OF{T#tffi{iHA UhdA}qUtUT Confruntdri filosofice contemporane gi incercarede reconstruc{ieteoreticd
Coordonator: LUDWIG GRUNEER.G
EDITURA ACADE}TIEI REPUBLICII SCCIALISTE Ro}IAxIa B U C U R E $ T I ,1 e 8 e
Ontologie de I'humain Ontology of the human
ISBN 973-27 -0u2r-7
ACADEN'IIEI EDITURA S O C I A I ,I S T E R O \ ' I A T T T REPUBLICII R-79717,Bucureqti,CaleaVictoriei nr' 125
TAITTTODACERE
Oritt cartc de ft\osofie are un puncl, arlLiniecl,ictn juru.l cdrttia se conr;ingerile_, argttnremtel"e, adserdesfdgtard.toate presupunerile, i,pot,eze\e,, Diversele siti i,it, r:{itttdrile,proiectele. Prezenta lucrare nu, face ercep_i,ic. r;i rleiizersuri- scltrnittnd uneori unghiul de e,edereal abarddrii ;i api,nd sn ait tintlLru,persanal - se clesfd.;cardtn jurul uceleia;i idei-pirot: necesitate& recons!,ruc{ieiontolagicei,n rap.art cu"trebuin[a,!.e filosofie a anzului, conternporan, cu erigenla intcgrdrii releuant-setnnificutoare& candiliei 'ttnrametrr" ortiine eristenliald, sprirituald, cttlturald., r:osmicd,. Investigalta ncastrd distinge o stare de fa.pt si o stare de drept. Sta,rea ci.efapt: antiontologisnzul a e;uat lamentabil tntr-o. e.pocd,i,n care clLiar ntetaitorfo;ele gtiin ei nzoderne aLL readtts tn prim-plan prcblentatica ontologiei, astfel tnci,t ,,fizica ;i ntetafizica se tnttlnesc azi" pentru \a cre& noi a[i.anle tntre ont] cunogtinlelesale, visurile sale ;i metamorfo:ele naturii" r. Starea de drept: tn i,mprejuriu'ile ci,nd stiinya tnsd;i f,si define;te abiectivitatea ,,printr-o referinld ce nu poate fi depdgitd Ia punctul de i,edereLLtnalL"gi adoptit ,,principiul antropic" al, Itri Dicke,, tnfdyistndu-ne .,o tunte ])e ccLreo putem tnlelege ca fiind natttrald din momentul tn care inlelegent-cd-i apar[inenl" 2, nu, se nzai poute practica antolagia tn mani'erd."traditrionald,,'inzpunf.ndu-sereconstruc{ia ei pe terenul, pririlegiat a.l ontologiei umanului. pe ca"reo tntreprindem esterece.ptivdfald dc niarca descoCercet,area. rterire 1:rtn, c&re llousseau a ma,rc&t tnceputurile con;tiin{ei filosofice ireductibilitatea statutului ontologic al omului la aLtemorialitdyi rnorlern-e: cle eristenlii (avind d,rept corolar tratarea omttlui, ca, o fiinld ralorizatoare, cere poa,terestrwctwragi depdgi ,,frontierele" structurilar sale condiXionante). Rousseau a pregdtit, de fapt,, druntul spre critic[,sntulJ;antian - care a in()alidat tentatteelentetafizicilor tradiytonalede atranscendc refecd,utare cLunor principii .ultime ale eristen{ei. --. ren!,ialul uman tn qana 'I'eza. kantiand. a irednctibilitdtii ,,ratiunii practice" spre lLarn. el,, prin ;i, ( eminament,eariologicd ) la ,,ra{iunea pu!d". & creat acea..ntag_istra.ld, teorettcd tn cadrwl cdreia s-a tnscris revolulionarea gtndirii filosofice. 1 L Prigogine ;ri I. Stengers,Naua alianld,Edi.t.politicd, Bucuregti,{984" p . 8 6 . 4 0 X . 2 lbident, p. 410, 4 l J .
de cdtre Marr, prin introducereaperspectiveipraris-ului, erplicarea aI omului ;i. insta' condipiondrilorsocial-istoriceale statutulu,i ontol.og.ic wrar[a unui demersfilosofic apt sd,constituieo eficientdcdlduzd,criologicd a dezaliendriisociale;i perfectibilitdtii umane. Initriind nu numal o filosofie a practicii, ci Si o noud practic[. a filosofiei, Mor* a i,ncercatsd.orientezedemersulconceptualaL filosofiei rdmi,ntnd ftclel inspirapiei socraticeoriginare, antropocentrice.Intreed,ztndi,n centrareape om - privit i.n ansamblul raporturilor sociale, istorice;tedetet,minatede praris - aCevdrata cale a reconstrttcliei oryto-logice,'Marr si-a i,nsu;it nl,arealeclie & lui Kant, abandoni'ndorgoliul niecriticist aI elabordrii unei metafizici ( ontologii) apie sd se situeze d,r*upro ;tiinlelor ;i ,dincolo".de.om.,.pentrry? des.cifraprincipii- ultime cd nu ale eiisteitpe;.'Darel a depd;it ;i criticismul kantian,.cons.idertnd o himericd sd prime erplice apte principii gds[te nici ,,Eniltenld not fi '(Fiint|) ca aturel' ;i id aiigure fundarea ne varietur a condigiilor de iosibilitate ale oriediei cunoasteri.Interiorizarea referen{ialda punctului, ht ved,ereaI practicii umone i-a permis lui Marr sd, deschiddull now d,rnm d,i,scursuluifitosofic, eliberf.ndu-Lde ,,contemplatieismulgnoseo^lo.metafizic", centrtndontologiape modul specific sist" si ,.speculativismul tn, procesul autoedificdlii sale, u_eeazd, angaiatd u,nr,and, coi, 7" fi,in{a aten{ia asupra'fapttr'lui cd, ,,problema prin Atrdgtnd ualori. crceazd, se si 'd,acd, obiectil nu estettna teoreticd, l,a adevdrul aju,nge gtnd"ireaomeneascd 3,, de la cunoa;tere.laatitudine, accentul deplaseazd eI protticd" ci uio pozipie fa crea{ie,, si ;i' finalitate tn lwme, adicd' la o onto' la ealorizare de o perspectivdariocentricd,.De aceea)deterlosie a umanului str'dbdtutd. - dupd n[arr minapfite ontologicefundamentaleale umarut'lui nu stnt prin ralorcree_azd, perpetuu se_ ci izolat, indic,idului inereite abstraclii tareaactivda trebuinlelor;i aspirayiilorsalela lume (deci,priry ut"mdrirea de posibilitatef'n desfdsur&rea si 'prrealizareade valori'! ), avf.ndu-;icondilii,le ice. cia|-istor so acticii Discursul filosofic dobtnde;teastfel un timbru autentic ontologic (f,ntructt nw-;i ryo.i proptme.2d, syrprindd_u? .pry!.uP.u2ob.iect4"t, ci ibiectutpentrunoi/ ;[ sedesihidesalutar reflexivitdlii dialectice (deoarece obiictiv unei realitdpitn devenire,raportateIa om, substi' conferd^caracter tujhd, himericei Fiin{e in sine - caracteristicd,filosofiei tradiyionale a eristen{ei" produ.cere ca ). ,,,eristenla Este aici propus u,n proiect de reconstruc{iea ontologi'ei.pe care 4 l-am caracterizafafieltnd Ia si,ntagma,,ontologiaumanuLui" $i care a s K. Marx, Teze ilespre Feuerbach,in K.Marx-Fr. Engels, Opere, vol. 3, Edit. politic[, Bucuregti, 1958, P. .575; r---'--;? Edit. poiiticd. Bucureqti,.1972, L. Grtin'berg,Axioiogta si condilia un'rand., dte unei.ontologiipartic.ularea umanului (p. g-O?-?43). Protectll cap. 10 z Coord,onarc *f out- \n From Phenomenologyto an Ario-centric Ontology of thg.Human Condi' "rfu i;i". iperut in Analecta Hussefr,iana, vol. XXI, edited by A. T. Tymieniecka, b. i?,eidetpublishing Company, Dordrecht, Holland, 1986, p. 249-273.
B
canstituit punctul de plecare al pr.ezen{e.i lucrdri. Preferdtn men{ionata denumire celei de ,,ontologiea _eristenl,ei sociale" (itatd,cteG. triraci 1, i,n vedereo ontol.ogie-amodului - de-a fi-specific - trittntrttctt aQeo,nl sizilor - f,n relagii_sociale, vizf,nd constituirea tunanul-ui ionjunct cu autorealizareaomului ;i i,ntrevdztndi,n creatia laloricd, tnsii;i"cond,il;ia a um.anului (de aici d,ecurgtnd, de p.osibilitate. ;i catificorri acestciontoIogii ca.,,atriocentricd" ); o precizare lditu,rit'oareie impu,ne,d,eoarece oarinte cd,iposibile de u,rmat. primu: o ,i tnd,reptaspre se deschideatt" o ontologieregionalda umanului:,to-particularizurea ontologiei'geneiale tn raport ctt' specificul ireductihil a,I eristentei unlane. A d,loua:a con'reprezint{t sidera cd, ontitogia u,manului ariocentricit ontitoeia fundantentald.tn â‚Ź!.prin care se poate reconstrttiortiologi,a generati.' Inkeosen; a fost aeu,ti,n vederef,n cercei.arei, acestaspectdin tr,rmd. efectttg,td. subauspiciile . .,,cerctt'.Iuide ar.i.ol,qgie"initiat caclru.l Cated,rei d.e fitosofie _tn de la Academiade Studii Econornice gi ale cdreiprinre rezultatelr' prerintiim tn, lucrarea de fayd. ,"gq.firesc,tentativanoestritd,ea contu,ra,tn, cad,rele conceptuale - -!ry ale di,alecticiimatet'ialiste, reconstrnc{ieiontologiei ttmanu,Iui _proiectul - cg ontolog.ie_ fttndamentald_siariocentricii - trebuia r,i-r, sprijine pe analiza stadiului actual aI abordd.riiproblematicii antol,ogiei, pe trecerea semnificatriei tn revistd;i aprecierea, unor tentatipesi,nrilare ft.t,u-iunstructt,e, in inten{io 4g a recllpe.ruâ‚Źi.valorificacritic irleile senmificatizeilin gtn'd,irea filos.oficd.marristd, ;i, rnotnentelede sugestieraiionald ,upr\rrr. tn ontologiilede facturd fenomen-ologicd, herrneniuticd., realistii etc. Ertensia pe careo acorddrni,n acestc,olumeva.ludriid,i?erselor tipnri Ce ontologie a umunului caretsi tncruci;eazd.influen{eletn epoca,aituatd ntt treb\tie sd surprindd, deoarece universul ideilor esteterenil predilectuI reconstrucgiei_filosofices. .InterpretareaCemersuluiontologicIa Heirleggcr ;i Blaga, Ia Hartmann.;i Habermaseste conceputd._de hoi nu d,oai'ca iregezt;i ca o lectttrita unor.tertefryltdaryentale c-omentariu,-ci efectuatdd,in inglliut de vedereaL protectului nostru fi cg plilej de a ne contura ipoteze)conceptualizdri.,derner.suriteoretice,aborddri metodologice ;i opliuni palorice, depenindastfel.o complnentd,a reconstrucliei'critice a' ontologiei, pe care o propunem f'n partea a doua a cdryii. tnfdpi;f,ndsuccint orizintui prob.IematicEi _er.igen{ele interpretati()ecaracteristici unei posibile -i,ncheieontologii' a rtmanului ariocentrice. Cele cttesa tematizdri care aceste 5 Menliol4* ctl acest volum a. f.ost preg[tit pentru tipar atunci cind opera poltlml..a.luiJ{ircea.!'lo_1ial, Recesipitateaca struZturd.a limii, u."-Aor* p;ili"I publicatd,.iar Colstantin Noica se aflg printre noi, in pii"e piJ."r'.*r"to""u, oferind ,,deschideri" si incidenle imprevizibile ate consirrcii;i;fii;ilsi;-a;; De()eni.reo tntrtt .fiinpii, care fdceau tteavenit{ orice incercare de' bila;i. C-}iia; aa*cenu le-am cum am pro.cedar cu'LucianBl"A $i D. D: .,o$a B*":1.o"'1:11,:1pil"l9-"p_1.t? t{oFca -' ontoloErtle lor au o.terit puncte de spri,iin proiectului nostrul care gi-ir m.oro.-,,plit..o1r1, qutu,t lua $r.eo! firosofia gi"db$iu umanul dincolo ,i. f! in jurul omului pivoteazA totttl" (C. No_ica, "i...b;; tntr" fi;i1i,-n-Ait. ;lii"liii& ' { DZpenirea 5g). g i e n c i c l o p e d i c f ,B, -u c u r e g t i , { 9 g 1 , ' p . 1 5 1 ,
a orttologici unzcnttlui" cl'eu'in ..prolegotnene la reconstrttclie tcoreiicd - o a's""entit ontologie carfiratine ei natura prin intrttclit rLeces&re) presupuntnd concept'ualizdri ct:-si traiLilioncile, sistet]zatizatoctre, tratd.rii "iri,-, d'oar tn conterte teoretir:epre' ariotigice drrt,iltii i;rtii,ile cognitive;.si tn d'iverse temati:itt'i" p.rezent ti:cmie. gi. pri""^i,ipt;;iig;;*^t-nzpligitu[ui T.adiyionalede a sc ld'sa antrcnate 'cat,egor_iule' l?,enttnitnd,ii'orgotiul fitoiofii\or penn.ctmente(rstrpril tlct,errvtii.rt, {[in(L cuutare & rint.i nratrtce tinit'e rielibercLtsd' ti!'iscre' nos{ru proieitu| idi'ir;ttenJei, *Ln;"ii gir,rr:ol', unmfl' rri,.i'ru cep: ':!in conditr,ia ;i;;;; 'ir'rl,ii,"tnsd.gi ,,ritittisrrtut': irirtogiei neientrate 1t.e
pietet\ia iilosofieide &..-fi domeni{' al rayiuniii'celelalta' ,,trib.unal tn yopn'itii.iaiotpuiernic sr't" -iicud,trcd" QSoit3ttt:G'
& untri prLn ur*drirro consect'en[,d" ,uttrurii.'])ar, tocrtzcr,r, in.;'es^tigatrii), n'r'ti prr'rt fita-aprofund'at (cat.e ccntinua,t ccre se ;i nroiect cirtclnrutti'festd c.ontailatii ihior {;i;;'-',,r7n'i,,tiiir"tA, ri,iictttizitA, .utu.r::,, sale- f?ate- ilfi oictorioasti''l (; ten,iirid s|,irei,ncltist,arctrz sist'enrcle la.Br[glit'on d'eliitosoTie,-de.sfd'5q1at d,in ,;r;;: L:ongrur; MorerJial rloverJit-c. "ylrugtto',), tameCe unei ciezbaterii dedicat tnir.e21-2'i augtrst1?85,.;! c.ongr{:stitui I'ucrdri'le omului. a filosoiiLe i"'9.f.g;rea ritaiorT: irnportanta '*ritp'rr"{'t"i*e't,iienld. can;i rlincolode explica\ia gtiin{ificd, se 9ii,,'dinToa,ce ort'tologice-! ircelcn;d' ) "r.urea;d, c zonitiliti",itd inlelegerri fitosoficy-(prin Ce:tts't'n astfel,'-situatd ol,irrr, ,,nzieztil" u ,nranulri. {larcetareanoas'tr'ii" terilor si cittitdrilor f[Iosafice.conterrup.or&ne'. s])re.condiyia ttrnand' Dcmersu[cinclpmal,'aL fitosofiii se orie.nteazd'o ,interpretaretot'ala ajunge a (,alorilcr pentru lutne cr, tulbu,r'dtoarea si 'liir*i"rrir7"rlit oferi suportteoictiio-ntctocoLogi'-c.tntemeieri sd" menitit *,trei "itriii.id se implicii ;i pentru tn cG're a deveniiii socioumane ,,tnchi)i',itd", tntreyind.con;tii'n'{a sd-;i sine, d,e I piiittr"urri'."i"U"rt sd prind,d.;tire tacctt[ei utnantste. de ltini,rnalizatd.tn pretenyiileei d'e a ofer.i o matri.ceper;]7&nentd' pretcntiile. tn ridiculizatd ct' naturii, eractd reprezentarea. tategoriipentru utunci ctnctf,;i arogi rolwl,,;,tribuna'ltrl"tti contesta'ta r:i sistematizatoare, cwlturii,, filgs"gfitardntf'ncsd' rupirr:r,, aL fund,drii tuturor componentelor' auto'edificdriiumanului' procesu.l fndepli*eorrar'iJiyntr-iiit"ri forniativetn cd. ideea ,,sarcina filosofiei est'esd-|. etiberezepe DaciL tmpdrtdqht 'sd-I tn a;a sd trd,.iascd' gtndeascd,. sd iiute ;i sd',acyioneze on, d,i iluzii, jurul ad'evd'ratn ttrnzz're, prin' tnsugi lttiSje"tn se ;i,, sd, i,nctt iurul-lui. fel t*lui sdtt, soare,,'u,atilci proiectul'nostri,d9- reconstructiea-ontologiei un suprem elogitt adrts - cu toate netmplinirile lui ,iriin"t"i cJevine filosofiei. LUD'YIG GRUNBERG 6 K. Marx, Contribulii Ia uitica filosofiei hegelienea d,reptului. f ntroducere, in K. l{arx-Fr. Engels, Apbre, vol' 1, tr.S'P'L'P', B,cure;ti, 1957, p. 44.4.
10
I HER}IENI]UTICA$I AXIOLOGtrE : PROIAOTUTU][HI OI{TOI,OGIIA UIYIAIIUIUI
Ludwig Griinberg Cu un timbru aparte, itinerariul strdb[tut cle Paul Ricoeur in tentativa de reconstrucliea ontologiei pare a se inscrie in ansambiui semnificativelorincercdri contempo*rane de edificare a unei ontologii regionale a umanului ariocentrice. Existd un pasaj in Le conflict clesinterpretationscare cuprinde, dealtfel, intenlia briginard a filosofiei ricoeuri6ne,cdreia autorul ei i-a ramasconsecventpind in celemai recentescrieri. ,,Demersulmeu _ de_ clara Ricoeur-_ iqi propune sd explorezecdile deschisefilosofiei con-numi temporane plil c^eeace s-ar putea grefa problemei hermeneutice asupra rnetodei.fenomenologice,,. Urmeara o precizareesenliald:,,in_ propriu-zisd ar trebui, finalmente, ri d." un sens acceptabil I::!_18_e!ia no,ttunii de < erlstenld))- un sens care ar exprima reinnoireafenomenologiei prin hermeneuticd"1. Scopul intregului demersil constituie reconstruc!,ia ontologiei.,- i+lticind conferfrea unui nou sens noliunii de existef!? -, iar mijlocul ii reprezintdceeace Ricouernumeste,,grefa problemei hermeneuticii pe -meioda fenomenologic5".fo"-ai modalitatea specificd a funddrii hermeneuticii ln feiomenotogie genereazd drumul aparte parcurs de Ricoeur in reconstruclia on?;I";i.t. M;i exact, genereazd,. ,3.!afealung.{, cu ocoluri gi medieri", deosebitdde ,,calea scurtd", strdbdtutd d; Heidegger. Paul Ricoeur face o distinc,tieclqrd intre modalitd,tile de reconstruclie ontologicl, atunci cind scrle:,,Existd doud modalitdti de a funda hermeneuticain fenomenologie. . . Calea scurtd este aceea a unei ontologii a$comprehensiunii in maniera lui Heiclegger. . . . Eu propun sd urmdm o cale mai ocolitd gi mai laborioasd,amorsatdprin consideralii t P.fu eur, Le conflict des interprdtations.Essai cl'hermineu,tique,Editions du Seuil, Paris, 196g,p. 7.
i9
lingvistice qi semantice"2. In aparen!,d,doar prima cale, care nu intr{ in lunga si ocolitoareadezbatereasuprametodei,lasd impresiac5.ne-am plasa in planul unei ontologii a fiinlei finite, pentru a reglsi acolo comprehensiuneanu ca un mod de cunoastere,ci ca un mod-de-a-fi (un mod d'6tre). S-ar pdrea cd doar ,,caleascurt5", heideggeriand,conduce spre ontologia comprehensiunii,prin chiar intrebareatransantd ,,ceeste acel mod specific de a fi a cdrui fire const[ in a inlelege?" ; pe cind ..calealung5.",propusS.de Ricoettr,conducedoar la o epistemologiea interpretdrii centratd pe intrebarea: ,,in ce condi,tii este posibil ca un subiect cunoscdtorsd poatd inlelege un text, sau istoria, sau acliunea uman[" ? ln fond insd, aceastareprezintdo medierepe lungul ;i anevoiosul drum al reconstruc,tieiontologice. lncercind sd identificdm acum neobiqnuitul traseu urmat de Ricoeur pentru a ajunge la o viziune autentic ontologicd.constatdm cd el porneqtede Ia optiunea iniliald pentru virtulile unei filosofii de facturd reflexivd, centratS pe scrutarea disponibilitdlilor congtiin!ei umane de a se lntoarceasupraei lnsdqisi a se in,telegepe sine in actele cognitive, volitive, evaluative etc. Pdrdsind iluzia transparenlei ahRisolute a conqtiinlei de sine, caracteristicdfilosofiei prehusserliene, coeur face apel mai intii la fenomenologiegi apoi la ,,grefa hermeneuticd" pentru a proiecta exigenla fundamentalda reflexivitd!,ii intr-un orizont aI unor obiectivdri mereu mai depdrtate, astfel inclt demersul sdu filosofic sd inainteze furnizindu-qiprogresivintrumentele metodologice de gindire capabile sd o satisfac5. Gra!,ieapelului la- reduclia are loc distanlarea de atitudinea naturalS.,schimbarea fenomenologicd de perspectivdin virtutea cdreiaceeace pdrea a fi lucru (absolutsi ,.in sine") devine sens(relativ qi,,pentru sine"). Tocmai acestimperiu al sensurilorconstituie cimpul priviiegiat al experienlelorin care se ma- inten!,ionalitatea- imnifestd rnarea descoperirea fenomenologiei plicincl prioribatea oonqtiinlei a, cca&fald de conqtiin!,ade sine, adicd vizarea obiectitd!ii (objcctitd ) noemei pentru a pu{,ea surprinde, prin ocoluri, sensulinten,tionalal actelor noetice.Ajunsd, prin op,erele iirzii a lui FIusserl,la incercareade a se funda ln ,,lumeavie!ii" (Lebens__ prin care .,sensurile"apar separate. w,elt), reduclia fenomenologicd din considerentemetodologice,de cadrul existen!ei unde conqtiinJ,a naturald este inilial scufundate- reprezintd doar o legitimd miqcare secunddde disfan,tare,de ,,uitare" a inrdddcindriiprimare a comprehensiunii. Ea dobindeqteun sens epistemologicderivat in raport cu Sensulontologic ai intrebdrii ,,ce este interpretarea?", cu investiEarea lui V crstelrcn Hermeneutica,,,prin aceastdinvestigalie a comprehensiuniiinsesi", v& a1'eamenirea de a fertiliza ,,chestiuneafenomenologicdpar ercellence,q\ anume investigareasensului intenlional 2 lbidem. p, 10.
80
ai actelor noetice"3. Grefa aplicatd de hermeneuticaricoeuriandfenornenologiei,pe-.deo parte, deplaseaze"".*"tul filosofiei-reflexivespre -;-;;i;;r*, rnterpretarea limbajuiui - c1 plita ,i"aigi, experien,te umane *' q:*1.-:lt-1-pult:, deschide drum spre o abordare ontoloEicd aptd sd legitimezeexigen[ele-rtoaorogigr.n.grrlpuse de tripra mediere a autocomprehensiunii":plrin semne, ,i"^hotrrr, ;r terte. -m.ai..i Teoria texturui -_ iermenur finar t.ipi.i propuse de Ricoeur- o.::1:,11ry] paradig-"ri.-"r*anarizei "r *i*.rrizind ,ro,
(carepot fi considerate
."ru"i anarose
a;;-;r spreteoria acliunii, de aici spre teoria"."1i1.1t9i, istoriei-gi'lpoi"rp". psihanalizd (enumerate !n ordinea compiexitdpii p.ogresive u' *r.,irt".ii ;;;;ilmar.icii) peste tot intilnind, in-diverseipostaTe, aceeasivehemen!,dontorogrcamenitd sd nu permitd limbajului'ra ,u i"Lhilili^rin., aceeagireferinld la cadrul femporal al experien,teror. umane $i *;qrq; probremd-cheie a dialecticii "comprehensiune-erpiica1,ie", care conduce'ia o .orrrirri. similard: ".inlelegereafdrd .*lrti.u!ie este oarb_d,iot cum exprica,tiafdrd in_ lelegeree goald" a. Lungul ocor al d;;r;;;"lui "ry ricoeurian trece, astfer, prrn remediericomplexe"r""upresupun,. r,rq raport epistemorogic,spri_
ii:iT:"#.T:H::3',:L!'",Hi'#*:Jt*:l% ,**itt
instanld, la surpri"at"tu-aui.r'i,r",t-i-ilo""#aiutului al omului, exprimate sugestiv p{in heicregge.l;;;r ""ilI;fic tr-arr-ll'ert-seir,.' flosofie hermeneuticd-este ,,o o'filosofie care.Sqcepta toate...r:r-"lqi;acestuirung ocol" 5 si care,renunld ]a iluzia tradit ionala a unei refleiii-.o.u ar putea asrgura.prin ini.i!,ie inierectuaia, t,r",;;;;;.i1u au sine a un subiect dr.orTl: Este, ui;l;-p;.r..rr.ti angajareaspecifi.e o #i;?ti#: tologii' care cere surmontareac,biect"iii'"u auf (i'trucit acesta,impiicind corelativulce-11.n*. conferd discursuluiun caractererninamente -,i, ',glnoseoiogisi") gi apeleazdia procedurit. lrrt.rpreta medieriie-- prin semne, .#lr"i_";r:;;"fir"*.-urrti.; t;;;ri, _ fac "ca obiecrui natural saucei practicat de orn sri dobirrdr"r.e gorli^,t,ii "*r. -specificului tot mai pro_ pice conttrrdrii ont,otrogic-;l-;;ii-xivitatii umane, ins*isd ln orizontul ireductibil ar- Lc.tcnr,irlr-rriui."" Paui Ricoeur spune: .,carea f ungd pe . care o propun ambifioneazd, de asemenea.sci oditi-irftiliT" il"ntirtit ,,i,rt"oiiotogii; clar ea o va face urmind cerin{eie succesiveale -rrfu.e semanticii, apoi ale refierivitdlii. Indoiala pe .u.u'.^'.xprim ,la,posibiiitat,ea ... ,u doar de a face o oritolog4ier crirectd, sustrasd cu rnetodologice.s'strasd deci cercurui "9liifra-'n#ui'.1 e.xigenter uu.t.i interpretdri a carer teorie insdsi'Tocmai dorinla d"; ;ilbora o aserneneaontologie T:t::ea 3 P. Ricoer,l.?1
interpretet.ion^in phitosoprry tn .France bclay,editeci bv
A' Itranreriore, uami'itrgeu;iv;;;;ry
1e88,p. rgo. ii.:q'i;6;i"dse, " il"il,,X' .iraret"i,t"+ r,ire, *# ru{_iifr*kf trff} ;S $ "1'Xu wi,s b p. F.icbeur, ffi cn i,;;;;;;;;lior, ed..cir., p. re+. B1
aici si.ii permite -qdnu demersulp.roPYS este aceeacare impulsioneaz-d maniera lui Wittgenin lingv.isticd filosofie i"ir-o ,riii se inndmotu"r"e 6' neokantian" intr-o filosofie reflexivd de-tip ;"i;;^;i;i in dialog c' filosofia Ceea.u-r pu.*iie lui Paul Ricoeur id ittt*t filosofic pe prodiscursului centrarea .este refrexi! d; tip";;;-k;"r,"n d[ qals.a de ce-i Ceea blematic" uunruluif pri" excelen![ axiologic[' si axiologia Hermeneutica a o depdqi este aborclareahl"rnut",rticd.' de Ricoeur' propuse ontologice devin cei doi ,,pilo"i": ai construcliei implicit presupune, hermerreirtica sa,. conceplia in Tocmai pentru bd, si altuia in1'elegerii mijlocirea p.Itt "intermediul sau explicit, inteiegerea "i;i;J, cle'sine direct. sensului prin fig""ut, sesizarea.rrru,ril"i "il;.pqlt;1& a3 rlouofia episremo-centricd.In virtutea primar, ea "" hermeneutice,,,h in{,eiegeinseamn5, penbru uner asemenea--abcird[ti ii'ite, q -se transp.nneintr-o attA via!1;. go*.Ptehensiunetr istoricitdlii. La rindul "'-iii"le istoricd pune lstJel in joo'tcate paracloxurile mai fundarnentald: mult lor, acestupu"uioiuri trimit la o niopt"-1ticd ? Cum, obiectivlnobiectiveze se curn poato .,rfril- u"pti-indu-se,' -sa semnifica{'ii dobindeascd -susceplibil: 1-i] ciu-se ajunge c;u tillrpul sdproprta ,1i i,r1"i"u" rie o aitil fiinld istoricd'.care l',si.depdEeqte valor..ionut,* decisir-[ pent^r ;i;;;!i, l.tori.ei," ?. Aceastddin urm5.intrebare, prezentd' implica cea decit epoci altor ale 't*rrzarea .rnultrtir. culturale cea ario-centricd' Ia e'pistrryo:9u!\ricd n.tqp.".tfta. deja o tr"..r*'J" francez spre filosoful de Un rol ufu"t. i,t iiinerariui strdb5tut teoria ricoeuriand indeprinegte iI o reconstrrrrliJ'i'""t"rtsi.f "-u""rui re-tlescriPliei metaforice' Pe a referinlei i"aitr.t. *ui, altfel sPtr.sr.-a rnetaforice- ,,a fi ca" (Atre ile o partu, ,rlii*rlreferent at ptopbrigiilor (inviontol"ot'icd' eminamente conttfte,/* n. situeaz[ intr-o pt"#t:iv.d empiricd).; realitatea cu rbalitatea .pe tind'_ne .a ,,o -ai identificdm Ricoeuq ,,redescrip!'ia de altd parte, aqacum_u.grr*.tieaz6 convingdtor 8' I.mpiica!'iile metaforicd guverneaza cimpui uiiofogig ;i valorilor" importante fel de la sint iidirecte referinlei a teorii u"..*tei filosofice "t. explicali"-5i-ggt"qrehensiune' dialectic'dintre ui.-rupotiului ca si acelea r"".li" d" truttutigurare a realirdlii atribuitfl fici,r1.ii,.r.i-r-r-pr;iH ,r" f.i d; ,,rriiq.ut. centripetd a limbajului'' liunii poetice presupune noastra ae ta referent'Ia mesajul insuqi aten!,ra (care re-direcJ,ioneazd. reac!'iilor valorizante)' si de la cimpul 9igr1iq"!ei'perc3ptive Ia cel al aborddri strict episunei cadrelor afara ,,adevdrul meiafofic" iese iir empiricS'),reclaverificare sau logicd coerenld ternologic (ln terrneni de prim-pl,anl :i !l mind o intu"p..tur" aiiologic5..'Este"adusi astfel in unui.alt traseu intelectual, aceeasl la Gadamer,'J-rl.in pu"Jryg-e.rea apare problematic[ a hirmeniuticii'filosofice.Prin metafora, limbajul 6 P. Ricoetr, Le conftit des interprdtations' Essai d,'hermineutique, ed' cit', p. 10.
, 8
B2
din analizelericoeurieneinc5rcat cu nearsteptatadisponibilitate de a exprima lspecte din ceeace Husserla numit iebens*rtl" ,,irte _ declard explicit Ricoeur- tocmai ceeace am numit .rr*h.-.n iu o"t,orogicei; teoria limbajului.,. permilindu-mi sd confer Ji-;;i;"; ontologicd pretenliei referen,tialea propo.ziliilor met_aforic." " i.--i"r.t, .ofi!1" tog"itivd.,,subiect-obiebt" "..rt ]]:l, ^apare subordonateiala"ar testimonia uner rapontdri ontologicemai fundamentale declt cea de cunoastere, unde^poatefi surprinsdinrdddcinareaprimard a inLerpretdrii 'ff#prerarea ca modde-a-fi at omutui. ne aceea,.Ricoeur';; ;;;.;d;;d un substituental explica,tiei din ;tiin,tele.rat,rriipentrudomeniulsocial-uman. Din.acest.punct de veclere,el. le ufet"rii,ultimur.ri Hn*.er1,,,car.ea respinsatit reductionismulpozii,ivist,cit, qi'dualismul ca moctelal filosofiei, dezvriluind.- prin Lebenswe.y' _ stlratul ;;rgd il cimpul de se'rnificalii anterior raportuiui subiect-obiect. In conceplia .lui Ricoeur, hermeneuticaeste mai mult decit o l eorie a interpietdrii, a descifrdrii sens;i;i. Sarcina h;;;;..uticii este ciubld: de a reconstitui dinamica i"t.."a u textului qi cle a restaura operei abilitatea dr i"tr_o*i,,me in care ? se proiecta pe sine in ne cdutdmun ,,la.noi "tu.e, acaid", ar spunex"iuiir,^uai.j'"r, uni'ers "yrintii spre de valori' Ea^se indreaptd mai sensul ce-poate fi surprins .,in afar5." in. opereleiinstituliiie, #onr-.ntele s-a obiectivat,viafa spiritului - spre u ,,i i"tga.rcede cuiturd in care apoi in conqtiinla constituantdsi a dobindi atributel." p*iigu.eri sau .lire.l^ teleologice, l";_r vatorice. Nu irebui. ;;tiii;;lii,rri.;;;;;;?.-. sensului ''pu.cept,ivd, esre pusdde herrneneuticdmai pu!,ifr in dirnensiunea *bri:""ctia sa ,ogrrltiid-*u cit qi in cea a istori^eigi ac'piurii clintre lterrtenewticd. qi ariologie conclucefi uri .rnlrinr.,^"rnili"1,"r.hLologi";i'ui'",t.i.ologia,, ",,.anu. subiectului. Gra,tie dobindirii ;;rt"i"..rrilifr;,';;":;.;'r.i poiarird!,i archi-telos", interpretarea crea!,iiior ';, are' ,pi"it"r.ri urnan ne inlesneqtecomprehensiuneade' ,r"i "u..l.i*. iili;; comprehensiunea ,,prrn de noi insine,... noi ne apropriem sensur ao.irrg.i noastre de a fi Ei al efortului nost,rude a exisl"ccir'r.In acest context probrereatic,gnoseoro_ gismul este depdqitdin perspeci,ivaunei ontorogii regionalea umanului pentru care - dupa fundarea hermeneuticii in fenomenologieqi con_ 'ertirea Fiinlei (absolutesi ,,in sine") a ontologiilor prehusseriiene in sensul (reiativ ,si .,pentru sine") al existen,tei umane- ,,exisbenla, acum o putem spune, este dorinld gi efort,,1r. Apare surprins astfel ceeace '\'-'f' f'vrnienieckaar numi ,,un factor ireductibil al creativitdtii 9 l n
i965, p. 11
p. :4.
Ibidem. p. 196. P.Jlicoeur, De Iinterprittrion.
Essai sur .F-reud,Editions de seuir, paris,
P' rlicoerr', Le confrit d,es inrerpriltattons. rksai d,,hermineutique,ed, cit.,
B3
doar prin interpretareqi i.n ^mediu umane('12.Dar acest factor este surprins semnificant, reclamd refetim,baj. Deoarece limbajul insugi,,ca sau ontologic[.tinde ontic5. -e*prime 'p.ioritor comprehensiune ;ilt"'i"-existen,ta,,,orice afirmd Ricoeur. limbaj",. in irevocabil *e ;i hermeneutici"13' oricdrei al nodal sfmanticd in intrevdzind ,,punctul itinerariul origineazd. se ". al acelei hermeneuiici a acliunii unde inclusiv axiocentrice. unei ontologii a umanului Ceeace ii permite lui Paul Ricoeur sd intre intr-un dialog frucipostaza filosofiei analitice izvorite dtn In_()estigayiile-filosofice c;n tuos phil.osophtl , .i. tni Wiitgenstein si dezvoltatd de cdtre ordinary .lang.uage inciden-!,ele cu actiunii. hermeneuticii ptu.ur.? dezbaterii asupra ;i. ei ontologice,pu irtu""l limbajului, al semanticii acliunii. Irrcd in 1969. Paul Ricoeur mdrturisea: ,,desia;urinddezbatereape planul limbajului, am sentimentul cd intilnesc celeialte filosofii actualmente in circula,tie intenlie este dusd mai depe un Lerel comun" 14. in 1,977,aceastS. pgs:Ricoeur,.face. p..tttn care,pledeazd ac!,iunir, Idermeneutica iarte. bila i.rturcornunicu"uu.tnrddrii fenomenologicecu analiza lingvisfio?' considerateca doul niveluri strategice dJ tematizare a limbajului: se rnenline la nivelul sensuluitrdit, analiza lingvistica ;i;;";;;olos'ia aceastadin urm5. defineqte.nivelul expresieip* pianul enrinlgurilor.; 'constiiuirii; aborddrile fenomenolosicevizeazS'planui i,uatltte nivelul manifestdrii... Pentru a aprofunda planul lirrgvisLicd anaiiza funcle.ii, aceastdnoud diferenld estesuficient sd fie luat[ ca fir conducdtortema Subliniind iorp,ului propritr",aqa cum ea s-a impus in fenomenologie".15. llemei precizeazd'-,,'fema Ricoeur Faul propriu-"., imfortar4a icorpului Husserl. corpului pr:opriu '7r;l),"it" ucurraCa.e,-.printrealtele, i--a.ipnus lui o reqi i" iaer" it 'u apoi in inediiele din ep-ocalui Krisis (62), tuturor a qi subiectivitt de sdu conceptului maniere pr"inndd dintre noes5.qi noem[..., dar. Merleau-Pontvesbeacela 16. "or*tu1i;lo. care a dus pind la capdt implicaliile filosoficeale corpului propriu" o posibil5 reinterpreIn acest context probiematio,Il,icoeursugereazd.. lui t{usserlasupratemei corpului^propriudin perspectare a concep'9iei tiva clprrn.,hrio"r. l-a condus ipro intemeierea fenomenologieitransa ra!,iunii cunoscdtoare'valorizacendentaleca ,,o "" rzteorie universald opera sa.tirzie - pe filosofiei spre fundarea si toare gi praclic . in scrie Ricoeur-_ nll Lebeniwitt (,,lumea'viblii";. ,,Corpul propriu L) ArLnalect,a Httsserliana. vol. VI, ed. A.-T. Tymieniecka,DordrechtiBcston' D . R e i d e l P L r b l i s h i n gC o , 7 9 7 7 .p . 1 0 1 . 13 P. Rico"ir7, i"'*".Sttri cles i,nterprdtations, Essai d'hermineutique,ed. cit,' 1 6 . i n . 5 ' t+ Iltidcm, p. 19. r0cueii 1b P. Ricoiut, Le d,iscoursd.e l'action, in La samantique-de..l'action, prepar6 rour-ii clirection de D. Tiffeneau, Eclitions du Centre National de la Re' u l r e r c h c$ c i e n t i f i q u e , P a r i s , 7 9 i 7 , p ' 1 2 8 . L6 lbidem, p. tSO. i? Il. I{usserl, Er-<tephitosopltie (IIus-qerlinno,XII l 1913- 1924, p' 6.
,8'1
poate fi tematizat decit intr-o metodd care se intoarce de ia problemele expresiei lingvistice Ia probremere ;Ji;ir1i ."p.;;rit trdite ... La .i'dul sdu, luarea in consideraliea ;;;;;i condilii ontice trimite la o condilieontologicri prealabil5,la *t",r.t,r.u lui ,,a fi in lume,,18. Privitd dintr-o asemeneaperspective,,inroLogrraa propriu" ne apare ca locui geometric t,em"''Iru.r.riiJrre ,.corpurui " ';r:;i?::r?ji: o;-'hizind itine?ariu:_ al intlrnirii dintre hermeneut,icd ;p;r-; potibitd ontotogiea urnarLurrzi Le;litirnitateaunei atare reinterprel,Sr,i ar Putea fi pusil la indc.,iald dalorita faptului cd, pe d;; palte, Flusserla cif"bdfrJ il;" ,.c,orpului 1tt'opriu"iil contextul discrtarii proni,",'-*ti.ii .urt.ri**''. ' r,aportuiui -"corp-sufiet"., pe cle altI parte, deoa.ece o aserneneatcma * care apare intr-un con de umbri in operel. _- a fost reluatd. clez_ ,utu tirzii voltatd si transformatd inir-o temd-pivot de I\,f. rvrn.i.*, pont,v, in eap' IV din I'o"strueturecu com.portutient (intitulat ,,Rela{,iile sufietului qi corpului si probrema cotrqtii'ni.ils{g";;iv,e,l) si "in ii.onorr,rnolosie de la percepti'on' D" aceea'concepgla t..li li"-ir.rr clespre..corpul propriu,.. ca sursdoriginard si ,,punct rmanenla intenlionara a congtiin!;i ""r.9,i lw"tlpiiir! ) in care se fnrdddcineazd ;"i# interpretatd fie ca o noua solulieIa pnoblemacarteriutd-,,.orp-suflet" (prin tiecereade la d,alismutr res ertensa-rescogitansIa monisrirrr-.o";tl'in1eitranscendentare intersubiective),fie ca o pr*ridr;r;^;;;i;."r"i corporeitdlii prin care Merleau-Fonty ittotatJd-rF19qaru"*.d ] i."ir.. red'ctiei fenomenologice - o onLoloSigu ptt..p"t,i"i .** neclepdsibilaambiguitate a condiliui u-uii..-i; ".uu"p.r-a privire ;ui aientd vom constata,insd, cd cele doud modaritdli delratlre " a p"obiemei. _- ripsite ,,corp_suflet,, intr-ade'dr de o dimensiuns n"ioiofr#* ;; situeazd saud,incoace Husseri(acoro,'d..p.oilrrr.r*I de taportirui ,,cunoastere-valorizare_actiune,, nu se pune) sau dincolo de l{usserl 1o.lio--urriru."p..i;;1", propriu" circumsc.ie imposibiliil; ";;";;r;; ,,corpului -printr-o ir-"r..;a.rii ";;;;"ritate tua,tiei sale", om a ,,si_ .caracterirate incompatib'd cu 'arorice
;llti'ilffitXl #Xi]zd'ilor
.'';;;;rg din-.;;;;i creesen,rd
viziunea lui pecetluind o distinc!,iesubstanliald corp (res ertens!) lescartes, intre qi suflei-iri, ,gsitans ),pr.r" semn de identitate intre ,,.9o"gi,,cogiro" situind;l * prrn care Husserl descoperd"rrd'lj;"6 lJ."a..;; J"-gg i;;;;.""lo gicd ,,ego-ul trarr....rdental,."ddtdtor de sens qi restabileste raporturilL g..ruii* cu lumea. -".uiu Merleau-Pont5',pot"i"a Ju ?;'iili;tt*!ii' viziunea lui "r."^.-ri"i -d.r intre tn experrenta perceptivd, gi termeni trece ain.oio "iigi"arr considerind-cdi'eau4ia ii"o-""orogict ,,.go_ul trans.urrdentar,,, ,r.*"corrdrrenu la nivelur con_ gtiinlei pure' .onriiiu""t.l^.i'i" oa ,,raportur'e formei gi materi.icet it ,,.o.rqtli.,,teiperceptive,,,precizind rtd.ftil sr are corpurui, are indi_ -"ru ll P.
eur, La
d,iscours de l,action, op.-cit.,
p. lg0.
85
ea" le' ln.primul vidualitdlii qi pluralitd!,ii conqtiinlelor,sint.fundate in iesi din sine 'valoricbtc Di.nu mai poate caz. ratiunea se lnchide in propri.tl 0 cu (mullumindu-se ''tnorald a cdtre viald, c[tre lume, cdire carusel ameJ'itor intr-un angajeazS' ea se ca'L -insd provizoriului");"il ui aoiiuu - rjum dorea Husse'l ajun{e mai nu care il;;"t"f*ia-Jrii'pri.r p"ut.up!ii" (pro*"Y]1l o ,,moral[ ,.inapoi la lucruri", ci doar ,,inapoiiu i.,m*a cu privirea, .f[r[ a-i cuprincla sd care incea*c[ l'";;l;ig*15ti,t l{usserl erplicit in cel o spune Dar,.ot" rnai conferi sens-ii"uiou.e)' i cuprinde lumea cu privirea din irste Phil',osopitie: de-al cloilea "oi"o o o contempla,ci a te raporta la ea ',,ctr l(ib-r;;;ir'iu,rn) r' inseamnS. un6,If andlttngengestaltete) (\X/ertsezungZn qi valorice i*"liif.-pr".fi.. 20' neconteniL" la care ea te obiigi concep,tiei Pentru a putea surpntncleclirnensiuneaaxiolog-ic5.a nu poate tu {aptulul sublinierea 93 Iui Husserlconsiherflmimport,anbd Flusserl a conciltre de fructificdrii cont,extul in decit ii a.r.reluitd a _conqtiinfrei" -'Ei 'l-a in cadrul sfrucburir ))ego;;e;;l"i ar ',itrtrtiilg"uiitute clus',prin. reduclii.(aplicate care ,oigfto ,ogrtiiu;,:r;' .al drunnului I-a insuqi) ,,ego.-ultranscendenbal"si, in cele ;i A;;pr; e,rloi',,eryp*ic;. cunoagterea din urmd, ,pr. ohpiiala idee de I'ebeiswelt,cateracordeazd trecerea expliciteaz[ clnd qi uofi.i,,ii. De altfel, incd ln L929, manuscrisele in regdsiin o "uiorir5rii care (pe active de la sintezepuri.,r.la sinteze 21), lf.irir,.cu referiri dirette la probleina "corp-suflet" ;i"^;p;;^-f"i c5'utdm' sd ,,trebuie Husserlsublinia .i pri" intermediul fenomen'ologiei pe posibilitdli-qi necesitd-t'i, fiecare i^ p*"fJ qi-rtli impre_unX, -ultime.le judecind, valorizind, acrealitate: de fa,bil pozigi'e baza cdrora *i-t.ierr. TripNicul acestor noliuni (cunou;iere, valorizare,-"::::?::1, !ioJnJ;; raportulut esterevelator pentru modul cum i{usserl abordeazdproblerna umane" vie!'ii r[spunderilor ir1,,af{amblul ,.1.n-r"flet", inreaerinatd indisociabil"' intreg ca ,,un ti Dr ttututd "'*i;;i;utea tema husserlian5a ,,corpului acesborconsitl.erente, propriu,, nu priveqte.cloarf..ro*ut"logia percepliei,ci ;i l?1o*."ologia ontologicit valorilor, '"*' constituie axul proiec"tr-']lii -dt^reconstruc'tie 23. .*- au'gnjedin intreaga operd a lui P. Ricoeur "u afirma, Prin inbermediulacesteifenomenologiia valorilor,.putem pe reflexive ,,galera* iilosofiei impreunb.cu M. Philibert, c[ imbarcarea care incd hermeneuticiipenit"-"n'drum atit de lung qi spre ,LXrmuri 1e I,I. Merleau-Ponty, La 'p .
!87
structure d,u cornportement,P.U'F',
PariS, 1942'
. l< 't ,rr ,,^-r:^-^ r-rrr\ n p...75',t' 20 E. Husser,l, Erste Phitosophir, {!, (I.IussellianaVIII),'rnenlionabil este 26; 9i setul III i-r< 21 Avem in vedere manuscrisui"? iii de manusc,risep d'in arhiva Husserl de ia Louvain' Lo.g.ikHal'Ie. 1929, p' {, 22 E. Husr"il', iii*"ti'iia-trinszend'entale percum.Le 23 ,,Tema...iru;i impus. a EL'ie,unei fcnomenologiia i;i."i,rir.l (P' Riacliunii" a l'enomenologii ,"ti ;nAisfeniJniti pu{in eepfiei; ea nu este mai , |gtt, p. 12e). 9i nici rtnei fenomenologii coe,.rr,Le d,iscott* aiii"'{ii,';;.;;;:;P;;; a valorilor, mi-aq permite s[ adaug'
B6
nu se contuneazd net, pare fdnd intoarcere. ,,Ce vinturi prielnice qi ce curen!,i. ostili vor favoriza sau vor impiedica periplul sdu spre portul ontologiei, _?. fi prematur sd o spunem" 2a. Ceea ce putem spune,- insd., cu certitudine-este_cd periplul s5.u probeazS. exist-en{,aunor posibile alternative viabile la ontologiile de inspira!,ie heideggeriand, d. care filosofia marxistS. nu poate si nu trebuie sd facd abstraclie. Itinerariul p. care-l deschide aceastd perspectivd ontologicd ricoeuriand depdqeqte aborddrile_reduclionist-scientiste qi aspirS rp"" re a se z ar eafdez t r at e ri i a s u p ra v a l o ri l o r' p e te re nul ati tuai ni i ' practi ce. al lumii vielii..$i, totodatd, ndzuie;te spre surprinderea unitdlii origiirare intre gnoli^s si praris, regdsind - prin ,,existen!,a umand ca dorinta gi efort" 25--r- 6p1l in valenlele sale de h:omoaesiirrans, de fiinla valbrizatoare. Lumea ginditd qi lumea lrditd se intilnesc, in ..lumea-in care-omui-igi inscrie-eficace-acliunea sa". Acest demers prin care Ricoeur regdseqte prohlematica sensului si a valorilor pornind de la hermeneutica lui ,,7e suis", degi eludeaz[ inilial faptui cd deiermina,tiiie ontologice fundamentale ale umanului nu pot ii abstractii inerente individului izolat, se-intersecteaz5,in cele din urmd - prin irmu intersubiectivitetii gi -- cu preocupi_ .acliunii deschise spre. ,,lumea viefii" rile marxistL ai intlrpret"r. ontoiogiei umanului'pornind de la dial e cti ca _, , indiv id- s oc i e ta te " , d e" l a p ra i i s . Momenteio.r.-de convergentd - care fac dialogul ,,marxism-fenomenologie" posibil - li se asociazd, desigur, momeite ,le divergentd, care fac un asemenea dialog necesar. Feitilitatea lui in cdutdrile"unor itinerarii relevante ale ont-ologiei umanului este ins5. incontestabild.
u M. Philibert,; Ricoeur', ou Ia liberti sel.onespdrance, F,ditions Seghers, paris, 7 9 -7t , p . 776. 25
p. 28.
P. Ricoeut,
Le conflit
des interprhtations.
Essai
d,'hermdneuttque, op. cit.,
8?i
2 OI{TOI,OGTAUITAI{UIUI CA ONTOICGIE AXTOCEIITRICA
Ludwig Griinberg DacS ontologia umanului este aceeaprin care se instituie (gi in care se articuleazi) orice viziune generald postcritiii.ta, .ontologicd se poate afirma c5.am intrat ln era legitimXrii uiror ontologii apte sd-;i asume vocalia antropocentricd. Dac[ centrareademersuluionto]ogiei pe om caut{ sI coltureze o irnaginea acesLuiagi o schem[ erpHc?tivd pornir,l d; la*o stare de fapt apare, nttt'tatismutandz"s-, riscul rielntoarr.rii tu ontoioq-iitetraaitionale care vizau ,,exisbenlaca e-xistenld".Atunci ins[ t];l p""nrl;91i,9logjcd ,aparepus[-in termenii postkantieni ai ,,condrlii"r'a" po.ibilitate",- intrebaiea-cheiedeviner^,,..r* este po.inif ,rmLrrlp,, Iar de ta considerentulcx ornul nir este aut, ci o -in:-ill:::r]: l_g1li"d strturre asumatd_^,tt "" procesul practic al autoedificdrii' *utr, ut -,!1,,ptitrezumabii crea'9ieide l-alori, devine in formularea ri"iuiire : omwl e "-i.ifr"lu posibil saloric. Odatd cu aceasta.,ontologia dohrindesi. ,,oi, devenind nu numai antropocentricd,ci a'riotriiiri."'"' Trecereade Ia centrareaontolog.ieipe supozilii speculative esen.tiaii,ste(care-aadus-oin pragul unei ciiz. au t.gitilil;;r);rlr,t**rea ui pe lttmea t'alorilor, istoricef,tesi socialmenie"concli,tioria:ik-J;"^pr"ifr, deschideun drum fertil dialogului dialecticii marxiste cu alte orientdri filosofice care manifest:i preocupdrisimilare. Am in vedere atib fenomenologia (prin incidentele ei asupra ont,ologieiheideggerienegi a herrneneuticii ricoeuriene,sau prin muta,tiile provocate de ,,fenomenologia con{,extuluicreativ" propus{ de A. T. Tymieniecka)1, clt gi flosofia analiticd (prin preocupdrilerecente ale iui H. putnam de a aborda 1 A. T. Tvmieniecka, The praise &retaphysics of Life and. of the ^of Life: -Builetin,., Hunzan conditioi, in ,,Pheno*enirogy tntorrnadion Nr. 6, october 7982, p. 8t-96.
737
cum R' Nozick recupeaxiologic criteriile ralionalitalii. sau prin m9{ui 2. 'ie.rii) sensului a axiologicd ;;;;;-!"obtematica urnanului axiocenTotodatd, pronunlinclu-se pentru o ontologie a ale sindirii filosomar-cante tradilii ,ritot tricd, ne situdm il;;;i,i;git." B l aga D i .q' D ' R oqca' fl ..-i .* a r er s t i, av iid d q e i _ te x p o n e n !,ip e ' I-,u c i a n
qi-a spr,ijinit c'itic distinclia primnl, i,, u*pt"' i" rirygie' a (,ar'oriror oriiuciferici" di .,crrnoastere f* clisocierea ".cunoast..iip"luairio.r" orizontul de conser\ra.e, ".misexistenlei.intru ;;;ffit ,i-J,rr"i"i"r;;, ar la axiologic).,Trecerea ."iuln"{Li'c.eatoare (prin excelen!,ri ;;;;ili,'ui dup5 implicd culturd la naturi orizontul .,aio"ilo", trecerea de \a intnrcit vaLoareanu este o pot-,rr.iun Blaga _- o rnutalte.ontologicd", moci de e>ristenldszzl-generis, ;;;b;; .; ;; impii.af J.iinito.iu'ar unui a argumentatc[ putem cduta s5.u, la rinclul -p*iiiL uman. d. b Roqg.q, de. perpetud crealie (qi umane ac.tiunii, al in vaiol prrnrtiri aL iprijin ale slatutului ontoautodepdsire),deoareceeie reprezintddeterminalii logic a al omuluiontologie fundaAclmilrnd legitimitatea ontologiei^umanului ca valoarea poate ce de *. tiai.eoin mo6 firesco no"rraintrebare: -."t"iil ? Pentru ontologii acestei reconstruc!,iei i" pqgi"ctul ;;;p;^td.,rt a medita de "..rt*i nevoia din zdmistit5 este filosofia i;;tDi simnlul motrv';; - in - interac,r*"r,6, de a cercetaomul ca totalitate :'#ilil';"tiii.i de vedere-al.praxitiune - cu rrrrrlr". or, omul, .ott.tpgt din.punctul in acelaqitimp.' subiect', siun obiect un este naturd, in pi;;at $iiii;,. dar i;i inla{1, umane)., este expresresi creator al naturii (al unei naturi uman numar pe. deplin a. deverii pentru de posibilitatea ;;;;d";o"ai1iil. inseamnd ac,tiune. iitorie,,Ce in Ei-prin in societateuin desfdEurare, econofulanus*isele in Marx intreabd se ur!iune"', a..it viala ;it;;" acliunii a tipi..uman{ .e forma supremdEi ;;ir Sttorofiru..., "elerinA si transform[ri ale ;;i; i"Lutiu' cd omul este un centru de I'aloii-ari (vizind raportul prgductiv[ activitatea in pg sine .f*..."",d ,""iit*ii.'ni (r'izind raportul,,om-om")' !i p*.1""{i"".a comunicativd ;;;;t;re"y niciodatd LoLal Tocmai pentru de o*ni este mereu o fiinld deschis5, qi atituproiecte prin impticit' praxis, p.itt mer9.t creatd, ci creindu-se tensiune in mâ&#x201A;Źreu este el umane, dini care du,, ..t*uri inedite'existen!,ei -satisnevoia din iz'orlt[ exterior ;;; .."" qi aceastdtensiune.spre surprinspre tensiunea fapt de este practicL I[.r.il trebuinlelor sale esenliald a-omului care derea infinituiui-i" fi"nitlt qi naqte ac.ea,,forfd 3". Aceastd for!'5 esensdu se indreapta cu toatd .tu.gi" spie obie.ctul lmanS- de reaclie specific modalitatea este paloale&. Valoarei tiatd este utitudinald, preferenlial5- la lume' Ea esLe prezentd' Til**i"il fa1[ de ceea ce in pasrun.u,ro,rlrri,u tt.ittilnitului, in nemullumirea 2 R .
of Harvad Er-planations,The Dg]knaP-^Press Nozick, Philosophical 1981,p' 5J1-650'
C""tbridgi, Massachusetts, UniversitY fiil; Engels, 3 K . -l;iirigu, iffi; twii"irri'dr-iriromico-filoiofice din 1844,in K' NIarx-Fr' p' 617' 1968, Bucureqti, politicd, Edit. din Suieri
138
s-a l'ealizat qi dorin,ta de a realiza nrai.mult,, in dialectica.,trebuin!d-tensiune-suferin!d-.pasiule-proiect-implinire-bucurie-noi trebuinbe-noi pro bleme eristenliale de tensiunepadaptare". Dacd omul n-ar'fi o fiintri care valorizeazd, atunci el ar fi m-ereu satisf[cut cu ceea ce este, nu ar mai fi acLiv, creator, pasionat, fduritor de proiecte si idealu.i, qi-u. pierde g4t!a cu dorinla ql capacitatea de ac,tiune, atributele clefinitorii ale ryrctluluisdu.de a erista. \i aloar ea. ex pr i md , d i re c l s a u s i mb o l i c , p roi ,ectu.lsi nte.ti cal unl i om (sau al unei colectivitali), modul sdu de a merge spre (de-a r:k-sista), se alege pe qir^rein raporburile polimorfe "cu'ceiial,ti. I"t;.;;; 1-...o ac{r'ttne uman[ (deci intreaga eristenld,umand) este strdbdtutd de o ri-o*illl,ti a:riologic'd.Valoareg ggtg axul si ,.nervnl" acliunii, esLeexpresia pcsibild a unej adaptdri sai,isfdcdtoareini.e etos gi situagie, intre omul concret si lunlea concreLi in care el aclioneazd (qi, astfel, exist5y. Condi-
nioctrimi;tp;;6iie,'a* combinariiau cromolionat.a. q Lransfiqurare obiqnuinle erediLare, qi o psitrotogi. 4. rl p.sihismindividua.l 3om.i;i lectivd, clestruciuri mentale qi limbaje, omul s-a n[scut hin haosul animal "o-
gralie muncii ;i limbajuiui,'afirmiriclu-se drept unica filt4a-in mdsurd nu nttrnai si .qeadapteze realitij,ii, dar qi sa adapteze realitatea brebuinlelor lui. Atribuiele existentei vin dinspre antecedente, metliul social q.inatural, dar ,si merg spre. realitate, obiictiveazd, prin ;4i;;r, valori. Acliunea sa, care este creatie si autocreatie, -li-.,totulitelii se desfaqoardintr-un climat
manifest,drilor *xibl9si9, prinbr-un-angajament integrai de.via!,d utnand" (fr'Iarx),sub imperiril urmdririi qi realizdrii valorilor. primat ontologic_faldde b rnurile cultiuale, fa,tri,le no.rne,Y:lt-"::l_are clrtar_falade c.unoa;tere. Omul cultivd qtiin.tapentru cI ii acorddvaloare de admirabil instrumenf al randamentului'si^eficacitdlii.O"ice acliune este in adevdratul sens untand,, gra!,ieincdrcdturii ei'"*io1lgi." $i,-;; atare, omul nu poate fi tralat excrusiv ca rnmo faberynr1-." ltomo cog!!an!;el.r:unoagte gi.ac,Lioneazd dind noi semnifica,bii obiecteiorcunoasterii gi obiectelor acJ,iunii in calitatea sa cle fiingd homoaestirnant apar!,in,in regnul r1mqn,insdsi"alo.irai";;,"e ordinii er istenpii-, l:"t*t]e fiind inerente acliunilor umane (care le fundamenteazdsi pe care le orierrteazd). Ele.constituieprincipii.modelatoare si facboritra.r'sfo.-atori existen!,5. (fizicd si morald). $i -_ ne intrebdm impreund cu D. D. :i. aceasldadmirabild func,tie $oqca cum ar pulea.oaresd indeplineascS. dacd nu ar avea rdddcina in insdgi^subsfanlaerisbenlei? C,-,hi-""u'.i fant_asme spirituale nu _poate_fischimbatdfald lumii. Or, ""fo"ii"-.irii implicaLe in toate_problemele existenliale du ,,tesiune-adaftare,, ale . acordului (mereu de reconstituit,de recreat!) clintre ."bi.r[ si obi.ci si se dovedesca fi pro.ducdtoare de acliune umand transformatoarede lume. Producdtoare.qi produse ale ac,tiunii umane. strncturante si structurate de practic5, r'alorile reprezinid o unitate a posibilului pri; care se exprim[ libertatea noastrd, a proiectului in care se desfdqoard cunoasterea;i a necesibS,tii care este motorul acliunii noastre. IJe 139
aceea,valorile constituie determina,tiiale moduiui de a fi specificuurtr"n' de sub F.dr[ a opune antitetic trmanu] natura]ului, fdr5. a-I scoate specificului surprinderea permit. valorile determlttismutui, i*i-ai.lia' ca.litativ al modalitalii exiitent,ia.lea bmului,. considerat,-concomitent, determinai al unor proce.sede filiatie naiurald igi deci ctr ;*-e;d"s fiin!i ce se o,rto.aificq.prin,up"itrrrile salep"u.ii.. cu mecliul-natural), sisten-r ca membrtr aI societ5iii (in care se integrealt printr-u1 complex g,u comunicative) acliunii qi $i ;; ;;i-!ii sociate iiinla l:?]:.it"loare-si cl.tatd cu con;tii"1e de'sine (gi, deci,.cu disponibilitate deiiherati""S responsabilitat-epentru acliunile sale)' IatX de ce, tocmai pentru c5.este cenLratdpe existenla rir:rarr.iEi specificuluiei, a contli!,iilglgi deposibilitate. oniologia vtzeazd.in!,elegerea calea qi oferd referenlialul elabordrii unei r-iziuni d"eschicll aiiacentrlcri ontotogi.e asuprauniversului ca totalitate, depdqind,falsa.alt'ernatir'5': --""""?rfogii generalecare ia' ca.punctde pleclre o himericd existenld ,,,nat*r'alinaturald fere rlferenlial uman (ajungind_lu-.gsimplificato.ar.e urnane de exisl-en!,ei ale ontotogii ; omului),'sau recluc{ionist5. ;;;;; c5-utarea'nei .-esen!e prin i"ri"re spiritualist-autonomistd(blocind.umane.,ca abstlac!,ieinerentd inclividuiui izotat qi nesocotirearela{iitror omului cu natura si societatea- drumul spre ontologia generaid)" b"t"fo,qla u.*iorentritd evitd, deci, cele doy? extrerne; ea nu tinde a fi nici substituentul ontologiei generale,U9i o.,,aplicare" particutrarial zantd a unei metafizici a Elist."n1,.i(sau Fiin!,ei) la dorneniulontir: (iecrg remarca cum ;;;;"i"i. ,.Ca.i, la ambele extremerse aj_ulgeI - prin contestareaunicitdlii de ultirnd instan,td a ual,or[i' ca i;te.; 4. factor aI existenlei sociale" O astfel de abordare filosoficd deschideperspectivtr.in!elegerii faptului cd, in cele clin urmd, cultura este mai-mult decit un simplu ca o de'poritclerealizdri materiaieqi spirituale; ea.a-Plr9:de,asernenea' aspiraform[ dii indiviclul care prin jn-gi ;.ilit"i- polimotfd qi dinamicfl, iiito, sale si transformd mediul tfansformindu-sepe sine..DacS-diver;il;t ; cutiurilor constituie o surs5.cle poiifonicd armoirie (qi nl-i un rezervor poten!,ialde conflicte),.dacd istoricitatea culturilor geneleazd patrimoniu comun al omenirii si o rS.spunderecomund pentry p[5; "n trarea sau continuarealui, aceastaprobeald cd orice crealie culturald presupuneun ,,irecluctibil'?:valoarea, ca Todalitate specific umand hu r.ir1,ie atituAinalX,preferenlialdla lum.e.Tocmai de aceea'a51 culn u* urgrrmentat anteribr valoarea qPale irnplicatil in toate problernele d"e creat,si' ale acbrdr.rlui(me_reu a.-,ffi*iune-adaptare-Lransformare"^ concretd lumea qi omul intre situatie, qi rihor re-creat!) intre '(qi, .concret ca culturii structurarea prin existd), astfel, ac{,ioneazd el .ur. ir, uman' fi specific a dimensiuneconsbitutivda modului de 4 G. Lukacs, Ontologiaeristenleisociale,Edit, politic5, Bucureqti, 1'9i5, p. 248. 1,40
Inleieasd ca univers al valorilor, ca aniosferd,, cultura isi poate intre{,ine conqtiinla ,,condiliilor ei de posibilitate" (cum ar spune Kant) Ei a voca.tiei ei umaniste, a statutului sdu ontoloqic. Din perspectiva unei ontologii a umanului axiocentrice, sfera culLurii nu mai este ingus"cultatd in roni simbolic-spiritual5 si nici extinsd pind la identificarea turalului cu sociaiul, deoarece culturalul vizeaz5 axiosfera, r,aloricul. Nri orice produse ale ac.tiunii umane se constituie in acte de culLurd, ci numai acelea care - prin capacitatea lor de a satisface trebuinle umane si de a destepta acte intenlionale deziderative - dobindesc paloare. Astfel, ele capdtd un caracter cumulativ, exprimindu-se in comportamente neeredibare,lnv[late qi transrnise prin qtafeta generaliiior (aidoma sau r;vigorate, sporite, uneori chiar micsorate, alterate), gralie unor coduri de semnificare purtitoare de ,,informatie" culturald. Cultura nu mai esberedus[ la momentul subiectiv sau la cel obiectiv. Nu puLem resim!,i sau gindi vaioarea decit in mdsura in care se stabile;te un raport social sui-generis intre ceua d.emn de a fi preluit si cine+'aapt sd pre,tuiascd,sH ierarhizeze obiecteie, operele, comportarnentele. dupd insemn[tatea pe care o dobindesc pentru om, adicd pentru cel pe care &m indrdznit sd-l numesc HOMO AESTIMANS. Ca atare, cultura implicd o relalie intre un moment obiectiv (anticipatd ideal in cazul valorilor urmdrite si materializatd prin bunuri ln cazul valorilor realizate), iar aceastd relalie se structureazd qi evolueazS.in ,,spa,tiul cle joc" al criteriilor de valoare pe care le face posibile practica socialistoricd. Prin praxis, omul creeazS.- oclaLii cu universul valorilor (axiosfe ra ) - o , , & doua n a tu rX" , a rti fi c i a l X (c u l tu ra) gi , pri n aceasta, noi trehuin!,e si noi exigente cle acliune, care se cer cd.utate nu la niveiul comporLamentelor cvasiautomate justificate din punct de r-edere iliologic. ci la nivelul comportamentelor orientate vaioric (de adevdr, bine., frurnos etc.). De aceea, cuitura este ntl cloar depozitara produseior .,aci,iunii oinenesti", ci genenatoareacrea!,iiior umane si rnodelatoarea condiliei rlrnane, intretinind conqtiinla rosLului rinei vieli care - tocn'rai pentru c{ nu poate dura oricib - nu trebuie trrlitd oricum. De cintl Cicero a constituit-o (prin analogie cu cultur& clgrorum),sintagma ar,ltura animi a continuat s{ desemneze preponderent, in literatura filosoficH. oeea ce omul sddegtepe soiul insu;irilor naturale, cu alLe cuvinte modul cuin benefici.rzil de roaclele educaliei, a1e invdi5turii, exercitindu-;i pui;erile sale intelecLuale si morale pentru a se ridica deasupra ,.sLtirii naturale", asimiiind valorile epocii sale si f[urincl vaiori noi. De aceea. valorile nii constit,uie pentru om un aclaos,un accesoriu, un lux, ci sint ctreterminaJiidefinitorii ale moclului sdu specific de a exisia, cq o filf{d c&rc - conconutent- creeu:('tqise creeuzitprin cultttrd,,dep!,sindcondilia naturall prin cun i!,ia uynand.
741
C. TEMATIZIRI
6 (' crrNoA$TEREA $r YAroRrLB. pRoBrElra RATr0r{arrTaTrraxrol,ocrcE Lu,dwig Gri)nberg Dit perspectiva u.nei ontologii a umanului ' axioceptrice, imj Plopu^lsd aduc in disculie:otemd situatd in prim-planul confruntdrilor filosofice contemporane: raportul,,curioaptdre-vaiori,,. Pornescde la o constatar.e banal5, dar generatoarede intrebdri: P!. c1t^.de precis putem surprinde influenlele benefice ale revoluliei qtiinlifico-tehnicein. planul cunoaqterii,pe itit de imprecisputem des_ Iugi ln ce_mdsuld.qi gt lt _sensapar repercusiuniin planui reacgiilor valoriceale omului fald de lume.^Aprofundarea unor vaiori esteinsb,titX de eclipsaaltora nu mai pulin fundamentale,de riscul r.rnorreduciionisme mutilante care proclamd, sub raport teoretic, ,,moarteaomului,, (nf. nguc.ault)qi sub raport moral capituiareaaxiologic#in fala rnodelului tehnolog.ical unei asa-zise,,tehnoelici" (M.. lm: E""gJ). In "r.*.r,"* 'subliniat preJuran! s-ar p^grea A. Koyre, inpiden(ele . ..ar a;a cum a revoluliei ;tiin,tifico-tehniceasup-ra, cunoa;terii si asupravato.ilor sini asimetrice, deoareceqtiinla modernH, 4rqi a inlaturit barierele c.are separau.cequl de pdmint, jrrregacosTgsylde miqrocoslpos,.*r, natn.a organicd_d.e cea anorganicd, ace_astd imagine unitard gi unificatoare.a universuluieste inso,titdde o ,,debusolare"-axiologicd qi hu ne'mai -p;;; nimic despre ,,lumea in care noi trdim, iubim qi murim,, plasindu-ne ,,intr-o lume unde, cu toate c{ existd loc pentru orice lucru, nu mai existd loc pentru om" 1. Dintr-o asemeneasitualie - mult mai complexd decit ar ldsa sd se intrevadS.,,diagnosticul"transantpris de Koyr6 - decurgeintrebareai care slnt incidenleleactualei revolulii stiinlifico-tehnice asupra raportului dintre cunoagteresi valori ? La aceastd intrebare voi incerca sd propun un rdspuns sau, cel pulin, sd.sugerez o posibild direc,tiede cercetare,in cele ce urmeazd. 1 A. Koyi6, Etud.es newtaniennqr.Gatti*ard,
156
paris, iglg, p. Ai,-+3.
Pentru c5., in virtutea unui vechi ,,tic" filosofic, avem bunul obicei de a precede orice demers teoretic prin chesbionareaanalitic[ a intrebdrii insegi qi precizarea contextului conceptual, menlionez c5. am in atenlie un raporb intre clase de valori distincte. Cu alte cuvinte, introduc de de ia bun inceput o distinclie conven,tionalS.intre domeniul cunoa;terii dcare, s5.nu uitdm, vizeazS,valori specifice) si domeniul'celorlalhe valori (denurnite ,,etice" in rnanuscrisele husserliene publicate de Alois Roth). Tobodatd, voi apela deliberat la o conjunclie (,,cunoastereagl valorilu"), si nu la o clisjunc,tie (,,cunoagtereasaa valorile"), deoarece in ultimul caz, chiar modul de a puhe problema ne-ar plasa in fa,ta unei false alternative: sd ne indrept[wr sau spre rnitul unui ralionalism ultraformalist qi tehnocnatic (revendicind cunoasterea impobriva valorilor !), .sdrzspre cel al cufunddrii narcisiste in experien{,a trditd (revendicind valorile impotriva cunoasterii !) Formulind in asemenea termeni intrebarea, analiza logicd ._ sintacticd qi semanticd - ne permite sd sesizdmcd problema raportului ,,cunoastere-valori" ar fi o problemd ,,lipsitd de sens" atlt dac[ intre cei doi termeni n-ar exista convergenle (sau, altfel spus, ,,o co-inciden!,5 parliald qi rela-riv5"), cib si dacd ei nu ar fi distinc-ti.Ea are sens tocmai pentru ci: a) valorile aparlin - in regnul uman - insesi ordinii enis[,r:ntei(,sinu pot fi reduse la o simpl5 relalie cognitiv5, la producerea de cuno;tinle) ; b) ra{ional,itaie;tiingificd. nu este nici unicul, nici paradigmaticul tip de rationalitate, aceasta avind un caracter poiimorf gi imbrd!,iqind ansamblul actelor int,enj,ionale,inclusiv al acelora cu o precump[nitoare ,,incdrcdtur5." axiologicd; c) omul, in activitatea sa practicri, pune perpetuu ln interuelalie atributele lui homo cogitans cu cele ale lui ltomo aestinzans. In v ir lut ea ac e s to r c o n s i d e re n te , e s te fi re sc ca, tn genere (qi nu n u n ra i i n ac t uala er d q ti i n !i fi c o -te h n i c d ), s d n u fi e i denti fi oabi l i aspi rai,ia spre cLrnoitsterea ,,subiectuiui epistemic" cu aspiralia spre valoare a .,subiectului ariologic" (degi producerea unor cunosLinle cu privire la un obiecb oarecare X presupune judecata cle valoare ,,obieclui X in [ i n te r es eaz d" . iar a c e a s ta g d s e q tei n c u n o a q tere un,,suport" al actului axiologic cle seleclie qi discernabilitate). Fosibilitatea abstractd a apariliei unor contradiclii intre cunoastere qi valori rezidS.in: a) faptui cd valorile se consLituie in cadrul praxis-ului prin alegeri qi decizii umane al c5.ror sens eveluativ si normativ nu poat,e fi explicat integt"ctlprrn cuncasterea discursir'fl, pe baza conceptelor analitice ale condiliilor in ca re a u ay uL loc : b) fa p tu i c 5 .o mu l , p ro mo v i n d val ori qi i erarhi zi ndu-l e, se sprijin[ nerou pe cunoastere (aptd s[ asigure optimizarea nzijloacel,orde actriun.e),dar, totodatir, depdqeqtemereu frontierele cunoagLerii sale efective (care lasd deschise albernative in problema alegerii scopurilor, cu albe cuvinte a ra!,ionalit[!ii ariclo.gi,cegi, implicii, a integrdrii responsabilit[!ii teorefice in conte-rtul responsabilitdLh uirLunc).Aceastd po si b i i i bat e a c lev eni t re a l i ta te i n c ,I c l i n ,.z o ri i " a ri ol ogi ei (R . H . Lctze,
L57
1856), prin divor!,ul demersului axioiogic de ra{,ionalitatea cunoaqLerii (identificatd nefiresc cu metodologismul qi instrumentalismul ralionalitd!,ii demersului qtiini,ific). Pe de o parte, cercetarea valorii recurgea ia speculativism metafizic sau intui,tii emo!,ionale, ridicind refuzul de a ceda reduclionismului scientist mutilant la rang de virtuLe suprem[; pe de altd parte, cercet,area cunodfterii urmdrea cu incdpdlinare, chiar in sfe r a s oc ioum an u l u i , d o b i n d i re a a c e l e i ,,n e uLral i td!,i axi ol ogi ce" , teoretizatd de M. Weber, indreptlndu-se, pe cdrdrile pozitivismului, intr-un amelitor qi steril joc autonom de autofundare. Prin urmare, se poate afirma c5. revolulia gtiinlifico-tehnicd actuald nu a creat nici posibilitatea unei contradiclii intre cunoaqtere qi 'r'alori (care decurge din inseqi determina!,iile statutului entologic al omului) gi nici nu a transformat pentru prima oard aceast5.posibilil,ate qi in realitate, ci a impins distinclia pind in pragul ,,rupturii" contradic!,ia pind la un conflict acut, intrucit substituie vechiului mit pesimist al ,,mor!,ii termice a universului f.izic" noul mit optimist aI de-opera.ti o,.mo r!i i ax iologic e a u n i v e rs u l u i c o g n i ti v " .,,l mbdtat5" nalitate qi instrumentalitate, cunoaqterea EtiinJ,ificdriscd s5.transforme rigoarea logicd sau randamentul tehnologic in,,scop in sine", sd interver[easc5.scopurile cu mijloacele, sd-l reducd pe om la un simplu obiect epuizabil prin hieratismul glacial al unor formule qi coduri abstracte, sd desconsidere dimensiunea prezentului in numele unor ,,proiec!,ii viitorologice", sd determine controlul concluitei prin .,manipularea" unor false trebuinle gi aprecierea conduitei prin indici infra si extrarnorali, sd generere'mirajut unei reia!,ii univoc.',,rrrrro"sterea qtiinlificd -randament tehnologic - eficien!5 economicd -- implinire umand" si s,5 te h n o l ogi ce" , consi deratd a i n fre ,ti n l as t f el ido l a tri a ,,ra l i o n a l i td l i i fi - prin virtu,tile ei intrinseci -_ sursa qi paradigma tuturor vatrorilor. Atunci cind Mario I3unge propune ca, sub inciden!,a revolu!,iei stiirrlifico-telurice actuale, sI inlocuim axiologia cu tehnoaric,l,ogiaEi e;iica valorilor cu o ethica nlore tccltnicoprin faptul cd amindoud se sprijind pe legi stiinlifice. propunind adoptarea principiului tehncetic ,,evitali orice ac!,iune unde randamentul nu est-e echivalent cu investi!,ia" 2 (c{escalificant pentru orice act de generozitate, iubire sau solidaritate uman5.!), apare amenin{i,rea unei noi forme istorice de instrdinar:eumanii,, datoratdnu ignoranlei care creazei, ci cunoaqterii care se auboproclamd Zeu unic, cu deosebirea cd, in timp ce ,,ira,tionalita'leateologicd" p.omova ,,,valori fdrd cunoaqtere", ,,ra!ionalit atea tehnologicd" promoveazd ,,cunoastere fdrd valori". Situa{,ia creatd in zilele noastre cu privire la raportul ,,cunoa;terevalori" nu este insd nici aLit de alarmantri (cum o prezintti H. Marcuse), ni ci g e ner ald( c um ap a re l a H . Ka h n ). n i c i ..fd rd iesi re" (cum o apreci azd 2 l{. Bunge- Spreo tecltnoeticri, ln $tiintrd rsifilosofie. Edit. politicl. Bucttregti, 1 9 8 L ,p . 4 2 7 , 4 3 1 .
158
Avem in vederemai multe conintrisLdtoriiepigoniai lui NI. Heidegger). a impetuoa-si siderente: a) d'6zvoltarea Ebiinlei Ei .tehnicii constituie o progresiitd.,a epocii noas-tre,-permi,tind in esen,t5. realitate caract,erisLics., transformareaimbucurdtoarea unor"aspectefundamentaleale existenom-natur[' lei urnane(modul clemuncd qi modui d6 trai, interacliunea b) etc.); inferuman[ comunicarea structura personalitdlii, .critica ,,romantic-pairiarhal5" a ,gtiinlei Ei tehnicii a primit dezmin,tiri prin revc'f"liu qiii.r1,iti.o-tehnicdcontemporand oarâ&#x201A;Ź- gralie indeosebi realizdrilor'elecLronicii;i informaticii - nu numai c[ nu reduce func!,iile c r e a t o a r ea l e o r n u l u i , , J a .l e , , t r e z e $ t â&#x201A;Ź "I,e s o l i c i t d ,l e a m p l i f i c [ ; l n m a sura in ca.e qtiin,ta clevine tot mai mult _- confirrnind anticip$-e,q.l"i creaiivttti!'tt El Malx - o ,.for!d 'cle ilrocluctivd nemijlocit{", _dez','oltarea caracterul treptat capdtd. inclivid valorizare a fiec[rui capacifdlii civiliza!,iei a ascendent5. evolul,ia pentru hotilritoare ,rnLi ,,"id.ri-i" (aqa cum o consbiluiau inainte cantitatea d9 capital qi de muncd); 'progresutr sfiinf,ifii:c-tehnic ldrgeqte considerabii, concomitent cu c) oriionili cunoastcrii,sfer.ade maiif'estareqiimportu"lq alternativelor, opJ,iunilorgi decizrilot, urrrane,a ierarhiz5rii .qi reierarhizdrii valorilor; de valorre" cieosebitein rnodelelecapitalistei este insolit, do .,solutrii 'cele cle civilizalie, ultimeie propunindu-Ei socialiste iut i-trrrutice ,1i i1 complex,.nelipsit de dificul],eli qi proces (printr-un creeze s5. cleliberat sociale Ei implicincl rezolvarea unor coirtrarJicliispecifice)str.rlqJ,ylile posibilitdlilor pe care climatul axiologic propice fructificiirrr Llm.aniste.a qiii.rgificd,astfellncit obiectiveieeficien!,eieconomice le oferdcunoaqt?.ea sd fie subordonate'fa![ cle exigente efice, presupunild.3ntimizarea relal;iilor umane; d) in mod piradoral, revolulia. qtiinJ,ifico-tehnic5, odaid cu acLincireapin[ la limitd a ,,clivor!,ului"intre. cunoaltere-sr valori, creeazdpentru prima oarflln istoria umanitd!,iiatit necesitatea conqtientizat[ Ia nivelul ,,motivaliilor" umane - a inldturdrii acestei rupturi (deoareoeautoreflexivitatea cunoaqterii impune cu acuitate opgioni valorice, iar ,,soluliile" cle valoare presupun un temeinic suport cognitiv), cit qi posibititatecdep5.;iriiei prin fructificareaimpactului axiologice. Sd nu ;tiirtlui asupra in,telegeriispecificului ralionaiit[!ii ea se descontemporane' uitd.m c5, clatoritd metamorfozelorqtiinlei aliantrd noud chide - cun] arat5 I. Prigogine qi I. St,engers spre ,,o ce valoare intre om qi natur5.", tratlnd obiectivitatea cunoagteriica irnplica un referenlial uman, integrindu-seln ansamblul culturii ,.fdrH s[1i aroge drepLul de a nega pertinen{a a}tor puncte de vedere", inclusiv al celui axiologic qi eliberinciu-sede ,,aceafascina,tiecare ne re3. prezenta ralionalitatea ca definitiv inchisd" B I. Prigogine qi L p. s6, 3.99.
Stengers, Notta alintlti, Edit. politicf,
Bucut'eFti, 1981'
1,r3
intuitivismul a acceptaconlinutul cognitiv al judecdlilor.de valoare, descriptive, celor specie.a o la {up-[ 1um 'c.ognitiv iii C.'8. Moore le redule emotivismul lui C' L' Stepenlru a ,on riti- conlinutul lor jutlec[lil5r- de valoare criteriile semnifica;pii;[";broi"tir""t iffi;; logic ;i^' alLoli:i de".*pi.i.*ul !,iei cogniLivepreconizate lT::.ibilitd[ii o mare relevan{[ a+"it.in sens",d.F.f-au de l. d..ia.5,,lipsite i.-J".1%i, '.obidiurre, judecdlilor i.eonifor Etiinlifi:u: cit qi' i" ccnstru.cliq. 'nu ;l;t" 9=t,^ private ar.fi pentru, g[ de valoare nu li ;; por, aplica critLrii logicisbe Ele ralionalitate. de tip att in posedd ;; ."ti;"ditafe, ci pentru-c[ pentru Rarvls, origirruie;'Ei,,de u....u, cum subliniazI John ;; ; ,;przi1,ie specificeacestorjudecdli a le sirrprincleconJ,inululcog-nibiY,',,c.ite"rile presupusecle orice tupt,'similare..celori ie nu siirb arbitra,lc.'nfu sinl, ?. Discursuleficii nu mai apale ca inferior judecili luale in consiclerare" judec-[li.de valoare celui teretic, ci ca un discut; ltractic,.operindcu urmelle ra!,ionalitate ju,leci!,ile a c5rordescripLive_qi irelutfiblle la s u p r e r o ar n p r i n o m c l o g a t ' s p : i i f i . u l s d u , l a d : u ti r:r;:Lat,i plrnin{ sfanfi tle legilimitate: pracfica sociald' planul sa desprinde,toLoJab[, o altd implica,tie: a.istil1!]]^dinrelevan{'a doar cal9.priveEbe i;tr;;alionatit ale.l:ainstrumental'6 ".rno"9t.rii a mijloat.lgt,utilizate pentru reaiizarea ra,tionald ;i';i6i"nilii-r.a' relevanla unur scop,gr ralionalitaiea intrinseid'(a cdrei vizd o constibuie rnu'tati's iEi.gdse;teun corespondent, ;t^;;.pi"rriiit"il"-;;;p;i;'-iqt"qil unei mtfiand,is,i.r piu""i etic-valoricat aci,ii"ii umane prin.-delimitarea ce ne vom permite sd clesemn[m qi. ceea a ,,,iiytiiolitA;i'iiiirtoglrn" ariologicd"8' il.il .on.*pt"l de .,iayionalitate pu.ne d,oaro problemfl.deoptimizare a t,elmclog.icil Rapionatitntea ufitizatb in cursul unei ac!,iuni 1' r'ederearearesurselor qi ^iiil;J;. intruct opfimizarea eficien!,ei instrurnentului f)ar, lizflrii unui .*op. raporb .n t"op"l in vederearealizflrii cdruia in indiferen.tfl nrezintd perfecl,ionareqi oprimizare po-bconcura eficient ' ;;fi;iili;^;jio"r. vagl' lmproprtr sau de-a clreptul.iralionale' .rop'o.i la reeiiza.." ,,o1. luarea fi .dri'oi,rt t rr'.tuur,Iagdrel. a.- exterminare in rnasi, sau i;;-; educattiomodel ca Mettriee, lui al eseu ,.omului-plant5",din cunoscut,ll nal). ariclcgic.d,a unei acJ,iuni vizeazI non-arbitrarul Raticnalr,tateu atare, valoarea scorelevanla ,r-uttX i*c.upt,ubilit"t.u rai,ional5)Si. ca se pot forpului insugi. ir tl*p i* pu"ttu ralibnalitaLeatehnologic[ Prcss, Londra' 19'13, ,? J. Rawls, ,4 Theory of Justice, oxford university p . { 8 . ' s pornintl.tle la distinclia sngertlLficle o cunoscuti analizl efectuati de Kaut cu..cele propuse de Ln Critica ra[iunii practice, conceptir"ii?;t-" prezint-[ a-nalogiiqi Jiirgen I'Iabermas' l{axWeber de nosLrit, i.t"tul eilrg.i"it ;i,1" i.iJU"iLr"t,,tectrne Edit' [e La N'Iettrie, Ontul-plantd,,\n ,,Omul mt'pin\" pi alte opere filosofice' p . 2 1 3 2 3 0 ' 1 9 5 1 , B u c u r e ; b i , qtiinlificfl,
762
mula reguli (ca cele P.flpuse de [{. Bunge), intrucit condiJ,iilesuficiente ale. coresponden!,ei_mijloacelorcu un^ scop _dat devin si nelesare, pentru ralionalitatea axiologicd nu se pot formula reguli siricte (si i.'Noica avea dreptate s.d ironizeze ,,jocul" steril al togicii cleonticb qi teoriei ,, formale a acliunii pe. acest teien)'O, deoarece sc6pul este ,,deschis in orizontul unei crealii. valorice novatgalg, nealgori^tmizabile,iar condi1ia necesarS.(a non-arbitrarului scopului) devine qi suficierrtd. in timp ce ,,ralionalitatea tehnologicd" face al:straclie de calitatea scopului (o acliune fiind consideratd-non-arbitrard cloar in virtutea optimiz5rii m.ijloaceiol, splijinitd _ ^pe supozi,tia tacitd a independen!,ei Ior), ,,ralionalitaLea axiologicd" nu face abitrac,tie de calitatea mijlonrrio. (o _acliune fiind consideratd acceptabild raliorial in virtuL.u p.ir.r"tului valoric al scop-ului,.fdrd ca.principiul supraordonat al finalitdlii ue rurpende raport,ul de interacliune ,,circulard" cvasicauzald intre calitatea mijloacelor intrebuin!.abe si realizarea tenden,tiald a felului). Ca atare, ra, ti o n a l i tat ea ax iologic d .p o a te fi c o m p a ti b i l I' c u til cul profund al aforismului maiorescian ,,mijlocul justificd scopul", in mdsura in care ea nu exprimd supraordonarea axiologicd a instrumentului fald de lelul urmdrit, ci cu totul altceva: ideea cd valoarea scopului (pre.rupunind int o l d e a u na ac t iv it at , e c o n s L i e n td o ri e n ta td i n te n !,i onal ) poate trece de la potenlialitate la actualizare in strictd corela!,ie cu valoarea miiloacelor utilizate. Nu po,ti atinge un scop moral sau politic inalt folosi n d mi j ioac e inac c epta b i l era l i o n a l , d e a c e e a ,n u se poate recomanda ;i intrel:uinlarea oricdror mijloace pent,ru infdptuirea unui scop (chiar dacd el ar fi superior ,,1n sine"), aga cum sugerau iezuitii prin maxima .,,scopulscuzd mijloacele". Menlinerea continuitdlii valorii-ideal qi apropierea de el ar mai fi oare posibild clacd s-ar folosi mijloace arbitrare, cu totul diferite de natura idealului I o acj,iune sau un ansamblu de actiuni, un proces sau pn ansanblu de procese - precum cele declansate de revolulia qtiinlifico-tehnicd contetlporand - ,rdspund miteriilor de relevan!d qi acceptabilitate ralionald sub raport axiologic rtumai atunci cind qi acolo unj. men!,in, chiar prin natura mijloacelor utilizate, continuitatea valorii supreme prin care aceste acliuni sau procese cloblndescun rost si un sens i,*ffi. Chiar dacd rdspuncl criteriilor ralionaiitd,tii tehnologice,r'ranclamentul tl ^ ,,Q.-seface,pen{m itrceput in vedereaoperal,ivitdtii, la < cleon1 i t ' ar ? S e d c f i n " o . *, i s p u n e ms i m p;il i t i c i n dt ,r e i n r i l i i , n i ' " o i i ; i ; ; rcapitohil ;;:'fermis, gatoriu..-.;i apoi se rreie la treabi, in spe,tara caicur.Filaiii;;;?'c"rl pri,fiho b t i una prac ti cd,,siadm inis t r at iv ip o s c d i o ' a s e m e n elao g i r" Sd e o nti cd,fi pui i na seri .il i r r egl e me n ta r ea r apor t ur ilorb x te ri o a red i n tre o a m En i --s iou' .i .i ri ugl [i ." Oar ori zoni l'ilbsofic?Nici tr^nttl"l&L lIeid_egg:er,originea opereid" iria-, Sjiiairr introduc{iv al lui C. Noica,Edit. Univers,B"u?uieqti," IgB2,ir. ay.
163
eficienLX psnLrur&ndamenb, "hlproCucliqd9 dragul produclie!.;iapticarea dacd axiologic5 ira,tionaliiateaoni"fr.r' qiii"1,ti a unor rer,rltaie scuzd nu morald a scopului urnan. Scopul sint lipsidA; *rrprurr.gherea pogi realiza un progtam umanisLprin rnijioace mijlodcel. G;;,:; "li u.,tLX (intrucii. ut,rit.i cind tehnica amenin{'i antiumaniste), iar le omul. trebuie salvat omul, nu tehnica)' In mai 193; s-a implinit o jum[fate de secol de t:ind l{usserl' umane" in condiliiie inLr-c celebr[ .oif.ti"!e dJdicafS.,,6rizeie:<isten1ei sub supraveghere cle unui prJgre3qtii,.'!ifi;n-t.trtit ., inrupeas[ ."upu se profila intr-o abia c-e crizei a prrncipalH' mtrald, a inLrev,lzubsursa riaturalisrn si in n*p,rt*til, ,,inn5.molitd cunoaqt.erii ra!ionalitate a vie!ii" cu,,,lumea obiecti'ism", .ur. *.tu pierclufi.'git"tif'.. *uf.originare cd considera llusserl i,,iologicd. pesl si, prin aceas6|.,ai;J;ri.*eanenumdrate manifestatd i:.itti, ,,prin ruptura dint,re cunoa;bere!.1 fatalitafe simptome de ,leci;;;r ! vie,tii" t.t .rt. ,,un destin strmbrn, o decianqatd crjzd pentt., iesireaclin inui,ir*t il[;;, p]ecloariasa generoasS.. al ralilnii" t1 era formulat[ ca eroism printr-un filosofiei. spiritul ,,clin o anaiizil un imuerativeticabsfract.D:mersulhusserlianinLersectasaiutar scria:,,|n-zilele inainte, d,eMa.x.u.u,-trr 8C cleani profundI efect,.raie confrariul sdu . . . Noiie Lz' fiecare luoru, pare-se,genereazb. noasr,re, ciudat[ fataiitate, in izr'-oare printr-o lr;nsform5.', voar. ale bogl!,i;i;. rnoale mizeriei.Victoriile tehnicii par a fi ob,tinutecu prelul degrad[rii cu-_ clintre rupfura trale" 1e. Dlr, penfru h[ar;i, o asemoneasitua!'ie rezultatul esLe noagiereEi valori, dinbre tehnologieqi moralitafe nu (sau, cum ar praris ln ra,tionalitdlii piertlerii inrdclicindrii originare a dezinrirdficindrii a] ci, dimpofriv5, 5polr. Hu:sorl, in [,ebeisrvelt), de istoric tip anumif voltS.rii impetucase Etiinlifico-tehniceinbr-un inconyieluiesc praxl:i, caracferisbicunei formaliuni sociale in care cu leluri vagi sau lipsite cle relevan!5axioicsbrum:nt,eperfeclionaf,e intrevedein siLualia gici p:nlru ccrdilia unrnil. C'r albe cuvinLe, se curoqLinlelorqtiina menlionatd efecbulunei anumite folosiri sociale Abordate dintr-o asemeneaperspectivi t,ifice qi aplica,tiilortehnologice. sint istoricegtec{)ndisfuncl,ion*itlgite raporbuiui ,,cunoastere-valori" prin ralioaxiologice oli!,iorabeqi privesc sau subslituireara,tionalitillii conexiuniior f ireqti ale nalitafea insrrumenLaldsau scurLcircuiLarea aberantS a ralionalit[lii axiologice cu cea tehnologic[, inbervenirea scopului qi mijloacelor. ertropaischenMenschentumsund die Philosophie' ltt E. Husserl,Die I{.risis d,es fn/11;sscrlio'na,Ild.\rI,2,Aufl,DenHaag,X{'Nijhoff'1962'p'347-348' gazetei "The People's Paper" (14 aprilie ltt I(. Marx, cur;tnt Ia anirtersarea 12, Edit. politicl, Bucttregti, 1962' p . 3 1 . r',01. opere, Ilngels, tg56), in I(. IIirrx-Fr.
164
Modul diferit de punere a problemei in plan teoretic conducesi la o noud strategie de ic!,iuni in ptan prirtii, in vederuu .aiiirli;j'r,jl volulionare a unei culturi socialisle grive."at'e ar t"gioro5latea logicS, deschizinddrum fructificdtii'umanlste a porlriUiegito, axiovaste pe care le oferd revolujia qtiinlifico-tehnicdcontemporand, intr-o societatein care ,,primatui politicuiri asrrpr"--*orro*icului,, nu inseamnd altceYa decit cd asigurarqarelevanleiiato.ice intrinseci a- scopurilor q]:b,.j. tr,ebuiesd pieceadd_Disd cilduzeascdatug..."-ji ,rtitirurea eficrentd a mijloaceloracceptabileralional. l
165
ix l,oc nn incuutnnn Ludw ig Griinberg
Propunindu-qis5.dea contururi unui proiect de cercetare,deschizinclu-i oiizontul problematic qi jalonindu-i exigenlele interpretative, carte nu poate arrea- in sensulstrict al cuvintului - o lncheaceastS. iere. ln loc de incheiere, incercS.mdoar s5. surprindem citeva repere posibile pentru continuarea acestui proiect. In primul rtnd, existenJ,auman5.ne apare ca avind un. specific ireductibil qi un statut ontic privilegiat, permilind constituirea unei neoontologii care depdqeqtespiritul tradilional, intrucit substituie sine existen,tapentru noi (deci: cu referenlial uman) 9i exisexisten,tei-f,n a, ertstenlei si re-producere tenlei ca dat existenlac& prlces de producere (deci: depdEinddiscursulgnoseologistprin cei proprjy ontoiogiei_p.raxisului, ipt sd releve instituirea uman5.ca auto-realizarea omului si sau transcendental"prin caracterul alternativa,,transcendent depS.gind irian'ent al activitdgii umane de raportare practic-valoricd la lume). In aI doilea rtnd, ontologia umanului ne apare ca inscriindu-se pe aceamagistralda gindirii filosoficemodernedeschisdde criticismul tantian qi de opera novatoare a lui Karl Marx, gdsind in dialectica materialiitd cadrul teoretic propice ,,articuldrii" armonioase a unor variate supozilii, conceptualizdrisau procedurimetodologice,in vederea reconstruclieiei, in consonanldcu spiritul gtiinlific modern, ostil reduc.tionismului qi. esenlialismului. Intrucit omul se constituie ca. o fiinld care creeazasr se creeazdprin valori, iar ,,condiliilede posibilitate" ale ontologia umaumanului decurgdin instituirile teleologicede tip etaloric,, nului dobindegteaccente aparte qi devine ariocentricd,. In aL treileartnd, astfel conceputd,ontologiaumanului este ontoloc de ,,ruinare" a ontologie fundamentald,(nu in sensheideggerian,.ca Iofiei' generale,ci in sens marxist, c_alpa,tiu .teoretic de renovare a ei cd determinaliile din peripectivapraxis-ului),pornind de la considerentul nu pot fi cunoscute qi obiectivd semnifica,tie nu au ale lumii universale decit prin qi pentru om. A refuza ontologiei umanului acest statut inseamnd a elabora o viziune totalizatoare asupra lumii care poartd peceteaunui registru, istorice;te gi socialmentecondilionat, al valorilor
r82
umane,dar de unde creatoru]acestcrvaiori ar fi exilat si nu s-ar mai s i m l i n i c i o d a t al a e l a c a s d . rtnd, ontologia umanului axiccentricdnu porne;te In, al 1:,atru,Iea de ia posi,ulateapodictice(care ar pune-o in situalia cle a recddeain ..sublimul" ontologiilor precriticiste),ci de ia premise ePistemoiogicc p,rs" la prob[ in c-ontextetecretice precizanle,adopilnd .deliberatceea ce \\'.v.O. Quine nurneq-te ,,principiulrelatil'it[,iii.ontologice".I)emersul cl propune riu un ,,tabiou al iumii", o sistematicda caiegoriilcr'.zte prina orrtoiogiilortradi,bionale t,sitrtrir, ci inlocuieqteteoria cles:ci'iptivd criti'cd.,apta sd intre{,in5.treazti autoreflexivitaleacolltt,-o nretotearte ;tiinlei filosoficeimpotriva ..r,ointeide sisteni" si pentr'u.urmareaproqramului clere-construclieoitologtcd doar prin pio6lenratizdriqi te.rnafizdri siluale in contexte cie cunoasterecleterminatesi supuse merelt De altfel, controluluiinstan!ei cle legitimitatei practica socia.l-isiorica. n u n u m a i p e n t r u ' o m u l d J g t i i n l a- c u m s p u n e aM a x B o r n - , . c i q i pentru filoiof. ,,creciintainir-un adevdr unic gi in faptul cd eqti poiesorullui esterdcldcinacea mai adincd a tuturor relelor de pe lume". Prezentind.cu legitimd sfia.l5,proiectul nostru cutezantde reconstruc,tie a ontoiogiei umanului, nul,rim convingerea__ sau, 9el pulil' speran{a- cd el poate fi continuat,corectat,aprofunclat,prin contributii viitoare, ale noastresau ale altora. CarLeaaceastanu aspird, Lucian po*t.. -Bl*gu,clecitia ceeace, recurgindia o inspiratd formulare a lui . . ., dibuiri zare o de a fi deschis de numi am.putea ,,meriful spre a servr ca rnotive de meditalie, spre a fi dezvoltate mai departe de al!,i ginditori". Cu ea nu se incheie, ci continu5.acealungd qi lgntd .,.rr"*d" de meditalie qi agteptareproprie destinului cdrturdresc.Fi-va mai mare meritul aceloracare vor sti sd ducd mai depart,e,poate pe c5i - cum spunea,gluinc5.nebdnuite,ceeace noi nu Etim incd, cleoarece cursei (the filosofie, ciEtigdtorul nrind, Ludwig \Vittgenstein ,,iil wirznerof tlrcrace) esteaceJacare aleargdcel mai incet, adicd acela care la ,tintd ultimul". ajunge " "Deocamdatd, supunem dreptei judec5li a cititorilor no$tri acest proiect de reeonstruelie a ontoiogiei unanului, cu sentimentul unei tdceri pline de intrebdri.
183