Zile și Nopți Sibiu, 1-14 februarie 2021 by Zile si Nopti

1 - 14 februarie - 2021

POP CULTURE MAGAZINE. SIBIU. 1 - 14 februarie - 2021 POP CULTURE MAGAZINE

MUZICĂ. ARTĂ. FILM. CULINARIA

Medeea Marinescu

„M-am dus pe intuiția mea și a funcționat” Cronica de gastronomie: Râul Sadului – colibe, burdufi și ciobănași Cover: Unde ne bucurăm de sporturi outdoor, iarna aceasta Cityzen: Smaranda Bălan și Tudor Popa

www.zilesinopti.ro

PAGINA

1 - 14 februarie - 2021

POP CULTURE MAGAZINE

Salut, Sibiu Răzvan SĂDEAN, redactor

Ce ne facem cu toate întrebările pe care nu ni le-am pus

m auzit încă din copilărie diferite teorii ale conspirației. La momentul respectiv, multe dintre ele îmi dădeau fiori și era dificil să le probez ca să-mi pot învinge frica. Chiar dacă teama era acolo, prezentă, mintea mea nu le-a putut accepta niciodată întru totul. De la atentatele din 2001 și până acum, pur și simplu nu le-am mai dat atenție, dar asta nu înseamnă că ele s-au disipat. Lumea în care trăim azi e un teren fertil pentru diverse teorii ale conspirației alimentate de știri false și de personaje nocive care vând certitutidini și seamănă panică. O teorie a conspirației expune întotdeauna o situație extremă, există fie salvarea, fie dezastrul total, fără cale de mijloc. Adică e fix așa cum predică adepții acestor teorii, iar tu ca ascultător trebuie să accepți întocmai adevărul lor. Dacă ceri dovezi sau pui întrebări ți se aruncă o privire plină de milă, superioritate și dispreț. Dacă ne întrebăm de ce aceste teorii prind în plasă atât de mulți oameni, ar trebui să privim în trecut: la orele de română unde înțelegerea operelor literare însemna memorarea pe de rost a unor comentarii, la educația de acasă pe care

am pus-o pe un piedestal atât de înalt încât să mai ajungi la ea pentru a o chestiona a devenit un adevărat efort, la complăcerea în a primi răspunsuri precum ”așa e de când lumea” sau ”pentru că așa zic eu”, la actele de violență din care am deprins obiceiul de a asculta de teamă. Sub o formă sau alta, a gândi cu mintea ta s-a transformat într-o disciplină pe care am învățat, de mici, să o fentăm cu scutiri. Într-o lume în care viața în rețea strânge laolaltă dintr-un click adepții acelorași convingeri, formând bule autosuficiente care nu mai au nevoie nici de întrebări, nici de incertitudini, nici de dialog, e la îndemână să te lipești de idei fixe. Să lupți pentru ”binele lumii” atunci când deții adevărul și dreptatea, devine floare la ureche. E mult mai ușor să-ți propui să salvezi lumea de oculta mondială, decât să te salvezi pe tine. E mult mai ușor să reciți decât să aprofundezi. E mult mai ușor să dai din coate decât să oferi argumente. Poate, în anii care urmează, vaccinul ne va salva de pandemie, dar ce ne facem cu toate întrebările esențiale despre noi pe care nu ni le-am pus și pe lângă care încă ne fofilăm?

Ediţia de Sibiu Apare bilunar - gratuit nr. 01 (358) | 1 - 14 februarie - 2021

Redactori: Cristina Bălău | cristina.balau@zilesinopti.ro Răzvan Sădean | razvan.sadean@zilesinopti.ro

 Str Mărăști nr. 9, Sibiu  /zilesinoptiSibiu  zilesinopti.ro

Layout & DTP: Gabriela Hogea | hogea.gabriela@gmail.com

Ediţiile Zile și Nopţi în România: 235.000 exemplare lunar. (Bucureşti, Cluj, Timişoara, Braşov, Sibiu, Bacău, Piatra Neamţ, Galaţi, Oradea, Piteşti, Bistriţa, Tg. Mureş, Iaşi, Baia Mare, Satu Mare, Suceava) Pentru publicitate în ediţia tipărită sau online, vă rugăm să ne contactaţi: Publisher: Marius Dicoiu 0744 35 99 10 | marius.dicoiu@zilesinopti.ro

www.zilesinopti.ro

Dacă vrei să primeşti revista Zile şi Nopţi Sibiu te rugăm să contactezi departamentul de distribuţie: Alex Fălămaș | 0755 02 29 57 Administrativ-Vânzări: Mariana Cătană Trif 0755 02 29 55 | secretariat.sibiu@zilesinopti.ro Dacă doriţi să semanalţi un eveniment: e-mail sibiu@zilesinopti.ro. Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru modificările survenite ulterior. PAGINA

CUPRINS

POP CULTURE MAGAZINE

Artă/pagina 20 MIRCEA TIBERIAN: „Trebuie să ai o dramaturgie a propriului recital” �� 20 ALEXANDRU PAPADOPOL. „În ring îți rămân doar reflexele” �� 28 MIRCEA TIBERIAN: „Trebuie să ai o dramaturgie a propriului recital” �� 40 MEDEEA MARINESCU: „M-am dus pe intuiția mea și a funcționat” �� 30 Ne era dor de Medeea Marinescu după o perioadă în care „străinii” au rămas „în noapte” iar conceptul de „all inclusive” nu a mai inclus și mersul la teatru, decât foarte rar, în viața noastră de zi cu zi.

Film /pagina 23 Avem nevoie de experiența mersului la cinema ��23 MANK: O scrisoare de dragoste către un Hollywood de mult apus ��24 Geniul, mogulul şi... MANK ��25 Serialul 30 COINS ��26 Mix umitor de entertaining de Mystery-Thriller şi film de acţiune cu accente Horror.

Muzică/pagina 14 JUMĂTATE DE SECOL FĂRĂ BEATLES ��14 ALEXANDRU ANDRIEŞ Despre [câţiva] oameni şi [unele] discuri �� 16 Nine Inch Nails sau cum să asculți un first-person shooter pe vinil ��18

Eat&Drink CRONICA DE GASTRONOMIE

Râul Sadului – colibe, burdufi și

din Sibiu

pagina 3

SALUT SIBIU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 De ce e Sibiul în carantină 3 TO DO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

ciobănași �� 32

POVEȘTI DE SUCCES . . . . . . . . . 34 Filgud Brandul de „brânzeturi” și „lactate” vegane dezvoltate de Andrei Roșu

COVER . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pagina 36 Unde ne bucurăm de sporturi outdoor, iarna aceasta

CHESTIONAR DE #SIBIU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

42 Dani Troancă PAGINA

www.zilesinopti.ro

1 - 14 februarie - 2021

3 TO DO

RĂZVAN SĂDEAN

Micul Prinț Una dintre cele mai cunoscute și iubite povești din întreaga lume, Micul Prinț, va avea parte de patru reprezentații la Teatrul Gong Sibiu: vineri, 5 februarie, ora 18, sâmbătă, 6 februarie, orele 11 și 18 și duminică, 7 februarie, ora 11. În versiunea propusă de regizorul Bobi Pricop, călătoria prin galaxie a micului prinț devine o spectaculoasă experiență senzorială și o întâlnire plină de tandrețe cu bucuria, curiozitatea, nerăbdarea, râsul limpede și ”de ce”-urile unei minți scânteietoare pentru care întreg universul este teren de joacă și de mirare nesfârșită. Spectacolul are o durată de 75 de minute, este recomandat copiilor cu vârsta peste 9 ani, iar biletele pot fi achiziționate online. Gala de Balet După o lungă perioadă de absență, Teatrul de Balet Sibiu revine pe scenă miercuri, 10 februarie, ora 19, cu o gală de balet de excepție. Vor fi prezentate coregrafii de mare succes din balete renumite cum ar fi: ”Corsarul”, ”Spring waters”, ”Diana” și ”Acteon”, dar publicul sibian se va putea bucura și de coregrafii noi, realizate special pentru acest eveniment. TBS anunță că va fi o gală plină de surprize dar și că biletele au fost puse deja în vânzare, atât online, cât și la sediul din Parcul Tineretului. Gala de Balet va avea o durată de 75 de minute, iar purtarea măștii și respectarea măsurilor de distanțare fizică impuse de autorități vor fi obligatorii. Carnavalul Filarmonicii A doua ediție a Carnavalului Filarmonicii propune timp de 4 zile, în perioada 11-14 februarie, o serie de concerte susținute de Orchestra Filarmonicii Sibiu, Filarmonica Brașov, Opera Națională Română Cluj-Napoca, grupurile HARA și Trio Nuevo, la Filarmonica de Stat Sibiu. Melomanii vor avea ocazia să asculte lucrări de Ceaikovski, Astor Piazzola, Paganini sau Pucinni. Tradiția carnavalului datează din 2020, atunci când filarmonica sibiană și-a propus să sărbătorească la început de an renașterea vieții și apropierea primăverii. Mai multe informații găsiți pe site-ul instituției: filarmonicasibiu.ro. PAGINA

www.zilesinopti.ro

Ce ne place și ce nu ne place la patinoarele din Sibiu Ne place

Nu ne place

 Ne place că sunt două locații disponibile, astfel încât doritorii să nu se înghesuie întrun singur loc. Avem de ales între Cisnădie și Sibiu, în locația din urmă fiind vorba chiar de patinoarul în aer liber de lângă parcul Sub Arini, o zonă cu o suprafață ofertantă, aflată în mijlocul naturii.

 Nu ne place că deși este o regulă nescrisă pe care toată lumea ar trebui să o știe, există în continuare persoane care nu înțeleg să patineze într-un singur sens de mers și încurcă de multe ori „circulația”.

 Ne place că există un patinoar acoperit, pe care îl putem alege mai ales în zilele cu o vreme mai puțin plăcută. Astfel, vântul sau ploaia nu ne vor ține departe de distracția de pe gheață. Este vorba despre patinoarul de la Cisnădie, care atrage an de an numeroși amatori ai sportului pe gheață.  Ne place că, spre deosebire de alți ani, anul acesta gheața este deosebit de îngrijită. Fiecare vizită la oricare dintre cele două patinoare a fost una plăcută, fără probleme cauzate de cratere în gheață.

PAGINA

 Nu ne place că deși se impune ca doar 10 persoane să fie în același timp pe gheață, lucrul acesta de cele mai multe ori nu este respectat. Astfel că, deși am putea în sfârșit să patinăm fără să ne înghesuim, uneori se simte de parcă nu ar fi pandemie.  Nu ne place că la Cisnădie nu există un loc separat pentru încălțat/descălțat, așa cum este cazul la Sibiu, unde există un cort special desemnat acestei activități. Astfel că uneori se poate întâmpla să se formeze mici aglomerări în zona biletelor, unde se plimbă, în același timp, cei pe patine.

www.zilesinopti.ro

CITYZEN

POP CULTURE TEXT DE SMARANDA BALAN MAGAZINE

Mănușile care ne protejează de distanța dintre noi Oare în vremuri nepandemice, fotografia lui Bernie Sanders și ale sale mănuși tricotate în Vermont, ar mai fi făcut înconjurul virtual al lumii? După 11 luni de ațintit privirea asupra fiecărui pixel care definește acum universul nostru vizual, suntem avizi de orice strop de autenticitate care să ne demonstreze că viețile noastre nu s-au schimbat fundamental. Suntem într-o căutare subconștientă de mecanisme care să determine și alte reacții decât îngrijorare și incertitudine -și suntem gata să luăm fiecare șansă care ni se oferă pentru a îi

PAGINA

demonstra virusului că nu ne-am pierdut umorul, că încă mai știm să râdem, că sinapsele nu funcționează doar pe modul frică, ci și pe modul bucurie. Ne căutăm mai des ca niciodată forme de escapism – și dacă ele se încăpățânează să se arate, le construim, mai simetric ca niciodată, doar să fim siguri pe promisiunea că preț de un închis de ochi, uităm cum e să citim despre e rata de pozitivare, de statistica zilei, de vii, de morți, de vaccinați. Nu mai mergem acum în cinematografe sau restaurante , dar avem nevoie mai mult decât oricând de timp petrecut agreabil, de rutina socializării,

de conectarea plăcută și fără pretenții la o cafea, de râsul public, de râsul colectiv, de umanitatea din noi , așa cum arată ea când ne strângem laolaltă, pe terase, în grădini de vară, în săli, în piețe, la film sau teatru. Mănușile de lână ale lui Bernie ,de la ceremonia de investire a noului președinte american , au făcut pentru micile ecrane ceea ce doar marile ecrane au reușit: au creat un blockbuster de moment, au unit într-un teambuiding online spectatori necunoscuți din întreaga lume, ne-au globalizat umorul și ne-au transformat într-un public expus la o experiență care ne face plăcere, așa cum numai marii actori reușesc. Viralizând mănușile lui Bernie, ne-am aplaudat pe noi.

www.zilesinopti.ro

1 - 14 februarie - 2021

www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE

PAGINAâ&#x20AC;&#x201A;

CITYZEN

TEXT DE TUDOR POPA

Taxa de salubrizare ilegală pe care sibienii o plătesc lună de lună Cine ar fi crezut că o taxă de 35 de lei/lună (adică mai puțin decât abonamentul cablu-tv sau decât o cină în oraș) poate genera așa un mare val de implicare civică, cu proteste, grupuri de Facebook și de WhatsApp unde oamenii se organizează, citesc legi și fac propuneri de regulamente ce urmează să fie votate de către Consiliul Local. Eu, unul, nu aș fi crezut că de la o „taxă pe gunoi” vom avea societate civilă implicată în bunul mers al orașului. Și asta trebuie să dea de gândit administrațiilor sibiene și mai ales consilierilor, fie ei locali sau județeni. Până mai ieri pare că

20 de luni nimeni nu a citit preambulul Regulamentului taxei de salubrizare ce are la bază două legi (Legea nr. 273/2006 și Legea nr. de multe ori ședințele de consiliu 227/2015) ce spun chiar așa: local erau bifate cu voturi venite „taxele se încasează NUMAI de la persoanele fizice și din automatism, fără ca măcar multe din hotărâri să fie citite de juridice care beneficiază de servicii”. către cei ce le votau. Nimeni nu s-a autosesizat Așa se face că din mai 2019, toți proprietarii de imobile declarate nici după repetatele acțiuni în judecată ale Avocatului nelocuite au fost obligați să Poporului împotriva altor plătească taxă de salubritate hotărâri locale similare cât pentru o persoană. Nimeni din țară. Și nici măcar nu s-a sesizat de faptul că după anularea în instanță a este imoral să plătești pentru taxei de salubrizare pentru un serviciu neprestat. Asta considerând că nu toți consilierii imobilele nelocuite de la Cisnădie, la doi pași de noi. sunt și juriști, astfel încât să știe că hotărârea este chiar ilegală și După toate astea, în Sibiu contravine principiului european mai plătim încă și astăzi taxa. “Plătește pentru cât arunci” după Nimeni nu se autosesizează, nimeni nu o anulează. care se ghidează și România. Trist! Grav este și faptul că timp de

povești șoptite meniul cu povești șoptite disponibil pe www.teatrulgong.ro

PAGINA

www.zilesinopti.ro

Teatrul tău de acasă

Platforma de spectacole online a Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu, cu acces pe bază de bilet sau abonament

WWW.SCENA-DIGITALA.RO Sunet HD • imagine HD • spectacole noi • premiere

ANIVERSARE

Abbey Road’ at 50 Beatles © thedailybeast.com via Amazon

TEXT DE ALEX MUŞAT

JUMĂTATE DE SECOL FĂRĂ

BEATLES

Comedia romantică Yesterday, regizată de Danny Boyle și lansată în vara anului trecut, ne prezintă o ipoteză cât se poate de serioasă. Cum ar arăta lumea dacă Beatles nu ar fi existat niciodată? Ei bine, aflăm imediat că mulți dintre artiștii noștri preferați nu s-ar fi apucat vreodată de cântat, iar peisajul culturii pop ar fi fost total diferit. Putem chiar spune că jumătate din adolescenții care i-au urmărit la TV în cadrul show-ului lui Ed Sullivan din februarie 1964 au cumpărat instrumente și și-au făcut trupe. Totodată, o scurtă vizită în magazinele britanice de suveniruri ne va pune față în față cu mormane de brelocuri și magneți de frigider înfățișând familia regală, Big Ben-ul, și în mod evident, pe cei patru băieți fabuloși din Liverpool. PAGINA

Iată că în 2020, marcăm 50 de ani de la despărțirea lor din 1970 și comemorăm 40 de ani de la moartea lui John Lennon. Totodată, avem de-a face cu un material solo de-a dreptul neașteptat. Recent, Paul McCartney și-a surprins fanii cu anunțul lansării pe 18 decembrie a noului său album de studio, McCartney III, o încununare neașteptată a trilogiei ‘McCartney’ începută în 1970. Înregistrat în contextul pandemiei COVID-19, albumul ni-l prezintă pe Paul cântând la toate instrumentele, alegând să imprime materialul în studioul său de acasă. De fapt, conceptul nu este deloc unul nou, Macca (așa cum îl alintă deseori fanii) fiind unic interpret și producător al celorlalte două albume din trilogie. Experimentale și intime, McCartney (1970) și McCartney II (1980) sunt triumfuri ale muzicii pop, înregistrate în confortul casei, fără prezența vreunui producător sau a unui aranjor muzical. Mai mult, ambele albume au fost create în contextul celor mai mari încercări profesionale ale sale. www.zilesinopti.ro

1 - 14 februarie - 2021

Surprinzătoare a fost și lansarea acestuia într-un an în care fanii Beatles aniversează 80 de ani de la nașterea lui John Lennon. Trecut prematur în neființă, Lennon este astăzi mai actual ca niciodată, luptând în încasări cu mai marii pop-ului mondial. De altfel, www.zilesinopti.ro

boxset-ul aniversar Gimme Some Truth. The Ultimate Mixes, lansat în octombrie, a stat săptămâni bune în topurile de pe mapamond. Orfan de mamă de la o vârstă fragedă, artist veșnic neliniștit, Lennon ar fi avut multe de spus în contextul politic și social al prezentului. Incomod până și pentru guvernul american, acesta s-a aflat mereu într-o nesfârșită căutare a sinelui, fapt ce îl transformă în primul anti-rockstar al vremii. Nu știm dacă John și-ar fi făcut apariția pe noul album McCartney, mai ales că “războaiele” dintre cei doi au dus la sfârșitul dramatic al trupei. Cu toate acestea, putem spune cu certitudine că momentul în care Mark David Chapman a apăsat trăgaciul în decembrie 1980 a schimbat definitiv cursul istoriei. În cei 40 de ani de la asasinarea lui Lennon, muzica a trecut prin schimbări masive,

de la descoperirile electronice ale new waveului, până la grunge, indie și metal. Apariția Internetului, platformele de streaming, moartea albumului și corporatizarea înceată dar sigură a muzicii au modificat felul în care publicul primește și apreciază creațiile artiștilor. Pe de altă parte, iată-ne în 2020, fredonând în continuare refrenele celor patru fabuloși britanici.

Paul McCartney - foto Rolling Stone © MPL Communications Ltd

În 1970, despărțirea Beatles l-a făcut să se izoleze în reședința sa din Londra, deprimat și dezorientat în urma dizolvării singurului proiect muzical pe care l-a cunoscut vreodată. Având la dispoziție o chitară acustică și un reportofon, Macca își surprinde fanii prin lansarea unui album crud, intim, aproape neterminat. Zece ani mai tarziu, imediat după despărțirea trupei Wings (fondată alături de soția sa, Linda, și chitaristul Denny Laine), McCartney se autoizolează din nou, de data aceasta profitând de magia noilor instrumente, sintetizatoarele. Creație avangardistă, McCartney II este o mărturie a unui artist aflat mereu în căutarea unei noi provocări muzicale. Cele două albume ni-l înfățișează pe Macca renunțând la faimă, îmbrăcând hainele unui om obișnuit, descoperind magia de a-ți compune și înregistra muzica în propriul tău dormitor. Așadar, la ce să ne așteptăm de la albumul ce va încheia această trilogie la 50 de ani de la debut? Ne-am obișnuit cu faptul că izolarea îi face bine lui McCartney, așa că putem spera la un produs experimental, un proiect neașteptat demarat într-o perioadă total imprevizibilă.

POP CULTURE MAGAZINE

Născuți din zeitgestul anilor ’60, inspirându-se din muzica americană sosită pe vapoarele din Liverpool, Beatles reprezintă tipologia artistului simplu, compunând intuitiv muzica, bazându-se în creație mai mult pe sentiment decât pe rațiune. Un mic exercițiu de imaginație mă duce cu gândul la piesa “Roll Over Beethoven”, cântată de Lennon în 1963. Nu știm dacă vestitul compozitor german s-ar răsuci în mormânt sau ar da vesel din picior la auzul pieselor Beatles, dar cu toate acestea, cei patru muzicieni triumfă prin sinceritate și încă au un cuvânt de spus într-o lume muzicală veșnic schimbătoare.

PAGINA

POP INTERVIU DECULTURE IOAN BIG MAGAZINE

Alexandru Andries FOTO © Vladimir Ivanov

1 - 14 februarie - 2021 DIALOGURI FĂRĂ NOTE

ALEXANDRU ANDRIEŞ Despre [câţiva] oameni şi [unele] discuri

“

declara în 2020 “greu de pensionat” Anii trec mai uşor decît dar adevărul e că Alexandru ne închipuim, îi căutăm Andrieş este nu greu ci imposibil de în sertar şi brusc nu-i pensionat... din fericire, atâta vreme mai găsim; nimeni nu ştie cât muzica lui îşi conservă vitalitatea precis unde se duc anii ăştia independent de un timp sau altul. aşa, eu cred că probabil se Cuvintele neînsoţite de muzică sau adună şi stau împreună... de desen pot părea irelevante în cazul undeva!” ne invita la meditaţie polivalentului artist dar am apelat la Alexandru Andrieş încă de Du-mă înapoi - cover art ele pentru un exerciţiu de rememorare legat de la debutul său din anii ’80, nebănuind la acea cadoul ideal pe care... nu-l putem oferi sau primi vreme că tot el va ajunge să ofere concreteţe de sărbători într-un an când se împlinesc 50 de acestui... “undeva”. Care, pentru foarte mulţi ani de la dispariţia trupei The Beatles, Du-mă dintre noi, înseamnă acum ‘locul de adunare’ înapoi, un dublu LP din 2010 conţinând zeci de creat din zecile de discuri, sutele de compoziţii şi piese din repertoriul ‘The Fab Four’ interpretate miile de concerte prin care acest artist unic s-a în pură manieră Andrieş care nu a ajuns insinuat în modul cel mai frumos cu putinţă în niciodată la public din raţiuni independente de suflete şi conştiinţe, făcând aproape acceptabilă voinţa cantautorului. Plimbarea pe ‘memory trecerea anilor într-o realitate cotidiană deseori lane’ cu Alexandru Andrieş s-a dus binişor apăsătoare şi lipsită de orizont, indiferent de dincolo de povestea “retroparodiilor” fiindcă, în orânduire. Refuzând ideea că universul pe care fond, chiar titlul albumului incită la retrospecţie. l-a oferit cu generozitate oamenilor nu poate fi în Căci “anii trec mai uşor decît ne închipuim”, nu? continuare supus remodelării, arhitectul său se

PAGINA

www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE

ascultat prima oară Revolver deci ai fi putut începe în anii ’70 chiar cu Beatles. De ce a venit albumul ăsta atât de târziu ?

‘Du-mă înapoi’ cu 10 ani în urmă la demersul tău monumental dedicat Beatles-ilor, ce rămâne în continuare inaccesibil publicului larg. Cu ce gânduri te-ai apucat să-l lucrezi ? Cele două influenţe majore pentru mine sînt THE BEATLES şi BOB DYLAN - evident că lista preferinţelor mele muzicale este mult mai lungă, însă aceste repere sînt cele mai importante - cu The Beatles de departe pe primul loc: nu cred că există trupă care să fie mai importantă prin tot ce a făcut, nu cred că există vreun nume care să propună o aşa diversitate muzicală [să luăm ca exemplu albumul THE BEATLES 1968 / THE WHITE ALBUM unde găsim cîntece atît de diferite încît nu mai e nevoie de nici un fel de demonstraţie] ceea ce este impresionant şi unic. Prin DU-MĂ ÎNAPOI am vrut să propun o variantă a mea, în limba română, pentru 50 de cîntece din catalogul The Beatles: să păstrez spiritul lor, dar să le ofer publicului în stilul meu şi în acelaşi timp să fie un fel de a mulţumi pentru bogăţia muzicală pe care am primit-o prin muzica lor... au trecut deja 10 ani ? Hahaha - nici n-am simţit !!! Cât de conştient erai că rodul creaţiei tale s-ar putea să fie interzis? În afară de încăpăţânarea ta proverbială, ce alţi factori te-au motivat să-l duci la bun sfârşit? Sincer, nici nu mi-a trecut www.zilesinopti.ro

Nu ştiu, m-am apucat de DU-MĂ ÎNAPOI atunci cînd mi-a venit ideea asta: aşa fac cu orice proiect muzical, nu există planuri peste planuri şi strategii secrete - cel puţin nu la mine.

prin cap: făcusem cu cîţiva ani înainte un album cu cîntece de BOB DYLAN în limba română [albumul ALB / NEGRU] la care am primit imediat acordul, aşa că nu m-am aşteptat să fiu blocat la DU-MĂ ÎNAPOI pe motivul că nu am voie să înregistrez cîntecele The Beatles decît în limba engleză... am rămas cu gura căscată, mai ales că există destule variante înregistrate în alte limbi care au apărut peste tot în lume... mi se pare în continuare ilogic şi fără sens, dar în acelaşi timp consider că e normal să ai acordul celor care controlează copyright-ul acestor cîntece şi să nu publici nici un material fără acest acord - aşa că, deocamdată, DU-MĂ ÎNAPOI stă în sertar şi se odihneşte... dar să-l las neterminat ? auzi acolo, ce sens ar fi avut ? Spuneai cândva că “ţi-ai dorit să faci cîntece” în ziua când ai

Cu 10 ani înainte de Du-mă înapoi ai făcut Alb / Negru, tributul tău adus lui Bob Dylan. Ne cânţi acolo că “Există reguli / Şi legi de stat / Şi oameni care / Le-au confecţionat, / Nici o grijă, mamă, îi păcălesc eu!”. Cum aş putea oare face să îi păcălesc şi eu pe aceşti oameni? Hahaha - nu ştiu pe cine vrei tu să păcăleşti, la Dylan sensul e că orice făcut de mîna omului e discutabil şi poate fi schimbat: nu e cum ar fi gravitaţia, cu care degeaba negociezi... hihihi !!! [...]

Citiţi interviul complet cu ALEXANDRU ANDRIEŞ pe www.zilesinopti.ro PAGINA

SOUNDTRACK

TEXT DE GRUIA DRAGOMIR

NINE INCH NAILS sau cum să asculți un first-person shooter pe vinil

n 1996 apărea apărea unul dintre jocurile video care au pus bazele genului firstperson shooter: „QUAKE”. La acel moment, dar și mulți ani după, „Quake” a reprezentat o revelație în ceea ce privește jocurile de acțiune dark, cu scenarii și grafică înfricoșătoare și efecte sângeroase care nu te lăsau să dormi liniștit noaptea. Însă, e greu de imaginat că jocul ar fi avut același succes fără muzica și efectele audio realizate de Nine Inch Nails special pentru acel univers horror sci-fi (logo-ul trupei își face apariția și în joc, pe cutiile cu muniție pentru Nailgun). Jucătorii hardcore în single player mode au adânc imprimate pe creier sunetele acelea industriale, vocile care se aud pe fundal în surdină ca niște incantații malefice și linile melodice care te aduceau aproape de o stare de transă. (Da, mă număr printre cei afectați, care au jucat „Quake” obsesiv și care făceau nopți albe în încercarea de a mai avansa un nivel și de a mai învinge un boss.) De asemenea, coloana sonoră a jocului este considerată a fi una dintre cele mai bune din istoria gamingului. Cu toate acestea, nimeni la acel moment și nici în următoarele două decenii n-a considerat că ar fi o idee bună ca OST-ul „Quake” să fie pus pe un CD și lansat pentru a-i unge pe suflet și pe timpane pe fanii die hard ai jocului. A fost nevoie să treacă mai bine de un sfert de secol pentru a se întâmpla acest lucru... În luna septembrie a lui 2020, după 26 de la lansarea jocului, Nine Inch Nails a lansat pentru prima dată coloana sonoră a jocului, în versiune remasterizată. A ales s-o imprime pe vinil (pe două discuri), făcând astfel dreptate pentru fanii jocului, dar și pentru istoria

PAGINA

trupei, căci „QUAKE” a reprezentat un moment important pentru Trent Reznor & Co. Mai exact, a fost prima dată când Reznor a experimentat cu muzica ambientală, iar ceva ani mai târziu a și câștigat un Oscar pentru cea mai bună coloană sonoră, tot una ambientală, pentru filmul „The Social Network” (2010) - și aceasta a fost pusă pe vinil și lansată tot în septembrie. După „Quake”, Trent Reznor s-a implicat în realizarea coloanelor sonore a mai multe filme, dintre care amintim: „The Girl with the Dragon Tattoo”, „Gone Girl” și mai recentele „Soul” (animație Disney) și „Mank” (film Netflix regizat de David Fincher). Pentru „Quake”, NIN a lucrat for free, deoarece i-a plăcut mult proiectul celor de la id Software, dezvoltatorii jocului. Cu toate acestea, niciuna dintre piesele ambientale nu a avut un nume, ele au fost botezate (în mod neoficial) de către fani, în funcție de nivelul în care-și făceau apariția sau în funcție de feelingul pe care-l dădeau („IT IS RAPED”, „HALL OF SOULS”, „DAMNATION” etc.). Despre această coloană sonoră, Reznor a spus că „nu e muzică, ci texturi și ambianță și zgomote de mașinării și chestii. Am încercat să facem cea mai sinistră, depresivă, înfricoșătoare treabă. A fost amuzant.”

Trent Reznor

www.zilesinopti.ro PAGINA 18

PERFORMING ARTS

MIRCEA TIBERIAN „Trebuie să ai o dramaturgie a propriului recital”

u toate că Jazz-ul este copilul neastâmpărat din familia artelor, cel mai spontan în expresie şi cel mai lipsit de rigoare, el găseşte întotdeauna căi de a se juca frumos cu ceilalţi membri ai familiei, cu Teatrul, Desenul, Dansul ori Poezia, chiar dacă aceştia au fost crescuţi după alte reguli. Improvizate pe baza gramaticii jazz-ului, se nasc din când în când în beneficiul iubitorilor de artă proiecte de fuziune memorabile, fie prin produsul cultural în sine, fie prin experienţa unică pe care o oferă. Despre asemenea proiecte şi poveştile lor m-am aşternut la vorbă cu Mircea Tiberian, reputatul muzician de jazz, scriitor şi dascăl, un spirit transfrontalier notoriu prin incursiunile sale pe terenul poeziei şi artei dramatice, de la musical-ul interactiv Tarot Tales şi performance-urile alături de Maia Morgenstern sau Mihai Mălaimare, până la Dark, conceptul său bibliofil ce adună laolaltă cuvântul, grafica şi muzica, şi la serile de poezie şi jazz susţinute de muzician împreună cu poeţi români de-a lungul anilor în toată ţara. N-am vorbit doar despre trecut dar şi despre viitor, dat fiind că Mircea Tiberian, fondator în 1991 al catedrei de jazz la Conservator, îşi continuă obstinat activitatea didactică chiar şi într-un prezent descurajator pentru că... şi jazz-ul se învaţă, nu-i aşa?

PAGINA

Înregistrarea spectacolului Actorul pe care Mihai Mălaimare l-a reluat cu tine, cu ani în urmă, la Teatrul Masca, a putut fi revăzută recent în cadrul FNT, online. Să ne amintim câte ceva despre cum ai intrat atunci în jocul... actorului. A fost aventuroasă premiera aia pentru că, în general, o piesă se joacă la sediul teatrului, deci tu repeți acolo și ajungi să îi știi toate colțișoarele, dar nu știu cum s-a urgentat toată chestia, că a primit Mihai o invitație să intre cu spectacolul în Festivalul Naţional de Teatru, şi noi nici nu apucasem să repetăm prea mult. Plus că asta însemna că ne mutam din sălița aia mică de la Masca pe scena mare a Teatrului Național iar pregătirea noastră era să venim cumva din public, era discutată deja o anume regie. Mihai știa locul foarte bine, că a jucat la Național de un milion de ori, dar eu m-am pierdut când m-am văzut în sala aia de 1000 și ceva de locuri, sus, chiar sus de www.zilesinopti.ro

INTERVIU DE IOAN BIG

tot, unde înclinația e foarte mare, iar eu eram prima dată îmbrăcat în costumul ăla nenorocit, cu pălărie tare și cu toate alea. Era întuneric beznă şi aveam niște luminițe pe care trebuia să le urmăresc dar problema mea era să nu cad în freză nu să mă uit după luminițe și deci, tocmai la început și tocmai la premieră, de unde trebuia să mergem vreo 25 de secunde, aici s-au făcut vreo 2 minute. Nu știam ce să fac cu mâinile, cu bastonul, cu toate alea, știi, deci a fost superstresantă premiera, nici nu știu... cum zicea Miles Davis, că el vreo 2-3 ani nu și-i aduce aminte zicea ‚Da, am cântat, dar nu-mi aduc aminte nimic’ -, așa nu-mi aduc aminte eu de spectacolul ăla, a fost de o oră jumate, dar la mine e o oră blanc. Chiar tu spuneai odată că nu te consideri actor şi că “la concertele de jazz nu e deloc ca la teatru”... Din păcate, oamenii care cântă jazz, mai ales în România, în cea mai mare parte, n-au avut școala rock-ului, pentru că rock-ul este un spectacol, e o poveste, o apariție, o dramaturgie, ori oamenii au rămas undeva în trecut... că tot de Miles Davis îmi aduc aminte acum. El zice ‚Domne, momentele alea când

POP CULTURE MAGAZINE

noi stăteam în costume, aliniați în spatele toboșarului și făceam pașii până la microfon și ne întorceam înapoi, au trecut demult dar unii n-au aflat încă’... şi eu nu aflasem lucrurile astea, adică o luam foarte în serios, ca la concertele de muzică clasică, dar și cei de clasic s-au schimbat între timp, adică există momente clare de regie... nu mai vorbesc de cum a evoluat felul în care se pune în pagină concertul respectiv. La jazz, în momentul de față, în primul rând trebuie să ai o dramaturgie a propriului tău recital. Eu fac asta mai nou cu studenții, pentru că mi-am dat seama că lipsește cu desăvârșire, recital building se numește, cum să-și construiești un recital. [...] Manifeşti de mult timp o simpatie aparte pentru poezie. Cum de ai simţit că jazz-ul şi poezia se pot înţelege? Au ambele propriul ritm şi gramatică. Eu vedeam lucrurile astea ca îmbunătățire a unui gen de spectacol pentru că, prin ’95’96, se făceau seri de poezie la Muzeul Literaturii și ne plictiseam îngrozitor. Poeții nu sunt cei mai buni recitatori iar actorii sunt și mai proști fiindcă vor să facă o creație dintr-o chestie care e deja creată. Textele

Actorul (Mihai-Mălaimare şi Mircea-Tiberian) | foto © Lucian Muntean

alea, dacă sunt poezii deadevăratelea, nu au nevoie de interpretări și de schimbări de ritm pentru că au ritmul lor, au sonoritate, au ideile alea pe care nu poți să le comprimi și să le dai drumul, iar să le subliniezi şi tot aşa. Un exemplu în muzică... la Johann Sebastian Bach dacă te apuci și subliniezi un detaliu le obturezi pe celelalte și e păcat, că totul ăla era gândit ca toate elementele să aibă aceeași importanță. De aceea era polifonie, că toate melodiile au aceeași importanță. Cam așa e și la poezie. [...] Deci se făceau seri de poezie și autorii citeau, venea următorul proiect şi următorul și pe la al treilea îți venea deja să mori și începea lumea să vorbească. Le-am spus ‚Nu se poate face un spectacol de genul ăsta, voi între voi vă cunoașteți și vă tolerați dar omul care vine din afară se plictisește și faceţi un deserviciu propriilor voastre poeme’ și am început să le inserez muzică, adică veneau doi poeți, recitau, apoi cântam eu câte o piesă care să vină cu altă emoție, neavând legătură cu ce făcuseră ei înainte, și s-au prins și ei că e mult mai bine. Și de atunci m-au luat peste tot. Şi-am bătut țara asta... dacă eu nu știu un poet asta înseamnă că ceva nu e în regulă cu poetul respectiv :) Citiţi interviul complet cu MIRCEA TIBERIAN pe www.zilesinopti.ro

www.zilesinopti.ro

PAGINA

PAGINAâ&#x20AC;&#x201A;

www.zilesinopti.ro

TEXT DE MONICA FELEA

Film

POP CULTURE MAGAZINE

Serialul 30 COINS.

Avem nevoie de experiența mersului la cinema

ilmele pe care le distribuim la Bad Unicorn sunt denumite oficial filme de autor (pentru că urmăresc o viziune a unui regizor), filme de artă (filme care sărbătoresc cinemaul ca o exprimare artistică) sau filme arthouse (difuzate în principal în spații special amenajate și create, cinematografele de artă). Niște definiții mai mult sau mai puțin potrivite dar care în contextul actual nu și-au găsit o înțelegere sau o necesitate. 2020 a fost un an – și vorbim deja despre el la trecut – în care cinematografele au stat deschise 3 luni. Filmele noastre nu și-au găsit puterea economică (singura care ar fi contat într-o negociere cu autoritățile) pentru a avea mai multă înțelegere iar filmele care aveau această putere, cele comerciale, s-au amânat către 2021. Lucrurile au stat diferit în alte țări, unde filmele astea ”mai mici” (și nu pentru că sunt mai puțin importante, aș îndrăzni să spun contrariul – ci pentru că vorbim de bugete) au o putere mai mare. În Franța cinematografele de artă au avut doar vreo 3 luni de

www.zilesinopti.ro

închidere și suport economic guvernamental – asta pentru că vorbim de sute de astfel de cinematografe, în contrast cu cele 8 de la noi. Noi ne-am aflat în situația în care piața comercială a decis – și a decis să rămână închisă, din lipsă de conținut adecvat publicului majoritar și prea puțină forță de a negocia cu autoritățile. Sigur, sunt multe discuții despre cum Guvernul din România a luat decizii, dar, oricât ne-ar plăcea să ne victimizăm, suntem cu toții parte din problemă și am avut cu toții de suferit. Nu e departe de adevăr nici faptul că pe Netflix putem găsi conținut asemănător cu cinematograful din mall sau pe Mubi conținut aproape de cel de la Elvire Popesco. La o primă vedere asta ar însemna că onlineul este un mediu suficient pentru a înlocui temporar lipsa cinematografelor. Dacă privim mai atent însă lucrurile stau diferit – experiența

colectivă, calitatea filmului difuzat în sala de cinema, care este locul acestei forme de artă în viața noastră. Și ce așteaptă spectatorul de la acest obicei, al mersului la cinema. Popcorn, nachos, pahare de vin, împușcături sau imagini memorabile, povești profunde, toate astea își au încă locul, comercial sau arthouse. Dacă avem ceva de învățat din tot anul ăsta, cred că aici avem toți de învățat – cât de importantă este legătura cu publicul și ce înseamnă experiența mersului la cinema. Aici mai avem toți de învățat și dacă vrem să readucem publicul în săli trebuie să-i oferim tot ce e mai bun. Putem învăța asta din exemplele pozitive din horeca, din turism sau orice activitate care lucrează cu publicul și o face bine. Nu cred că cinematograful o să moară – are o putere incredibilă încă – experiența mersului la cinema este încă una iubită de oameni iar conținutul filmelor poate schimba percepții. Însă modul în care ne uităm noi, cei din interior la ea poate să ne salveze. PAGINA

POINT OF VIEW

TEXT DE ŞTEFAN IANCU

MANK: O scrisoare de dragoste către un Hollywood de mult apus

nsuși Herman J. Mankiewicz spune că “nu poți surprinde întreaga viață a unui om în doar două ore. Tot ce poți face este să speri că vei lăsa o impresie asupra ei”. Prin umor, inteligență, substanță și destul de multă finețe, asta este ceea ce David Fincher reușește să facă cu Mank. Mai bine de șase ani au trecut de la ultimul lui film (Gone Girl, 2014) și deși a regizat un serial între timp (Mindhunter, 2017), lumea era curioasă să vadă ce a pregătit Fincher odată cu reîntoarcerea.

Mank prezintă o bucată din viața scenaristului Herman J. Mankiewicz (Gary Oldman), care, într-o stare de sănătate precară, cu un picior rupt și o sete incontrolabilă de whiskey, este staționat într-o căsuță izolată din California. Acompaniat doar de o secretară, Rita Alexander (Lily Collins) și o asistentă, Fräulein Frieda (Monika Gossman), i se dau două luni la dispoziție să scrie un scenariu. Omul care l-a angajat se numește Orson Welles iar scenariul va deveni Citizen Kane. Opțiunea regizorală a lui Fincher, deși inedită, poate să fie ceva mai greu de acceptat în primă instanță (sau chiar deloc). Dorind să stârnească senzația unui film produs în anii ’30, “Mank” este realizat în albnegru, cu sunetul tipic proiecțiilor vremii, la care se adaugă jocul exagerat al actorilor care au reușit să recreeze dicția și fizicalitatea colegilor de breaslă de atunci. În prima parte, Fincher delectează publicul cu același divertisment provocator specific cinemaului său și îl invită să asiste la diverse scene desprinse exact din lumea mai puțin știută a Hollywood-ului anilor ’30. Fie că e vorba de o întâlnire a mai multor scenariști în căutarea unei noi povești sau prezentarea conceptului din spatele Metro-Goldwyn-Mayer de către însuși Louis B. Mayer (Arliss Howard), care susține că singura lor vedetă este Leul Leo, Fincher compune o radiografie a lumii hollywoodiene de atunci, într-o America lovită de Marea Criză Economică. Scenariul începe progresiv să se axeze pe contextul social-politic al vremii și pe cum studiourile de film erau în strânsă legătură cu oamenii de pe scena politică, precum PAGINA

W.R. Hearst (Charles Dance). Spectatorul e bombardat de o cavalcadă de referințe culturale, de nume și de informații care pot scăpa chiar și celor mai culți dintre noi. Astfel, cine a trecut peste convenția stilistică impusă de Fincher, s-ar putea să nu mai facă față acestei a doua părți mult mai complicate, mai politice și poate prea nișate pentru publicul obișnuit al Netflix-ului. Chiar Mank, cu gura mare și gata oricând de o observație acidă, este atras în această lume în care se simte ca un intrus. Ținând cont de toate aceste aspecte, aș putea susține că odată cu Mank, Fincher s-ar putea în sfârșit să obțină mult râvnitul Oscar care i-a scăpat până acum de prea multe ori. Filmul are momente excelente, triste și foarte personale. Adunate, compun o odă, o scrisoare de dragoste pe care Fincher i-o aduce Hollywood-ului și care, spre norocul nostru, trece și pe la noi.

David Fincher

www.zilesinopti.ro

PE LÂNGĂ SUBIECT

TEXT DE IOAN BIG Gary Oldman (Mank)

Geniul, mogulul şi... MANK

pune în balanţă performanţa actoricească a lui Gary Oldman ca notoriul scenarist din Epoca de Aur a Hollywood-ului, Herman Mankiewicz, din Mank, elegiacul film în alb/negru al lui David Fincher lansat în decembrie pe Netflix, cu cea a lui John Malkovich din RKO 281, este nerelevantă întrucât al doilea film, produs de Ridley Scott, nu doar că e indisponibil la noi deşi e produs de HBO, dar este centrat pe efortul magnatului Hearst de a bloca difuzarea lui Citizen Kane şi nu pe personalitatea autodistructivă a lui Mank(iewicz), strălucitorul scriitor alcoolic şi cartofor pus în umbră de talentul polivalent al wunderkind-ului Orson Welles. Într-un proiect de suflet născut cu decenii în urmă, Fincher face dreptate celui ajuns cel mai bine plătit scenarist de la Hollywood în timpul Marii Crize - implicat în clasice precum Gentlemen Prefer

www.zilesinopti.ro

Blondes, Dinner at Eight sau It’s a Wonderful World - din critic de teatru pentru New York Times şi PR-ist al Isadorei Duncan la Berlin după WWI. “There are millions to be made here and your only competition is idiots.” Mankiewicz a fost hărăzit însă cu o capacitate aparte de a-şi sabota propria vocaţie de scriitor (a lucrat la peste 20 de filme fără a fi creditat pe generic), alimentată de simţul umorului ieşit din comun care a funcţionat deseori ca o sabie cu două tăişuri. E celebră reacţia sa când studioul l-a obligat să scrie un scenariu pentru un film cu ciobănescul german Rin Tin Tin ca vedetă iar el a trimis unul în care câinele era înfricoşat de un Orson Welles şi Herman Mankiewicz

şoarece şi, în final, patrupedul duce un copil într-o casă în flăcări în loc să-l salveze din ea. Datorită acestui comportament Mank a ajuns să fie concediat şi din The Wizard of Oz, tocmai după ce-şi adusese o contribuţie crucială prin ideea că filmul trebuie să înceapă în alb/ negru pentru a sublinia atmosfera ternă a Kansas-ului în raport cu Oz-ul. Atunci, în vara lui 1939, devenise şomer când un tinerel precoce, Welles, i-a oferit un job. Genialul Orson Welles, ajuns o celebritate a scenei încă din adolescenţă, era deopotrivă temut şi urât în industria filmului pentru polivalenţă, intelect şi, mai ales, pentru libertatea creativă care i se garantase contractual... şi avea deci mare nevoie de un insider la Hollywood, ori Mank se cunoştea foarte bine cu toţi, inclusiv cu moguli de talia lui Howard Hughes, Louis B. Mayer, David O. Selznick sau Randolph Hearst. Istoria Oscarului primit de Citizen Kane şi a războiului dus pentru ca Herman Mankiewicz să-şi vadă recunoscut aportul la scenariu este deja comună, însă David Fincher ne oferă în Mank mai mult decât wikidata... o evocare a Hollywood-ului anilor ’30 din persectiva evoluţiei neliniare a personajului său principal care te face să te întrebi cum o uzină a Pop culture obsedată de valoarea comercială a unui produs a permis crearea unei asemenea opere de artă. PAGINA

ROUNDTABLE

TEXT & INTERVIU DE IOAN BIG

Serialul 30 COINS 30 de arginţi

[INTERVIU EXCLUSIV CU ÁLEX DE LA IGLESIA]

foto © Borja B. Hojas

ix umitor de entertaining de Mystery-Thriller şi film de acţiune cu accente Horror, serialul 30 de arginţi de pe HBO este unul dintre cele mai originale seriale difuzate la noi în ultimii ani. Cu puţin timp înainte de lansarea primului episod, am participat într-un grup restrâns de jurnalişti din mai multe ţări la o întâlnire online cu scenaristul, regizorul şi producătorul Álex de la Iglesia, cineast spaniol cu o imaginaţie ieşită din comun, multipremiat la festivaluri prestigioase (Fantasporto, Cognac, BIFFF, Venetia, Sitges) pentru producţii precum Perdita Durango, El día de la bestia, La comunidad sau Vrăjitoarele din Zugarramurdi.

PAGINA

Rugat să definească caracterul serialului al cărui sinopsis trimite la un amestec de Angels & Demons şi The Exorcist, autorul său a declarat că acesta “pare o poveste dintr-un roman de Dan Brown, dar spusă într-un fel mai dur, sau poate personajele sunt mai neobişnuite, pentru că sunt personaje spaniole. Ideea de bază este aceeaşi, fiindcă am vrut să spun o poveste cu mistere, un thriller, condimentat cu ceva horror à la Lovecraft... dar într-un sos à la Dan Brown, dacă e să facem analogia asta. Rezultatul este însă cu totul diferit fiindcă eu nu sunt Dan Brown, eu sunt un spaniol religios şi acum locuiesc în Madrid dar m-am născut într-un orăşel de provincie, unde locuiesc oameni obişnuiţi. De asta poate am vrut să spun o poveste similară dar cu personaje reale, umane, nu cu un profesor foarte doct sau ceva similar. [...]” Părintele Vergara este un exorcist, pugilist și fost pușcăriaș, exilat de biserică într-un orășel izolat din Segovia, care vrea să uite și să fie uitat... doar că inamicii lui îl găsesc iar primarul orașului, Paco, şi Elena, medicul veterinar local, ajung să facă echipă cu el și descoperă că se află în mijlocul unei conspirații www.zilesinopti.ro

ROUNDTABLE

1 - 14 februarie - 2021

să fii rău pentru că adevărul nu e complet dacă nu ştii totul, iar ca să ştii absolut totul eşti de partea răului fiindcă adevărul în întregul său este în parte bun şi în parte rău. Vergara nu vrea să admită această dualitate şi-atunci Santoro îi spune: ‘Tu îngrădeşti adevărul! Dacă vrei să cunoşti tot adevărul trebuie să fii deschis către absolut tot, deci trebuie să fii păcătos!’ Dar Vergara nu vrea să se lase corupt, nu vrea să fie păcălit de Diavol. [...] Dacă m-aş fi apucat să tratez subiectul în cheie comică nu m-ar fi luat nimeni în serios, dar în cheie horror este posibil, pentru că publicul vrea să ştie cum se termină povestea, care e adevărul, care e rezolvarea, şi am avut la îndemână o grămadă de elemente pentru a rezolva misterele, am putut explica lucruri, am putut discuta, şi am putut chiar, la un moment, dat să-l aduc în poveste pe însuşi Diavolul... sunt foarte mândru de felul cum a ieşit totul. E adevărat, acest triunghi de personaje este foarte frumos.” Pentru cei incitaţi de explicaţiile cineastului spaniol să vadă 30 de arginţi pe HBO aş vrea să subliniez în încheiere doar un aspect, cred eu, important. Cu toate că serialul rămâne deschis după cele 8 episoade unei eventuale continuări, intensitatea sa nu se diminuează pe parcurs datorită faptului că story-ul lui Álex de la Iglesia are un final ce înoadă şi ultimele capete ale firelor lăsate libere până în ultimul moment. 30 Coins este realmente un must-see!

globale pentru a controla cei 30 de arginți plătiți lui Iuda Iscarioteanul atunci când acesta l-a trădat pe Iisus din Nazaret. Monedele sunt blestemate și dețin puteri supranaturale. Cu toate că nu este lipsit de accente satirice, 30 de arginţi aparţine unui alt registru decât recentele comedii sumbre semnate de Álex de la Iglesia (Perfectos deconocidos şi El bar din 2017). “Aşa este, m-am reîntors la genul Fantasy fără rezerve dar în continuare mi-e teamă de genul ‘pur’. N-aş vrea să mă apuc să fac un Horror pur, fără nicio alta inflexiune. Am folosit mereu pretexte umoristice, de comedie, de fapt cum e şi în viaţă... încerci să fii seducător. Când spui o poveste într-un film şi vrei să atingi un anume subiect, te foloseşti poate de scene hazlii, de personaje comice, ca să ajungi în locul dorit de tine. Am şi eu însă o vârstă, am 54 de ani, şi îmi permit să spun ‘Nu’, aşa că, în cazul ăsta, mi-am zis să vedem cum ar fi povestea spusă de-a dreptul, fără umor, poate cu personaje mai ciudate sau chiar prostuţe uneori în situaţii neobişnuite, dar ce propun eu nu e să facem glumiţe ci să vorbim pe şleau despre bine şi rău, să luăm publicul de guler şi să-l

întrebăm: ‘Ce-ai zice să vorbim pe bune despre treaba asta?’.” În fundalul personajelor principale care asigură dinamica naraţiunii (Paco-Elena-Vergara) se relevă progresiv un triunghi format din cei trei prieteni şi colegi de seminar, care reprezintă în opinia mea pilonii fundamentului spiritual ai poveştii din 30 de arginţi. L-am întrebat direct pe cineast cum l-a conceput. “În serialul meu sunt într-adevăr două triunghiuri de personaje. Pe de-o parte îi avem pe Vergara, preotul, Elena, veterinarul, şi Paco, primarul din micul orăşel. Şi, cum spui tu, mai există şi triunghiul preoţilor, care controlează înţelepciunea lumii în serialul meu. Vergara e la mijloc, între Santoro şi Sandro. Sandro e un om bun, e aproape de oameni, el n-are nimic de dovedit, nu simte nevoia să fie mai bun decât e, e mândru de cine este, şi de aceea este un om tăcut, liniştit. Vergara vrea să afle mai multe despre viaţă, despre Dumnezeu, despre religie, vrea să ştie mai mult, cum vrea de altfel şi Fabio Santoro, doar că Vergara nu vrea să treacă graniţa între bine şi rău, el vrea să rămână un om bun. Santoro, pe de cealaltă parte, crede că dacă vrei să afli întreg adevărul atunci trebuie

www.zilesinopti.ro

Citiţi textul integral despre Álex de la Iglesia şi 30 Coins pe www.zilesinopti.ro

PAGINA

ARTA ACTORULUI

ALEXANDRU PAPADOPOL „În ring îți rămân doar reflexele”

foto © Mihaela Ene

ecolul XXI a început pentru cinematografia noastră cu Marfa și banii (2001) al lui Cristi Puiu și Occident (2002) al lui Cristian Mungiu. Protagonistul ambelor? Alexandru Papadopol, pe atunci încă student la UNATC, care, doi ani mai târziu, avea să fie alintat ‚Papi’ de către publicul de TV din întreaga ţară ca interpret al rolului principal din prima telenovelă românească, Numai iubirea. Au trecut două decenii în care valorosul actor a contribuit la pagini esenţiale din istoria recentă a televiziunii și filmului, deopotrivă a celui de autor și a producţiilor comerciale, căci a jucat și în filme nominalizate la Oscar (Toni Erdmann, 2016) sau Gopo (Arest, 2019), dar și în mari succese de box office (Love Building-2013, Două lozuri-2016). Versatilitatea și talentul său performativ l-au făcut convingător însă pe Alexandru Papadopol nu doar în faţa camerei de filmat ci și pe scenele teatrelor, în special a Odeon-ului (Delirium, Fugarii, Soldatul de ciocolată), unde a avut în toamna asta instabilă chiar și o premieră, Kilometrul Zero a Savianei Stănescu. Am plecat în dialogul nostru retrospectiv de la Doru, personajul său din serialul Bani negri (pentru zile albe), noul serial HBO, al cărui difuzare a început spre finele lunii noiembrie.

PAGINA

INTERVIU DE IOAN BIG

Cât din Alexandru Papadopol se regăsește în personajul tău din Bani negri? Mă refer la nuanţele pe care eventual ai simţit nevoia să le adaugi portretului imaginat de către Daniel Sandu în scenariu. La film, marele avantaj este că în principal regizorul, producătorii, mă rog, oamenii care stabilesc lucrurile astea, încearcă să capteze în produsul respectiv omul cel mai potrivit, adică sunt interesaţi cât din datele tale se suprapun pe datele respectivului personaj. Destul de puține cazuri sunt cele când actorul respectiv face o compoziție care îi este totalmente străină. E ca la fotbal, jucătorul joacă pentru postul pentru care a fost contractat, da, pentru a nu exista surprize, pentru a fi lucrurile sigure și pentru a vedea în primul rând cum reacționează în funcție de ceilalți în fața situației respective. E important să înțelegi situația în contextul ei global, adică mintea ta poate să te ducă în zona respectivă, abia după care apar mijloacele, și așa mai departe.

www.zilesinopti.ro

ARTA ACTORULUI Spune-mi cum l-ai caracteriza tu pe Doru fiindcă, la prima vedere, nu prea pare un tip de personaj cu care eu, ca spectator, să empatizez instantaneu. Pe vremuri jucam într-o piesă în facultate care se nume Genocid sau ficatul meu este fără rost a lui Werner Schwab și acolo era un monolog foarte frumos al unei doamne la sfârșitul piesei, în care spunea că ‚În general, oamenilor buni li se întâmplă să se aplece prea mult deasupra pervazului, să se uite la evenimentele din stradă și să cadă.’ Doru își duce viața într-un mod destul de banal, împăcat cu el însuși, că nici nu are mari probleme metafizice sau, mă rog, ezoterisme din astea, şi situația în care este pus e una absolut bizară și neobişnuită care frizează absurdul... și atunci e foarte greu de spus cine ar fi reacționat corect. [...] Au trecut 20 de ani de la Marfa şi banii... Ca şi Ovidiu, Doru intră în Bani negri întrun joc din care nu mai poate ieşi. Nu e frustrant că, în esenţă, lucrurile nu au evoluat foarte mult în jurul nostru?

Adi Marineci - BANI NEGRI www.zilesinopti.ro

Occident (regia Cristian Mungiu)

Greu de găsit o asemănare fiindcă Ovidiu intră pentru că vrea și pentru că nu realizează în ce intră, plus că își dă seama că este victima vremurilor respective... acel Ivanov jucat de Răzvan Vasilescu era un om care avea aură de erou local, erou al cartierului - se și spune pe la începutul scenariului cum a rezolvat criza aia cumplită cu zahărul -, era ca un Pablo Escobar, să spunem, și atunci Ovidiu se simţea foarte mândru că e băgat în seamă de acest Ivanov și, din cauza faptului că era necopt, nu și-a dat seama în ce se bagă. Lucrurile s-au schimbat, pentru că în Bani negri am un copil care are aproape vârsta lui Ovidiu, sunt deci un om cu alte repere, asta e clar, repere specifice vârstei. Plus că, în 1999, când am filmat Marfa și banii, lucrurile arătau rău, tare-tare rău și în cinematografia română și în societatea românească dar acum parcă lucrurile s-au mai schimbat, adică mie mi se pare că lucrurile evoluează. Poate nu în ritmul în care ne dorim, dar lucrurile au evoluat mult.[...]

În realitatea profesiei tale, cum e mai bine, să chestionezi permanent sau să manifeşti siguranţă de sine? Păi se spune că actorul trebuie să fie deștept la lecturi şi-apoi să devină nu prost ci instinctiv, adică să devină, se spune, un fel de animal. Oricât de bine ai pregăti rolul, la actor funcţionează celebra vorbă din box că trebuie să te antrenezi ca să înveţi loviturile dar în ring îți rămân reflexele... atât. În ring îți rămân doar reflexele că nu mai știi de fapt cum se mișcă mâinile în mod real... acolo se vede cât de mult te-ai antrenat. Așa și aici, trebuie să fii deștept la lecturi, să te informezi, să discuți si să înțelegi modul de gândire al personajului respectiv, după care la cadru -mai ales la film - trebuie doar să acţionezi şi să reacționezi, adică esența ajunge să fie de fapt ca tu să poți reacționa la ceea ce se întâmplă în mod real în fața ta. [...]

Citiţi interviul complet cu ALEXANDRU PAPADOPOL pe www.zilesinopti.ro

PAGINA

1 - 14 februarie - 2021

Medeea Marinescu, FOTO © George Dăscălescu

1 - 14 februarie - 2021

MEDEEA MARINESCU „M-am dus pe intuiția mea și a funcționat”

e era dor de Medeea Marinescu după o perioadă în care „străinii” au rămas „în noapte” iar conceptul de „all inclusive” nu a mai inclus și mersul la teatru, decât foarte rar, în viața noastră de zi cu zi. Ca și noi, spectatorii, încântătoarea actriță s-a văzut obligată să comunice timp de luni întregi doar de la distanță cu prietenii ei, cu partenerii de scenă din piesele de mare succes la care am făcut referire, ca să nu mai vorbim de colegii de la TNB, în ale cărui spectacole era, până la declanșarea pandemiei, o prezență constantă. Naționalul așteaptă un 2021 mai luminos ca să redevină „Magic”, „Magnoliile de oțel” să fie scoase din seră, iar publicul de teatru să poată retrăi experiența producțiilor vii și efervescente în care Medeea Marinescu strălucește alături de Florin Piersic, Marius Manole, Maia Morgenstern sau Horațiu Mălăele. Din fericire, nu încheiem totuși acest an întunecat fără a o revedea, întrucât valoroasa actriță ne propune în serialul Bani negri (pentru zile albe) de pe HBO un personaj negativ inedit pentru filmografia ei: Evelina, bancher de provincie cerebral, arivist și aproape complet lipsit de scrupule. Rolul, dintr-un cu totul alt registru dramatic decât Elena (Je vous trouve très beau), Luiza (Weekend cu mama) sau Silvia (Donnant donnant), are potențialul a deveni antologic și era firesc să încercăm să aflăm mai multe detalii despre modul în care Medeea l-a abordat.

PAGINA

Este remarcabilă credibilitatea pe care o dai personajului tău, Evelina, dat fiind faptul că, prin natura lui, riscul caricaturizării era foarte mare. Cum ai construit rolul, cu ce referințe? Pentru mine sunt două tipuri de apropiere de un rol. Există roluri pe care nu le văd deloc la început, nu le văd, pur și simplu, adică citesc scenariul și habar n-am cum sunt, și există roluri, și ăsta a fost unul dintre ele, care încă de atunci când am citit secvențe - pentru că mie nu mi s-a dat tot scenariul la început, mi s-au dat vreo două secvențe cu care m-am dus la probe -, intuiția mea a funcționat imediat... cam cum e șerpoaica asta, animalul ăsta de pradă. Și efectiv m-am dus așa cum am simțit, mai ales că probele nu le-am dat cu regizorul la început ci cu directorul de casting, probă filmată pe care s-o vadă apoi conducerea HBO împreună cu regizorul. Deci n-am avut, să zic așa, o direcție dată de la început. Și-atunci, într-un fel, mi-a convenit libertatea asta. Am zis ‚Dom’le, așa cred eu că e tipul ăsta de femeie’, m-am dus pe intuiția mea și a funcționat. Efectiv nu am referințe. [...] Animalele de pradă - dacă te uiți la pisicile sălbatice de exemplu, în general felinele - au tip foarte interesant de a se apropia, ele nu sunt fioroase din prima, știi, pot părea chiar vulnerabile, astfel încât prada să se relaxeze în preajma lor. Și atunci mi s-a părut foarte interesant să pendulez între zona asta vulnerabilă și naivă, vulnerabilnaivă și fioroasă-agresivă, dură. www.zilesinopti.ro

ARTA ACTORULUI

INTERVIU DE IOAN BIG

Ca actriţă, te vezi forţată fiind să stai departe de scenă sau filmări şi aproape de casă. Cum traversezi o perioadă în care cultura s-a mutat în spaţiul virtual?

Nu mi-am pus problema fiindcă noi [protagoniştii] avem o imagine despre ce am făcut noi și o proiecție a ce vrem să reprezinte ceea ce am făcut dar, până la urmă, momentul adevărului vine când rulează filmul. Acolo e momentul adevărului, acolo îți dai seama cât de aproape sau de departe ești de realitate. E foarte delicată zona serialului pentru că serialul trebuie să lucreze cu niște tipologii puternice ca el să aibă impact pe termen lung la spectator. Tipologii puternice, fără să fie caricaturale... ei, aici mi se pare că e challengeul unui serial. Filmul de artă lucrează cu niște tușe mai ascunse, e mai fluid conturul personajului, spectatorul deduce foarte mult - cu cât spectatorul este lăsat mai mult să facă el conturul cu atât este mai apreciată opera de artă -, ori în serial, ca el să aibă impact la un public mai mare decât al filmului, trebuie să existe niște personaje pregnante și cred că aici apare de multe ori pericolul, ca pregnantul să se confunde cu caricatura. Sigur că se poate și așa dar îți trebuie un anume curaj și o anume stilistică pe care, până la urmă, o dă regizorul. Guy Ritchie, de exemplu, ar face caricatură, dar el îți dă de la început datele astea. Ori serialul nostru nu e despre asta. Aici sunt create niște tipologii din scriitură. www.zilesinopti.ro

Medeea Marinescu, FOTO © Adi Marineci - Bani negri (pentru zile albe)

Nu ți-ai pus problema că Evelina s-ar putea chiar să ajungă să funcționeze ca model pentru o o parte dintre spectatoare?

Vreau să-ţi spun că și eu trec prin stări foarte contradictorii, am momente de furie, am momente de depresie, am momente de atacuri de panică. Din vară am început să fac atacuri de panică - îmi pleca inima în gât stând pur şi simplu pe pat - şi atunci m-am forțat să mă duc la TIFF, că la TIFF s-au vizionat primele două episoade [din Bani negri]. Nu eram sigură că mă duc, cu pandemia, dar m-am forțat, a trebuit să ies pentru că altfel simţeam că o să înnebunesc. Șiam făcut foarte bine că am ieșit atunci. Faptul că acum nu e stare de urgență și e doar stare de alertă, pentru mine e fix același lucru. Pentru mine lumea e la fel de închisă. Într-o zi stătusem 2-3 zile în casă și mă uitasem la televizor - că și asta e o problemă - și când am ieșit pe stradă am fost șocată pentru că m-am dus până în Piața Victoriei pe jos și mi-am dat seama că lumea merge înainte. Fără mine dar merge. Și atunci, știi, începe nebunia, încep stările contradictorii, pentru că îţi spui așa: ‚Nu ești indispensabil, fără tine se poate.’ [...] Citiţi interviul complet cu MEDEEA MARINESCU pe www.zilesinopti.ro PAGINA

CRONICA DE GASTRONOMIE

Râul Sadului colibe, burdufi și ciobănași

reau să începem anul cu o poveste frumoasă, despre viața la munte. Vi-l prezint așadar pe Ion Răduț, din Râul Sadului. La doar 16 ani, m-a impresionat pasiunea lui pentru oierit și felul inedit în care o promovează prin intermediul rețelelor de socializare. Tocmai modalitatea aceasta de a traduce diverse obiceiuri, moduri de lucru arhaice sau tradiții în limba lumii de azi, adică de a le face atractive și pline de înțelesuri pentru tineri, mi se pare o provocare foarte bună, fiind exact ceea ce caut și eu zi de zi în activitățile asociației noastre. Pe scurt, îmi doresc să țes contemporanul cu elemente de teritoriu și povești cu tâlc. Prin urmare, m-am gândit că ar fi o idee bună să vă vorbesc mai mult despre Ion Răduț, motiv pentru care i-am și luat un interviu. Unul informal, ce-i drept, la o plimbare prin grădina unde pășteau caii cu care urcă el la munte. Redau aici câteva lucruri pe care mi le-a împărtășit. Fiind atât de bine ancorat în ocupația pe care a moștenit-o și pe care o îndrăgește, chiar și banala întrebare privind anotimpul preferat l-a dus pe băiat cu gândul la oi, la momentul în care acestea fată și mieii sunt mici și jucăuși – primăvara. Când l-am rugat să-mi spună povestea bâtei ciobănești pe care o ține în mână în poza lui de profil de pe Facebook, mi-a răspuns că „are și ea un scop”: poate fi folosită pentru apărare (întrebuințare pe care bâta lui nu a avut-o până acum, din fericire), pentru a face oile să te asculte, dar și pentru a te sprijini de ea la drumuri lungi (mersul cu oile de la colibă, la munte durează cinci ore). Mi-a spus că locul lui preferat e Panta Dealului – la munte, la stână, unde

PAGINA

CRISTIAN VALENTIN CISMARU

duce oile. Și dacă sunteți curioși și voi să știți ce moment îi place cel mai mult acolo, ei bine, el zice că „mereu îi fain, nu contează; că plouă, că e soare, ne-am obișnuit, nu mai avem treabă.” Nici nu i se pare greu stilul acesta de viață și crede că mai grea decât viața la stână, e școala online. Când l-am întrebat despre cum e dormitul afară, mi-a spus că e bine și că, deși vara asta i-a cam dat târcoale lupul, are prieteni de nădejde care îl păzesc tot timpul – câinii. În plus, nu e niciodată singur, ci cu un alt cioban. Ca să vă faceți o idee despre activitățile unui oier pe parcursul anului, transcriu mai jos chiar cuvintele lui Ion: „Prima dată ducem oile la colibă, acolo fată toate. În șură. Iar la jumătatea lunii februarie, le aducem acasă. Când se fac mieii mai mari, îi aducem în sat să mănânce. Aici avem și otavă, acolo au numai fân și aici se fac mai mari. Acolo sus începe să bată vântul, zăpada e mare. În martie, după ce dăm mieii putem să începem să mulgem oile în aceeași zi. La colibă stau oile din aprilie-mai și până la jumătatea lui iunie, după care ieșim cu ele la munte, la stână.” Bineînțeles, tehnologia face și ea parte din viața lui Ion Răduț, dar știe să aibă grijă și să nu-și irosească inutil bateria telefonului când e la munte, jucându-se sau ascultând muzică. Altfel cum ar putea face pozele pe care le postează mândru pe rețelele de socializare? Turiști la colibă n-a mai avut după Burduf Challenge (unde și-ar dori și el să alerge în viitor), dar poate reușesc să stârnesc puțin interes chiar eu acum. www.zilesinopti.ro

POVEȘTI DE SUCCES

Filgud

Brandul de „brânzeturi” și „lactate” vegane dezvoltat de Andrei Roșu Andrei Roșu este sportiv de anduranță, antreprenor, blogger, vorbitor inspirațional, organizator de evenimente caritabile și sportive, susținător de proiecte sociale și, nu în ultimul rând, donator benevol de sânge. În 2011, el a intrat în Cartea Recordurilor, fiind primul om din lume care a finalizat circuitul 7 maratoane și 7 ultramaratoane, pe 7 continente, iar în 2015 a devenit primul român care reușește să traverseze înot Canalul Mânecii. Este inițiatorul celei mai importante platforme de running și fundraising din România - Transmaraton și creatorul programului și aplicației „42kRoșu - de la canapea la maraton, în 4 luni”. În acest an, în plină pandemie, împreună cu deținătoarea lanțului de restaurante Rawdia, a dezvoltat și lansat și un brand de produse vegane deosebite. Cei doi au făcut acest lucru din dorința de a oferi o alternativă prietenoasă, sănătoasă și gustoasă celor care, din diverse motive, doresc să renunțe sau să consume mai puține brânzeturi, lactate și alte produse de origine animală. În scurt timp, Filgud a devenit o poveste de succes, iar produsele lor au devenit extrem de apreciate și lăudate de cei care le-au încercat. PAGINA

TEXT DE GRUIA DRAGOMIR

Cum a apărut brandul Filgud? Și cine sunt oamenii din spatele acestei afaceri? Ideea Filgud a apărut treptat, ca o consecință a schimbărilor și reprioritizărilor pe care le-am făcut în viața mea în ultimii 10 ani, precum și a unor noi roluri pe care le-am dobândit. Am devenit părinte, am renunțat la obiceiurile nesănătoase, am început să fac sport, să fiu atent la alimentele pe care le pun în coșul de cumpărături și în farfurie, am pierdut semnificativ în greutate, am absolvit un curs de bucătărie vegană și am încercat să fiu un model real pentru copiii mei și pentru cei care sunt inspirați de evoluția mea. De asemenea, m-am implicat social, am devenit preocupat de impactul pe care acțiunile mele îl au asupra mediului, am conștientizat suferința animalelor din ferme și am decis să scot „carnea” și alte produse de origine animală din nutriția mea zilnică și din garderobă. Următorul pas a fost să mă asociez cu o prietenă care deține un lanț de restaurante vegane Rawdia - și, timp de aproape doi ani, să vizităm cele mai mari târguri și expoziții vegane din lume, să lucrăm la rețete, la branding și la strategia noastră comercială, să alegem oamenii potriviți și... să ne lansăm. Cu ce se deosebesc produsele voastre de celelalte asemănătoare care se găsesc în comerț? Cred că există câteva diferențe semnificative. Produsele Filgud sunt mult mai bogate în nutrienți (în unele cazuri, chiar și de 40 de ori!) - și aici mă refer în www.zilesinopti.ro

1 - 14 februarie - 2021

special la proteine, un subiect sensibil pentru vegani, dar și la fibre, care lipsesc adesea din dieta celor care preferă produsele de origine animala. În plus, au un gust delicios, specific produselor „de casă” sau artizanale. Cât de greu este pentru un brand românesc de produse vegane să se impună pe o piață dominată de marii jucători din acest sector? Este prematur să știm dacă vom reuși să ne impunem, dar începutul este promițător. Suntem listați în principalele două rețele de hipermarketuri, iar vânzările evoluează într-un ritm mai rapid decât antici-

POP CULTURE MAGAZINE

pam - atât noi, cât și reprezentanții locațiilor în care distribuim produsele Filgud. Care e cea mai importantă lecție pe care ați învățat-o din perioada de activitate? Ca startup, cred că cea mai importantă lecție a fost de a evita, pe cât posibil, greșelile pe care le fac cei mai mulți antreprenori aflați la început de drum. Iar pentru asta am avut inspirația de a folosi o parte importantă din bugetul nostru pentru a beneficia de sprijinul celor mai buni consultanți pe care i-am găsit - pentru brand, etichetare, achiziții, distribuție, investiții și business, în general. Ce ne puteți spune despre produsele și

sortimentele voastre? În prezent, avem cinci produse: „lapte” de migdale, „iaurt”, „brânzică” tartinabilă și „feta” din caju, precum și un sortiment de „icre” din amarant. Dincolo de gustul lor excepțional, ne-am dorit (și am reușit) să dezvoltăm alimente 100% provenite din plante, fără colesterol, care să poată fi consumate și de persoanele alergice la lapte, intolerante la gluten sau lactoză și, de asemenea, care să fie bogate în nutrienți și alte substanțe benefice pentru organism. De exemplu, „laptele” nostru are un conținut de migdale de 20% (comparativ cu 0.5-2%, cât găsim în majoritatea produselor disponibile în supermarketuri), ceea ce se traduce în 32 de grame de proteine în fiecare sticlă Filgud. Iar „feta” noastră de caju, fără conservanți, are 130 de miliarde de culturi probiotice. Ce planuri de viitor aveți? Ce urmează pentru Filgud? Avem câteva planuri, în fiecare arie a afacerii noastre: să continuăm dezvoltarea de produse, să creștem substanțial capacitatea de producție, să încheiem cât mai multe parteneriate de distribuție, să ne facem cunoscuți (și doriți) printre potențialii clienți și să accelerăm semnificativ creșterea afacerii. Și, nu în ultimul rând, să ieșim cu Filgud pe piețele internaționale, pentru a deveni, cu adevărat, o poveste de succes.

PAGINA

1 - 14 februarie - 2021 COVER

CRISTINA BĂLĂU

Avem norocul să ne putem bucura, chiar și în pandemie, de sporturile preferate din timpul iernii. Patinajul, în județul nostru, se poate practica în două locuri, dintre care un spațiu este chiar acoperit, putem schia sau putem merge și la săniuș, dacă ne e dor puțin de copilărie. În orice caz, opțiunile sunt nelimitate. Totul este să ne decidem să ieșim din casă. Începutul lui 2021 a venit cu forțe proaspete și cu mai mult curaj, după un an care ne-a ținut mai mult în case. Având în vedere faptul că inclusiv sporturile în aer liber au acum reguli bine puse la punct, printre care mai ales portul măștii de protecție în orice moment, iarna a devenit implicit mult mai distractivă. Sportivii profesionişti pot opta pentru zona Bâlea pentru schi, snowboard sau snowmobile. Pentru cei cărora însă li se pare această zonă prea dură, există pârtiile Arena Platoș și Oncești. PAGINA

Unde ne bucurăm de sporturi outdoor, iarna aceasta

Complexul de pârtii Arena Platoş Arena Platoş este situată în munții Cindrel, pe platoul Poiana Poplăcii, la 30 km de oraşul Sibiu şi la 1 km de intrarea în staţiunea Păltiniş. La baza pârtiilor se află Apres Ski Barul. Ideea este împrumutată și adusă la Păltiniș în Județul Sibiu din Austria fiind adaptată cerințelor turiștilor din România care doresc să-și petreacă vacanțele de iarnă la munte într-un mediu dinamic și distractiv. Este un resort de schi adresat copiilor, juniorilor, părinților, bunicilor sau chiar celor care fac performanță pe schi sau snowboard. www.zilesinopti.ro

1 - 14 februarie - 2021

Altitudine: 1368 m Pârtia și Telescaunul Onceşti Situată în centrul staţiunii Păltiniş, pârtia Onceşti, cu o lungime de aproximativ 1000 m, se adresează atât iubitorilor de schi cât şi celor de snowboard. Schiorii pot ajunge ușor în vârful pârtiei cu telescaunul. Telescaunul este funcțional din anul 1971. Instalația pe cablu dispune de 52 de scaune pentru câte 2 persoane. Viteza telescaunului este de 2m / secundă, lăsând timp amatorilor sporturilor de iarnă să admire peisajul. Lungime: 1,2 km Diferenţă de nivel: 241 m Pârtii Gura Râului Pârtia de la Gura Râului este o pârtie destul de nouă și aparține de județul Sibiu. Pârtia Trecătoarea Lupilor este o pârtie albastră cu un nivel mic de dificultate și lungime de 700 de metri. Pârtia Akela este o pârtie albastră cu un nivel mic de dificultate și lungime de 150 de metri. Pârtia Colț Alb este o pârtie roșie cu un nivel mediu de dificultate și lungime de 700 de metri. Săniuș în Sub Arini La prima zăpadă sănătoasă din acest an, internetul a fost plin de poze din parcul Sub Arini, cu micuți alături de părinții lor, la săniuș. De dragul vremurilor trecute și, probabil pentru că era cel mai la îndemână loc pentru orășenii comozi, parcul s-a umplut de sănii, saci și alte mici invenții pentru cei care au vrut să se dea pe derdeluș. www.zilesinopti.ro

POP CULTURE MAGAZINE

„Pârtia” parcului este mereu deschisă și pregătită să primească sănii și râsete. Patinoarele Sibiului În municipiul Sibiu și în orașul Cisnădie sunt două patinoare, iar unul este acoperit. Cei care doresc să petreacă o oră pe gheață au de ales între cele două puncte amenajate, diferența fiind dată nu doar de prezența sau lipsa cortului, ci și de

perechi de patine costă 10 lei, iar un antemergător este 15 lei. Program: luni-vineri 13:00-21:30 sâmbătă-duminică 10:0021:30 Patinoarul de la Cisnădie este acoperit de un cort, încă de când a fost deschis pentru prima dată, asigurând o temperatură mai ridicată

prețuri, mărimea patinoarelor și amplasare. Patinoarul de la Sibiu este amplasat lângă parcul Sub Arini, fiind în aer liber. Zona este împărțită, fiind un spațiu desemnat doar începătorilor și un altul pentru restul patinatorilor. Conform regulilor, este permis accesul unui număr maxim de zece persoane în același timp pe patinoar, fiind impusă purtarea măștii de protecție în tot timpul petrecut aici. Intrarea la patinoar costă 15 lei/ persoană, închirierea unei

pentru patinatorii care aleg această locație. Cu o suprafaţă de aproximativ 800 mp, patinoarul este deschis în fiecare zi a săptămânii, de luni până vineri începând cu orele 16 până la orele 21:30, iar în weekend este deschis de la orele 14:30 până la 21:30. Taxa de intrare la patinoar este de 5 lei/oră pentru copii şi 10 lei/oră pentru adulţi. Închirierea patinelor se face pe baza cărţii de identitate, iar preţul este de 5 lei/oră. PAGINA

1 - 14 februarie - 2021

POP CULTURE MAGAZINE

ULBS construiește la Sibiu cea mai mare sală polivalentă din regiune

O sală polivalentă cu o capacitate de 4.000 de locuri și posibilitate de extindere la 5.000, teren de fotbal, terenuri de tenis, baschet, handbal, pistă de atletism va fi construită de Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu pe un teren de 3 hectare din Șelimbăr. Având o capacitate de 4.000 spectatori, sala care va fi dotată și echipată conform normelor sportive în vigoare va putea găzdui competiții sportive naționale și internaționale de handbal, baschet, volei, tenis,

PAGINA

badminton, judo, fitness, culturism. Va fi și o sală de forță, zonă de recuperare fizică, cu saună, zonă de masaj, cameră anti-doping cu dotările necesare, cabinet medical și cameră de prim ajutor sau cameră de consultații. Complexul va suplini lipsa unei astfel de săli pentru studenții sibieni și pentru comunitate, polivalenta urmând să fie folosită și pentru simpozioane, manifestări științifice și sociale, concerte, festivaluri, expoziții sau târguri. Construcția care va întregi infrastructura universității sibiene va îndeplini două obiective extrem de importante: pe de o parte va constitui piatra turnantă a parteneriatului cu întreaga comunitate sibiană, iar pe de altă parte, va reprezenta un pilon de bază pentru dezvoltarea parteneriatelor regionale și naționale.

www.zilesinopti.ro

1 - 14 februarie - 2021

PAGINAâ&#x20AC;&#x201A;

POP CULTURE MAGAZINE

www.zilesinopti.ro

1 - 14 februarie - 2021

POP CULTURE MAGAZINE

Horoscop Berbec

În februarie te atrag mai ales relațiile platonice sau, dacă îți cauți un iubit/o iubită, este foarte probabil să te alegi cu un prieten/o prietenă. Partea bună este că ai chef de distracție și ai destule ocazii să cunoști oameni noi; cu timpul, cine știe, poate că o prietenie va evolua spre ceva mai pasional. Taur

Beneficiezi de o perioadă foarte bună pentru a-ți analiza cu luciditate viața sentimentală și perspectivele pe termen lung, pentru a-ți ajusta modul în care îți exprimi sentimentele și pentru a-ți lămuri ce simți față de perechea de viață sau față de o persoană care te atrage.

Gemeni

Ai o dorință de aventură și de noutate, dar și un oarecare idealism în plan sentimental. Unii Gemeni caută sensurile mai profunde ale relațiilor lor, alții visează cu ochii deschiși la o persoană aflată în altă țară sau care, deși se află aproape, aparține altei culturi ori altei religii.

www.zilesinopti.ro

Rac

Urmează o perioadă mai tulbure în viața de cuplu. Evenimentele care au loc sunt menite să îți atragă atenția asupra faptului că a devenit necesar să faci anumite schimbări în căsnicie și că amândurora v-ar prinde bine mai multă libertate de mișcare, mai multă înțelegere și o relație mai relaxată.

Leu

Urmează o activitate intensă în acest sectorul relațiilor din viața ta. Ai multe de gestionat, de discutat, de negociat și de decis. Sunt favorizate schimbările serioase în viața de cuplu a Leilor, inclusiv revizuirea sarcinilor și a obligațiilor fiecăruia dintre parteneri.

Fecioară

Urmează o perioadă de instabilitate amoroasă, presărată cu momente mai mult sau mai puțin delicate, care îți pun la încercare răbdarea și diplomația. Pe de o parte, îți dorești mai multă libertate de mișcare; pe de altă parte, visezi la o relație amoroasă așezată, stabilă, în care fiecare să își ia în serios responsabilitățile.

Balanță

Viața afectivă a Balanțelor se anunță intensă, iar senzualitatea și puterea de atracție sunt sporite. Pe de altă parte, este foarte posibil să survină evenimente care te iau prin surprindere, răsturnări de situație sau, în unele cazuri, chiar despărțiri. Se întrevăd atracții bruște și despărțiri la fel de bruște. Scorpion

În viața sentimentală a unora dintre Scorpioni, turbulențele relaționale par să continue. Se amplifică vulnerabilitatea emoțională a Scorpionilor. Pentru unii dintre aceștia este foarte dificil de acceptat că familia întemeiată de ei se confruntă cu neînțelegeri și tensiuni sau, poate, chiar riscă să se destrame. Săgetător

Punctul sensibil al relațiilor tale în această perioadă ar putea fi comunicarea, așa că este recomandat să depui mai mult efort pentru a te face înțeles în cuplu. Ar fi o idee bună să reiei discutarea subiectelor rămase neclarificate de mai mult timp și să îți revizuiești anumite idei pe care le ai despre perechea de viață.

Capricorn

Viața amoroasă a Capricornilor rămâne agitată, te afli în pragul unei revoluții în plan afectiv și sentimental și s-ar ptea să simți nevoia de a te elibera de anumite constrângeri și prejudecăți în ceea ce privește viața ta amoroasă. Comunicarea cu partenerul de viață se poate îmbunătăți după 25 februarie. Vărsător

Se întrevede o perioadă foarte bună pentru a-ți reconsidera atitudinea afectivă și viața sentimentală. Ai putea să profiți de tranzitul retrograd al lui Mercur pentru a reveni la o fostă iubire sau pentru a reînvia romantismul în viața de cuplu. Nu este indicat să începi o relație nouă, cu o persoană abia cunoscută. Pești

În această perioadă ai tendința să fii mai repliat în tine, mai preocupat de viața ta interioară și de spiritualitate, mai puțin interesat de viața socială și de relațiile cu ceilalți. S-ar putea să constați că ți-e destul de greu să exprimi ce simți, așa că este recomandat să îți rezervi timp pentru clarificări interioare.

PAGINA

CHESTIONAR DE #SIBIU

RĂZVAN SĂDEAN

DANI TROANCĂ

erfecționist din fire și un mare iubitor de mișcare, Dani e bucuros să ajute cât poate oamenii să aibă zâmbetul pe buze. E președintele Clubului Sportiv Comunitar Sibiu, iar în anul pandemic 2020, i-a scos pe sibieni din case și i-a inițiat în tainele alergării, în cadrul proiectului Sibiul Aleargă. ”În esență sunt unul dintre ceilalți”, încheie Dani.

DE CE SĂ LOCUIEȘTI ÎN SIBIU Pentru că are aproape de toate din cele de care ai nevoie pentru a fi fericit, indiferent dacă ești un singuratic sau un familist. TREI LOCURI PE CARE ORICINE AR TREBUI SĂ LE VADĂ ÎN SIBIU Centrul Istoric - vei înțelege astfel Sibiul, Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA - vei înțelege cum a fost cladită România, Parcul Sub Arini - vei înțelege cât de mic ești în raport cu natura.

CE TE FACE SĂ ZÂMBEȘTI PE STRĂZILE SIBIULUI Pacea și bucuria lui. Are 800 și ceva de ani, dar este mereu surprinzător, gata să te cucerească cu atmosfera lui. UN LOC PREFERAT DE UNDE POȚI VEDEA TOT ORAȘUL Dealul Gușteriței. De acolo poți să vezi cum a crescut orașul, ca un tânăr care și-a întins aripile gata de zbor, să fii deasupra lui dar să fii una cu el.

UN FESTIVAL TARE CU CARE ASOCIEZI SIBIUL Festivalul de teatru evident. Chiar și să nu fi apropiat de fenomenul cultural al Sibiului, în acele zile te transformi, îți dedici timp pentru a te bucura de festival.

SPAȚII DIN ORAȘ CARE MERITĂ SĂ FIE REVITALIZATE Zonele din Orașul de Jos și în general cele de la periferie. Nu putem să ne mândrim doar cu un centru istoric, trebuie să avem grijă de toate cartierele Sibiului.

ÎN SIBIU MĂ INSPIRĂ Liniștea lui intrinsecă. Chiar și în orele în care e sufocat de trafic, Sibiul îți amintește mereu că va fi bine, că viața poate fi una frumoasă.

FORMULA CARE DEFINEȘTE STAREA DE SPIRIT A SIBIULUI Forever young.

UN GUST, UN PREPARAT SPECIFICE SIBIULUI Nu sunt un gurmand, nu pot să zic că mă pricep la mâncărurile specifice Sibiului. Dar cred că gustul mămăligii cu brânză mă face să mă gândesc mereu la acasă, la “Sîghi”. CEA MAI BUNĂ MÂNCARE DIN ORAȘ O GĂSEȘTI Restaurantul Hermania. Nu pot fi mereu naționalist când vine vorba de stomac. PAGINA

SIBIULUI ÎI LIPSEȘTE Zone și baze de practicare a sportului, atât pentru marea masă a populației cât și pentru profesioniști, bazine de înot. Și, cu tristețe am aflat de curând că sunt cca 700 de copii care nu au loc în creșele și grădinițele din Sibiu. Nu prea avem motive de laudă întotdeauna pentru orașul nostru.

www.zilesinopti.ro

EXPOZIȚIE

Ordinul

Meritul Cultural

în grad de

COMANDOR Categoria B - Muzică

Zile și Nopți Sibiu, 1-14 februarie 2021

Articles inside

recital

pagina

Eat&Drink

MEDEEA MARINESCU: „M-am dus pe intuiția mea și a funcționat

apus

ALEXANDRU ANDRIEŞ Despre [câţiva] oameni şi [unele] discuri

Avem nevoie de experiența mersului la cinema

recital

3 TO DO

Nine Inch Nails sau cum să asculți un frst-person shooter pe vinil

JUMĂTATE DE SECOL FĂRĂ BEATLES