Supliment Zile și Nopți - Junii Brașovului 2023

JUNII

BRAŞOVULUI SĂRBĂTOAREA JUNILOR „COBORÂREA ÎN CETATE”

OBICEIURILE JUNILOR DIN ŞCHEII

BRAŞOVULUI ŞI BRAŞOVUL VECHI

Prima atestare documentară a obiceiurilor Junilor din Şcheii Braşovului datează din 26 martie 1728.

Junii Braşovului sunt constituiţi în șapte grupuri de călăreți, organizați din punct de vedere juridic în societăți cu caracter nepatrimonial și nepartizane politic, a căror misiune este păstrarea și promovarea tradițiilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi. Modul de organizare a tinerilor în instituţia „juniei” se regăseşte în mai toate satele din Transilvania, organizaţi în cete de feciori. Situaţia junelui este una de tranziţie spre o poziţionare în determinanţi sociali, umani, economici şi religioşi ai societăţii. Particularitatea Junilor din Şcheii Braşovului este, pe de o parte, pornită, la origini, din necesitatea de a se organiza în cete menite să apere proprietăţile împotriva hoţilor, având în vedere că, odinioară, cetatea Braşovului era un centru comercial, iar odată cu lăsarea întunericului, porţile cetăţii se închideau, fiind scoşi afară toţi străinii, aceştia aciuindu-se pe timpul nopţii în jurul cetăţii şi jefuind, de multe ori, gospodăriile locuitorilor, iar pe de altă parte, reprezentau şi apărau comunitatea de români, care îşi atestă vechimea şi spiritualitatea creştină.

An de an, în Şcheii Braşovului, odată cu învierea naturii şi a sărbătorilor Sfintelor Paşti, are loc o manifestare ce depăşeşte banalul unui simplu obicei, cumulând în desfăşurarea lui elemente de mit, rit, ceremonial şi magie. Evenimentul tradițional al Junilor Braşovului, cunoscut sub denumirea de „Coborârea în Cetate”, este defilarea călare pe străzile cetății Brașovului, din Duminica Tomii, manifestare unică în România.

Buzduganul, nelipsit la orice manifestare a Junilor, se identifică cu misiunea majoră a lor, ca organizaţie militară de apărare.

Fiecare eveniment al Junilor începe sau se termină cu „Hora Junilor” şi aruncarea buzduganului. Hora Junilor are un specific aparte şi prin tradiţionalitatea cu care a fost păstrată şi transmisă din generaţie în generaţie, dar şi prin unicitatea ei, fiind o horă neîncheiată, ce se joacă spre stânga.

Un alt element de unicitate în cultura română îl constituie formulele de salut unice, Junii Braşovului se salută cu formula „Hristos ca este!” sau cu „Hristos vascris!”. Prima reprezintă o translatare fonetică în româneşte a grecescului „anesti”, care înseamnă „a înviat”, iar cea de-a doua formulare este românizarea termenului slav „voscresenie”, care înseamnă „înviere”.

În Șcheii Brașovului sunt peste șaizeci de troițe, mărturii ale tradiției ortodoxe a locuitorilor, reprezentând totodată o formă de credință și rezistență împotriva convertirii la alte religii, iar o parte dintre acestea sunt sub ocrotirea Junilor Braşovului.

Fotografiile din acest supliment au fost realizate de: Andrei Paul, Gabriel Bălănescu

GRUPUL JUNILOR TINERI

Grupul Junilor Tineri reprezintă vechea ceată a feciorilor, adevăraţi întemeietori ai obiceiului, fiind prezenţi pe tot parcursul anului în manifestările Junilor Braşoveni. Atributul de „tânăr” li s-a alăturat pentru a desemna deosebirea între cei necăsătoriţi, care, prin căsătorie, erau obligaţi să iasă din rândurile grupului.

În trecut, Junii Tineri erau îmbrăcaţi în haine obişnuite româneşti: o cămaşă albă, lungă până mai sus de genunchi, fără guler, cu mâneci lungi şi largi. Aveau cioareci albi, strânşi pe picior, şi erau încălţaţi unii cu opinci, alţii cu cizme. Pe cap purtau pălării cu bonil larg şi calota rotundă. La brâu erau încinşi cu şerpare late, „ghintuite”, în care purtau pistoale. Purtau mustăţi mari, răsucite în sus, şi pletele lungi până pe umeri. Se înţelege că pe vreme urâtă se îmbrăcau mocăneşte, cu cojoace şi sărici.

Astăzi, ei poartă o cămaşă albă, cu creţuri, lungă până la genunchi, peste care pun un „flanel” cu mâneci, acoperit de un „laibăr” şi de un „șpenţel” (haină şi jachetă) de culoare vânăt-închis, cu nasturi din argint sau suflaţi cu aur. Cioarecii sunt tot albi, de dimie fină, iar în picioare, indiferent de anotimp, poartă cizme. Pe cap poartă pălării din catifea, împodobite cu panglici tricolore.

Pentru ieşirea la evenimentul tradițional, cunoscut sub denumirea de „Coborârea în

Cetate”, în trecut, Junii Tineri purtau doar „laibărul”, fără „șpenţele”, indiferent de vreme, lucru păstrat până astăzi.

Cei trei conducători (vătaful, armaşul mare şi armaşul mic) se deosebesc de restul grupului prin faptul că pălăriile lor sunt împodobite cu „ruji” (cocarde), trei pentru vătaf, de culoare roşie, două galbene pentru armaşul mare şi una albastră pentru armaşul mic, şi poartă panglici (lente) late în „banduliera” de pe umărul drept în jos, pentru vătaf de culoare roşie, respectiv galbenă şi albastră pentru armaşi. La încolonare, rujile şi panglicele formau tricolorul românesc, interzis românilor în veacurile de vitregie istorică.

Actualul steag al Junilor Tineri a fost confecţionat în anul 1977, odată cu împlinirea centenarului lndependenţei, fiind creat din mătase de culoare roşie şi albastră, pe o parte având clădirea Liceului Andrei Şaguna, iar pe partea opusă, un June tânăr pe cal. Suportul este din material lemnos, iar în vârf are o suliţă. Pentru a putea fi purtat pe cale, a fost făcută o curea din piele tubulară, să susţină steagul şi echilibrul Junelui.

Troița de pe Coasta Prundului, datând din anul 1711, cioplită din piatră și sculptată, se află sub îngrijirea Junilor Tineri și este așezată pe o înălțime, într-o poziție vizibilă din centrul Brașovului.

SOCIETATEA JUNILOR BĂTRÂNI DIN

BRAŞOV-TOCILE-ŞCHEI

Bineînţeles că în onomastica grupului există o nepotrivire: tânăr junebătrân. Istoriceşte, explicaţia o găsim în necesitatea îngroşării rândurilor celor ce luptau pentru apărarea ţinutului. Societatea Junilor Bătrâni are ca membri bărbaţii căsătoriţi din zona „Pe Tocile”. Sediul Societăţii se găseşte în curtea Bisericii Sfânta TreimePe Tocile.

Vestimentar, Junii Bătrâni poartă costum identic cu cel al Junilor Tineri, dar fără panglici tricolore la pălărie, fiind şi aceasta o dovadă a originii comune a celor două grupări. În ultimul timp, exceptând şerjile, membrii Societăţii poartă tricolorul ca panglică în bandulieră. Pe piept poartă lentă tricoloră.

În vechime, „bătrâni”, în fapt, oamenii căsătoriţi, însoţeau alaiul aşezându-se în urma grupurilor de Juni, constituindu-se ca organizaţie, sub numele de „Societatea Junilor Bătrâni”, în anul 1877.

Ei organizează parastasul Junilor, după tradiţie, în ziua de Florii, la Biserica Sf. Treime - Pe Tocile. Jocurile strămoşeşti se ţin în fiecare an în Duminica de Rusalii, la Crucea din Varişte, ridicată în 1816, de protopopul Voina Pitiş, locul fiind cunoscut şi sub numele de „Pajiştea mare”.

Junii Bătrâni organizează tradiţionalul „Joc strămoşesc” pentru ca Junii Tineri să scoată fetele la joc.

În luna septembrie a fiecărui an, Societatea Junilor Bătrâni organizează tradiţionalul „Maial din Poiana mică”. De ce în Poiana mică? Pentru că din contribuţiile membrilor aici a fost edificată „Cabana Junilor” din Poiana mică, construcţie naţionalizată de regimul comunist.

Junii Bătrâni ajută grupul Junilor Tineri prin organizarea „Jocului strămoşesc” şi a „Maialului”, prilej cu care confecționează cocarde cu tricolor pe care le împart participanţilor la evenimente, în schimbul unei danii ce se colectează în „biscăn” - un fel de puşculiţă, iar banii strânşi sunt donaţi Grupului Junilor Tineri. Din bunurile păstrate azi în cadrul Societăţii Junilor Bătrâni, reautorizaţi în anul 1991, se regăsesc steagul original, confecționat în 1977, care poartă vechiul suport de lemn cu ținte, pe care sunt menţionate numele tuturor membrilor, buzdugane, lente, ruji, biscăne, o colectie de documente, vechile tablouri ale Junilor Bătrâni.

Cea de-a doua troiţă aflată sub îngrijirea Junilor Bătrâni este „Crucea de la Bisericuță” datând din anul 1945.

SOCIETATEA JUNILOR CURCANI

Compania s-a format în anul 1879, din rândul bărbaţilor căsătoriţi care locuiau „Pe Coastă”. Numele de „Curcani” corespunde companiei omonimice acoperită de glorie în Războiul pentru lndependenţă, de la 1877, al României, în condiţiile în care românii din Ardeal nu puteau participa la acest mare război, or preluarea acestor costume la numai doi ani după marele eveniment este evident un răspuns la participarea sufletistă a românilor din Şchei, costumul devenind un simbol. El este asemănător cu cel al Junilor Tineri şi Junilor Bătrâni, cu singura deosebire că, în loc de pălării, poartă nişte căciuli negre cu „coc”, împodobite cu pene de curcan şi susţinute sub bărbie cu o cureluşă fină. Aceste căciuli amintesc de cea a lui Mihai Viteazul, ca şi la Junii Naţionali Albi, motiv pentru care pe steagul Societaţii apare chipul eroului unităţii

naţionale, Mihai Viteazul, precum şi tricolorul românesc, iar pe cealaltă parte, un June Curcan. Pe suportul de steag, numele membrilor sunt

încrustate în plăcuțe metalice.

Junii Curcani organizează

jocuri strămoşeşti în fiecare an la „Crucea Muşicoiului”, în ziua de „Sânchetru” (Sf. Petru şi Pavel). În

vechime organizau maialul împreună cu Junii Dorobanţi, pe Tâmpa. Crucea Mușicoiului este o impresionantă troiță datând din anul 1671, fiind ridicată de protopopul Băilă și refăcută de Nicolae Stinghe Oaie, în anul 1902.

Cea de-a doua troiță protejată de Junii Curcani este cea din Grui, cunoscută și sub numele de „Crucea de la Știm”, ridicată în anul 1781, de cei șapte frați Voina și refăcută de Nicolae Muntean-Ştim. Tot ei protejează şi troița lui Gheorghe Tănasie, ridicată pe aceeași stradă în anul 1867, pe locul altei troițe (a lui Gheorghe Anania, 1761).

O altă troiţă protejată de Junii Curcani este cea cunoscută și sub numele de „Crucea de la Hiroadă”, construită din lemn de esență tare, datând din anul 1867.

SOCIETATEA JUNILOR DOROBANŢI

Organizaţi împreună cu Junii Curcani din 1908, se desprind de aceştia începând cu anul 1924, devenind grup distinct. Păstrează pe actualul steag al companiei lor imaginea unui erou de la 1877, descris şi de Vasile Alecsandri, în poezia „Dorobanţul”. Vechiul steag a dispărut în condiţiile tulburi ale anului 1948, când prin decret guvernamental au fost desfiinţate toate Societățile de Juni. Costumul este asemănător Junilor Curcani, cu singura deosebire că poartă căciulă sură, model Mihai Viteazul, pe care apare stema Ţării Româneşti.

În rândurile Dorobanţilor sunt recrutaţi Junii căsătoriți din zona străzilor Curcanilor şi de Pe Coastă. Ei fac maialurile lor la „Crucea Dreptăţii”, de la „Fântâniţa Popii”, iar în

vechime, şi pe Şaua Tâmpei.

În 1974, prilejuit de semicentenarul înfiinţării, îşi alcătuiesc un tablou festiv, aflat azi în Muzeul Junilor din Şchei.

La ora actuală, Junii Dorobanţi au 65 membri, între care şi 17 juniţe înscrise în grup.

Complementar grupului Dorobanţilor, funcţiona în Şchei, din anul 1928, „Societatea Pajiştenilor Crucea Dreptăţii”, al cărei statut a fost publicat în tipografia braşoveană a lui Johann Gott, care avea ca scop „cultivarea spiritului de societate în tinerime, nobilimea moravurilor şi dezvoltarea inteligenţei, îndemnul la muncă şi economie”.

SOCIETATEA JUNILOR BRAŞOVECHENI Î

n ciuda faptului că se ştia că acest grup s-a constituit în anul 1922, a obţinut statut juidic în anul 1929, din rândul românilor stabiliţi în Braşovul Vechi, ca semn al trăirii istorice comune cu românii din Șchei. Tot din 1922, Junii Braşovecheni se alătură celorlalte cinci Societăţi de Juni şi Grupului Junilor Tineri din Şcheii Braşovului prin participarea activă, călare, la Sărbătoarea Junilor din Duminica Tomii.

Ei sunt omologii Junilor Bătrâni, din zona Braşovului Vechi, atât în protocolul organizării, cât şi în port, cu deosebirea că, în loc de pălării, poartă căciula simplă ţurcană cu „ţugui” (vârf), de unde provine şi denumirea dată acestora de Junii din Șchei drept „ţuțuieni”.

Maialurile lor le organizează la „Foişorul” din Braşovul Vechi (str. Cloşca), într-un spaţiu dominat de o frumoasă troiță.

Din activitatea de an cu an, de la înfiinţare

şi până în zilele noastre, reiese firul invizibil ce leagă generaţiile şi prelungeşte eforturile individuale într-o continuitate, cu scopul pentru care a fost creată gruparea, anume propaganda culturală şi păstrarea obiceiurilor strămoşeşti. Între anii 1927-1930, Societatea organizează serbări câmpeneşti şi Baluri, al căror venit este destinat fondului de construcţie a Casei Culturale din Braşovechi (Actuala clădire a Operei Braşov).

La confecţionarea steagului Junilor, din anul 1935, Junii au donat bani pentru că au ţinut ca toţi membrii să aibă un „cui” la strag, o cărămidă la temelia Societăţii.

De la înfiinţarea Societății Junilor Braşovecheni, anual, aceştia organizează un Bal, uneori chiar două, cu precădere în perioada iernii: noiembrie- ianuarie, sub denumirea de „Balul Junilor”.

SOCIETATEA JUNILOR ROŞIORI

este potcapul de roşior cu „pompon roşu”. Din spusele unor bătrâni, reiese că actualele pompoane sunt date de model de marele istoric Nicolae lorga, care le procurase de la armata română, cu prilejul popasului Junilor Braşoveni la Bucureşti, în cadrul serbărilor din anul 1906.

Actualul steag este confecţionat din mătase, în anul 1977, având pe una dintre feţe chipul lui Mihai Viteazul, iar pe cealaltă faţă, un June Roşior. Suportul steagului are placate în metal numele membrilor grupului.

Ei constituie o a doua grupare care prin costum şi onomastică, aminteşte de Războiul pentru lndependentă de la 1877. Fondată în anul 1908, prin desprinderea din rândul Junilor Naţionali Albi, Societatea Junilor Roşiori încorporează bărbaţi căsătoriţi de pe „Cacova”. În procesiunea festivă tradițională din Duminica Tomii, Junii Roşiori poartă costumul cel mai pitoresc: cămaşa le este bogat brodată cu motive populare şi sute şi chiar mii de paiete din argint aurit, încinsă cu un „şerpar” (brâu) cusut cu mărgele şi fluturi aurii. „Laibărele” de dimie albă, cusute cu ibrişin negru, sunt împodobite cu găitane, pe care vătaful îl poartă pe umărul stâng, iar ceilalţi Juni, pe umărul drept.

Caracteristica lor - de unde şi numele -

Troița Junilor Roșiori este cunoscută și sub numele de „Crucea lui Furnică” şi se găsește pe un platou situat lângă Drumul Poienii, în locul numit „La Pietriș”, construită în anul 1939, pe locul unei mai vechi troițe, distrusă în timp.

SOCIETATEA JUNILOR NAŢIONALI ALBI

Numiţi din vechime „şi alghi”, deoarece costumul lor era alcătuit din veşminte albe. Junii Naţionali Albi sau, cum mai sunt cunoscuţi, „Albiorii” s-au constituit în anul 1860, în contextul înfiinţării Asociaţiunii Transilvănene pentru Cultură şi Literatura Poporului Român (ASTRA), în marea lor majoritate, membrii făcând parte din breslele măcelarilor şi negustorilor din Șchei.

Costumul lor diferă de cel al Junilor Tineri şi Bătrâni prin cămăşile de pânză albă, scoase în afară, lungi până la genunchi şi largi, în 12 clini, împodobite cu fluturi aurii şi broderii în motive româneşti. Sunt încălţaţi cu cizme, iar pe cap poartă o căciulă de blană albă. Iniţial, purtau căciula neagră, dar pentru a se distinge de celelalte grupuri şi-au confecţionat căciuli albe cu „ţoc”, ca a Junilor Curcani, susţinută sub bărbie cu o cureluşă, modelul ei amintind de căciula lui Mihai Viteazul, care a avut bune

legături cu românii din Şchei, el ajungând de trei ori aici.

La brâu, Junii Naţionali Albi au un chimir lat, cusut cu motive naţionale şi numai vătaful poartă o lăibărică (vestă) albă cu găitane negre şi pe margini cu cusături, realizate cu „troaca” (un „război” de cusut arhaic, cu ciocănele, care a dat şcheienilor porecla de „trocari”).

Astăzi, contrar vechiului obicei, Junii Naţional Albi, în cadrul încolonării la evenimentul tradițional cunoscut sub denumirea de „Coborârea în Cetate”, din Duminica Tomii, nu mai ocupă locul al treilea, ci ultimul, permiţând Junilor Roşiori, Junilor Curcani, Junilor Dorobanţi şi Junilor Braşovecheni să defileze în faţa lor, Albiorii încheind plutonul.

Actualul steag este confecţionat în anul 1977, purtând pe o parte portretul marelui poet al deşteptării noastre, Andrei Mureşianu, iar pe cealaltă, un June Albior. Suportul steagului, confecţionat din lemn, poartă plăcuţe metalice (ţinte) cu numele şi prenumele tuturor membrilor grupului.

Troița ridicată în anul 1896 pe care o protejează Junii Naționali Albi poartă numele popular „La ăle două cruci”, după cum au rămas de mult încetățenite în conștiința localnicilor cele două troițe din apropierea Bisericii „Sfânta Treime” - Pe Tocile.

Rolul redus al femeilor în cadrul obiceiului din trecut ar putea fi un argument în plus adus teoriei despre originea militară a Junilor.

Juniţele erau prezente în ziua de luni, a doua zi de Paşti, când feciorii mergeau după ouă roşii şi le stropeau cu parfum. Apoi le regăsim la „jocurile strămoşeşti”, scoase la horă de feciori.

Splendoarea costumului pe care îl poartă la jocuri impresionează. El este purtat atât de fetele necăsătorite, cât şi de femeile tuturor grupurilor de Juni. Au cămăşi albe de borangic, puţin decoltate la gât, cu mâneci largi de „spintură” sau „spitantof” (dantelă), terminate cu „pumni” (manşete) de pluş (catifea) brodate cu fir. Manşetele, de culoare verde sau galben închis, se leagă cu panglici de mătase. Peste cămăşi poartă un laibăr de mătase din aceeaşi culoare cu fusta, care este croită în mai multe foi (clini). Laibărul, puţin răscroit la gât, se încheie în faţă, de jos până la jumătate cu copci negre, lângă care sunt prinse câte şase „sponci” (rozete rehefate) din argint.

Femeile tinere poartă rochii de mătase, largi, în culori mai vii decât ale femeilor în vârstă.

Rochiile sunt căptuşite cu pânză „făcută în patru iţe”, de aceeaşi culoare şi sunt tivite jos pe margini cu şiret pluşat. Peste mijloc, Juniţele se încing cu un brâu de catifea, peste care pun un „posomat”(panglică galbenă cusută cu fir). Brâul se închide în faţă cu două paftale sau „limbi”

(catarame lungi de o palmă şi late de 7-8 cm.) de argint aurit cu flori reliefate. Paftalele se petrec una peste alta şi se prind cu şiret sau cârlig. Tot la brâu, într-o parte se prinde câte o fundă de mătase care, prin culoare, contrastează cu fondul costumului.

Pe cap se pune mai întâi „coancul” (o panglică prinsă într-un inel îmbrăcat în mătase). Cu panglica se încinge mijlocul frunţii, iar după ce este trecută prin inel, este lăsată pe spate. Deasupra coancului se pune „ghimbirul” (basma neagră, brodată pe margini cu flori galbene şi roşii), ale cărui coluri se fixează în jurul inelului.

„Brobodelnicul” din borangic se pune deasupra ghimbirului, trecându-se pe sub bărbie (în chip de broboadă), iar capetele, lungi de doi metri, sunt lăsate pe spate. Remarcăm faptul că podoabele pentru cap nu mai sunt purtate azi de fete.

Juniţele din Braşovul Vechi se numeau „ţuţe”, pentru că bărbaţilor li se spunea „tuţuieni”, după căciula ţuguiată. Scoaterea lor la joc se făcea altădată în Groaveri, înaintea Gimnaziului românesc, în joia de după Paşti, când veneau aici şi Junii Braşovecheni şi jucau Bătuta, Căluşarul ş.a. Jocul lor în Șchei este o reminiscenţă a adevărului că românii din Șchei şi cei din Braşovul Vechi au avut spaţiu şi tradiţii comune, înainte de venirea saşilor, care i-au despărţit, permiţându-le revenirea în Şchei abia după 1918.

PROGRAM SĂRBĂTOAREA JUNILOR „COBORÂREA ÎN CETATE”

23 APRILIE 2023

 Ora 11:00

Piaţa Unirii - Încolonarea grupurilor şi începerea paradei.

Fanfara deschide parada, deplasându-se în faţa grupurilor pe tot traseul, până la întoarcerea în Piaţa Unirii.

Traseul paradei este:

Piaţa Unirii - Str. Constantin Brâncoveanu - Str. Mureşenilor - Bdul. Eroilor - Str. Republicii - Str. Apollonia Hirscher - Str. Poarta Șchei - Str. Prundului - Str. Pe Tocile - Str. Căpitan Ilie Birţ - Str. Podul CreţuluiPietrele lui Solomon.

Ordinea în paradă este următoarea:

1. Grupul Junilor Tineri;

2. Societatea Junilor Bătrâni;

3. Societatea Junilor Curcani;

4. Societatea Junilor Dorobanți;

5. Societatea Junilor Brașovecheni;

6. Societatea Junilor Roșiori;

7. Societatea Junilor Naţionali Albi.

 Ora 12:00 - 12:30

Prezentarea fiecărui grup în Piața Sfatului.

 Ora 13:00 - 13:30

Sfârşitul paradei la Pietrele lui Solomon.

 Ora 14:00

Prima ediție „La masă cu Junii”: o masă a comunității cu ocazia Sărbătorii Junilor la Pietrele lui Solomon.

 Ora 18:00

Plecarea grupurilor de Juni de la Pietrele lui Solomon şi coborârea în aceeaşi ordine până în Piaţa Unirii.

 Ora 19:00

Finalul evenimentului.

Evenimente organizate sub egida parteneriatului dintre Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi și Primăria Municipiului Brașov.

PROGRAMUL EVENIMENTELOR TRADIŢIONALE PUBLICE ANUALE ALE

JUNILOR DIN ŞCHEII BRAŞOVULUI ŞI BRAŞOVUL VECHI

1. SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ  (16 – 23 APRILIE 2023)

 LUNI, 17 APRILIE 2023 – JUNII TINERI – LA STROPIT

 MARŢI, 18 APRILIE 2023, ORA 17:00, PIAŢA UNIRII – „MARŢEA CU PLĂCINTE”

 VINERI, 21 APRILIE 2023, ORA 17:00, PIAŢA UNIRII –„ARUNCATUL ÎN ŢOL”

2. JOCUL STRĂMOŞESC AL TINERILOR DIN CACOVA

 (7 MAI 2023) - ORGANIZAT DE SOCIETATEA JUNILOR ROŞIORI

3. JOCUL STRĂMOŞESC AL TINERILOR DIN VARIŞTE

 (4 IUNIE 2023) - ORGANIZAT DE SOCIETATEA JUNILOR BĂTRÂNI DIN BRAŞOV-TOCILE-ŞCHEI

4. JOCUL STRĂMOŞESC AL TINERILOR DE LA CRUCEA MUŞICOIULUI  (2 IULIE 2023) - ORGANIZAT DE SOCIETATEA JUNILOR CURCANI

5. MAIALUL JUNILOR ROȘIORI „LA CHETRIȘ”  (23 IULIE 2023)

6. JOCUL STRĂMOŞESC AL TINERILOR DE LA CRUCEA

DREPTĂŢII  (20 AUGUST 2023) - ORGANIZAT DE SOCIETATEA JUNILOR DOROBANŢI

7. MAIALUL JUNILOR CURCANI DE LA CRUCEA MUŞICOIULUI  (3 SEPTEMBRIE 2023)

8. MAIALUL JUNILOR BĂTRÂNI DIN POIANA MICĂ  (17 SEPTEMBRIE 2023)

9. JOCUL/BALUL JUNILOR BRAŞOVECHENI

 (24 SEPTEMBRIE 2023)

Evenimente organizate sub egida parteneriatului dintre Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi și Primăria Municipiului Brașov.

SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ, „ARUNCATUL ÎN ŢOL”

VINERI, 21 APRILIE 2023, ORA 17:00, PIAŢA UNIRII

Obiceiul aruncatului Junilor în țol pare a fi mai vechi decât altele care au loc în Săptămâna Luminată (Marțea cu plăcinte, mersul Junilor după ouă roșii).

Se cunoaște faptul că Junii Tineri se adunau în ziua de joi din Săptămâna Luminată pe pajiştea numită „la Groaveri”. Acolo, Junii și familiile lor organizau o mare petrecere, la care participau brașoveni din tot oraşul, veniți în număr mare atât din Șchei și Cetate, cât și din Braşovechi şi Curmătura.

Seara, Junii plecau acasă la armaşul mare, unde avea ritualul aruncării-n ţol, iar acesta se desfășura fie în curtea casei unde se punea masa, fie în şură. Cei care nu participau la acest vechi ritual erau aruncaţi în țol a doua zi, în Piaţa Prundului (azi, Piaţa Unirii). Acest ritual reprezintă o confirmare în ceata Junilor și o probă de curaj pentru tinerii care participă la aceasta.

În zilele noastre, aruncatu-n țol are loc în Piața Unirii în ziua de Vineri și este un obicei care a dobândit o notorietate însemnată în ultimii ani, fapt dovedit de creșterea în fiecare an a numărului de spectactori care participă la eveniment.

Evenimente organizate sub egida parteneriatului dintre Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi și Primăria Municipiului Brașov.

PRIMA EDIȚIE „LA MASĂ CU JUNII”: O MASĂ A COMUNITĂȚII CU OCAZIA

SĂRBĂTORII JUNILOR, LA PIETRELE LUI SOLOMON, 23 Aprilie, începând cu ora 14:00

Anul acesta, cu ocazia Sărbătorii Junilor, vă invităm la prima ediție „La masă cu Junii”. Va fi o masă a comunității, la care sunt așteptați, într-o atmosferă festivă brașoveni și turiști deopotrivă, pentru a sărbători alături de Juni și oficialități.

Veți găsi amenajată la fața locului, în parcarea de la Pietrele lui Solomon, o masă lungă de zeci de metri, decorată în stil tradițional, pentru un prânz de sărbătoare specifică Brașovului, împreună, în aer liber. Vă invităm să aduceți gustări de acasă, pe care să le împărțiți cu restul participanților, sau puteți savura bucatele tradiționale comercializate la fața locului. Tot ce trebuie să faceți este să veniți cu poftă de sărbătoare, să luați loc la masă, să socializați cu vecinii de masă și cu Junii care se vor opri să vă salute și să vă bucurați de momentele muzicale surpriză.

Evenimente organizate sub egida parteneriatului dintre Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi și Primăria Municipiului Brașov.

Expoziția

Junilor din Șchei și Brașovechi. Centenarul Societății Junilor Dorobanți”

În cadrul expoziției vor fi prezentate aspecte privind portul tradițional și unele obiceiuri ale Junilor din perioada pascală și va fi organizată și o prezentare a portului, simbolurilor și tradițiilor Junilor Dorobanți din Șchei, prin panouri informative și etalarea de obiecte de patrimoniu. Vernisajul expoziției va avea loc în data de 20 aprilie 2023, ora 17.00, la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului.

Atelier de încondeiat ouă

În perioada Săptămânii Luminate, miercuri, 19 aprilie 2023, ora 12.00, la sediul Centrului de Informații Turistice de la Casa Junilor, va avea loc un atelier de încondeiat ouă după specificul acestui meșteșug din Țara Bârsei. Atelierul va fi coordonat de un muzeograf și un meșter specializat în încondeierea ouălor de Paști, care vor prezenta participanților detalii privind culorile, simbolurile și motivele utilizate și îi vor iniția în tehnicile de încondeiere.

Accesul la acest atelier va fi limitat pentru un număr de maximum 14 persoane.

Înscrierea pentru atelier se poate face telefonic, la Muzeul de Etnografie Brașov, la tel. 0268.476.243 (între 9.00 - 17.00).

Evenimente organizate sub egida parteneriatului dintre Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi și Primăria Municipiului Brașov.

temporară „Tradițiile