână. S-a apropiat de ea şi a început să tragă. Dar ridichea stătea înfiptă în pământ, nu voia să se clintească şi atunci moşneagul a chemat băbuţa în ajutor. -Babă, babă, vino să-mi ajuţi să scot ridichea!
Bunica a început să îşi strige nepoata: -Vin-o, nepoată, să ne ajuţi! Ridichea asta este uriaşă şi tare încăpăţânată! clintit din loc. Atunci pisicuţa şi-a amintit că un şoricel îşi făcuse căsuţă în peretele casei, aşa că l-au strigat şi pe el şi l-au rugat să le vină în ajutor.
Nepoata a venit iute şi s-a apucat de mijlocul babei, baba de moş şi moşul de frunzele ridichii; au început să tragă cu nădejde, dar uriaşa nici gând să se clintească din loc. Atunci fetiţa s-a gândit la prietenul ei, căţelul cel jucăuş şi neastâmpărat. Acesta a venit iute-iute, dorind să fie de ajutor, dar tot nu au reuşit. În curte nu mai erau decât pisica, aşa că au chemat-o şi pe ea. Pisicuţa a lăsat joaca şi s-a dus repede în grădină să-i ajute, că doar făcea parte din familie. Nici de data aceasta ridichea nu s-a
-Şoricel mititel, ştiu că te-am alergat de atâtea ori, dar acum avem nevoie de ajutorul tău. Acesta s-a gândit bine, apoi a venit şi el în grădină, s-a prins de coada pisicii, pisica de căţel, căţelul de fetiţă, fetiţa de babă, baba de moş şi moşul de frunzele ridichii şi au tras cu nădejde, iar ridichea a început să se mişte şi până la urmă i-au venit de hac. S-au bucurat cu toţii că au izbutit să scoată ridichea, iar pentru că au muncit cu toţii, au mâncat cu toţii din ridiche şi au petrecut împreună.
Coloram impreuna
13
14
Time for Fruits – fructe
Vegetables – legume Cabbage – varză Red cabbage – varză roșie Potato – cartof Eggplant – vânătă Capsicum – ardei gras Tomato – roșie Radish – ridiche Corn – porumb Ginger – ghimbir Peas – mazăre Celery – țelină Carrot – morcov Turnip – ridiche neagră Garlic – usturoi Onion – ceapă Mushroom – ciuperci Apple gourd - tărtăcuță de mere Squash – dovleac Sweet potato – cartof dulce Beans – fasole Salad gourd - tărtăcuță de salată Mint – mentă Coriander – coriandru Pumpkin – dovleac Cucumber – castravete
Apple – măr Cherry – cireșe Grapes – vie Peach – piersic Orange – portocală Mango – mango Grapefruit – grepfrut Sapodilla – sapotier Kiwi – kiwi Plum – prună Pear – pară Strawberry – căpșună Pomegranate – rodie Blackberry – mure Pineapple – ananas Papaya – papaya Fig – smochin Melon – pepene galben Watermelon – pepene verde Coconut – cocos
Food – mâncare Almonds – migdale Peanuts – alune Walnut – nucă Raisins - stafide Tea – ceai Coffee – cafea Milk – lapte Orange juice – suc de portocală Mineral water – apă carbogazoasă Cola drink – cola Chocolates – ciocolată Biscuits – biscuiți Doughnuts – gogoși Candy – bomboane Bread – pâine Buns – chiflă Sandwich – sandwich Bread and jam – pâine cu gem Cheese – cașcaval Butter – unt Cake – toartă Ice-cream - înghețată
Pagina celor ingeniosi,
15
CONCURS CU PREMII!
vă propunem noi jocuri distractive şi integrame Dragi copilași! În numărul de astăzi al revistei „Prichindeii” ă. Aşteptăm să ne trimiteţi şi voi pe adresa interesante, care sperăm să le rezolvaţi cu multă uşurinţ ghicitori, scrise şi pregătite de voi, şi ri rebusu de e-mail a revistei diferite integrame, e ale revistei noastre. viitoar ele numer în te pentru a fi publica la jocurile respective pe adresa de e-mail: corecte surile răspun expedia vor care , Cei mai ingenioşi cititori e ale revistei „Prichindeii” viitoar ele prichindeii.cv@ukr.net vor fi menţionaţi în numer iei! redacţ partea din şi vor primi premii
16
Maini dibace
Buburuze din capace
D
e azi înainte, capacele de la sticlele de apă dulce vor avea altă destinație în afară de coșul de gunoi. Obiectele create din materiale reciclabile sunt unice și interesante. Nu mai sta pe gânduri și distrează-te, creând câteva buburuze simpatice. Această idee îți va dezvolta creativitatea, dar și talentul în materie de lucru manual. Spor la treabă!
Ai nevoie de:
e roșie și capace de la apă dulce (de la sticle de sticlă), tempera de culoar lă. pensu o și albă, tempera de culoare neagră (sau marker negru) s-au Mai întâi, colorează cu alb toate capacele pe care le ai. După ce dacă decât bine mai mult prinde că uscat, colorează-le cu roșu. Vei vedea la dată o le-ai fi făcut direct cu roșu. După ce ai mai lăsat uscat, desenează câteva puncte negre cu tempera sau cu markerul și o linie pe mijloc, așa cum vezi în exemplul din poză. La final, fă-le buburuzelor câte doi ochi cu alb. Bravo! Buburuzele tale sunt foarte simpatice, iar activitatea de lucru manual sigur te-a amuzat.
17
Poezii pentru copii
DOUĂ MERE
de Grigore Vieru Iar e toamnă. Zile calde. Frunza ruginie cade. Frumuşel cei mici se spală Şi se duc cuminţi la şcoală. Maica în ghiozdan le pune Câte două mere bune Şi creioane, cărţi, caiete Şi le dă în mâini buchete. Eu sunt mic, rămân acasă, Vreau să plâng, că nu mă lasă… Şi-mi aduce mama mie Mere mari, o farfurie. Însă ce să fac cu ele? Fie chiar să-mi dea şi-o poală. Eu vreau două, două mere, Dar să le mănânc la şcoală.
MOTOŞEL ŞI BOTOŞEL
de Ana Blandiana
– Ia, o vulpe năzdrăvană; Cum stătea-n tufiş la pândă, Costelivă şi flămândă, S-a gândit că pentru masă N-ar strica o gâscă grasă…
Erau doi pisoi la fel. Nu-i recunoşteai decât După-o dungă de pe gât, Iar alteori, mai degrabă, După-o pată de pe-o labă. Botoşel avea în plus Pata jos, şi dunga sus. Când voia să se prezinte, Scotea laba înainte, Iar când ieşea la raport, Dădea laba paşaport. Numai când făcea vreun rău Era leit frate-său. Când vreo boacănă făcea, Nimeni nu-l deosebea: Cu labă şi gât pitite, Torcea fără să ezite Şi suav, cu glas înalt, Se jura că-i celălalt, Pe când bietul Motoşel Lua bătaie pentru el.
VINE TOAMNA
de Emilia Plugaru Soarele e tandru, Vara caldă trece, Vine sora Toamnă. – Cântă, Chiriece! – Cântă, Chiriece – Lăutar cu strună, Doar în cântec dulce, Toamna îşi adună, De pe plaiul nostru Roadele bogate. – Tu eşti solul roadei, Cântă, cântă frate!
ÎN AJUN
de Maria Motrescu-Popescu De ce oare-n noaptea asta, N-am putut dormi deloc, Și când ațipeam oleacă, Tot visam că-i ora opt, Și că nu-mi găsesc papucii, Și la școală cum m-oi duce? Tocmai când visam de școală, Vine mama și mă scoală.
CUMĂTRA VULPE de Otilia Cazimir
Ţipă gâştele şi zboară, Zboară penele-n poiană… – Ce-o fi asta, surioară?
18
Universul credinţei
Povestea celor 4 lumânări
P
atru lumânări ardeau încetişor, şi dacă ascultai cu atenţie puteai chiar să le auzi vorbind: Prima a spus: - Eu sunt Pacea. În ziua de astăzi oamenii au uitat că pot face parte din viaţa lor… Flacăra s-a micşorat din ce în ce mai mult şi s-a stins. Apoi a vorbit cea de a doua: – Eu sunt Credinţa. Oamenii spun că pot să trăiască foarte bine şi fără mine, nu cred că mai are vreun rost să ard. Când a terminat de vorbit, şi aceasta s-a stins. –Eu sunt Iubirea, a spus cea de a treia. Nu mai am putere să ard, oamenii mă dau la o parte ca pe un lucru fără valoare, ei uită să-i iubească chiar şi pe cei mai apropiaţi oameni din viața lor O adiere blândă care trecea pe lângă ea a stins-o fără să vrea. Un copil a intrat în încăperea unde mai ardea o singură lumânare, şi văzându-le pe celelalte trei stinse, a început să plângă. - Voi ar trebui să fiţi mereu aprinse… Cea de-a patra lumânare i-a şoptit ușor: - Nu-ţi fie frică, atât timp cât eu ard, le putem reaprinde pe celelalte. Eu sunt Speranţa! Cu ajutorul ei, copilul le-a reaprins şi pe celelalte. Flacăra Speranţei să ardă mereu în sufletul tău, pentru ca tu să ai o viaţă plină de Pace, Credinţă şi Iubire! Şi mai mult decât toate acestea, nu uita că Speranţa noastră rămâne Dumnezeu.
19
Locuri sfinte
Legenda Mânăstirii
Putna
a venit la el, într-o zi, Pe vremea când trăia Sfântul Daniil Sihastrul, se zice că are din pricina duşmanilor Sfântul Ștefan cel Mare, cu un slujitor, având mare supăr e aspru şi ajutând foart ţării. Iar Daniil Sihastrul locuia într-o chilie, postind pe oameni cu sfaturile lui venite, parcă, din cer.
Ş
i era seară, voievodul era flămând şi ostenit, iar în chilie Sfântul Daniil se ruga. Îndrăznind, voievodul a ciocănit la uşa chiliei. Dar, când sihastrul a deschis, nu mai putea să scoată niciun cuvânt, aşa mare supărare avea. Atunci, Daniil Sihastrul i-a spus domnitorului că el ştie deja pricina, şi să pună vodă urechea la piciorul lui stâng. „Ce auzi?”, „Plânsete, asta aud”, „E plânsul ţării”, i-a răspuns sihastrul. „Dar la piciorul meu drept, ce auzi?”, „Cântece frumoase” – „Unde vei auzi aceste cântece, să ridici o mănăstire”. Şi aşa i-a zis Daniil lui Ștefan, ca a doua zi de dimineaţă să se suie pe dealul de lângă chilie şi să tragă cu arcul. Şi unde s-o înfige săgeata, acolo se vor auzi şi cântecele, şi acolo va fi şi locul de mânăstire. Apoi sihastrul i-a ospătat pe musafiri dintr-o bucată de prescură, iar a doua zi Ștefan a tras cu arcul de pe deal. Săgeata s-a înfipt departe, într-un paltin bătrân. Acolo a adus el meşteri pricepuţi care au ridicat o mânăstire mândră: mânăstirea Putna de azi. Sihastrul îi spusese că, de va ridica această mânăstire, Dumnezeu îi va feri ţara de înfrângeri.
Aşa s-a zidit, conform legendei, pe un loc ales, prima ctitorie a lui Ștefan cel Mare. La această mânăstire se află mormântul voievodului Ștefan cel Mare şi Sfânt, fiind un important loc de pelerinaj al ţării Moldovei.
Dulcea mea copilărie Dragi copilaşi! Una dintre cele mai frumoase flori ale vieţii este floarea copilăriei! Păstraţi-o cu drag în sufletul vostru şi bucuraţi-vă de fiecare clipă trăită alături de fiinţele scumpe! Poşta redacţiei noastre şi de această dată s-a dovedit a fi foarte bogată şi ne-a adus multe fotografii în care vă regăsiţi voi, copiii. Unele din ele le-am pregătit pentru numărul de astăzi al revistei „Prichindeii”. Aşteptăm şi-n continuare pe adresa de e-mail: prichindeii.cv@ukr.net imagini interesante surprinse de aparatul fotografic în care eroii principali să fiţi voi, copiii, cititorii noştri fideli şi prietenii revistei noastre.
În drum spre grădiniţă! Compoziţie fotografică de Lucica Andriaş
Din nou la şcoală... Compoziţie fotografică de Mihai Grosu
Drag mi-i portul strămoşesc Compoziţie fotografică de Ina Ioniţoi
Cu văcuţa la plimbare prin târg! Compoziţie fotografică de Veacecslav Eftemi
Tati, venim şi la anul la mare? Compoziţie fotografică de Marian Zaharciuc
Curând va sosi și Anul Nou! Compoziție fotografică de Alex Boclaci
Zâmbeşte, mămico, doar tati ne fotografiază! Compoziţie fotografică de Ion Uruşciuc
Suntem cei mai fericiţi bunici...
Vă cânt cu drag o doină din Bucovina Compoziţie fotografică de Bogdan Şoflău Revista Журнал «ПРІКІНДЕЇ»
NEW
Свідоцтво про державну реєстрацію друкованого ЗМІ Серія ЦЦ № 536-216Р від 26.02.2018
Compoziţie fotografică de Margareta Istrati
Suntem fericirea şi bucuria părinţilor Compoziţie fotografică de Arcadie Muraru
Revistă pentru copii, editată de Liga Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuți Tipar: Rețeaua Panucraineană „Editura Volf” or. Lviv, str. Gorodoțka, nr. 4 Redactor-șef: Vitalie Zâgrea
Sunt o mândră româncuţă
Compoziţie fotografică de Tatiana Decianu
Rugă pentru pâine Compoziţie fotografică de Tatiana Golciuc
Colegiu de redacție: Svetlana Pantea, Mariana Struț, Carolina Foloșnea, Oleksandr Hmel, Marin Gherman, Mihai Grosu, Artur Jar Contacte: e-mail: prichindeii.cv@ukr.net +380955027144 +380989171954
Acest număr a fost tipărit cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (www.mprp.gov.ro) Conținutul acestei reviste nu reprezintă poziția oficială a MpRP