Intro — 4
Operaţiunea Verona – Street Delivery / Verona Operation – Street Delivery — 6
Fabrica de Pensule din Cluj / The Paintbrush Factory in Cluj — 10
Club Electroputere, Craiova — 14
The Ark – Centru de industrii creative, Rahova / The Ark – Centre for Creative Industries, Rahova — 18
Ţibănești – ateliere tradiţionale / Ţibănești – traditional workshops — 22
60 de biserici de lemn / 60 wooden churches — 26
Regenerare urbană – Axa Buzești–Uranus / Urban regeneration – Buzești–Uranus Axis — 30
Ctrl-S: Roșia Montană — 34
Intervenţie urbană în Ferentari – Aleea Livezilor / Urban intervention in Ferentari – Livezilor Alley — 38
Magic Blocks — 42
Claca urbană / Urban Kalaka — 46
Faţă de Mureș / Mureș Face — 50
Intervenţii în spaţiul public din Harghita / Public space interventions in Harghita County — 54
Rowmania & Canotca — 58
Acest catalog însoţește expoziţia
Catalogue of the “Urban Activation in
„Activări urbane în România” (2.11.–
Romania” exhibition (2.11.–20.12.2011,
20.12.2011, Muzeul Naţional de Artă
National Museum of Contemporary
Contemporană, București). Expoziţia
Art, Bucharest). The exhibition is
este un eveniment din cadrul
an event within the “Heritage as
programului „Patrimoniul ca resursă”.
resource” program. The program is
Programul face parte integrantă din
part of the 2011 Zeppelin Festival.
Festivalul Zeppelin 2011.
www.zeppelin-magazine.net
Ce-am urmărit cu expoziţia asta / What we aimed at in this exhibition — 62
Programul „Patrimoniul ca resursă”
Activări urbane în România
“Heritage as a Resource” Programme
Urban activation in Romania
Programul „Patrimoniul ca resursă”
“Heritage as a Resource” Programme
Activări urbane în România
Urban activation in Romania
14 proiecte recente
14 recent projects
A
ceastă selecție propune 14 modele eficiente de recuperare – a unor spații abandonate, a
identității unui loc, a unor tehnici
T
his selection suggests 14 effective models of recovery – of abandoned spaces, the identity of
a place, certain techniques and
și obiceiuri bune, a relațiilor
good practice, ways of dealing
cu lumea – promovând astfel
with our environment – promot-
o cultură a activismului civic
ing thus a culture of urban civic
urban. Expoziția aduce împreună
activism. The exhibition brings
energiile, experiențele, aminti-
together the energies, experience,
rile, întrebările și perspectivele
memories, questions and perspec-
unor oameni care au înțeles că
tives of people understanding
de ei depinde soarta locului în
that the fate of the place they live
care trăiesc.
in is up to them.
Toate sunt proiecte indepen-
They are all independent projects,
dente, inițiate de profesioniști
initiated by professionals of the
ai orașului, grupuri de creație,
city, design groups, entrepreneurs
antreprenori sau organizații
or nongovernmental organiza-
non-guvernamentale: oameni
tions: people who get together
care se asociază liber în funcție
for a common cause. They do not
de o cauză comună. Nu răspund
follow a commission, yet aim at
niciunei comenzi, dar urmă-
sorting out difficult issues, often
resc rezolvarea unor situații
of immediate and vital public
problematice, adesea de interes
interest. They usually short-
public imediat și vital. De regu-
cut institutional systems, and
lă, scurtcircuitează sistemele
sometimes some of them turn
4
instituționale, iar unele, la un
into institutions. They are all long
moment dat, se instituționalizea-
term projects and have already
ză. Toate sunt proiecte pe termen
gone successfully through a stage,
lung și au parcurs deja cu succes
and won a battle. Beyond their
cel puțin o etapă, au punctat o
precise, clear purpose, all of them
victorie. Dincolo de scopul precis,
aim at working as an impulse for
punctual, toate-și propun însă să
future actions, reverberating as
funcționeze ca un impuls pentru
good practice models; and change
acțiuni viitoare, să reverbereze,
the way of thinking in time.
ca modele valabile de practică; în timp, să schimbe mentalități. Each initiative manages to regenFiecare inițiativă reușește să
erate existing local communities,
regenereze comunitățile locale
motivating them to take part in
existente, determinându-le să
actions benefic to all, or builds
participe la acțiuni din care vor
up other communities, coming
beneficia toți, sau construiește
up with new ways of using a city.
alte comunități propunând noi
They challenge people to get away
moduri de folosire a orașului. Îi
from passiveness and interact
provoacă pe oameni să iasă din
with each other – a first and vital
pasivitate și să interacționeze –
step of the activation process.
un prim și foarte important pas al
Besides the mere intervention,
procesului de activare. Mai mult
the communities get confidence
decât intervenția în sine, comuni-
in their own forces and in the
tățile câștigă încredere în forțele
concept of improving their lives
proprii și-n faptul că-și pot face
on their own. ✎
singure viața mai bună. ✎
5
Operaţiunea Verona – Street Delivery
Verona Operation – Street Delivery
Timp de trei zile pe an, închidem strada Arthur Verona pentru mașini și o deschidem pentru oameni.
For three days a year, we close Arthur Verona street access to cars and open it to people.
Cine: Ordinul Arhitecţilor din România și Fundaţia Cărturești
S
treet Delivery a devenit foarte repede un eveniment stradal „trendy”, un fenomen, al cărui
succes aproape că-i caniba-
S
treet Delivery quickly
Who: The Chamber of
turned into a trendy
Romanian Architects and
event, an urban happen-
Cărturești Foundation
ing whose success almost
consumes its deep resources: from
lizează resorturile profunde:
the distance it looks like a sum-
de la distanță, pare un soi de
mer Oktoberfest, a mini-edition
Oktoberfest estival, miniatural,
on Dambovita where people enjoy
dâmbovițean, unde în loc de bere
culture instead of beer.
se consumă cultură. Yet, behind this event there is
6
„În spatele” evenimentului nu
no PR fabric, but a clear strate-
este însă o urzeală de PR, ci un
gic plan of urban rehabilitation
plan strategic de reabilitare urba-
and possible model of interven-
nă și posibil model de intervenție
tion in the historical structure
în țesutul istoric al centrului
of the capital’s centre: the Area
Capitalei: Planul Urbanistic Zonal
Urban Plan for “A cultural axis –
„Traseu Cultural str. Episcopiei,
Episcopiei Street, Pictor Verona
str. Pictor Verona, Grădina
Street, Gradina Icoanei” by archi-
Icoanei”, autor Șerban Sturdza
tect Serban Sturdza and Prodid
și Prodid, care de mai bine de
which, for over five years, has got
cinci ani are avizul de urbanism.
the urban planning endorsement.
Și atât.
And no more.
Abia în 2009, după nenumăratele
In 2009 though, following numer-
solicitări ale arhitectului Șerban
ous requests by architect Șerban
Sturdza, coordonatorul proiec-
Sturdza, the project leader, the
tului, Primăria a acceptat imple-
city hall, accepted to implement
mentarea unui mic segment din
a small portion of the AUP, the
Piața Bisericii Anglicane
Proiectul urbanistic
Anglican
integrat
PIETONAL PROPUS
Church Square Integrated urban Projec ct
P-TA BISERICII ANGLICANE
PUZ, reabilitarea Pieței Bisericii
rehabilitation of Anglican Church
Anglicane, deși aceasta implica
Square. Although the Actually,
în mod esențial și transformarea
this should have included a turn-
în traseu pietonal a segmentului
ing of the street in that section
din str. Pictor Arthur Verona care
into a pedestrian area too, which
acum desparte Grădina Icoanei de
did not happen. Despite this and
parcul Casei Universitarilor. Cu
other cuts, the work stands for
toate ciuntirile impuse, această
an achievement enjoyed by the
soluție elegantă este însușită cu
public, highlighting the dubious
bucurie de public, accentuând
contrast between such urban oa-
dubiosul contrast dintre astfel de
ses and a diversity of vandalisms
oaze urbane și varietatea de forme
or usurpation of public space.
de vandalizare sau confiscare a spațiului public.
Simplifying the case, which is the very mission of Street Delivery – a
Simplificând, tocmai asta e și
non-profit event of social respon-
misiunea Street Delivery – un
sibility, meant to highlight roles
eveniment cultural non-profit, de
and functions of the public space
responsabilizare socială, gândit
in order to make it work, at least
să evidențieze roluri și func-
temporarily, as a place of commu-
ții ale spațiului public în ideea
nity awareness, without waiting
de-al face să funcționeze, mă-
for the urban project to be fully
car provizoriu, să intre ca loc în
finalized. A permanent “pressure”
conștiința comunității, fără a se
of the current state while going
mai aștepta ca proiectul urbanis-
forward with small steps until
tic și de amenajare să fie finali-
authorities will understand that
zat în amploarea lui. O „forțare”
3 days out of 365 are an extremely
permanentă a stării de fapt și o
avaricious concession for locals
avansare cu pași mici, până când
and that such urban oases should
autoritățile vor înțelege că 3 zile
be constant.
din 365 sunt o concesie extrem de zgârcită pentru locuitori și că
It is satisfying that the action pat-
astfel de oaze urbane ar trebui să
tern is contagious: Street Delivery
fie o permanență.
is simultaneously organized in Timișoara, in Florimund Mercy
E îmbucurător că modelul de
Street, while several similar ini-
acțiune e molipsitor: Street
tiatives and street events appear
Delivery e organizat, simultan, și
in the capital, aiming at restor-
în Timișoara, pe strada Florimund
ing the city to its people, step
Mercy, iar în Capitală sunt tot
by step. ✎
mai multe inițiative similare și evenimente stradale menite să restituie orașul locuitorilor săi, pas cu pas. ✎
www.streetdelivery.ro
9
Fabrica de Pensule din Cluj
The Paintbrush Factory in Cluj
Un centru cultural independent și o întreprindere socială, o combinaţie între improvizaţie creativă și autoorganizare inteligentă.
An independent cultural centre and a social enterprise, a blend of creative improvisation and smart self-organization.
Foto: Dacian Groza, Luminiţa Klara Veer, Galeria Sabot, Brice Guillaume
Photo: Dacian Groza, Luminiţa Klara Veer, Galeria Sabot, Brice Guillaume
Î
nchiriez fabrică. Anunțul de ziar din 2009 venea ca urmare a crizei care oprise
planurile inițiale de înlocuire a
10
F
actory for rent. The newspaper ad in 2009 followed the economical crisis which blocked the
original plans of replacing the The
Fabricii de Pensule, o fostă între-
Paintbrush Factory, a former so-
prindere socialistă din Cluj, cu un
cialist plant in Cluj, with an office
ansamblu de birouri și locuințe.
and flats compound. At the same
Concomitent, un grup de artiști,
time, a group of artists, curators,
curatori, producători și manageri
cultural producers and manag-
culturali căuta spații accesibile
ers was in search of financially
din punct de vedere financiar.
convenient spaces.
Așa a luat naștere probabil cel
This is how the top cultural
mai important centru cultural
independent centre in Romania
independent din România; nu ca
probably appeared; not as a result
rezultat al unor politici cultura-
of cultural or urban public policies
le sau urbane publice și nici al
or mega-investments coupled
unei megainvestiții cuplate cu
with an architecture project, but
un proiect de arhitectură, ci sub
as a federation managing a place,
forma unei federații care asigură
building and developing a collec-
administrarea unui loc, constru-
tive entity with certain common
irea și dezvoltarea unei entități
values along the respect for the
colective care are la bază valori
individuality of its members.
comune în respectul individuali-
The federation has a cultural
tății membrilor.
manager and a board of directors. The 2500 sqm space was organ-
Federația este administrată
ized following the needs of the
de un manager cultural și un
members, in 30 modern art units,
consiliu director. Spațiul de peste
with a minimal setup and essen-
2.500 mp a fost organizat, după
tial technical equipment. The mix
necesitățile membrilor, în 30 de
of cultural display and produc-
celule de artă contemporană,
tion is fascinating and constantly
cu amenajări minimale și doar
feeds on energy, interdiscipli-
echipamente tehnice absolut
nary acts and visibility. On the
necesare. Amestecul de expunere
same floor one can acces artists’
și de producție culturală e fasci-
workshops, contemporary art
nant și asigură în permanență
galleries, music or contemporary
energii, salturi interdisciplinare
dance studios or an independent
și vizibilitate. De pe același culoar
theatre hall.
poți intra în ateliere de artiști, galerii de artă contemporană,
The Paintbrush Factory stands
studiouri muzicale sau de dans
and develops. It will probably
contemporan ori într-o sală de
need a public support at a certain
teatru independent.
point: not mere funding, but an institutional one as well, perhaps
Fabrica de Pensule rezistă și se
a public-private partnership to
dezvoltă. Probabil însă că, la un
cover the sustainability of the
moment dat, va fi nevoie de o
project without interfering its
susținere publică: nu doar fon-
independence. Besides that, the
duri, ci și un sprijin instituțional,
reconversion will probably also
poate un parteneriat public-privat
ask for the coordination of an
care să asigure sustenabilitatea
architect. As in so many places,
proiectului fără a-i agresa inde-
the development produced by
pendența. Pe lângă aceasta, va fi
alternative culture may initiate
probabil necesară o coordonare
a new issue – it may gentrify the
arhitecturală a reconversiei. Ca
area and eventually endanger the
în atâtea alte locuri, dezvoltarea
very future of the center. But we
produsă de cultura altenativă
will see what will be the long-
poate declanșa o nouă problemă –
term impact in the immediate
ar putea gentrifica zona și, până
urban context. ✎
la urmă, periclita chiar viitorul centrului. Urmează să vedem care va fi impactul pe termen lung în contextul urban imediat. ✎
www.fabricadepensule.ro
13
Club Electroputere, Craiova
Ne lipsea un mediu în care să activăm cultural, așa că am început să-l construim. Restul a venit pe parcurs.
We lacked a background for cultural activities, so we started to build one. The other things just came along.
Cine: Adrian Bojenoiu (curator), Alexandru Niculescu (artist vizual)
Who: Adrian Bojenoiu (curator), Alexandru Niculescu (visual artist)
V
ă mai amintiți cluburile muncitorești de dinainte de ’89? Brigăzi artistice, propagandă comunistă
la greu, dar și cercuri de artă, și –
14
W
orker’s club clubs before ’89 were about “art brigades”, heavy communist propaganda but also
about art circles and – tolerated
tolerate sau măcar bine ascun-
or simply well-hidden – rock con-
se – concerte rock și proiecții de
certs and projections of subversive
filme subversive. Majoritatea s-au
films. Most of those changed after
transformat apoi în bazaruri sau
1989 in bazaars or bingo halls,
săli de bingo. Clubul sindicatu-
with an amaying exception: the
lui de la Electroputere Craiova
club of Electroputere Craiova
a devenit însă centru de artă și
Union turned though into an art
cultură contemporană.
and contemporary culture centre.
Recuperarea postindustrială
The post-industrial recovery for
pentru producția de artă e deja
the art production is a classical
un fenomen clasic. Dar, în acest
phenomenon by now. But in this
caz, fabrica n-a rămas doar ca
case, the factory did not remain
nume, ci activează în continuare,
a mere name, but continues to
iar centrul nu ia în posesie niște
work on, and the centre does not
spații industriale dezafectate, ci
simply occupy certain industrial
reinventează, în colaborare cu
areas left out, but reinvents, and
sindicatul, un loc și o instituție.
cooperates with the union, a place
De la inaugurarea din 2010,
and an institution. Starting with
activitatea centrului a explodat:
the launch in 2010, the activity
un program curatorial solid,
of the centre exploded: a firm
mai multe expoziții, un catalog
curatorial programme, several ex-
somptuos, „Romanian Cultural
hibitions, an elaborate catalogue,
Resolution”, proiectul pentru
“Romanian Cultural Resolution”,
unul dintre pavilioanele României
the project for one of Romania’s
la ediția din 2011 a Bienalei de
pavilions at 2011 Venice Biennale.
la Veneția. The natural participation to Participarea fără complexe la
the international arena blends
lumea artistică internațională
with building a local audience
se combină cu construirea unui
and attracting visitors from the
public local și atragerea de vizita-
country. People come to see key
tori din țară. Lumea vine să vadă
works, listen to famous people
lucrări esențiale sau să-l asculte
like Dan Perjovschi and take part
pe Dan Perjovschi și să participe
in film projections or community
la proiecții cinematografice sau
theatre shows. We hope a more
spectacole de teatru comunitar.
substantial physical change of
Așteptăm și o transformare fizică
the building and the public space
mai importantă a clădirii și a spa-
(for the moment dull) in front of
țiului public (deocamdată inert)
it will happen in time. The club
din fața acesteia. Clubul ar putea
could not only position and keep
nu doar să pună și să mențină
Craiova on the map of contempo-
Craiova pe harta artei contem-
rary art, but also turn itself into
porane, ci să devină și un focar
an urban hub of Craiova. ✎
urban pe harta Craiovei. ✎
17
www.clubelectroputere.ro
The Ark – Centru de industrii creative, Rahova
The Ark – Centre for Creative Industries, Rahova
O nouă casă, de care se sprijină vechea faţadă recuperată și restaurată după colaps.
A new house supporting the old façade, recovered and restored after the collaps. Cine: DC Communication, Headvertising și Re-Act Now Studio Foto: Andrei Mărgulescu, The Ark
Who: DC Communication, Headvertising and Re-Act Now Studio Photo: Andrei Mărgulescu, The Ark
A
cum mai bine de-un secol era simbolul conectării capitalei la economia europeană. Un
monument de arhitectură indus-
18
O
ver a century ago, it was a landmark for connecting the capital to the European economy. A
monument of industrial ar-
trială datorat arhitectului italian
chitecture by the Italian archi-
Giulio Magni, cu asistența lui
tect Giulio Magni, assisted by
Anghel Saligny: Bursa Mărfurilor,
Anghel Saligny: the Commodity
sau Vama Antrepozite. În anii
Exchange. In the ’80s it turned
’80 devenise loc de organizare de
into an administration site for
șantier pentru Casa Poporului.
the building site of Ceausescu’s
După ’90 a suferit un incendiu
Palace. After ’90 it went through
devastator, a fost abandonată și
a devastating fire, was abandoned
declarată în stare de colaps. Acest
and declared a collapse. This
proiect a salvat-o.
project saved it.
La inițiativa lui Teodor Frolu,
Following Teodor Frolu’s initia-
societățile DC Communications
tive, DC Communications and
și Headvertising au pus la cale,
Headvertising initiated a rehabili-
în parteneriat, o strategie de rea-
tation strategy under a common
bilitare: au salvat de la demolare
partnership: they saved the build-
clădirea achiziționând-o, s-au
ing from demolition buying it,
luptat pentru autorizații, s-au
struggled to get various permits,
împrumutat de la bancă și au
took loans and started the works,
demarat lucrările, în baza unui
based on a brilliant reconversion
briliant proiect de reconversie
project done by Re-Act Now archi-
realizat de studioul de arhitectură
tecture office.
Re-Act Now. The transformation actuProcesul de transformare a durat
ally expanded over three years:
trei ani: practic, a fost construită
practically, a new building came
o nouă clădire „învelită” de vechea
up, “covered” by the old red-
fațadă de cărămidă, integral recu-
brick façade, fully recovered and
perată și restaurată, și pe al cărei
restored, and whose frontispiece
frontispiciu încă figurează vechea
still has the old name. The func-
denumire. Funcționalitățile
tions of the old exchange were
vechii burse au fost reconvertite
reconverted following current
conform necesităților actua-
needs – the ground floor and
le – parterul și subsolul ca spații
the basement as public spaces
publice, pentru târguri, expo-
for fairs, exhibitions and events,
ziții și evenimente, iar cele trei
and the three floors for offices for
etaje ca zone de birouri pentru
creative industries.
industriile creative. Re-opened in 2007, the buildRedeschisă în 2007, clădirea a fost
ing was called the Ark. The same
rebotezată The Ark. În același an,
year, Bucharest Urban Space
Asociatia Spațiu Urban București
Association launched the TUB
lansa proiectul TUB (TransCentral
project (TransCentral Urban
Urban București), un model de
Bucharest), a model of urban
dezvoltare urbană după conceptul
development following “urban
„camerelor urbane” și care plasa
halls” and which placed the
zona Uranus–Rahova–The Ark
Uranus–Rahova–The Ark area in
într-o posibilă Cameră de Cultură
a possible Room of Alternative
Alternativă. Rolul acesteia ar fi să
Culture. Its role would be to help
contribuie la o regenerare a unui
regenerate a neighborhood with
cartier cu enorme probleme socia-
huge social problems and start a
le și la o integrare naturală a cen-
natural integration of the centre,
trului, acum barbar secționat de
currently savagely cut by the to-
Calea 13 Septembrie și Bulevadul
talitarian axes, and, together with
Unirii și, odată cu asta, a tuturor
that, of all the cultural, social and
manifestărilor culturale, sociale
economic events along a route ex-
și economice, de-a lungul unui
clusively dedicated to pedestrians
traseu exclusiv dedicat pietonilor
and cyclists. ✎
și cicliștilor. ✎
www.theark.ro
21
Ţibănești – ateliere tradiţionale
Ţibănești – traditional workshops
Restaurare prin educare
Restoration through education
Cine: Prodid, Asociaţia Maria și Arhiterra
L
conacului Petre P. Carp, care era
A
condamnat la uitare și degradare:
damned to neglect and degrada-
un conac vechi de aproape două
tion: an almost two hundred year
secole, un mausoleu (ridicat, spu-
mansion, a mausoleum (allegedly
ne-se, după planurile lui Gustave
raised following Gustave Eiffel’s
Eiffel, care locuise o vreme aici),
plans, who lived there for a while),
o biserică și un parc dendrologic.
a church and a tree park. Taken
Confiscată de comuniști în 1949,
by the communist regime in
moșia a suportat devalizări și
1949, the mansion went through
intervenții brutale, fiind lăsată,
vandalisms and brutal interven-
treptat, în paragină. Repunerea în
tions, being simply abandoned
drepturi a proprietarilor a prileju-
gradually. The restoration of
it dezvoltarea unei surprinzătoare
the place to its owners brought
formule de reabilitare.
the opportunity of a surprising
a marginea satului Țibănești, pe un drum istoric ce leagă Iașiul de Vaslui, se află ansamblul
t the edge of Ţibănești, part of a historical
Who: Prodid, Maria
route connecting Iași
Association and Arhiterra
to Vaslui, there is Petre
P. Carp’s complex, apparently
rehabilitation formula. 22
În locul „simplei” operațiuni de restaurare, care se impunea de
Instead of a mere restoration
la sine, inițiatorii au propus și
action, absolutely vital, the
schimbarea funcției inițiale – din
initiators suggested the change
reședință în centru de educație și
of its original function – from a
cercetare în meserii legate de re-
residence to an education and
staurarea monumentelor istorice,
research centre linked to the res-
tehnici tradiționale în construcții,
toration of historical monuments,
arhitectură ecologică și suste-
traditional techniques in con-
nabilitate, principalii beneficiari
struction, environmental archi-
fiind atât copiii din sat, cât și
tecture and sustainability, the key
studenții la Arhitectură, Arte sau
owners being both the children
Sociologie interesați de cursuri
in the village, and the students
și ateliere de vară. Un punct de
at architecture, arts of sociology
plecare era și faptul că specialiștii
interested in summer courses
în meșteșuguri tradiționale sunt
and camps. A staring point was
pe cale de dispariție.
the general fact that experts in traditional craftwork turn into an
În 2007, au fost organizate pri-
endangered species.
mele ateliere: unul de restaurare lemn și feronerie, unul de con-
In 2007, the first workshops took
strucții de lut și unul de sculptură
place: one for wood restoration
în lemn (mai exact, spătare de
and ironwork, and a second for
scaune rudărești). În 2008, a fost
clay work and wood sculpture
înființat un atelier de tâmplărie
(more precisely, the backrest of
la casa Administrației conacului.
traditional roma chairs). In 2008,
În urma unui parteneriat între
a carpentry workshop took place
Ordinul Arhitecților din România,
at the administration office.
Fundația Pro Patrimonio și
Following a partnership of The
organizația Les Compagnons du
Chamber of Romanian Architects,
Devoir, un fierar francez a fost
Pro Patrimonio Foundation and
invitat la Țibănești, unde se pune
Les Compagnons du Devoir, a
pe picioare un atelier de fierărie,
French blacksmith was invited to
în scopul de a iniția și a forma în
Ţibănești to set up a smithy and
comunitate o serie de fierari.
to initiate a train a number of blacksmiths in that community.
Inițiativa directorului Asociației Maria, arhitectul Șerban Sturdza,
The initiative goes on and de-
continuă și se dezvoltă, în fiecare
velops, and each year several
an fiind organizate o serie de ate-
workshops and labs are organized
liere și laboratoare pentru redes-
to rediscover the old crafts, useful
coperirea vechilor meșteșuguri,
both to the locals and to those in-
utile în egală măsură localnicilor
terested in heritage conservation.
și celor preocupați de conservarea
Therefore, in 2011, architecture
patrimoniului. Astfel, în 2011,
students and members of French
studenții la Arhitectură și mem-
group of associations Rempart
brii grupului francez de asociații
equally worked together with
Rempart au lucrat cot la cot cu vo-
the village volunteers, experi-
luntarii din sat, au experimentat
mented earth, manure or recycled
tencuielile cu pământ și băligar
paper plasters. They found out
sau cu hârtie reciclată, descope-
how simple and cheap technolo-
rind cum tehnologiile simple și
gies can improve the quality of a
ieftine pot ameliora calitatea unui
vandalized space by brutal inter-
spațiu vandalizat de intervenții
ventions with a set of concrete
brutale cu cămășuieli de beton
covers done halfway through and
abandonate la jumătate. ✎
later abandoned. ✎
www.arhiterra.ro
25
60 de biserici de lemn
60 wooden churches
Proiect de primă necesitate pentru 60 de monumente istorice din nordul Olteniei și sudul Transilvaniei.
An emergency project for 60 historical monuments in Northern Oltenia and Southern Transylvania. Cine: Ordinul Arhitecţilor din România, ProPatrimonio și Fundaţia Dala Parteneri: Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București, Universitatea Naţională de Artă București, Muzeul Ţăranului Român, SoNoRo
Î
n perioada 2007–2009, Fundația Dala a identificat în județele Hunedoara, Sibiu, Gorj
și Vâlcea 60 de biserici din lemn
I
n between 2007–2009,
Who: The Chamber of
Dala Foundation identi-
Romanian Architects,
fied 60 wooden churches
ProPatrimonio and Dala
under serious degrada-
Foundation
tion, some even under collapse, in
Partners: “Ion Mincu”
într-o stare extrem de avansa-
Hunedoara, Sibiu, Gorj and Vâlcea
University of Architecture
tă de degradare, unele chiar de
counties. All of them are historical
and Urban Planning,
colaps. Toate sunt monumente
monuments. In 2009, two of them
National University of
istorice. În 2009, două dintre ele
(Almașu Mic and Tomnatecul de
Arts, Romanian Peasant
(Almașu Mic și Tomnatecul de
Sus) fell down.
Museum, SoNoRo
Sus) s-au dărâmat. Given such a case, The Chamber of
26
În aceste condiții, Ordinul
Romanian Architects initiated a
Arhitecților din România a
set of urgent intervention actions
inițiat, în 2009, un set de măsuri
in 2009, often as a time trial,
urgente de intervenție, adesea
for emergency or even revival.
contra cronometru, acțiuni de
Certain churches were covered
prim-ajutor sau chiar de resus-
with a temporary foil to protect
Intervenții de urgență
citare. Printre altele, anumite
the degraded cover, the tile roof-
la frescele bisericii
biserici au fost acoperite provi-
ing was repaired in the case of
din Urși
zoriu cu folie pentru protejarea
others, and the wooden church
învelitorii deteriorate, la câteva
in Pogojeni Gorj was moved to
Emergency interventions
a fost reparat acoperișul de țiglă
Cămărășeasca Monastery as an
on frescoes from the
iar, ca măsură excepțională de
exceptional recovery case.
church in Ursi
Protejarea acoperișului bisericii din Sălciva
Roof protection for the church in Salciva
Biserica din Urși
The church in Ursi
Protejarea bisericii din Urși
Protection for the church in Ursi
salvare, biserica de lemn din
In 2010, the first aid actions
Pogojeni Gorj a fost strămutată la
continued, especially for the
Mănăstirea Cămărășeasca.
Urși wooden church whose vault collapsed on the 12th of June. The
În 2010, au continuat lucrările de
critical state of paintings (mainly
prim-ajutor, în special la biserica
the exterior ones where pieces
de lemn din Urși, a cărei boltă
kept dropping daily) asked for an
se prăbușise la 12 iunie. Starea
extreme emergency intervention:
critică a picturilor (în special a
the frescoes were consolidated,
celor exterioare, din care cădeau
a temporary protection struc-
zilnic bucăți) impunea o interven-
ture was built, the roof and the
ție de maximă urgență: au fost
iconostasis were disassembled
consolidate frescele, s-a construit
and a warehose for detached
o structură provizorie de protec-
frescoes was built. The works
ție, s-au demontat acoperișul și
went on in 2011 as well: a geo area
iconostasul și a fost construit un
was set up; the structure project
depozit pentru frescele desprin-
and references for the restaura-
se. Lucrările au continuat și în
tion of frescoes are under way.
2011: a fost întocmit un studiu
In October, the construction of a
geo și sunt în curs de desfășurare
new temporary wooden roof for
proiectul de rezistență și întoc-
the Călugăreni church started.
mirea documentației de restaurare a frescelor. În octombrie, a
At the same time with those
început construcția unui acoperiș
urgent interventions, lots of
provizoriu de lemn la biserica
events, information and raising
din Călugăreni.
awareness campaigns, workshops, exhibitions, debates, concerts and
În paralel cu toate aceste inter-
charity events were organized, an
venții de prim-ajutor au fost orga-
impressive effort meant to speed
nizate nenumărate evenimente,
up and explore the long term
campanii de informare și sensi-
strategies supported by a legisla-
bilizare, workshop-uri, expoziții,
tion able to protect such a herit-
discuții, concerte și acțiuni carita-
age close to extinction. ✎
bile, o mobilizare impresionantă, menită să urgenteze și identificarea de strategii pe termen lung, susținute de legi care să protejeze acest patrimoniu aflat în pericol de dispariție. ✎
www.60-project.blogspot.com
29
Regenerare urbană – Axa Buzești–Uranus
Urban regeneration – Buzești–Uranus Axis
Pacea de la Hala Matache
Peace at Matache Market Hall
Cine: Asociaţia Salvaţi Bucureștiul, Platforma pentru București, Ordinul Arhitecţilor din România și Arhitecţii Voluntari
Who: Salvaţi Bucureștiul Association, Platform for
Î 30
ochii noștri: peisajul apocaliptic
A
agrementat cu buldozere din zona
eyes: the apocalyptic landscape
Berzei–Buzești evoca pentru mulți
seasoned with bulldozers in the
brutalitatea intervențiilor din
Berzei–Buzești area reminded
anii ’80. Zeci de organizații s-au
to many of us the brutality of
mobilizat, amendând absența
interventions in the 80s. Tens of
consultărilor publice și anacronis-
organizations joined, stating the
mul unei operații în dezacord cu
absence of public consultation
principiile urbanismului actual,
and the anachronism of an action
care privilegiază sustenabilitatea,
far away from the rules of mod-
pietonii și bicicliștii (Carta de
ern urban planning, favouring
la Leipzig, 2007 și Declarația de
sustainability, pedestrians and
la Toldedo, 2010, asumate și de
cyclists (the 2007 Leipzig Chart
țara noastră).
and the 2010 Toldedo Declaration,
n cadrul unei operațiuni extrem de controversate, o bucată din centrul orașului a dispărut sub
n extremely contro-
Bucharest, The Chamber of
versial operation in
Romanian Architects and
Bucharest made a part
Volunteering Architects
of the centre sim-
ply melt away under our own
both signed by our country Înființată în 2008, ca reacție la
as well).
probleme majore ale Capitalei, precum dezvoltarea haotică,
Set up in 2008, as a reaction to
dispariția spațiilor verzi și agre-
major issues of the capital such as
siunile asupra patrimoniului,
chaotic development, the dispari-
Asociația Salvați Bucureștiul și-a
tion of green areas, as well as at-
propus, ca procedură urgentă de
tacks on the “Salvaţi Bucureștiul”
Foto / Photo: DragoČ™ Lumpan
32
intervenție, atacul în instanță: în
(Save Bucharest) Association
acest caz a inițiat nu mai puțin
aimed at, as an urgent type of
de 25 de procese (pentru stoparea
intervention, taking such an
demolărilor, anulări de autoriza-
attack in the court: therefore,
ții, PUZ-uri, utilitate publică sau
it turned into a legal entity in
expropieri). S-a câștigat astfel
no less than 25 trials. Valuable
timp prețios pentru elaborarea
time was hence saved to draw up
unor soluții alternative.
alternative solutions.
La începutul lui 2011, o coa-
In early 2011, a coalition of 50
liție a 50 de asociații grupate
associations grouped under
sub numele „Platforma pen-
the “Platform for Bucharest”
tru București” a supus atenției
title forwarded authorities an
autorităților laboriosul studiu „O
elaborate survey, “An alternative
viziune alternativă la Diametrala
vision to Buzești–Berzei–Uranus
Buzești–Berzei–Uranus”, care
Diametral”, which described
descria cadrul unui posibil proiect
the background of a potential
de regenerare integrată. În aprilie,
integrated regeneration project.
Planul Urbanistic Zonal a fost
In April, the Area Urban Plan
anulat în instanță. În iunie, la
was cancelled by the court. In
presiunea coaliției, Ministerul
June, following the pressure of
Dezvoltării a dispus sistarea lu-
the coalition, the Ministry of
crărilor din zonă și inițierea unei
Development decided to stop the
dezbateri publice, asumându-și
works in the area and initiate a
rolul de mediator între Primărie,
public debate, taking the role of
ONG-uri, Ordinul Arhitecților din
a mediator between the town
România și specialiști. Echipa
hall, the NGOs, The Chamber of
Arhitecții Voluntari a lansat
Romanian Architects and the
„Proiectul Alternativ pentru Hala
experts. The team of “Arhitectii
Matache” – o soluție sustena-
Voluntari” (Volonteeer Architects)
bilă de dezvoltare a zonei prin
launched the “Alternative Project
protejarea țesutului istoric rămas
for Matache Market Hall”, a
Proiectul Arhitecților Voluntari
Volunteering Architects' project
și menținerea halei ca nucleu
sustainable development solution
identitar de spații publice.
of the area including the protection of the remained historical
După intense runde de negoci-
fabric and the preservation of
eri, edilii și coaliția au anunțat,
the market as an identity core of
la mijlocul verii, că au ajuns
public spaces.
la un compromis rezonabil, așa-numitul acord „Pacea de la
Following intense rounds of nego-
Hala Matache”: pe lângă păstrarea
tiations, the administration and
Halei Matache pe actualul ampla-
the coalition announced in mid
sament, s-a obținut angajamentul
summer that they reached a rea-
Primăriei pentru regenerarea
sonable compromise, the so-called
urbană integrată a cartierului, o
“Peace at Matache Open Market”
premieră pe care mulți au consi-
agreement: besides the preserva-
derat-o istorică: ar fi prima oară
tion of Matache Market Hall on
când s-ar aplica și în România
the current location, they got the
principiile unei astfel de de inter-
commitment of the City Hall for
venții, prin care o zonă defavori-
an integrated urban regeneration
zată e transformată, după studii
of the neighbourhood, a first seen
temeinice, într-una cu standarde
historical by many: it would be
înalte de locuire, un posibil model
the first time when the principles
pentru alte orașe din țară. Totuși,
of such an intervention would
până în octombrie, Primăria încă
be applied in Romania where a
nu demarase procesul efectiv de
disadvantaged area is turned into
regenerare urbană integrată a
a high standard housing one,
cartierului Matache. ✎
following solid surveys, a possible model for other cities across the country. Yet, in October, the City Hall hadn’t started the actual urban regeneration process for the neighborhood. ✎
www.bucurestiulmeu.ro
33
Ctrl-S: Roșia Montană
Nu doar proteste, ci și acţiuni concrete.
Concrete action instead of just protest.
Cine: a|r|a – Asociaţia „Arhitectură. Restaurare. Arheologie”
Who: a|r|a – “Architecture. Restoration. Archeology” Association
D
espre Roșia Montană se vorbește foarte mult, de foarte mulți ani, și pe tonalități ridicate, încât e
greu să mai vezi altceva decât vor-
34
T
he Roșia Montană Mining project is a very popular topic for many years, and quite noisily
referred to, so it is rather dif-
bele și tot mai greu să poți decela
ficult to go beyond words and
adevărul. Vocalize acute, ventri-
even harder to find out the truth.
loci tot mai abili și promisiuni
High notes, increasingly shrewd
rozalii, un război al impresiilor
ventriloquists and pink promises,
despre valori cu mercurial expli-
a war of impressions on values
cit. În tot acest timp, în muțenie
with a clear market price list.
aproape deplină, se consumă un
Meanwhile, in almost total dumb-
război implacabil: în ultimii ani,
ness, an implacable war goes on:
peste 150 de case au fost demolate
lately, over 150 houses were de-
sau lăsate-n ruină, bilanț ce abia
molished or left degraded, and the
prefigurează distrugerile planifi-
case only points out the destruc-
cate odată cu începerea imensei
tions planned once this huge gold
exploatării aurifere de suprafață.
surface extraction starts.
În fapt, încă din 2002,
In fact, starting with 2002,
International Council on
the International Council on
Monuments and Sites (ICOMOS –
Monuments and Sites (ICOMOS –
cea mai mare organizație pro-
the largest world association on
fesională din lume în domeniul
heritage) regularly affirmed its
patrimoniului) – s-a pronunțat
point of view on such threats,
regulat în privința acestor ame-
asking the Romanian state to take
nințări, solicitând statului român
action, save this site and evaluate
să acționeze pentru salvarea
it to be nominated on the World
acestui sit și evaluarea sa în ve-
Heritage List. Even if “unheard”
derea nominalizării pentru Lista
of, several wide-known science
Patrimoniului Mondial. Chiar
organisations annually sign up
dacă „neauzite” aici, nenumărate
resolutions, letters and position
organisme științifice de calibru
papers to support the endangered
din lume semnează anual rezo-
heritage; given this background,
luții, scrisori și luări de poziție în
the actions of the Romanian or-
sprijinul patrimoniului ame-
ganizations should be referred to
nințat, context în care acțiunile
more carefully.
organizațiilor românești ar trebui decelate cu mai multă atenție.
Starting with 2007, the “Architecture. Restoration.
36
Din 2007, Asociația „Arhitectură.
Archeology” Association carries
Restaurare. Arheologie” (A.R.A.)
out several projects for the cul-
dezvoltă numeroase proiec-
tural heritage in Roșia Montană.
te pentru protejarea valorilor
Moreover, it initiated various ac-
patrimoniului cultural de la
tions for the site to be part of the
Roșia Montană. În plus, a inițiat
UNESCO World Heritage, providing
demersurile de înscriere a sitului
the documents for the official
în Patrimoniul Mondial UNESCO,
registration to the Ministry of
furnizând Ministerului Culturii
Culture; following the initiative
documentația pentru declanșarea
of A.R.A., the International Union
procedurii oficiale; tot la inițiativa
of Architects adopted a resolu-
A.R.A., Uniunea Internațională a
tion to support this exceptional
Arhitecților a adoptat o rezoluție
heritage. It is notable that such
în sprijinul protejării acestui pa-
mobilizing actions of the associa-
trimoniu excepțional. Remarcabil
tion (including in the court) are
e că acțiunile militante ale
doubled by practical and exem-
organizației (inclusiv în justiție)
plary initiatives, such as the five
sunt dublate de inițiative practice
editions of A.R.A. Summer School
și demonstrative, precum cele
(for architecture undergradu-
cinci ediții ale Școlii de vară A.R.A.
ates) which take place in Roșia
(dedicate studenților arhitecți) și
Montană since 2009.
care, din 2009, se desfășoară la Roșia Montană.
The aim is both the data on the threatened architectural heritage,
Se urmărește aici atât documen-
as well as protecting it through
tarea patrimoniului arhitectural
practical works of restoring
amenințat, cât și protejarea, prin
historical buildings. Thus, emer-
lucrări practice de restaurare, a
gency temporary interventions
unor edificii istorice. Astfel, s-au
were completed at the Reformed
făcut atât intervenții de urgen-
Church Office, as well as resto-
ță, provizorii, la Oficiul Parohial
ration works to the Unitarian
Reformat, cât și lucrări de restau-
Church House, the Unitarian
rare la Casa Parohială Unitariană,
Church and traditional mining
Biserica Unitariană și locuințe
houses. Everything based on low
minerești tradiționale. Totul
funding, traditional materials and
cu mijloace financiare reduse,
crafts and a direct commitment
materiale și tehnici tradiționale și
of the community: local labour
implicarea directă a comunității:
and craftsmen, knowledge and
forță de muncă și meșteri locali,
techniques still alive in special-
cunoștințe și practici încă vii în
ized masonry, carpentry, iron
lucrări specializate de pietrărie,
or limestone work. A model of
dulgherie, fierărie sau vărărit. A
intervention was thus provided,
fost furnizat astfel și un model de
and it may be used on for a sus-
intervenție, care ar putea fi multi-
tainable development of an area
plicat pentru dezvoltarea durabilă
hosting the oldest mining loca-
a zonei ce găzduiește cea mai
tion in the country, and one of
veche așezare minieră din țară și
the most important in the world.
una dintre cele mai semnificative
Loosing that, we could just show
din lume. În contrapartidă, ne-am
off with the widest open quarry
putea făli cu cea mai mare carieră
in Europe. ✎
cu crater deschis din Europa. ✎
www.simpara.ro
37
Intervenţie urbană în Ferentari – Aleea Livezilor
Urban intervention in Ferentari – Livezilor Alley
Oricât ar fi de stigmatizată, o comunitate poate coopera și conștientiza că are doar de câștigat prin implicarea activă.
Irrespective of its stigma, a community can work and be aware that it can only win through active involvement.
Cine: Asociaţia Komunitas Parteneri: L’Armoire Urbaine (Franţa), Asociaţia pentru Dezvoltare Comunitară Ferentari, Asociaţia Peisagiștilor din România și Administraţia Domeniului Public sector 5
F
erentari, uneori poreclit Ferentexas sau Ghettoland, e cartierul cu cea mai șifonată reputa-
ție din capitală. Aici sunt cele mai
F
erentari, sometimes
Who: Komunitas Association
knows as Frentexas or
Partners: L’Armoire Urbaine
Ghettoland, is the area
(Franţa), Ferentari
with the worst reputa-
Association for Community
tion in the capital. There are
Development, Association
ieftine, dar și mai greu de vândut
the cheapest, but also the most
of Landscape Planners in
locuințe iar taximetriștii din cen-
difficult housings to sell, and the
Romania and the District 5
tru refuză adesea să vină. Sunt,
taxi drivers in the centre often
Administration of
însă, și oameni care-și fac benevol
decline a call. Yet there are also
Public Areas
de lucru în locul de care fug toți.
people willing to work voluntarily in a place where everybody wants
În 2009, Asociația Komunitas, 38
to run away from.
fondată de niște tineri cercetători în domeniul științelor sociale, a
In 2009, Komunitas Association,
derulat un proiect de urbanism
set up by a few researchers on
participativ, „Orașul nostru –
social sciences, ran several a
decizia noastră”: ateliere de lucru
participative urbanism project,
interactive cu elevi din Ferentari
“Our city – our decision”: inter-
și studenții de la Facultatea de
active workshops with children
Arhitectură „Ion Mincu”, și o
form Ferentari and students
inventariere a nevoilor comuni-
from “Ion Mincu” University
tății – cea mai urgentă și soluțio-
for Architecture and Urbanism
nabilă fiind revitalizarea parcu-
and a mapping of the needs
lui din Aleea Livezilor. Pentru
of the community – the most
succesul unei interveții urbane de
urgent and achievable being the
amploare, organizația a înțeles că,
rehabilitation of Livezilor Alley
în loc să facă ceva pentru locui-
Park. To be successful in a massive
tori, trebuie să acționeze împreu-
urban intervention, the organisa-
nă ă cu ei.
tion aimed at taking action with the locals instead of doing some-
Proiectul „Din inima cartierului
thing for them.
meu” a debutat în februarie 2011 cu niște ateliere de lucru la Școala
The project started in February
136, elevii fiind invitați să arate,
2011 with some workshops at
prin colaje și desene pe fotografii,
School 136, and the students
cum și-ar dori să schimbe parcul.
were invited to show, via collage
Au fost consultați și adulții, apoi
and drawings on photographs,
arhitecții peisagiști au propus
how they would like the park to
câteva variante de revitalizare,
change. Adults were consulted
atât parțială cât și permanentă,
then, and architects and land-
proiectul profesionist de ame-
scape planners suggested various
najare a întregului parc urmând
alternatives, for both partial and
să fie pus în aplicare de edilii
permanent rehabilitation, while
sectorului 5 când vor dispune de
the professional project of the
suficiente resurse.
whole park was to be implemented by sector 5 town hall admin-
Pornind aproape de la zero, be-
istration when the funds were
neficiarii au participat direct la
going to be available.
amenajarea unui teren de fotbal, amplasarea de bănci și coșuri de
Starting almost from zero, the
gunoi și salubrizarea de amploare
beneficiaries were directly in-
a parcului. Apoi au sărbătorit cu o
volved in coordinating the work
paranghelie, „Ferentari Delivery”,
for a football ground, install-
că au „un parc boboc”. ✎
ing benches and rubbish bins, cleaning the green areas and the park. Their awesome park was celebrated with a big party – Ferentari Delivery. ✎ 41
www.din-inima-cartierului-meu.blogspot.com
Magic Blocks
Oamenii le numesc cutii de chibrituri. Nimeni nu iubește blocurile din perioada socialistă, însă în ele locuiește cea mai mare parte a populaţiei noastre urbane.
People call them matchboxes. Nobody loves the blocks of flats of the socialist era, yet most of the urban population lives there.
Cine: Asociaţia Zeppelin, Point4, Archis Interventions și Hackenbroich Architekten, în colaborare cu ATU, Space Syntax Romania, StudioBASAR, Platforma 9,81
Who: Zeppelin Association, Point4,
C
ând vorbim, generic, despre „blocurile comuniste”, uităm că în spatele obsedantei
expresii se ascund situații urbane,
42
W
hen speaking generally
Archis Interventions și
of “communist blocks”
Hackenbroich Architekten,
we forget that behind
in cooperation with ATU,
this obsessive expression
Space Syntax Romania,
there are extremely diverse urban,
arhitecturale și sociale cum nu se
architectural and social cases:
poate mai diferite: mari cartiere
large neighbourhoods at the edge
la periferie și operațiile ceaușiste
of the city, but also Ceausescu’s
din centru; reședințe exclusiviste
interventions in the centre; ex-
și apartamente care-și pierd tot
clusive residential areas and flat
mai mult valoarea; uriașe spații
whose cost drops down; wide free
libere sau maidane informe în
spaces or formless waste grounds
jurul clădirilor.
around the buildings.
Magic Blocks este un program de
Magic Blocks is a research pro-
cercetare, proiecte alternative și
gramme of alternative projects
intervenții în cartierele de blocuri
and interventions for the blocks
din perioada socialistă, și a pornit
in the socialist era; it started from
de la două convingeri: întâi, că
two assumptions: first, that the
problema reabilitării blocurilor
issue of rehabilitating the blocks
nu e doar una tehnică, ci și de
is not a mere technical one, but
regenerare urbană, care ar trebui
that it implies urban regen-
să implice strategii și proiecte atât
eration, which should include
pentru construcții, cât și pentru
strategies and projects both for
StudioBASAR, Platforma 9,81
Localizarea
Un salon urban
Deschiderea spațiului public
An urban living room
Opening up public space
intervențiilor pe Calea Moșilor
0,1 (6& 8
$&,$ EG '
VWU 0 ,+$, (
Interventions on Calea Moșilor Boulevard
&$/($ 0O܇,/OR
&$/($ 0O܇,/OR
,
VWU 7R$,$1
EG & $R O /
OBOR
Un loc al comunității
O trecere între două lumi
Community space
A passage between two worlds
Exemple de intervenții
Interventions examples
Un model de dezvoltare: O arie de intervenţie (un nou spaţiu public), o deschidere a cortinei prin funcţiuni publice, și un sistem de reglementare pentru introducerea de funcţiuni noi în ţesutul vechi din spatele blocurilor
A development model: An intervention area (a new public space), an opening of the curtain through public functions, and a regulation system for inserting new functions in the fabric behind the blocks of flats
spațiul public și pentru opera-
constructions, as well as for the
ții comunitare; apoi, că aceste
public space and community
cartiere nu aduc doar probleme, ci
interventions; and then, that such
și perspective nebănuite pentru o
neighbourhoods do not only stand
dezvoltare urbană mai echilibrată.
for issues, but also include unforeseen perspectives for a better
În 2009, s-au cercetat tipologii
balanced urban development.
și s-au propus idei și principii pentru o strategie de regenerare
In 2009, certain typologies were
și soluții posibile pentru câteva
researched, and various ideas
locuri reprezentative. În 2010,
and principles for a regeneration
echipa s-a concentrat asupra
strategy were thought, including
marilor bulevarde din centru și a
possible solutions for a few key
maidanelor din spatele acestora.
areas. In 2010, the team focused
Luând Calea Moșilor ca studiu
on the grand totalitarian aexes in
Non-locuri în spatele cortinelor de
de caz, s-au căutat soluții pentru
the centre and the waste grounds
beton: zone abandonate sau prost
transformarea acestor locuri ale
behind them. For the Calea
folosite, dar și o rezervă de spaţii
nimănui în spații publice verita-
Moșilor study case, certain solu-
publice pentru oraș
bile și folosirea lor ca elemente
tions were looked after to change
de activare ale orașului istoric
such ignored places in genuine
Non-places behind the socialist
din spatele cortinei de beton.
public spaces to be used as ele-
boulevards: abandoned or ill-used areas,
Strategia urbană a fost legată de o
ments of reviving the historical
but also an un-acknowledged reserve in
serie de intervenții amplasate în
city behind the concrete curtain.
the heart of the city
locuri-cheie și realizate împreună
The urban strategy was connected
cu comunitatea locală: semnale că
to a series of interventions placed
se pot întâmpla lucruri concrete,
in key-locations and implement-
dar și testări democratice ale unui
ed with the local community:
demers profesional. Din 2011, se
pointing out that real things
lucrează la promovarea proiectu-
can happen, while working as
lui și la construirea unui model
democratic tests of a professional
economic și a unor colaborări cu
initiative. Starting with 2011, the
diferite autorități pentru demara-
project is to be further promoted,
rea unor proiecte-pilot. ✎
aiming for an economic model, including the cooperation with the authorities to start certain
Programul este susținut permanent de către Erste Foundation și Goethe Institut și a beneficiat de susținerea Ambasadei Regatului Țărilor de Jos, a Forumului Cultural Austriac, a Institutului Cultural Român prin Programul Cantemir și a Uniunii Arhitecților din România.
pilot-projects. ✎
The programme is constantly supported by Erste Foundation and Goethe Institute, and had the support of the Embassy of Netherlands, the Austrian Cultural Forum, the Romanian Cultural Institute through Cantemir Program, and the Union of Architects in Romania.
www.zeppelin-magazine.net
45
Claca urbană
Urban Kalaka
Să dai, să primești, să faci.
Give, get, do.
Cine: Fundaţia Comunitară din Odorheiu Secuiesc (SzKA)
Who: Odorheiu Secuiesc Community Foundation (SzKA)
C
uvântul „clacă” are în limba noastră sensuri la fel de apropiate ca Dr. Jekyll & Mr. Hyde: cel rău,
rămas din feudalism, e de muncă
46
T
he word “kalaka” has in our language meanings as close as Dr Jekyll & Mr Hyde: the negative one,
from the Middle Ages, referring
obligatorie neplătită și lucru de
to unpaid and bad quality work,
mântuială, fără tragere de inimă,
made with no enthusiasm; the
prost; tradiția ni l-a lăsat însă și
tradition also left the good one –
pe cel bun – de ajutor colectiv re-
the mutual support between
ciproc între consăteni sau vecini,
fellows or neighbours, a final-
activitate finalizată, de regulă, cu
ized work, regularly followed by a
o mică petrecere.
small party.
În 2008, Fundația Comunitară din
In 2008, Ordorheiu Secuiesc
Odorheiu Secuiesc și-a propus să
Community Foundation aimed at
readucă la viață în mediul urban
reviving this extraordinary tradi-
această extraordinară tradiție.
tion. Once the town hall, a news-
După ce și-a atras ca parteneri
paper and a few local companies
primăria, un ziar și câteva com-
joined the idea, they managed
panii locale, a reușit să mobili-
to mobilize over 120 locals who
zeze peste 120 de localnici care
worked voluntarily, and in their
au muncit benevol și-n propriul
own benefit, to rehabilitate the
lor beneficiu la renovarea tere-
playing grounds in 4 quarters,
nurilor de joacă din 4 cartiere,
turning them into clean, safe
transformându-le în locuri curate,
and enjoyable places. This model
sigure și plăcute. Acest model
then developed naturally, with
s-a dezvoltat apoi natural, cu un
a similar event organized by the
eveniment similar organizat de
association of a block of flats and
asociația unui bloc și altul pus
another one initiated by a young
la punct de o tânără și gupul ei
lady and her friends.
de prieteni. In 2009, FCOS involved the locals În 2009, FCOS i-a implicat pe
in the urban planning process,
localnici în procesul de planifi-
collating their ideas about what
care urbană, adunând părerile
could be done with a damaged
lor în legătură cu ce ar fi de făcut
well in a major park. There were
cu o fântână stricată dintr-un
over 5000 votes and the fund-
parc important. S-au strâns
raising started. The organisation
peste 5 000 de voturi și-a înce-
then reiterated the challenge on
put atragerea de fonduri pentru
other issues pointed out by locals:
proiect. Organizația a repetat apoi
rehabilitating the only free sports
provocarea în jurul altei probleme
ground. The programme contin-
semnalate de locuitori: renovarea
ues to develop through similar
singurului complex sportiv public
projects run by the community in
gratuit. Programul continuă să
its own benefit.
se dezvolte prin astfel de proiecte coordonate de comunitate în
When we knocked on the first
propriul ei beneficiu.
door in search of volunteers the man said 'of course I
Când am ciocănit la prima
will come, it is my kids
uşă, în căutare de volun-
playground.' We asked if
tari, omul a zis „fireşte că
his neighbor would join. No.
voi veni, doar e locul unde
We went to the neighbor and
se joacă puştii mei”. L-am
asked if he would come.
întrebat dacă i se va alătu-
course, he said, I drink my
ra şi vecinul. Nu. Ne-am dus
coffee there.
apoi la vecin şi l-am între-
‘will your neighbor come?’
bat dacă ar veni. Fireşte,
Again, no.
ne-a zis, doar îmi beau
were working side by side on
cafeaua acolo! L-am între-
the playground it was nice to
bat dacă va veni şi vecinul
thank them both for coming.
lui. Iarăşi nu. Mai târziu,
(Christopher Worman,
pe când munceau împreună umăr
Executive Director) ✎
la umăr la locul de joacă, a fost fain să le mulţumesc la amândoi c-au venit. (Christopher Worman, director executiv) ✎
www.szka.org
Of
And, we asked
Later as they 49
Faţă de Mureș
Mureș Face
Simţiţi-vă ca acasă.
Feel at home.
Cine: Asociaţia unDAverde
Who: unDAverde Association
O
rorile colectivismului comunist ne-au lăsat superstiția că ce e al tuturor nu e al nimă-
nui. Spațiul public, când nu e o
50
T
he horrors of communist collectivism left the superstition that whatever belongs to everybody
is actually nobody’s. The public
abstracțiune, e un beligerant – în
space, when not a mere abstract,
dușmănie de moarte cu spațiul
is a combatant – a pet hate of
privat. E al nimănui, așadar,
private space. It is nobody’s, go-
predispus a fi ignorat, degradat,
ing to be ignored, degraded, and
anexat. Asociația unDAverde,
annexed. unDAverde Association,
coordonată de trei tineri arhi-
managed by young architects in-
tecți preocupați de ameliorarea
terested in improving the quality
calității spațiului public, a înțeles
of public space, understood that
că o astfel de recuperare implică și
such a recovery includes healings
vindecări la nivel uman: trezirea
at human level: refreshing com-
bunului-simț, a sentimentului de
mon sense, the sense of belong-
apartenență, de comuniune cu va-
ing, the communion with local
lorile locale sau un anumit peisaj.
values or a certain landscape.
Râul Mureș traversează, în
Mureș River crosses in Romania
România, unsprezece orașe și
11 cities and four natural parks.
patru parcuri naturale. O ob-
A non-metaphorical remark
servație deloc metaforică e că
states that the locals turned their
riveranii i-au întors spatele, ca și
backs to it, similarly to denying
cum s-ar dezice de-un vechi aliat
an old ally and friend once they
și prieten odată cu binefacerile
started enjoying running water
apei de la canal și-ale Pet-urilor.
and plastic bottles. The Mureș
Proiectul Față de Mureș propu-
Face project literally proposes a
ne, literalmente, o schimbare de
change of attitude through an at-
atitudine prin realizarea unei
tractive “shop window” along its
„vitrine” atrăgătoare de-a lungul
course, integrating certain simul-
său, integrând toate funcțiile care
taneous functions: navigation, ca-
se suprapun: navigație, canotaj,
noeing, cycling, trekking, fishing,
ciclism, drumeții, pescuit, indus-
industry, living and recreation.
trie, viețuire și recreere. Following the mapping of fishing După cartarea cărărilor
routes – trekked and recorded
pescărești – parcurse și înregis-
with a GPS receiver – a cycling
trate cu un receptor GPS –, a fost
journey on Reghin–Tîrgu Mureș
propus pe segmentul Reghin–
section was proposed, including
Târgu Mureș, cu amenajări mini-
minimal improvements, with
male, un traseu pentru biciclete
certain halts or reflection places,
agrementat cu locuri de popas
bridges over surrounding streams,
sau de contemplare, podețe peste
and information signposts.
pârâurile afluente, indicatoare și
Various design workshops were
panouri informative. S-au orga-
organized on the water shore. The
nizat workshop-uri de proiectare
area, initially trekked by fisher-
pe malul apei. Calea bătută până
men and agricultural tools only,
deunăzi doar de pescari și utilaje
turned into an enjoyable route for
agricole a devenit un plăcut tra-
running, walking or cycling, far
seu pentru alergare, plimbare și
from the busy traffic. Kayak trips
pedalare, departe de traficul auto.
can be organized along this first
De-a lungul acestui prim parc in-
inter-urban park.
terurban pot fi organizate excursii cu caiace.
The concept could be applied from Izvorul Mureșului to river mouth
Conceptul ar putea fi implemen-
(Szeged) across Transylvania.
tat de la Izvorul Mureșului până
Around 80 castles with gardens
la vărsare (Szeged), traversând
are attraction points along this
Transilvania. În jur de 80 de
journey, and tens of additional
castele cu grădini sunt puncte de
services could be involved to
atracție pentru traseu, și zeci de
sustain tourism. The implemen-
servicii complementare pot fi an-
tation of this initiative is funded
trenate pentru susținerea turis-
by Anvergo. ✎
mului. Implementarea ințiativei e susținută financiar de Anvergo. ✎
www.undaverde.ro
53
Intervenţii în spaţiul public din Harghita
Public space interventions in Harghita County
Un caz în care arhitectura comunitară devine parte a unei pedagogii arhitecturale.
A case where community architecture is part of architectural pedagogy. Cine: Elevii secţiei de arhitectură de la Liceul de Artă Nagy István din Miercurea-Ciuc. Profesori îndrumători: Máthé Klára, Korodi Szabolcs, Köllő Miklós
Who: students of “Nagy Istvan” Art High School, architecture section.
L 54
serie pe care o vor practica (și nu
A
toți) după încă niște ani buni de
(not all of them actually) follow-
facultate. Ei bine, elevii Liceului
ing quite a long time of study at
Nagy István învață, din 2006, și
university. Well, the students of
prin proiecte reale – intervenții în
“Nagy Istvan” High School learn,
diferite zone din județul Harghita.
starting with 2006, also in real
Realizate în cadrul unor tabe-
projects – interventions in various
re de vară, acestea sunt, firește,
areas in Harghita county. Part of
menite să-i familiarizeze pe elevi
summer camps, they are of course
cu materialele, cu rolul structurii
meant to make the students
într-o lucrare de arhitectură, cu
familiar with the materials, the
trecerea de la idee și-apoi proiect
role of a structure in an architec-
la realitate; dar au și un rol practic
tural work, the progress from a
și aduc ceva în plus locului în care
concept to real life; all on a rather
se așază. Toate aceste acțiuni au
practical side, bringing an added
implicat și comunitățile locale
value to the place they set on.
cărora le-au fost dedicate.
And those things truly involved
a școală, elevii învață. La un liceu de arhitectură, se presupune că învață câte ceva despre o me-
t school, students learn.
Supervising teachers:
At an architecture
Máthé Klára, Korodi
school, they are to learn
Szabolcs, Köllő Miklós
a number of few things
on the job they will practice
the local communities they were devoted to.
În 2008, la Ghiduț, lângă Lăzarea,
In 2008, in Ghiduț, close to
au fost construite trei poduri pie-
Lăzarea, three pedestrian bridges
tonale din trunchiuri de brad puse
were made of fire trees offered by
la dispoziție de către Primărie, po-
the town hall, bridges to make
duri ce fac mai ușor accesul către
the access to the school on the
școala din deal. În 2009, în locali-
hill easier. In 2009, in Frumoasa,
tatea Frumoasa, au fost amenaja-
eight picnic areas were set up
te opt locuri de picnic în imediata
close to a mineral water reservoir,
vecinătate a unui bazin de apă
secured and run by the people in
minerală, captat și administrat
the village. The areas turned into
de către oamenii din sat. Zonele
the favourite places of locals for
au devenit locurile preferate ale
parties and celebrations. The set
localnicilor pentru petreceri și
of interventions go on in 2011, at
sărbători. Seria de intervenții a
Șugău cave Natural Park, in part-
continuat în 2011, în rezervația
nership with the autorities and
naturală de la Peștera Șugău,
Lacul Roșu Adventure organiza-
în parteneriat cu administrația
tion. The set up includes bridges,
locală și cu organizația Lacul Roșu
pathways, stops, signposting and
Adventure. Amenajările cuprind
stops at the entrance to the cave.
poduri, cărări, semnalizări, locuri de popas la intrarea în peșteră.
Perhaps it is not a bad idea that the first works for the future
Poate că nu e rău că primele
architects are those of public
lucrări cu care au de-a face viitorii
interest, meant to support the
arhitecți sunt unele de uz public,
community, to value and protect
destinate să ajute comunității,
certain places and a local culture
să pună în valoare și să prote-
of building. ✎
jeze locuri și o cultură locală a construirii. ✎
57
Rowmania & Canotca
O alternativă la modelele nocive și falimentare de dezvoltare în turism sau agricultură.
An alternative to destructive and failing models of development in tourism or agriculture. Cine: Asociaţia „Ivan Patzaichin – Mila 23” Arhitectură: SKAA Construcţie bărci: Paul Vasiliu Designer: Grigore Mitrea Foto: Dragoș Lumpan
Who: “Ivan Patzaichin – Mila 23” Association
Î
n România, locurile excepționale necontaminate se află de obicei într-o stare economică și
socială gravă. În schimb, cele ac-
58
I
n Romania, the excep-
Architecture: SKAA
tional untainted places
Boats: Paul Vasiliu
are usually in a poor
Designer: Grigore Mitrea
economic and social
Photo: Dragoș Lumpan
situation. While the accessible
cesibile și populare obțin dezvol-
and popular ones get the touristic
tare turistică și economică, dar și
and economic development, they
distrugerea tocmai a valorilor care
also destroy the values which
le-au făcut atractive.
made them attractive.
Delta e în același timp un loc
Danube Delta is a marvellous
minunat și scena unor proble-
place and the setting of terrify-
me sociale înspăimântătoare.
ing social issues. Tourism, the big
Turismul e unul de weekend
hope, is rather of the week-end
și aduce până acum mai ales
kind and comes up with mo-
bărci cu motor, ghetouri de lux
torboats, luxurious ghettos
și betoane. Campionul olimpic
and concrete. Olympic Canoe
Ivan Patzaichin și arhitectul
Champion Ivan Patzaichin (a man
Teodor Frolu propun o strate-
of the Danube Deltas himself )
gie de infrastructură pentru un
and architect Doru Frolu come up
„turism slow” în Deltă: dincolo
with an infrastructure strategy
de traseele majore, de mai lungă
for a “slow tourism” in the Delta:
durată și mai profitabil pentru
outsides major routes, with
localnici (mai ales cei din zonele
longer trips and more profitable
Centru de acces pe traseu
Access centres along the trail
cele mai izolate), mai delicat și
for the locals (especially those in
mai sustenabil. Un model care
isolated areas), more sensitive and
împacă dezvoltarea cu protecția
more sustainable too. A model to
și recuperarea unor tradiții și
match development to protec-
resurse locale.
tion and to restore local traditions and resources.
Formatul este deschis și centrat pe o comunitate: un sistem de
The format is an open one and
trasee pentru bărci cu vâsle (și
centred on a community: a series
nu șosele și vapoare), pensiuni
of trips for human-powered boats
eco-turistice veritabile ce vor fi
(no car roads or ships), genuine
acreditate conform unor criterii
eco tourist guesthouses to be
ferme. Centrele de acces pe trasee
accredited against clear criteria.
și campingurile de pe parcursul
Access centres along trips and
acestora vor fi finanțate din fon-
camping sites will be funded with
duri europene și apoi date în ad-
European money and then run
ministrare localnicilor. Asociația
by the locals. The Ivan Patzaichin
Ivan Patzaichin, alături de mai
Association, together with several
mulți parteneri, coordonează
partners, is in charge with the
construcția, finanțarea și mana-
construction, funding and the
gementul integrat al proiectului,
integrated management of the
iar după finalizarea acestuia va
project; once completed, it will
monitoriza și asigura buna utili-
monitor and supervise the proper
zare a resurselor.
use of resources.
Prima realizare concretă este
The first real achievement is a
prototipul „canotcii”, realizat
prototype of the “canotca” done
împreună cu unul dintre ultimii
with one of the last experts in the
marangozi ai Deltei. Canotca este
Delta. The canotca is a hybrid of a
o hibridizare a lotcii cu canoea:
“lotca” (the traditional robust boat
o lotcă mai ușoară și în care poți
of the Delta fishermen) with a
vâsli cu fața. Bărcile vor putea
canoe: a lighter boat in which you
fi închiriate și lăsate în diferite
can sail face forward. The boats
puncte pe traseu – cam cum se
can be rent and left at certain
face acum în orașele civilizate
points along the route – a water-
cu bicicletele. ✎
world “rent-a-bike”. ✎
www.rowmania.ro
61
C.G.:
Ce-am urmărit cu expoziţia asta
What we aimed at in this exhibition
Două texte suprapuse de Constantin Goagea și Cosmin Caciuc
Two superposed texts by Constantin Goagea & Cosmin Caciuc
Cum ar fi un oraș privat
What about a private city
D
acă ceva nu merge, nu forța, ia un ciocan mai mare! zice o lege a lui Murphy. Aplicată la noi, ea ar suna cam așa: dacă pistele de biciclete nu sunt
utilizabile, ia-ți o mașină mai mare! O țară doar
C.C.:
to force things, take a bigger hammer! says one of Murphy’s laws. Applied in our case, it would turn into: if the bike
lanes are not usable, take a bigger car! A country
pentru autoturisme funcționează perfect în
for cars only works perfectly in the Middle East.
Orientul Mijlociu. Pentru noi însă pietonalele,
For us though, the pedestrian areas, the lanes,
pistele, transportul public sunt vitale: nu dorim
the public transport are vital: we do not want to
să ne disputăm felii din oraș cu ciocanele.
argue about city slices by hammers.
O
parte dintre inițiativele selectate urmăresc: ▶ restituirea spațiului public ▶ impunerea interesului pietonal
▶ transportul public inteligent
62
I
f something does not work, do not try
S
ome of the selected initiatives follow: ▶ Restoring the public space ▶ Prioritizing the pedestrian ▶ A smart public transport
▶ A decent urban life
▶ decența vieții urbane
▶ A common sense of daily life
▶ bunul-simț al vieții cotidiene
▶ A social dialogue and collective participation
▶ dialogul social și participarea colectivă One could say that they actually initiate a Se poate spune că acestea inițiază, de fapt, o
project-based critique, a different kind of a dis-
critică prin proiect, un alt fel de discurs despre
course on the values of the built environment.
valorile mediului construit. Nu ar fi ea atât de
Not that it is truly new, if we browse the histo-
nouă, dacă răsfoim istoriile de arhitectură, însă
ries of architecture, yet it is necessary given the
e necesară prin poziția culturală asumată de
cultural stand assumed by the authors of the
autorii proiectelor și prin modul în care această
projects and the way this professional tradition
tradiție profesională este bine înțeleasă și
is well understood and updated. The projects
actualizată. În acest sens, proiectele militează
promote, in this respect, something we really
pentru ceva de care avem mare nevoie: o cultură
need: a genuine and responsible culture of the
autentică și responsabilă a mediului construit.
built environment.
Conflictul dintre interesul public și cel privat
The conflict between the public and the private interest
A
W
vem nevoie de: ▶ investiții în amenajarea spațiului public, capabile să stimuleze inițiative private
▶ inițiative private capabile să stimuleze inves-
e need: ▶ Investments in organising the public space, able to stimulate private initiatives
▶ Private initiatives able to stimulate invest-
tițiile în spațiul public.
ments in the public space.
E un proces circular: să ne gândim, de pildă, la
It is a circular process: let’s think, for instance,
centrul istoric al Capitalei, unde investițiile pri-
about the historical centre of Bucharest where
vate de la parterul clădirilor nu pot fi separate
private investments at the ground floor of
de spațiul public adiacent: o cafenea cu o terasă
various buildings cannot be separated by the
(investiție privată) depinde de un pietonal (in-
neighbouring public space: a terraced café
vestiție publică). Dacă piețele sau pietonalele nu
(private investment) depends on a pedestrian
pot fi susținute de interese private convergente,
lane (public investment). If squares or pedes-
calitatea vieții urbane scade drastic și resimțim
trian lanes cannot be supported by converging
zilnic consecințele ei.
private interests, the quality of urban life is sensibly lower and we feel its effects daily.
De ce e nevoie ca să dezvoltăm coerent activismul urban
Why we need to develop coherently the urban activism
➀ O poziție critică: ▶ intenții și motivații relevante la nivel social
➀ A critical stand:
▶ un set de valori culturale asumate
▶ socially relevant intentions and motivations
▶ cunoașterea unor teorii critice validate la
▶ a set of assumed cultural values
nivel internațional
▶ knowing critical theories validated
▶ stăpânirea unor instrumente pertinen-
internationally
te de cartografiere și interpretare discursivă
▶ managing adequate tools of mapping and
pentru evaluarea ideologiilor implicate în
discourse interpretation to assess ideologies
dezbaterile sociale
involved in social debates
▶ acțiune comunicativă
▶ communicative action
▶ capacitate creativă în avansarea unor soluții
▶ a creative capacity in problem-solving
la probleme
▶ a multi-, inter- and
▶ abordare multi-, inter- și transdisciplinară
transdisciplinary approach
▶ cercetare prin proiect și experimentare în
▶ a project-based research and experimenting
situații determinate.
in known cases.
➁ Un cod civil al însușirii orașului (de către
➁ A civic code of appropriating the city (by
cetățeni educați și responsabili):
educated and responsible citizens):
▶ principii etice de folosire a spațiilor urbane
▶ Ethical principles of using urban spaces
▶ bune exemple de comportament și interven-
▶ Good behaviour and intervention practice in
ție în spațiul public
the public space
▶ modele de acțiune colectivă, reacție publică și
▶ Models of collective action, public reaction
diseminare în mass-media.
and dissemination in the media.
63
C.G.:
64
După ce am experimentat orașul totalitar, e
Following the experience of a totalitarian city,
timpul să reflectăm la extremul capitalism, la
it is time to reflect on extreme capitalism,
libertatea economiei private dată la maximum.
the freedom of private economy at full speed.
Asta ar implica exclusiv mașini mici, limuzine,
This would exclusively imply small cars, limos,
vile, vile și iar vile, birouri, malluri și supermar-
mansions, mansions and mansions yet again,
keturi. Și câteva cafenele șic și restaurante mai
offices, malls and supermarkets. And a few chic
acătării. Poate. Și blocuri multe, dacă ar mai
cafés and relatively good restaurants. Perhaps.
merge bine economia. Dar nu merge. Ni-l ima-
And lots of apartment buildings, if the economy
ginăm ca pe un intens și întins suburb care nu
were better. But it does not. Let’s imagine a
are nici un loc liber pentru oameni care „pierd
wide and spread suburb with no free place for
vremea” sau pentru gânduri normale. Și nimic
people “wasting time” or for ordinary thoughts.
gratuit. Totul e de vânzare, totul se plătește și
Nothing for free. Everything for sale, everything
se consumă. Toți umblă cu carduri după aparate
to be paid and consumed. Everyone having a
de scos bani sau la plătit servicii și bunuri. În
card in search of an ATM or to pay services and
mijlocul orașului privat, ochii cetățenilor văd
goods. In the middle of the private city, the eyes
numai tranzacții. De mici copii. Joaca o fi na-
of citizens notice transactions solely. Starting
turală la ființele vii, dar, dacă nu produce ceva,
as kids. Playing may be natural for living beings
mai mult strică.
but, if it does not produce, it will spoil things.
Tot ce face ca un oraș să fie frumos, plăcut și
Everything making a city to be beautiful, pleas-
iubit (libertatea, alegerile, diversitatea, opțiu-
ant and loved (freedom, elections, diversity,
nile, răzgândirile și speranțele) ar lipsi tuturor.
options, changing one’s mind and hopes) would
Ar dispărea spațiile libere, mobilitatea, ieșirile,
be missed by everybody. Free spaces, mobility,
întâlnirile, confruntarea. La fel și parcurile și
going out, meetings, and confrontation would
spațiile pentru educație și cultură. Chestiile
disappear. The same with parks and spaces for
care sunt trecute invariabil la „și celelalte”:
education and culture. Issues invariably seen
deocamdată facultative, dispensabile, neimpor-
under “etcetera”: optional, disposable and rath-
tante. De făcut pentru viitor.
er unimportant now. To be done in the future.
Balansul corect al lumii și bunăstarea
A correct move to and from the world and welfare
T
otuși, studiile recente spun că educația și spațiile pentru întâlnire, dialog și cultură sunt vitale pentru un oraș și nu pot fi suplinite de malluri, că
prosperitatea, bunăstarea și echilibrul vin mai
R
ecent surveys claim though that education and spaces for meeting, dialogue and culture are vital in a city and cannot be substituted by malls, that
prosperity, welfare and balance rather come
degrabă din educație și cultură decât din ex-
with education and culture instead of exploita-
ploatare și afaceri personale. Balansul corect al
tion and strictly personal business. A correct
lumii și bunăstarea se petrec atunci când există
move to and fro of the world and welfare hap-
o masă critică de indivizi echilibrați biologic
pen when there is a critical mass of biologically
și intelectual/moral. Ceva ce poate fi atins prin
and intellectually/morally balanced individuals.
acțiuni complexe, prin crearea unui spațiu
It can be reached via complex actions, through
public care să stimuleze întâlnirea, evaluarea,
making a public space to stimulate the meeting,
negocierea, toleranța, argumentația, dialectica
assessment, negotiation, tolerance, reasoning,
și mai puțin prin satisfacerea și întreținerea
and dialectics and not just through satisfying
unor nevoi de acumulare a bunurilor. Nu că asta
and preserving the need of possessing things,
ar fi mai puțin important.
Not that the latter may be less important.
C.C.:
Mai toate inițiativele și proiectele selectate în
Most of the initiatives and projects under this
această expoziție reconstruiesc componente-
exhibition rebuild the components of the public
le spațiului public: parcuri, pietonale, trasee,
space: parks, pedestrian lanes, routes, urban
camere urbane, piețe și zone deschise accesului
rooms, markets and open areas accessible to
tuturor. Altele, incomode, protestatare, vizează
everyone. Others, uncomfortable, protesting,
recuperarea patrimoniului, se opun distrugerii
aim at recovering the heritage, oppose the de-
și degradării bunului public.
struction and degradation of public goods.
Valoarea esenţială a locului vs exploatarea spaţiului
The critical value of a place versus using the space
C
redem într-o economie urbană capabilă să identifice și să sporească sensibil calitățile esențiale ale locurilor. Locul (sau contextul concret) există înain-
tea proiectelor de dezvoltare (industrială sau
W
e believe in an urban economy able to identify and seriously enhance the key qualities of places. The place (or the real context) is there before any devel-
opment projects (industrial or post-industrial
postindustrială) și e plin de calități (nu doar
ones) and has lots of qualities (beyond resourc-
de resurse), stratificate în timp îndelungat. În
es), accumulated over a long time. In the last
ultimele șase decenii, am învățat din cărțile
seven decades, we learned in the good books
bune (Hannah Arendt, Henri Lefebvre, Karl
(Hannah Arendt, Henri Lefebvre, Karl Popper,
Popper, Kevin Lynch, Jürgen Habermas, Gianni
Kevin Lynch, Jürgen Habermas, Gianni Vattimo,
Vattimo, Kenneth Frampton, John Forester,
Kenneth Frampton, John Forester, Manuel
Manuel Castells) cum să identificăm valorile
Castells) how to identify the values of a place,
locului, cum să descifrăm în adâncime ceea ce
how to deeply decode what seems invisible at a
pare invizibil la o privire superficială și ce să
hasty look and what we need to remember from
reținem din experiențele anterioare și acciden-
previous experience and accidents of modernity
tele modernității astfel încât să nu reproducem
in order to avoid making similar costly errors.
aceleași costisitoare erori.
Rather worryingly, the identification of the
Îngrijorător, identificarea calităților esențiale
essential qualities of a place and making use of
ale unui loc și punerea lor în valoare pe termen
them on a long term are ethical issues ignored
lung sunt chestiuni etice ignorate de multe pro-
by many local development projects locally.
iecte de dezvoltare de la noi. Pentru noi este cât
For us, it is as crystal-clear that a place can-
se poate de evident că un loc nu poate fi redus la
not reduced to just an economic estimate of
un calcul economic al profiturilor financiare în
financial profits in a harmful way, outdated and
stilul păgubos, expirat și necritic al modernită-
non-critical to the early modernity. Moreover,
ții timpurii. Mai mult, un loc nu poate fi folosit
a place cannot be use as a stake for an eco-
ca miză pentru o reabilitare economică atunci
nomic rehabilitation when coherent social and
când proiecte sociale și culturale coerente
cultural projects miss or are simulated behind
lipsesc sau când sunt simulate în spatele unor
circumstantial demagoguery.
demagogii de conjunctură.
Following the sanctification of values for a place
În registrul sacrificării valorilor locului pen-
for the cult of an investment profit, there are
tru cultul profitului unei investiții se înscriu
certain errors of estate speculations in our cit-
și erorile speculației imobiliare din marile
ies, for which the concept of quality in a public
noastre orașe, pentru care noțiunea de calitate
space is still frivolous. We think that a social
a spațiului public e încă neglijabilă. Credem că
and cultural gain connected to the material
un câștig social și cultural asociat profitului
profit is fundamental.
material este indispensabil.
65
C.C.:
Procese regenerabile
D
e asemenea, credem în procese regenerabile, în faptul că nu putem lua ceva din mediul înconjurător fără să-i dăm ceva în schimb. Michel Serres ne
propunea, nu demult, să încheiem un contract
W
e also believe in regenerating processes, in the fact that we cannot take something out of the environment without offering something in
exchange. Michel Serres proposed, not long
cu mediul după modelul contractului soci-
ago, a contract with the environment following
al imaginat de Jean-Jaques Rousseau în zorii
the social contract imagined by Jean-Jacques
Revoluției Industriale. Ca atunci când tai un
Rousseau in the early days of Industrial
arbore doar dacă poți să pui altul în loc, care va
Revolution. That, when you cut a tree only if
crește abia în 20 de ani, ceea ce implică necesi-
you can replace it, one to grow in the next 20
tatea dozării exploatării, astfel încât să asiguri
years only, that asks for the exploitation to be
un circuit al refacerii perpetue. Să ne gândim
graduated, in order to cover a circuit of ongoing
cum am putea traduce această idee cu privire
recovery. Let us think how we could translate
la fondul construit al unui oraș. Dacă îi dăm
such an idea on the built heritage of a city. If we
crezare lui Steven A. Moore, ce sens ar avea
are to believe Steven A. Moore, what is the point
să promovăm exemple bune de arhitectură și
of promoting the good practice in architecture
urbanism fără să proiectăm mai întâi procese
and urban planning without designing first
regenerabile (economice, sociale și culturale)
regenerating processes (economic, social and
capabile să susțină pe termen lung formele din
cultural ones) able to sustain the shapes in the
mediul construit?
built environment on a long term?
Probleme etice și o raţiune reflexivă
Ethical issues and a reflexive reason
C
u riscul de-a invoca termeni bine tociți în ultimele decenii, noi credem în recuperarea fragmentelor urbane și arhitecturale existente (care aparțin
tuturor momentelor, istoriei și modernității
66
Regenerating processes
W
ith the risk of mentioning over-used phrases in the last decades, we believe in the recovery of current urban and architectural fragments (part of all
moments, of both history and modernity), for
deopotrivă), pentru reabilitare, reinventare, re-
rehabilitation, remaking, recycling. The reha-
ciclare. Reabilitarea implică un proces complex
bilitation involves a complex process of under-
de înțelegere a unei condiții sociale, culturale
standing the social, cultural and urban condi-
și urbane. Reinventarea înseamnă pentru noi
tion. Remaking stands for a critical journey,
o reparcurgere critică, o slăbire a intervențiilor
a reduction of strong interventions, rejecting
în forță, oroarea de tabula rasa și megaproiecte
tabula rasa and heroic, formalist and rhetoric
eroice, formaliste și retorice, respectul pen-
mega-projects, the respect for the past and the
tru urmele trecutului și prezentului de care
present which are connected to appropriating
procesele de însușire a spațiului se leagă în mod
the space naturally. We are interested not only
natural. Ne preocupă nu doar reciclarea materi-
in recycling materials (a social common sense
alelor (un gest de bun-simț social), ci și recicla-
action), but in recycling critically ideas since
rea critică a ideilor, pentru că vorbim despre
we speak of the same regenerating process
același proces regenerativ amintit anterior.
mentioned earlier.
Activismul contemporan ar putea să-și constru-
Modern activism could gradually build a demo-
iască în timp un proiect democratic pentru o
cratic project for a critical and communicative
raționalitate critică și comunicativă „de jos în
reasoning “bottom up”, in opposition with
C.G.:
sus”, în opoziție cu raționalitatea instrumen-
the instrumental and reductionist reasoning
tală și reductivistă propulsată „de sus în jos”.
proposed by “top down”. Such reasoning would
Această raționalitate s-ar baza pe acțiunea con-
rely on contextual actions, the critique of preju-
textuală, pe critica prejudecăților și a falselor
dices and the false understanding of reality,
înțelegeri ale realității, pe dialogul participativ,
the participatory dialogue, the “creative moral
pe „improvizația morală creativă” (propusă de
improvisation” (suggested by John Forester),
John Forester), pe adaptările creative la situații
and the creative adjustments to specific social
sociale particulare, pe înțelegerea speranțe-
cases, the understanding of people’s hopes
lor și temerilor locuitorilor, pe așteptările și
and fears, their expectations and need of
nevoia lor de recunoaștere colectivă.
collective recognition.
Proiecte inventate
Invented projects
N
ici unuia dintre acești oameni nu i-a cerut nimeni să facă nimic, nici unul n-a primit o comandă sau un stimulent special, așa că mulți se întreabă
de ce s-au legat la cap când ar fi putut face
N
one of those people were asked to do anything, none was commissioned or got a special incentive, so many ask why they got into this when they
could have simply stayed away. There is a lot to
să nu-i doară. Sunt destule de făcut în viața
be done in our private life and career, to avoid
noastră privată și în cariera noastră ca să nu ne
interfering into what is not our business. Since
amestecăm unde chiar nu ne fierbe oala. Doar
we could earn quite well, we manage, we side-
suntem oameni care ar putea câștiga binișor,
step somehow, and it is not that bad. And then,
ne descurcăm, o scăldăm noi cumva, nu e chiar
why shouldn’t we leave this place if we dislike it
așa rău. Și apoi, de ce nu ne-am duce de-aici
and keep criticising the things going badly?
dacă nu ne convine și tot cârtim că lucrurile
Those projects started as inventions and went
merg prost?
on as adventures. Not too many models around,
Proiectele astea au pornit ca niște invenții și au
no history reiterated, each going on in its
continuat ca niște aventuri. Nu există modele
own way.
prea multe prin preajmă, nu se repetă istorii, fiecare s-a descurcat în felul lui.
V
oluntariatul creativ s-ar putea baza pe: ▶ observația lucidă asupra realității ▶ interpretarea inteligentă a transformărilor cotidiene
C
reative volunteering may rely on: ▶ a rational observation of reality ▶ an intelligent interpretation of daily changes
▶ a balanced social commitment (if optimist, even better)
▶ angajamentul social echilibrat (dacă e opti-
▶ relevant ideas and challenging hypotheses
mist, cu atât mai bine)
starting with modesty
▶ idei pertinente și ipoteze îndrăznețe conduse
▶ smart solutions and rather not costly for the
de modestie
issues of the public space
▶ soluții ingenioase și puțin costisitoare pentru
▶ critical and responsible evaluation
problemele spațiului public
▶ an intense and ongoing public awareness.
▶ evaluări critice și responsabile ▶ conștientizare publică intensă și susținută.
67
C.G.:
A cășuna
D
estul de intraductibil, verbul „a cășuna” (a „ți se pune pata”, a te lăsa bântuit de-o idee, un obiectiv năpraznic, așa, din senin, fără prea mari explicații)
s-ar potrivi destul de bine felului în care sunt
C.C.:
A flight to fancy
R
ather untranslatable, the verb “a cășuna” could be interperetated as “a flight of fancy” (a figment of one’s imagination, sudden target, just like
that); it would rather fit well the way such
parașutate aceste inițiative în ordinea firească
initiatives come down. Romanian, city-like,
a lucrurilor noastre. Românești, de oraș, total
fully engaged to something as imprecisely… as
angajate spre ceva cât se poate de... imprecis.
possible. And rather opposed the implacable: we
Și parcă puse de-a curmezișul implacabilului:
are poor, don’t you get it, no money, no one to
e sărăcie, dom’le, nu pricepi, nu sunt bani, nu
work with, who might come for this, I’m rather
avem cu cine, cine crezi c-o să vină, acum sunt
busy now, I’d come but I’m away etc. People
ocupat, aș veni, dar sunt plecat etc. Oamenilor
need a flight to fancy.
trebuie să le cășuneze pe câte ceva.
Actually, a motivated action needs to develop
În fapt, acțiunea motivată trebuie să se dezvol-
from a valid set of public aspirations, from a
te dintr-un orizont valid de aspirații publice,
non-biased understanding of social and cultural
dintr-o înțelegere netendențioasă a fenome-
trends, from a critical reasoning, a genuine
nelor sociale și culturale, din rațiunea critică,
willingness of empowerment and openness,
dorința autentică de emancipare și deschidere,
and coordinated will.
și din voință coordonată.
Utopian economies C.G.:
Economii utopice
L C.C.:
C.G.:
umea căreia i se adresează aceste inițiative este, deopotrivă, cea mai normală și mai anormală. Nu că n-ar fi fost bine să se fi întâmplat, să ni se dea, sau să
T
he world we owe such initiatives is both a normal and abnormal one. Not that this was good to happen, to get it, or such a case to happen previously.
Well, to implement such project, many of the
fi existat situația asta dinainte. Ei bine, pentru
human and financial resources able to make
implementarea acestor proiecte, multe dintre
them possible are difficult to spot. Such initia-
resursele umane și financiare care-ar putea
tives are linked to strange types of economy:
să le facă posibile sunt greu de găsit. Aceste
collectivism, commercial enterprises, social
inițiative se leagă de niște forme ciudate de
partnerships, systems of fair distribution of
economie: colectivism, cooperativism, partene-
resources and profits… especially when those
riate sociale, sisteme de distribuție echitabilă a
profits do not exist. Thus, co-participation, com-
resurselor și profiturilor... mai ales atunci când
mitment and other similar stuff for which we
aceste pofituri nu există. Așadar coparticipare,
miss the time…
implicare și alte chestii de-astea de care nu prea
Despite that, we stand for alternative joint
avem vreme...
ventures, for profitableness in (rather) parallel
Totuși, noi milităm pentru joncțiunile al-
worlds, for a profit to be measured by the units
ternative, pentru rentabilitate în universuri
of an economy of social meanings.
(aparent) paralele, pentru un profit care se
Since the profit of such actions is, actually,
poate măsura în unitățile unei economii a
the minor detail for a better city, they could
semnificațiilor sociale.
be taken for ethical-aesthetic housekeeping
Cum tot profitul acestor acțiuni e, de fapt,
models of a city. Indeed, some of them man-
chiar detaliul mărunt care-ar face o urbe mai
age to turn into economic models, a start for a
bună, ar putea fi numite modele de gospodărire
better future. A model for whom? For the city
etico-estetică a orașului. Da, unele dintre ele
officials and other partners who could get the
reușesc să devină și modele economice, un
resources and who should, sometimes, follow
început pentru un viitor mai bun. Model pentru
such an example.
cine? A, da, pentru primării și alți parteneri care-ar putea dispune de fonduri și care ar trebui,
No contracts, no clients
uneori, să le urmeze exemplul.
Nu contracte, nu clienţi
N
u că nu sunt bineveniți, dar ei ar prefera să se numească parteneri. Ce
W
ell, actually clients are quite welcome, but they woul rather like to be called partners. But what kind of contracts could be between people making such
projects? A contract where your counterpart
fel de contracte ar fi între cei care fac
misses is a commitment to oneself, to one’s
astfel de proiecte? Un contract în care
own ambitions or limits. No clients paying
lipsește partea adversă e un angajament față de
bills, but partners applying and developing: on
tine însuți, față de propriile ambiții sau limite.
such projects, ideas are assumed given one’s
Nu clienți care plătesc facturile, ci parteneri
supply and for motivations out of a classi-
care implementează și dezvoltă: cu astfel de
cal relationship between a client (beneficiary,
proiecte, ideile sunt asumate după puteri și
according to the contract) and the executor.
pentru motivații care nu au nimic de-a face
A management issue: how to make the place
cu relația clasică dintre un client (beneficiar,
you live more comfortable. And, in the end,
cum zice-n contract) și un prestator. Chestie
one may get a good story too. One looks back,
de gospodăreală: cum să faci mai suportabil
and realizes what was done. Usually, for an NGO
locul în care să stai. Și la urmă poate te-alegi
or a group of people (who only got their ideas),
și cu o poveste mișto. Te uiți în urmă și vezi că
all projects should be part of the priorities of
ai făcut ceva. De obicei, pentru un ONG sau un
local administration.
grup de oameni (nu au decât ideile cu ei), toate proiectele astea ar trebui să se regăsească în
Well... what administration?
agenda administrației.
Acum… care administraţie?
P
rimărie, municipalitate, prefectură, parcuri și grădini, drumuri și infra-
T
own hall, municipality, prefecture, parks and gardens or roads and infrastructure administration, environmental protection, someone, the
government, the church, who, who, who? So
structură, protecția mediului, cineva,
many serious issues who are never approached
guvernul, biserica, cine, cine, cine?
as they are too complex, too ordinary or in such
Atâtea probleme serioase cărora nu le vine
a chronic state that they will continue for ever.
niciodată rândul pentru că-s prea complexe,
On the other hand, it is not acceptable to blame
prea banale ori atât de cronicizate încât pot să
the administration for everything – sometime
mai reziste ca și până acum. Pe de altă parte,
it does not have the time, resources, manage-
nu-i normal să dai vina pentru orice pe admi-
ment capacity, know how or especially the time
nistrație – uneori chiar n-are timp, resurse,
for research and evidence. We need a crea-
capacitate organizatorică, know how și mai ales
tive, optimist and proactive administration.
răgaz pentru cercetare, documentare. Avem
We believe we need an agreement. Let’s start
nevoie de-o administrație creativă, optimistă
from here! ✎
și proactivă. Credem că trebuie făcut un pact. Aici începem! ✎
Mulţumiri Mulţumim în primul rând celor care realizează toate aceste proiecte. Lipsa de spaţiu a făcut în cea mai mare parte imposibilă menţionarea, pe lângă organizaţii, și a sutelor de oameni care s-au implicat într-un fel sau altul în acţiunile prezentate aici. Îi veţi găsi de obicei pe site-urile proiectelor sau ale organizaţiilor. Mulţumim autorilor fotografiilor pentru acordarea drepturilor de publicare. Expoziţia și publicaţia nu ar fi fost posibile fără ajutorul acordat de cei care au mediat relaţia cu diferitele organizaţii, care au adunat imagini și informaţii și uneori au scris și texte care au stat la baza materialelor finale: Ioana Alexe, Alexandra Antonescu, Mirela Duculescu, Raluca Munteanu, Luminiţa Klara Veer.
Organizatorii au făcut toate eforturile pentru a verifica informaţiile și pentru a credita corect proiectele prezentate și autorii fotografiilor. În cazul unor greșeli sau omisiuni, vă rugăm să vă adresaţi la office@zeppelin-magazine.net.
Special Thanks First of all, we would like to thank all those realizing these projects. Lack of space made it impossible, in most cases, to mention, along with the organizations, the hundreds of a people that, one way or another, took part in the actions we presented here. You will find most of them on the sites dedicated to the projects and organizations. Thanks to all the photographers that gave us the publishing rights. The exhibition and publication would not have been possible without the help of those who mediated our relation with different organizations, gathered information and images and sometimes also wrote texts that were used for the final materials: Ioana Alexe, Alexandra Antonescu, Mirela Duculescu, Raluca Munteanu, Luminiţa Klara Veer.
The organizers made their best to verify the data and credit the projects in a proper way. Should there be any errors or omissions, please contact us at office@zeppelin-magazine.net.
Organizator / Organizer:
Asociaţia Zeppelin www.zeppelin-magazine.net
Curatori / Curators: Constantin Goagea, Cosmina Goagea, Ștefan Ghenciulescu, Mugur Grosu, Cosmin Caciuc
Design grafic / Graphic design: Radu Manelici, Dinu Dumbrăvician
Amenajare expoziţie (colaboratori) / Exhibition design (collaborators): Adrian Dobre, Andra Stan, Corina Marinescu
Echipa Zeppelin / Zeppelin team: Raluca Marţiș, Camelia Ghiţă, Nona Beicu, Adrian Hariga, Gabriel Morariu
Proiect susţinut de către / Project supported by:
Proiect cultural finanţat din timbrul arhitecturii Cultural project supported by The Chamber of Romanian Architects under the architecture revenue stamp
Proiect cultural finanțat de Administrația Fondului Cultural Național Cultural project financed by The Administration of the National Cultural Fund
ARCHIS INTERVENTIONS
SEE