Litoralul romanesc

PLAJELE LITORALULUI ROMANESC PRINCIPALELE OBIECTIVE TURISTICE

1. Despre litoralul românesc Litoralul românesc se numără printre cele mai frumoase regiuni ale Romaniei, oferind peisaje uimitoare, ce dispun de o lungime totală de 245 km, din nord de la graniţa cu Ucraina, până în sud, la graniţa cu Bulgaria, delimitând estul Dobrogei de apele Mării Negre. Pe mai mult din jumătatea

întinderii

de 163 km, de la

extremitatea nordică până aproape de Năvodari, litoralul românesc este dominat de Delta Dunării şi Lacurile de coastă.

Plajele litoralului încep din zona Capului Midia (Năvodari) şi până la Vama Veche (graniţa cu Bulgaria) iar pe distanţa de 82 de km este zona cea mai frecventată de turisti.

Clima litoralului românesc este temperată iar apa are o salinitate redusă ce conferă plajelor condiţii excelente, plajele sunt acoperite cu nisip fin si au o lăţime generoasă care atinge în unele locuri 150 – 200 metri, cu diferenţa care există în genere între plajele din nord faţă de cele din sud. Plajele din nord sunt mai late şi păstrează o linie a ţărmului uniformă, în timp ce întinderile de nisip din sudul litoralului au mai multe sectoare de plajă mai înguste, fiind brăzdate de golfuri sau mărginite de faleze înalte. Pe litoralul românesc soarele străluceşte 2500 de ore pe an, o medie identică cu cea a plajelor din Croaţia şi cea a coastelor mediteraneene.

2. Staţiunile litoralului românesc Staţiunea Mamaia – descrierea staţiunii Staţiunea Mamaia este situată în nordul litoralului, ocupând o poziţie privilegiată fiind alipită Municipiului Constanţa unde crează despărţitura între Lacul Siutghiol de Marea Neagră.

Staţiunea Mamaia Nord Este o zonă turistică în plină expansiune, cuprinsă între Staţiunea Mamaia şi Oraşul Năvodari. Plaja este generoasă şi acoperită cu nisip fin, păstrându-şi naturaleţea, liniştea frumuseţea specifice unei plaje sălbatice. Pe această plajă intrarea în apă se face lin, pe un platou care înaintează aproape 200 de metri în larg fără ca apa să atingă adâncimi de cel mult 2 metri.

Sursa: https://www.litoralulromanesc.ro.

În prezent, plaja din Mamaia a cunoscut o lărgire de cel puţin 150 de metri, ce face să fie mult mai lată pe o distanţă de aproape 7Km, iar în final va însuma 240 de hectare ce va face să fie cele mai largi plaje dintre toate ţările riverane Mării Negre.

Staţiunea Eforie Nord

Istoria staţiunii Eforie Nord este strânsă legătură cu cea a staţiunii Eforie Sud, cu care formează o unitate administrativ teritorială. Piatra de temelie a staţiunii a fost pusă în anul 1894, atunci Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti a construit în zonă un sanatoriu balneoclimateric. Plaja se bucură de o largă deschidere către mare şi o faleză a cărei înălţime atinge şi 30 de metri. Plaja staţiunii Eforie Nord are o lungime de aproximativ 4 km, iar lăţimea variază între 20 şi 100 de metri. În zona de nord, se înalţă o promenadă,foarte populară printre turisti dornici de plimbare la malul mării.

Mai ales că legătura între faleză şi plajă se realizează prin intermediul unor scări. În partea sudică plaja este mai lată ceea ce o face accesibilă direct.

De-a lungul

timpului, staţiunea s-a numit Carmen Sylva şi Vasile Roaită. Până în anul 1933 staţiunea Eforie a aparţinut de localitatea Techirghiol.

Staţiunea Eforie Sud Eforie Sud este situată între Eforie Nord şi Tuzla, o staţiune linistită, cu mult spaţiu verde unde nămolul şi apa sărată sunt exploatate în beneficiul sănătăţii.

La început staţiunea a purtat numele de Băile Techirghiol-Movilă, mai apoi Băile Movilă sau Techirghiol-Movilă. Potrivit inserţiunii din publicaţia turistică „Carmen Sylva”, Ioan Movilă poate fi considerat cu toată certitudinea fondatorul staţiunii Eforie Sud, al cărei act de naştere este semnat în ultimul an al secolului al XIX-lea.

Ioan Movilă a fost un moşier cu idei înaintate, formate cu ocazia studiilor făcute în Apusul Europei, care a cunoscut staţiunile balneare din Europa, apreciind valoarea terapeutică a nămolului lacului Techirghiol şi a razelor solare marine, valoare confirmată de către oamenii din aceste locuri, de legendele locale, de rezultatele obţinute de medicii militari care tratau aici pe militarii suferinzi din Divizia Dobrogeană încă din 1894. El a luat hotărârea de a întemeia pe moşia cumpărată, o staţiune balneară între plaja mării şi Lac, în 1899. Cu fonduri din exploatarea moşiei sale şi cu împrumuturi făcute la băncile vremii, Movilă iniţiază aducerea unor medici şi chimişti din Viena pentru analiza apei şi a nămolului apoi începe construcţia celor două hoteluri - azi Hotel Parc şi un sanatoriu pentru băi calde de nămol cu 50 de cabine.

Staţiunea Costineşti Este amenajată în prelungirea satului cu acelaşi nume la 30 km de municipiul

Constanţa, între localitatea Tuzla Nord şi staţiunea Olimp (Sud). Plaja este considerată staţiunea tineretului, vegheată de cele două simboluri – Obeliscul şi Epava Navei Evanghelia , eşuată în anul 1960.

Sursa: https://www.litoralulromanesc.ro.

Staţiunea Costineşti este totodată şi un loc încărcat de istorie, primele dovezi de locuire datează din epoca fierului, însă zona de la malul marii începe să fie populată de români la sfârşitul sec XIX-lea atunci când generalul Emil Costinescu colonizează cu populaţie germană moşia pe care o deţine aproape de malul Marii Negre. Noii locuitori ridică pe pământul de la malul mării 48 de gospodării , ce marchează începutul satului Costineşti.

OBELISCUL, simbolul staţiunii Costineşi, a fost înălţat în anul 1970 pe plaja care i-a preluat mai târziu numele. De-a lungul timpului, Obeliscul a devenit punctul de întâlnire al tinerilor şi locul în care sunt organizate majoritatea concertelor şi evenimentelor estivale din staţiune.

Sursa: https://www.litoralulromanesc.ro.

În anul 2005, Obeliscul a fost distrus de inundaţiile care au provocat pagube in staţiune. Deoarece vechiul monument nu mai putea fi recuperat de sub mormanul de pământ şi nisip care l-a acoperit, autorităţile locale au hotărât să ridice un nou Obelisc pe plaja din Costineşti care este expus ca în imaginea de faţă.

Pe parcursul vremii, plaja staţiunii Costineşti s-a largit cu 1Km, şi a dobândit o lăţime diferită pe anumite sectoare. De exemplu, în zona Obeliscului, plaja este mai lată, iar în zona de nord, spre Epavă, plaja este mai îngustă acoperită cu nisip fin şi mărginită de o faleză joasă. Staţiunea este înţesată la tot pasul cu magazine de suveniruri, cu accesorii de la plajă şi multe terenuri de sport ce se pot practica în scop de agrement în staţiunea Costineşti.

Statiunea Neptun - Olimp Plaja din Olimp are un aspect ceva mai diferit decât cea din Neptun şi aceasta datorită golfurilor care o brăzdează din loc în loc. Este mai lată în partea de nord, în zona complexului Amfiteatru-Panoramic-Belvedere, şi se îngustează către zona de sus, fiind mărginită de o faleză înaltă. În staţiunea Neptun – Olimp, turiştii au la dispoziţie baze de agrement, atât pe lac, cât şi pe plajă, turiştii se pot plimba cu hidrobicicletele, vaporaşe, skyjet-uri şi celebrele banane. Zilnic pe plajă se pot face plimbări pe faleza îngustată , presărată cu banci sau un picnic în Pădurea Comorova, care mărgineşte partea de vest a staţiunii.

Ambele plaje sunt acoperite cu nisip ceva mai grosier decât cel prezent pe plajele din nordul litoralului. Plaja din Neptun dispune de o lăţime ce variază de la 30

la 100 de metri, şi este mărginită de garduri din stuf, pe alocuri este amenajat şi un Punct de Salvamar deschis pe durata întregului sezon estival. O porţiune din plajă a dobândit şi o denumire cunoscută „La Steaguri” unde iubitorii sporturilor de nisip se pot confrunta în diverse sporturi ce se pot desfăşura pe terenuri de volei şi fotbal.

Sursa: https://www.litoralulromanesc.ro.

În general, plajele staţiunilor Neptun şi Olimp nu comunică între ele din cauza prezenţei în zona pontonului care aparţine Vilelor Protocolului de Stat. Până în prezent în Staţiunea Olimp s-a dezvoltat plaja Phoenicia Blue Wiew, o plajă adusă tribut Marii Negre cu o înfăţişare care te duce cu gândul la stilul romantic francez fiind una dintre cele mai moderne plaje şi hoteluri din Olimp, care oferă servicii excelente de plajă privată. Cluburile şi bazinele de înot oferă copiilor cursuri de înnot şi plimbari pe piste de karturi.

Sursa: https://www.litoralulromanesc.ro.

Staţiunea din Saturn Plaja staţiunii din Saturn este situată la 43 km de Constanţa şi aparţine din punct de vedere administrativ de Municipiul Constanţa. Este o plajă bogată în vegetaţie iar unităţile de cazare sunt înconjurate de spaţii verzi şi pomi care conferă staţiunii aer curat în timpul verilor toride.

Sursa: https://www.litoralulromanesc.ro.

Un alt avantaj al Staţiunii Saturn îl prezintă şi izvoarele hipotermale sulfuroase şi a nămolului cu valoare terapeutică, ambele utilizate în tratarea afecţiunilor ginecologice şi pe cele ale aparatului locomotor. Nisipul plajei este grosier şi se întinde la sud cu Mangalia iar la nord cu Venus. În partea de sud, plaja este dantelată de numeroase golfuri artificiale care pătrund mult în uscat, îngustând zona nisipoasă.

Sursa: https://www.litoralulromanesc.ro.

Staţiunea Venus La nord, Staţiunea Venus se lărgeşte până la 150 de metri iar golfurile dispar printre renumitele izvoare mezotermale sulfuroase, captate sub formă de duşuri. Şi aici sunt amenajate Puncte de Salvamar, pe plajele Diana şi Agras.

Plaja staţiunii Venus se întinde pe o distanţă de aproximativ 1,5 km şi păstrează particularităţile plajelor din sudul litoralului românesc, aceea de a fi brăzdată de golfuri care intră adânc în ţărm şi împarte plaja în sectoare înguste. Înspre Saturn, Venus atinge o lăţime de până la 200 de metri, fiind şi sectorul cel mai frecventat de turişti, deoarece face din Staţiunea Venus o locaţie perfectă sfredelită de factorii naturali: apă, soare şi briză. Staţiunea Venus este cunoscută pentru caracterul ei balneoclimateric, din pământ izvorăsc ape minerale sulfuroase, hipotermale care pot vindeca o mulţime de afecţiuni: spondiloza cervicală, stările posttraumatismale, rahitismul, diversele boli ale pielii. Razele Soarelui şi briza apei Mării Negre pot vindeca afecţiunile respiratorii sau problemele aparatului locomotor.

Sursa: https://www.litoralulromanesc.ro.

Plaja de la Corbu şi Vadu În ultimii ani, au devenit celebre pe litoralul românesc, plaje pentru aspectul lor sălbatic, fiind considerate plaje boeme. Corbu a ajuns sa fie inclusă în topul celor mai frumoase plaje din lume într-o publicaţie cu rating internaţional. La Corbu s-au realizat apoi investiţii în restaurante, baruri şi taverne, toate dispunând de

preparate proaspete de peşte.

Sursa: https://www.litoralulromanesc.ro.

Spre deosebire de plaja Corbu, Vadu se află în apropierea lacului de cretă, cunoscut sub denumirea de Fântâniţa, situat la ieşirea din Murfatlar unde se oferă posibilităţi de cazare la 9Km distanţă. Aici nisipul este fin şi permite intrarea în apa lină.

Plaja de la Perişor Este situată la confluenţa Dunării cu Marea Neagră, un loc din România, încă ascuns de turişti. O adevărată plajă sălbatică, cu apă cristalină, cai şi tot felul de păsări. Plaja are o lăţime de câţiva metri, iar accesul la plajă se realizează pe cale navigabilă. La Sud de Plaja Perişor se află aria protejată Periteasca – Leahova, iar la Nord Şacalin – Zatoane, o arie de protecţie specială în cadrul Rezervaţiei Delta Dunării unde cuibăresc peste 14 specii de păsări: lebede, chire de mare, etc. În prezent este interzis accesul turiştilor pe Şacalin Zatoane.

Sursa: https://www.litoralulromanesc.ro.

Plaja Periboina Este o plajă în sălbăticie, unde apele Lacului Sinoe se contopesc cu Marea şi este situată la 30 Km de Constanţa. Şi-au croit drum în acest loc sălbatic, străjuit de stuf, scoici, păsări şi mici vieţuitoare au purtat şi poarta numele plajei ca o aşezare pescărească, situată într-un traseu sălbatic care ajunge până la Plaja Vadu, prin Rezervaţia Naturală a Biosferei Delta Dunării, Grindu Chirtuc şi până la sălbateca plajă Priboina.

Sursa: https://www.litoralulromanesc.ro.

Plaja Tuzla Este situată imediat după staţiunea Eforie Sud, cu apă torcoaz cu destinaţie perfectă pentru petrecerea vacanţei pe litoral, unde turiştii pot întâlni dacă ajung la plaja Tuzla, o apă curată, vegetaţie abundentă, stânci şi bărci de pescari unde oaspeţii sunt primiţi cu mâncăruri pescăreşti precum: borş, peşte şi salate din grădină, etc.

La Tuzla cazarea este posibilă chiar pe plajă în corturi.

Sursa: https://www.litoralulromanesc.ro.

3. Atracţiile turistice ale litoralului românesc Litoralul românesc reprezintă o parte din ţărmul occidental al Mării Negre şi se întinde de la graniţa cu Ucraina până la cea cu Bulgaria. Este cea mai exploatată zonă turistică din România. De-a lungul malului mării se întind 2 municipii, 2 orașe mai mari și alte 2 orașe, mai mici, precum şi numeroase staţiuni turistice de vară cu proprile lor obiective turistice.

Principalele oraşe dar şi principala zonă de interes, unde se află majoritatea staţiunilor şi a atracțiilor turistice, este judeţul Constanţa.

Parcul acvatic AQUA MAGIC este amenajat la intrarea sudică în Staţiunea Mamaia, aproape de staţia de Telegondolă. Accesul în parcul acvatic nu se face direct din bulevardul principal al staţiunii, ci din zona parcării aflate între hotelurile Perla şi Aurora.

Sursa: https://www.litoralulromanesc.ro.

AQUA MAGIC a fost construit pe o suprafaţă impresionantă încredinţând o capacitate de 3000 de locuri, fiind locul în care relaxarea face casă bună cu distracţia la cote maxime.

Insula Ovidiu din Lacul Siutghiol este unul dintre locurile care exercită o adevarată atractie asupra turistilor care sosesc în Staţiunea Mamaia. De-a lungul timpului, insula Ovidiu a starnit curiozitatea si imaginatia oamenilor, care au născut in jurul său o serie de legende. Una dintre aceste povestiri are legatura cu originea numelui pe care il poarta insula. Se spune ca, in timpul exilului său, poetul Ovidius Publius Naso se retrăgea pe acest petic de pământ pentru a-şi scrie versurile, astfel insula a fost botezată cu numele său.

Sursa: https://www.litoralulromanesc.ro.

SATUL DE VACANTA a fost conceputca un loc popular printre turistii care îşi petrec concediul în Statiunea Mamaia. Amenajat în sudul staţiunii, între lacurile Tabacarie şi Siutghiol, acest loc este ideal pentru persoanele aflate in cautarea distractiei si veseliei.

La origini, Satul de Vacanţă a fost conceput ca un complex de restaurante care să reunească specificul culinar al provinciilor româneşti. De aceea,

localurile

amenajate în Satul de Vacanţă poartă nume sugestive: Casa Prahoveană, Casa

Vâlceană, Casa Dobrogeană, Casa Argeşeană), etc.

Sursa: https://www.litoralulromanesc.ro.

TELEGONDOLA a fost inauguratî pe data de 16 iulie 2004 şi din acel moment a devenit un simbol al Staţiunii Mamaia. Graţie acestei instalatii moderne, turistii pot efectua o călătorie deasupra Staţiunii Mamaia. O plimbare cu Telegondola dureaza 8 minute şi se desfăşoară pe o lungime de aproximativ 2 kilometri între Hotel Perla şi Cazino, pe ambele sensuri. În timpul călătoriei, cabinele roşii şi galbene plutesc la o înălţime maximă de 50 de metri, trecând pe deasupra celor mai înalte hoteluri ale staţiunii.

Sursa: https://www.litoralulromanesc.ro.

EDIFICIUL BIZANTIN din Mangalia este un monument istoric care datează din perioada secolelor V-VI d. Hr. Vestigiile istorice au fost descoperite între anii 1993-1995 pe terenul aferent hotelului President şi au fost incluse în clădirea unităţii de cazare, acolo unde este deschis şi un muzeu.

Sursa: https://www.litoralulromanesc.ro

Ansamblul are formă rectangulară, construit din blocuri mari de calcar legate între ele cu mortar de var, se intindea în trecut până aproape de plaja oraşului şi era format din mai multe săli. Partea de vest a Edificiului era ocupată de o salî mare pavată cu lespezi de calcar şi prevăzută cu coloane din care astăzi mai pot fi observate doar bazele. În partea de nord sunt grupate 3 săli mici, iar în zona de est se remarcă un atrium în jurul căruia se desfăşoară un hol mărginit de coloane de marmură care susţineau în trecut acoperişul construcţiei. În sudul culoarului menţionat se regăseşte un alt grup de 3 încăperi de mici dimensiuni, fiecare dintre ele fiind pavată cu piatră de calcar. În prezent se păstrează doar baza câtorva dintre sălile descrise mai sus. In cadrul muzeului amenajat în interioriul hotelului sunt expuse vase din ceramică folosite pentru depozitarea şi transportul hranei, dar şi fragmente arhitecturale descoperite în cadrul Edificiului Bizantin.

HERGHELIA Mangalia Herghelia de la Mangalia este cel mai mare complex de acest gen din zona de sud-est a Europei, pozitionata la circa 3 kilometri nord de Municipiul Mangalia si la aproximativ 500 de metri de tarmul Marii Negre şi adaposteste aproximativ 350 de cai de rasa, precum: pursange arab, semigreu si ponei. Periodic caii hergheliei sunt antrenati pe malul marii, intre statiunile Saturn si Venus, oferindu-le turistilor adunati pe plaja un spectacol foarte frumos. Hipodromul Mangalia are o suprafata de 19 ha si este singurul din Romania conceput special pentru cursele de galop. In fiecare vara hipodromul gazduieste competitii de calarie la care iau parte herghelii si crescatori

din toata tara.

Sursa: https://www.litoralulromanesc.ro

În afara profilului zootehnic, Herghelia Mangalia reprezinta un centru de agrement excelent si o atractie turistica de renume. Hipodroamele de trap si galop ale complexului sunt bine amenajat, iar in incinta unitatii se practica echitatia. De asemenea, turistii pot efectua plimbari de agrement pe malul marii, fie calare, fie cu trasura.

DELFINARIUL se numără printre cele mai vizitate obiective turistice din Constanţa atât în sezonul estival, cât şi în extrasezon, fiind cel mai frumos şi interesant Complex Muzeal de Ştiinţe ale Naturii de la Marea Neagră, situat la intersecţia bulevardului Mamaia cu strada Soveja.

Clădirea Delfinariului a fost prevăzută inițial cu un bazin descoperit, având o lungime de 22 m, o lățime de 12 m şi o adâncime a apei de 4,5 m, (1200 m³), înconjurat de un amfiteatru cu circa 600 de locuri pentru publicul spectator, unde se desfăşurau spectacole, pe durata sezonului estival. Acest bazin este legat printr-un canal cu un alt bazin (de iernare) cu un volum de 160 m³.

Delfinariul din Constanţa

Sursa: https://ecomareaneagra.wordpress.com.

Delfinariul şi-a început activitatea la 1 iunie 1972, fiind până în prezent singura instituţie agrement din România. Este situat în vecinătatea Lacului Tăbăcărie la (intersecţia străzii Soveja cu b-dul Mamaia), foarte aproape de staţiunea Mamaia, alături de Microrezervaţia Delta Dunării, Planetariu, Observatorul Astronomic şi Expoziţia de Păsări Exotice şi de Decor.

Spaţiul unităţilor muzeale este desfăşurat pe o suprafaţă de circa 13 hectare, şi cuprinde un luciu de apă înconjurat de sălcii şi vegetaţie palustră şi este amenajat cu alei şi bănci pentru recreere, dispuse printre arbori şi diferite aranjamente vegetale, care formează un mic parc dendrologic.

Delfinariul din Constanţa (după lucrările de modernizare şi extindere)

https://ecomareaneagra.wordpress.com.

În Marea Neagră trăiesc trei subspecii de delfini şi anume: marsuinul (Phocoena phocoena relicta Abel, 1905) de circa 50 kg şi 1,5 m lungime, delfinul comun (Delphinus delphis ponticus Barabasch-Nikiforov, 1935), de 80 kg şi 2 m lungime şi afalinul (Tursiops truncatus ponticus Barabash-Nikiforov, 1940), de 250 kg şi 3 m lungime. Delfinariul şi-a început activitatea cu delfinii din subspecia Phocoena phocoena relicta, care sub îndrumarea specialiştilor şi dresorilor au atins performanţe remarcabile. Vestitul Harly a constituit revelaţia anului 1972. Începând cu anul 1973 au fost aduşi delfinii comuni Delphinus delphis ponticus, urmaţi în anul 1986, de afalini sau delfinii mari cum mai este numită specia Tursiops truncatus ponticus. Această specie se adaptează cel mai bine la condiţiile de captivitate, iar dresajul se realizează mai uşor comparativ cu celelalte specii care trăiesc în Marea Neagră. Dintre cei cinci afalini capturaţi în 1986, s-a făcut remarcat Mark, veteranul şi totodată vedeta Delfinariului până în anul 2009. În istoria sa, Delfinariul a găzduit între anii 1984-1994 şi un exemplar de focă sud-africană (Arctocephulus pusillus), provenit din Namibia şi capturat de nava românească B 419 „Mândra“, inclusiv un exemplar de pinguin african (Spheniscus demersus), ultimul cu o viaţă mai scurtă. Pentru foca sud-africană perioada de viaţă în captivitate, de 10 ani, a fost un record, având în vedere caracterul gregar accentuat al specie.

Delfinii John şi Lorry

https://ecomareaneagra.wordpress.

Din 1995, Delfinariul obţine două exemplare de leu de mare (Otaria

byronia), John şi Lorry, originare de pe coastele Americii de Sud, iar în 2010 achiziţionează trei exemplare tinere de afalin (născuţi în captivitate) de la Aquarium Beijing: Pei-Pei „Bebeluşul“ (un mascul de 4 ani), Ni-Ni „Fetița“ şi Chen-Chen „Răsărit de soare“ (ambele femele, de 5 şi respectiv 7 ani). Din păcate Pei-Pei a murit în vara anului 2013 din cauza unei infecții peritoneale.

Chen-Chen „Răsărit de Soare“

https://ecomareaneagra.wordpress.com.

Procesul de instruire al delfinilor se bazează pe formarea unor reflexe condiţionate pe bază de hrană (cantitatea de hrană administrată este de circa şase kg de peşte, în fiecare zi, pentru fiecare delfin, distribuită numai în spectacol sau în şedinţele de antrenament). Un aspect al comportamentului delfinilor în captivitate se rezumă la adaptarea lor la joc, la capacitatea de a înţelege, de a intui o legătură între două sau mai multe elemente ale ambianţei. Procesul de învăţare durează, în funcţie de specie, între 6 luni şi 1 an. Delfinii înţeleg spontan gestul uman şi indică folosindu-se de cap pentru a direcţiona atenţia oamenilor spre anumite obiecte pe care le doresc observate. Numărul de locuri disponibile spectatorilor a fost mărit (de la 600 la 1348 locuri), iar incinta a fost acoperită cu o boltă (1720 m²), care asigură accesul turiştilor pe orice fel de vreme. Sub gradene, clădirea are un spaţiu public care găzduieşte expoziţii temporare şi permanente cu specific marin. De asemenea, clădirea beneficiază de o instalaţie de ventilaţie şi climatizare, o instalaţie pentru dezumidificarea aerului precum şi de un sistem modernizat de filtrare şi condiţionare a apei extrasă din mare. Astfel, apa din bazin care în timpul verii devenea tulbure din cauza înfloririlor algale se păstrează mai mult timp curată în prezent.

Pentru viitor, există un Proiect al Biroului de arhitectură SYAA, ales în urma

„concursului de soluţii“, organizat de Consiliul Judeţean Constanţa, care îşi propune construirea unui Complex Muzeal de Ştiinţe ale Naturii, având drept obiectiv să promoveze cunoaşterea vieţii din mările şi oceanele lumii în cadrul unui centru turistic complet.

Aşadar, Delfinariul din viitor va fi compus din clădirea muzeului (spaţiu muzeal) şi curte (microrezervaţie şi grădină botanică), câteva pavilioane cu sere botanice, observator astronomic şi adăposturi pentru hergheli de rase de cai, hipodrom, etc. Principalele funcţiuni pe care le va adăposti spaţiul muzeal vor fi: acavariu, delfinariu, bazin pentru orci, căluţi de mare,

exotariu (zona păsărilor

exotice) cu seră tropicală, bazine pentru foci şi pinguini, planetariu (cinema 3D), observator şi sere botanice.

Delfinariu din Viitor

https://ecomareaneagra.wordpress.com.

Amenajarea microrezervaţiei se va inspira cu precădere din Natura Deltei (relief, ecosisteme, geografie, floră şi faună) şi va oferi un cadru natural pentru animalele microdeltei.

Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanţa (proiect pentru viitor)

https://ecomareaneagra.wordpress.com.

Delfinii sunt mamifere marine, deosebit de inteligente, cu conştiinţă de sine, curiozitate faţă de mediul în care trăiesc şi evidente abilităţi de gândire, percepţie şi comunicare, asemănătoare cu ale speciei umane. Oricine i-a văzut a fost încântat de formidabila lor energie, comportamentul prietenos şi uimitoarea lor capacitate de înţelegere. Drăgălăşenia şi atitudinea plină de umor a acestor fiinţe charismatice îi face pe copii foarte bucuroşi, iar pe adulţi să redevină copii. Se pare că natura jucăuşă şi graţia acestor animale ne ating undeva în profunzimea sufletului. Întâlnirea cu delfinii declanşează o gamă largă de transformări, de la sentimente euforice până la uluitoare vindecări, atât fizice cât mai ales psihice.

Aşadar, delfinii reprezintă făpturi cu totul speciale. Primele însemnări, referitoare la delfini, aparţin marilor învăţaţi ai lumii antice. Şi nu întâmplător, încă din secolul al IV-lea î.e.n., Aristotel observa şi menţiona, în scrierile sale, diferenţele evidente dintre delfini şi peşti.

Herodot pomeneşte povestea poetului şi a cântăreţului din liră Arion, salvat de la înec de delfini după ce a fost silit să se arunce în mare de către echipajul corabiei cu care călătorea şi care a dorit să îi fure acestuia suma mare de bani pe care o deţinea asupra lui. Înainte de a sări in apă, lui Arion i s-a permis să mai cânte odată din liră, iar muzica sa a atras un grup de delfini. Unul dintre ei l-a dus pe artist până la cel mai apropiat ţărm.

La rândul său Plutarch, în cartea sa „Despre inteligenţa animalelor“, relatează cum Telemachos, fiul lui Ulise, a căzut peste bordul unei nave. Iniţial s-a crezut că s-a înecat, însă el a fost adus teafăr la ţărm de către un delfin. După această întâmplare, Ulise a pus să i se graveze pe inel şi pe blazonul familiei un delfin, alăturându-l zeilor care îi protejau casa. În viitor, suvenirele inscripţionate cu chipurile delfinilor care au ajuns si participat la Delfinariu de la Marea Neagră vor fi expuse privirilor vizitatorilor dorinici să-i reamintească şi să-i privească în expoziţiile muzeale ale Delfinariului.

Frescă cu delfini din Cnossos (Knossos)

https://ecomareaneagra.wordpress.com.

Fresca cu delfini din Cnossos (Knossos), de acum circa 1700-1450 î.e.n. a fost (restaurată de artistul olandez Piet Christiaan Leonardus de Jong între anii 19221930). Originalul acestei fresce se află expus la Muzeul Arheologic Heraklion din Creta. Alături de alte state maritime, România a ratificat la (10 mai 2000) Acordul privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană şi din zona contiguă a Atlanticului (ACCOBAMS), adoptat la Monaco la 24 noiembrie 1996.

Acest act interzice capturarea delfinilor în spaţiul maritim naţional, limitând în acelaşi timp, posibilităţile de procurare a delfinilor din alte ţări maritime, din spaţiul mediteranean şi nord-est atlantic, în general din zona Europei de vest, comunitare.

4. Perspective de viitor în dezvoltarea litoralului românesc Strategia de dezvoltare şi promovare a turismului cuprinde o parte de analiză şi diagnostic a punctelor tari şi slabe identificate la nivelul Municipiului Constanţa, prin coordonarea, planificarea şi necesitatea implementării unor proiecte care vor conduce la dezvoltarea durabilă a turismului în zona precum şi la identificarea surselor de finanţare prin diverse participaţii, acţiuni, obligaţiuni publice ale statelor riverane Mării Negre, etc.

Efortul de investiţii este mare dar acesta trebuie realizat, pentru completarea, modernizarea infrastructurilor pe litoral şi în toată Dobrogea, pentru

protejarea

plajelor, gestiunea deşeurilor, salvarea Lacului Techirghiol, reforestarea Dobrogei, refacerea sistemelor de irigaţie, modernizarea sistemului de învăţământ, pază privată şi publică a rezervaţiilor naturale, alimentarea cu utilităţi a staţiunilor etc., acest efort are nevoie de o acoperire financiară străină şi justificări cu finalitate economică.

Planetariu, Observatorul Astronomic si Microrezervatie

https://ecomareaneagra.wordpress.com.

Planetariul din Constanţa este un obiectiv de interes turistic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii, inaugurat în Parcul Tăbăcărie (lângă Delfinariu) la 1 iulie 1969. Dispune de o capacitate de 80 de locuri, aranjate în jurul unei săli circulare, aflată sub o cupolă cu diametrul de 8 metri, destinată proiectării cerului, a sistemului solar, a planetelor vizibile, a sateliţilor şi a altor corpuri cereşti.

Patrimoniul tehnic al Planetariului cuprinde un proiector Zeiss model ZKP-1 (în prezent nefuncţionabil), cu ajutorul căruia era redată bolta înstelată dintr-o noapte de vară clară şi întunecoasă văzută de pe litoralul Mării Negre. În prezent, la Planetariu sunt realizate

demonstraţii

vizuale

modeste,

cu ajutorul unui

videoproiector (de slabă calitate), care sunt însă compensate de expunerea făcută cu profesionalism de muzeografii instituţiei.

Proiectorul Zeiss model ZKP-1

La intrarea în Observator se poate vizita expoziţia „Universul“. Aceasta prezintă structura Universului, pornind de la metagalaxie până la structura Sistemului Solar, prezentând planetele şi caracteristicile lor. Pe timpul zilei, în sala de cinema rulează proiecţii 3D pentru pasionaţii de astronomie: „Călătoria luminii în Univers“, „Universul nostru“ sau poate fi urmărită activitatea solară şi petele solare cu ajutorul unui telescop solar tip Coronado. Întâlnirile de seară încep la ora 20,30 cu o proiecţie 3D cu durata de aproximativ 35 minute, în care sunt dezvăluite tainele Universului şi ale Sistemului Solar, urmată de observaţii ale corpurilor cereşti (Luna, Venus, Marte, Jupiter, Saturn), făcute cu ajutorul telescoapelor astronomice.

Unele întâlniri pot prezenta prin holografie 3D, cum arăta Marea Neagră în platformele stabile străvechi alături de munţii tineri care au format orogeneza alpină ce au stabilizat Marea Neagră în cadrul paralelei 40º55′ si 46º32′ lat. N şi 27º27′ si

41º42′ long. E situând-o între cele două continente, străbătute de Munţii Caucaz, strâmtorile Bosfor şi Dardanele care împart Marea Neagră în două părţi inegale între Asia şi Europa, alături de Marea Marmara şi Marea Egee.

Bazinul Mediteraneean

Această hartă a convenit ca lungimea bazinului Mării Negre între (vest şi est), între ţărmul golfului Burgas din Bulgaria şi gura Râului Inguri din Georgia să fie de 1.148 km. Lăţimea maximă (nord – sud) cuprinsă între Oceakov (Ucraina) şi Capul Ereğli (Turcia) este de 610 km, iar lăţimea minimă pe meridianul extremităţii de sud a Peninsulei Crimeea (Capul Sarici), de 263 km. Aşadar, s-a stabilit ca Suprafaţa Mării Negre, să fie estimată la 423.000 km² (421.638 km², Stanchev et al., 2011) de aproximativ două ori mai mare decât teritoriul României. Având ca State Riverane Mării Negre: România, Republica Moldova, Ucraina, Federaţia Rusă, Georgia, Turcia şi Bulgaria.

SURSE BIBLIOGRAFICE (INFORMAȚII, NOTE, TEXTE, IMAGINI): COMPLEXUL MUZEAL DE ȘTIINȚE ALE NATURII – DELFINARIU.RO; GABRIELA PLOTOAGĂ, ADELA BOLOGA, LIGIA DIMA, LILIANA ŞTEFĂNESCU – DELFINARIU PLIANT; ADRIAN RĂDULESCU, STOICA LASCU, PUIU HAȘOTTI – CONSTANȚA. GHID DE ORAȘ, EDITURA SPORT-TURISM, BUCUREȘTI1985;

BIROUL DE ARHITECTURĂ – SYAA; CRISTINA SURUGIU, CĂTĂLIN SCHIPOR – DELFINARIU CONSTANȚA; ANDY MONTGOMERY, KNOSSOS, ROOM OF DOLPHIN FRESCO; EDWARD KREIS, FISH, GIMME FISH!; PAUL COWELL, COMMON DOLPHIN EATING A SARDINE; Dr. KAREN DEBLER, SPINNER DOLPHINS; TERJI S. JOHANSEN, PILOT WHALING IN TORSHAVN; JAN EGIL KRISTIANSEN, THE FAROE ISLANDS: GRINDADRAP; – FLICKR.COM; SHANE GROSS, SPERM WHALE OFF SRI LANKA; OAMENI ȘI DELFINI – SUN-SENTINEL.COM; ANATOMY OF A DOLPHIN – WIKIPEDIA.ORG; JOAN GONZALVO/TETHYS; – IONIAN DOLPHIN PROJECT; BBC/THE JOHN LILLY ESTATE; JOOST VAN UFFELEN, THE DOLPHINS OF PONTA DO OURO; ADRIAN MYLNE/REUTERS/LANDOV; SEA SHEPHERD CONSERVATION SOCIETY – TAIJI PROTEST RESOURCES; LAIL-ALSAHARA.COM; DEPUTAT REMUS CERNEA – EXPUNERE DE MOTIVE LA PROPUNEREA LEGISLATIVĂ PENTRU RECUNOAȘTEREA DELFINILOR DREPT PERSOANE NON-UMANE;