ACTUALITATEA MAGAZIN NR 03 by Actualitatea Magazin

IA M

SITE: www.actualitatea.it | FACEBOOK: www.facebook.com/actualitatea

ediţie GRATUITĂ!

AUTORICARICA INTERNAZIONALE

CALL YOUR COUNTRY SUNĂ ÎN ROMÂNIA DE LA 5 CENȚI PE MINUT.

CU CÂT VORBEŞTI MAI MULT CU ROMÂNIA, CU ATÂT VORBEŞTI MAI MULT CU ITALIA.

INFO WIND.IT

ANUL 1 | NUMĂRUL 3 | 17 DECEMBRIE 2011 - 6 IANUARIE 2012 | GRATUIT

PRIM-PLAN

după ce Comitetul Politic Executiv a stabilit să se tragă în demonstranţi. Motivaţia oﬁcială era că magazinele erau devastate de huligani. Peste 100 de oameni au murit în numele libertăţii.

Timișoara, 1989 - 22 de ani de când am devenit liberi

foto: PRESSALERT.RO

e 17 decembrie P 1989 la Timișoara au murit primii oameni,

» PAGINA 2

EVENIMENT

Ecouri Pro Cult Film Festival "Am cunoscut oameni minunați" » PAGINA 16

La Crociata dei Bambini

EDITORIAL

» PAGINA 2

Romanul "Cruciada copiilor" de Floriana Ilis a apărut și în Italia EXCLUSIV

MODĂ

Alina Harja

RELIGIE

Semniﬁcația Crăciunului

22 de ani de la Revoluție

Mesajul Episcopului Siluan de Crăciun » PAGINA 11

COMPETIȚII

Steaua bate AEK ... și se caliﬁcă în primăvara europeană » PAGINA 21 CONSULTANT

Cardurile reîncărcabile O soluție ieftină pentru a trimite bani celor dragi » PAGINA 4 TURISM

Magia Maramureșului Un loc în care ai timp să te bucuri de viață » PAGINA 18

DRRP va acorda priori- Lecții de stil - Cum să-ți tate proiectelor pe teme alegi ținuta potrivită de educaționale sărbători » ACTUALITATE | PAGINA 3

Notizie, commenti e opinioni l’inserto in italiano » PAG. 7 - 10

» MONDEN | PAGINA 19

u trecut 22 de ani de la Revoluția din decembrie 1989. Mulți spun că de fapt a fost o lovitură de stat, că alte țări s-au băgat, că existau interese internaționale, etc. Cert este că adevărul asupra a ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989 nu-l știm nici acum. Tot cert este că au murit oameni... s-au pierdut vieți omenești, soți, soții, ﬁi, ﬁice, iubiți, iubite ai altor oameni. Și cert este că acei oameni care au murit credeau într-un ideal de libertate. Alți oameni care au împânzit România, care au trecut peste teamă și au ieșit pe străzi, se săturaseră de viața mizerabilă pe care regimul ne-a impus-o. (continuare în pagina 2)

PAGINA

ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATE

Timișoara, decembrie 1989 - 22 de ani de când am devenit liberi Pe 16 decembrie 1989, în jurul casei pastorului Laszlo Tokes din Piața Maria se adunaseră câteva sute de oameni hotărâți să împiedice evacuarea sa. A fost suficient ca cineva din mulțime să strige cuvântul „Libertate” și totul a izbucnit. De la Timișoara ecoul strigătelor revoluționarilor s-a auzit în toată România. De Crăciun, Nicolae și Elena Ceaușescu au fost împușcați. 17 decembrie 1989 a însemnat pentru Timișoara ziua cu primii morți, după ce Comitetul Politic Executiv a stabilit să se tragă în demonstranți. Motivația oficială era că magazinele erau devastate de huligani. La Timișoara, au sosit 11 ofițeri superiori din conducerea Miliției, Securității și Armatei, sub comanda lui Ion Coman, secretarul Comitetului Central al PCR, hotărâți să înnăbușe protestele. Printre ofițeri se aflau generalii Ștefan Gușă, Victor Atanasie Stănculescu, Mihai Chițac, Constantin Nuță, Mihalea Velicu și coloneii Filip Teodorescu și Gabriel Anastasiu. În urma declanșării operațiunii numite prin care "Radu cel Frumos" s-a tras în plin în

manifestanți. 59 de timișoreni au murit, iar câteva sute au fost răniți. Pe 18 decembrie 43 de cadavre ale celor împușcați la demonstrații au fost sustrase de la morgă, duse la București și incinerate. Cenușa a fost aruncată la o gură de canal. La Timișoara au murit, în timpul Revoluției, aproximativ o sută de persoane,

alte câteva sute ﬁind rănite. Conform datelor oﬁciale, au fost 73 de morți și 296 de răniți în perioada 16-22 decembrie 1989, iar după 22 decembrie, 20 de morți și 77 de răniți. Evenimentele din Timișoara au fost descrise în jurnalele de știri ale radiourilor Radio Europa Liberă și Vocea Americii, ascultate clan-

destin de către români, precum și de către studenții care se întorceau acasă pentru sărbătorile de Crăciun. Încetul cu încetul și alte orașe începeau să se alăture Timișoarei. Pe 21 și 22 decembrie au loc confruntări armate și demonstrații populare împotriva regimului comunist la Arad, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca, soldate cu numeroase victime. La propunerea primarului capitalei, Barbu Petrescu, a fost convocată pentru 21 decembrie în jurul prânzului o mare adunare populară menită să exprime sprijinul populației față de conducerea de partid și de stat. Dictatorul însă s-a trezit huiduit de muțimea chemată să-l aclameze.

Încercările ulterioare ale lui Ceaușescu de a recâștiga controlul mulțimii folosind formule ca „Alo, alo!” sau „Stați liniștiți la locurile voastre!” au rămas fără efect. Transmisiunea directă de televiziune a fost întreruptă pentru aceste clipe. Încercările de a opri protestele nu au dar rezultate și pe 22 decembrie, tiranul abandonează Bucureștiul în elicopter. Pe 25 decembrie 1989, soții Nicolae și Elena Ceaușescu sunt condamnați la moarte de un Tribunal Militar Excepțional și sunt executați. Potrivit Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor 1142 de oameni au murit și 3138 au fost răniți. de Alina Harja

“Cruciada copiilor”, în Italia La editura ISBN Edizioni din Milano a fost publicat volumul “Cruciada copiilor”(“La crociata dei bambini”) de Floriana Ilis ȋn traducerea lui Mauro Barindi.

lor” (2005) i-a adus celebritate şi numeroase premii printre care: Premiul “Cartea anului 2005″ al revistei România literara, iar în luna mai 2006 – Premiul Uniunii Scriitorilor pentru proza (2005) şi Premiul Filialei Florina Ilis s-a născut la 26 Cluj a Uniunii Scriitorilor. august 1968 la Olcea, judeţul Bihor. A absolvit Faculta- Cartea face trimitere la tea de Litere şi Şcoala de evenimentele istorice din Înalte Studii Postuniversi- Franța secolului al XII-lea. tare la Universitatea Babeş- Cruciada copiilor este deBolyai. Este doctor în numirea dată unor eveniFilologie, conduce Departa- mente imaginare sau reale mentul de Informare la Bi- din 1212. blioteca Centrală După cum mărturisește auUniversitară din Cluj şi este toarea, romanul „Cruciada şi lector asociat la Faculta- copiilor”:” creează o imtea de Litere, Universitatea agine unică și halucinantă Babeş-Bolyai. Florina Ilis a a unei lumi căreia i se publicat volume de poezie, schimbă brusc unghiul de teatru şi eseu, precum şi receptare. Reinterpretând patru romane. într-o nouă viziune marile Romanul “Cruciada Copii- mituri ale civilizației con-

temporane, acest romancascadă descrie un univers viu, deschis spre imaginea unei societăți dominate de mass-media și de spațiul virtual”. Ceea ce uimește ȋn aceast volum de aproape 500 de pagini este faptul cǎ nu vom întâlni nici un punct. Propozițiile, frazele, chiar însăși cartea se termină prin virgulă ca și cum aceasta nu ar avea un sfârșit. Pe parcursul lecturii cititorul descoperǎ povestea unei aventuri care apoi se dovedește a ﬁ ceva mult mai profund. În multe scene ale romanului, putem recunoaște fragmente din realitatea necruțǎtoare a lumii ȋn care trǎim (funcționari corupți, o mass-medie

însetatǎ de senzațional și care deformeazǎ fără scrupule informația, suferința copiilor străzii). Romanul recompune ca ȋntr-un puzzle fragmente și crâmpeie din existențele personajelor, poveștile personale a copiilor se ȋmpletesc iremediabil . Fiecare personaj este bine conturat ca entitate cu voințǎ, gândire și acțiune proprie și ﬁecare dintre ele se distinge prin curaj, frumusețe suﬂeteascǎ, inocență sau prin caracterul sǎu urât și respingǎtor. Povestea începe pe peronul gării din Cluj, unde o parte a călătorilor așteaptă trenul de București, iar altă parte, copii și profesori, trenul special de vacanță cǎtre Marea Neagra. Totul ȋncepe ca un joc dar

lucrurile se schimbă atunci când trenul este deviat la București și profesorii sunt sechestrați în compartimentele lor. Copiii nu ocupă o școală, ci un tren. Pe parcursul drumului copii pierd controlul asupra acțiunilor lor iar acestea devin tot mai periculoase. Vacanța lor se transformă într-o luptǎ menită să res-

Actualitatea magazin 17 decembrie 2011 - 6 ianuarie 2012

EDITORIAL (continuare din pagina 1) Mai aud din când în când nostalgici care-l regretă pe dictator, jignind astfel memoria acelor oameni care au murit ȘI pentru ei. Poate este bine să ne amintim, măcar acum de Crăciun, ce însemnau sărbătorile sub seceră și ciocan. Vă amintiți cozile pentru 4 bomboane de ciocolată fără gust, învelite în staniol argintiu? Luam câte o bomboană și lăsam ambalajul ca să nu rămână pomul gol. Vă amintiți că ne împodobeam brazii cu mere și o portocală sau două când reușeam să ni le procurăm? Vă amintiți cozile cu săptămânile la butelii înainte de Crăciun? Dar caloriferele reci și sobele improvizate pe care ni le puneam în apartamente ca să ne încălzim? Ca niște șobolani am trăit/ați trăit pe întuneric, în cutii de chibrit pe care le-au numit pompos „apartamente” . Este de mirare oare că neam dezumanizat în halul în care am făcut-o? Este drept că după revoluție s-au perindat o gască de corupți și de incapabili la putere. Dar am putut pleca din țară atunci când nu nea mai convenit. Pe timpul regimului nu aveai nici măcar șansa să visezi la mai mult. Și, să aprindem o lumânare, măcar o dată pe an în memoria celor cărora le datorăm faptul ca am putut măcar să sperăm la un viitor mai bun în altă parte. Sărbători fericite!

tabilească ordinea ﬁrească a unei lumi grav perturbatǎ, o lume căzutǎ ȋn derizoriu și haos. Cruciada lor este un fel de provocare adresatǎ de cǎtre copii adulților, o ȋncercare de împlinire a nazuintelor și a viselor nerostite pe care le au copiii, a acelor dorințe ascunse pe care nimeni nu le pot satisface. “La crociata dei bambini”(“Cruciada copiilor”) este o carte care te provoacǎ sǎ deschizi ochii, sǎ observi dincolo de limita vederii, sǎ gândești profund și sǎ ȋți pui ȋntrebǎri.Fiecare di noi poate să-și găsească propria poveste între paginile unei cărți ca și aceasta, care te ajutǎ sǎ te descoperi ca persoanǎ, o carte a cărei lectură nu va deveni niciodată inutilă. de Alina Breje

Actualitatea magazin 17 decembrie 2011 - 6 ianuarie 2012

ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATE

Proiectele pe educație au prioritate în bugetul DRRP Prezent la conferința organizată de Asociația “Spirit Românesc” la sediul provinciei din Roma, Radu Cosma, director de programe în DRRP, a afirmat că instituția din care face parte va finanța cu precădere proiectele care au în vedere promovarea limbii, istoriei și culturii române au participat la realizarea proiectelor. În cursul conferinței, Radu Cosma a anunțat și sesiunea de finanțare lansată de DRRP pentru 2012, care se va încheia pe data de 31 ianuarie 2012 și criteriile de selecție a acestora.

Joi, 16 decembrie, la Palatul Valentini, sediul Provinciei Roma, a avut loc conferința de încheiere a două proiecte desfășurate de asociația “Spirit Românesc” pe parcursul anului 2011: proiectul “Împreună” și proiectul “Limba română - comoara suﬂetului românilor de pretutindeni”, ambele menite să favorizeze integrarea copiilor români și rromi și a familiilor acestora în contextul italian, menținând însă identitatea culturală a țării de origine.

La conferința, moderată de directorul “Actualității Magazin”, Alina Harja au participat: Claudio Cecchini, responsabil cu politicile sociale al Provinciei Roma, Răzvan Rusu, Ambasadorul României în Italia, Radu Cosma, director de programe în DRRP, Miguel Fonda Ștefănescu, președinte FEDROM Spania, Dana Mihalache, președinta asociației “Spirit Românesc”, Olga Bălan, președintele asociației Partida Romilor - PRO Europa precum și moderatorii culturali care

“În principal vom sprijini proiectele de tip educațional” a aﬁrmat acesta. de Arsenio Silupescu

PAGINA

OPINII

Despre perfecțiune ...sau cum să scapi de ea și să fii fericită fiind o ființă umană imperfectă Căutăm să ne schimbăm, să ne ascundem defectele şi să renunţăm la obiceiurile proaste. Suntem dependente de perfecţiune şi vrem ca totul să fie impecabil, perfect.

teama de a nu fi rănite? Iubirea nu este eternă, ea vine şi pleacă. Ar trebui să lăsăm deoparte toate regulile şi să ne bucurăm de viaţa noastră . Indiferent de câte greutăţi avem, de câte hopuri trebuie să trecem, treO lume perfectă. Oare ar fi bine sa buie să ştim să iubim, să iertăm … trăim într-o lume perfectă, fără de- să greşim. fecte, fără dificultăţi, fără probleme, unde totul ar fi aşa cum ne-am dori? Atenţie mare la acest sindrom al Pentru cei care au răspuns cu un perfecţiunii. Aminteşte-ti că echilimare DA, vă întreb : dacă ar fi aşa, brul tău este reprezentat de maturide unde aţi mai şti când sunteţi feri- tate şi linişte . Dacă în această cite? Practic, aţi mai cunoaşte ce în- ecuaţie intervine vinovăţia şi anxieseamnă acea bucurie a unui lucru tatea, este timpul să te opreşti, căci mărunt, simplu? o stare de agitaţie ar putea pune Suntem oameni, suntem oameni şi stăpânire pe tine, insomnia te-ar aşa cum ne stă în fire, ajungem să putea acapara, iar o voce de “ingreşim de cele mai multe ori, să în- spector” din interiorul tău ţi-ar mărtâmpinăm obstacole, să fim răniţi. turisi că nu este suficient, că trebuie să încerci şi mai mult. Există femei care vor să facă totul ca la carte, au anumite reguli de la În momentele dificile, când dai greş, care nu se abat niciodata şi încearcă nu te simţi vinovată, este doar subde fiecare dată să surprindă prin conştientul tău care caută cu dispenou, să lucreze cât mai mult, să rare să obţină din tine o persoană ofere ce e mai bun. Pentru ele, viaţa perfectă . Etichetează acea voce inpersonală nu se diferenţiază cu terioară în loc să îţi faci reproşuri şi nimic de cea profesională, contează las-o să se îndepărteze încet . Detadoar ca totul să fie pus la punct. şează-te de tot şi adoptă o atitudine Astfel de persoane se lasă dominate de femeie matură, care ştie să pună de spiritul competitiv şi uită să se punct suferinţei şi învaţă să mergi distreze, în gândul lor existând doar mai departe fără a te uita în urmă . imaginea întruchipată a câştigului, Lasă timpul să îşi facă datoria, aşa succesului. Vor să fie apreciate la ternând peste greşelile din trecut o adevărata lor valoare, să fie respec- uşoară mantie de indiferenţă . Elibetate pentru munca lor. Probabil că rează-te şi depăşeşte momentele pentru ele viaţa este o luptă de au- grele cu multă încăpăţânare, gântodepăşire, în care încerc din răspu- dindu-te că este în natura noastră teri să nu dea greş. umană sa greşim. Nu îţi fie teamă să îndrăzneşti să supravieţuieşti şi în Dar de ce oare ţi-ai putea dori o ast- clipele dificile încearcă să îţi aminfel de viaţă? Sincer, nici eu nu înţe- teşti că omul din greşeli învaţă. leg. Fac calcule, adun fericirea, scad tristeţea, înmulţesc iubirea, împart Și tocmai aceste sărbători şi începula viaţa de familie dar parcă tot îmi tul unui nou an poate constitui un dă cu minus. De unde să ştim ce re- nou început. Sărbători fericite! prezintă cu adevărat cuvântul “dragoste” dacă nu ştim să ne lăsăm purtate de sentimente doar de de Corina F. Vatavu

De sarbatori Vorbesti cât poftesti cu Î N

www.digimobil.it www.digimobil.it

F A M I L I E

PAGINA

Actualitatea magazin

ACTUALITATEA ECONOMICĂ

17 decembrie 2011 - 6 ianuarie 2012

SPECIALIST

Adrian Ioan Grigor Majoritatea băncilor acordă credite de consum în lei mult mai ieftin decât acum un an. Clienții sunt atrași cu promoții lansate recent. Aproape toate bancile nu percep comision până la sfârșitul anului. Rata dobânzii este în majoritatea cazurilor variabilă pentru creditele de consum în lei fără garanție si se calculează ca sumă între indicele de referință ( ROBOR la 6 luni sau 3 luni ) și marjele percepute de bănci. ROBOR-ul la 6 luni este 6,77% , iar ROBOR-ul la 3 luni este 6,07%. Mai jos este un studiu la bănci existente pe piața din România pentru creditul de nevoi personale fără garanție abordat din punct de vedere al costurilor din această perioadă. Pentru ca alegerea creditului să o facem unde este costul cel mai redus

Băncile din România, în competiţie pentru ultimele economii ale clienţilor Din cauza numărului tot mai mic de clienți noi și din dorința băncilor de a reﬁnanța cât mai multe credite vechi de la alte bănci din piață, s-a ajuns la scăderi de dobânzi și comisioane la multe instituții bancare. avem calculul la aceeași sumă și aceeași perioada de acordare. Suma acordată : 40.000 lei, perioada de acordare : 10 ani.

Dobânda anuală efectivă (DAE) este o dobândă care înglobează toate costurile aferente unui credit, inclusiv dobânda clasică. În DAE se regă-

sesc pe lângă dobândă și comisioanele de acordare rambursare, administrare, gestiune, aniversare, trimestriale, semestriale ale creditu-

1. BANCA TRANSILvANIA Comision acordare : 0 Dobânda : 13,17% DAE : 13,99% Rata lunara : 601,26 lei

4. RAIffEISEN BANk Comision acordare: 200 lei Dobânda : 14,5 % DAE : 17,50 % Rata lunara : 640 lei

2. BANCA COMERCIALĂ CARPATICA Comision acordare : 0 Dobânda : 13,82 % DAE : 14,70 % Rata lunara : 617 lei

5. BANCPOST Comision acordare: 500 lei Dobânda : 10,6 % DAE : 18,97 % Rata lunara : 705 lei

3. BRD Comision acordare: 200 lei Dobânda : 7,5 % DAE : 16,06 % Rata lunara : 620 lei

6. ALPhA BANk Comision acordare : 100 EUR, echivalentul în lei Dobânda : 14,64 % DAE : 21,15 % Rata lunara : 742,51 lei

lui. După cum se vede din această etalare, nu dobânda spune tot, o mare parte a băncilor își prezintă dobânda fără să aﬁșeze toate costurile

7. BANCA COMERCIALĂ ROMâNĂ Comision acordare : 0 Dobânda : 19,5 % DAE : 21,34 % Rata lunara : 759,81 lei 8. BANCA ROMâNEASCĂ Comision acordare : 350 lei Dobânda : 21,454 % DAE : 23,69 % Rata lunara : 811,97 lei

atașate creditului. Prin urmare, când aveți nevoie de un credit, este bine să solicitați oferte la mai multe bănci, spunând aceeași sumă și aceeași perioadă pentru ﬁecare ofertă cerută. Doar așa puteți să alegeți costurile cele mai mici, dacă în alegere nu aveți și alte criterii de selecție. Creditele de consum "generoase" își trăiesc ultimele clipe datorită reglementărilor BNR care vor intra în vigoare de anul viitor. Dacă mai doriți să faceți cumpărături fără "să dați socoteală" - acum este momentul de a accesa un credit.

Transferuri mai ieftine cu noile carduri reîncărcabile România, prima țară europeană preferată de investitorii italieni În perioada 2010 - 2011, 94.000 de angajați români lucrau pentru societățile comerciale italiene din România, relevă un studiu realizat de Institutul Național de Statistică de la Roma dat publicității vineri. convins firmele italiene să își transfere activitățile în străinătate. Pentru acestea, accesul pe piațele financiare internaționale este mai important decât economisirea costurilor de producție. Noile ținte ale investitorilor italieni erau în 2010- 2011 India, Statele Unite ale Caracterul internațional al activităților Americii, Canada și America Centrală. comerciale italiene a crescut considerabil în ultimul an, arată Institutul Națio- Oamenii de știință ai Institutului Național de Statistică. În perioada 2010-2011 nal de Statistică au constat că unul dinextinderea firmelor italiene în străină- tre efectele pozitive pentru țările în care tate a crescut cu 39%, în timp ce 30% italienii aleg să investească este crearea dintre grupurile industriale a declarat locurilor de muncă pentru rezidenți. că au deschis filiale în alte țări decât Ita- Astfel, în România anul trecut se înregistrau 94.000 de angajați români la firlia. mele italiene, fiind prima țară din În 2009, 21.000 de firme italiene erau Europa în topul investițiilor. La nivel prezente în 165 de țări, pentru care lu- mondial urmează Statele Unite ale crau 1,5 milioane de angajați cu un pro- Americii, unde italienii au angajat fit de 378 de miliarde de euro. 104.000 de persoane. Cercetătorii ISTAT au ajuns la concluzia de Olga Simion că nu doar mâna de lucru mai ieftină a România a continuat să se mențină pe primul loc în topul preferințelor investitorilor italieni. Cercetătorii au ajuns la concluzia că nu doar costurile reduse ale producției determină firmele italiene să deschidă filiale în străinătate.

Ați auzit des probabil de acest tip de card. Cardurile reîncărcabile au aceleași funcții ca și cardurile de debit. Dar în timp ce operațiunile de carduri de debit ajung direct în contul dumneavoastră, cardurile reîncărcabile necesită depunerea în avans a sumei de bani pe care vreți să o cheltuiți. Puteți să "reîncărcați" cardul ori de câte ori doriți, la fel ca un SIM de telefon mobil. Este ca un fel de "rezervor" în care în orice moment știți câți bani ați pus, câți ați cheltuit și câți v-au mai rămas. Cardurile reîncărcabile pot fi emise de bănci, comercianți sau operatori autorizați. În general au un cost fix în momentul emiterii și un comision atunci când sunt reîncărcate (de obicei este vorba de costuri relativ mici). Acest tip de card poate fi utilizat oriunde în lume deoarece acestea apelează la aceleași circuite pe care navighează și cardurile de credit. Ele pot fi utilizate atât pentru retragere de numerar cât și pentru efectuarea de plăți de servicii, achiziționarea unor bunuri și servicii din internet sau plată în activitățile comerciale. Există câteva avantaje importante de utilizare a acestui instrument: sunt low cost, derivat din faptul că nu se percepe un comision atunci când plătim cu cardul în magazin și în plus avem mereu un "buzunar electronic" sigur unde să ne păstrăm banii. Ba mai mult: atunci când retragerea de numerar se face în altă țară schimbul valutar este cel utilizat de către cărțile de credit, deci nu este aplicat nici un spread (comision).

Spread-ul în acest caz, ca și în cazul în care trimitem bani în altă țară, este un cost implicit. Legat însă de cursul de schimb utilizat pentru a schimba banii în moneda țării în care vă aflați sau unde banii sunt trimiși, acesta este cel oficial din ziua respectivă, spre deosebire de diferiții operatori care utilizează o rată de schimb proprie (un cost care se adaugă la cel pe care îl plătim de obicei pentru transfer), mai mică decât cea a Băncii Naționale din ziua respectivă. Diferența dintre cele două cursuri de schimb (spread) este deseori dificil de calculat. Spread-ul este diferit pentru fiecare operator și, în unele cazuri, ca și pentru cardurile de credit sau cardurile reîncărcabile, nu există, pentru că schimbul se face automat la cursul oficial al zilei. Mulți imigranți au început să utilizeze acest instrument, iar unii operatori oferă instrumente pe măsura exigențelor acestora, cum ar fi cardurile reîncărcabile gemene sau cardurile mamă-fiică. Cardurile mamă-fiică, de exemplu, permit posesorului să aibă un card principal și alte carduri secundare care pot fi alimentate de către cardul principal, chiar și printr-un banal SMS. Astfel trasferul de bani devine o joacă de copii: spre exemplu dumneavoastră mențineți cardul "mamă" și îi dați unuia dintre membrii familiei aflați în România căruia doriți să-i destinați anumite sume de bani un card "fiică". În plus, aceste nou tip de carduri vă ajută să economisiți costurile de transfer pe care altfel le-ați plăti. de Adrian Ioan Grigor

Actualitatea magazin 17 decembrie 2011 - 6 ianuarie 2012

PUBLICITATE

PAGINA

ACTUALITATEA SOCIALĂ

Actualitatea magazin 17 decembrie 2011 - 6 ianuarie 2012

Asistența familială: între propria familie și familiile altora Majoritatea asistentelor familiale sunt românce și lucrează la negru Femeile au fost mereu protagonistele fluxurilor migratoare în Italia: începând cu anii ’70 și până în zilele noastre. Imigrarea femeilor care se dedică îngrijirii persoanelor a cunoscut o creștere semnificativă începând cu anii ’90. Acest fenomen migratoriu a fost numit al “asistentelor familiale”. La început erau toate caracterizate de munca la negru și mobilitate, mai ales până la 1 martie 2007 când a fost introdus contractul colectiv de muncă pentru angajații în servicii domestice și familiale. Asistentele familiale provin mai ales din țările din estul Europei - România (19,4%), Ucraina (10,4%), Polonia (7,7%) și Republica Moldova (6,2%) – din America Latina (în principal din Perù și Ecuador), dar și din Maroc. Pentru o populație italiană care îmbătrânește pe zi ce trece asistentele familiale joacă un rol central, dar trebuie amintit și faptul că nu este vorba despre o muncă ușoară. De multe ori cine lucrează în acest domeniu suferă efecte negative asupra fizicului sau a sănătății psihice, care se adaugă unei vârste nu tocmai tinere. Puține apelează la resur-

sele de welfare gândite pentru ele de teama de a nu-și pierde locul de muncă sau pentru că nu sunt destul de informate asupra instituțiilor cărora se pot adresa. Străină–îngrijitoare: realitate sau stereotip? Din păcate femeile imigrate sunt imediat asociate muncii de asistență familială sau menajeră, prejudiciu care împiedică integrarea acestora în alte domenii din câmpul muncii. Este necesară precizarea că toate aceste femei au un nivel de instruire ridicat: 37,6% are o diplomă de liceu și 6,8% sunt absolvente ale unei facultăți, în timp ce din colegele italiene 23,2% au terminat liceul și 2,5% facultatea. Circa 43 % dintre femeile imigrate sunt angajate în servicii domestice, dar foarte puțini se întreabă cu ce se ocupă restul de 57% dintre imigrate. În Italia străinele care au o activitate pe cont propriu sunt circa 17% din totalul proprietarilor de activități. În același timp sunt foarte multe angajate în baruri, restaurante etnice, hoteluri, în domeniul esteticii, fapt care demonstrează că femeia de origine străină nu este neapărat o colaboratoare domestică.

A ﬁ în regulă înseamnă a avea mai multe drepturi Piața muncii asistentelor familiale – menajere, îngrijitoare de persoane vârstnice și baby sitter – este plină de umbre, ﬁind caracterizată de un mare procent de muncă la negru și dominat încă de o numeroasă prezență a femeilor provenite din afara Uniunii Europene, marea majoritate în neregulă pe teritoriul Italiei. În circa 50% din cazuri asistenta familială nu are un contract de muncă în regulă. Datele Inps demonstrează că doar jumătate dintre colaboratoare plătesc impozite Statului Italian și tot atâtea declară că lucrează mai puține ore decât în realitate. Această muncă presupune și pericolul multor accidente de muncă: căderi, loviri, tăieri, pierderea controlului sunt cauzele cele mai comune.

Rodica Morar (foto), profesionistă în pregăti-

rea documentelor pentru menajere și asistente familiale ne-a dat mai multe informații despre acest subiect: “Mi se adresează cu diverse probleme: cele două ore de pauză nerespectate, neplata minimelor sindicale, plata taxelor doar pentru 24 de ore în locul efectivelor 54 din contractul de conlocuitoare. Cea mai mare problemă este faptul că și asistenta familială cere de multe ori angajatorului să-i fie declarate mai puține ore decât cele efective pentru a plăti mai puține taxe. Este mai ales cazul celor din Republica Moldova. Nu știu însă că așa făcând renunță la alte drepturi precum TFR (lichidarea) pentru orele nedeclarate; al treisprezecelea salariu și indemnizația pentru îmbolnăvire vor fi mult mai mici pentru că sunt calculate în baza salariului. Și acestea sunt doar câteva exemple.” Rodica a mai subliniat că “în ciuda faptului că a fost introdus Contractul național de muncă pentru asistente familiale încă din 2007, mulți angajatori nu știu că au obligația de a face un fluturaș salarial și CUDul și de a plăti taxele, toate lucruri utile cererii de cetățenie italiană, spre exemplu. Nici macar INPS-ul nu cunoaște toate normativele contractului național. Și ca și cum nu

ar fi de ajuns, sindicatele refuză să se mai implice și să dea în judecată angajatorii asistentelor familiale conlocuitoare pentru că este prea greu de demonstrat conlocuirea. Așadar munca în servicii de asistență familială este una dintre activitățile cu cea mai frecventă evaziune fiscală. Trebuie însă făcută mare atenție la mica economisire pentru că se demonstrează a fi mult prea riscantă. Un mic accident între cei patru pereți domestici, o semnalare făcută la INPS de către un vecin invidios sau chiar de către asistenta familială poate cauza nu puține probleme, atât din punct de vedere juridic cât și economic.

parte din alte țări (Filipine, Perù, Capul Verde, Somalia, Etiopia, Eritrea);

Caracteristici distinctive ale asistentelor familiale:

- naționalitatea cea mai cautată este cea română, pentru că se consideră că româncele nu au diﬁcultate de limbă și cer un salariu mediu, făcând treaba excelent. de Anca Manolea

- majoritatea provin din țările Europei de Est (România, Moldova, Ucraina) și doar o mică

- vârsta este variabilă, dar grupul cel mai numeros se concentrează între 35 și 45 ani; - conlocuitoarele sunt majoritatea femei care au deja o familie proprie, lăsată în țară de origine; - cele mai bine plătite sunt ﬁlipinezele, care nu lucrează pentru mai puțin de 900 -1000 euro, în timp ce cele mai exploatate sunt moldovencele care acceptă și 500-600 euro - cele mai căutate asistente familiale sunt cele fără familii proprii

Actualitatea magazin 17 decembrie 2011 - 6 ianuarie 2012

L'INSERTO IN ITALIANO

PAGINA

OPINIONI

La comunità romena in italiano Per i nostri lettori italiani, un breve sommario del contenuto delle pagine in romeno Pagina 1-2 Timișoara, 1989 - una retrospettiva degli eventi di 22 anni fa

Pagina 11 Gli auguri natalizi del Mons. Siluan, vescovo della Chiesa Ortodossa Romena in Italia Pagina 3 Il signiﬁcato del Natale Il Dipartimento dei Ro- secondo il Vangelo meni all’Estero sosterà i progetti di insegnamento Pagina 15 della lingua, della cul- La commemorazione di tura e della storia ro- Mons. Anton Durcovici, mena martire delle persecuzioni comuniste Pagina 4 Più facile e meno costoso Pagina 16 trasferire soldi con le Pro Cult Film Festival fa carte di credito ricarica- ancora rumore. Il presibili dente della giuria, Dan La Romania ancora la Chiorean: “A Roma ho inmeta preferita degli in- contrato persone meravivestitori italiani gliose”

Pagina 18 Maramures, il posto in cui hai tempo... di sognare, di rilassarti, di amare Pagina 19 Il rosso, il nero ed i brillantini ancora di moda durante le Feste Pagina 20 Rassegna stampa: la Romania tra rincari e decessi

Pagina 21 Steaua Bucarest, l’ambasciatrice della Romania in Europa. 52.000 spettatori hanno assistito alla vittoria Pagina 6 Pagina 17 della squadra romena Interessi in competizione Musica romena nelle contro AEK (3-1) tra le banche romene per piazze di Natale dell’Euaccaparare i risparmi dei ropa romeni

ARS POETICA

Stelle cadenti Quando le parole prendono forma e colore, profumando d'erba verde e gelsomino, inondando i miei pensieri dondolanti, allora la mia fantasia spicca vertiginosamente il volo, come i fuochi d'artiﬁcio, illuminando i cieli dell'anima,

mentre provo a contare le stelle cadenti... lungo il cammino della vita. (poesia inedita, Roma - 2011)

di Gabriela Lavinia Ninoiu

Il finto stupro di Torino e il rogo del campo rom A Torino in seguito ad una denuncia di una ragazza per un falso stupro, un campo rom viene bruciato. La 16 enne, in complicità col fratello, ha deciso di accusare due stranieri di stupro per nascondere ai genitori un rapporto consenziente prima del matrimonio. Quando accadono simili fatti mi vergogno di appartenere ad un popolo che ha dimenticato cosa significhi essere emarginato, lottare per essere considerato uguale a colui che ci ospita nel suo territorio... gli italiani immigrati, emarginati, schiacciati sotto il peso del pregiudizio dilagante hanno fatto pure loro la storia dei 150 anni dell'unità d'Italia, col proprio fardello di umiliazioni e di dolore. Per colpa della fantasia malata di una ragazzina quindicenne e dei media che hanno subito catalogato gli autori del presunto, e risultato poi falso, stupro, come appartenenti ai rom “forse dell'est”, un povero campo rom è stato assaltato e bruciato dai soliti paladini della razza pura. Mi domando: io sono laureata in giurisprudenza e in questo ciclo di studi imparai che fino all'ultimo grado di giudizio una persona non può essere considerata colpevole. A maggior ragione, fino a quando non è arrestata e identificata, non si può azzardare alcuna ipotesi circa l'appartenenza ad una data nazionalità. Che poi, a ben guardare a cosa servirebbe ogni volta mettere in piazza

la carta d'identità? Delinquenti e basta, come coloro che, al soldo della mafia o della camorra, sparano all'impazzata in mezzo alla folla, uccidendo innocenti: non si puntualizza se sono pugliesi, napoletani, calabresi o romani, si etichettano come “appartenenti a clan camorristici, mafiosi” ecc. Ecco che la colpa maggiore al solito è dei telegiornali, che, pur di dare la notizia in modo marcato e ampliato, non si negano nello specificare la provenienza geografica, anche se solo presunta. Quella ragazzina, forse per nascondere una scappatella col proprio innamorato, vittima pure lei di una mentalità retrograda, che non accetta la “prima volta” di una adolescente, ha preferito architettare una storia falsa, ma che agli occhi di un'Italia del nord, vitttima anch'essa di un secessionismo viscerale, non poteva essere che vera. I romeni stuprano, violentano, rubano e se sono rom anche peggio, vanno puniti. La polizia brancola nel buio, non si sa chi siano questi uomini “ricci e puzzolenti” (tipica immagine dello zingaro, metabolizzata nelle menti ormai tritu-

Pentru P entru mai mult multe e infor inf informatii ormatii si cconditii onditii in intra tra pe

rate dalla macina della xenofobia), ma alla gente del quartiere non importa: bisogna dare una lezione agli sporchi zingari, colpevoli di aver fatto nulla. Una tragedia pilotata da motivazioni senza senso, razziste in primis, ma che sono servite ad una ragazzina turbata psicologicamente per coprire la propria vergogna, e se non ci fosse l'odio razzista avrebbe dovuto inventarsi un'altra menzogna. E ora chi paga? Non arrabbiamoci se poi questi rom pretendono la casa, non facciamoci venire il sangue alla testa se si realizzano alloggi per loro. Sono esseri umani, e l'umanità è uguale in tutti i suoi aspetti, geograﬁci, etnici, culturali. Non so cosa passerà per la mente ora a quella ragazza: lei è colpevole quanto i media per aver aizzato la miccia, forse un giorno ripenserà al male fatto a persone sconosciute ma che come lei avevano il diritto di vivere dignitosamente. Convivere col rimorso è un'esperienza che segna per tutta la vita e non è facile relegarla nell'oblio del passato, soprattutto quando per colpa nostra si è negato ad altri il futuro . di Lorella Lattavo

PAGINA

Actualitatea magazin

il ROtaliano

17 decembrie 2011 - 6 ianuarie 2012

Un consultorio per essere cittadini integrati E' quanto è emerso dal discorso tenuto dal responsabile dell' Uﬃcio Europa di Roma Capitale, Federico Rocca, nel corso della festa per l'anniversario dell'unità nazionale romena presso il Seraﬁcum di Roma, organizzata dall'associazione La Voce dei Romeni e dal deposito di prodotti romeni “Roma..nia”. In una pausa della manifestazione canora, l'intervento del delegato del Sindaco, on.le Rocca è stato fondamentale per ribadire ancora una volta la necessità di un corretto iter informativo e di supporto per giungere alla realizzazione di un progetto d'integrazione concreto. La sede operativa del Consultorio, gestito dall'Associazione di Ricerca per l'educazione alla Salute, sarà a Roma in via Borromeo e vedrà la collaborazione di professionisti nei vari settori sociali, per realizzare insieme un team strutturale al passo con le esigenze delle varie comunità presenti sul territorio.

auditorium dell'Eur era strapieno, neppure un posto a sedere libero, addirittura seduti sugli scalini per ascoltare le note e le canzoni di una

terra lontana e mai dimenticata. Presente pure la squadra sport club Dacica, con il suo presidente Silviu Ciubotaru, nelle loro divise rosse ﬁammanti, tante famiglie con bambini sventolanti le bandiere nazionali romene. E' ad alcuni di loro che l'ambasciatore romeno in Italia ha consegnato piccoli riconoscimenti nell'ambito di un concorso che li vedeva protagonisti, dopo aver rivolto un caloroso saluto al pubblico presente. Il presidente dell'associazione “La Voce dei Romeni” ha dato vita ad un'estrazione di numeri con premi consistenti in confezioni di prodotti alimentari dello sponsor “Roma..nia”, simile alla nostra tombola ma con foglietti di carta al posto delle cartelle, distribuiti all'ingresso, tanto per respirare la magia di Mos Craciun,

del Natale ormai alle porte. All'ingresso su un enorme tavolo, il nostro giornale ha fatto la sua bella ﬁgura, andando letteralmente a ruba! “E' nuovo?” “E' fatto bene, chiaro e per tutti”. “Bella l'idea dell'inserto in italiano” sono stati i commenti un po' di tutti... in platea sembrava di essere in una sala lettura... Anche questo vuol dire integrazione.

offerta telefonica per gli tono a casa”. Già “Acasa utenti romeni in Italia. La Romani” era il nome dello spettacolo: perchè Sono questi i momenti solo in famiglia si sta che fanno di una nazione bene, solo dove c'è comun popolo... perchè se la prensione e amore... geografia delinea i con- prendiamone atto. fini di uno Stato, il popolo ne è la sua anima, e Alla manifestazione artisquest'anima vive se c'è tica "Acasa La Romani" l'ossigeno della condivi- organizzata per il quarto sione e del rispetto. “La anno consecutivo dalla realtà romena “ come ha Associazione La Voce dei detto l'on.le Rocca “non è Romeni e dal Deposito di quella che comunemente prodotti romeni Romasi sente o si legge, per nia, il Responsabile colpa di una minoranza dell'Ufficio Europa di Presente pure lo staff Vo- delinquenziale che non fa Roma Capitale, On.Fededafone per un'importante testo. I romeni qui si sen- rico Rocca ha annunciato

la nascita a Roma sotto il Patrocinio dell'Assessorato alle Politiche Sociali e dell'Uﬃcio Europa di Roma Capitale del Consultorio per l'Integrazione Sociale dei cittadini comunitari che sarà gestito dall'Associazione di Ricerca per l'Educazione alla Salute ed avrà la propria sede operativa in Roma in via Borromeo. Actualitatea Magazin è stata media partner dell’evento. di Lorella Lattavo

Romania e Italia, fratellanza latina Nel segno della solidarietà tra le nazioni latine sorelle, per i 93 anni della grande unione della ROMANIA e i 150 anni dell’unità d’ITALIA, il Corul bărbătesc din Finteuşu Mare, diretto dal maestro prof. Andrei Dragoș è giunto in Italia da Maramureș.

el segno del patriottismo e delle identità, celebrandosi le ricorrenze delle rispettive uniﬁcazioni nazionali, della solidarietà

europea e latina, nonché di una forte spiritualità ecumenica, gli onori di casa a Roma sono stati fatti dall’Associazione Italia – Romania e dall’Asso-

ciazione Internazionale per il Canto Gregoriano. L’iniziativa è stata un’occasione per far conoscere in Italia uno dei cori piu’ antichi del folkore romeno. Il coro formato da 35 voci maschili, ha voluto portare tutto il suo patrimonio culturale, con cori del folkore, di musica sacra, popolare e patriotica. Alle manifestazioni erano presenti esponenti e docenti del mondo accademico e delle Università Pontiﬁcie con la Prof.ssa Cristiana Mandosi, dal Corpo Diplomatico accre-

di Santa Giovanna Antida, e dal Rev. Padre Bogdan Petre per la Diocesi Romeno Ortodossa d’Italia in rappresentanza del Vescovo S.E Mons. Siluan.

ditato in Italia presso la Santa Sede, dal mondo del Volontariato sociale, umanitario, della solidarietà, della cultura e dell’arte , dal Rev. Don

Alle manifestazioni hanno partecipato un folto gruppo di romeni e italiani. Il giorno 6 dicembre 2011 il coro è stato ricevuto presso la sede Isidor Iacovici Responsa- dell’Ambasciata Romena bile Missione con Cura d’ in Italia. Anime Romena di Rito Latino in Roma, e dal Rev. Don Massimiliano Nazio parroco romano-cattolico di Nicola Panetta

Actualitatea magazin

PAGINA

il ROtaliano

17 decembrie 2011 - 6 ianuarie 2012

Dinu Adameșteanu, una felice storia di immigrazione Il famoso archeologo romeno, innamorato dell’Italia, ha lascito tracce pioneristiche nel suo lavoro. Morto a Policoro, egli è un pioniere delle tecniche di aerofotograﬁa.

inu Adameșteanu è nato in Romania a Toporu, una piccola città del distretto di Giurgiu, regione Muntenia, il 25 marzo 1913 ed è morto in Italia, a Policoro (Provincia di Matera), il 21 gennaio 2004. Dinu Adameșteanu è stato il quinto dei dieci figli di un prete ortodosso. Uno dei suoi fratelli, il veterinario Ion Adameșteanu, è stato uno dei fondatori della Scuola romena di patologia veterinaria, mentre sua nipote, Gabriela Adamesteanu, figlia di Mircea, è un'affermata scrittrice, saggista, giornalista e traduttrice romena. E' arrivato a Roma a soli 22 anni, dove stringe una lunga amicizia con il numismatico Attilio Stazio e si laurea con lo storico Gaetano de Sanctis. Dinu Adamesteanu è stato un archeologo romeno, pioniere e promotore dell'applicazione delle tecniche di aerofotografia e di prospezione aerea nella ricerca ar-

cheologica. Ha condotto i suoi primi scavi dall'età di 22 anni sul Mar Nero nel sito della colonia milesia di Histria, sotto la guida di Scarlat Lambrino. Già a partire dal 1935, con l'uso della fotografia aerea per l'individuazione dei resti archeologici, metodo che poi adotterà anche in Italia, i suoi studi risultavano avvantaggiati. Durante la seconda guerra mondiale, con la perdita della cittadinanza romena, il suo status si trasforma in quello di profugo, e arriva nel campo profughi di Bagnoli, dove incontra Mario Napoli, anch'egli futuro archeologo e professore di Storia della Magna Grecia all'Università di Salerno e con il quale collaborerà tutta la vita. Grazie alla sua sensibilità verso la fotointerpretazione usando i metodi della fotografia aerea, per meriti scientifici, nel 1954 ottiene la cittadinanza italiana; nel 1958 gli viene affidato l'incarico di creare l'Aerofototeca, sezione staccata del Gabinetto Fotografico Nazionale del Ministero della Pubblica Istruzione, unica nel suo genere in Europa, che lui dirigerà egregiamente dal 1959 al 1990. Dal 1971 al 1983 fu docente all'Università di Lecce di Etruscologia e antichità italiche e di Topografia dell'Italia Antica, oltre che Direttore dell'Is-

tituto di Archeologia del Dipartimento di Scienze dell'Antichità e della Scuola di Specializzazione in Archeologia classica e medievale presso la medesima Università. Ha ricevuto nel 1975 il "Premio Feltrinelli" dell'Accademia Nazionale

dei Lincei e il "Premio Basilicata" per la saggistica; il 30 ottobre 1980 a Roma gli viene conferita la Medaglia d'Oro ai Benemeriti della Cultura e dell'Arte; nel 1982 riceve il Premio dal Ministero per i Beni Culturali e Ambientali; nel 1986 riceve

il Premio "Una vita per la Lucania"; nel 2000 riceve il Premio Letterario "Carlo Levi" e nel 2003 riceve la Légion d'Honneur dalla Repubblica Francese e la Stella della Repubblica di Romania. Dopo circa un anno dalla sua morte, il 20 maggio

2005, è stato inaugurato e dedicato alla sua memoria il Museo Archeologico Nazionale della Basilicata "DINU ADAMESTEANU", ubicato nel Palazzo Loffredo di Potenza.

di Gabriela Lavinia Ninoiu

Incursione nella storia delle religioni Mircea Eliade (Bucarest 1907 - Chicago 1986), ﬁlosofo e saggista rumeno, il più grande storico delle religioni del nostro secolo. Nato in Romania è stato un uomo di cultura vastissima che parlava e scriveva correntemente in otto lingue, uno scrittore che ha dimostrato una grande capacità di applicarsi a diversi campi d'interesse e un ﬁlosofo con uno spirito enciclopedico veramente straordinario.

liade è stato uno studioso quotato che ha eccelso nel campo degli studi che riguardano lo sciamanesimo, la mitologia, la cosmologia, le credenze e le idee religiose, le religioni primitive, la simbologia, la metafisica, il misticismo, la magia, l’alchimia, lo yoga, la filosofia indiana . Ha iniziato a scrivere quando era molto giovane, pubblicando a 14 anni il suo primo romanzo: "Come ho scoperto la pietra filosofale". Ha studiato filosofia all'Università di Bucarest e dopo il conseguimento della laurea Eliade è andato in India per studiare filosofie e religioni indiane. Dal 1957 la sua attività ufficiale fu di professore di storia delle religioni all’università di Chicago. I suoi maggiori interessi di ricerca riguardano lo studio del rapporto tra sacro e profano (dove il sacro diventa un elemento fondamentale della coscienza e il profano diventa manifestazione e simbolo del sacro), la ierofania, il mito, lo spazio e il tempo, la coincidenza degli opposti. La sua originale e profonda riflessione è fondata su fatti ed esperienze di spiritualità, ci insegna che non saremo mai pienamente felici senza una consapevolezza spirituale, senza svegliare le potenzialità sopite dell’anima. Eliade aveva un grande desiderio di conoscere e di esplorare i misteri ancora oscuri del mondo, esso ha visto la storia delle religioni come interpretazione di tutte le credenze e idee religiose del

mondo ma anche quella di decifrare il messaggio della vita stessa. Il filosofo ha saputo collegare realtà lontanissime nel tempo cosmico per cercare una visione eloquente del mondo reale, in una transizione verso un nuovo modo di percepire la vita e verso un nuovo risanamento fisico, mentale o spirituale. Citazioni: "La dimensione sacra della vita si riflette pienamente nella celebrazione delle feste, quando sperimentiamo la sacralità dell'esistenza umana come opera degli dei. Nel resto del tempo l'uomo può dimenticare in qualsiasi momento ciò che è fondamentale, in particolare che l'esistenza non è "data" da quello che moderni chiamano "Natura", ma è una creazione degli Altri, cioè dagli dei o dagli Esseri semidivini." “Non attraverso gli angeli sono arrivate le lacrime nel mondo, ma senza di loro non sapevamo di piangere dal rammarico del Paradiso". “Sulla Terra, l'uomo è costretto a vivere soltanto la vita. La sua morte vera potrà viverla in cielo. Se sta cercando di vivere la morte sulla terra, pecca e si strugge nella disperazione. E allora, né vive veramente, né muore. E' come un fantasma” "Ritrovi te stesso nel momento in cui ti perdi." Un labirinto a volte è la difesa magica di un centro, di una ricchezza, di un significato. Entrare li può essere un rito d’iniziazione. Questo simbolismo è il modello di qualsiasi esistenza che passando attraverso numerosi tentativi avanza verso il proprio centro, verso se stesso". "Il mondo moderno è desacralizzato, e questa è una delle ragioni per cui è in crisi. L'uomo moderno deve perciò trovare altrove, nel suo profondo, le sorgenti della propria vita spirituale". di Alina Breje

PAGINA

Actualitatea magazin

il ROtaliano

Il nuovo volto dell’immigrazione

17 decembrie 2011 - 6 ianuarie 2012

Cucina romena Le Sarmale - involtini in foglio di verza La ricetta più tradizionale della cucina romena sono le sarmale, degli involtini di verza. Ingredienti: - 1 cavolo verza grande - 700 gr carne trita mista (maiale e vitello) - 6- 7 dadini di pancetta - 1-2 uova - 1 cipolla - 1 carota - aceto, olio - 80 gr. riso - aromi (pepe, sale, prezzemolo tritato, strutto) - qualche pomodoro maturo tagliato a pezzi - concentrato di pomodoro - mezzo bicchiere di vino bianco Tempo di preparazione: 1 ora Tempo di cottura sul gas: 1 ora, al forno: 40 min. Preparazione della verza:

Roma: 345.747 gli immigrati residenti; i romeni continuano ad essere i più numerosi: 74.583 residenti (21,6 % del totale); Il 12,2 % dei residenti stranieri, pari a 42.085 persone, sono di “seconda generazione” essendo nati in Italia! 3.005 nuove cittadinanze Un intreccio di nazionalità e colori linguistici, Roma resta la prima città nel mondo per il numero di immigrati e tra i primi comuni per incidenza di stranieri sul totale della popolazione. La Provincia di Roma continua ad essere nel contesto nazionale la principale area d’immigrazione, contando 442.818 residenti stranieri e rappresentando il 10,6 della popolazione complessiva. Anche nella provincia i romeni si confermano come la più grande collettività, con oltre 135.000 residenti , cinque volte più numerosi dei ﬁlippini. Nel Lazio invece, all’inizio del 2011, gli iscritti stranieri all’anagrafe erano 542.688 di cui l’81,6% nella Provincia di Roma. L’immigrazione è diventata un fattore essenziale di rinnovamento e dinamismo per l’intera regione caratterizzata da un’emigrazione continua (365.862 cittadini originari del Lazio iscritti all’Anagrafe come italiani residenti all’estero)e di un andamento demograﬁco da cui risulta una crescita degli anziani più intensa dei giovani. Le statistiche sull’immigrazione e le prospettive che derivano sono state trattate nell’Ottavo rapporto dell’Osservatorio Romano sulle migrazioni, promosso

da Caritas Roma, Provincia di Roma e Camera di Commercio e presentato in una conferenza il 5 dicembre ai giornalisti e agli operatori della comunicazione e, con un convegno all’Auditorium, il 6 dicembre al mondo sociale. Il fenomeno, iniziato da decenni ed espresso in numeri, inﬂuisce fortemente sull’economia, demograﬁca, cultura e stile di vita delle nuove generazioni. Risulta che in Italia, negli ultimi 15 anni, dal totale di 353.000 matrimoni, un totale di 70 % lo rappresentano le coppie composte da un cittadino italiano e uno straniero e, nel 27% dei casi, a sposarsi sono stati due stranieri di cittadinanza diversa. Nelle scuole della provincia studiano 52.249 alunni di cittadinanza straniera. Nel 40% dei casi (77,3% nella scuola dell’infanzia) sono stranieri della seconda generazione, nati in Italia dai genitori immigrati (20.877). Per quanto riguarda il lavoro in tempi di crisi, il tasso di occupazione (69,7%) supera quasi di 10 punti quello degli italiani (60,1%).Il 71,5% degli stranieri sono occupati nei servizi, 25,4% nell’industria e il 3,1% in agricoltura. Nella costruzione si trova la più forte concentrazione:

19,5% stranieri rispetto al 6,5 % degli italiani; nei servizi sociali e le attività riguardanti assistenza alle persone 44,8% sono stranieri e solo 25,2 % italiani; secondo gli archivi INPS , questo comparto rappresenta un terzo degli stranieri assicurati (35,7% ) a fronte di una media nazionale di 17,6 %. Notevole lo spreco delle risorse : 1 occupato su 2 (59,8%) ha una formazione pari o superiore al diploma

dipendenti a Roma le retribuzioni sono mediamente di 1227 euro mentre per gli stranieri ammontano a 859 euro. Risulta che gli immigrati sono anche più esposti dal punto di vista della sicurezza, specialmente nel edilizia: gli infortuni occorsi agli lavoratori stranieri nel 2010 son stati 5.347. L’annuario statistico e lo studio sulle dinamiche sociali attivate dai processi migratori sono state presentate il 6 dicembre al mondo sociale, con l' intervento dei rappresentanti delle organizzazioni promotrici e dal mondo istituzionale, sociale e pastorale tra cui : Mons. Enrico Feroci, Ginevra Demaio, Idra Perera, Augusto Venanzetti, Luci Zuvela, Mons. Pierpaolo Felicolo.

Nel rapporto si sottolinea anche lo spreco delle risorse : Il 74,7 % degli stranieri svolge professioni a bassa qualificazione (tra gli italiani 20,8 %)e in particolare , le professioni non qualificate riguardano il 48,7% degli stranieri e solo 7,4 degli italiani. Le donne straniere con un titolo formativo sono quelle più svantaggiate. Notevole è lo spreco delle risorse : 1 occupato su 2 (59,8%) ha una formazione pari o superiore al diploma, tanto che il livello formativo dei lavoratori immigrati dell’area romana supera quello Durante i lavori, il coordimedio nazionale degli ita- natore Franco Pittau (foto) ha presentato il nuovo liani. giornale Actualitatea MaDualismo sul mercato gazin ringraziando per la professionale presenza in sala gli inviati della redazione. Notevole è anche la differenza di retribuzioni : per i di Nicoleta Sprinceana

Si sfoglia con cura il cavolo di verza e si lavano accuratamente le foglie. Per renderle più morbide, si mette dell'acqua sul fuoco con un pò di sale e aceto, quando l'acqua bolle, si scottano le foglie di verza, fino a che diventano un pò trasparenti e si mettono a scolare. Si toglie la parte dura in mezzo, avendo cura che da una foglia diventino due che possono essere poi arrotolate. Le foglie di scarto si tagliano a listatoli e si tengono da parte. Si tiene da parte anche una foglia esterna grande (o due, dipende dalla larghezza della vostra pentola). Preparazione del ripieno: Prima si mette a stufare con un goccio d'olio, della cipolla e carota, in una pentola di ghisa antiaderente con il coperchio, appena la cipolla è lucida si spegne il fuoco e si aggiunge il riso crudo e si mescola bene, lasciando raffreddare. Si aggiunge la carne trita mista (maiale e vitello), sale, pepe, concentrato di pomodoro, del prezzemolo oppure aneto, paprika, un cucchiaio di strutto e le uova e si mescola tutto finche diventa un impasto. Preparazione degli involtini: Si mette la foglia di verza sul palmo della mano e si mette sopra un cucchiaio o cucchiaino di ripieno, dipende un può dalla dimensione del foglio e poi si arrotola, si gira con l'apertura verso di noi, e si spinge in dentro. Si continua l'operazione fino all'esaurimento degli involtini. Cottura: In una pentola di coccio si mette uno strato di listarelle di verza, un pò d’olio, qualche fetta di pomodoro e poi, a raggio, le sarmale. In mezzo al cerchio così ottenuto e sopra lo strato d’involtini si aggiunge ancora verza tagliata e pomodori e i dadi di pancetta. Si aggiunge dell'acqua quasi fino a coprirle, e un pò di vino bianco. Si lasciano bollire a fiamma bassa per un’ora, coperte. Si assaggia il brodo da tanto in tanto, per vedere se c'è ancora bisogno di aggiungere del sale. Quando vi sembra che sia tutto ben cotto, prendete la pentola e mettetela al forno a temperatura media, per 40 min. (sempre avendo cura che non si bruci, e in modo che si asciughino un pò (il brodo deve restare in una quantità minima). Si servono con panna da cucina (acida) sopra e polenta, un peperoncino verde sotto aceto e vino rosso. Buon appetito! di Irina Țîrdea

Actualitatea magazin 17 decembrie 2011 - 6 ianuarie 2012

ACTUALITATEA RELIGIOASĂ

CUVâNT LA NAȘTEREA DOMNULUI (25 DECEMBRIE) SF. IOAN GURă DE AUR eea ce patriarhii cu mare dor au așteptat, proorocii au prezis, drepții au dorit să vadă, s-a împlinit în ziua de astăzi: Dumnezeu S-a arătat în trup pe pământ și a locuit între oameni. De aceea, să ne bucurăm și să ne veselim, iubiților! Dacă Ioan, încă în pântecele mamei sale fiind, când a venit Maria la Elisabeta, a săltat de bucurie, cu cât mai mult noi, astăzi, văzând nu pe Maria, ci pe Însuși Mântuitorul nostru, trebuie să săltăm cu bucurie și să prăznuim, să ne minunăm și să ne uimim de Taina cea mare a întrupării lui Hristos, care covârșește toată priceperea omenească. Socotește numai ce minune ar fi când dintr-o dată soarele s-ar pogorî din cer și s-ar mișca pe pământ și de aici și-ar împrăștia razele sale. Deci, dacă aceasta s-ar întâmpla măcar numai cu o stea a pământului, ar trebui să pună în cea mai mare uimire pe toți cei ce ar vedea. Gândește și cumpănește apoi cât de minunat este a vedea pe Soarele dreptății cum răspândește razele Sale din Trupul Său și luminează sufletele noastre. De mult doream eu să privesc această zi și într-o adunare așa de mare. Eu doream ca în această sărbătoare să văd biserica plină de frați, precum este, și dorința mea s-a îndeplinit. Nu sunt nici zece ani de când această zi s-a făcut cunoscută, și iată că ea strălucește prin râvna noastră, ca și când ni s-ar fi predat din veac și de mulți ani, așa că poate să o numească cineva cu dreptate sărbătoare nouă și veche. Nouă, pentru că ea de curând ni s-a făcut cunoscută; veche, pentru că ea îndată s-a făcut asemenea cu sărbătorile cele mai vechi și, așa zicând, a ajuns aceeași măsură a vechimii cu acestea. Precum plantele cele nobile, când se pun în pământ, îndată și repede cresc la înălțime, la fel această sărbătoare, care la apuseni era demult cunoscută, iar la noi, abia acum, de câțiva ani s-a adus, așa de repede a crescut și așa de multe roade a adus, precum și voi vedeți, că biserica este plină de mulțimea credincioșilor. Această râvnă a voastră este vrednică de răsplată, și aceasta să o așteptați de la Cel ce S-a născut astăzi, de la Hristos. El vă va răsplăti deplin, căci dragostea către această zi este cel mai mare semn de dragoste către Cel ce S-a născut astăzi. Deci, ca un părinte al vostru întru slujire, voi încerca a vorbi spre folosul vostru, pe cât îmi stă în puterile mele și cât darul lui Dumnezeu îmi va da. eci, ce doriți voi să auziți întru această zi? Ce altceva decât să vorbim despre această zi. Eu știu că mulți, încă și acum, nu sunt lămuriți întru sine despre această sărbătoare. Unii sunt pentru, alții împotrivă, și în toate locurile se vorbește despre ea. Unii aduc împotriva ei că este nouă și abia de curând sărbătorită, alții întăresc că este străveche, căci încă și proorocii au prevestit Nașterea lui Hristos, și că ea este cunoscută și stimată din timpurile cele vechi de către toți apusenii, de la Tracia până la Cadix. Ei bine, despre această zi vom vorbi noi! Căci această zi, măcar că nu se știe prea multe despre dânsa, se află la noi în așa de mare cinste. Este lucru dovedit că ea, când va fi mai mult cunoscută, se va bucura de o râvnă mult mai mare. O pătrundere mai mare ce veți dobândi despre ea, prin vorba mea, va mări și mai mult dragostea voastră către această sărbătoare. Eu am trei dovezi din care noi cunoaștem că acesta este timpul în care S-a născut Domnul nostru Iisus Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu. Cea dintâi din aceste trei dovezi este repejunea cu care această sărbătoare s-a făcut cunoscută pretutindeni și a ajuns la așa înălțime și înflorire. Pe ceea ce Ga-

Mesajul de Crăciun al Episcopului Siluan pentru credincioși ”Nașterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii lumina cunoștinței. Că întru dânsa, cei ce slujeau stelelor de la stea s-au învățat să se închine Ție, Soarelui dreptății, și să Te cunoască pe Tine, Răsăritul cel de sus, Doamne, slavă Ție.” (Troparul Naşterii Domnului Nostru Iisus Hristos) Sărbătoarea Naşterii Domnului Nostru Iisus Hristos este un prilej de bucurie pentru întreaga omenire. Pentru cei ce au înţeles cine este Pruncul şi au crezut în El, bucuria este şi va rămâne mare şi deplină, dar pentru cei ce L-au respins şi continuă să-L respingă, rămâne doar o sărbătoare normală. Cu acest prilej Vă dorim, şi unora şi altora, multă sănătate, pace şi bucurie, iar Domnul să Vă binecuvânteze pe toţi.

PAGINA

† Episcopul Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei maliil a zis în privința propovăduirii Evangheliei: „De este lucrul acesta de la oameni se va risipi, iar de este de la Dumnezeu, nu veți putea să-l risipiți” (Fapte 5, 38-39), tocmai pe aceasta mă bizuiesc eu când vă vorbesc despre sărbătoarea de astăzi. Fiindcă Cuvântul lui Dumnezeu, Care S-a născut în această zi, este din Dumnezeu, de aceea această sărbătoare nu numai că nu a încetat, ci din an în an s-a făcut mai mare și mai slăvită. De asemenea, și acea propovăduire a Evangheliei despre care grăiește Gamaliil, în puțini ani s-a răspândit în toată lumea, măcar că peste tot era condusă de făcătorii de corturi, de pescari și de oameni neînvățați. Micimea slujitorilor nu vătăma cu nimic, căci puterea Acelui care Se propovăduia biruia toate mai dinainte, depărta toate piedicile și descoperea propria putere. Iar dacă cineva nu este lămurit de cele zise de mine, eu pot să aduc o a doua dovadă. Care? Ea se află în spusele Evangheliei: „în zilele acelea a ieșit poruncă de la Cezarul August să se înscrie toată lumea. Această înscriere s-a făcut întâi pe când Quirinius cârmuia Siria. Și se duceau toți să se înscrie, fiecare în cetatea sa. Și s-a suit și Iosif din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David care se numește Betleem, pentru că el era din casa și din neamul lui David, ca să se înscrie împreună cu Maria, cea logodită cu el, care era însărcinată. Dar pe când erau ei acolo, s-au împlinit zilele ca ea să nască, și a născut pe Fiul Său, Cel Unul-Născut și L-a înfășat și L-a culcat în iesle, căci nu mai era loc de găzduire pentru ei” (Luca 2, 1-7). e aici se vede că El S-a născut în timpul celui dintâi recensământ. Deci, cel ce ar putea vedea actele cele vechi ce se află la Roma, va afla exact timpul acestui recensământ. Dar tu zici: „Ce ne trebuie nouă acestea, noi nu am fost la Roma și nici nu ne vom duce”, însă ascultă și crede că noi am aflat ziua de la cei care cunosc bine aceste lucruri și care locuiesc în cetatea aceea. Cei ce locuiesc acolo, încă de mult prăznuiesc această zi, și, potrivit cu o veche tradiție, acum ne-au împărtășit și nouă despre aceasta. Evanghelistul nu ne-a însemnat numai îndeobște, ci ne face cunoscut și ne arată lămurit și ziua întrupării lui Hristos. Cezarul August n-a dat acea poruncă din propria inițiativă, ci pentru că sufletul lui a fost mișcat de Dumnezeu, pentru ca el, fără să vrea, să slujească venirii pe lume a Celui Unuia-Născut. Dar va zice cineva: „Ce, a fost nașterea lui Hristos la porunca Cezarului?”. Nu puțin, iubitule, ci foarte mult, și acea poruncă era dintre lucrurile cele mai neapărate pentru săvârșirea scopurilor lui Dumnezeu. Cum așa? Galileea este o provincie din Palestina, și Nazaretul este o cetate din Galileea. Și mai departe încă, și Iudeea este o provincie din Palestina, numită așa după locuitorii ei cei din seminția lui Iuda, iar Betleemul era o cetate din Iudeea. Deci, toți proorocii au propovăduit că Hristos va veni din Betleem, nu din Nazaret, căci este scris: „Și tu Betleeme, deși ești mai mic între miile lui Iuda, din tine va ieși stăpânitor peste Israel” (Miheia 5, 1). Și când odinioară iudeii au fost întrebați de Irod unde Se va naște Hristos, i-au adus această mărturie (Matei 2, 6). De aceea, și Natanael, când i-a zis Filip; „Aflat-am pe Iisus cel din Nazaret”, a răspuns: „Din Nazaret poate fi ceva bun?” (Ioan 1, 45). Și Hristos a zis despre el: „Iată cu adevărat israelit în care nu este vicleșug”. Dar pentru ce l-a lăudat pe el? Pentru că el, prin vorba lui Filip, nu sa lăsat ademenit îndată, ci știa bine și întocmai că Hristos nu Se va naște nici în Nazaret, nici în Galileea, ci în Iudeea și în Betleem, cum s-a și întâmplat. Deci, fiindcă Filip nu știa aceasta, Natanael, cel cunoscător de lege, a dat răspunsul cel potrivit cu proorociile cele vechi; știind bine că Hristos nu vine din Nazaret, pentru aceea a zis Hristos: „Iată cu adevărat israelit în care nu este vicleșug”. Din același motiv (ca Natanael către Filip), ziceau unii dintre iudei către Nicodim: „Cercetează și vezi că din Galileea nu s-a ridicat prooroc” (Ioan 7, 52), și iarăși: „Oare, nu din Betleem, cetatea lui David, va să vină Hristos?” (Ioan 7, 42). Este clar că El de acolo are să vină, nu din Galileea. Deci, Iosif și cu Maria, născuți în Betleem, părăsiseră cetatea aceasta și se așezaseră în Nazaret, precum adeseori se întâmplă că oamenii lasă cetatea părintească și își mută locuința în altă parte, însă Hristos trebuia să Se nască în Betleem, de aceea a ieșit porunca Cezarului, silindu-i, contra voii lor, să se ducă în Betleem, căci așa a rânduit Dumnezeu. (continuare în pagina 12)

PAGINA

ACTUALITATEA RELIGIOASĂ

Actualitatea magazin 17 decembrie 2011 - 6 ianuarie 2012

Sf. Ioan Gură de Aur

CUVâNT LA NAȘTEREA DOMNULUI (25 DECEMBRIE) (Continuare din pagina 11) ăci legea care poruncea ca ﬁecare să se înscrie în patria lui i-a silit să se ridice de acolo, adică din Nazaret, și să se ducă în Betleem pentru a se înscrie. Aceasta însemnând Evanghelistul, zice: „Și s-a suit Iosif din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David, care se numește Betleem, pentru că el era din casa și din neamul lui David, ca să se înscrie cu Maria cea logodită cu el, care era însărcinată. Dar pe când erau ei acolo, s-au împlinit zilele ca ea să nască, și a născut pe Fiul Său, Cel Unul-Născut” (Luca 2, 4-7). Vedeți, iubiților, rânduiala lui Dumnezeu, care pentru scopurile Sale se folosește atât de cei credincioși, cât și de cei necredincioși, pentru ca cei ce sunt străini de adevărata cinstire a lui Dumnezeu să învețe a cunoaște puterea și virtutea Lui! Steaua a adus pe magii de la răsărit; porunca Cezarului a adus pe Maria în cetatea ei părintească, care s-a numit de prooroci ca loc de naștere a lui Hristos. Din aceasta, noi vedem că și Fecioara se trăgea din neamul lui David, căci dacă ea era din Betleem, era dovedit că și ea era din casa și familia lui David. Dar pentru ca să pot face încă mai lămurită dovada că ziua de astăzi este cu adevărat ziua Nașterii lui Hristos, vă rog să luați aminte, căci voiesc a readuce în memoria voastră lucruri ce s-au petrecut de demult și legi vechi, pentru a face dovada a tot ce spun. Când Dumnezeu a slobozit pe poporul evreu din robia egiptenilor și din tirania cea barbară și a văzut că între dânșii se aﬂă încă multe rămășițe ale nedumeririi, și că ei erau împătimiți către cele pământești și admirau mărimea și frumusețea templelor, le-a poruncit să zidească un templu, care nu numai prin scumpetea materialului și nu numai prin mulțimea

meșteșugului, ci și prin forma zidirii să întreacă toate templele de pe pământ. Precum un părinte duios, care mai târziu iarăși primește la sine pe ﬁul său, cel ce se răzvrătise cu oamenii cei răi și trăise întru toată dezmierdarea, și îl pune să trăiască într-o prisosință mare și cuviincioasă, pentru ca nu cumva acela, din cauza vreunei lipse, să dorească viața cea veche, așa Dumnezeu, văzând împătimirea iudeilor pentru cele pământești, le-a dat tocmai pentru aceasta o prisosință, pentru ca ei să nu mai poftească Egiptul și toate ale lui. Și El le-a zidit un templu, al cărui plan a cuprins toată lumea, atât cea materială, cât și cea duhovnicească. Precum în lume este cerul și pământul, și în mijlocul amândurora este tăria, așa a trebuit să se zidească și templul. De aceea, El a despărțit templul în două, și între amândouă părțile a așezat catapeteasma. Partea cea dinaintea catapetesmei era deschisă tuturor, iar partea cea dinlăuntru, cea din spatele catapetesmei, nu era permisă nimănui, nici măcar nu putea ﬁ văzută, decât numai de preotul cel mare. Și să știi că eu nu spun de la mine aceasta, ci cum că templul, cu

adevărat s-a zidit după planul lumii, poți auzi de la Pavel, când el zice cu privire la înălțarea la cer a lui Hristos: „Căci Hristos n-a intrat într-o Sfântă a Sfintelor făcută de mâini – închipuirea celei adevărate” (Evrei 9, 24). El zice cu aceasta că Sfânta Sfintelor, aici pe pământ, este icoană a Sanctuarului adevărat. Iar cum catapeteasma de la Sfânta Sfintelor despărțea Sfintele de cele dinafară, precum cerul desparte ceea ce este deasupra lui de toate cele ce sunt la noi, a arătat-o Apostolul când a numit cerul catapeteasmă. Căci vorbind despre nădejde, el zice: „Pe care o avem ca o ancoră a sufletului, neclintită și tare, intrând dincolo de catapeteasmă, unde Iisus a intrat pentru noi ca înaintemergător, fiind făcut Arhiereu în veac, după rănduiala lui Melchisedec” (Evrei 6, 19-20). Vezi cum numea el cerul catapeteasmă? Afară, înaintea catapetesmei, era sfeșnicul, și masa și altarul cel de aramă pentru jertfe și arderi de tot, iar înăuntru, după catapeteasmă, era sicriul, acoperit peste tot cu aur, și într-însul tablele Legii, și năstrapa cea de aur, și toiagul lui Aaron ce odrăslise, și altarul cel de aur, care servea numai la tămâierea jertfelor. >>

Actualitatea magazin 17 decembrie 2011 - 6 ianuarie 2012

ACTUALITATEA RELIGIOASĂ

PAGINA

Sf. Ioan Gură de Aur

CUVâNT LA NAȘTEREA DOMNULUI (25 DECEMBRIE)

ar și despre aceasta vreau să aduc o mărturie a lui Pavel, care zice că în cortul cel dintâi intrau totdeauna preoții, săvârșind slujbele dumnezeiești (Evrei 9, 6). Prin acesta din urmă, el înțelege partea cea din afară a cortului unde putea să intre toată lumea și unde era sfeșnicul și masa punerii înainte a pâinilor, iar după a doua catapeteasmă era așezată așa numita Sfânta Sfintelor cu altarul cel de aur și sicriul cel aurit peste tot, iar într-însul năstrapa cea de aur cu mana, și toiagul lui Aaron ce odrăslise, și tablele Legii. Deasupra sicriului erau heruvimii slavei care umbreau acoperământul sicriului. Și toate acestea, fiind așa așezate în cortul cel dintâi, aici intrau preoții când aduceau jertfele, iar în a doua despărțitură, o dată pe an, intra singur Arhiereul, și nu fără de sânge, pe care îl aducea pentru sine însuși și pentru păcatele poporului (Evrei 9, 1-7). Vezi că numai Arhiereul intra aici și numai o dată în an? Dar veți zice: „Ce legătură au toate acestea cu ziua de astăzi?”. Așteptați puțin și vă veți lămuri. Noi urmărim izvorul până la obârșia sa și vrem să ajungem până la adânc, pentru ca toate să ni se lămurească cu ușurință. Totuși, ca vorbirea noastră să nu fie prea lungă și puțin lămuritoare prin lungimea ei, vă voi spune acum pricina pentru care am spus toate acestea. Așadar, pentru ce? Când Ioan avea în pântecele Elisabetei șase luni, ea a primit pe Maria. Dacă noi vom afla care este acea lună a sasea, atunci vom ști și când a zămislit Maria, și știind aceasta, vom ști și când ea a născut socotind cele nouă luni. Dar de unde putem afla care era a șasea lună a sarcinii Elisabetei? De acolo, că știm în care lună ea a zămislit, și aceasta o aflăm când vom cunoaște timpul întru care bărbatul ei (Zaharia) a primit vestea cea bună. Și de unde putem cunoaște aceasta? Din Sfânta Scriptură, fiindcă Evanghelia ne istorisește că Zaharia era tocmai în Sfânta Sfintelor, când îngerul i-a adus vestea și l-a înștiințat despre nașterea lui Ioan. Deci, fiindcă Scriptura arată lămurit că singur Arhiereul, și numai o dată pe an, intra în Sfânta Sfintelor și în care lună a anului, apoi de aici se cunoaște timpul în care Zaharia a primit vestea cea bună, și din aceasta cunoaștem și timpul când Elisabeta a zămislit. Cum că el numai o dată pe an intra în Sfânta Sfintelor ne-a spus-o Pavel mai sus, și Moisi ne spune aceasta când zice: „Și a zis Domnul către Moisi: «Grăiește către Aaron, fratele tău, să nu intre în toată vremea în Sfânta Sfintelor, care este înlăuntrul catapetesmei înaintea curățitorului celui de pe chivotul legii, ca să nu moară»” (Levitic 16, 2). De aici se vede că el nu în tot timpul intra în Sfânta Sfintelor, și pe când era el acolo, nimeni nu putea să intre în cort, ci toți trebuiau să stea afară înainte de catapeteasmă. Ţineți bine minte acestea, că mai rămâne a arăta în ce timp Arhiereul intra în Sfânta Sfintelor. Iarăși, în aceeași carte a Sfintei Scripturi, se zice: „«In luna a șaptea, în ziua a zecea a lunii, să postiți și nici un lucru să nu faceți, nici băștinașul, nici străinul care este între voi, căci în ziua aceasta vi se face curățire, ca să fiți curați de toate păcatele voastre, înaintea Domnului, și curați veți fi. Aceasta e cea mai mare zi de odihnă pen-

acum a venit la ea Gavriil și i-a zis: „Nu te teme Maria că ai aflat har de la Dumnezeu, și iată că vei zămisli în pântece și vei naște fiu și se va chema numele lui Iisus” (Luca 1, 30-31). Când ea s-a spăimântat și a întrebat „Cum este aceasta cu putință?”, îngerul i-a răspuns și a zis: „Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea și Sfântul care Se va naște din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Și iată Elisabeta, rudenia ta, a zămislit fiu la bătrânețea ei și aceasta este a șasea lună pentru ea, cea numită stearpă. Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputință” (Luca 1, 34-37). Deci, dacă Elisabeta a zămislit în luna septembrie, Maria a zămislit mai târziu, în luna a șasea, în martie, și dacă, mai departe, vom adăuga cele nouă luni până la Nașterea lui Hristos, ajungem în luna decembrie, în care și prăznuim această zi. m arătat mai înainte tot ce era de zis despre această zi. Numai una voiesc să mai adaug, și apoi voi încheia. Să ne bucurăm de bucuria căreia ne-am făcut părtași prin Nașterea lui Hristos, și pe Dumnezeu, Cel ce S-a făcut om, să-L proslăvim pentru această întrupare a Sa, și după puterile noastre să-I aducem cinste și mulțumire, însă lui Dumnezeu nu-I este plăcută altă mulțumire, decât aceea ca noi să ne mântuim sufletele noastre și să ne silim a face fapte bune. Așadar, să nu fim nemulțumitori către Binefăcătorul nostru. După puterile noastre, toți să-I aducem de toate: credință, nădejde, dragoste, înfrânare, milostenie, iubirea aproapelui. Dar mai ales, când vă apropiați de această înfricoșată și Sfântă Masă, de Sfintele Taine, faceți aceasta cu frică și cu cutremur, cu conștiința curată, cu post și cu rugăciune. Socotește, o, omule, ce jertfă ai să primești, de ce Masă te apropii! Gândește că tu, cel ce ești praf și cenușă, ai să primești Trupul și Sângele lui Hristos! Când un împărat vă cheamă la masa sa, voi stați acolo cu respect și luați cu înfrânare din bucatele puse pe masă. Aici, însă, Dumnezeu vă invită la masa Sa și v-a dat pe propriul Său Fiu; și îngerii stau împrejur cu frică și cu cutremur, și heruvimii își acoperă fețele, și serafimii strigă cuprinși de spaimă: „Sfânt, Sfânt, Sfânt, este Domnul”. Ceea ce ni se dă la această Masă este vindecarea rănilor sufletului nostru, o visterie neîmpuținată, care ne agonisește împărăția cerurilor. Așadar, să ne apropiem plini de o spaimă sfântă, și plini de mulțumire să cădem mărturisind păcatele noastre, plângând de întristare pentru relele ce am făcut, întinzând mâinile la rugăciune către Dumnezeu. Astfel curățindu-ne, să ne apropiem cu toată liniștea și rânduiala către împăratul cerului. Ca o sărutare duhovnicească să primim Jertfa cea curată și sfântă, să ne ațintim ochii noștri cu râvnă spre dânsa și să ne înflăcărăm inimile noastre, ca să nu ne adunăm aici spre osândire, ci spre înfrânarea sufletului, spre dragoste, spre fapta bună, spre împăcarea cu Dumnezeu, spre o pace adâncă, spre câștigarea nenumăratelor bunătăți, pentru ca noi înșine să ne sfințim și să zidim pe aproapele nostru. O, iubiților, viața noastră este scurtă; să fim treji și să veghem! Să ne pregătim bine, să arătăm râvnă către toți și să fim băgători de seamă întru toate. Desigur, este cea mai mare disprețuire pentru Dumnezeu când cineva se apropie aici fiind întinat de păcat. Ascultă ce zice despre aceasta Apostolul: „De va pângări cineva casa lui Dumnezeu, îl va strica Dumnezeu pe el” (I Corinteni 3, 17). Noi nu vrem ca în loc să-L împăcăm pe Dumnezeu, să-L întărâtăm împotriva noastră; mai vârtos să ne apropiem cu toată grija, toată curăția și liniștea sufletului, cu rugăciune și cu inimă înfrântă, ca prin aceasta să dobândim bunăvoința Domnului nostru Iisus Hristos și să ne facem părtași bunătăților făgăduite, prin darul și prin iubirea de oameni ale Aceluiași Domn Iisus Hristos, Căruia împreună cu Tatăl și cu Sfânt Duh se cuvine cinstea, în vecii vecilor. Amin. Pr. Ioan Lupasteanu

tru voi și să smeriți sufletele voastre prin post. Aceasta este lege veșnică. De curățit însă să vă curețe preotul care este uns ca să slujească în locul tatălui său. Să se îmbrace el cu veșmintele cele de in și cu veșmintele sfinte; și va curați Sfânta Sfintelor, cortul adunării, va curați jertfelnicul și pe preoți și va curați și toată obștea poporului… o dată în an să curățiți pe fiii lui Israel de păcatele lor». Și Aaron a făcut așa cum poruncise Domnul lui Moisi” (Levitic 16, 29-34). Aici este vorba despre sărbătoarea Corturilor, când, o dată pe an, Arhiereul intra în Sfânta Sfintelor. Deci, dacă o dată pe an, la sărbătoarea Corturilor, intra Arhiereul în Sfânta Sfintelor, să arătăm acum, că atunci s-a arătat îngerul lui Zaharia, tocmai când el era în Sfânta Sfintelor, căci s-a arătat numai lui, pe când el tămâia. Arhiereul nu intra niciodată singur în templu, decât în această zi. Să ascultăm acum cuvintele Evanghelistului: „Era în zilele lui Irod, regele Iudeii, un preot cu numele Zaharia…, iar femeia lui era din fiicele lui Aaron și se numea Elisabeta… Și pe când Zaharia slujea înaintea lui Dumnezeu, în rândul săptămânii sale, a ieșit la sorți, după obiceiul preoției, să tămâieze intrând în templul Domnului” (Luca 1, 5-9). Aduceți-vă aminte, iubiților, de locul acela care zice: „Nici un om nu va fi în cortul mărturiei când va merge el să se roage în Sfânta Sfintelor până când va ieși el afară” (Leviticul 16, 17). „Și i s-a arătat îngerul Domnului, stând de-a dreapta altarului tămâierii” (Luca l, 11). Nu zice „jertfelnicului”, ci „altarului tămâierii”, căci jertfelnicul era altarul cel din afară, iar altarul tămâierii, cel dinăuntru. Deci, pentru că îngerul a fost văzut numai de el, și că tot poporul îl aștepta afară, ne încredințează că el intrase în Sfânta Sfintelor. „Și s-a spăimântat Zaharia și frică a căzut peste el. Iar îngerul a zis către el: Nu te teme, Zaharia, că s-a auzit rugăciunea ta și Elisabeta, femeia ta, va naște fiu și se va chema numele lui Ioan… și poporul aștepta afară pe Zaharia și se mira că întârzie în templu. Și ieșind, nu putea să vorbească… și el le făcea semne” (Luca 1, 12-13, 21-22). Vezi că el fusese înăuntru, după catapeteasmă? Acolo a primit vestea. Aceasta era în timpul sărbătorii Corturilor și a postului, și aceasta din urmă se înțelege prin cuvintele: „Să smeriți sufletele voastre”. Iar această sărbătoare se făcea la iudei către sfârșitul lunii septembrie. Așadar, atunci a zămislit Elisabeta. Acum este timpul să arătăm că în a șasea lună de când Elisabeta purta în pântece pe Ioan, Maria a primit vestirea cea de bucurie și a zămislit și ea. Adică,

PAGINA

ACTUALITATEA RELIGIOASĂ

Actualitatea magazin 17 decembrie 2011 - 6 ianuarie 2012

ANIVERSARE

Cinci ani de slujire la Parohia ”Zămislirea Maicii Domnului” din Roma – La Rustica

Calendar creștin-ortodox 17 - 30 decembrie 2011 17 S Sf. Prooroc Daniel și Sf. 3 tineri: Anania, Azaria și Misail (Dezlegare la pește) 18 D †) Cuv. Daniil Sihastrul; Sf. Mc. Sebastian și Zoe; Sf. Ier. Modest (Dezlegare la pește) Duminica dinaintea Nașterii Domnului (a Sf. Părinți după trup ai Domnului; Genealogia Mântuitorului); Ap. Evrei XI, 9-10; 32-40; Ev. Matei I, 125; glas 2, voscr. 5

În data de 8 decembrie, Parohia “Zămislirea Maicii Domnului” din Roma - La Rustica și-a sărbătorit hramul (9 decembrie). Deși este o sărbătoare prea ușor trecută cu vederea, pentru noi s-a dovedit a ﬁ, de ﬁecare dată, prilej de binecuvântată trăire duhovnicească. Hramul parohiei noastre însumează în sine o întreită bucurie: prăznuirea Zămislirii Maicii Domnului (9 dec); înte-

meierea comunității noastre parohiale de la Roma - La Rustica, cu binecuvântarea chiriarhului de atunci, a Înaltpreasﬁnțitul Părinte Mitropolit Iosif de la Paris; hirotonia întru preot a actualului paroh, Ilie Ursachi (10 dec). Anul acesta s-au împlinit cinci ani de când am fost și noi "zămisliți" și născuți ca parohie, prin voia lui Dumnezeu și a Maicii Domnului, și de când ne străduim să

creștem întru cele ale mântuirii. Preasfințitul Părintele nostru Episcopul Siluan ne-a făcut bucuria de a fi în mijlocul nostru la slujba de Vecernie a hramului. După cuvântul de învățătură al Preasfinției sale a urmat un dialog duhovnicesc cu credincioșii prezenți, care s-a dovedit a fi deosebit de util și de constructiv. De asemenea au fost prezenți mai mulți preoți și credincioși de la alte parohii. A fost salutată prezența la sărbătoarea noastră a lui Don Roberto, vice paroh al parohiei catolice care ne găzduiește (N.S. di Czestochowa), a

lui Leonardo Galli, responsabilul Departamentului pentru școală și cultură din cadrul Municipiului VII, Roma; și a medicului italian Dr. Massimo Liberatori, prietenul de suﬂet și ”bunul samarinean” al parohiei noastre, care ajută, prin servicii medicale gratuite, foarte mulți români. Atât la Vecernie cât și la Sfânta Liturghie grupul coral ”Armonia” al parohiei noastre, prin colindele și piesele armonios interpretate, a îmbogățit din plin ”corola de minuni” a sărbătorii. Pr. Ilie Ursachi

19 L Sf. Mc. Bonifatie; Sf. Ier. Grichentie; Sf. Mc. Trifon; Cuv. Aglaia (Post) 20 M Înainteprăznuirea Nașterii Domnului; Sf. Sﬁnțit Mc. Ignatie Teoforul (Dezlegare la ulei și vin) 21 M Sf. Mc. Iuliana; Sf. Mc. Temistocle (Post) 22 J †) Sf. Ier. Petru Movilă, Mitr. Kievului; Sf. M. Mc. Anastasia (Dezlegare la ulei și vin) 23 V Sf. 10 Mc. din Creta; Sf. Pavel, Arhiep. Neocezareei; Cuv. Naum (Zi aliturgică) (Numai seara, grâu ﬁert îndulcit cu miere, poame, covrigi sau turte de făină) 24 S Sf. Cuv. Mc. Eugenia (Sâmbăta dinaintea Nașterii Domnului) (Ajunul Crăciunului) (Dezlegare la ulei și vin) 25 D (†) Nașterea Domnului (Crăciunul) (†) Duminica Nașterii Domnului; Ap. Galateni IV, 4-7; Ev. Matei II, 1-12; glas 3, voscr. 6 26 L A doua zi de Crăciun; (†) Soborul Maicii Domnului; †) Cuv. Nicodim de la Tismana 27 M A treia zi de Crăciun; †) Sf. Ap. Întâiul Mc. și Arhid. Ştefan 28 M Sf. 20.000 de Mc. arși în Nicomidia (Harți) 29 J Sf. 14.000 de prunci uciși din porunca lui Irod; Cuv. Marcel 30 V Sf. Mc. Anisia; Cuv. Teodora din Cezareea; Cuv. Leon (Harți)

Actualitatea magazin

COMUNITATE

17 decembrie 2011 - 6 ianuarie 2012

PAGINA

Episcopul Anton Durcovici a fost comemorat la Roma Episcopul Anton Durcovici a fost comemorat pe data de 12 decembrie, la Roma, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la moartea sa în închisoarea din Sighet. Martirizat de comunişti pentru statornicia sa în credinţă, episcopul Durcovici a fost omagiat printr-un simpozion găzduit de Academia României de la Roma. Lucrările au fost deschise de președintele Academiei Române de la Roma, Mihai Bărbulescu, care a mulțumit iluștrilor oaspeți. Capitala Italiei reprezintă pentru Mons. Anton Durcovici "locul pregătirii universitare, dar și locul consacrării spirituale prin dedicarea totală misiunii lui Hristos", a subliniat ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun, Excelența Sa, Bogdan Tătaru-Cazaban, prezent la conferință. Evenimentul a fost organizat de Ambasada României pe lângă Sf. Scaun și de către Ambasada României în Italia în colaborare cu Accademia di Romania din Roma. Episcopul martir Anton Durcovici (1888-1951) sa format la Iași, București și Roma, parcursul său de

studii cuprinzând filosofia, teologia și dreptul canonic. A fost sfințit preot la data de 24 septembrie 1910, la Roma. A fost, succesiv, canonic al catedralei Sf. Iosif din București (1923), rector al Seminarului catolic din București (1924-1948) și al Academiei teologice romano-catolice (19301948). Publicul prezent în sala de conferințe a Academiei Române de la Roma a avut ocazia să consulte biografia episcopuluimartir scrisă de cercetătorul Florian Muller, unul dintre elevii săi, care a nu a dorit ca Mons. Anton Durcovici să cadă în uitare. La 5 aprilie 1948 a fost numit Episcop de Iași. A fost arestat de Securitate în iunie 1949, fiind batjocorit, maltratat și înfome-

tat vreme de doi ani si jumătate pentru statornicia sa în credință. S-a stins ca un martir în noaptea dinspre 10/11 decembrie 1951 în celula morții din închisoarea din Sighet. Cauza de beatificare a Episcopului Anton Durcovici considerat martir pentru credință se află în faza romană, toate documentele fiind depuse la Congregația pentru Cauzele Sfinților din Vatican. În cadrul simpozionului au luat cuvântul Pr. Dr. Fabian Doboș (paroh la Parohia Romano-Catolică 'Sf. Anton' din Tg. Frumos - Iași și profesor de istoria Bisericii la Institutul Teologic Romano-Catolic din Iași) cu o comunicare pe tema 'Episcopul Anton Durcovici: model de fidelitate față de Dumnezeu și Biserică'; Pr. Drd. Alois Mo-

raru (paroh la Parohia Romano-Catolică 'Fericitul Ieremia' din RomanNeamț), cu o comunicare pe tema 'Episcopul Anton Durcovici: din leagăn la mormânt'; Pr. Dr. Wilhelm Danca (profesor la Institutul Teologic Romano-Catolic din Iași) cu o comunicare pe tema 'Episcopul Anton Durcovici: teologul și păstorul'. Au participat la simpozion ca invitați de onoare:

Excelența Sa Arhiepiscop și Mitropolit de București, Mons. Ioan Robu; Excelența Sa Episcop auxiliar de Iași, Mons. Aurel Perca; Postulatorul cauzei de beatificare a Episcopului Anton Durcovici, pr.drd. Isidor Iacovici. Expoziția de fotografii dedicată vieții episcopului Anton Durcovici a fost împărțită pe perioade și se regăsește ca apendice în biografia "Anton Durco-

vici, episcop și martir în România" (Florian Muller). Cu aceeași ocazie a fost prezentat ﬁlmul documentar despre viața acestuia preluat (cu subtitrare în limba italiană) de la emisiunea SEMNE (realizator Filaret Acatrinei) a Departamentului Cultural al TVR.

de Olga Simion

În leagănul credinței românilor din Recanati Recanati este un oraș în provincia Macerata, regiunea Marche, la 37km de Ancona. Oraș al poeziei, al culturii europene. Din Decembrie 2009 orașul poeziei leopardiene se unește cu Blajul, oraș al culturii românești, oraș eminescian, reședința bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolice. născut odată cu sărbătoarea întrupării Cuvântului Hristos în ieslea săracă din Bethleem. Darul jertfei liturgice a avut loc pentru prima dată pe altarul capelei Cristo Redentore din Piața Europa-Recanati, la 25 Decembrie 2006, cu acceptul episcopului de Macerata. La această bucurie au participat peste 60-70 de români alături de pr. Mureșan Marinel, pr. Coste Cristian și corul din Imola.

Cristian Coste a reluat activitatea în parohia din Recanati până anul acesta, când va ﬁ numit un preot permanent în parohia Recanati.

Românii sunt legați în credință, iar credința lor nu are granițe. A fi în Hristos și cu Hristos într-o lume nouă este esențial, iar noi avem datoria sa ne îmbrăcăm cu Hristos. „Căci acolo unde sunt doi sau trei adunați în numele Meu, acolo sunt și Eu în mijlocul lor” Mt În noiembrie 2007, odata cu numirea noului episcop 18:20. Indiferent de țară, etnie, religie, cultură, Cude Recanati, părintele Coste Cristian a înaintat o ce- vântul întrupat se coboară, suferă și se jertfește penrere privind primirea unui lăcaș de cult. Iar la 1 Ia- tru noi într-un mod gratuit. nuarie 2008, parohia Greco-Catolică de Recanati a primit un lăcaș de cult, Biserica Sfântul Mihail, de pe Pentru orice informație vã rugăm să ne contactați la numărul de telefon 338 3910754. În Recanati se află peste 400 de români inregistrati Corso Persiani, lângă teatrul Persiani. iar cu cei din orașele apropiate: Castelfidardo, Montecassiano, Montecosaro, sunt peste 1300 de români. În perioada 17 martie 2008 - 9 mai 2009 părintele Datorită unor oameni de bază ai comunității Costinaș Horea Augustin a continuat misiunea lui Pr. Marius Aristica românești din Recanati, parohia greco-catolică s-a Hristos în parohie. După această perioadă, părintele Gosea

PAGINA

Actualitatea magazin

SPECTACOL

17 decembrie 2011 - 6 ianuarie 2012

Dan Chiorean: "La Roma am cunoscut oameni extraordinari" Prezent la Roma ca președinte al juriului la festivalul de ﬁlm Pro Cult, actorul clujean Dan Chiorean a ținut să-și exprime admirația față de echipa de oameni inimoși care au organizat evenimentul.

Cum ați primit invitația de a fi în juriul festivalului Pro Cult Cinema Festival? Vă mărturisesc că am fost în primele secunde surprins de invitația de a veni aici la Roma și de-a face parte din juriul unui festival de film. Nu mi se întâmplă asta în fiecare zi (râde)… Evident că mi-a făcut o mare plăcere. Ați fost președintele juriului și aveați și misiunea de a judeca filmele prezentate. Bine, nu am fost singur în luarea acestor decizii. Am decis împreună cu ceilalți membri ai juriului: binecunoscutul actor Adrian

Păduraru, Ramona Raus (Biroul de politici culturale al Ambasadei României în Italia), Cornel Baicu (Director de programe al Accademiei di Romania), Ana Maria Revnic (studentă la UNATC). Filmele participante în cadrul Festivalului Pro Cult Film Festival au cuprins trei secțiuni: filme de scurt metraj, filme de lung metraj și secțiunea de filme documentare. Sau acordat trei premii, respectiv: Premiul “Farmec - il Fascino dell'Est Europa” premiu acordat filmului “Morgen” în regia lui Marian Crișan,

apoi Premiul Innova a fost acordat filmului de scurt metraj “Draft 7” în regia Luizei Pârvu și Premiul Pro Cult acordat filmului documentar “Le Danube blue et les cheveau sauvages” în regia lui Dan Curean. În opinia mea toate filmele românești participante au fost la un înalt nivel artistic, lucru confirmat și de aplauzele din partea publicului aflat în sălile de proiecție. Festivalul de Film Românesc Pro Cult a fuzionat cu Festivalul Med Film. O realizare deosebit de importantă atât pentru România, cât și pentru Italia. Nu pot decât să-i felicit pe organizatori pentru acest lucru. Știu censeamnă să organizezi un festival, este nevoie de multe zile și nopți nedormite, iar faptul că doamna Ginella Voca, președinta Med Film Festival a acceptat prezența României ca invitat spe-

cial, implicit și a Pro Cultului, atestă valoarea incontestabilă a filmului românesc și profesionalismul organizatorilor. Surpriza enormă, care a venit ca și confirmare a calității Festivalului, a fost participarea maestrului Sergiu Nicolaescu care a fost premiat pentru întreaga carieră. Cum vi s-au părut oamenii pe care ați avut ocazia să-i cunoașteți la Roma? “Ooo... aici am o listă lungă de oameni extraordinari pe care i-am cuoscut dar și pe care i-am reîntâlnit aici la Roma. Nu m-a surprins deloc odată ajuns la Roma să aflu că unul din principalii “vinovați” de această minunată întâmplare (Pro-Cultfilm festival) să fie un suflet mare și generos, Adrian Ioan Grigor, directorul festivalului și director administrativ al asociației PRO EVENT cărora le aparține și creatia logo-ului și numelui “Pro Cult”. Mai exact au

fost create de directorul executiv Vicențiu Acostandei. O altă persoană minunată este Gianfranco Bruno, președintele Asociației ACTI ( Asociația pentru Cooperare Transilvania-Italia), un italian care - nu cred că exagerez când spun iubește atât de mult România încât a ajuns să simtă românește, doamna Ginella Voca ( președinta Festivalului Med Film), o personalitate care m-a copleșit cu puterea organizatorică și de a nu lăsa nimic să ﬁe întâmplător totul trebuia să se petreacă sub semnul profesionalismului. Și la nivel instituțional am apreciat prezența senatorului Sorin Ovidiu Bota, președintele grupului interparlamentar Italia-România, care s-a implicat în mod direct în organizarea festivalului, a lui Eugen Șerbănescu din partea Centrului Național de Cinematograﬁe și, nu în ultimul rând, trebuie să-l felicit pentru implica-

rea totală în organizarea acestui minunat festival pe Cornel Baicu, directorul de programe al Academiei. Vă întoarceți la Cluj, unde vă desfășurați activitatea artistică. Din anul 1995 am privilegiul să fiu actor al Teatrului Național din Cluj, prima scenă a Transilvaniei, unde am avut ocazia de a juca alături de extraordinar de talentații mei colegi actori în regia unor mari regizori de talie internațională, cum ar fi regretatul Vlad Mugur, Mihai Maniutiu, Tompa Gabor, Victor Ioan Frunză... și lista ar putea continua cu numele unor regizori foarte talentați din “noul val” - cum ar fi Sorin Misirianțu. Sincer, despre mine cel mai bine “vorbesc” rolurile pe care le joc... Așa că de miercuri voi fi extrem de ușor de găsit la Cluj, mai exact pe scenă la Teatrul Național. de Arsenio Silupescu

Oana Pellea: "Voluptatea limbii române îmi încălzește suﬂetul" Oana Pellea : - s-a născut la 29 ianuarie 1962 în București - a studiat la Academia Română de Teatru și Film,si-a terminat studiile în promoția 1984, la clasa prof. Sanda Manu. - este ﬁica Domnicăi Mihaela, născuta Policrat, și a actorului român, Amza Pellea (7 aprilie 1931-12 decembrie 1983). - Joacă în limba română, franceză, italiană și engleză. - în perioada 1984– 1987 a fost actriță la Teatrul din Piatra Neamț. - a jucat la Teatrul Bulandra din 1987 până în 1999 și a participat la numeroase turnee din America de Nord, America de Sud, Japonia și Europa.

- din 1999, Oana Pellea este liber profesionistă. - a primit de două ori titlul de cea mai bună actriță de teatru din România. - a interpretat 30 de roluri importante în teatru și 20 în film. Am văzut la televizor o discuție cu Oana Pellea și am fost fermecat. Apoi am văzut un film cu ea și m-am convins că are aură. Este un OM de excepție, o femeie frumoasă, cu suflet curat și o actriță de mare clasă. Discuția cu marea actriță româncă a fost un prilej de bucurie pe care v-o împărtășesc. Adalbert GYURIS: Cum a fost copilăria cu doi oameni minunați alături, părinții dumneavoastră ? Oana PELLEA: Binecu-

vântarea vieții mele sunt părinții mei. Cum să fie copilaria? Rai, cu râsete multe, multă iubire, multă căldură, soare și cu bunici și părinți ideali. Coplilăria mea e contul meu de fericire. A.G: Dragostea pentru actorie a fost un impuls sau a venit pe parcurs ? O.P: Nu știu dacă “sufăr” de așa ceva. Mie mi-e drag să dăruiesc fie pe scenă, fie în cuvânt, fie în zâmbet, fie în privire. De drag mi-e drag de viață, nu neapărat de actorie. A.G: Când v-ați dat seama ce mare actor este Amza Pelle și ce forță este ? O.P: Tata a fost tată pentru mine. Nu actor. Tata. L-am iubit ca pe un tot. Dintotdeauna pentru totdeauna. Cu cât trece vremea cu atât îmi dau seama cât de excepțional artist a fost. Admirația mea față de el crește

odată cu scurgerea anilor. Ca artist a fost exceptional dar ca OM a avut Geniu. Geniu de a ﬁ om de-adevăratelea e ceva foarte rar. A.G: Când ați realizat că sunteți pe urmele tatălui? O.P: N-am realizat. Fiecare avem drumul nostru. Nici nu pot pretinde vreodată că sunt pe urmele lui. Nici nu vreau și nici el n-ar ﬁ vrut. Din când în când oamenii se uită la mine cu mare drag. Sunt bucuroasă că îmbătrânind îmi regăsesc părinții în mine din ce în ce mai des… și asta îmi place. Iată ce lipsită de modestie sunt… noroc că mai am mult, mult de muncit cu mine. A.G: Când și cum l-ați descoperit pe Dumnezeu? O.P: Din nou e vorba de regăsire și nu de găsire. De readucere aminte. Am povestit în “Jurnal”…

Cred că ﬁecare avem o clipă de readucere aminte, de regăsire. Dumnezeu e un cuvânt doar. Fiecare are reprezentarea lui despre ce înseamnă Dumnezeu. Important cred e să-ți recunoști limita și să te minunezi că există CEVA care te conține. E mult de discutat dar și mai mult de cunoscut… A.G: Cum a reușit mama dumneavoastră să vă schimbe viața? O.P: Mama mi-a dat viața. Dar prin felul cum a știut să trăiască și prin felul cum a știut să moară mi-

a schimbat viața. Pare complicat, dar nu e. Există o știință de a trăi frumos și o alta în a muri superb. Drumul acesta numit viață se poate parcurge excepțional de frumos. Mama așa l-a parcurs. Și a părăsit lumea împăcată, zâmbind și într-o explozie de spiritualitate. Așa am aﬂat că se poate și muri superb. A.G: Credeți că trebuie un loc anume pentru realizarea idealurilor artistice sau arta se poate face oriunde? (Continuare în pagina 17)

Actualitatea magazin

PAGINA

CULTURĂ

17 decembrie 2011 - 6 ianuarie 2012

Oana Pellea: "Voluptatea limbii române îmi încălzește suﬂetul"

(Continuare din pagina 16) O.P: Arta e universul pe care îl poartă cu sine un artist. Câteodată ai locul perfect de manifestare dar nu e timpul. Altădată e timpul dar nu ai locul. Câteodată le ai pe amândouă dar nu ești tu pregătit. Și atunci? Ce rămâne important? Cred că important e să realizezi că

talentul e un dar și că el trebuie slujit cum se cuvine. Realizarea idealurilor artistice depinde de determinarea ﬁecărui artist. Unora le priește să creeze atunci când toate condițiile sunt perfecte. Altora nu. Câte bordeie atâtea obiceie. Shakespeare a început să scrie actor ﬁind - pentru că textele pe care le juca îm-

preună cu trupa din care făcea parte îi nemulțumeau… a început să creeze din nemulțumire. Atâta timp cât cineva are de dăruit din preaplinul spiritualității sale și altcineva e dispus să primească darul, arta poate exista oriunde. Și apoi copacii înﬂoresc oriunde e puțin soare. A.G: Cum vă simțiți când jucați, lucrați în străinătate ? O.P: Mă simt excelent oriunde sunt primită cu respect. Îmi place foarte tare să joc în altă limbă pentru că e greu. Și asta îmi place. Și pentru că ador să cunosc alte culturi și orizonturi umane. Iar când revin acasă voluptatea limbii române îmi încălzește suﬂetul. Limba română este atât de frumoasă, atât de frumoasă…

A.G: După părerea mea cea mai frumoasă meserie dintre toate este actoria. E grea această profesie și ce consum implică? Este răsplătit actorul român pentru munca sa? O.P: E o profesiune frumoasă. Grea? Atâta timp cât ceva îți place nu cred că simți că ceea ce faci e greu. Consum? Da. Până la nivel celular. Se modiﬁcă tensiunea arterială unui actor când e pe scenă. De ești răcit, pe parcursul spectacolului nu mai ai niciun simptom de boală, se modiﬁcă pulsul etc. Nu se poate contoriza consumul unui artist. Răsplata materială a unui artist în România arată așa cum arată economia României. La pământ. Sigur că drumul spre creație e important pentru un creator. Numai că satisfacțiile spirituale

Muzica românească, ambasador în Piețele de Crăciun din Europa Muzica românească va ajunge în această săptămâna la Piețele de Crăciun din Germania și Elveția. Ambasadori ai folclorului și tradițiilor naționale vor ﬁ Corul de Copii Radio și dirijorul Voicu Popescu. Acompaniați de pianista Camelia Chițibea, aceștia vor susține două concerte. Primul va avea loc pe 17 decembrie, ora 20.30, în cadrul Twinkling Star Market din Wiesbaden (Germania), în timp ce al doilea este

programat pentru 19 decembrie, la ora 18.00, pe scena Engelsstimmen din Lucerna (Elveția), informează vineri Institutul Cultural Român. Corul de Copii Radio, unul dintre cele mai cunoscute și apreciate ansambluri la nivel european, se aﬂă în deplasare începând cu data de 15 decembrie. Înﬁințat în 1945, este unul din cele mai vechi coruri de radiodifuziune din Europa. Distins cu numeroase premii și titluri internaționale, Corul de

Copii Radio este primul ansamblu românesc care a participat la Simpozionului Mondial de Muzică Corală, organizat de Federația Internațională a Muzicii Corale. Repertoriul și activitatea din ultimii ani cuprind piese în primă audiție în România (Esther de Jean Racine, pe muzica originală a lui Jean-Baptiste Moreau) și proiecte inedite precum Adiemus, Eclats de l’Eau, Romanian Roots (Amprente), Salut Voios de Pionier

(proiect realizat la împlinirea a 20 de ani de la Revoluția din ’89), Magniﬁcat anima mea Dominum de J.S.Bach, Opereta ecologica en cuatro actos de Alberto Grau. Proiectul pe care Corul de Copii Radio îl va prezenta în această săptămână în Germania și Elveția este realizat de Fundația Culturală Sound, cu sprijinul Institutului Cultural Român, prin Programul Cantemir, secțiunea Festival.

pe care le poate avea un creator nu țin nici de foame, nici de cald. Alții spun că modul în care un popor își cultivă și susține valorile ar arăta gradul de civilizație. A.G: În România ﬁlmul a făcut ca actorii să ﬁe cunoscuți, acum e la ,,modă” televiziunea. Ce părere aveți ? O.P: Nu m-a interesat niciodată moda. Eu trăiesc declarat în afara ei. Televiziunea e un instrument de comunicare. Ca și radioul. E normal că artiștii să facă televiziune. Eu de un an nu mă uit la televizor. Am auzit că se reia programul de teatru TV. Atunci îl voi deschide cu mare drag. Problema e că programele TV au prea puțini actori sau artiști. Din păcate au alte “specii”… A.G: Care a fost motivația de a scrie "Jurnalul" ?

O.P: Jurnalul l-am scris pentru mine. Să nu uit. Să nu mă uit. Sau să uit că trăiam ce trăiam, adică starea de martor neputincios la boala cumplită a mamei mele și moartea ei. Mult mai târziu a venit din partea doamnei Ioana Pârvulescu și a editurii Humanitas propunerea de publicare. A.G: Un OM ca dumneavoastră poate ﬁ umilit ? O.P: Frumoasă întrebare. M-am simțit de multe ori umilită. Până în ziua în care am înțeles. Viul nu poate ﬁ umilit. Doar Eul. Între viu și eu – eu aleg viul fără eu. Se poate umili o pasăre sau un arbore? Răspunsul e prea complicat. Răspuns simplu, nu știu. Cred că răspunsul complicat nu e departe de adevăr. de Adalbert Gyuris

Evenimente româneşti în Italia Expoziţia de artă contemporană românească “Mirajul politic” la galeria “Totem il Canale” din Veneţia (Dorsoduro, Accademia, 878B – 30123) Expoziţia va rămâne deschisă până pe data de 30 decembrie 2011. Curatorul expoziţiei este criticul de artă Alexandra Titu. Expoziţia reuneşte mai mulţi artişti români contemporani, diferiţi între ei ca experienţă, abordare şi generaţie, dar apropiaţi prin tematica şi interesul comun pentru „mirajul politic”: Teodor Graur, Marinela Preda Sânc, Alexandru Rădvan, Aurel Vlad, Ioan Augustin Pop, Matei Băjenaru, Sorin Oncu. Proiectul dedicat „mirajului politic” continuă relaţia între artă şi politic, în contextul noilor conﬂicte ideologice şi al presiunilor economice într-o lume globală. Evenimentul este organizat de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia în colaborare cu Galeria “Totem Il Canale” şi este dedicat Zilei Naţionale a României. de Alina Breje

PAGINA

Actualitatea magazin

TURISM

17 decembrie 2011 - 6 ianuarie 2012

Maramureșul, locul în care ai timp Într-o lume a vitezei, în care avem nevoie ca ziua să aibă cel puțin 25 de ore, există un loc în care timpul parcă se dilată, spiritul se liniștește, mintea se limpezește iar suﬂetul cântă: Maramureș. Maramureșul este unul din locurile din România în care te poți odihni și distra în același timp. Te poți regăsi dupa o perioadă de rătăciri, poți redescoperi valori istorice importante și, cam tot ce faci aici, poți face în tihnă, liniștit. În Maramureș, zilele și nopțile curg altfel și… ..ai timp să călătorești Odată ajuns în Maramureș, distanțele pe care trebuie să le parcurgi pentru a vizita obiective turistice cunoscute sau mai puțin cunoscute sunt destul de mici, de la 2-3 km până la câteva zeci. De exemplu, dacă ești în centrul orașului Sighetu-Marmatiei, considerat a ﬁ capitala Maramureșului istoric, ai de mers 2-3 km până la Muzeul Satului, aproximativ 20 de km pană la renumitul Cimitir Vesel de la Săpânța și 5-6 km până la intrarea pe Valea Izei, unde găsești multe din bisericile vechi de lemn, cu valoare istorică și arhitecturală. Obiectivele turistice pentru sunt foarte ușor de găsit pe internet sau cu ajutorul unui ghid din zonă.

… ai timp să mănânci

… ai timp să petreci Fie că alegi să-ți petreci un simplu concediu, în oricare perioadă a anului, ﬁe că mergi în Maramureș de sărbători, voia bună este prezentă in orice casă. Cu siguranță timpul petrecut de Crăciun sau de Anul Nou în Maramureș este unul special, atât pentru turiști cât și pentru cei care merg acasă de sărbători. Bogăția și varietatea obiceiurilor străvechi păstrate în zonă te transpun într-o lume aparte, la pol opus aglomerației și agitației din marile orașe. Cântatul sau “horitul” (cum i se spune în Maramureș) îl însoțește

pe om în toate momentele importante ale vieții, de la naștere până la moarte. După ce se naște, copilului i se pune flori în prima baie, numită “ciupă”, ca să fie frumos și i se poate cânta așa: ”Și mi-o pus în ciupă flori/ Să siu dragă la feciori.” Dacă mergeți în zonă si aflați de o nuntă tradițională merită să participați. E un adevărat spectacol și o petrecere pe cinste. Cântecele și strigăturile de la nuntă au o importanță deosebită. Foarte emoționant este momentul în care

fata pleacă de acasă și își ia rămas bun de la părinți: “Ia-ţi mireasă ziua bună/ De la soare, de la lună/ De la mama ta cea bună./Ia-ţi mireasă rămas bun/ De la al tău tată bun,/ De la fraţi, de la surori,/ De la grădina cu ﬂori(…)”. În timp ce se servește masa, nuntașii horesc cântece și strigături speciﬁc, adresate mirilor: “Mire, mire, după tine/ N-am văzut să plângă nime!/ Da’ după mireasa noastră/ Plânge frunza de pă coastă,/ Plânge apa din izvor,/ Inima dintr-un fecior”.

Așezatul la masă și timpul dedicat mâncatului nu sunt la întâmplare și nici pe fugă. Sunt momente importante într-o casă, în care membrii familiei se adună. Masa începe, cel mai adesea, cu un pahar de horincă și o “îmbucătură uscată”, după care urmează o ciorbă și alte feluri de mâncare despre care nu o să vorbesc acum, să nu vă lase gura apă. Dacă sunteți oaspete sau nimeriți din întâmplare la masă într-o casă din Maramureș, ﬁți convinși că o să vă simțiți ca acasă, pentru că maramureșeanul are acest dar al ospitalității. … ai timp să asculți

nu-i împiedică pe maramureșeni să se înțeleagă cu orice român din restul țării. S-ar putea, totuși, să întâmpinați anumite diﬁcultăți în înțelegerea unor cuvinte și de aceea n-ar ﬁ rău să consultați un glosar înainte de a ajunge în Maramureș. O să dau niște exemple. Dacă ți-ar spune cineva: “Te ibdesc, drăguţa me. Meri cu mine la un cavei şi o scovarză.” asta ar însemna: “Te iubesc, iubita mea. Mergi cu mine la o cafea și o clătită”. Și odata ajunși la cafenea țiar spune: “Placă” ar trebui să știi că e o invitație de a lua loc la masă; înseamnă: „Poftim, ia loc”. Am dat aceste exemple doar pentru a-ți da seama puțin de rezonanța graiului moroșenesc. Nu înseamnă că o să le și auziți pentru că multe regionalisme se mai folosesc doar în mediul rural.

Maramureș ți-e mai ușor să-ți asculți sufletul, să te îndrăgostești, să visezi, să aștepți, să ți se facă dor… În folclor se regăsesc atât de frumos aceste stări: “Mândrucă din depărtare /Fă-ţi guriţa ca o floare/ Și mi-o pune pă scrisoare/ Și-o trimite-apoi la mine/ Să văd rău ţi-i ori ţi-i bine/ Ori trăieşti cu dor ca mine.” Dragostea e însoțită adesea de umor: “Câte mândre-am sărutat/ De le-aş strânge-aş face-un sat” Sau: “Păntru mândra din vecini/ Pus-o tata gard de spini/ Poate pune, poate ba/ Când om vre, ne-om aduna.” Și să mai stii ceva. În Maramureș… … ai timp să te rogi La fiecare pas făcut ceva îți amintește de cât de miraculoasă este creația lui Dumnezeu, prin oameni, pe acest pământ. De la renumita poartă de lemn maramureșeană, până la troița de la răscruce de drumuri sau la bisericile de lemn, mai vechi sau mai noi - toate te îndeamnă la reflecție și rugăciune. Natură sălbatică, așezări, construcții, obiecte cu valoare de patrimoniu dar mai ales oameni care sfințesc locurile - fac din Maramureș un ținut rupt parcă de timpurile noastre, un loc în care…

Și maramureșeanul mai are un dar: cel al vorbirii. Asemănător cu dialectul crișan și cu cel moldovean, graiul din Ai timp! Maramureș este unul … ai timp să iubești dulce, cu vorbe domoale, ca și ﬁrea oamenilor. Pentru că nu trebuie să de Ioana Grigore Particularitățile fonetice alergi tot timpul, in

Actualitatea magazin

PAGINA

MONDEN

17 decembrie 2011 - 6 ianuarie 2012

LecČ&#x203A;ii de stil â&#x20AC;&#x201C; Č&#x161;INUTE â&#x20AC;&#x201C; TENDINČ&#x161;E CRÄ&#x201A;CIUN â&#x20AC;&#x201C; REVELION 2012

RoČ&#x2122;ul, negrul Č&#x2122;i paietele: ĂŽncÄ&#x192; la modÄ&#x192; de sÄ&#x192;rbÄ&#x192;tori

Se apropie sÄ&#x192;rbÄ&#x192;torile de iarnÄ&#x192; Č&#x2122;i odatÄ&#x192; cu ele creČ&#x2122;te Č&#x2122;i nevoia de a ne ĂŽmbrÄ&#x192;ca cĂ˘t mai ĂŽn spiritul caracteristic al CrÄ&#x192;ciunului: mult roČ&#x2122;u, paiete Č&#x2122;i accesorii sclipitoare. Masa de prĂ˘nz de CrÄ&#x192;ciun cu familia, tradiČ&#x203A;ionala petrecere cu prietenii sau colegii

sau romanticul CrÄ&#x192;ciun ĂŽn doi, petrecerea de Revelion, nu conteazÄ&#x192;, de sÄ&#x192;rbÄ&#x192;tori, trebuie sÄ&#x192; ne pregÄ&#x192;tim cu un look elegant Č&#x2122;i caracteristic.

opČ&#x203A;iuni ĂŽn a ne alege Č&#x203A;inuta potrivitÄ&#x192;, cum ar ďŹ : o rochie lejerÄ&#x192;, clasicÄ&#x192; sau mai decoltatÄ&#x192;, croitÄ&#x192; din mÄ&#x192;tase, satin, Č&#x2122;ifon sau crepe Č&#x2122;i poate avea textura ďŹ&#x201A;uidÄ&#x192; sau dreaptÄ&#x192;. Poate ďŹ o rochie mini sau midi, lungÄ&#x192; sau despicatÄ&#x192; ĂŽntr-o parte Č&#x2122;i, pentru cÄ&#x192; este o ocazie specialÄ&#x192;, este recomandat sÄ&#x192; alegeČ&#x203A;i o rochie cu bretele, fÄ&#x192;rÄ&#x192; mĂ˘neci, cu un umÄ&#x192;r gol sau cu decolteu ĂŽn V.

Trebuie sÄ&#x192; Č&#x2122;tim sÄ&#x192; alegem Č&#x203A;inuta corectÄ&#x192; ĂŽn funcČ&#x203A;ie de situaČ&#x203A;ie Č&#x2122;i, bineĂŽnČ&#x203A;eles culorile caracteristice, pentru a ne pune ĂŽn valoare frumuseČ&#x203A;ea. Nu sunt reguli speciďŹ ce de urmat, ďŹ ecare din noi are propriul stil Č&#x2122;i propriile gusturi, ĂŽnsÄ&#x192; sunt anumite sfaturi care ne pot ajuta sÄ&#x192; alegem soluČ&#x203A;ia optimÄ&#x192; pentru noi.

Aceste Č&#x203A;inute pot ďŹ acompaniate de un palton bej tip ani ^40, accesorizat cu mÄ&#x192;nuČ&#x2122;i din piele. Nu uitaČ&#x203A;i de detaliile strÄ&#x192;lucitoare, cum ar ďŹ decolteul cu paiete sau decoraČ&#x203A;iunile sclipitoare precum argintul Č&#x2122;i aurul. Ă&#x17D;n materie de culori, Č&#x2122;i maroniul, ĂŽn combinatČ&#x203A;e cu negrul sau auriul, va merge la ďŹ x. Nu ĂŽn ultimul rĂ˘nd, albul Č&#x2122;i negrul care nu pot da niciodatÄ&#x192; greČ&#x2122;.

Cea mai potrivitÄ&#x192; culoare pentru Č&#x203A;inute ĂŽn perioada CrÄ&#x192;ciunului este roČ&#x2122;ul, pe care puteČ&#x203A;i sÄ&#x192;-l asortaČ&#x203A;i ĂŽn diferite moduri, cum ar ďŹ : micuČ&#x203A;a rochie clasicÄ&#x192; neagrÄ&#x192; asortatÄ&#x192; cu o eČ&#x2122;arfÄ&#x192;

roČ&#x2122;ie sau o curea roČ&#x2122;ie ZZZ PLKDVSRVH LW este o alegere foarte chic "S U J D PM F EF OVOU Ę&#x2026; Ę° J Č&#x2122;i clasicÄ&#x192; totodatÄ&#x192;. De ce CPU F [ M B 3PNB nu Č&#x2122;i o rochie roČ&#x2122;ie ĂŽn totalitate cu un minunat guler-plastron sau unul din dantelÄ&#x192; neagrÄ&#x192;, trapezoidal. O altÄ&#x192; propunere poate ďŹ o bluzÄ&#x192; de mÄ&#x192;tase cu fundÄ&#x192; sau un pulover din angora cu o fustÄ&#x192; midi, accesorizate cu o curea cĂ˘t mai latÄ&#x192;. O altÄ&#x192; opČ&#x203A;iune poate ďŹ rochia din dantelÄ&#x192; ĂŽn totalitate, pentru doamnele Č&#x2122;i domniČ&#x2122;oarele mai ĂŽndrÄ&#x192;zneČ&#x203A;e sau rochia transparentÄ&#x192; cu buline negre special tÄ&#x192;iate pentru a sublinia silueta.

Ă&#x17D;n ceea ce priveČ&#x2122;te ĂŽncÄ&#x192;lČ&#x203A;Ä&#x192;mintea, pantoďŹ i sau botinele cu tocul ĂŽnalt, auriu sau argintiu pot ďŹ o alegere foarte interesantÄ&#x192; pentru o Č&#x203A;inutÄ&#x192; cĂ˘t mai elegantÄ&#x192;. Dantela, satinul, catifeaua sau bumbacul sunt printre materialele cele mai folosite cu ocazia sÄ&#x192;rbÄ&#x192;torilor de CrÄ&#x192;ciun. SÄ&#x192; nu uitÄ&#x192;m Č&#x2122;i de accesorii, cele ĂŽn trend sunt: bentiČ&#x203A;ele, genČ&#x203A;ile sau curele paietate, ce par ĂŽngheČ&#x203A;ate de un suďŹ&#x201A;u polar Č&#x2122;i accesoriile stropite cu zeci de CĂ˘teva sugestii de brancristale. duri care oferÄ&#x192; solutii low Č&#x2DC;i pentru revelionul - cost ĂŽn aceastÄ&#x192; pe2011-2012 avem destale rioadÄ&#x192;: Zara, H & M,

5HGXFHUL OD URFKLLOH GH SH VWRF 7J B "QQJ B /VPWB # NFU S P " $PM M J "M CB OJ D FM M XXX S PDIJ J EFNJ S FBT B J U

Stradivarius, Bershka, Mango, Topshop, Coin, Oviesse. Ă&#x17D;n speranČ&#x203A;a cÄ&#x192; veČ&#x203A;i reuČ&#x2122;i sÄ&#x192; gÄ&#x192;siČ&#x203A;i Č&#x203A;inuta potrivitÄ&#x192; stilului dumneavoastrÄ&#x192;, vÄ&#x192; urez spor la shopping! de Irina Č&#x161;ĂŽrdea

Director general Cristiano Acquaroli Director editorial Alina Harja Redactor Č&#x2122;ef Olga Simion RedacČ&#x203A;ia Ghighi PuieČ&#x2122;teanu, Olga Simion, Alina Breje, Anca Manolea, Cristian Ambrozie, Lorella Lattavo, Luca BistolďŹ , Arsenio Silupescu, Irina Č&#x161;ĂŽrdea, Diana Rusu, Ana Panait Colaboratori Gianina Ion GhiuČ&#x203A;Ä&#x192;, Adrian Ioan Grigor, Giancarlo Germani, Costel Adjudeanu, Jenica RÄ&#x192;chinoiu, Corina F. VÄ&#x192;tavu, Adania M., Nicoleta SprĂŽnceanÄ&#x192;, Nicola Panetta, Ioana Grigore, Gabriela Lavinia Ninoiu, Adalbert Gyuris Art director & DTP Marius Lupu Editat de Noesis Media SRL Administrator Ioan Adrian Grigor RedacČ&#x203A;ia Č&#x2122;i administraČ&#x203A;ia Cluj Napoca, Piata 1 Mai nr. 4 Tel. +40 264.333.507 TipograďŹ a Telestampa Centro Italia srl LocalitĂ Casale Marcangeli 67061 Oricola (AQ) *** Actualitatea Magazin nu ĂŽČ&#x2122;i asumÄ&#x192; responsabilitatea ĂŽn ceea ce priveČ&#x2122;te conČ&#x203A;inutul reclamelor Č&#x2122;i nu garanteazÄ&#x192; veridicitatea mesajelor publicitare aferente. Actualitatea Magazin este un ziar editat ĂŽn RomĂ˘nia Č&#x2122;i se supune legilor romĂ˘neČ&#x2122;ti ĂŽn materie. *** Publicitate : tel. (0039) 339 41 42 640

ISSN 2248 â&#x20AC;&#x201C; 0803

PAGINA

ACTUALITATEA DIN ROMÂNIA

Actualitatea magazin 17 decembrie 2011 - 6 ianuarie 2012

"Spune-mi, mamă, ce se mai întâmplă pe la noi ?" Știri din România, fără politică și scandaluri Dragul mamei cititor, Câteva știri despre moarte mi-au atras atenția zilele astea și vreau să-ți spun despre ele. Dar nu ca să te întristez ci, poate, să te fac să prețuiești viața mai mult, așa cum o ai, cu bune și rele. “Ce simplu-ar fi dac-aș trăi cumva/ Mai altfel, mai supus, mai cu momentul” Mai întâi am aflat că a murit poeta Leonida Lari. Împlinise recent 62 de ani și era bolnavă de cancer. Sunt multe de reținut despre ea. A fost redactor șef al primei publicații în grafie latină din Republica Moldova - "Glasul națiunii". Din 1988, Leonida Lari s-a aflat în primele rânduri ale mișcării de emancipare națională din Basarabia și a fost printre primii intelectuali de peste Prut care au susținut unirea cu România. Scriitoarea a fost deputat în Parlamentul de la București în trei legislaturi. A scris 24 de volume de poezie și proză și a tradus în limba română, pentru cititorii din Republica Moldova, zeci de volume din literatura universală. Uite ce scria Leonida Lari în Testamentul ei in versuri: “Ce simplu-ar fi dacaș trăi cumva/ Mai altfel, mai supus, mai cu momentul,/ Dar eu nu pot, și toată viața mea/ E-o lacrimă ce-și curge monumentul.” O altă moarte, și mai violentă, a fost cea a cântăreței Mălina Olinescu, care s-a aruncat de la etajul 6 al blocului în care locuia. Prietenii bănuiesc că s-ar fi sinucis pentru că avea probleme

în dragoste. Iubitul Mălinei, însă, spune că își făceau planuri de căsătorie. Mălina Olinescu avea 37 de ani și provenea dintr-o famile de artiști - ﬁică a cântăreței Doina Spătaru și a actorului Boris Olinescu. Și acesta s-a sinucis acum 20 de ani, în același mod, aruncânduse de la etajul 10 al unui bloc. Mălina Olinescu a devenit cunoscută publicului din România când, în 1996, a intrat în "Școala Vedetelor" - un show de televiziune foarte urmărit în acea perioadă. Acum cânta, împreună cu Călin Geambașu, în emisiunea Dansez pentru tine. La o vârstă mai înaintată, de 92 de ani, a plecat dintre noi și Mihnea Gheorghiu, membru al Academiei Române și președinte al Uniunii Cineaștilor din România. A fost profesor, scriitor, dramaturg și, ca o recunoaștere a valorii operei sale, a fost ales membru în numeroase instituții de prestigiu din țară și din străinătate, printre acestea numărându-se Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Cineaștilor din România, Academia de Istorie din Caracas, Asociația internațională Shakespeare, Academia de Științe din New York. A fost decorat, printre altele, cu "Meritul Cultural" clasa I, Ordinul Literelor și Artelor (Franța), Ordinul pentru Merit (Germania), Ordinul Republicii Italiene. Indiferent, însă, de momentul și împrejurările în care vine o moarte, oamenilor le este greu să se împace cu ea și își pun tot felul de întrebări legate de viața de după moarte.

“Studiu Discovery Channel” Potrivit unui sondaj de opinie realizat de Discovery Channel în 5 țări din sud-estul Europei, întrebarea cea mai frecventă la care majoritatea românilor ar vrea să afle răspunsul este: “Ce se întâmplă după ce murim?” S-a constatat că femeile își doresc mai mult decât bărbații să afle aceasta. Studiul mai arată că 2 din 10 români își doresc să trăiască veșnic și aproape jumătate dintre noi suntem mulțumiți de durata medie de viață (60-90 de ani). Sfârșitul lumii se va produce, potrivit credinței a un sfert dintre români, din cauza unei catastrofe naturale. Peste 20 la sută cred, însă, că va fi o Apocalipsă, așa cum e descrisă în Biblie. Destul de mulți (20,6%) sunt și cei care se tem că epuizarea resurselor naturale va duce la sfârșitul lumii. Sondajul realizat în țara noastră, Bulgaria, Serbia, Croația și Slovenia găsește răspunsuri interesante și la întrebarea “De ce sunt oamenii răi unii cu ceilalți”. Mai mult de o treime consideră că din cauza educației iar un sfert cred că materialul genetic este de vină. Dar care să fie oare cauzele faptelor de înșelăciune? Te las să găsești tu răspunsul la această întrebare, dragă cititorule, după ce îți voi vorbi despre două cazuri de grupuri infracționale ce își desfășurau activitatea în România. “Cooperare internațională pentru prinderea infractorilor” La Iași, trei bărbați au fost prinși în timp ce încercau să retragă ilegal un milion de dolari de la o bancă. Cazul este și mai important pentru că cei trei - un general ucrainean, un israelian și un moldovean - făceau parte dintr-o rețea care se ocupa de fraude financiare. După o operațiune de filaj care a durat câteva luni, ofițerii români,

ajutați de cei italieni și de FBI, au reușit să-i prindă pe cei trei importanți membri ai rețelei în momentul în care semnau, la bancă, actele pentru a ridica banii. Cei trei spărgeau conturile de internet banking ale unor persoane din Italia și Statele Unite, apoi se logau în numele acestora și le transferau banii în conturile lor sau ale unor firme fantomă. Anchetatorii încearcă să-i prindă pe toți membrii rețelei și vor să afle dacă infractorii aveau complici în bănci. “Pe urmele banilor falși” Procurorii DIICOT sunt și pe urmele unui grup de falsificatori de bani care au pus în circulație anul acesta, în București și în 19 județe, aproximativ 200.000 lei în bancnote false. Falsificatorii plasau bancnotele folosindu-se, uneori, de postași - astfel încât banii falși ajungeau în pensii. Procurorii DIICOT au făcut 16 percheziții în București și în județele Ilfov și Giurgiu

și au găsit aparatură utilizată pentru contrafacerea bancnotelor. Mai mult, l-au prins în flagrant pe unul din coordonatorii grupului infracțional, în timp ce plasa 160 de bancnote contrafăcute în valoare de 100 de lei fiecare. “La trenuri noi, tarife noi” Începând din această luna, de pe 11 decembrie, CFR Călători schimbă clasificarea trenurilor astfel: Intercity (IC), InterRegio (IR) si Regio (R). Acestea vor înlocui vechile tipuri: Accelerat, Personal si Rapid. Se schimbă și tarifele. Astfel, trenurile Interregio - ce vor înlocui vechile trenuri Accelerat și Rapid- vor avea bilete mai scumpe cu 12% față de Accelerat și cu 22% mai ieftine față de Rapid. Noul sistem de tarifare îi avantajează pe cei care în mod curent se deplasează cu trenul pe mai multe secțiuni de circulație unde CFR Călători nu poate asigura o viteză medie de cel puțin

45 de km/oră. Pe aceste trasee, trenurile vor ﬁ tarifate ca Regio (actualmente personal). Un exemplu este trenul București-Sighetul Marmației, care va circula ca Interregio pâna la Salva, iar de la Salva la Sighet, ca Regio. Prețul întregii călătorii se reduce de la 95 la 90 de lei. Călătoria BucureștiBotoșani va ﬁ mai ieftină: 83 de lei in loc de 99 lei, în timp ce din Capitală până la Târgu Mureș se va scumpi de la 72 la 75 de lei. Așadar, uită-te bine pe unde călătorești până data viitoare și unde vrei să ajungi. Leonida Lari scria: “Aşa, mereu păşind prin ploi şi vînt / De-atîtea anotimpuri pe pămînt, / Într-un tîrziu ajung şi la Cuvînt. / Însă Cuvîntul Domnului e greu – / Alege între bine şi-ntre rău, / Încît răspunzi cumplit de darul tău.” Mama

Actualitatea magazin 17 decembrie 2011 - 6 ianuarie 2012

ACTUALITATEA SPORTIVĂ

PAGINA

Steaua, ambasadoarea României în Europa Steaua a reușit să se califice în primăvara europeană, după o așteptare de cinci ani. După un meci epuizant, Steaua a câștigat, scor 3-1, prin golurile marcate de Rusescu (min 55, din penalty), Ștefan Nikolici (min 70 și 85), pentru Steaua, respectiv G.Pintado (min 61), pentru AEK. Nicăieri nu-i ca la Steaua. 52.000 de oameni au umplut până la refuz Arena Națională, creind o atmosfera unică în România. La ora 20:05, când porțile stadionului abia se deschideau, zona dintre Piața Muncii și Diham vuia deja. Oamenii veneau spre stadion împinși de o dragoste nebună pentru Steaua. Timpul se scurgea, iar valul prindea contur. Cu o oră înainte de start, 15.000 de oameni erau în tribune și se încurajau între ei. "Nu avem cum să ratăm calificarea asta. Va fi vulcan!". Cu 20 de minute înainte de ora oficială a partidei, puține scaune mai erau libere. Peluza dinspre Basarabiei a dat tonul scandarilor, unele care sau auzit până la statuie la Sălăjan și până-n capătul Pantelimonului. Coregrafie specială Mai mulți, mai organizați, cu vocile la ei. Așa au arătat fanii Stelei aseară, bătând recordul de audiență pe Arena Națională. 10.000 de plăcuțe colorate în roșu și albastru s-au ridicat deasupra capetelor când echipele au pășit pe gazon. Din ele s-a format o stea imensă și anul 1947, cel al înființării echipei. "Cine sare-i roș-albastru!" a izbucnit din pieptul oamenilor, iar fiecare atac al oaspeților a fost însoțit de un cor de fluierături care l-ar fi făcut să tremure și pe cel mai brav soldat. Doroftei, șef de galerie! Fostul campion mondial la box profesionist, Leonard Doroftei, a stat alături de șeful galeriei steliste, chiar în peluza galeriei . Acesta a prefe-

rat peluza în locul tribunei oficiale pentru a fi alături de toți suporterii prezenți la meci. "Nu vreau să stau la lojă, vreau să strig pentru Steaua cu toţi fanii din peluză! Mi-am dorit enorm să vin la meci şi nu să-l văd din faţa televizorului. Steaua merită să fim alături de ea, pentru istoria pe care o are în spate", a spus Doroftei. Au jucat pentru Nesu Steliștii nu l-au uitat pe fostul stelist Mihăiță Nesu, care se recuperează dupa accidentul pe care l-a avut la un antrenament al olandezilor de la FC Utrecht. "Ne calificăm pentru Nesu" a fost mesajul afișat la meci la tribuna a doua. De asemenea, toți suporterii prezenți la meci au scandat numele lui Nesu. În tribune s-a aflat și cel mai bun prieten al lui Mihai, George Ogararu. Cu inima lângă Steaua și de la Roma! De trei săptămâni, Cristiano Bergodi, ex-antrenorul "roș-albaștrilor" e pe bară. Demis de la Modena, ultima echipă pe care a antrenat-o, Bergodi e încă sub contract cu italienii până la finele lunii iunie a anului viitor. Tehnicianul ce califica CFR-ul în 2007 pentru prima dată în istoria clubului din Gruia în Cupa

UEFA a fost în cărți zilele acestea pentru banca tehnică a rivalilor de la "U" Cluj. "Nu vreau să vorbesc despre ce a apărut în presă, nu are rost. Clujul e un oraş foarte frumos, unde m-am simţit extraordinar, ca de altfel peste tot unde am mai antrenat în România. De asta, nu exclud o revenire în Liga I, ba dimpotrivă", a declarat Bergodi, care e la curent cu tot ce se întâmplă în Liga I, ba mai mult e aproape de fostele echipe. "Un pas bun spre titlu!" Italianul a urmărit jocul echipei lui Ilie Stan și salută caliﬁcarea Stelei în primăvara europeană. "Felicitări celor de la Steaua. Au meritat! Au pus presiune pe adversar şi nu i-au dat şanse. E o caliﬁcare care va creşte mult stima de sine a jucătorilor. E o performanţă. Atmosfera în care au jucat, cei 50.000 de spectatori, e însă extraodinară! Te simţi fotbalist. Au făcut un cadou perfect fanilor de sărbători", e de părere Cristiano, care vede Steaua luptând în campionat și la titlu. "Calculul nu e greu. Dacă bat pe Sibiu intră cu entuziasm în perioada de pregătire. Vor relua pregătirea mai repede, pentru a se pune la punct pentru Europa League, aşa că vor avea deja un avantaj de pregătire faţă de ceilalţi competitori din campionat. Apoi, leagă 3-

4 victorii şi-s sus. Am spus-o acum o lună şi o repet. Dinamo, CFR şi Steaua se bat anul acesta pentru campionat!", e de părere Bergodi ,care ne-a promis un interviu in exclusivitate . Ex Dinamovistul Marica a- ajutat Steaua Marica a pus umărul la caliﬁcarea Stelei în primăvara europeană, după ce a marcat un gol și a trimis centrarea din care Buljat și-a introdus mingea în poartă.Atacantul român s-a declarat extrem de bucuros după evoluția sa și l-a înțepat pe antrenorul lui Schalke, cel care nu a fost prezent la meci, pentru faptul că este folosit prea puțin și nu poate să-și demonstreze adevărata valoare. "Sunt foarte bucuros că am reuşit primul meu gol pentru Schalke şi am şi câştigat în Israel. Am demonstrat că şi jucătorii care stau de obicei pe bancă au valoare.E greu să ﬁi titular aici, competiţia este mare. Vreau să dau totul şi sper să reuşesc să joc mai mult, pentru că nu e uşor să intri doar câte 10 minute pe meci", a mai spus acesta. 3000 de fani la Universitate! Steaua a deschis șampania! Golurile lui Nikolici au oprit circulația în centrul Capitalei. Echipa a ajuns

la Universitate la aproape o oră după ultimul ﬂuier al arbitrului francez Ennjimi și jucătorii s-au transformat imediat, grație euforiei. Nikolici, Martinovici și Latovlevici au urcat pe o tonetă de ziare, Tănase a luat un microfon și a dat tonul scandărilor. S-au strâns rapid mai mult de 3.000 de oameni dornici să petreacă alături de fotbaliștii favoriți. Au apărut Poliția și Jandarmeria, care au oprit circulația în zona Universitate cât a durat sărbătoarea. Fotbaliștii au rămas acolo un sfert de oră, până când Ilie Stan ia chemat pe toți la autocar. Ultimul a urcat în mașină tot Tănase. Echipat cu același microfon, Dodel a continuat să scandeze cu fanii, mai ales anti-Dinamo. Steaua-Twente, | 16imile EUROPA LEAGUE Steaua a mai întâlnit-o pe Twente în grupele Europa League, în sezonul

2009-2010. Ambele partide s-au terminat atunci la egalitate. A fost 0-0 în Olanda și 1-1 la București. Roș-albaștrii nu s-au caliﬁcat atunci mai departe, terminând grupa pe ultimul loc, fără nicio victorie, dar cu 4 rezultate de egalitate. Gigi Becali s-a declarat mulțumit de tragerea la sorți și spune că va întări echipa în iarnă, pentru a nu avea emoții. "Nu am treabă cu ăştia, i-am mai bătut. Am avut noroc pentru că e o echipă accesibilă. Mulţumesc lui Dumnezeu că am scăpat de echipele grele. Vreau să facem trei patru transferuri să întărim echipa pentru retur. Dacă nu ne gândim la ﬁnală nu ajungen în optimi. Jucătorii vor avea încredere în ei dacă le spun că sunt mai puternici ca adversarii”.

de Cristian Ambrozie

PAGINA

Actualitatea magazin

CALEIDOSCOP

17 decembrie 2011 - 6 ianuarie 2012

PLUGUşORUL ACTUALITĂţII 2012

◼ de Ghighi Puieșteanu

hOROSCOPUL RIMAT A' LU' GhINEA Berbec Sunteți predispuși la erori / Pentru că nu sunteți odihniți / Mareatenție de Sărbători / După Post: cât iubiți, cât... haliți ! Taur Moderați în toate trebuie să fiți / Atât la sarmale și la cozonac / Cât și-n câmpul muncii, fiți mai chibzuiți / Numai la iubire nu-i puneți capac ! Gemeni La orizont noutăți pozitive / În ce privește cariera / Inima ți-a scrijelit-o filiera / Negrei gelozii ? Puține motive... Rac Viața și serviciul decurgând normal / Inima și trupul doresc să iubească / Când vă deplasați, folosiți un șal / Aerul prea umed să nu le ruginească ! Leu Holbați bine ochii pe când preparați / Investiții noi (bani, prietenii) / Lesne luna asta veți fi înșelați / Careva vă sapă deci nu fiți copii ! Fecioară Aveți împotrivă Marte și cu Luna / Ce v-au amorțit inimă și vlagă / Şi chef de trăit... sus ! Că nu-i totuna / Dacă vreți ca alte stele să vă dreagă !

Aho, aho ! Iubiți confrați Precum și noi emigrați În bella Italia Oricare vă e talia, Orișicât vă duce capul, Oricât vă e plin ciorapul Și-orice muncă prestați Stați puțin și ne-ascultați ! Mânați, măi ! Hăăăi... hăi ! S-a sculat mai an Bădica Traian Și pe daci a tăbărât Bărbații i-a omorât Femeile le-a păstrat Cu de-ai lui le-a-mperechiat Și-uite-așa am ieșit noi: Mai posaci ori mai vioi, Nalți ca brazii ori pitici, Debili ﬁzic sau voinici, Isteți-full ori nătăﬂeți, Albi ca varul sau bruneți, Morocănoși, vorbăreți, Linși la cap ori foarte creți, Băbălăi sau băgăreți, Educați ori indiscreți, Cu dinți albi sau plini de carii... Cum erau legionarii !

Mânați, măi ! Hăăăi... hăi ! Vouă, copile, mereu în vacanță, Pentru voi am construit Ce meseria cea mai veche Plugușorul ăst' - adică O profesați cu nonșalanță ! Pentru cei ce-au revenit La obârșia antică. Hăăăi... aho ! Deci vouă ne adresăm, Voi sunteți a noastră gazdă, Impiegaţi, artiști de stradă, Numai pentru voi urăm Donne ce fac pulizie, Și tragem câte o brazdă ! Hoțomani ce lumea pradă Și-apoi zac în pușcărie, Mânați, măi ! Hăăăi... hăi ! Designeri, graficieni, Neo-politicieni, Manovali sau muratori, Păstori de oi, tractoriști, Zugravi ori instalatori, Vouă, colegi ziariști Hamali, falsificatori, Cu pana muiată-n miere; Zilieri, giardinieri, Vouă-n divise albastre, La Anagnina frizeri, Scumpelor infirmiere Bucătari sau ospătari, Super-surorile noastre ! Barboni bețivi, boschetari Ce dormiți prin buruieni, Mânați, măi ! Hăăăi... hăi ! Șoferi, electricieni... Pentru că suntem în criză Hăăăi... aho ! Vom scoate plugul din priză Punând frână la plăvani Pentru voi, privatizați Și-nchinând un gât de vin Ce-ați umplut Peninsula Din partea... (ITA) Magazin Și-acum ne vindeți cârnați Dragilor rotaliani Afumați cu pensula ! La anu' și la mulți ani ! Vouă ce-n țara lui Dante Sunteți deja nepereche, Ahoo ! Dragele noastre badante !

::::::::::::::::::::::::::: Colţul poetic al diasporei

COLINDĂ

CRĂCIUNUL 2011

LUI

◼ de Ghighi Puieșteanu

Să colind ar trebui ăsta-i tristul adevăr Gardul îndărăt să-l săr La dalbele flori de măr. Leru-i ler și flori de măr ! Leru-i ler și flori de măr ! Pentru 'a fi sau a nu fi'

Colindăm tărâm străin Spre înalt sau spre declin Pe flori dalbe de măslin. Leru-i ler și flori de măr ! Leru-i ler și flori de măr !

Boieri mari ce ne citiți Colindând a voastră Cale Vă urăm pereu să ﬁți Mulțumiți și fericiți Ca stelele de Natale !

Dar punând punctul pe i Pentru a nu o mai lungi:

Leru-i ler, ﬂori de Natale ! Auguri di Buon Natale !

hOROSCOPUL RIMAT A' LU' GhINEA Balanță La vreme de iarnă și de sărbători / Toate-s ca pe sârmă: sănătate, bani... / Sunteți plini de viață și atrăgători / Fieașa, la anu' și la alți mulți ani ! Scorpion În pole-position ați demarat / Reﬂexele: fără cuvinte ! / Senzuali, de invidiat / Un sfat: nu mai mâncați ﬁerbinte ! Săgetător Luna și cu Venus sunt în mare ceartă / Din cauza asta suferiți și voi / Repaus, repaus ! Apelați la artă / Să scăpați de aste lipsuri și nevoi ! Capricorn Ordin: nu mai exagerați! / Așa cum sunteți învățați / A bea, iubi, mânca, fuma... / Atât doar cât ți-e plapuma ! Vărsător Frumoși ca nicicând Venus și cu Marte / Poartă noi idile și noi pasiuni / Muncă, sănătate, noroc - ca la carte / Acum ! Trecătoare sunt aste minuni... Pești Lăsați pe cei din jur cu gurile căscate / Prin intuiție, idei splendide, fapte... / Dar ca să meargă totul ca pe roate / Trebuie respectat somnul de noapte !

Actualitatea magazin

PAGINA

DIVERTISMENT

17 decembrie 2011 - 6 ianuarie 2012

Rebusistice INTEGRAMA

◼ de Ghighi Puieșteanu

Zicători & Proverbe RO & IT

TIMP LIBER

◼ Dezlegarea din numărul trecut: ACATAR, AGILI, APATOS, AVA, APARARE, AO, ABILA, ASC, ASANA, AMAR, ATA, AVIDA, ATU, ANINAT, ATERIZARE

La pescuit păstrăv de lac Păstrăvul este un pește introdus în lacuri de către om, pentru adaptarea sa rapidă la orice tip de apă dulce. Perioada recomandată pentru pescuit este iarna, deoarece temperatura scăzută a apei împinge peștele la suprafață, facilitând astfel capturarea. Vom analiza acum instrumente, tehnici și locuri potrivite pentru a avea succes la pescuitul acestui tip de prădător. Pescuitul cu flotor (pluta) Tehnica de pescuit cu float/plută este cea mai utilizată pe scară largă, atât pentru eficacitatea cât și pentru simplitatea sa. Cadrul standard se efectuează după cum urmează: se fixează float-ul/pluta pe linie (floattip pară, cu greutate scăzută deoarece peștele ar putea simți rezistența) care este urmat, de obicei, de un plumb culisant (dispozitiv comutare) sau bucăți de plumb dacă se pescuiește păstrăv, cântărind aproximativ jumătate din raza de acțiune a flotorului/plutei. De exemplu: la

un float de 3 grame se montează un dispozitiv de comutare de 1,5 grame. Ulterior se leagă de linie un triplu pivotant de care terminalul este legat cu o bucată de fir/gută (poate varia de la 30 cm la un metru în lungime) cu o grosime mai mică decât cea a liniei principale (de obicei variază între 0,18 și 0,10). Cu cât apa este mai tulbure, cu atât terminalul poate fi mai mare. La sfârșitul terminalului se leagă un cârlig, de obicei scurt, cu măsuri ce pot varia între 6 și 12. Se va regla/calibra pluta/flotor cu biluțe de plumb până se vor acoperi două treimi din capacitatea plutei în sine. Acțiunea la pescuit este de a arunca momeala; și aveți acum două opțiuni: se lasă momeala în apă ori se retrage încet la suprafață. Dacă se pescuiește crap se recomandă pescuitul pentru o lungă perioadă de timp pentru a forma o traiectorie (peștele urmărind mirosul) astfel puteți obține cu ușurință crap sau păstrăv (tehnica poate fi, de asemenea, utilizată pentru somn).

Unelte Undițele cele mai indicate sunt cele scurte, de carbon și foarte flexibile, deoarece acestea permit utilizarea unor tehnici diferite. A nu se uita: pivoții dubli sau tripli fac ca firul să nu să se răsucească și să lase momeala să pornească singură, cu o mișcare care stimulează instinctul de prădător al peștelui. O atenție deosebită ar trebui acordată la alegerea cârligului. În cele din urmă, floatul/pluta, a cărei greutate depășește cu câteva grame greutatea plumbului, momelii și cârligului împreună. După ce l-ați prins iată cum puteți să-l gătiți: Păstrăv la cuptor Un păstrăv de 500 g, ceapă, cartofi, ciuperci, rozmarin, sare, piper şi cubuleţe de costiţă/slănină. Se unge tava și se pun cartofii și ceapa tăiate bucățele. Se adaugă sare și rozmarin tocat și se coace la 240 de grade timp de 15 minute. Se umpe păstrăvul cu ciu-

◼ de Cristiano Cervone perci, usturoi și cuburi de costiță/slănină, rozmarin, sare și se pune în tigaie, având grijă să se creeze spatiul necesar mutând cartoﬁi. Se acoperă păstrăvul cu ciu-

percile rămase și tăiate în bucățele. Se aduce cuptorul la temperatura de 180 de grade și se coace păstrăvul timp de 25 de minute. Se servește punând pe masă

ulei și sare pentru a se condimenta moderat odată ce păstrăvul a fost curățat. Poftă bună !

CALL YOUR COUNTRY SI AUTORICARICA INTERNAZIONALE. CU CÂT VORBEŞTI MAI MULT CU ROMÂNIA, CU ATÂT VORBEŞTI MAI MULT CU ITALIA.

CALL YOUR COUNTRY. VORBEŞTI CU ROMÂNIA

ÎNCEPÂND DE LA

5 CENȚI PE MINUT.

ACTIVEAZĂ PÂNĂ LA 8 IANUARIE 2012 AUTORICARICA INTERNAZIONALE, LA FIECARE 15€ DE CONVORBIRI INTERNAȚIONALE AI UN BONUS DE 5€ PENTRU A APELA TOATE CELULARELE ŞI TELEFOANELE FIXE NAȚIONALE PENTRU 6 LUNI.

ACTIVEAZĂ CALL YOUR COUNTRY CU UN SMS GRATUIT, ÎNCADRÂND CODUL CU SMARTPHONE-UL TĂU

ACTIVEAZĂ AUTORICARICA INTERNAZIONALE CU UN SMS GRATUIT, ÎNCADRÂND CODUL CU SMARTPHONE-UL TĂU

PENTRU MAI MULTE INFORMAȚII DESPRE COSTURI, CONDIȚII ŞI LIMITĂRI, INTRĂ PE WIND.IT Call Your Country. Cost minut către România: 5 cenți către rețea fixă şi 9 cenți către rețea mobilă. Cost semestrial 4€, gratis în promoție pentru primele 6 luni. Cost de activare 7€, gratis pentru noii clienți până la 8/01/2012. Impuls la răspuns 16 cenți, tarifare la impulsuri de 60 de secunde. Autoricarica Internazionale: 7 luni pentru a-ți cheltui toate bonusurile. Cost de activare 5€.