Urbanizarea Brașovului. Cum s-a depășit o criză a industriei intrată în putrefacție

Ideea regenerării urbane a fostelor platforme industriale brașovene s-a făcut cu multă suferință din partea celor care au lucrat în aceste uzine. Foarte puține fabrici au mai rămas în vechile lor locații, producând practic aceleași lucruri pe care le-au făcut și înainte de Revoluție. Cea mai mare dintre acestea ar fi Electroprecizia Săcele, care și-a păstrat până și denumirea. Preluarea acesteia de către omul de afaceri Adrian Secelean a dus nu doar la păstrarea producției, ci chiar la diversificarea acesteia, precum și la extinderea sa, după transformarea în parc industrial. O alta este Prodlacta, companie preluată de investitori moldoveni.

Prima mare fabrică brașoveană care a fost transformată în centru rezidențial și de retail este Tractorul. Practic, după intrarea în faliment a acesteia, în 2007, noii proprietari, un fond de investiții din

Marea Britanie, anunța investiții de 1,5 miliarde de euro în transformarea uzinei în ceea ce se numește acum zona Coresi.

Revenirea la viață a zonelor moarte ale Brașovului a însemnat practic o revigorare a întregii societăți. Au fost atrași noi locuitori, o forță de muncă tânără într-un Brașov îmbătrânit. Problema este că dezvoltarea unui oraș magnet vine și cu prețuri mai mari, chirii mai mari, ceea ce aduce după sine un soi de disperare a locuitorilor vechi, obișnuiți cu un trai liniștit într-un oraș aerisit.