Brașovul nostru

Când ne referim la „orașul nostru”, o facem întotdeauna afectiv, cu emoție. Orașul este o familie mare pentru noi, astfel încât ne identificăm cu el, ne mândrim cu reușitele lui și ne enervăm pentru eșecurile lui, căutând explicații și scuze.

Povestea mea despre Brașov este, așadar, una personală, idealistă, o citire subiectivă a calităților și defectelor lui. Totuși, pentru a nu pierde legătura cu realitatea măsurabilă, pe parcurs voi face referire la câteva date publice care descriu dezvoltarea urbană recentă a Brașovului.

Orașul de la poalele Tâmpei a crescut în atractivitate în ultimii 10 ani. A intrat în rândul „orașelor magnet”, orașe dezirabile care polarizează atât prin activitatea economică, dar și prin calitatea vieții percepute în rândul populației autohtone, cât și a populației din alte regiuni ale României sau chiar din străinătate. Din evaluarea efectuată de Banca Mondială, în 2017, Brașovul ocupa locul 3 la indicele de „magnetism” în rangul orașelor secundare din România.

Atractivitatea orașului compensează scăderea populației constatată cu ocazia recensământului din 2021, care relevă o diminuare a populației cu peste 6% în intervalul 2011-2021.

Brașovul începe deci să clocotească. Motorul economic al orașului este în continuare, în mod tradițional, sectorul industrial, care deține 39% din cifra de afaceri, urmat strâns de turism/comerț (34%) și servicii (16%). Aceste cifre ne arată că frumusețea unui oraș nu este doar o trăsătura descriptivă a anumitor orașe, ci devine o trăsătură necesară unui oraș care aspiră la un loc fruntaș în competiția dezvoltării sustenabile a polilor urbani.

Evoluția istorică a orașului ne-a lăsat o moștenire prețioasă: un oraș dezvoltat armonios, înconjurat de un cadru natural valoros. Perioada comunistă a adăugat cartiere dormitor funcționaliste, fără a știrbi însă țesutul istoric (excepții fac unele clădiri care au căzut pradă ideologiei comuniste).

Ce prețuim la acest oraș?

După epoca dezvoltării industriale comuniste, Brașovul prezenta o structură urbană cu un singur pol atractiv: Centrul Vechi. Atât locuitorii orașului, cât și turiștii sunt fermecați de frumusețea ambianței istorice a zonei centrale proiectată armonios pe un cadru verde, natural. Centrele de cartier sau contrapolul nou, Centrul Civic, nu au căpătat niciodată forța de a deveni atractori veritabili care să concureze cu Centrul Vechi, rămânând poli funcționali cu aglomerări de funcțiuni comerciale și administrative.

Boom-ul economic resimțit în ultimii cinci ani a creat o presiune pe toate zonele orașului. Noi cartiere au răsărit, iar zonele centrale resimt o îndesire agresivă a fondului construit. Presiunea imobiliară exercitată de investitori privați nu a fost îndrumată spre dezvoltări armonioase prin reglementări urbanistice coordonate eficient de administrația locală. Pe scurt: administrația a ratat reglementarea necesară unei dezvoltări sustenabile, cu spații urbane calitative.

Cartierul rezidențial nou construit, Tractorul, a deraiat, devenind un asamblaj pestriț de blocuri și case, cu o densitate mai mare decât cartierele comuniste de odinioară. Distribuția dotărilor de învățământ și sociale este necorelată cu nevoia nou creată de miile de apartamente construite. Trama stradală e

Opinie

ORAȘUL DE LA POALELE TÂMPEI

A CRESCUT ÎN ATRACTIVITATE ÎN

ULTIMII 10 ANI. A INTRAT ÎN RÂNDUL „ORAȘELOR MAGNET”, ORAȘE DEZIRABILE

BOOM-UL ECONOMIC RESIMȚIT ÎN ULTIMII

CINCI ANI A CREAT O PRESIUNE PE TOATE ZONELE ORAȘULUI. NOI CARTIERE AU RĂSĂRIT, IAR ZONELE CENTRALE RESIMT O ÎNDESIRE AGRESIVĂ A FONDULUI CONSTRUIT.

PRESIUNEA IMOBILIARĂ

EXERCITATĂ DE INVESTITORI PRIVAȚI NU A FOST ÎNDRUMATĂ

SPRE DEZVOLTĂRI

ARMONIOASE PRIN

REGLEMENTĂRI

URBANISTICE

COORDONATE haotică și spațiile verzi lipsesc. Din păcate, nu este singurul exemplu de cartier nou care a fost proiectat deficitar.

EFICIENT DE ADMINISTRAȚIA LOCALĂ.

Pentru prima dată în istoria orașului a apărut un pol alternativ pentru Centrul Istoric: mall-ul Coresi. Apariția mall-ului a crescut atractivitatea zonei și a devenit un catalizator pentru dezvoltarea imobiliara rapidă a țesutului urban învecinat. Mall-ul a rămas, din păcate, un pol izolat din punct de vedere urbanistic, iar cartierele adiacente nu au reușit să creeze spații publice atractive cu dotări publice insuficiente. Singura dezvoltare din zonă care oferă un complex de funcțiuni (comerț, birouri, servicii medicale) și o atenție sporită pentru calitatea spațiului public este cartierul Coresi.

Ce trebuie să învățăm de aici?

Noul mall apărut, Afi Brașov, va deveni catalizator de dezvoltare pentru Centrul Civic, o zonă destructurată, dar cu potențial urbanistic. Este nevoie urgentă de o reglementare urbanistică actualizată a acestei zone pentru a o transforma într-un centru zonal atractiv, cu spații verzi și dotări publice atractive.

Înainte să ne concentrăm asupra problemelor zonelor centrale, voi face un pas centrifug: dezvoltarea zonelor periferice, aflate în bună parte în extravilanul Brașovului și a localităților învecinate.

Dezvoltarea zonei metropolitane a apropiat Brașovul de localitățile învecinate. Această dezvoltare se desfășoară, din păcate, necorelat la nivel județean sau metropolitan.

Mai rău de atât, ne confruntăm cu un fenomen periculos: dispersia urbană. Loturi agricole din extravilanul localităților sunt transformate prin planuri urbanistice (PUZ) izolate în zone de locuire cu case și blocuri presărate în mijlocul câmpului.

Această necorelare face imposibilă dezvoltarea unor cartiere rezidențiale calitative, cu dotări sociale corespunzătoare. Construirea drumurilor de acces și a instalațiilor necesare devine o povară grea pentru localități, având în vedere gradul larg de răspândire a acestor dezvoltări. Acest fenomen necontrolat trebuie oprit urgent, iar continuarea dezvoltării trebuie să urmeze reglementări integrative, instaurate prin planuri urbanistice coordonatoare pentru întreaga zonă afectată și prin actualizarea planurilor urbanistice generale (PUG).

În ansamblul lui, orașul nostru suferă de toate bolile orașelor mari din România: deja am menționat mai sus lipsa reglementărilor urbanistice corelate cu virulența dezvoltării urbane inițiate de dezvoltatori din sectorul privat. La acestea se adaugă lipsa unei strategii (sau aplicarea întârziată) pentru mobilitate urbană, pentru gestionarea traficului și conectarea cartierelor nou-constituite. De asemenea, simțim lipsa unui concept pentru crearea de noi spații verzi (parcuri, scuaruri etc.) și protejarea, respectiv întreținerea celor existente. Nu în ultimul rând, ne dorim o atenție sporită pentru spațiile publice: reamenejarea spațiilor publice neglijate atât în zonele centrale, cât și în cartierele vechi și noi.

A venit momentul să așezăm lupa și asupra centrul nostru istoric, alcătuit din Centrul Vechi, „intra muros” (înăuntrul zidurilor cetățiin.r.), și cartierele istorice învecinate, Scheii Brașovului, Bartolomeu, Blumăna.

Trebuie să clarificăm ce este important pentru noi: păstrarea autenticității și a cadrului natural ambiant sau modificarea peisajului urban și natural prin construire masivă. Cred că o construire sistemică pe versanții din jurul centrului ar trebui evitată. Este adevărat că PUG-ul și PUZ-urile zonei au creat permisiunea pentru construirea amplă în aceste zone, dar cred că este dreptul nostru, al locuitorilor, de a actualiza această viziune. Se simt pași timizi, bineveniți, în direcția opririi asaltului în peisajul format din dealurile înverzite învecinate cu centrul orașului. Recent, a fost votat în Consiliul Local regulamentul privind construirea în pantă, care vizează aceste zone. Mesajul e clar: nu dorim să blocăm complet construirea în aceste zone, dar nu dorim ocuparea excesivă a versanților înverziți, cu mase construite.

A izvorât cuvântul magic: viziune. Viziunea pentru o dezvoltare sustenabilă și armonioasă a Brașovului.

Se află chiar în mâinile noastre. De formă și de implementarea ei trebuie să se ocupe administrația publică, în timp ce noi, brașovenii, trebuie să facem presiuni ca această viziune să se întâmple și, totodată, să ne implicăm activ în realizarea sa.

Arhitectul Johannes Bertleff a fost consilierul pe urbanism al primarului Allen Coliban, în perioada noiembrie 2020 - mai 2021. Bertleff a fost vicepreședinte la nivel național al Ordinului Arhitecților din România (OAR) și președinte al OAR – filiala Brașov-Covasna-Harghita.

Brașoveanul Johannes Bertleff, născut în 1977, a urmat Liceul „Johannes Honterus” – Brașov, apoi Facultatea de Arhitectură din cadrul Universității „Ion Mincu” din București, între 1995 – 2001, și un semestru la Facultatea de Arhitectură la Universitatea de Ştiințe Aplicate la Regensburg. În 2002 a fost asistent în cadrul Facultății de Arhitectură a „Universitat Politecnica de Catalunya” și asistent la Facultatea de Arhitectură a Universității „Ion Mincu”, între 2001 – 2005 și 2007 – 2008.

La Anuala de Arhitectură Brașov-CovasnaHarghita din 2009 a câștigat Premiul I pentru Sediul administrativ al Bisericii Evanghelice (Brașov), Librăria Humanitas (Sibiu) și Casa P. La ediția din 2008 a câștigat Premiul I pentru Hotel Cubix din Brașov, iar în 2007 a câștigat Premiul I pentru Librăriile Humanitas din Timișoara și Iași.