Railway PRO - Mai

the railway business magazine

Year IX No. 2.5(107) 2014 ■

■

Railway PRO

LMV Moscova-Kazan: cel mai mare proiect feroviar realizat prin PPP Finanţarea, coordonarea şi cooperarea, puncte cheie în implementarea Strategiei Dunării

Infrastructure Development

Serbia demarează lucrările de modernizare pe Coridorul X paneuropean

Журнал железнодорожный бизнес

Guvernul Ungariei acordă o atenţie deosebită dezvoltării transportului feroviar Interviu cu Ilona Dávid, Preşedinte - Director General al Căilor Ferate Maghiare (MÁV) Правительство Венгрии уделяет особое внимание развитию железнодорожного транспорта Интервью с госпожа Президент - Генеральный директор Венгерских Железных Дорог (MÁV) Илона Давид

editor’s note 1

U

nsprezece organizaţii de transport public au semnat, la 8 aprilie, un Memorandum de Înţelegere pentru asigurarea interoperabilităţii sistemelor de tarifare ale operatorilor de transport public urban, metropolitan, judeţean şi interjudeţean. Memorandumul a fost semnat la Alba Iulia (România) cu ocazia desfăşurării celei de-a patra ediţii a Forumului pentru Mobilitate Durabilă şi Dezvoltare Metropolitană, în zilele de 8 şi 9 aprilie. Forumul a fost organizat de către Asociaţia pentru Mobilitate Metropolitană (AMM), cu sprijinul Uniunii Internaționale de Transport Public (UITP), AIDA, Primăria Alba Iulia, STP Alba Iulia şi Asociaţia Zona Metropolitană Oradea. Semnatarii MoU reprezintă autorități de transport metropolitan, operatori de transport public, alături de UITP și AMM. Tehnologiile moderne permit integrarea într-un singur sistem de e-ticketing a mai multor moduri de transport și a mai multor operatori economici, aducând astfel călătorul în fața unui sistem de transport fluent, cu un grad redus de dificultate în fața schimbării rețelei de trasport din localitatea de domiciliu cu una dintr-o zonă în tranzit sau destinată utilizării temporare.

Luând în considerare nevoia de a face cât mai accesibile sistemele de transport public pentru publicul călător în scopul asigurării creșterii mobilității durabile și a creșterii calității

vieții, dar și nevoia de a asigura creșterea transparenței și gradului de colectare a taxelor din sfera transportului public pentru asigurarea durabilității sistemelor financiare publice locale și centrale, se face simțită nevoia asigurării unei interoperabilități între sistemele de e-ticketing din spațiile urbane și metropolitane. Putem considera de asemenea că implementarea unui astfel de sistem interoperabil de tarifare va contribui și la atingerea dezideratului european privind construirea unui planificator de călătorie național și european.

Prin aderarea la prezentul memorandum, autoritățile competente și operatorii de transport public urmăresc să investească în sistemele de e-ticketing, în baza programelor și finanțărilor proprii dar și în cadrul programelor cu finanțare nerambursabilă, inclusiv finanțare europeană.

Astfel vor fi atinse obiectivele privind dezvoltarea urbană durabilă și a transportului public.

Autoritățile și operatorii de transport aderenți la memorandum urmăresc dezvoltarea unui sistem și a unor unelte privind asigurarea transferului facil al utilizatorilor sistemului de tarifare electronică (e-ticketing) dintr-o rețea de transport într-alta. În același timp, părțile semnatare urmăresc păstrarea identității fiecărui spațiu urban, metropolitan și a fiecărui operator economic, prin promovarea unui sistem de vânzare încrucișată a titlurilor de călătorie. În

acest sens se urmărește ca sistemele pentru tarifarea electronică a utilizatorilor din rețelele de transport semnatare să fie recunoscute de sistemele de vânzare, validare și control ale tuturor operatorilor aderenți.

Pentru a atinge scopurile MoU, organizațiile semnatare vor urmări să implementeze o serie de acțiuni, dintre care amintim: implementarea unei interfațe comerciale care să permită transferul facil al utilizatorului dintr-o rețea întralta, ținând cont de contextele diverse în care lucrează fiecare dintre operatori; constituirea unui grup de lucru comun care să lucreze la armonizarea interfețelor, standardelor de comunicații și designul sistemului de e-ticketing; pregătirea unui calendar de implementare a interoperabilității sistemelor proprii de e-ticketing; integrarea sistemului interoperabil de e-ticketing în sistemele naționale și europene de planificare a călătoriei; dezvoltarea unor soluții pentru creșterea atractivității și utilității acestui mod de plată pentru persoanele cu dizabilități și a crește gradul acestora de mobilitate.

Acțiunile rezultate din memorandumul privind interoperabilitatea sistemelor de tarifare vor fi monitorizate de către AMM, care va pregăti anual un rapoarte.

Memorandum de Înţelegere pentru asigurarea interoperabilităţii sistemelor de tarifare Issue published with the support of Club Feroviar – The Railway Business Club Журнал издаётся при поддержке Club Feroviar – ЖД Клуб Деловых Людей

Меморандум понимания для обеспечения технической совместимости тарифных систем 8 апреля одиннадцать организаций сферы общественного транспорта подписали Меморандум понимания в целях обеспечения взаимной совместимости систем тарификации операторов городского, метрополитенного, уездного и межуездного общественного транспорта. Меморандум был подписан в городе Алба Юлия (Румыния) по случаю проведения четвертого выпуска Форума Устойчивой мобильности и городского развития 8 и 9 апреля. Организатором Форума выступила Ассоциация городской мобильности (АГМ), при поддержке Международного союза общественного транспорта (МСОТ), AIDA, Мэрии города Алба Юлия и Ассоциация городского участка Орадя. Лица, подписавшие Меморандум понимания, это управленцы городского транспорта, операторы общественного транспорта, наряду с МСОТ и АГМ. Современные технологии позволяют произвести интеграцию нескольких хозяйственных субъектов в единую систему электронных билетов, тем самым обеспечивая плавный транспорт для пассажиров, с низкой степенью возникновения сложностей при пересадке с транспортной сети родного города на другую сеть, расположенную в транзитной зоне или в зоне для временного использования. Учитывая необходимость обеспечения максимальной доступности систем общественного транспорта для пассажиров, в целях повышения устойчивости

мобильности и качества жизни, а также необходимость обеспечения большей прозрачности и степени сбора налогов в сфере общественного транспорта, для достижения устойчивости местных и центральных государственных финансовых систем, необходимо обеспечить совместимость между системами электронной билетов в пределах городов. Также можно считать, что внедрение такой интероперабельной системы тарификации приведет к достижению европейской цели в плане построения национального и европейского планировщика пути. Подписывая этот меморандум, компетентные органы и операторы общественного транспорта стремятся инвестировать в системы электронных билетов за счет собственных программ финансирования, но и за счет грантов, в том числе европейского финансирования. Это позволит достичь целей устойчивого развития городов и общественного транспорта.Власти и транспортные операторы, подписавшие меморандум, стремятся к развитию системы и инструментов для обеспечения легкости пересадок для пользователей системы электронной тарификации (электронных билетов) с одной транспортной сети на другую. Одновременно, стороны, подписавшие меморандум, стремятся сохранить идентичность каждого городского района и каждого хозяйственного субъекта, путем поощрения системы перекрестных продаж проездных билетов. В этой связи

предполагается, что системы электронной тарификации пользователей транспортных систем сторон, подписавших меморандум, будут признаваться в рамках систем продаж, подтверждения и контроля всех участвующих в этом операторов. Для достижения целей Меморандума понимания, стороны, подписавшие его, будут стремиться внедрить ряд мероприятий, в том числе: внедрение интерфейса для продаж, позволяющего осуществить легкий переход с одной сети в другую, с учетом разнообразия обстоятельств, свойственных каждому из операторов; создание общей рабочей группы, которая бы обеспечила совместимость интерфейсов, стандартов сообщения и дизайна системы электронных билетов; подготовка графика внедрения интероперабельности для собственных систем электронных билетов; интегрирование интероперабельной системы электронных билетов в национальные и европейские системы планирования поездок; разработка решений, направленных на повышение привлекательности и полезности данного способа проведения платежей для инвалидов и на повышение степени их мобильности. Мероприятия, вытекающие из содержания Меморандума, касательно обеспечения совместимости систем тарификации, будут отслеживаться Ассоциацией городской мобильности, которая будет подготавливать ежегодные доклады.

May 2014 | www.railwaypro.com

2 cOntent MARKET DEVELOPMENT

РАЗВИТИЕ РЫНКА

34 26

Moscow-Kazan HSR: the largest rail project developed through PPP Высокоскоростная линия Москва-Казань: крупнейший железнодорожный проект, осуществленный в формуле частно-государственного партнерства The construction of high-speed railways in Russia is stimulated not only by the mobility need, but also by the positive economic effects. As Moscow-Kazan high-speed railway is part of these projects, its (cumulative) economic effects include the increase of GDP (in 2019-2030) to USD 202 Billion... Весь проект высокоскоростной линии предполагает строительство магистрали, связующей Москву с Екатеринбургом, а на первом этапе запланировано строительство линии Москва-Казань (свыше 700 километров), которая будет пересекать несколько регионов России: Москва, Московскую область, Владимир и Нижний Новгород, Татарстан и Удмуртия.

POLICIES & STRATEGIES

50 Reduced cross-border interoperability – the European rail network vulnerability 53 Shift2Rail, confirmation of a strong advantage of the European railway industry the railway business magazine

Railway PRO

ISSN - 1841 - 4672

Publisher: Editura de Transport & Logistică S.R.L. 30, Virgiliu Street, Sector 1 Bucharest, postal code: 010881 Tel.:+4 021 224 43 85; +4 021 224 43 87 Mobile: +40 721 723 724 Fax: +4 021 224 43 86 E-mail: editors@railwaypro.com Web-site: www.railwaypro.com Editors: Elena Ilie elena.ilie@railwaypro.com Pamela Luică pamela.luica@railwaypro.com Production and photo editor: Petru Mureşan Department of translations: Gentil Trad Alina Vuţulicu Paula Badescu Contributors: State Railway Inspectorate of Lithuania Graphic design: Petru Mureşan Layout and DTP: Petru Mureşan petru.muresan@railwaypro.com Photo: Radu Drăgan Marketing: office@railwaypro.com Advertising Enquiries: advertise@railwaypro.com www. railwaypro.com/advertise

Cover photo: www.vebidoo.de

www.railwaypro.com | May 2014

Editor’s note

54 Intelligent urban projects backed by “Horizon 2020”

1 Memorandum of MARKET development Understanding to ensure the interoperability of tariff systems 24 Serbia launches modernisation works on the pan-European Corridor X POLICIES & STRATEGIES 16 Diesel fuel excise seriously affects fair transport competition

30 FYR Macedonia and Bulgaria speed up rail connection plan

22 Armenia-Iran project to be launched in 2015

31 Poland upgrades important rail sections

36 General Transport Master 34 Moscow-Kazan HSR: the Plan – how efficient will it largest rail project developed be for Romania’s sustainable through PPP transport strategy?

38 Financing, coordination and cooperation, key points in implementing the Danube Strategy 43 Freight corridors,

significant re-balancing of cross-border transport

46 Appropriate condition of railway infrastructure, important factor of railway transportation shares

Leaders

42 DaHar project, development of Danube’s inland ports Products & Technologies

ЛИДЕРЫ

Hungarian Government pays special attention to railway transport development

Interview with Madame Ilona Dávid,President and CEO of Hungarian Railways (MÁV)

Правительство Венгрии уделяет особое внимание развитию железнодорожного транспорта Интервью с госпожа Президент Генеральный директор Венгерских Железных Дорог (MÁV) Илона Давид Hungary bets on railway infrastructure development for both urban passenger transport and for ensuring direct railway connections between Hungary and the ports of the Mediterranean Sea and those in Eastern Europe. The country believes that the current railway infrastructure investments will attract the interest of transport operators and players from the markets in Central Asia and the Far East.

The objective of the Government in Budapest is to develop Hungary’s railways by investing in infrastructure and signalling and in upgrading the rolling stock. Венгрия сосредоточена на развитии железнодорожной инфраструктуры как с точки зрения городского транспорта пассажиров, так и с точки зрения обеспечения непосредственной железнодорожной связи страны со Средиземноморскими и Восточноевропейскими портами...

LEX

49 Public procurement: rules for a better price-quality balance 52 Railway safety depends on the interaction between infrastructure, operation, equipment manufacturers and safety authorities METROPOLITAN

56 Information system to help prevent railway accidents

18 CEE cities choose modern rail urban transport

60 EU financing for ERTMS is not enough

Statistics

58 Railway Statistics

cOntent 3 Редакционная статья

1

Железнодорожный этатизм или свободный европейский рынок ПОЛИТИКА И СТРАТЕГИЯ

ПОЛИТИКА И СТРАТЕГИЯ

РАЗВИТИЕ РЫНКА

30 Бывшая Югославская Республика Македония инфраструктуры является и Болгария находятся одним из основных факторов, ближе к реализации способствующих увеличению железнодорожного доли железнодорожных сообщения перевозок 46 Состояние

16 Акциз на дизельное топливо серьезно влияет на справедливую конкуренцию в 50 Сниженная трансграничная транспортном секторе интероперабельность: 22 Проект Армения - Иран уязвимость европейской может быть запущен в 2015 железнодорожной сети году 53 Shift2Rail: 36 Общий Мастер-План по подтверждение сильного козыря европейской Транспорту - насколько он железнодорожной отрасли эффективен для стратегии устойчивого транспорта Румынии ?

54 Умные городские проекты, поддерживаемые 38 Финансирование, Программой «Горизонт 2020» координация и сотрудничество - ключевые элементы внедрения РАЗВИТИЕ РЫНКА Дунайской стратегии 24 Сербия приступает к

43 Грузовые коридоры работам по модернизации - значительное восстановление равновесия Х Панъевропейского трансграничных перевозок транспортного коридора

60 Финансирование системы ERTMS со стороны ЕС не является достаточным закон

49 Государственные закупки: правила для достижения более 31 Польша модернизирует существенного равновесия между ценой и качеством важные отсеки железной дороги 34 Высокоскоростная

линия МоскваКазань: крупнейший железнодорожный проект, осуществленный в формуле частно-государственного партнерства

52 Железнодорожная безопасность зависит от взаимодействия инфраструктуры, операций, производителей оборудования и государственных органов регулирования безопасности перевозок

42 Проект DaHar - развитие Метрополитен внутренних Дунайских портов 18 Города ЦВЕ становятся современными, выбирая продукты и развитие городского технологии транспорта на рельсах 56 Информационная система для предотвращения СТАТИСТИКА несчастных случаев на 62 Железнодорожного железных дорогах статистика

May 2014 | www.railwaypro.com

news 5 KTZ ar putea fi vândută Kazakhstan: Guvernul kazah a aprobat în data de 29 aprilie 2014, lista companiilor „Samruk-Kazyna” (Fondul naţional ce administrează acţiunile companiilor naţionale) ce vor intra în programul de privatizare în perioada 2014-2016. „În ultimele luni, guvernul şi Samruk-Kazyna au analizat 599 de companii ce intră în structura Fondului şi a stabilit lista companiilor care ar putea fi vândute. Astăzi (n.r. 29 aprilie) lista a fost aprobată. O mare parte din aceste companii vor fi vândute în proporţie de 100% sau doar o parte din acţiuni în 2014”, a declarat Nurlan Rakhmetov, directorul financiar Samruk-Kazyna.

Către sectorul privat, în cadrul deciziei guvernului, se vor vinde acţiuni ale 106 companii. Conform listei, în 2016 se vor pune în vânzare 10% minus 1 din acţiunile companiei de căi ferate KTZ. „După 2016 se va pune în vânzare total sau parţial acţiunile în 8 companii ca parte a KTZ”, se arată în comunicatul

InternaŢional: Ministrul adjunct al

Ministerului Transporturilor, Petar Kirov, a declarat că Bulgaria se angajează în construcţia secţiunii de cale ferată între Sofia şi Skopje (Macedonia). În cadrul unei întrevederi cu omologul său din Macedonia, Elena Kuzmanovska, şi un reprezentant al CE, Kirov a menţionat că lucrările secţiunii de cale ferată de pe teritoriul Bulgariei vor fi demarate în paralel cu cele ale Macedoniei care vor fi finalizate în perioada 2022-2023. Alături de proiectul liniei se vor implementa şi lucrări de modernizare a infrastructurii feroviare între cele două state. Proiectul va fi finanţat de UE, fonduri ce ar putea fi utilizate şi de Macedonia.

Iran, Uzbekistan şi Turkmenistan vor un sistem tarifar unic pentru traficul de marfă International: Directorii companiilor de cale ferată din Iran, Uzbekistan şi Turkmenistan au semnat un acord pentru promovarea transportului feroviar între cele trei state şi vor elabora noi obiective privind sistemul tarifar pentru traficul de marfă.

Conform acordului cele trei ţări vor coopera pentru creşterea volumului de marfă tranzitat din Kazahstan, Tadjikistan, Kîrgîstan şi Rusia. Iran şi Turkmenistan au convenit să ofere reduceri de peste 30% pentru transportul de bumbac pe căile ferate. În plus, cele trei state îşi vor coordona politicile pe segmentul de tranzit feroviar, iar implementarea acordului ar putea determina formarea unui sistem tarifar unic, ceea ce va determina dublarea capacităţii traficului.

tante deţinute de stat, inclusiv a ramurii de transport feroviar de marfă a companiei feroviare Zeleznice Srbije.

PKP Cargo prelungeşte un contract cu ArcelorMittal polonia: PKP Cargo a semnat acte adiţionale care prelungesc cu încă trei ani contractul de servicii de transport încheiat cu grupul ArcelorMittal. Valoarea contractului adiţional, care va fi în vigoare până la finalul lui 2017, este estimată la circa 1,01 miliarde zloţi (240 mil. euro).

Până acum, PKP Cargo a totalizat venituri nete de 221 milioane zloţi (52,6 mil. euro) din contractele cu ArcelorMittal.

photo: en.trend.az

Licitaţii CFR SA, de aproximativ 2 miliarde euro, anulate pentru modificarea nejustificată a unor cerinţe

Noul guvern doreşte privatizarea companiilor de stat Serbia: Noul guvern sârb, condus de premierul Aleksandar Vucic, se va concentra pe aplicarea mult-aşteptatelor reforme în economie, pe stimularea sectorului privat şi pe implementarea măsurilor de consolidare a bugetului.

Consolidarea bugetului va presupune reducerea costurilor şi creşterea veniturilor pentru a strânge fonduri destinate creării de locuri de muncă, ridicării standardelor de viaţă, educaţiei, sănătăţii şi infrastructurii.

Printre măsurile preconizate se numără privatizarea tuturor companiilor impor-

RomÂnia: În data de 14 aprilie CFR SA a anulat două licitaţii privind realizarea lucrărilor pe Coridorul IV, motivaţia fiind „abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau este imposibilă încheierea contractului”. Казахстан: В соответствии с программой приватизации, одобренной правительством, в 2016 году, 10% минус 1 акция компании КТЖ будет выставлено на продажу. Польша: Компания PKP Cargo подписала дополнительные соглашения, которые продлевают еще на три года договор оказания транспортных услуг, заключенный с группой ArcelorMittal. В мире: Заместитель Министра транспорта заявил, что его страна намеревается вплотную заняться строительством железнодорожного участка между Софией и Скопье (Македония). В мире: Директора железнодорожных

Samruk-Kazyna. „Privatizarea activelor va avea loc în mod transparent şi intenţionăm să publicăm informaţii în cursul procesului de privatizare”.

photo: www.parovoz.com

Bulgaria îşi ia angajamentul pentru construcţia liniei către Macedonia

Prima licitaţie se referă la reabilitarea liniei de cale ferată Km 614 – Gurasada, subtronsonul 2a: Km 614 – Cap Y Barzava - lot 1; reabilitarea liniei de cale ferată Km 614 – Gurasada, subtronsonul 2b: Cap Y Barzava - Cap Y Ilteu.

Cea de-a doua licitaţie anulată era tot pe secţiunea Km 614 – Gurasada şi cuprinde subtronsonul 2c: Cap Y Ilteu - Gurasada - lot 1; Reabilitarea liniei de cale ferata Gurasada- Simeria, tronson 3 GurasadaSimeria - lot 2.

“Decizia anulării celor două licitaţii, în valoare de aproximativ două miliarde euro, a fost motivată de faptul că, în mod nejustificat, CFR SA a modificat, pe parcursul derulării licitaţiei, cerinţele din caietul de sarcini. Astfel la capitolele lucrările de „Infrastructură şi suprastructur㔺i „Poduri, podeţe, pasaje” a fost menţionată cerinţa „experienţă similară în domeniul feroviar”.

Existau printre concurenţi şi companii care aveau experienţă în alte domenii total diferite faţă de domeniul feroviar. Prin urmare, Consiliul Naţional al Soluţionării Contestaţiilor a decis anularea acestor licitaţii” a declarat Ministrul Transporturilor, Dan Şova, cu ocazia unei conferinţe de presă. „Nu consider că este discriminatoriu să precizezi că la calea ferată proiectele nu компаний Ирана, Узбекистана и Туркменистана подписали соглашение о продвижении железнодорожных перевозок между тремя государствами. В мире: Совет директоров Первой Грузовой Компании одобрил решение об открытии дочерней компании в Казахстане. Сербия: Новое правительство Сербии под руководством премьерминистра Александра Вучика будет сосредоточиваться на реализации долгожданных экономических реформ. Румыния: 14 апреля компания АО «ЧФР» (CFR SA) объявила два тендера на проведение работ над Коридором IV.

May 2014 | www.railwaypro.com

6 news

photo: Club Feroviar

pot fi derulate de către companii care au „experienţă similară”. Am solicitat să existe în acest sens un dialog între autoritatea contractantă – CFR SA şi Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP)”, a mai adăugat ministrul Dan Şova. „Nu vom mai organiza licitaţii restrânse ci, de data aceasta, vom merge pe licitaţie deschisă”, a precizat Şova.

Federal Passenger Company şi Căile Ferate din Belarus, acord pentru optimizarea traficului Internaţional: Federal Passenger Company, subsidiară a RZD, şi Căile Ferate din Belarus au semnat un acord de cooperare pentru transportul internaţional de călători şi marfă.

Acordul va sprijini dezvoltarea rutelor pentru transportul de călători, bagaje şi marfă în cadrul celor două ţări, inclusiv optimizarea materialului rulant pentru reducerea timpului de aşteptare sau transportul vagoanelor goale.

Cele două părţi vor coopera şi pe segmentul de politică tarifară şi vânzarea biletelor de călătorie (inclusiv pe internet) şi vor dezvolta propuneri pentru îmbunătăţirea cadrului legal privind guvernarea transportului în serviciile de transport de pasageri.

Aprobare pentru un tronson al Coridorului VIII Macedonia: O delegaţie a UE a aprobat proiectul de realizare a tronsonului feroviar Kriva Palanka – graniţa cu Bulgaria, parte a Coridorului VIII. Pentru acest proiect, UE a alocat 3,5 milioane euro, prin POR. În următoarea perioadă va fi lansată invitaţia publică la licitaţie, iar în prima jumătate a lui 2015 va fi finalizată producedura de selectare a unui consultant.

Consultantul va avea la dispoziţie 20 de luni pentru pregătirea proiectului. В мире: Президент Казахстана Нурсултан Назарбаев заявил о том, что Минск, Москва, Астана и Алматы целесообразно соединить между собой с помощью высокоскоростной железнодорожной линии. В мире: Федеральная Пассажирская Компания и Железные Дороги Белоруссии подписали соглашение о сотрудничестве в сфере международных грузовых и пассажирских перевозок. Казахстан: Начиная с июля месяца будут запущены работы по строительству трех грузовых терминалов в порту Актау. www.railwaypro.com | May 2014

O linie de mare viteză ar putea conecta statele Uniunii Economice Eurasiatice

dar nu a fost niciodată pus în aplicare.

Uniunea Economică Eurasiatică necesită o modernizare a sistemului de transport, în special cel feroviar între Europa şi China.

InternaŢional: Preşedintele kazah, Nursultan Nazarbayev, a declarat că ar trebui ca Minsk, Moscova, Astana şi Almaty să fie conectate printr-o linie de cale ferată de mare viteză, iar regiunea Mării Caspice şi Negre să aibă un canal maritim. Proiectele vizate ar putea să facă parte din cadrul Uniunii Economice Eurasiatice.

Preşedintele a ţinut să precizeze că proiectul Marea Caspică-Marea Neagră a fost luat în calcul în cadrul politicilor fostei Uniuni Sovietice,

Regiunea Murmansk va construi un hub de transport

Moldova cunoaşte o creştere a transportului feroviar de marfă

Rusia: Guvernatorul regiunii Murmansk este sprijinit de premierul Dmitry Medvedev în lansarea unui proiect ce vizează dezvoltarea Hub-ului de Transport şi a solicitat implementarea acestuia.

Proiectul de dezvoltare a hub-ului ar putea fi implementat până în 2018 şi implică realizarea unei linii de cale ferată în partea stângă a fiordului Kola Bay (la 57 km de Marea Barents), dar şi construcţia a două staţii de cale ferată şi a unui pod feroviar. În cadrul proiectului care se vor implica investitorii privaţi ce vor construi un terminal pentru cărbune (Commercial Seaport Lavna) dar şi un terminal pentru produse petroliere.

Rep. Moldova: În primul trimestru al acestui an, în Republica Moldova, transportul de marfă cumulat pe toate modurile de transport s-a majorat cu 13,6%, la 2,24 milioane tone, a anunţat Biroul Naţional de Statistică. Indicele de performanţă a crescut cu 0,7%, la 852,8 milioane tonekm.

Transportul feroviar a cunoscut cea mai mare creştere, de 30,4%, la 1,16 milioane tone, în timp ce transportul rutier a înregistrat un regres de 0,8%, la 1,06 milioane tone.

Autorităţile stimulează dezvoltarea liniei Turkmenistan-AfganistanTadjikistan

Podul peste Strâmtoarea Kerch, finalizat până în 2018 Rusia: Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a solicitat guvernului să identifice suma şi resursele financiare pentru construcţia podului peste Strâmtoarea Kerch, pentru ca acesta să fie finalizat până în 2018.

Conform unui document al guvernului privind dezvoltarea transportului, solicitarea va fi implementată până la 1 iulie 2014.

De asemenea, până în iunie ministerul Transporturilor, alături de autorităţile federale interesate vor depune propuneri privind implemetarea proiectelor de dezvoltare a facilităţilor portuare în Districtul Federal Crimeea. În acest sens se vor lua în calcul planurile existente pentru dezvoltarea facilităţilor în Bazinul Azov-Marea Neagră.

Internaţional: Proiectul liniei Turkmenistan-Afganistan-Tadjikistan (TAT) cu importanţă strategică pentru întreaga regiune, a fost pus în discuţii în cadrul unei comisii interguvernamentale privind cooperarea economică.

Participanţii au acordat o atenţie deoseibită asupra implementării proiectului TAT pentru înfiinţarea unui nou coridor de transport. În cadrul unei vizite efectuate de ministrul Energiei din Tadjikistan, Usmonali Usmonzoda, la Ashgabat, părţile au convenit să ţină 6 întrevederi în prima jumătate a lui 2015 pentru accelelrarea implementării proiectului.

Pentru acest proiect, lucrările au fost demarate în iunie 2013, linia urmând să aibă 400 km. În plus, China, Iran şi Kîrgîstan ar fi interesate să participe în cadrul proiectului.

Kazahstan: Începând cu luna iulie, se vor demara lucrările de construcţie pentru

Македония: Делегация ЕС одобрила проект строительства железной дороги Крива Паланка - граница с Болгарией. Это часть Коридора VIII. Россия: Премьер-министр Дмитрий Медведев поддерживает губернатора Мурманской области в запуске проекта развития Транспортного узла. Было заявлено о необходимости реализации данного проекта. В мире: Проект линии ТуркменистанАфганистан-Таджикистан (ТАТ) обсуждался в рамках межправительственной комиссии экономического сотрудничества.

В мире: Развитие транспортных сообщений между Ираном, Азербайджаном и Грузией, а также в сторону Грузии через Азербайджан, представляют особую важность для региона. Россия: Президент России Владимир Путин обратился к правительству с задачей поиска средств и источников финансирования строительства моста через Керченский пролив. В мире: Чешский оператор RegioJet объявил о запуске услуг железнодорожных пассажирских перевозок на дальние расстояния в Словакии, между Братиславой и Кошице.

Trei terminale urmează să fie construite în Portul Aktau

news 7

photo: www.portaktau.kz

trei terminale de marfă în cadrul portului Aktau, a anunţat preşedintele Comiteului de Transport-Ministerul de Transport din Kazahstan, Asset Asavbaev. „Construcţia celor trei terminale începe în iulie, ce vor determina extidnerea capacităţii portului”, a precizat acesta. În acest sens, ministerul lucrează la un proiect de atragerea a investiţiilor străine prin stabilirea unui JV. De asemenea, ministerul a concluzionat un MoU (noiembrie 2013) cu IPD, companie australiană, iar condiţiile de bază au fost determinate pentru înfiinţarea unui JV, iar acordul de fondatori a fost semnat în februarie. „Intenţionăm să înfiinţăm un Jv în forma unui parteneriat cu răspundere limitată (LLP) în cadrul căruia IPD va deţine 60%, Kazakhstan Temir Express 30% şi Portul Internaţional Aktau, 10%”, a menţionat Asavbaev.

Astfel, IPD va investi peste 13,5 mld tenge (74 mil dolari), costul proiectului celor trei terminale fiind de 150 mil dolari.

Республика Молдова: В первом квартале этого года в Республике Молдова общий объем грузовых перевозок по всем видам транспорта увеличился на 13,6%. В мире: China Railway Corp. увеличит объем инвестиций на 2,3 млрд. евро, достигая 83,7 млрд. евро по проектам увеличения количества железных дорог, которые собирается построить в этом году. Венгрия: GySEV в результате тендера присудила контракт на электрификацию 87-километровой линии Мозоншолнок Порпак, на западе Венгрии. Польша: Польский оператор Przewozy Regionalne намеревается в этом году запустить два новых пути сообщения

с Украиной. Болгария: Для порта Варны любая выделенная инвестиция оправдывает себя. В в настоящее время разрабатывается проект модернизации оснащения порта. Россия: Министерство транспорта России подписало соглашение о финансировании и строительстве транспортно-логистического комплекса «Южноуральский». В мире: Развитие проекта железнодорожного сообщения между Ираном и Азербайджаном не отменяет интерес к проекту строительства путей сообщения между Ираном и Арменией.

prin Azerbaidjan are o importanţă majoră pentru regiune, a declarat preşedintele Iranului Hassan Rouhani, în cadrul unei întrevederi cu noul ambasador al Georgiei.

Rouhani a menţionat că Iran este determinată să îşi conecteze reţeaua feroviară cu Georgia prin Azerbaidjan, iar accesul la Marea Neagră prin portul Batumi este extrem de important. „În acest sens, Iran este interesată să îşi dezvolte relaţiie cu ţările vecine, în special cu Georgia”, a precizat Rouhani.

prima fază presupunând electrificarea tronsonului Csorna – Porpác, iar cea de a doua reconstruirea tronsonului Csorna – Mosonszolnok, inclusiv reconstruirea peroanelor şi refacerea iluminatului în gări. Va fi de asemenea instalat un sistem de control centralizat al traficului.

China Railway Corp. va investi în noi proiecte feroviare Internaţional: China Railway Corp. va majora cu 20 miliarde yuan (2,3 mld. euro) investiţiile, ajungând la 720 miliarde yuan (83,7 mld. euro) pentru creşterea numărului de linii feroviare pe care le va construi în acest an. Compania are în plan începerea lucrărilor de construcţie pentru 48 de linii, faţă de 44 de linii în 2013.

China Railway Corp. intenţionează de asemenea să majoreze lungimea totală a liniilor feroviare construite la peste 7.000 km anul acesta, în creştere cu 25% faţă de anul trecut. Creşterea numărului de proiecte feroviare este una din măsurile anunţate de guvernul chinez pentru stimularea economiei.

RegioJet va lansa servicii de transport de lungă distanţă în Slovacia Internaţional: Operatorul ceh RegioJet a anunţat că va iniţia servicii de transport feroviar de persoane de lungă distanţă în Slovacia, între Bratislava şi Košice.

Operaţiunile pe această linie vor fi lansate de pe 14 decembrie, cu 4 trenuri pe zi.

Trenurile, capabile să atingă o viteză de 160 km/oră, vor fi prevăzute cu acces la internet.

RegioJet va vinde bilete pentru aceste servicii prin intermediul ghişeelor Căilor Ferate Slovace (ZSSK).

GySEV acordă un contract de electrificare a căilor ferate

Iran este interesată de legăturile feroviare cu Georgia, prin Azerbaidjan Internaţional: Dezvoltarea legăturilor

de transport feroviar între Iran, Azerbaidjan şi Georgia precum şi către Georgia

Ungaria: GySEV a acordat prin licitaţie contractul de electrificare a liniei de 87 km Mosonszolnok – Porpác în vestul Ungariei. Proiectul, în valoare de 11,4 miliarde forinţi (37 mil. euro), va permite operarea de trenuri electrice pe ruta Hegyeshalom – Szombathely şi va fi finalizat în august 2015.

Lucrările vor fi realizate în două etape,

photo: www.azernews.az

Licitaţii de 1,4 mld euro pentru infrastructura feroviară CEHIA: Ministrul Transporturilor din Cehia, Antonín Prachař, a anunțat că anul acesta va lansa licitații în valoare de 54 mld coroane (1,9 mld euro). Din această sumă, 38 mld coroane (1,38 mld euro) vor fi alocate proiectelor de dezvoltare a infrastructurii feroviare.

Przewozy Regionalne ar putea introduce două noi conexiuni cu Ucraina Polonia: Operatorul polonez Przewozy Regionalne intenţionează să lanseze două noi conexiuni cu Ucraina anul acesta.

Trenurilor vor opera pe rutele Cracovia Mostyska şi Varşovia - Kovel.

Decizia finală va aparţine companiei ucrainene Ukrzaliznytsia şi ar putea fi luată în luna mai. Primele trenuri ar putea funcţiona de la jumătatea lui decembrie.

Investiţiile alocate Portului Varna au ca rezultat creşterea activităţii Bulgaria: De la începutul lui 2014, Portul Varna a înregistrat o creştere de 2% a volumului de marfă, ajungând la 2,5 mil tone, comparativ cu perioada similară a anului precedent”, a declarat ministrul Transporturilor, Daniel Papazov. „Rezultatele demonstrează faptul că orice investiţie alocată se justifică, în prezent elaborându-se un proiect pentru modernizarea echipamentelor din port”, a mai precizat ministrul.

South-Ural va fi cel mai mare complex de transport şi logistică Rusia: Ministerul Transporturilor din Rusia a semnat un acord de finanţarea şi construcţia unui complex de transport şi logististică – „South-Ural”. Acordul a fost semnat cu compania de stat pentru Transport şi Leasing. Proiectul, ce are o Cele mai multe licitaţii vor necesita acoperirea unor sume din Fondul Naţional de Infrastructură de Transport, însă proiectele trebuie să fie eligibile pentru a primi şi finanţare europeană.

De asemenea, în perioada 2015-2016, vor fi alocate fonduri în valoare de 25 mld coroane (peste 910 mil euro).

May 2014 | www.railwaypro.com

8 news

importanţă majoră pentru dezvoltarea sectorului de logistică, va fi cel mai mare din Rusia.

Regiunea Chelyabinsk este situată în centrul Eurasiei, la intersecţia rutelor de transport între Rusia şi CSI, ceea ce a făcut posibil adoptarea Strategiei de Dezvoltare a regiunii înainte de 2020.

Complexul de transport şi logistică „South-Ural” este de importanţă strategică pentru regiunea Chelyabinsk, inclusiv pentru Rusia. Acesta va deservi traficul între China şi Rusia, iar implementarea acestuia va determina reducerea timpului de călătorie din China către Zabaikalsk. „Avem nevoie de un hub mare de transport în regiunea Uralii de Sud pentru distribuirea şi primirea mărfurilor din China”, a declarat guvernatorul regiunii Chelyabinsk, Boris Dubrovsky.

Iran şi Azerbaidjan nu exclud interesul pentru proiectul Iran – Armenia Internaţional: „Dezvoltarea proiectului de cale ferată dintre Iran şi Azerbaidjan nu elimină interesul pentru proiectul ce leagă Iran şi Armenia”, declară Prim VicePreşedintele RZD, Alexander Misharin. În ceea ce-l priveşte pe Misharin proiectul de cale ferată dintre Iran şi Armenia este dezvoltat în cadrul proiectului mai amplu Coridorul Nord – Sud. Chiar şi după construirea rutei feroviare Iran – Azerbaidjan va fi nevoie de rute alternative în direcţia Nord – Sud, a adăugat Misharin.

Reprezentantul Căilor ferate Ruse a reamintit faptul că nu este încă un plan de business pentru proiectul ce vizează linia de cale ferată Iran – Armenia iar în acest sens sunt aşteptate demersuri din partea celor ce vor iniţia acest proiect. „În baza acestor demersuri vom decide participarea noastră. În eventualitatea demarării proiectului suntem gata de participare”, declară Misharin.

CFR Marfă a semnat un nou contract de transport România: CFR Marfă a anunţat încheierea unui nou parteneriat. CFR Marfă a câştigat licitaţia organizată de către Centrala Electrică de Termoficare Govora pentru atribuirea contractului de transport pe calea ferată de cărbune tip lignit, pe 2 relaţii de transport.

Contractul de transport va fi încheiat pe o perioada de 1 an, iar cantitatea de cărbuni transportată va fi de 2,4 milioane tone. Compania nu a precizat însă şi suma www.railwaypro.com | May 2014

pentru care va fi semnat contractul.

Teste pe secţiunea Istanbul – Eskişehir Turcia: Compania de cale ferată din Turcia a demarat testele pe secţiunea Istanbul – Eskişehir, parte a liniei de mare viteză Istanbul – Ankara aflată în prezent în construcţie. Cu toate acestea, nu a fost încă precizată data inaugurării liniei. Linia de cale ferată dintre oraşele Ankara şi Eskişehir este în exploatare din 2009 iar în prezent se execută lucrări de extindere către Istanbul. La începutul anului 2015, această linie va tranzita tunelul Marmaray şi va ajunge în partea europeană a oraşului Istanbul, oferind chiar posibilitatea deschiderii reţelei feroviare de mare viteză din Turcia către reţeaua feroviară din Europa.

După finalizarea lucrărilor, se estimează că un număr de 16 trenuri vor circula zilnic între Ankara şi Istanbul, iar durata unei călătorii va fi de 3 ore şi jumătate.

Compania de cale ferată din Turcia (TCDD) a anunţat licitaţii pentru achiziţionarea a încă 10 trenuri de mare viteză iar contractele ce vor fi semnate vor include opţiunea de furnizare a pieselor de schimb precum şi efectuarea mentenanţei.

China: Xinjiang construieşte o nouă linie către Kazahstan Internaţional: Construcţia unei noi linii în regiunea Xinjiang Uygur (China) ce ar putea să furnizeze o legătură feroviară către Kazahstan a fost demarată. În lungime de 308 km, linia Karamay – Tacheng va necesita fonduri de 5 mld yuan (840 mil dolari) şi va fi finalizată în 2016.

Conform proiectului, aceasta va fi dată în folosinţă în 2017 şi va avea o capacitate

Чехия: Министр транспорта Чехии заявил о том, что в этом году будут объявлены тендеры на общую сумму 54 млрд. крон (1,9 млрд. евро). Румыния: Компания «ЧФР Марфа» (CFR Marfă) выиграла тендер, проведенный Теплоэлектростанцией Говора на присуждение контракта на перевозку угля по железной дороге. Турция: Турецкая железнодорожная компания начала проведение испытаний отсека Стамбул - Экишехир. В мире: Было запущено строительство новой линии в Синьцзян-

de 10 mil tone pe an, iar pe termen lung, aceasta se va majora la 15 mil tone.

Din Baikouquan în Karamay către portul Bakti (graniţa între China şi Kazahstan), linia va face parte din ruta ce leagă graniţele cu regiunile interioare. Practic, linia va traversa regiunile petroliere şi cele de exploatare a cărbunelui din Xinjiang. „Dupa finalizarea proiectulului, costurile de transport vor fi reduse cu 30%”, a declarat Wan Genwei, director adjunct al Tacheng Iron and Coal Energy Co. Ltd, companie pentru care noua linie va contribui la extinderea pe piaţă.

Un nou proiect de linie transfrontalieră Bulgaria-Turcia Internaţional: Autorităţile oraşelor Burgas (Bulgaria) şi Kırklareli (Turcia) vor semna un acord pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru proiectul construirii unei linii feroviare care să unească cele două oraşe.

Studiul de fezabilitate va identifica beneficiile economice ale proiectului, volumul de marfă estimat, posibilitatea deschiderii liniei pentru transportul de pasageri şi riscurile de mediu.

Freight One lansează o subsidiară în Kazahstan Internaţional: Consiliul de Administraţie al Freight One a aprobat decizia de lansare a unei subsidiare în Kazahstan, extinderea regională fiind una din strategiile pe termen lung ale companiei.

Proiectul va determina îmbunătăţirea calităţii serviciilor furnizate clienţilor din Rusia şi Asia Centrală. „Participarea activă şi echilibrată în piaţa feroviară din Kazahstan va consolida în mod semnificativ poziţia Freight One în regiune, optimizând calitatea şi cantitatea serviciilor noastre furnizate clienţilor”, a declarat Oleg Bukin, CEO - Freight One.

photo: .www.raillynews.com

CroaŢia: Guvernul croat a dat aprobarea ca HZ Cargo să contracteze un nou credit de 250 milioane kuna (32,8 mil. euro) pentru a susţine procesul de restructurare. Împrumutul va fi utilizat pentru a finanţa programul de disponibilizări şi a plăti datoriile restante către furnizori.

Planul de restructurare pentru perioada 20142018 aprobat de guvern va servi drept model pentru planul pe care îl va adopta compania

şi care va trebui să fie aprobat de Comisia Europeană. Planul prevede disponibilizarea a 804 persoane în prima fază a restructurării şi a altor 950 de persoane în cea de a doua fază, precum şi consolidarea financiară a companiei şi rezolvarea statutului filialelor.

photo: www.hkv.hr

Guvernul croat aprobă un credit pentru HZ Cargo

Уйгурском автономном районе (Китай), которая обеспечит железнодорожное сообщение с Казахстаном. Хорватия: Правительство Хорватии одобрило для HZ Cargo получение нового кредита в размере 250 млн. куна (32,8 млн. евро) на поддержку процесса реструктуризации. В мире: Власти города Бургаса (Болгария) и Киркларели (Турция) подпишут соглашение о проведении технико-экономического обоснования проекта железнодорожного сообщения.

���������������������������������������������������������� ��������������������������������� ���������������������������������������������������� ������������������� ����������������

������������������� ����������������������������� �������������������

��������� ��������������������������������� �������������������������� ���������������������� ��������������������� ���������������������� ��������������������

10 news RZD and Bulgarian Railways sign memorandum of cooperation

Hungary: As of April, MÁV introduced free WiFi internet access in five of its railway stations, in order to provide higher quality services for the passengers and those waiting for the trains. Earlier, the Railway Company had already introduced internet access in more than 700 carriages, a service that became highly popular with the passengers. From now on, passengers will be able to use the net free of charge in the Déli (Budapest South), Keleti (Budapest East), Nyugati (Budapest West) Railway Stations, as well as in Debrecen and Keszthely.

International: At the Council for Rail Transport of CIS countries, Russian Railways and the holding Bulgarian State Railways signed a memorandum of cooperation. The document was signed by Vladimir Yakunin, President of Russian Railways, and Kristian Krastev, CEO of the Bulgarian State Railways’ holding, on 6 May. “This is a clear-cut and formalised intention of Russia’s railways and our colleagues to enhance cooperation in the field of rail transport,” said Vladimir Yakunin. Memorandum provides for the implementation of joint projects to improve the competitiveness of rail transport and to increase passenger and freight traffic

EBRD helps modernise Baltic freight handling Lithuania: A EUR32.5 Million loan

from the EBRD to Klaipedos Smelte, the company operating the container terminal at Klaipeda port in Lithuania, helped modernise its freight handling capacities and upgrade the whole Baltics region as a transit hub. Klaipeda is the most northerly deep-water and ice-free port on the eastern coast of the Baltic Sea. “The city’s strategic location close to the eastern hinterland and its good rail and road connections position it ideally as a transit hub for goods imported and exported from the Baltic states to western Europe, the Americas and south-east Asia,” said Rimantas Juška, Director General of Klaipedos Smelte. Container shipping and proper support facilities are highly important for competitive ports, as they allow the freight to be moved easily and quickly on to roads and railways.

using the Russian and Bulgarian transport systems.

“The signing of this memorandum forms the basis for the development of closer relations between Russian Railways and Bulgarian State Railways and aims to increase freight transport between Bulgaria and Russia,” said Kristian Krastev. Particular attention will be paid to the use of the rail-ferry service between the ports of Varna and the Caucasus

photo: novinite.com

MÁV provides free internet access in five railway stations

(Kravari), including the modernisation of the lines in the station. Moreover, 10 level crossings have to be rehabilitated, 6 bridges constructed (the existing bridges will be demolished) and ERTMS 1 will be installed. The development of the project will allow trains to run at speeds of 100 km/h. The project is financed through EU’s instrument for preaccession assistance (IPA), the “Regional Development” component. The deadline for submitting offers is 15 July 2014.

interoperability between the Netherlands and the rest of the continent, adding to the Hanzelijn line, Betuweroute freight line, HSL-Zuid and Amsterdam-Utrecht line which are already equipped with ERTMS systems. Currently, only 20% of trains in the Netherlands use the ERTMS. The Dutch Government is to invest EUR 2.5 Billion between now and 2028 installing and maintaining the new traffic management system.

Construction of Kars-Nakhchivan railway depends on BTK

NS to install ERTMS on main railway network

FYR Macedonia: TED Europa web site published the tender notification for a railway project in FYR Macedonia.

The contract includes the reconstruction of the non-electrified 17km long Bitola–Kremenica line part of Corridor X. Works include the replacement of lines, the construction of a rail station (Zabeni) and the reconstruction of a stop

International: European Rail Traffic Management System (ERTMS) will be installed on Netherlands’ busiest routes by 2028, the government announced.

ERMTS Level 2 will be rolled out across the Randstad region and on routes connecting the cities of Arnhem, Almelo and Vlissingen from 2016. The european standard system will improve Эти пять вокзалов - это Дели (Будапешт Юг) , Келети (Будапешт Восток) , Ньюгати (Будапешт Запад), а также вокзалы городов Дебрецен и Кестхей . Литва: Klaipedos Smelte - компания, управляющая контейнерным терминалом в порту Клайпеда, Литва - получила от ЕБРР кредит в объеме 32,5 млн. евро. Македония: Европейский сайт тендеров TED Европа опубликовал тендерное объявление для проекта реконструкции неэлектрифицированного отсека линии Битола - Кременика, длиной в 17 километров, часть Коридора X.

Голландия: Правительство объявило о том, что к 2028 году самые оживленные линии в Нидерландах будут оснащены системой ERTMS. Система ERTMS 2-го уровня будет установлена в регионе Рандстад и на маршрутах, соединяющих города Арнем, Алмело и Влиссинген, начиная с 2016 года. В мире: Работы по строительству линии Нахчыван (Азербайджан) - Карс (Турция) начнутся после завершения строительства коридора Баку -Тбилиси-Карс (БТК). Об этом объявили Азербайджанские железные дороги.

В мире: Российские Железные Дороги (РЖД) и Болгарские Железные Дороги подписали меморандум сотрудничества. Документ предусматривает внедрение совместных проектов, направленных на повышение конкурентоспособности железнодорожного транспорта и увеличение объема грузовых и пассажирских перевозок, с использованием транспортных систем России и Болгарии. Венгрия: MAV ввела бесплатный доступ в Интернет на пяти вокзалах железнодорожной сети, в целях обеспечения лучшего качества обслуживания пассажиров. www.railwaypro.com | May 2014

photo: english.republika.mk

FYR Macedonia launches tender for Bitola-Kremenica section

International: Works on Nakhchivan (Azerbaijan)-Kars (Turkey) railway will be initiated after the completion of BakuTbilisi-Kars (BTK) Corridor, Azerbaijan Railways announced. Completion of the construction of the Baku-Tbilisi-Kars railway will be possible by mid-2015. “The issue of the creation of the NakhchivanKars railway is relevant and a more active process in the framework of this project will proceed after the commissioning of the Baku-Tbilisi-Kars railway,” head of the company’s press-service, Nadir Azmammadov said. It is planned to reconstruct the section from the border with Iran to Nakhchivan’s Sadarak district, and to lay 10 more kilometres of lines with the Nakhchivan- Kars railway project.

AZN 1 Billion (EUR 922 Million) is required for the Nakhchivan-Kars railway

11

Georgian Railways is rated “BBB-” stable

photo: www.railway.ge

Georgia: Rating revision of Georgian Railways was carried out with the updated methodology, as a result of which Standard & Poor’s maintained the BBB stable rating for Georgian Railways. As of 2014, Standard & Poor’s has improved the methodology of credit rating for transport companies and infrastructure managers, among which Georgian Railways. “The above mentioned confirms the fact that solvency of the company is at high level again. JSC Georgian Railway continues to work for improvement of financial stability and service for consumers”, stated the railway company.

China and Azerbaijan consolidate railway cooperation International: Azerbaijan and China have explored ways of developing cooperation in the field of transport, as Ambassador to Beijing Latif Gandilov declared at a meeting with Deputy Director of the National Railway Administration Zhu WangYu. The two sides discussed ways to develop transport cooperation between the two countries.

Gandilov highlighted projects carried out in Azerbaijan and the region, particularly the Baku-Tbilisi-Kars railway.

Грузия: После актуализации методологии (в начале апреля) компания «Standard & Poor’s» сохранила стабильный рейтинг Грузинских железных дорог: “BBB-”. В мире: Азербайджан и Китай разрабатывают новые направления сотрудничества в области транспорта. Об этом заявил посол Азербайджана в Пекине, Лятиф Гандилов, на встрече с заместителем директора Национальной Железнодорожной Администрации, Чжу Ванюй. Болгария: «В 2014 году Болгария будет поглощать сумму 1,8 млрд евро, выделенную Европейским союзом на бюджетный период ЕС 2007-2013». Об этом объявила вице-премьер Болгарии, Зинаида Златанова . По железнодорожному сегменту, деньги будут направлены

Germany participate in Serbia’s infrastructure projects

Tajikistan to invest in transport development

International: DB International GmbH has set up a work team which began work this week, so as to get involved in the Serbian railway infrastructure overhaul financed by a Russian state loan of USD 800 Million. RZD International and DB International GmbH signed an agreement in March about the provision of technical consulting services within the project aimed at modernizing the Serbian railway network. The credit will finance five projects aimed at upgrading the domestic railway infrastructure and vehicles in Serbia in next several years.

Serbia secures 15 percent of the project funds, so the total modernization costs will amount to USD 941 Million.

Tajikistan: Tajik Government will invest over USD 1.4 Billion (EUR 1 Billion) into transport development in 2014 - 2015, said Tajikistan Ministry of Economic Development and Trade. The Government will invest USD 739.2 Million (EUR 535 Million) into transport development in 2014 and USD 707.8 Million (EUR 512 Million) in 2015. These investments are inclusive of all financing sources - budget, loans and grants. These funds will be invested into building new bridges, highways, railways and to rebuild and maintain existing highways.

Serbia, interested in a Chinese loan for railway infrastructure

Russia, Kazakhstan and Belarus to create single financial market regulator International: A supranational body to regulate the integrated financial market of Russia, Kazakhstan and Belarus within the Eurasian Customs Union will be created in 2025, the chairman of the National Bank of Kazakhstan Kairat Kelimbetov said. “We (a negotiating group of Russian, Kazakh and Belarusian financiers) managed to agree that the harmonization of legislation in the area of financial markets will be carried out until 2025,” he said. Kelimbetov stressed that “this will be the regulator, rather than a single central bank.” Kelimbetov recalled that the Kazakh National Bank is also involved in the preparation of the agreement on the Eurasian Economic

на инфраструктурные проекты по модернизации линий Русе - Варна, Карнобат - Синдел; Пловдив - Бургас и София Септември. В мире: Сербские железные дороги заинтересованы в кредите, предоставляемом Китаем, сумма которого может достичь 400 млн. евро. Сумма будет выделена на строительство железнодорожной инфраструктуры и будет выплачиваться за счет экспорта товаров из Сербии в Китай. В мире: К 2025 году будет создан наднациональный орган для интеграции финансового рынка Таможенного союза, в состав которого входят Россия, Казахстан и Беларусь. Об этом заявил президент Национального банка Республики Казахстан, Кайрат Келимбетов.

Union and is responsible for issues relating to monetary policy and financial markets.

photo: trend.az

project’s implementation, according to the preliminary data.

Bulgaria prioritises EU co-financed railway projects bulgaria: “EUR 1.8 Billion of the 20072013 programming period is to be absorbed in 2014, and the next programming period is a challenge, but we will deal with it”, Deputy Prime Minister and Justice Minister Zinaida Zlatanova said. At the beginning of the year, Minister of Transport, Daniel Papazov, announced that total funds (national co-financing and SOP-T budget) amounted to around EUR 1.9 Billion, of which 70% (over 1.3 Billion) will be allocated equal amounts for road and railway projects. The rest of the amount will be allocated to the optimisation

International: Serbian Railways are interested in a Chinese loan of approximately EUR 400 Million for the construction of railway infrastructure which would be paid off through exports of Serbian commodities into China, General Director of Serbian Railways of intermodality on the freight and passenger segment, to the development of sustainable transport, construction of metro stations and intermodal terminal in Ruse. Funds for railway infrastructure would be invested in improving the railway line Ruse– Varna; Karnobat - Sindel; Plovdiv - Burgas and Sofia - Septemvri. In addition, funds for the rehabilitation of Vidin Medkovets and Sofia – Dragoman would be sought through the Connecting Europe Facility. The goal was to complete the major transport routes to the borders with Romania, Greece and Turkey and improve transport links between major ports in Burgas, Varna and Ruse.

May 2014 | www.railwaypro.com

12 news

Dragoljub Simonovic said. In a meeting with the delegation of China Machinery Engineering Corporation (CMEC), Simonovic said that the loan could be agreed before the Chinese President’s visit to Serbia in September. The funds from the loan would be used to reconstruct and electrify the Lapovo – Kraljevo railway, as well as the regional railways Mala Krsna – Pozarevac – Zajecar – Port of Prahovo and Mala Krsna – Smederevo. The loan could also be used to fund the construction of a terminal on the railway Corridor 10 from Novi Sad via Belgrade to Nis, Simonovic said.

Mechel signs new contract with TransContainer International: Mechel announces signing an agreement on creating a pool system for transporting cargo with TransContainer. According to the document, TransContainer will handle multimodal transportation of Mechel’s cargo of various types in containers. The annual turnover of cargo will amount to over 5,000 twenty-foot container units. Currently TransContainer ensures monthly transportation of some 400450 twenty-foot containers for Mechel.

“This new format of cooperation with TransContainer will certainly enable us to streamline the Group’s container transport system. Moreover, we will be able to improve the quality of logistics on our geographic routes for Mechel’s

Таджикистан: Правительство будет инвестировать более 1,4 млрд. долларов США (1 млрд. евро) в развитие транспорта в период 2014-2015 гг. Данная информация предоставлена Министерством экономического развития и торговли Таджикистана. В мире: Компания DB International GmbH создала рабочую группу, которая начала свою деятельность в этом месяце по проектам, связанным с техническим обслуживанием и ремонтом железнодорожной инфраструктуры в Сербии. В мире: Компания GEFCO, которая на 75 % принадлежит РЖД, www.railwaypro.com | May 2014

future. I think this should happen by 1 July or an agreement should be reached by that time,” said the prime minister.

enterprises, thus bringing down transport costs,” Mechel’s Managing Director Sergei Kulakov said.

GEFCO showed interest in purchasing assets in Central Europe and Asia International: GEFCO (75% owned

by RZD) is interested in acquiring assets in India, Russia and Asia, said Philippe Kosè, the Director of strategy and finance department of GEFCO. “We are interested in the assets of marine transportation companies and storage services in India. Also it can be China, Russia, Central Europe and the countries of Asia,” he said.

GEFCO focuses on acquisition of medium-sized companies in countries where it is difficult to create a branch, and the starting point for GEFCO’s business segment is to buy the company. The company plans to increase its turnover up to EUR 8 Billion by 2020.

photo: wikimedia.org

international: Turkmen Government delegation visited Romania, in April, to participate in the meeting of the working group on cooperation in the transport sector.

The delegation visited the Constanţa port in Romania. Earlier it was reported that the two countries agreed on the establishment of a joint working group to study the best ways of trade and transport corridor Black

Sea - Caspian Sea with the use of Constanţa and Turkmenbashi ports` advantages. The matter is the formation of a new Eurasian transport corridor. In particular, State Service of Maritime and River Transport of Turkmenistan is exploring the possibility of cargo transportation including liquefied natural gas to Constanta. The supply route envisages the use of special containers and runs across the Caspian to Baku (Azerbaijan), then by railway to Batumi or Poti (Georgia, the Black Sea region) and from there by sea to Romania.

Istanbul-Ankara HSR to be completed this month Turkey: The Istanbul-Ankara high-speed railway in Turkey will be commissioned in May, 2014, Anadolu agency said, quoting Minister of Transport Lufti Elvan. The minister added that the final preparatory work on commissioning the railway is underway. The Istanbul-Ankara high-speed railway will be 533 kilometres in length and it will be connected to the Marmaray railway tunnel. The construction of the railway began in 2009.

Agreement on Rail Baltica route to be reached by July International: The Baltic States are still negotiating on the standard gauge railway project Rail Baltica 2 route and its branch-line to Lithuania’s capital Vilnius.

According to Prime Minister Algirdas Butkevicius, an agreement should be reached by early July 2014. “We hope the project will be approved in the nearest

заинтересована в приобретении активов в Индии, России и Азии. Компания заинтересована в активах, принадлежащих судоходным компаниям и поставщикам услуг хранения в Индии. В мире: Компания «Мечел» объявила о подписании соглашения с компанией «ТрансКонтейнер» о создании совместного узла грузоперевозок. В мире: Государства Прибалтики попрежнему ведут переговоры по маршруту линии Rail Baltica 2 и по и участку линии, которая будет пересекать столицу Литвы, Вильнюс. По словам премьер-министра Альгирдаса Буткявичюса, соглашение

photo: www.kaliteliresimler.com

Turkmenistan and Romania study Black Sea – Caspian transport corridor potential

может быть подписано в июле 2014 года. В мире: Туркменистан и Румыния рассматривают потенциал возможного транспортного коридора Черное Море - Каспийское Море. Предусматривается использование специальных контейнеров и пересечение Каспийского Моря в сторону Баку, затем по железной дороге в сторону портов Батуми или Поти, а оттуда рассматривается продолжение перевозок по морю в Румынию. Турция: Работы над высокоскоростной линией СтамбулАнкара будут завершены в этом месяце. Длина линии составляет 533 км и она будет соединена с туннелем Мармарай.

Points for Safety

Vossloh Cogifer is one of the world’s leading providers of state-of-the-art switch and track monitoring systems for high-speed, conventional and urban lines. Our products are characterised by low life-cycle costs, a high degree of cost-effectiveness as well as maximum safety even under extreme conditions. We therefore make a key contribution to keeping people and freight mobile.

www.vossloh-cogifer.com

14 news

International: Ca parte a unui consorţiu format din 5 companii, două companii din Turcia au câştigat contractul de de construcţie şi proiectare a metroului din Doha. Contractul are o valoare de 4,4 mld dolari şi este cel mai mare proiect câştigat vreodată de companii turce în afara graniţelor. Linia este construită ca parte a Proiectului de Construcţii al Qatarului pentru Cupa Mondială din 2022.

Qatar a selectat contractorii turci Grupul

Astana va avea o retea de trenuri electrice Kazahstan: Guvernul kazah şi Banca Asiatică de Dezvoltare (ADB) au semnat un acord pentru finanţarea unui proiect ce prevede crearea unei reţele de trenuri electrice în Astana. „Acest proiect va contribui la mobilitatea urbană şi va îmbunătăţi calitatea vieţii sprijinind astfel o dezvoltare echilibrată în capitala ce se dezvoltă rapid”, este de părere Ministerul Economiei şi Planificării Bugetare. Proiectul „Smart Astana” a fost deja lansat. Prima etapă include două direcţii „Safe City” şi „Inteligent Transport System”, finalizarea întregului proiect „Smart Astana” fiind estimată până în 2017. „Smart Astana” are la bază modelul de dezvoltare al oraşelor europene inteligente. Astfel, o atenţie deosebită va fi acordată transportului public. Va demara construirea sistemului light rail şi vor fi introduse autobuze de mare capacitate.

Trenurile electrice sunt de fapt tramvaie moderne, oferind astfel o soluţie pentru mobilitate urbană integrată. Acest lucru este foarte important, deoarece în prezent Kazahstan nu are nici un sistem de transport modern.

Teheran inaugurează un nou tronson de metrou Iran: Primarul Teheranului, Mohammad

Qalibaf, a inaugurat cel de al doilea tronson al liniei a 3-a a metroului din Teheran, cu o lungime de 12 km.

Proiectul a costat 20 de mii de miliarde de riali (567 mil. euro).

Primul tronson al liniei a 3-a, de 7 km, a fost inaugurat în decembrie 2012. Linia a 3-a va avea în total 37 km, conectând sudul şi nordul oraşului. Metroul din Teheran are patru linii, totalizând circa 152 km şi 85 de staţii.

Ellaktor câştigă un contract de 3,2 mil euro în Qatar Internaţional: Ellaktor, subsidiară a companiei Aktor, a câştigat cel mai mare proiect de construcţie pentru o www.railwaypro.com | May 2014

proiectarea şi construirea liniilor, precum şi livrarea a 69 de rame automate pentru cele trei linii.

STFA şi Yapı Merkez, alături de Larsen & Toubro (India), Aktor (Grecia) şi al-Jaber Engineering (Qatar), companii ce vor construi linia Gold din cadrul reţelei de metreou din Doha. Companiile turce vor deţine cea mai mare parte a contractului, în procent de 40%.

Proiectul ar trebui să fie finalizat în 2018 şi pentru a atinge acest obiectiv, se vor pune în funcţiune 6 TMB-uri în acelaşi timp.

Metroul din Doha va conecta centrul oraşului cu zonele comerciale şi stadioanele principale, iar toate liniile, inclusiv linia Gold vor fi construite subteran din cauza zonelor dense ale oraşului.

Începe licitaţia pentru fazele 2 şi 3 ale proiectului de metrou din Mecca Internaţional: Comisia de Dezvoltare din Mecca a invitat companiile interesate să participe la faza de precalificare pentru licitaţia privind realizarea fazelor 2 şi 3 ale proiectului de metrou din Mecca.

Contractele includ construirea liniilor, instalarea reţelei de electrificare, amenajarea staţiilor şi depoului, instalarea sistemelor de ticketing, telecomunicaţii şi CBTC. Propunerile pot fi înaintate până pe 26 mai. Câştigătorii contractului vor fi anunţaţi în al doilea trimestru din 2015.

Durata contractului va fi de 45 luni pentru linia B şi 51 de luni pentru linia C.

companie grecească în afara graniţelor.

Astfel, Ellaktor a semnat un contract pentru realizarea studiului de fezabilitate şi construirea Liniei Aurii a metroului din Doha, Qatar. Contractul este în valoare de 3,2 miliarde euro. source: www.izmir.bel.tr

Două companii turce au câştigat, în cadrul unui consorţiu, proiectul unei linii de metrou din Doha

A început construcţia primei faze a liniei 4 a metroului din Riyadh International: Cu două luni mai devreme de data prevăzută, au fost iniţiate lucrările de construcţie pentru realizarea primei faze a liniei a 4-a a reţelei de metrou din Riyadh. Lucrările au început cu construirea staţiei 4 G1 de pe linia 4, situată la Aeroportul Internaţional Regele Khaled din Riyadh. Prima fază include integrarea a trei staţii de metrou la aeroport, staţia 4 G1 urmând să deservească terminalul 5.

Linia 4 va face legătura între cartierul financiar al oraşului şi aeroport. Linia va fi construită de consorţiul FAST, condus de FCC, care va realiza de asemenea şi liniile 5 şi 6 ale metroului pentru suma de 6 miliarde euro. Consorţiul include pe lângă FCC: Samsung, Alstom, Strukton (Olanda), Freyssinet (Arabia Saudită), Typsa (Spania), Atkins (Marea Britanie) şi Setec (Franţa). Contractul include Казахстан: Правительство Казахстана и Азиатский банк развития (АБР) подписали соглашение о финансировании проекта, предусматривающего создание сети электропоезов в Астане. В мире: Ellaktor, дочернее предприятие компании Aktor, подписала договор на проведение технико-экономического обоснования и строительства Золотой линии метрополитена в городе Доха, Катар. Иран: Мэр Тегерана провел инаугурацию второго отсека 3-й магистрали метрополитена города Тегерана, длина которой составляет 12 километров.

Transdev doreşte să aibă profit Internaţional: Rezultatele financiare ale Transdev în 2013 au înregistrat un progres, dar grupul rămâne deficitar şi trebuie să îşi crească performanţa operaţională. Datoria companiei a scăzut de la 1,9 la 1,1 miliarde euro, rezultat la care a contribuit o creştere a capitalului cu 560 milioane de euro. Compania a cedat de asemenea active în valoare de aproape 100 milioane euro şi şi-a ameliorat marja operaţională de la 4,5% la 5,2%.

Pierderile nete ale Transdev s-au situat la 130 milioane de euro în 2013, situaţia ameliorându-se însă faţă de 2012, când compania finaliza anul cu pierderi de 390 milioane euro.

Transdev estimează că va deveni profitabilă de anul acesta, nu din 2015 cum anunţase cu un an în urmă. Pentru relansare, grupul mizează pe ofensivă mai ales în Franţa.

Moscova: noile tramvaie vor circula din iulie Rusia: Noile tramvaie achiziţionate autorităţile din Moscova urmează să fie livrate în iulie, a anunţat primarul oraşului, Sergei Sobyanin. В мире: Общественный транспорт всегда ассоциировался и связан с социальной интеграцией и экономическим развитием, являясь фактором, способствующим сокращению потребления энергетических ресурсов и снижению степени воздействия на окружающую среду. В мире: За два месяца до запланированной даты были запущены строительные работы, относящиеся к первому этапу строительства 4-й магистрали метрополитена в Эр-Рияде. Россия: Новые трамваи, приобретенные московскими властями, должны быть доставлены в июле месяце. Об этом объявил мэр города, Сергей Собянин.

news 15

International: „Transportul public a fost şi este asociat cu incluziunea socială, dezvoltare economică, un factor ce determină reducerea consumului energetic şi a impactului asupra mediului. În acest sens, factorii de decizie trebuie să demonstreze acest lucru, să investească în transportul public şi să ofere servicii calitative. Prin aceste considerente, transportul public va putea fi pus în centrul politicilor de dezvoltare economică şi socială”, a declarat Alain Flausch, Secretar General al UITP, în cadrul Forumului pentru Mobilitate Durabilă şi Dezvoltare Metropolitană.

Evenimentul a fost organizat de către Club

Peste 120 de tramvaie comandate de primărie vor intra în circulaţie în această vară şi vor urma să mai fie livrate un set de 50 de tramvaie ce vor fi date în folosinţă în 2015.

Uraltransmash, subsidiară a Uralvagonzavod R&D Corporation, se află în parteneriat cu Pesa, pentru a construi tramvaiele cu podea joasă. „În decembrie intrat în perioada de implementare a contractului pentru furnizarea a 120 de vehicule, din care 70 de tramvaie vor fi puse în operare în acest an, iar anul viitor, 50 de unităţi. În prezent aceste tramvaie se află în perioada de teste”, a precizat Sobyanin.

Metropolitan – Asociaţia pentru Mobilitate Metropolitană (AMM), cu sprijinul Uniunii Internaționale de Transport Public (UITP), AIDA, Primăria Alba Iulia, STP Alba Iulia şi Asociaţia Zona Metropolitană Oradea şi a avut loc în data de 8-9 aprilie 2014.

Fără transport public, un oraş nu poate supravieţui, în condiţiile în care necesită mijloace de transport pentru asigurarea mobilităţii cetăţenilor. Transportul public este soluţia unei mobilităţi eficiente şi desigur care contribuie la dezvoltarea economică. „Transportul public trebuie să fie calitativ pentru a atrage clienţi şi trebuie de asemenea considerat ca fiind unul din factorii ce formează un oraş frumos, eficient”, a precizat Alain Flausch.

Pentru creşterea cotei transportului public

Directorul Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti a fost demis pentru licitaţii incorecte România: Ministrul Transporturilor, Dan Şova, a anunţat, la 29 aprilie, că l-a demis pe directorul general al Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti (AMTB), Flaviu Hoţopan, pentru „licitaţii incorecte”. „Directorul AMTB a fost demis pentru că licitaţiile pe care le organiza la nivelul Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti erau făcute incorect în raport cu legea”, a precizat ministrul Dan Şova cu ocazia unei conferinţe de presă din 29 aprilie.

şi formarea unui sistem eficient, este necesar să se realizeze o reţea centrală, este necesar ca politicile de transport să fie integrate care să încurajeze creşterea cotei de transport. Pentru a ajunge la un sistem eficient care să furnizeze soluţii de transport caliitativ, este nevoie să se investească în sistemul de transport, utilizând fiecare din fondurile europene disponibile”, a menţionat secretarul general al UITP.

photo: Club Feroviar

Alain Flausch, UITP: fără transport public, un oraş nu poate supravieţui

Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti eliberarează licenţele de traseu pentru efectuarea serviciului regulat de transport public de persoane în zona municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov. В мире: Финансовые показатели компании «Трансдев» на 2013 год зарегистрировали прогресс, однако группа остается слабой и ей необходимо увеличить свои операционные показатели. Румыния: Министр транспорта Дан Шова 29 апреля заявил о том, что отправил в отставку генерального директора Управления метрополитенным транспортом города Бухареста (AMTB) Флавью Хоцопан за проведение «неправильных тендеров».

May 2014 | www.railwaypro.com

16

POLICIES & STRATEGIES

Acciza la motorină afectează sever concurenţa echitabilă în sectorul transporturilor

[ de Elena Ilie ]

Incepand cu luna aprilie a acestui an, conform Codului Fiscal, România a introdus o noua taxă pentru produsele petroliere, în cuantum de 7 eurocenţi, taxă ce va afecta semnificativ preţurile a tot ceea ce înseamnă transporturi precum şi competitivitatea în domeniu. Unul din sectoarele de transport afectate va fi transportul feroviar, atât cel de mărfuri cât şi cel de pasageri.

A

m analizat situaţia altor sisteme de transport feroviar din state membre ale Uniunii Europene şi încă o dată ni s-a confirmat faptul că multe dintre aceste sisteme de transport feroviar nu plătesc accize la plata motorinei folosite, dimpotrivă, chiar beneficiază de reduceri pentru a nu pune în pericol concurenţa echitabilă. În Italia, de exemplu, transportul feroviar beneficiază de o reducere de 70% a accizei la motorină. În Belgia, pe de altă parte, transportul feroviar este complet scutit de la plata accizei la orice produs pe bază de petrol, se arată într-o analiză a Organizaţiei pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică (OECD).

O analiză din ianuarie 2014, aparţinând Comisiei Europene - Direcţia Generală pentru Impozitare si Uniune Vamală (DG TAXUD), ne arată că în ţări precum Olanda, Belgia, Italia, Croaţia, Letonia, Lituania, Irlanda, Ungaria, Austria, Polonia, Portugalia Suedia, Finlanda, Slovenia, Marea Britanie, şi Luxemburg transportul feroviar beneficiază de reduceri la plata accizei la motorină. În prezent, acciza pentru motorină se poate recupera în şase țări din Uniunea Europeană precum Belgia, Franța, Spania, Italia, Ungaria și Slovenia. “În pregătirea introducerii acestei noi taxe au avut loc întâlniri între factorii de decizie politici şi reprezentanţi ai transportatorilor pentru a încerca reducerea impactului nega-

tiv al acestei taxe şi returnarea acesteia parţial sau total pentru a nu influenţa costurile cu transportul. Din păcate la aceste întâlniri nu au fost invitaţi şi transportatorii feroviari, probabil, pentru că în mai multe rânduri s-au făcut demersuri catre Ministerul Finanţelor şi Ministerul Transporturilor legate de aceasta taxă, care în mod evident avantajează transportatorul auto “, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Transportatorilor Feroviari din România (ATFER). În ţări din Uniunea Europeană această taxă este returnată sau nu se percepe operatorilor de transport feroviari iar în unele ţări care încurajează transporturile ecologice se impun taxe suplimentare pe km parcurs pentru traficul auto, cel mai recent caz este cel al Ungariei care a introdus, din martie 2014, taxa suplimentară pentru traficul auto. „Aflăm cu surprindere că s-au făcut demersuri pentru returnarea parţială a taxei pe carburant numai pentru transportatorii rutieri nu şi pentru cei feroviari, fapt grav care intervine nepermis în competiţia directă între modurile de transport”, precizează ATFER. În contextul actual al discriminării modului de transport feroviar prin returnarea taxei numai pentru combustibilii utilizaţi în transportul rutier, nu se face altceva decât să se creeze o disproporţie şi mai mare între modurile de transport feroviar şi rutier.

Scăderea accizei la motorină cu 4 eurocenţi

pe litru se aplică anumitor categorii de transportatori nu şi operatorilor de transport feroviar de pasageri.

Ministerul Finanţelor a asumat o reducere a consumului de combustibil după majorarea accizei la carburanţi şi apreciază că transferul de venituri din mediul privat la buget va permite finanţarea unor investiţii cu un efect de atrenare mai ridicat în economie decât dacă banii ar rămâne în piaţă. „Extinderea măsurii privind returnarea parţială unei sume din acciza suplimentară introdusă la carburant şi la alte categorii de companii decât transportatorii rutieri nu este imposibilă, dar este dificil de obţinut de la Comisia Europeană, care trebuie convinsă că are sens economic”, au precizat reprezentanţii Consiliului Concurenţei la începutul lunii aprilie. În urma aplicării nivelului diferenţiat de accize, veniturile bugetare estimate pentru 2014 scad cu 353 milioane lei (78 milioane lei). „Orice recuperare a unei părţi din acciza suplimentară la carburant de către transportatorii din România ar trebui deplin compensată cu alte măsuri pentru a nu afecta obiectivele fiscale ale Guvernului. Angajamentul Guvernului pentru 2014 este un deficit bugetar de 2,2% din PIB şi orice iniţiativă fiscală care este contemplată trebuie analizată cu atenţie în vederea atingerea acestei ţinte şi orice modificare în taxare va trebuie compensată astfel încât această ţintă să nu fie pusă în pericol”, a arătat Andrea Schaechter, şeful misiunii FMI pentru România.

Photo: wikimedia.org

Акциз на дизельное топливо серьезно влияет на справедливую конкуренцию в транспортном секторе

www.railwaypro.com | May 2014

Начиная с апреля этого года, в соответствии с Налоговым кодексом, Румыния ввела новый налог на нефтепродукты в размере 7 евроцентов. Данный налог будет существенно влиять на цены всего, что связано с транспортом, а также на конкурентоспособность в отрасли. Один из секторов транспорта, на котором скажется данный налог - это железнодорожные перевозки грузов и пассажиров.

17

May 2014 | www.railwaypro.com

18 Metropolitan

Oraşele din ECE devin moderne alegând dezvoltarea transportului urban pe şină [ de Pamela Luică ]

În ţările din Europa Centrală şi de Est (ECE), când a avut loc trecerea la o economie de piaţă la începutul anilor ‘90, transportul public a început să câştige teren faţă cel individual motorizat. Una din problemele cu care se confruntă în prezent ţările din Europa Centrală şi de Est este necesitatea fondurilor ce trebuie direcţionate către modernizarea materialului rulant şi infrastructura care trebuie adusă la standarde europene. Aceste proiecte au fost finanţate de sectorul public, la nivel european existând fonduri limitate, mai ales din cauza situaţiei economice prin care trec ţările. Cu toate acestea, conştientizarea importanţei transportului public în dezvoltarea economiei locale, dar şi naţionale, au deterimitan lansarea proiectelor de dezvoltare şi îmbunătăţire a acestui segment.

Î

n ECE „este foarte importantă consolidarea situaţiei economice a transportului public şi demonstrarea contribuţiei pe care acesta o are pentru locurile de muncă şi politicile de creştere, la creşterea atractivităţii şi competitivităţii economiei locale. O altă problemă foarte importantă pentru regiunea ECE este obţinerea unor fonduri flexibile pentru transportul public, care să aibă la bază o strategie de venituri puternică, precum şi contribuţii din partea beneficiarilor indirecţi, pe lângă sursele tradiţionale de finanţare care există”, ne explica într-un interviu (martie 2014), Alain Flausch, Secretar General UITP. Operatorii şi autorităţile ar trebui neapărat să regândească două aspecte majore ce ţin de finanţarea şi modelul de business pentru transportul public de astăzi şi de mâine; şi calitatea serviciilor, inclusiv orientarea către client implică şi un stil de management diferit, mai puţin orientat către companie, şi mai mult către client. În perioada 2014-2020, bugetul UE a început cu peste 181 mld euro transferaţi direct către regiunea ECE, iar între 5-8% din sumă va fi investită în proiectele de dezvoltare a transportului public integrat.

Acest lucru devine o adevărată provocare pentru operatori, factori de decizie şi industrie de a investi şi utiliza resursele disponibile pentru ca transportul urban să devină durabil, eficient şi performant şi prin urmare acesta să îşi majoreze cota pe piaţă, comparativ cu celelalte moduri de transport. Pentru a dezbate toate aceste probleme şi provocări, Asociaţia Internaţională de Transport Public (UITP) şi Asociaţia pentru Mobilitate Metropolitană – Club Metropolitan (AMM) au organizat workshopul „Finanţarea şi modernizarea transportului urban pe şină 2014-2020” la finele lunii martie. „Susţin în totalitate condiţiile Fondurilor Structurale pentru exerciţiul bugetar 2013www.railwaypro.com | May 2014

2020 care obligă pe toţi cei care doresc să aplice pentru fonduri UE nu numai să combine vehiculele sau achiziţiile de material rulant cu modernizarea infrastructurii necesare, dar şi care solicită autorităţilor să creeze planurile de mobilitate urbană durabilă şi să detalieze viziunea şi filosofia the mobilitate urbană din spatele fiecărui proiect şi al fiecărui euro care va fi cheltuit”, a mai precizat Flausch, în interviul acordat publicaţiei noastre.

serie de proiecte importante pentru sectorul de mobilitate. Din 2013, autorităţile anunţau lansarea proiectelor de dezvoltare a reţelei de metrou, strategia vizând construcţia unui sistem ce va acoperi 70% din suprafaţa capitalei. Acesta va fi format din trei diametre în lungime de 57 km şi 54 de staţii, finalizarea strategiei determinând creşterea numărului de pasageri la 550 mil/zi (peste 45% din cota sistemului de transport public). Liniile se vor intersecta în centrul oraşului, permiţând fiecărei Sofia: proiecte demarate, dar direcţii un singur schimb, iar pe termen problema finanţării încă persistă lung sunt prevăzute extensii ale acestora către suburbii. Cel mai recent anunţ penPentru capitala Bulgariei, Sofia, proi- tru dezvoltarea sistemului de transport ectele de transport public se confruntă subteran este lansarea licitaţiei pentru cu problema finanţării şi, în ciuda acestei proiectarea şi construcţia unei linii de 7,2 inconvenienţe ce determină amânarea km, secţiune de linie ce traversa punctele realizării proiectelor, oraşul are în plan o centrale ale oraşului şi va conecta bulevarLONG-TAEM SCHEME Expected length of lines – SOFIA (long-term scheme) 78 km with 74 stations and share in the public transport system – 60%

M1 M2 M2

M1

Source: Prof.Phd. Stoyan Bratoev, EXTENSION OF THE METRO IN SOFIA, april 2013

Metropolitan Surse de finantare (€) Total amount of the investments 62 624 478

Financing from EU 42 500 000

National co-financing 7 500 000

Local co-financing* 12 624 478

* The local co-financing includes reimbursable VAT amounting to 5 921 868 EUR, loan from EBRD amounting to 6 897 522 EUR as well as 122 464 EUR for designing, financed by Sofia Municipality

dul Botevgradsko de Ovcha Kupel 1, în partea de sud-vest a capitalei. Construcţia secţiunii de linie face parte din proiectul de construcţie a liniei 3 din reţeaua de metrou, a cărei lungime va avea 16,5 km şi 19 secţiuni, din care 10 vor fi construite subteran. Proiectul este cofinanţat de UE prin programul operaţional Transport şi ar urma să fie realizat în 45 de luni de la semnarea contractului. În cazul transportului public de suprafaţă (tramvai), autorităţile se concentrează mai mult pe achiziţia de material rulant, însă există probleme de finanţare. „Companiile de transport public se confruntă cu problemele de finanțare pentru proiectele de infrastructură și achiziția de material rulant, ceea ce face ca acestea să fie amânate. O opțiune eficientă pentru implementarea lor vizează contractarea creditelor de la instituțiile financiare internaționale. Prin programul operațional 2007-2013, modernizarea transportului urban din Sofia a implicat realizarea activităților de îmbunătățire a calității aerului prin achiziția de noi tramvaie. Prin finanțarea UE (100%) este implementată achiziția a 20 de tramvaie cu podea joasă în valoare de 33,9 mil euro, sumă acoperită de Programul Operațional/Mediu”, a declarat, Tsvetan Tsolov, proiect manager al Municipalității Sofia, în cadrul conferinței.

Tot prin POS-Mediu, autorităţile demarează proiectul de modernizare a liniei de tramvai de-a lungul bulevardului Bulgaria, componenta 8 a Proiectului de Transport Urban Integrat-Sofia. Acesta are ca scop reînnoirea liniei, creșterea vitezei de deplasare și scăderea costurilor de mentenanță. Contractul pentru realizarea proiectului a fost semnat în iulie 2013, val-

oarea acestuia fiind de 4,3 mil euro. „Proiectul de Integrare a Transportului Urban din Sofia are un cost total de 62,6 mil euro, din care UE cofinanțează cu 42,5 mil euro, prin bugetul național se alocă 7,5 mil euro, iar prin bugetul local, 12,6 mil euro”, a precizat Tsolov. Finanţarea locală include TVA rambursabil în valoare de 5,9 mil euro, credit BERD-6,8 mil euro şi 122 mii euro pentru proiectare, finanţat de municipalitate.

Pentru perioada 2014-2020, autoritățile locale au identificat proiecte de dezvoltare a sistemului de transport public, însă „există problema fondurilor întrucât situația finanțării nu este clară și trebuie elaborat planul pentru a fi aplicat spre aprobare și finanțare”, a mai explicat Tsolov.

Printre proiecte sunt vizate modernizarea mai multor linii de tramvai în lungime totală de peste 19 km dar și implementarea proiectului “Modernizarea Tramvaielor în Sofia” ce implică achiziția a 28 de tramvaie second-hand din Basel, care se desfășoară în perioada mai 2014-decembrie 2018.

Bugetul total este de 3 mil franci elvețieni, contribuția părții elvețiene fiind de 2,55 mil franci, compania de transport local Stolichen Electro Transport EAD, 390 mii franci, iar municipalitatea, 60 mii franci.

Cracovia se axează pe achiziţia de noi vehicule Cracovia este unul din cele mai mari oraşe ale Poloniei (758 mii cetăţeni), iar pentru turişti, este cel mai popular oraş. În perioadele aglomerate, cetăţenii şi turiştii asigură cca 1 mil călătorii pe zi efectuate în reţeaua de transport public, iar cele 25 de linii de tramvai (reţea-335 km) asigură

������ ���������������������� � Investment trends in 2007-2013

�������0��12 �� �� �� �� ��

()

*+ �����������

-. �� ��

*,

�� �

(-

����������

()

-/

-(

-)

,

-+

� ����

����

���

����

Source: Rafał Świerczyński - VicePresident of MPK SA Krakow

����

����

����

19

transportul a 172 mil de pasageri. Pentru Cracovia, necesitatea creşterii calităţii serviciilor de transpor public reprezintă un obiectiv primordial, iar în acest sens, următorii ani se vor axa, din nou, pe modernizarea şi reînnoirea parcului de material rulant. “Pe o perioadă de 5 ani am investit 80 mil euro în parcul de material rulant, iar în următorii 5 ani vrem să investim 160 mil euro pentru achiziția și modernizarea parcului. Proiectul se desfășoară în două etape.

Prima fază va fi finalizată în 2015 și implică achiziția a 36 de tramvaie, iar a doua fază va fi realizată în perioada 2016-2019, în care vom cumpăra 36 de tramvaie”, a declarat Rafal Swierczynski, vicepreședinte al MPK Cracovia, în cadrul conferinței. Alături de înnoirea parcului, compania vrea să modernizeze 10 tramvaie. Obiectivul MPK vizează ca până în 2020, parcul de material rulant să fie înnoit în proporție de 55%.

Budapesta: proiecte în plină desfăşurare “Până în 2020, întregul parc de tramvaie și trolee ar putea fi înlocuit cu vehicule cu podea joasă pentru creșterea calității serviciilor și sigurarea accesibilității. Proiectul vizează achiziția a 25 de tramvaie cu 3236 metri și 12 unități în lungime de 52-56 metri, precum și a 24 de troleibuze. Alături de proiectul de dezvoltare a infrastructurii, ce presupune construcția platformelor și a 3 depouri de tramvai, proiectul are o valoare de 140 mil euro”, a declarat Gergely Horn, Director de Strategie, Dezvoltare și Proiecte al BKK (Budapesta). În martie 2014, BKK a anunţat semnarea contractului (cu producătorul CAF) privind furnizarea a 37 de tramvaie cu podea joasă cu o opţiune de livrare a altor 87 de vehicule. Contractul are o valoare de 90 mil euro şi este finanţat de UE în cadrul planurilor de investiţii şi dezvoltare a ţării.

Pe segmentul de infrastructură, BKK are în derulare mai multe proiecte ce vizează modernizarea liniei 1 și 3, pentru care sunt necesare fonduri în valoare de 132 mil euro, din care UE cofinanțează cu 93,92%. proiectul implică înierbarea liniilor, modernizarea platformelor, instalarea lifturilor și a sistemelor de informare pentru pasageri. “De asemenea, compania are un proiect de interconectare a rețelei de tramvai în Buda, pe direcția nord-sud și reamenajarea liniei pentru toată zona Buda, ceea ce implică construcția unei conexiuni de trafic pe două secțiuni de stradă separate, construcția și reconstrucția punctelor intermodale și reconstrucția liniilor și platformelor existente. Proiectul are o valoare de 48 mil euro din care UE cofinantează cu 83,4%, iar în prezent proiectul se află în faza de demarare a licitației”, a declarat Horn.

Un alt proiect al companiei este reabilitarea zonei Széll Kálmán, cea mai mare joncțiune intermodală din Buda. Aici există o linie de metrou, 5 linii de tramvai, 15 linii de autobuze și linii suburbane, iar May 2014 | www.railwaypro.com

20 Metropolitan mil euro precum și reconstrucţia liniei de metrou M3 pentru care trebuie să se aloce finanțări în valoare de 500 mil euro.

Menţionăm că din luna martie Budapesta are linie de metrou automată (pe noua Magistrală 4), fiind prima linie automată din Europa Centrală şi de Est. Novi Sad reintroduce tramvaiul

proiectul presupune reconstrucția totală a infrastructurii, inclusiv construcția zonelor pietonale cu acces la lifturi. În prezent BKK are în pregătire mai multe proiecte de reconstrucție și extindere a liniei de metrou 1, achiziționarea de material rulant, extinderea către zona Zugló și realizarea conexiunii cu liniile de tramvai, construcția sistemului parc and ride precum și realizarea altor proiecte de conectare cu infrastructura rutieră. Elaborarea proiectului are o valoare de 2,6 mil euro, iar proiectul este estimat la 170 mil euro.

Un alt proiect vizează interoperabilitatea liniei de metrou M2 și linia de cale ferată

suburbană Gödöllői HÉV, pentru care sunt necesare fonduri de 1,7 mil euro pentru pregătirea proiectului și 57 mil euro pentru realizarea acestuia.

Pentru interconexiunea liniilor de cale ferată pe axa nord-sud,inclusiv achiziția de material rulant, extinderea liniilor, conectarea cu liniile de metrou M2, M3 și M4, este necesar să se aloce 1,9 mil euro pentur elaborarea proiectului, care ar urma să fie implementat până în 2020.

De asemenea compania vrea să dezvolte un complex ce încorporează rețeaua de tramvai și de troleibuze din Budapesta, pentru care sunt necesare investiții de 275

Feasybility Study on Introducing Tram in the City of Novi Sad

Novi Sad planned tram lines

Cu o populaţie de cca 300 mii cetăţeni, Novi Sad (Serbia) vrea să se dezvolte durabil, la capitolul „transport” alegând dezvoltarea unei reţele de tramvai. Din 2011 autorităţile locale au anunţat public intenţia de a reintroduce tramvaiul, iar în reprezent există un studiu pentru acest proiect. „Pentru Novi Sad, introducerea liniilor de tramvai este importantă în asigurarea mobilității urbane. Pentru prima fază a proiectului sunt necesare investiții în valoare de 80 mil euro, incluzând și achiziția a 25 de tramvaie ce au o valoare de 65 mil euro, iar constucția infrastructurii de linie de tramvai are un cost de 15 mil euro. Aceste valori nu includ și reconstrucția infrastructurii rutiere, relocarea spațiului subteran sau suprateran”, a declarat Aleksandar Jevdjenic, Director al Departamentului de Trafic al Urbanizam (Urban Planning, Development and Research Center, Novi Sad).

Introducerea liniilor de tramvai va determina creșterea atractivității transportului public, iar în materie de organizare a traficului, tramvaiele vor avea prioritate și rute independente, liniile vor fi introduse și în zonele pentru pietoni, urmând ca acestea să fie conectate cu celelalte terminale de transport public. Pentru a încuraja utilizarea acestui sistem de transport, autoritățile locale vor să introducă o taxă de parcare în zona centrală, a cărui cost va fi mai mare decât biletele de tramvai.

Pentru 2030, autoritățile au în plan construcția a 5 linii de tramvai a căror lungime totală va fi de 92,4 km, ce vor fi deservite de 47 de stații și 5 terminale. Liniile vor asigura conexiuni cu celelalte moduri de transport. De asemenea, se va construi un depou.Până în 2030, rețeaua va fi operată de 50 de vehicule cu o capacitate minimă de 160 de locuri.

Города ЦВЕ становятся современными, выбирая развитие городского транспорта на рельсах

Source: Aleksandar Jevdjenic - Feasybility Study on introducing Tram in the City of Novi Sad

Financing and modernizing light rail in Central and Eastern Europe

www.railwaypro.com | May 2014

Одна из проблем, с которыми в настоящее время сталкиваются страны Центральной и Восточной Европы - это необходимость направления средств на модернизацию подвижного состава и инфраструктуры, которую нужно привести к европейским стандартам. Эти проекты финансировались государственным сектором, так как на европейском уровне средства ограничены, особенно в связи с экономическим положением...

22

POLICIES & STRATEGIES

Proiectul Armenia - Iran ar putea demara în 2015 [ de Elena Ilie ]

Potrivit unei analize efectuate de către un grup de experţi ai South Caucasus Railway volumul anual maxim de transport, în eventualitatea construirii unei conexiuni feroviare Armenia - Iran, s-ar ridica la 15 18 milioane tone de marfă. “În cazul apariţiei unor circumstanţe favorabile, proiectul pentru construirea liniei Armenia - Iran ar putea fi demarat nu mai târziu de jumătatea anului 2015”, a declarat Victor Rebets, directorul general al South Caucasus Railway, subsidiara RZD ce operează pe reţeaua feroviară armeană.

D

ezvoltarea proiectului de cale ferată dintre Iran şi Azerbaidjan nu elimină interesul pentru proiectul ce leagă Iran şi Armenia”, a declarat la sfârşitul lunii aprilie Prim Vice-Preşedintele RZD, Alexander Misharin. În ceea ce-l priveşte pe Misharin proiectul de cale ferată dintre Iran şi Armenia este dezvoltat în cadrul proiectului mai amplu Coridorul Nord – Sud. “Chiar şi după finalizarea construirii actualei linii feroviare dintre Iran şi Azerbaidjan va fi nevoie de rute alternative în direcţia Nord – Sud”, a adăugat Misharin.

Reprezentantul Căilor Ferate Ruse a reamintit faptul că nu există încă un plan de business pentru proiectul ce vizează linia de cale ferată Iran – Armenia iar în acest sens sunt aşteptate demersuri din partea celor ce vor iniţia acest proiect. „În baza acestor demersuri vom decide participarea noastră. În eventualitatea demarării proiectului suntem gata de participare”, a precizat Misharin.

Companii din Iran, China şi Rusia au manifestat interesul pentru costruirea secţiunii armene de cale ferată, parte a tronsonului transfrontalier Iran – Armenia, tronson care va face legătura între aceasta din urmă, via Iran, cu Orientul Mijlociu şi Orientul Îndepărtat, în plus faţă de legăturile sale feroviare actuale în Europa.

O astfel de cale ferată, pe relaţia Nord – Sud, va asigura transportul de energie şi

materii prime din Armenia către est, facilitând creşterea schimburilor comerciale ale acesteia. Între timp, Iranul şi-a modernizat nodurile de cale ferată pentru a permite circulaţia trenurilor din India, China şi Asia Centrală. Acest lucru va transforma Iranul într-un hub feroviar al Orientului Mijlociu, pentru mărfurile care tranzitează către Est. Pe de altă parte, Armenia ar putea beneficia semnificativ de aceste investiţii în infrastructură.

Calea ferată Iran – Armenia a fost adusă pentru prima dată în discuţie de către Consiliul Naţional de Securitate din Armenia, din motive de securitate regională şi a fost recent declarată proiect prioritar. Consiliul Naţional a anunţat recent şi costurile necesare investiţiei, care se vor situa între 1,7 şi 2,8 miliarde USD. Armenia este în prezent în discuţii cu Banca Mondială şi Banca Asiatică de Dezvoltare pentru finanţare.

Guvernul de la Teheran a anunţat încă de anul trecut că este pregătit să susţină financiar partea de lucrări la porţiunea de cale ferată de pe teritoriul armean şi că deja a început lucrările la calea ferată de pe propriul teritoriu. În prezent Armenia are conexiuni feroviare doar cu Georgia, însă o cale ferată către Iran va oferi Armeniei o altă alternativă pentru transportul resurselor energetice precum şi al altor mărfuri.

Faptul că Armenia a devenit în 2011 membru COTIF este un pas important pentru

conexiunea regiunii Caucaz cu Europa.

Mai mult chiar, Armenia a anunţat în luna martie a acestui an că ar putea adera la Uniunea Vamală în 2014, fapt care îi va spori facilităţile de comerţ în regiune.

Armenia are un rol vital în dezvoltara noilor infrastructuri şi a coridoarelor de transport, a proiectelor care leagă Marea Caspică şi regiunile Mării Negre prin sau dinspre Caucazul de Sud. O serie de conflicte politice din trecut cu Turcia şi mai ales cele militare din regiunea Nagorno – Karabah cu Azerbaidjan au dus la o izolare a legăturilor de transport ale Armeniei. Abia în 2006 această republică din Caucazul de Sud a fost inclusă în Parteneriatul Estic şi poate astfel beneficia de asistenţă din partea Uniunii Europene şi de sprijin financiar din partea Băncii Europene de Investiţii pentru derularea proiectelor de infrastructură.

Photo: South Caucasus Railway, www.ukzhd.am

Проект Армения - Иран может быть запущен в 2015 году

www.railwaypro.com | May 2014

Согласно анализу, проведённому группой экспертов Южно-Кавказской Железной Дороги, в случае строительства железной дороги Армения - Иран, объем грузовых перевозок повысится до 15-18 миллионов тонн. «В случае появления благоприятных обстоятельств, проект строительства магистрали Армения - Иран может быть запущен не позднее середины 2015 года», - заявил Виктор Ребец, генеральный менеджер ЮКЖД, которая является дочерней компанией ОАО РЖД, управляющей армянской железнодорожной сетью.

www.railforce.ro

Rail passenger transport Rail freight transport Shunting services Contact: 2 Oltului St. 500283 - Brasov Romania Tel: +40 268 310 697 Fax: +40 268 310 859

SPIACT BRAĹžOV

Market development & STRATEGIES 24 POLICIES

Serbia demarează lucrările de modernizare pe Coridorul X paneuropean [ de Pamela Luică ]

Îmbunătăţirea condiţiei infrastructurii feroviare, integrarea în reţeaua europeană, stimularea creşterii capacităţii traficului şi a serviciilor, reprezintă principalele motive pentru care Serbia îşi modernizează Coridorul X paneuropean. Acesta reprezintă coloana vertebrală a reţelei feroviare din Serbia (SalzburgLjubljana-Zagreb-) Sid-Belgrade-Nis-Presevo (-Skopje-Veles-Salonic), având ramificaţie din Subotica către graniţa cu Ungaria (Coridor Xb).

Î

n prezent, din cauza condiţiei infra- 112 km, pentru care partea rusă a alocat structurii, pe coridor există restricţii o finanţare de 89,9 mil dolari. Pentru cele temporare de viteză, lucru ce detemină şase secţiuni de linie (Ruma-Golubinciscăderea fluxului de trafic. Însă în acest 17,9 km, Sopot Kosmajski – Kovačevacan, Serbia a anunţat demararea lucrărilor 18,4 km, Mala Krsna - Velika Plana – 29,5 de modernizare pe mai multe secţiuni pe km, Vinarc-Đorđev -15 km, Vranje SpaCoridorul X. Ristovac -17,7 km şi Bujanovac Bukarevac Conform directorului general al Căilor -13,8 km), sunt vizate lucrări de moderniFerate Sârbe (ZS), Dragoljub Simonovic, zare a infrastructurii, de montare de noi Generalni Master plan saobraćaja u Srbiji până în 2016 se vor reconstrui 300 km de sisteme de semnalizare şi telecomunicaţii.

05SER01/04/016 linie din acest–coridor. În acestsaobraćaj sens, guverÎn plus, ZS au transmis toateOktobar documenZavršni izveštaj Aneks I: Drumski 2009 nul a pus de o parte 15% din fondurile nec- tele necesare pentru lucrările planificate esare proiectului şi a transferat 9 mil dinari în scopul contractării unui credit BERD. rute umii Centralnoj i Istočnoj Evropi koje su zahtevale Astfel, veliko ulaganje sledećih petnaest (78 euro) companiei de cale ferată. pentrutokom achiziţia de deset şine,dotraverse, godina.

Dopune su napravljene na trećoj konferenciji u Helsinkiju 1997. godine.

Pentru finanţarea lucrărilor, Serbia a echipamente pentru infrastructură şi alte semnat cu za RZD International materiale, au fost alocate 25 mil euro.

Ovi koridori razvoj se razlikuju odcontractul Trans-Evropskih saobraćajnih mreža koje uključuju sve glavne privind finanţarea şi modernizarea a şaseda se napravi Reconstrucţia şi ova modernizarea acestor uspostavljene rute u EU iako postoje predlozi kombinacija dva sistema pošto su većina uključenih sada članice EU. secţiuni de liniezemalja ce fac parte din Coridorul secţiuni de pe Coridorul X face parte din X. Lungimea totalău regionu a secţiunilor esteintraregionalne de cele 5mreže proiecte modernizare infraPan-evropski koridori čine kičmu kao štode je prikazano na Slicia 3.1-4.

Slika 3.1-4: Jugoistočni pan-evropski koridori Pan-European Corridors (South-East Europe)

structurii feroviare din Serbia, ce vor fi finanţate de creditul acordat de compania rusă, în valoare totală de 800 mil dolari. În prezent sunt desfăşurat lucrări pentru linia Belgrad-Pancevo finanţate tot prin creditul rus. „La mijlocul lui 2014, vor fi demarate lucrări pentru două secţiuni, (...) urmând ca până în 2015 să fie demarate lucrările pentru toate secţiunile vizate. În acelaşi timp, negociem un contract pentru achiziţia de noi automotoare diesel în valoare de 100 mil dolari şi proiectele de modernizare a liniei Novi Sad-Stara Pazova şi o parte a liniei Belgrad-Bar”, a declarat Dragoljub Simonović, directorul Zeleznice Srbije.

La scurt timp după semnarea contractului de finanţare cu partea rusă (martie), ZS a selectat un consorţiu (alcătuit din companiile sârbe Gosa FOM şi Mostogradnja) pentru preluarea contractului (atribuit altei companii care a dat faliment în perioada execuţiei lucrărilor) de lucrări la podul Novi Zeleznicki Most pe linia GiljeParacin, parte a Coridorului X. Valoarea lucrărilor rămase de executat, care vor fi finalizate până la sfârşitul lui septembrie, este de sub 2,5 mil euro.

Companii străine, interesate de proiecte

Source: Generalni Master plan saobraćaja u Srbiji Završni izveštaj – Aneks I (Izvor: JP “Putevi Srbije”)

www.railwaypro.com | May 2014

Više od dve hiljade kilometara (2.150 km) glavne putne mreže u Srbiji je deo sistema evropskih

„Întrucât modernizarea infrastructurii feroviare este una din priorităţile guvernului sârb” (cf declaraţiilor premierului Ivica Dacic), Serbia este interesată să achiziţioneze credite pentru modernizarea principalelor linii de cale ferată. În acest sens, Compania de Căi Ferate este interesată de un credit ce ar putea fi alocat de China, acesta urmând să aibă o valoare de 400 mil euro.

Suma ar urma să fie alocată pentru construcţia infrastructurii feroviare şi va fi achitată prin exporturile de mărfuri din Serbia către China, scrie presa centrală,

onnect nations by establishing an cross-border infrastructurePOLICIES for & STRATEGIES Market development and passenger traffic which is in line with market requirements and budget-conscious.

Corridor X Plus Map

25

Mil € Corridor X (Total)

4.611

Belgrade–Šid

318

Belgrade–Subotica

885

Belgrade node

278

Belgrade- Niš

1.057

Niš–Preševo

1.073

Niš–Dimitrovgrad

1.000

Source: Government of the Republic of Serbia Ministry of Infrastructure, „CORRIDOR X”, 2010

companiei CMEC, Li Xueqiang, a precizat că negocierile pentru credit au fost demarate din 2011, iar posibilitatea de plată – prin exporturile produselor din Serbia către China, au reprezentat o parte din condiţiile pentru proiect.

În cadrul unei alte întrevederi între Simonovic şi China Civil Engineering Concitând declaraţiile directorului general al revac – Zajecar – Portul Prahovo şi Mala struction Corporation (CCECC), s-a pus Origins companiei, Dragoljub Simonovic. De ase- Krsna – Smederevo. De asemenea, o parte în discuţie proiectul de modernizare al menea, în cadrul unor întâlniri între partea din sumă ar putea fi direcţionată pentru liniei Novi Sad- Subotica, către Budapesta, sârbăXşi line o delegaţie a China Machinery was construcţia unui in terminal Coridorulon X a utilizându-se fonduri alocate de partea E Korridor railways partnership founded 2001pebased Memorandum Corporation (CMEC), Si- (Novi Sad - Belgrade - Nis)”, a mai precizat chineză, în valoare de 870 mil euro. tandingEngineering with the aim of future-oriented cooperation of Central and South Eastern monovic a precizat că împrumutul ar putea directorul companiei.

Nu doar China este interesată să se imrailwayfi companies.

It isdeanvizita Austrian law partnership (Ges.companiei b. R.) headquartered concluzionat înainte oficială acivil Conform presei sârbe, oficialii plice în proiecteleinde modernizare a infrapreşedintelui chinez 10 în Serbia, anunţată chineze CMEC sprijină această iniţiativă, structurii feroviare din Serbia. Germania, d currently comprises members. pentru septembrie 2014. inclusiv modul de rambursare a creditului, prin DB International GmbH ar putea „Fondurile vor fi utilizate pentru urmând să aibă loc semnarea unui memo- participa la implementarea proiectelor. În Map of potential locations liniilor of intermodal terminals inCrete the Republic of Serbia reconstrucţia şi electrificarea randum în acestof sens. acest sens,the compania ons taken at the 2nd Pan-European Conference (March 1994) and 3rd a înfiinţat o echipă Lapovo – Kraljevo, Mala Krsna – PozaDirectorul reprezentant pentru Serbia, al de lucru care pean Conference at Helsinki (June 1997) provided the basis for the foundation of şi-a the început activitatea în aprilie pentru a se implica în proiectele de ridor X. Map of potential locations of intermodal terminals in the Republic of Serbia mentenanţă şi reparaţii privind infrastructura feroviară sârbă, proiecte finanţate tot prin îmrpumutul acordat de Rusia (800 Subotica ARGE Korridor X members: mil dolari). Conform presei, RZD Interna Senta tional şi DB International GmbH au sem Sombor - Apatin nat un acord privind furnizarea serviciilor Zrenjanin Bulgaria: National Railway Infrastructure Company de consultanţă în cadrul proiectului de

Novi Sad modernizare a reţelei feroviare din Serbia.

Sremska Mitrovica Germany: Deutsche Bahn AG Beograd Creditul va finanţa 5 proiecte, iar Serbia va Greece: Hellenic Railways

Šabac aloca 15% din costurile proiectelor, suma

Smederevo Croatia: Hrvatske Zeljeznice totală necesară ridicându-se la 941 mil Panþevo dolari.

Mazedonia: Makedonski Zeleznici Source: www.kx-plus.com

Prahovo

Jagodina Austria:

Užice ýaþak Kragujevac Austria / Hungary: Kraljevo Serbia Niš and Montenegro: PirotSlovenia:

Dimitrovgrad Priština Preševo

ÖBB-Infrastruktur Betrieb AG Graz-Köflacher Bahn und Busbetrieb GmbH Raab-Oedenburg-Ebenfurter Eisenbahn СербияAG приступает к работам по модернизации Zeleznice Srbije Х Панъевропейского Holding Slovenske zeleznice, d. o. o. транспортного коридора

ARGE Korridor X

Source: Republic of Serbia - Ministry of infrastructure and energy - REPORT 2008-2011

Улучшение состояния железнодорожной инфраструктуры, интеграция в европейскую сеть, стимулирование повышения пропускной способности и объема услуг - это основные причины, лежащие в основе модернизации Сербией X Панъевропейского транспортного коридора. Это стержень сербской железнодорожной сети (ЗальцбургЛюбляна-Загреб-) Сид-Белград-НисПресево (-Скопье-Велес-Салоники), с разветвлением из Суботицы в сторону границы с Венгрией (Коридор Xb).

May 2014 | www.railwaypro.com

Ungaria pune accent pe dezvoltarea infrastructurii feroviare, atât în transportul urban de călători dar şi pentru a asigura conexiuni feroviare directe ale Ungariei către porturile de la Marea Mediterană şi cele din Europa de Est. Ungaria consideră că actualele investiţii în infrastructura feroviară vor stârni interesul operatorilor de transport şi al jucătorilor din pieţele de profil situate în Asia Centrală şi Estul Îndepărtat.

Obiectivul guvernului de la Budapesta urmăreşte dezvoltarea căilor ferate maghiare prin investiţii în infrastructură şi semnalizare, precum şi modernizarea materialului rulant. Acest lucru a constat, în ultimii ani, în instalarea de dispozitive de siguranţă moderne, modernizarea controlului traficului, electrificarea reţelei centrale, introducerea vagoanelor de pasageri moderne în transportul interurban şi îmbunătăţirea accesului la transportul feroviar a persoanelor cu dizabilităţi. O atenţie sporită a fost acordată îmbunătăţirii serviciilor oferite pasagerilor prin introducerea internetului gratuit în peste 700 de vagoane iar din luna aprilie în cinci gări de pe reţeaua de cale ferată, Déli (Budapesta Sud), Keleti (Budapesta Est), Nyugati (Budapesta Vest) precum şi în gările din oraşele Debrecen şi Keszthely. www.railwaypro.com | May 2014

photo: www.iho.hu

26 leaders

leaders

27

Guvernul Ungariei acordă o atenţie deosebită dezvoltării transportului feroviar Interviu cu doamna Ilona David, Preşedinte - Director General al Căilor Ferate Maghiare (MÁV)

[ de Elena Ilie ]

G

uvernul de la Budapesta intenţionează să transforme Ungaria într-o ţară-cheie de tranzit pentru transporturile pe axa est-vest. Ungaria trebuie să îşi intensifice eforturile în domeniul transportului internaţional de marfă şi să utilizeze mai bine legăturile cu linia ferată Transsiberiană. Pentru a atinge aceste obiective, Ungaria beneficiază de poziţia sa geografică, de infrastructura avansată şi de angajamentul guvernului de a dezvolta reţeaua feroviară. În plus, utilizarea fondurilor europene nerambursabile şi a celor disponibile prin Mecanismul Conectarea Europei joacă un rol important în dezvoltarea infrastructurii feroviare şi a interoperabilităţii reţelei feroviare a Ungariei.

Railway PRO: Ne puteți spune în câteva cuvinte care este rolul transportului feroviar în Ungaria, în ceea ce privește obiectivele de dezvoltare economică naționale și regionale și comparativ cu alte mijloace de transport?

Ilona Dávid: În prezent, transportul feroviar este din nou popular și beneficiază de o revenire la nivel european și, bineînțeles, și în Ungaria. Guvernul maghiar este de părere că transportul public, în special transportul feroviar, are un rol deosebit și alocă, în paralel, surse pentru implementarea proiectelor feroviare; printre obiectivele naționale principale putem identifica transportul public, iar în cadrul acestui obiectiv, dezvoltarea transportului terestru ghidat. Prioritatea transportului feroviar în cazul transportului suburban și pe distanțe lungi a fost încadrată acum doi ani în Regulamentul de Transport de Călători al Parlamentului

Maghiar, care a fost printre primele regulamente europene de acest fel. În timpul operării noastre de zi cu zi și planificării dezvoltării curente și viitoare, am constatat că guvernul favorizează transportul public, în special transportul feroviar.

Compania noastră a făcut mai multe eforturi în ultimii ani și vom continua în această direcție pentru a demonstra că merităm această încredere. Pentru prima dată în ultimii zeci de ani, MÁV Co. a obținut un rezultat operațional pozitiv de 2,9 miliarde de forinți în 2012, și datorită modernizărilor progresive, numărul călătorilor a fost în creștere timp de mai mulți ani.

Pe lângă eficientizarea costurilor, procesul de gestionare și măsurile de dezvoltare a serviciilor, precum și subvențiile publice furnizate în bază contractuală au contribuit semnificativ la aceste rezultate, nu numai în cadrul companiei, ci și la nivelul întregului grup.

Railway PRO: Care sunt prioritățile MAV în viitorul apropiat și cât valorează investițiile estimate luând în considerare faptul că suntem în perioada de finanțare 2014-2020? Ne puteți vorbi despre reabilitarea infrastructurii și programul de investiții în modernizări pentru această perioadă?

Ilona Dávid: În primul rând, aș dori să accentuez importanța pe care Contractul Multianual al MÁV Co. o are pentru calitatea infrastructurii feroviare în vigoare până la 2015 care oferă predictibilitate în cazul finanțării infrastructrurii, în timp ce Contractul de Servicii Publice pentru transportul feroviar de călători pe termen lung încheiat cu statul a creat

“

Hungary offers excellent connection between the Trans-Siberian railway line and the countries of Western and Southern Europe.

Ilona Dávid

un cadru anticipat. Contractul pe 10 ani care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014 include prevederi care țin de coordonarea orarelor, finanțare și regulile de calculare a costurilor operaționale justificabile care nu sunt acoperite de venituri. Acest lucru înseamnă că putem planifica creșterea treptată a nivelului serviciilor în cadrul bugetului dat.

Railway PRO: Puteți sublinia cele mai importante proiecte care vor fi lansate în Ungaria pentru a îmbunătăți traficul feroviar și capacitatea liniilor de cale ferată?

Ilona Dávid: Guvernul maghiar acordă o atenție specială dezvoltării căilor ferate.

Mai multe lucrări de modernizare au fost și sunt implementate pe rețeaua TEN-T. Prioritizarea transportului feroviar are nu numai rezultate teoretice, dar și tangibile și același lucru se va întâmpla și în viitor: Ungaria va folosi resursele programului operațional de transport și fondurile Mecanisumului de Conectare a Europei pentru dezvoltarea căii ferate în perioada 2014-2020. Ne concentrăm pe dezvoltarea infrastructurii prin care sperăm să eliminăm blocajele și să reducem timpul de călătorie. În plus, materialul rulant > May 2014 | www.railwaypro.com

28 leaders > va fi și el modernizat. De exemplu, 42 de locomotive noi de la Stadler vor intra în operare anul acesta și următorul, 700 de vagoane au acces la internet Wi-FI gratuit, iar 300 de vagoane folosite în traficul suburban vor fi renovate. În plus, trebuie menționat faptul că prototipul vagoanelor dezvoltate în cadrul companiei IC+ este și el pus în operare.

Railway PRO: Secretarul de Stat pentru Comerț Internațional Peter Szijjártó a declarat că guvernul plănuiește să transforme Ungaria într-o rută cheie pentru transportul pe axa est-vest. Care sunt următorii pași în această privință?

Ilona Dávid: Datorită poziției sale economice și geografice favorabile și infrastructurii de transport, Ungaria joacă un rol important în dezvoltarea relațiilor dintre partenerii europeni și cei asiatici.

Datorită rețelei feroviare radiale, țara noastră are un potențial bun pentru realizarea transportului de tranzit în care destinațiile majore leagă Europa de Vest și țările Comunității Statelor Independente/Asia, dar și Europa de Vest de Balcani. Ungaria sprijină dezvoltarea transportului feroviar pe termen lung și consolidarea relațiilor estice ale Uniunii europene bazate pe politica de deschidere către est. Politica noastră de transport este în conformitate cu toate acestea: ne concentrăm, bineînțeles, și pe consolidarea și accelerarea deschiderii către est a transportului feroviar.

Mai multe rute transcontinentale ale rețelei feroviare europene traversează Ungaria.

Railway PRO: De asemenea, ne puteți spune care sunt următorii pași mai ales pentru a eficientiza utilizarea legăturilor de acces ale Ungariei către linia Transsiberiană?

Railway PRO: Care este părerea companiei MAV cu privire la liberalizarea transportului feroviar de călători, în prezent complet operațională, dat fiind votul Pachetului IV Feroviar? În legătură cu Pachetul IV Feroviar, care credeți că sunt avantajele și dezavantajele eficientizării Pachetului Patru Feroviar, din punctul de vedere al operatorului de stat?

Railway PRO: Ne puteți da mai multe detalii despre politica “deschiderii către est” a Ungariei cu focalizare asupra construcției planificate a liniei de centură sudice V0 a Budapestei?

Ilona Dávid: Avem mulți ani de experiență în ceea ce privește liberalizarea activității de marfă, deoarece furnizăm servicii de acces la infrastructură și servicii conexe pentru aproape 40 de companii feroviare. În acest stadiu, experții MAV Co. urmăresc permanent versiunile în schimbare ale Pachetului Patru Feroviar și ale directivelor conexe. În ceea ce privește transportul de călători, MAV Co. va respecta directivele viitoare ale Uniunii Europene și legislația din Ungaria. Totuși, cred că este datoria noastră să asigurăm punctualitatea trenurilor în orice împrejurimi și să furnizăm un serviciu permanent îmbunătățit pentru a satisface nevoile clienților.

Ilona Dávid: Obiectivul nostru este acela de a crește calitatea serviciilor pentru transportatorii de marfă prin dezvoltarea infrastructurii feroviare și prin asigurarea interoperabilității și fiabilității liniilor feroviare. Având în vedere direcțiile prioritare, au fost luate măsuri importante pentru a planifica construcția liniei de centură sudice V0 a Budapestei, precum și modernizarea liniei feroviare Budapesta-Belgrade pentru a atinge viteze de 160 km/h pe căile ferate duble.

Având în vedere rolul de legătură dintre Asia și UE, Ungaria a avut un rol activ în crearea coridoarelor de marfă ale UE. Succesul muncii noastre demonstrează faptul că Coridorul de marfă nr. 7 al Uniunii Europene a devenit operațional sub

Правительство Венгрии уделяет особое внимание развитию железнодорожного транспорта

Photo: MAV Start

Ilona Dávid: Scopul nostru este de a atrage atenția jucătorilor activi pe piața de

coordonarea MÁV Co. Aceasta este una dintre poveștile de succes ale UE în crearea unei rețele de transport feroviar competitiv. Datorită eforturilor coordonate ale administratorilor de infrastructură, miniștrilor și autorităților, transportul de mărfuri este neîntrerupt pe teritoriul a șapte țări pe axa Praga-Viena/BratislavaBudapesta-București-Constanța și VidinSofia-Salonic-Atena. În plus, țara noastră, alături de Franța, Spania, Italia și Slovenia, a contribuit la crearea Coridorului de Marfă Nr. 6 care începe din Almeria către Záhony, către granița dintre Ungaria și Ucraina unde se întâlnesc liniile cu ecartament standard și larg.

marfă din est-vest asupra oportunităților favorabile de tranzit și logistică din regiune. De aceea, am găzduit la Budapesta întâlnirea plenară a Consiliului de Coordonare a Asociației Internaționale de Transport Transsiberian la care au luat parte 250 de delegați din 25 de țări. Ungaria oferă legături excelente între linia Transsiberiană și țările Europei de Vest și Sud. Ungaria a adoptat și adoptă o serie de măsuri pentru a crește cota transportului din regiuni precum China, Rusia, Japonia, Coreea și Kazahstan prin țara noastră, în special prin punctul de trecere a frontierei Záhony-Chop. Záhony este una dintre cele mai mari zone de transbordare feroviară, “Poarta de Est” a Ungariei și una dintre principalele puncte de întâlnire pentru rețeaua cu ecartament standard și larg unde sunt transbordate, manipulate și depozitate mai multe milioane de tone de marfă. Această zonă de transbordare are o capacitate liberă semnificativă.

www.railwaypro.com | May 2014

Венгрия сосредоточена на развитии железнодорожной инфраструктуры как с точки зрения городского транспорта пассажиров, так и с точки зрения обеспечения непосредственной железнодорожной связи страны со Средиземноморскими и Восточноевропейскими портами. Венгрия считает, что текущие инвестиции в железнодорожную инфраструктуру вызовут интерес транспортных операторов и игроков профильных рынков Центральной Азии и Дальнего Востока. Задача Будапештского правительства заключается в развитии венгерских железных дорог с помощью инвестиций в инфраструктуру и системы сигнализации, а также с помощью модернизации подвижного состава.

with business intelligence support provided by

Innovative Railways. Competitive Business.

Selective and free distribution to 4,000 relevant railway contacts Free circulation at the most important railway trade fairs, events and reunions

Railway b2b Connections +

Showcase in the

Railway Catalogue

2014 2015 www.catalog.clubferoviar.ro

Market development & STRATEGIES 30 POLICIES

FRI Macedonia şi Bulgaria mai aproape de a realiza o conexiune feroviară

[ de Elena Ilie ]

În prezent între fosta republică iugoslavă Macedonia şi Bulgaria nu există conexiuni feroviare. Deşi se discută de destul de mult timp, punerea în practică a unui proiect de construire a liniei de cale ferată care să facă legătura între cele două state a început să prindă contur anul trecut odată cu anunţul făcut de către Ministrul macedonean de Transport, Mile Janakievski. Potrivit acestuia „ofertele pentru licitaţia privind construcţia unei linii de cale ferată între Kumanovo şi Beljakovce, linie care va da startul oficial al proiectului transfrontalier, vor fi deschise la mijlocul lunii septembrie”. În plus, o linie de cale ferată între cele două capitale, Sofia şi Skopje, ar spori comerţul în regiune.

M

mareze cea de-a doua etapă a proiectului, extinderea liniei sus-menţionate spre Est din Beljakovce către Kriva Palanka. Pentru această secţiune documentaţia necesară iniţierii licitaţiei va fi gata până la sfârşitul anului, spun autorităţile macedonene iar fondurile totale necesare s-ar putea ridica la 145 milioane euro. Cea de-a treia, ultima şi cea mai costisitoare etapă prevede construirea propriu-zisă a legăturii peste graniţa cu Bulgaria iar de acolo se va uni cu linia Gyueshevo – Radomir. Fondurile necesare acestei etape au fot estimate la 332 milioane euro. Întregul tronson poiectat dintre cele două state vecine va face parte din Coridorul VIII paneuropean şi va furniza Macedoniei o legătură feroviară mai scurtă către porturile bulgare Varna şi Burgas, de la Marea Neagră.

Dacă linia va fi finalizată călătoria între cele două capital ear putea dura trei – patru ore.

Construirea primei secţiuni din acest tronson ar putea fi gata până în 2017 iar celelate două secţiuni ar putea fi finalizate până în 2022.

FRI Macedonia percepe regiunea Mării Negre ca o zonă geografică crucială în primul rând datorită semnificaţiei sale pentru comerţ şi a rutelor energetice importante. Majoritatea volumului traficului de mărfuri şi pasageri între Macedonia şi Bul-

garia este transportat pe calea rutieră. Din punct de vedere comercial, Bulgaria este unul din cei cinci parteneri comerciali pentru Macedonia iar cooperarea în domeniul afacerilor a crescut în importanţă. În cadrul european şi trans-continental Coridorul VIII va juca un rol important pentru consolidarea legăturilor de transport între Europa de Sud, Africa de Nord, Bazinul Mării Capice, Asia Centrală, Rusia şi Ucraina. Perspectiva sa strategică constă în crearea de legături între porturi maritime importante precumVarna, Burgas, Poti, Batumi, Novorossijsk, Ilichevsk şi Odesa de la Marea Neagră pe de-o parte, iar pe de altă parte între porturile Durres şi Vlore de la Marea Adriatică, ultima fiind o legătură care facilitează oportunităţile de dezvoltare a pieţelor din Asia Centrală, Rusia şi Ucraina.

Бывшая Югославская Республика Македония и Болгария находятся ближе к реализации железнодорожного сообщения

Photo: web.worldbank.org

inistrul adjunct al Ministerului Transporturilor din Bulgaria, Petar Kirov, a declarat în mai 2014 că ţara sa se angajează în construcţia secţiunii de cale ferată între Sofia şi Skopje (Macedonia). În cadrul unei întrevederi cu omologul său din FRI Macedonia, Elena Kuzmanovska, şi un reprezentant al Comisiei Europene, Kirov a menţionat că lucrările secţiunii de cale ferată de pe teritoriul Bulgariei vor fi demarate în paralel cu cele ale Macedoniei care vor fi finalizate în perioada 2022-2023. Alături de proiectul liniei se vor implementa şi lucrări de modernizare a infrastructurii feroviare între cele două state. Proiectul va fi finanţat de UE, fonduri ce ar putea fi utilizate şi de FRI Macedonia.

Anul trecut Banca Europeană pentru Reconstucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost de acord să furnizeze fostei republici iugoslave, mai exact Companiei Macedonene pentru Infrastuctură Feroviară, un împrumut în valoare de 46,4 milioane euro necesar finanţării reconstruirii liniei Kumanovo – Beljakovce, aceasta fiind totodată prima etapă a amplului proiect ce presupune realizarea unei legături feroviare directe Skopje – Sofia. Împrumutul include suma de 2,5 milioane euro, bani necesari Macedoniei să de-

www.railwaypro.com | May 2014

Заместитель Министра транспорта Болгарии Петър Киров заявил в мае 2014 года, что его страна намеревается вплотную заняться строительством железнодорожного участка между Софией и Скопье (Македония). Во время встречи со своим коллегой из Бывшей Югославской Республики Македония, Елена Кузьмановска и с представителем Европейской Комиссии, Киров сказал, что работы по строительству железнодорожного отсека на территории Болгарии будут проводиться параллельно с аналогичными работами в Македонии, а их завершение ожидается в период 2022 -2023 гг. Наряду с проектом линии будут также проводиться работы по модернизации железнодорожной инфраструктуры между двумя странами. Проект будет финансироваться за счет средств ЕС, которые может использовать и Бывшая Югославская Республика Македония.

Market development POLICIES & STRATEGIES 31

Polonia modernizează secţiuni importante de cale ferată [ de Elena Ilie ]

Polonia va moderniza o linie de cale ferată importantă, cu fonduri de la Uniunea Europeană. Sprojinul astfel acordat însumează 1,4 milioane euro şi este asigurat prin Programul TEN-T. Linia de cale ferată ce întră în programul de modernizare şi reabilitare este parte a axei Gdańsk–Varşovia–Brno/Bratislava-Viena. Proiectul a început în iulie 2012 urmând a fi finalizat în decembrie 2014.

Cehă, Austria şi Slovacia.

Ramura sa vestică traversează oraşul Brno, al doilea mare oraş al Republicii Cehe, în timp ce ramura sa estică tranzitează oraşul Zilina, oraş important al Slovaciei, legându-l de capitala Bratislava.

Modernizarea liniilor de cale ferată şi construirea unui terminal de containere la Gdansk sau cel de la Sławków, de lângă oraşul Katowice, funcţional din 2010, ar putea genera mai bune condiţii pentru dezvoltarea semnificativă a transportului intermodal.

Lucrările de modernizare şi reabilitare vor facilita sporirea vitezei de circulaţie a tenurilor la 160 km/h pentru trenurile de pasageri, fiind prognozată o creştere a vitezei la 250 km/h a trenurilor de pasageri pe unele secţiuni din Polonia, în timp ce trenurile de mărfuri vor rula, în general, cu viteze de 120 km/h.

Modernizarea rutei feroviare va întări totodată atractivitatea transprtului pe şină, facilitând schimbul modal de la rutier către feroviar.

Interoperabilitatea este un obiectiv clar al administratorului polonez de infrastructură, PKP PLK, acesta acordând o finanţare de 470 milioane de zloţi (114 milioane euro) pentru instalarea sistemului ETCS Nivel 2 pe linia Gdynia-Varşovia de 340 km, parte a actualului Coridor VI pan-european.

Finanţarea a fost acordată în ianuarie 2013, durata lucrărilor de implementare fiind de doi ani de două luni.

Autorităţile poloneze doresc să obţină finanţări mai mari din fondurile UE. În prezent, în Polonia, proiectele de transport feroviar ale autorităţilor locale sunt acoperite din fonduri UE în proporţie de 59%, iar cele ale companiilor feroviare, în proporţie de 70%. În martie 2014, PKP PLK a atribuit unui consorţiu condus de către compania Thales un contract pentru implementarea sistemului ERTMS, inclusiv ETCS Nivel 2 şi GSM – R, pe două secţiuni ale liniei Varşovia – Łódź. Valoarea contractului se ridică la aproximativ 100 milioane euro. Cele două secţiuni de cale ferată Varşovia Zachodnia - Koluszki şi Koluszki - Łódź Widzew au împreună o lungime de aproximativ 125 de kilometri. Contractul prevede proiectarea şi construirea unui centru local de comandă la Skierniewice. În plus, operatorul polonez Przewozy Regionalne intenţionează să lanseze două noi conexiuni cu Ucraina anul acesta. Trenurilor vor opera pe rutele Cracovia - Mostyska şi Varşovia - Kovel. Decizia finală aparţine însă companiei ucrainene Ukrzaliznytsia şi ar putea fi luată chiar în luna mai. Primele trenuri ar putea funcţiona deja de la jumătatea lui decembrie. Mai mult chiar, Polonia îşi consolidează relaţiile de transport transfrontalier cu statele vecine, anunţul fiind făcut de către Prim – ministrul Lituaniei, Algirdas Butkevičius, care, în urma unor discuţii purtate cu omologul său polonez Donald Tusk, a precizat că Polonia şi-a luat angajamnetul de a reconstrui calea ferată Varşovia către graniţa cu Lituania.

Польша модернизирует важные отсеки железной дороги

Photo: PKP PLK

P

roiectul este cel cu numărul 23 din cele 30 de proiecte prioritare din cadrul TEN-T. Astfel, proiectul presupune modernizarea unei secţiuni de 24 de kilometri, Varşovia Włochy (district al capitalei polone) - Grodzisk Mazowiecki.

Finanţarea recent primită va fi utilizată pentru a elabora proiectul de construcţie şi documentaţia tehnică în vederea organizării licitaţiei pentru a se putea demara lucrările propriu-zise. Modernizarea acestei secţiuni de cale ferată va contribui la sporirea capacităţii transpotului feroviar într-o zonă dens populată a Poloniei. Costul total al proiectul este de 2,7 milioane euro iar finanţarea asigurată prin TEN-T este de 1,4 milioane euro.

Axa feroviară Gdańsk–Varşovia–Brno/Bratislava-Viena implică în principal modenizarea şi îmbunătăţirea infrastructurii feroviare – parte a fostului Coridor VI identificat în cadrul Convenţiilor de la Creta (1994) şi Helsinki (1997) – care face conexiunea între Gdansk via Katowice şi Zilina către Bratislava şi printr-o ramură vestică via Brno, către Viena.

Coridorul a fost identificat ca o axă multimodală nord – sud care sprijină crearea unui sistem de transport multimodal pentru mărfuri şi pasageri conectat direct la portul Gdansk, atât prin transportul feroviar cât şi prin cel rutier. După cum îi arată şi numele, axa feroviară cuprinde patru state membre ale Uniunii Europene: Polonia, Republica

В марте 2014 года, компания PKP PLK присудила контракт по внедрению системы ERTMS, в том числе ETCS Уровня 2 и GSM – R, на двух участках магистрали Варшава Лодзь консорциуму, управляемому компанией из Европейского Союза. Стоимость контракта составляет примерно 100 млн. евро. Два железнодорожных отсека - Варшава Заходня - Колужки и Колужки - Лодзь Виджью - вместе составляют магистраль длиной примерно 125 километров.

May 2014 | www.railwaypro.com

32

33

Market development & STRATEGIES 34 POLICIES

LMV Moscova-Kazan: cel mai mare proiect feroviar realizat prin PPP [ de Pamela Luică ]

ConstrucĹŁia liniilor de mare viteză din Rusia este stimulată nu doar de nevoia de mobilitate ci Ĺ&#x;i de efectele pozitive asupra economiei. ĂŽntrucât linia de mare viteză Moscova-Kazan face parte din aceste proiecte, efectele sale (cumulative) asupra economiei implică majorarea PIB-ului (ĂŽn perioada 2019-2030) la 7,2 trilioane ruble (202 mld dolari), veniturile adiĹŁionale generate din operare vor fi de 2,3 trilioane ruble (46 mld euro) Ĺ&#x;i va determina ĂŽnfiinĹŁarea a 373 mii locuri de muncă. ĂŽn plus, linia va conecta mai multe zone ale Rusiei ale _Information Memorandum căror populaĹŁie reprezintă 20% din cea a ĹŁÄƒrii. Fiecare localitate unde se va construi o staĹŁie (ĂŽn total 14) va fi transformată prin creĹ&#x;terea gradului de mobilitate, a mediului de afaceri, ĂŽnfiinĹŁarea locurilor de muncă (pentru servicii ce ĹŁin de infrastructură) Ĺ&#x;i va integra diferitele domenii de afaceri. „Sprijinim proiectul Ĺ&#x;i conĹ&#x;tientizăm contribuĹŁia acestuia nu doar la organizarea legăturilor de transport Ĺ&#x;i ĂŽmbunătÄƒĹŁirea accesibilitÄƒĹŁii, ci Ĺ&#x;i la dezvoltarea economiei ĹŁÄƒriiâ€?, a declarat ministrul adjunct al Transporturilor, Alexei Tsydenov.

ĂŽ

ntregul proiect al liniei de mare viteză implică realizarea liniei ce leagă Moscova de Yekaterinburg, iar prima fază constă ĂŽn construcĹŁia liniei MoscovaKazan (770 km) ce va traversa mai multe regiuni ale Rusiei: Moscova, regiunea acesteia, Vladimir Ĺ&#x;i Nizhny Novgorod, Tatarstan Ĺ&#x;i Udmurtia. ĂŽn luna martie, prin decretul semnat de premierul Dmitry Medvedev, linia Moscova-VladimirNizhny Novgorod-Kazan a fost inclusă ĂŽn

schema de planificare teritorială a Rusiei.

Conform documentului, au fost efectuate modificări privind schema de dezvoltare teritorială pe segmentul de transport (feroviar, aerian, maritim Ĺ&#x;i naval), aĹ&#x;a cum aprobase guvernul ĂŽn martie 2013, incluzând linia Moscova-Kazan, a cărei lungime va fi de 770 km. Schema vizează construcĹŁia Ĺ&#x;i reconstrucĹŁia staĹŁiilor de cale ferată Ĺ&#x;i separarea punctelor de dezvoltare a liniilor, inclusiv pentru trei staĹŁii:

Fig. 4. Moscow – Kazan High-Speed Rail Work Map

Moscow – Kazan High-Speed Rail Work Map /HQJWK RI WKH 0RVFRZ ¹ .D]DQ UDLO NP 0RVFRZ NP

K PLQ

NP

PLQ

9ODGLPLU

NP

KUV PLQ

NP

K PLQ

1L]KQ\ 1RYJRURG using highspeed rail 0RVFRZ Âą .D]DQ

KUV PLQ

KUV PLQ

0RVFRZ Âą 1L]KQ\ 1RYJRURG KUV PLQ

KUV PLQ

1L]KQ\ 1RYJRURG Âą .D]DQ

KUV PLQ

KUV PLQ

NP

K PLQ

using the existing infrastructure

NP

PLQ

using high-speed rail Within one hour

Kursk (din Moscova), StaĹŁia Moscova (din Nizhny Novgorod) Ĺ&#x;i terminalul 2 din Kazan. De asemenea, se vor construi alte 9 staĹŁii, trei pasaje Ĺ&#x;i 17 puncte de dispecerizare. Conform planurilor, linia, ce necesită investiĹŁii estimate la 1 trilion ruble (27,5 mld dolari), ar putea să fie dată ĂŽn folosinĹŁÄƒ ĂŽn 2018. „Suntem interesaĹŁi să construim linia Moscova-Kazan Ĺ&#x;i să finalizăm proiectul ĂŽnainte de ĂŽnceperea evenimentelor sportive Cupa Mondială de Fotbal din 2018. Aceasta va deveni o componentă importantă a serviciului de transport, mai ales ĂŽn condiĹŁiile ĂŽn care va asigura legătura ĂŽntre trei oraĹ&#x;e-gazdă a CM: Moscova, Nizhny Novgorod Ĺ&#x;i Kazanâ€?, a declarat Rustam Minnikhanov, preĹ&#x;edintele republicii ruse Tatarstan.

Investitori străini

NP

KUV PLQ

NP

PLQ

&KHERNVDU\

.D]DQ

NP

KUV PLQ

NP

PLQ

ĂŽn cadrul implementării proiectului, investitorii străini vor putea fi concesionari. Acesta este primul mare proiect de infrastructură feroviară din Rusia ce se va realiza prin PPP, utilizându-se mecanismul de concesionare ce va contribui la eficientizarea interacĹŁiunii ĂŽntre toĹŁi participanĹŁii.

Până ĂŽn prezent, proiectul a trecut prin mai multe etape de evaluare privind eficacitatea implementării din punct de vedere al statului.

Dacă iniĹŁial proiectul era estimat la 928 mld ruble (25,5 mld dolari), ĂŽn prezent investiĹŁiile necesare se ridică la 1 trilion

<HNDWHULQEXUJ 3HUP 8ID &KHO\DELQVN 1DEHUH]KQ\H &KHOQ\

Source: Engineering Surveys and Designing of The Moscow â&#x20AC;&#x201D; Kazan Section of The Moscow â&#x20AC;&#x201D; Kazan â&#x20AC;&#x201C; Yekaterinburg High Speed Rail Line, Information Memorandum, RZD, October 2013

www.railwaypro.com | May 2014 13_

0RUGRYLD 5HSXEOLF

HSR-2 route

_Information Memorandum

,QYHVWPHQWV LQ PDQXIDFWXULQJ (total declared investments)

From RUB 5 to 15 billion

Other major development projects in commercial real estate

From 500,000 to 1 million tourists per year

Facilities for regional and interregional cultural and sports events

From 100,000 to 500,000 tourists per year

Fig. 3. Economic centers in the Moscow â&#x20AC;&#x201C; Kazan HSRL-2 attraction zone

9ROJD )HGHUDO 'LVWULFW

&HQWUDO )HGHUDO 'LVWULFW

More than 1 million tourists per year

Facilities for cultural and sports events on federal level

Economic centers in the Moscow â&#x20AC;&#x201C; Kazan HSRL-2 attraction zone

Fig. 2. Major investments in the Moscow â&#x20AC;&#x201C; Kazan HSRL-2 attraction zone

<DURVODYO 5HJLRQ

,QYHVWPHQWV LQ WRXULVP (potential increase of the tourist flow as a result of projects)

Facilities for major international cultural and sports events

Large development projects, including on federal level

From RUB 0.5 to 5 billion

Major investments in the Moscow â&#x20AC;&#x201C; Kazan HSRL zone

,QYHVWPHQWV LQ VSRUWV DQG FXOWXUH

Major development projects, including international / regional, headquarters of major corporations

Regional universities / regional innovation projects / R&D centers of the natural resources industry

From 1 to 5 million m

6DPDUD 5HJLRQ

Market development POLICIES & STRATEGIES 35

Federal universities / exclusive economic zones / R&D / centers of the natural resources industry

More than 5 million m

More than RUB 15 billion

8O\DQRYVN 5HJLRQ

,QYHVWPHQWV LQ FRPPHUFLDO UHDO HVWDWH

,QYHVWPHQWV LQ UHVLGHQWLDO FRQVWUXFWLRQ ,QYHVWPHQWV LQ KLJKHU HGXFDWLRQ (total volume of housing stock) VFLHQFH DQG UHVHDUFK

7YHU 5HJLRQ

9ROJD )HGHUDO 'LVWULFW

&HQWUDO )HGHUDO 'LVWULFW

<DURVODYO 5HJLRQ

.LURY 5HJLRQ

.LURY 5HJLRQ

7YHU 5HJLRQ 1L]KQ\ 1RYJRURG 5HJLRQ ,YDQRQR 5HJLRQ Aleksandrov

Gorodets Zavolzhye

Kovrov

Karabanovo

Bor

Gus Khrustalny Murom

Navashino

Sarov

&KXYDVK 5HSXEOLF

Boldino

Bolgar

0RUGRYLD 5HSXEOLF

Federal universities / exclusive economic zones / R&D / centers of the natural resources industry

More than 5 million m

Large development projects, including on federal level Other major development projects in commercial real estate

From RUB 0.5 to 5 billion

6DPDUD 5HJLRQ

,QYHVWPHQWV LQ VSRUWV DQG FXOWXUH

Major development projects, including international / regional, headquarters of major corporations

Regional universities / regional innovation projects / R&D centers of the natural resources industry

From 1 to 5 million m From RUB 5 to 15 billion

8O\DQRYVN 5HJLRQ

,QYHVWPHQWV LQ FRPPHUFLDO UHDO HVWDWH

,QYHVWPHQWV LQ UHVLGHQWLDO FRQVWUXFWLRQ ,QYHVWPHQWV LQ KLJKHU HGXFDWLRQ (total volume of housing stock) VFLHQFH DQG UHVHDUFK

More than RUB 15 billion

Vyksa Sarov

Nizhnekamsk

&KXYDVK 5HSXEOLF

Boldino

5HSXEOLF RI 7DWDUVWDQ

5\D]DQ 5HJLRQ

HSR-2 route ,QYHVWPHQWV LQ PDQXIDFWXULQJ (total declared investments)

.D]DQ Shumerlya

Arzamas

0RVFRZ 5HJLRQ

5HSXEOLF RI 7DWDUVWDQ

5\D]DQ 5HJLRQ

Novocheboksarsk

Murom

Electrostal

Shumerly a

Vyksa

Bor Kstovo

9ODGLPLU 5HJLRQ Pavlovo

OrekhovoZuevo

LikinoDulevo

&KHERNVDU\

Dzerzhinsk

Sobinka Nizhnekams k

.D]DQ

Volzhs k Arzamas

0RVFRZ 5HJLRQ

0RVFRZ

Novocheboksarsk

Kstovo

9ODGLPLU 5HJLRQ Pavlovo

Kovrov

9ODGLPLU

Noginsk

Yoshkar-Ola

0DUL (O 5HSXEOLF

Zavolzhye Kolchugino

&KHERNVDU\

Dzerzhinsk

Sobinka Volginsky

1L]KQ\ 1RYJRURG

Yoshkar-Ola

0DUL (O 5HSXEOLF

9ODGLPLU

0RVFRZ

1L]KQ\ 1RYJRURG 5HJLRQ ,YDQRQR 5HJLRQ

1L]KQ\ 1RYJRURG

0RUGRYLD 5HSXEOLF

HSR-2 route

,QYHVWPHQWV LQ WRXULVP (potential increase of the tourist flow as a result of projects)

5DQNLQJ RI FLWLHV E\ YROXPH RI LQGXVWULDO SURGXFWLRQ DQG UHWDLO WXUQRYHU ELOOLRQ 58%

Facilities for major international cultural and sports events

More than 1 million tourists per year

Volume of industrial production, billion RUB

Facilities for cultural and sports events on federal level

From 500,000 to 1 million tourists per year

Turnover of retail trade, billion RUB

Facilities for regional and interregional cultural and sports events

From 250 to 500

More than 2,000

From 25 to 100

From 100,000 to 500,000 tourists per year

6WUDWHJLF VWDWH FRUSRUDWLRQV

8O\DQRYVN 5HJLRQ

Saransk

2LO *DV

(QJLQHHULQJ

6DPDUD 5HJLRQ

6WHHO ,QGXVWU\

3HWURFKHPLFDO ,QGXVWU\

ROSTEC

TATNEFT

GAZ GROUP

UGMK

SIBUR

ROSATOM

LUKOIL

TRAKTOR GROUP

OMK

TAIF

From 100 to 250 Less than 25

Source: Engineering Surveys and DesigningKazan of The HSRL-2 Moscowattraction â&#x20AC;&#x201D; Kazan Section Fig. 3. Economic centers in the Moscow â&#x20AC;&#x201C; zone of The Moscow â&#x20AC;&#x201D; Kazan â&#x20AC;&#x201C; Yekaterinburg High Speed Rail Line, Information Memorandum, RZD, October 2013

_Information Memorandum &HQWUDO )HGHUDO

9ROJD )HGHUDO 'LVWULFW

'LVWULFW

ruble (27,5 mld dolari). Ă&#x17D;n cadrul schemei de finanĹŁare, peste 300 mld ruble (aprox 8,5 mld dolari) sau 30% din suma totalÄ&#x192; va fi alocatÄ&#x192; direct de cÄ&#x192;tre stat, 31% vor fi asigurate de RZD, Fondul de Pensii Ĺ&#x;i Fondul NaĹŁional de ProtecĹŁie SocialÄ&#x192;. De asemenea, companiile private interesate sÄ&#x192; participe vor trebui sÄ&#x192; asigure un sfert din finanĹŁarea totalÄ&#x192; utilizând fondurile proprii sau credite, iar un procent de 14% ar putea proveni din creditele companiilor private emise ĂŽn conformitate cu garanĹŁiile guvernamentale. Proiectul de construcĹŁie a liniei este divizat ĂŽn patru secĹŁiuni ce vor fi construite simultan. RZD va construi prima secĹŁiune de 197 km (Moscova-Vladimir), iar celelalte trei secĹŁiuni vor fi construite _10 de consorĹŁii sau companii private ĂŽn cadrul acordurilor de concesiune. â&#x20AC;&#x17E;Ă&#x17D;n asemenea proiecte, companiile strÄ&#x192;ine preferÄ&#x192; participarea ca parte a consorĹŁiilor ce includ Ĺ&#x;i companii ruse. Printre investitorii potenĹŁiali ce sunt interesaĹŁi de acest proiect ar putea fi un consorĹŁiu francez (Alstom Ĺ&#x;i Bouygues Construction) Ĺ&#x;i unul german (Siemens Ĺ&#x;i Strabag). Ă&#x17D;n plus, investitorii potenĹŁiali au propriile lor acor<DURVODYO 5HJLRQ

.LURY 5HJLRQ

7YHU 5HJLRQ

1L]KQ\ 1RYJRURG 5HJLRQ

,YDQRQR 5HJLRQ

1L]KQ\ 1RYJRURG

Noginsk

0RVFRZ

Kovrov

9ODGLPLU

Bor

&KHERNVDU\

Dzerzhinsk

Sobinka

Novocheboksarsk

Kstovo

9ODGLPLU 5HJLRQ Pavlovo

OrekhovoZuevo

LikinoDulevo

Shumerlya

Arzamas

0RVFRZ 5HJLRQ

Vyksa

Sarov

&KXYDVK 5HSXEOLF

Boldino

5\D]DQ 5HJLRQ

0RUGRYLD 5HSXEOLF

HSR-2 route

5DQNLQJ RI FLWLHV E\ YROXPH RI LQGXVWULDO SURGXFWLRQ DQG UHWDLO WXUQRYHU ELOOLRQ 58%

Volume of industrial production, billion RUB

6WUDWHJLF VWDWH FRUSRUDWLRQV

From 250 to 500

More than 2,000

Turnover of retail trade, billion RUB

From 25 to 100

5HSXEOLF RI 7DWDUVWDQ

8O\DQRYVN 5HJLRQ

Saransk

2LO *DV

Nizhnekamsk

.D]DQ

Murom

Electrostal

Yoshkar-Ola

0DUL (O 5HSXEOLF

Zavolzhye

Kolchugino

_10

duri ĂŽnclusiv cu bÄ&#x192;nci, printre care Ĺ&#x;i VTB, Sberbank Ĺ&#x;i Gazprombank. AlÄ&#x192;turi de acestea Ĺ&#x;i companii chineze s-au arÄ&#x192;tat interesate, implicarea acestora fiind de asemenea luatÄ&#x192; ĂŽn calculâ&#x20AC;?, declara la ĂŽnceputul anului Alexander Misharin, vicepreĹ&#x;edintele RZD. Ă&#x17D;n luna martie, RZD a prezentat companiilor proiectul liniei Moscova-Kazan. Ă&#x17D;n cadrul seminarului, au fost prezente companii, printre care DB International, Siemens, Alstom, Hyundai, Mitsubishi Electric, Vinci, Bombardier, Vossloh, Systra, Italferr, Bouygue, Salini-Impregilo, Finmeccanica, Thales. AlÄ&#x192;turi de aceste companii, au participat Ĺ&#x;i insituĹŁii financiare: BERD, UBS, Deutsche Bank, FitchRatings, Sberbank, Banca AsiaticÄ&#x192; de Dezvoltare, Fondul de InvestiĹŁii Directe (Rusia), VTB, Gazprombank Ĺ&#x;i altele.

Conform declaraĹŁiilor (din februarie) vicepreĹ&#x;edintelui RZD, Alexander Misharin, câteva companii germane sunt interesate sÄ&#x192; contribuie la dezvoltarea liniei de mare vitezÄ&#x192; Moscova-Kazan. Companii germane precum Siemens, Deutsche Bahn, Deutsche Bank s-au unit formând â&#x20AC;&#x17E;IniĹŁiativa

(QJLQHHULQJ

6DPDUD 5HJLRQ

6WHHO ,QGXVWU\

3HWURFKHPLFDO ,QGXVWU\

ROSTEC

TATNEFT

GAZ GROUP

UGMK

SIBUR

ROSATOM

LUKOIL

TRAKTOR GROUP

OMK

TAIF

From 100 to 250

Less than 25

Fig. 1. Population density in the Moscow â&#x20AC;&#x201C; Kazan HSRL-2 attraction zone Population density in the Moscow â&#x20AC;&#x201C; Kazan HSRL-2 attraction zone 9ROJD )HGHUDO 'LVWULFW

&HQWUDO )HGHUDO 'LVWULFW

<DURVODYO 5HJLRQ

.LURY 5HJLRQ

7YHU 5HJLRQ 1L]KQ\ 1RYJRURG 5HJLRQ ,YDQRQR 5HJLRQ

0RVFRZ 16,000,000

Kovrov 142,164

9ODGLPLU

Sobinka 18,961

0RVFRZ 5HJLRQ

5\D]DQ 5HJLRQ

Bor

123,523 Kstovo 66,989

Murom 121,820

Arzamas 105,344 Sarov 92,073

From 35 to 50 Less than 35

Novocheboksarsk 124,217

Volzhsk 54,881

Shumerlya 30,798

&KXYDVK 5HSXEOLF

.D]DQ 1,600,000

5HSXEOLF RI 7DWDUVWDQ

8O\DQRYVN 5HJLRQ

6DPDUD 5HJLRQ

3RSXODWLRQ LQ FLWLHV Thousand people

More than 150 From 50 to 150

Yoshkar-Ola

0DUL (O 5HSXEOLF

&KHERNVDU\ 700,000

0RUGRYLD 5HSXEOLF

HSR-2 route 3RSXODWLRQ GHQVLW\ Persons/km2

Dzerzhinsk

9ODGLPLU 5HJLRQ Gus Khrustalny 61,720

1L]KQ\ 1RYJRURG 2,100,000

Population in agglomerations 2,100,000

From 500 to 1,000 More than 1,000

From 100 to 200 From 50 to 100

From 200 to 500

Less than 50

GermanÄ&#x192;, â&#x20AC;&#x17E;scopul principal fiind promovarea proiectului de liniei de mare vitezÄ&#x192; utilizând tehnologiile germane, inclusiv cele de finanĹŁareâ&#x20AC;?, a precizat Misharin. Ă&#x17D;n prezent s-au format 10 consorĹŁii ce sunt pregÄ&#x192;tite sÄ&#x192; continue negocierile pentru implementarea proiectului. â&#x20AC;&#x17E;Key Features of the Moscow-Kazan HSL Projectâ&#x20AC;?:

â&#x20AC;˘ Track length: 770 km â&#x20AC;˘ Travel time: 3 hours 3 minutes â&#x20AC;˘ Maximum speed: up to 400 kmph â&#x20AC;˘ Rail gauge: 1520 mm â&#x20AC;˘ Implementation scheme: PPP

Đ&#x2019;Ń&#x2039;Ń ĐžĐşĐžŃ ĐşĐžŃ&#x20AC;ĐžŃ Ń&#x201A;наŃ? НиниŃ? Đ&#x153;ĐžŃ ĐşĐ˛Đ°Đ&#x161;аСанŃ&#x152;: ĐşŃ&#x20AC;Ń&#x192;пноКŃ&#x2C6;иК МоНоСнОдОŃ&#x20AC;ОМнŃ&#x2039;Đš ĐżŃ&#x20AC;ОокŃ&#x201A;, ĐžŃ Ń&#x192;Ń&#x2030;ĐľŃ Ń&#x201A;вНоннŃ&#x2039;Đš в Ń&#x201E;ĐžŃ&#x20AC;ĐźŃ&#x192;Но Ń&#x2021;Đ°Ń Ń&#x201A;Đ˝ĐžĐłĐžŃ Ń&#x192;Đ´Đ°Ń&#x20AC;Ń Ń&#x201A;воннОгО паŃ&#x20AC;Ń&#x201A;ноŃ&#x20AC;Ń Ń&#x201A;ва Đ&#x2019;ĐľŃ Ń&#x152; ĐżŃ&#x20AC;ОокŃ&#x201A; вŃ&#x2039;Ń ĐžĐşĐžŃ ĐşĐžŃ&#x20AC;ĐžŃ Ń&#x201A;нОК Нинии ĐżŃ&#x20AC;одпОНагаоŃ&#x201A; Ń Ń&#x201A;Ń&#x20AC;ОиŃ&#x201A;оНŃ&#x152;Ń Ń&#x201A;вО ĐźĐ°ĐłĐ¸Ń Ń&#x201A;Ń&#x20AC;аНи, Ń Đ˛Ń?СŃ&#x192;Ń&#x17D;Ń&#x2030;оК Đ&#x153;ĐžŃ ĐşĐ˛Ń&#x192; Ń Đ&#x2022;каŃ&#x201A;ĐľŃ&#x20AC;инйŃ&#x192;Ń&#x20AC;гОП, Đ° на поŃ&#x20AC;вОП Ń?Ń&#x201A;апо СапНаниŃ&#x20AC;ОванО Ń Ń&#x201A;Ń&#x20AC;ОиŃ&#x201A;оНŃ&#x152;Ń Ń&#x201A;вО Нинии Đ&#x153;ĐžŃ ĐşĐ˛Đ°-Đ&#x161;аСанŃ&#x152; (Ń Đ˛Ń&#x2039;Ń&#x2C6;Đľ 700 киНОПоŃ&#x201A;Ń&#x20AC;Ов), кОŃ&#x201A;ĐžŃ&#x20AC;Đ°Ń? ĐąŃ&#x192;Đ´ĐľŃ&#x201A; поŃ&#x20AC;ĐľŃ ĐľĐşĐ°Ń&#x201A;Ń&#x152; Đ˝ĐľŃ ĐşĐžĐťŃ&#x152;кО Ń&#x20AC;огиОнОв Đ ĐžŃ Ń Đ¸Đ¸: Đ&#x153;ĐžŃ ĐşĐ˛Đ°, Đ&#x153;ĐžŃ ĐşĐžĐ˛Ń ĐşŃ&#x192;Ń&#x17D; ĐžĐąĐťĐ°Ń Ń&#x201A;Ń&#x152;, Đ&#x2019;НадиПиŃ&#x20AC; и Đ?иМниК Đ?ОвгОŃ&#x20AC;Од, ТаŃ&#x201A;Đ°Ń&#x20AC;Ń Ń&#x201A;Đ°Đ˝ и ĐŁĐ´ĐźŃ&#x192;Ń&#x20AC;Ń&#x201A;иŃ?. Đ&#x2019; ПаŃ&#x20AC;Ń&#x201A;Đľ ĐźĐľŃ Ń?Ń&#x2020;Đľ, в ĐżĐžŃ Ń&#x201A;анОвНонии, ĐżĐžĐ´ĐżĐ¸Ń Đ°Đ˝Đ˝ĐžĐź ĐżŃ&#x20AC;оПŃ&#x152;ĐľŃ&#x20AC;-ĐźĐ¸Đ˝Đ¸Ń Ń&#x201A;Ń&#x20AC;ОП Đ&#x201D;ПиŃ&#x201A;Ń&#x20AC;иоП Đ&#x153;одводовŃ&#x2039;Đź, НиниŃ? Đ&#x153;ĐžŃ ĐşĐ˛Đ°Đ&#x2019;НадиПиŃ&#x20AC;-Đ?иМниК Đ?ОвгОŃ&#x20AC;Од-Đ&#x161;аСанŃ&#x152; ĐąŃ&#x2039;На вкНŃ&#x17D;Ń&#x2021;она в Ń Ń&#x2026;оПŃ&#x192; Ń&#x201A;ĐľŃ&#x20AC;Ń&#x20AC;иŃ&#x201A;ĐžŃ&#x20AC;иаНŃ&#x152;нОгО пНаниŃ&#x20AC;ОваниŃ? Đ ĐžŃ Ń Đ¸Đ¸. Đ?оОйŃ&#x2026;ОдиПŃ&#x2039;Đľ Đ¸Đ˝Đ˛ĐľŃ Ń&#x201A;иŃ&#x2020;ии Đ´ĐžŃ Ń&#x201A;игаŃ&#x17D;Ń&#x201A; 1 Ń&#x201A;Ń&#x20AC;иННиОна Ń&#x20AC;Ń&#x192;йНоК, Đ° в Ń&#x20AC;аПкаŃ&#x2026; Ń Ń&#x2026;оПŃ&#x2039; Ń&#x201E;Đ¸Đ˝Đ°Đ˝Ń Đ¸Ń&#x20AC;ОваниŃ?, Ń Đ˛Ń&#x2039;Ń&#x2C6;Đľ 300 ПиННиаŃ&#x20AC;дОв иНи 30% ĐžŃ&#x201A; ОйŃ&#x2030;оК Ń Ń&#x192;ППŃ&#x2039; ĐąŃ&#x192;Đ´ĐľŃ&#x201A; Đ˝ĐľĐżĐžŃ Ń&#x20AC;ĐľĐ´Ń Ń&#x201A;воннО вŃ&#x2039;доНонО ĐłĐžŃ Ń&#x192;Đ´Đ°Ń&#x20AC;Ń Ń&#x201A;вОП, 31% ĐžĐąĐľŃ ĐżĐľŃ&#x2021;Đ°Ń&#x201A; Đ&#x17E;Đ?Đ&#x17E; ÂŤĐ Đ&#x2013;Đ&#x201D;Âť, Đ&#x;ĐľĐ˝Ń Đ¸ĐžĐ˝Đ˝Ń&#x2039;Đš Ń&#x201E;Онд и Đ?Đ°Ń&#x2020;иОнаНŃ&#x152;Đ˝Ń&#x2039;Đš Ń&#x201E;Онд Ń ĐžŃ&#x2020;иаНŃ&#x152;нОК СаŃ&#x2030;иŃ&#x201A;Ń&#x2039;, ĐžŃ Ń&#x201A;Đ°ĐťŃ&#x152;Đ˝Ń&#x2039;Đľ Ń Ń&#x20AC;ĐľĐ´Ń Ń&#x201A;ва ĐąŃ&#x192;Đ´Ń&#x192;Ń&#x201A; ĐžĐąĐľŃ ĐżĐľŃ&#x2021;онŃ&#x2039; Ń&#x2021;Đ°Ń Ń&#x201A;Đ˝Ń&#x2039;Пи Ń ĐľĐşŃ&#x201A;ĐžŃ&#x20AC;ОП.

May 2014 | www.railwaypro.com

9_

36 POLICIES & STRATEGIES







Master Planul General de Transport cât de eficient va fi pentru strategia de transport durabil a României?



 



                                          [ de Elena Ilie ]    Master Planul General de Transport este conceput pentru a oferi o strategie clară de dezvoltare a   sectorului de transport din România pentru următorii 20 de ani. Pentru a putea fi valorificat, acesta trebuie  să ofere soluţii implementabile pentru problemele şi cerinţele sectorului de transport din România. Master     Planul va identifica proiectele şi politicile care vor răspunde cel mai bine nevoilor de transport ale României    în următorii 5 -15 ani, pentru toate modurile de transport, furnizând o bază analitică solidă pentru alegerea unor asemenea politici şi proiecte.

Pe scurt, se arată în expunerea de motive realizată de către consultantul AECOM, Master Planul va identifica proiectele şi politicile care vor satisface cel mai bine nevoile sectorului de transport din România în următorii 5-15 ani, pentru toate modurile de transport, oferind o bază solidă, analitică în alegerea acelor politici şi proiecte.

M

inisterul Transporturilor a În urma testării proiectelor cu ajutorul proiect de 325 de milioane de euro. Dintre analizat 530 de proiecte de modelului naţional de transport, acestea proiectele de infrastructură de transport infrastructură de transport pen- urmează să fie declarate sustenabile sau un procent de 43% îl reprezintă cele de tru a fi propuse pentru testare în Master nesustenabile. Proiectele care sunt durabile transport rutier în timp ce 36% sunt proPlanul General de Transport, din care 264 vor sta la baza aprobării Master-Planului puse pentru transportul feroviar. Valoarea sunt proiecte care pot fi modelate cu aju- General de Transport. totală estimată de investiţie a celor 264 de torul modelului naţional de transport. proiecte modelabile este de aproape 86 de Proiectele admise pentru testare urmează În ceea ce priveşte valoarea proiectelor miliarde de euro.  să fie împărţite în două categorii: modela- modelabile cu ajutorul Modelului Naţional bile şi nemodelabile.

Proiectele care au fost de Transport în cadrul primei versiuni a   În realitate însă, 530  de proiecte             cele   declarate modelabile vor fi testate ulterior Master Planului General de Transport, cu reprezintă însă doar propuneri “admise” a   după două criterii: performanţa economică orizont de timp pentru implementare până fi testate pentru a vedea dacă se vor încadra şi analiza multicriterială. în anul 2030, acestea au o valoare medie pe în master plan sau nu.

   Passenger / Km Romania vs.

EU Member States 

Source: AECOM analysis

  www.railwaypro.com | May 2014





                          Railway travel times - Romania vs. EU Member States

Source: AECOM analysis

  



POLICIES & STRATEGIES

37

este cea mai mare scădere din toate statele membre ale UE. Mai mult decât atât, și numărul de călătorii a scăzut între anii 2004 și 2012 de la aproximativ 100 de milioane la 58 milioane pe an”, se mai arată în analiza întocmită de către consultant, referitoare la problemele cu care se confruntă în prezent traficul feroviar în România.

Consultantul mai notează şi faptul că sunt insuficiente cheltuielile alocate mentenanţei infrastructurii feroviare. „Cheltuielile insuficiente de întreținere, de modernizare și reparații capitale pentru întreaga rețea au dus la deteriorarea continuă a infrastructurii. Cheltuielile actuale de întreținere (140 milioane Euro) sunt cu 50% sub nivelurile necesare pentru menținerea infrastructurii la starea tehnică actuală, pentru a stopa deteriorarea continuă a infrastructurii. Există și un anumit nivel de incertitudine privind bugetele anuale disponibile pentru întreținere”. 



Average number of passengers/train Proiectele durabile vor sta la baza la nivelul Master Planului de Trans       lucru          aprobării Master General şi avem acceptul Comisiei Europene,  Planului       port        de Transport marele şi  aici este cheia, este că in         avantaj,     diferent de schimbarile din Româ         politice         “Facem menţiunea că Master Planul Gen- nia, proiectele cuprinse în Master Plan   eral de Transport este un document strate- trebuie duse la bun sfârşit”, a precizat Mingic complex al României care stabileşte istrul Transporturilor Dan Şova.    direcţiile de acţiune strategice pe toate moPentru eficientizarea reţelei feroviare de   durile de transport: rutier, feroviar, naval şi transport exploatare de către SA,            în     CFR  aerian, care  trebuie să aibă în vedere probadministratorul naţional de  infrastructură         lemele identificate pentru fiecare sector de feroviară, se are în vedere stabilirea notei transport, obiectivele specifice, viziunea finale asupra măsurilor necesare pentru  strategică a Ministerului Transporturilor eficientizarea reţelei de transport feroviar, Source: AECOM analysis    stabilirea  direcţiilor        implementarea pentru politicilor de transde acţiune pentru    port, precum şi lista de proiecte durabile reforma în sectorul feroviar, dezbateri pub   În  con          finală aferentă Master Planului. acest lice asupra strategiei de reformă feroviară şi Общий Мастер-План по             text, conştientizând importanţa strategică  aprobarea în Guvern a strategiei de reformă Транспорту - насколько он  în baza căruia România a acestui document feroviară, pe 30 mai. эффективен для стратегии urmează să acceseze fonduri structurale, Analizând problemele sectorului feroviar устойчивого транспорта Master Planul trebuie elaborat ţinând cont după tiparele pasager/km şi tone/km conde cerinţele pe care Comisia Europeană le sultantul AECOM constată că este relevantă Румынии? formulează, inclusiv prin metodologia de examinarea principalelor probleme care  elaborare a master planului, dar şi ţinând contribuie la declinul transportului feroОбщий Мастер-план по транспорту cont de nevoile strategice de dezvoltare a viar de călători şi de marfă. Consultantul предназначен для обеспечения четкой transportului la nivel naţional”, precizează a identificat şi patru probleme ce trebuie стратегии развития транспортного сектора ministerul de resort. analizate: infrastructură, operaţiuni, cerere в Румынии на ближайшие 20 лет. Для Pentru elaborarea şi aprobarea finală a şi politici / reglementare. того, чтобы его реализовать, он должен Master Planului, în perioada imediată vor Astfel, consultantul constată că investițiile предложить внедряемые решения для mai fi parcurse o serie de etape, printre care recente în infrastructura feroviară nu au проблем и потребностей транспортного stabilirea planului financiar şi a scenariilor condus la îmbunătățirea timpilor de parсектора в Румынии. Мастер-План de proiecte care vor însoţi Master Planul de curs de-a lungul principalelor rute, chelопределит проекты и политики, которые Transport pentru perioada de programare tuielile cu mentenanţa sunt insuficiente iar будут наилучшим образом отвечать 2014 - 2020 şi perioada de programare activele au o durată de viață expirată. транспортным потребностям Румынии 2020 - 2030. Este necesară definitivarea ce“Comparativ cu ţările având un nivel на ближайшие 5 - 15 лет, для всех видов lui de-al doilea draft al Master Planului şi similar al lungimii rețelei de cale ferată pe транспорта, обеспечивая прочную propunerea pentru aprobare în Guvernul cap de locuitor, rata de utilizare a căii ferate аналитическую базу для выбора таких României, până pe 30 iunie urmând apoi din România este scăzută. Cererea pentru стратегий и проектов. organizarea de dezbateri publice pentru transportul feroviar din România, măsurată Короче говоря, - указывается в prezentarea Master Planului de Transport, prin kilometrii parcurși per persoană, este пояснительной записке, составленной în perioada 15 mai - 15 iunie 2014. de doua-trei ori mai mică decât în aceste консультантом AECOM, - Общий Мастер“Miza uriaţă a Master Planului Gen- țări, iar pierderea cotei de piață a dus la План определит проекты и политики, eral de Transport şi pentru care şi oficialii reducerea veniturilor. Media UE-27 este которые будут наилучшим образом отвечать Comisiei Europene insistă foarte mult este de 650 kilometri per călător pe an, în timp потребностям транспортного сектора aceea că se stabilesc nu numai proiectele ce indicatorul echivalent pentru România Румынии на ближайшие 5 - 15 лет, для всех care urmează să se realizeze, dar şi priori- este cu 66% mai mic decât această valoare. видов транспорта, обеспечивая прочную tizarea lor, având la baza un singur criteriu, Scăderea procentului de subvenții cu 28% аналитическую базу для выбора таких de cost-beneficiu. Dacă se realizează acest observat în România între anii 2004 și 2009 стратегий и проектов.





 





                    

                 





                                            



May 2014 | www.railwaypro.com

38 POLICIES & STRATEGIES

Finanţarea, coordonarea şi cooperarea, puncte cheie în implementarea Strategiei Dunării

[ de Pamela Luică ]

[ Partea I ]

Strategia pentru Regiunea Dunării (EUSDR) a fost adoptată în urmă cu patru ani, perioadă în care, pe segmentul de transport, au fost identificate multe proiecte şi aplicate o serie de măsuri pentru accelerarea implementării strategiei. Din cele 150 de proiecte, peste jumătate au vizat transportul feroviar. Cu toate acestea, “lista este deschisă” şi poate fi completată sau actualizată în scopul creşterii gradului de mobilitate şi accesibilitate. În materialul următor vă prezentăm un interviu acordat de Dl. Franc Žepič, Secretar Coordonator Arie Prioritară 1b- EUSDR, în cadrul Ministerului de Infrastructură, Slovenia.

Railway PRO: Ați coordonat aria prioritară 1b încă de la începutul implementării din 2011. Care este abordarea dumneavoastră față de transport în Regiunea Dunării și în special în transportul feroviar?

Franc Žepič: În calitate de coordonator arie prioritară (PAC) pentru conexiuni feroviare, rutiere și aeriene (Aria prioritară 1b) în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (EUSDR), împreună cu colegul meu din Serbia, domnul Miodrag Poledica, sunt atent ca toate modurile de transport să fie tratate în mod egal. Înțeleg foarte bine că, în prezent, căile ferate și căile de navigație interne sunt cele mai durabile moduri de transport. Prin urmare, sunt de acord că eforturile de revitalizare a căilor ferate trebuie să fie susținute, dar, de asemenea, ar trebui făcute multe lucruri chiar de către sectorul feroviar. Și ar trebui să se sublinieze faptul că în timp ce o infrastructură adecvată este importantă,

în prea multe cazuri este necesară o mai bună exploatare a rețelei existente, de exemplu, printre altele, o circulație mai bună ar putea fi organizată printr-o mai bună planificare a orarelor și o capacitate mai mare ar putea fi creată, de asemenea, prin introducerea ultimelor tehnologii TIC. Mă tem că, din cauza lipsei de fonduri naționale în multe țări din regiunea Dunării și a procesului extrem de lung de luare a deciziilor publice, va trebui să așteptăm mulți ani pentru eliminarea blocajelor din rețeaua de cale ferată și pentru crearea conexiunilor care lipsesc.

Railway PRO: În cadrul Forumului Anual al Strategiei Dunării de la Bucureşti (noiembrie 2013), miniştrii de externe au semnat o declaraţie comună conform căreia pentru consolidarea implementării strategiei este necesară orientarea politică şi coordonarea eforturilor şi de asemenea au convenit

left: Franc Žepič, Secretary - Priority Area Coordinator 1B of the EUSDR Ministry of Infrastructure and Spatial planning, Slovenia right: Mr. Miodrag Poledica, State secretary and Priority Area Coordinator 1B, Ministry of Transport, Serbia www.railwaypro.com | May 2014

asupra necesităţii unei acţiuni mult mai coordonate în cadrul Strategiei. Din punctul dumneavoastră de vedere, care este impactul acestei declaraţii în scopul accelerării realizării proiectelor privind dezvoltarea regiunii?

Franc Žepič: Declarația comună a miniștrilor de externe ai țărilor din Regiunea Dunării din data de 28 octombrie 2013 este binevenită. Este adevărat că s-au făcut progrese enorme în ultimul an pentru integrarea strategiilor macro-regionale în perioada de programare 2014 – 2020. Baza vastă la nivelul UE pentru incorporarea macro-regiunilor în programele de finanțare este facilitată prin pachetul legislativ „Regulamentele privind fondurile europene structurale și de investiții pentru perioada 2014-2020” din data de 17 decembrie 2013 adoptate de Consiliul UE și Parlamentul European. De asemenea, este adevărat că trebuie făcute eforturi suplimentare la nivel politic și operațional în scopul accelerării implementării. În prezent, sunt în desfășurare discuții cu privire la aceste chestiuni, inclusiv modul de îmbunătățire a guvernării de către toate părțile implicate. Înțeleg că vom vedea rezultatul celui de-al 3-lea Forum Anual EUSDR care va avea loc la Viena în perioada 26-27 iunie a acestui an.

Railway PRO: Cum ar trebuie să fie coordonate acţiunile, în contextul în care dimensiunea externă rămâne o problemă importantă, întrucât sunt implicate ţări membre UE, dar şi non-UE? Franc Žepič: În ceea ce îi privește pe coordonatorii ariei prioritare 1b și membrii grupului de guvernare, nu există nici o distincție între țările membre UE și non-UE. Cu toate acestea, fie că ne place, fie că nu, nu toate țările din regiune sunt egale în mod oficial. În multe cazuri, țările non-UE pot acționa în mod oficial doar în calitate de observatori și, în același timp, au acces mai limitat la fondurile UE. În plus, atunci când vine vorba de reuniunile Grupului de guvernare, toți membrii sunt egali. În ciuda diferențelor menționate, există un

POLICIES & STRATEGIES

39

EUSDR Governance model

EUSDR Governance model EUROPEAN COUNCIL

Policy level DG MOVE DG ENVI DG ENLARG DG COMP

EUROPEAN COMMISSION DG Regional Policy

National Contact Points (NCPs)

…

Steering Group for each PA

Operational level

High level group (HLG)

Priority Area Coordinators (PACs)

Project leaders / promoters

Source: Franc Žepič, Bridging the Gap in Logistics between the Danube Region Countries

alt aspect important strâns legat de cooperarea și coordonarea chestiunilor referitoare la transport. Permiteți-mi să subliniez că o istorie complexă a inițiativelor coridorului din Regiune este integrată, de exemplu, în rețeaua feroviară internațională electronică relativ densă din Regiunea Dunării convenită în cadrul celor două acorduri ONU: Acordul european privind marile linii internaţionale de cale ferată (AGC) și Acordul european privind marile linii de transport internațional combinat și instalații conexe (AGTC), proiectul TER, coridoarele paneuropene, coridoarele TEN-T, inclusiv șapte din cele 30 de coridoare prioritare (2004-2013) și 5 coridoare multimodale Core TEN - T (20142030), rețeaua SEETO și conexiunile pentru infrastructura de transport cu țările învecinate din cadrul Parteneriatului Estic (EaP) care reprezintă o parte a politicii europene de vecinătate.

Modul în care ar putea să contribuie activitățile EUSDR la o sinergie a tuturor politicilor și lucrărilor în desfășurare privind proiectele și, în același timp, să nu adăuge redundanță acțiunilor deja efectuate sau în curs de desfășurare reprezintă o provocare enormă în sine. Fiind una dintre cele mai importante provocări care, în același timp, oferă o mare satisfacție, activitățile dintre CE, țările membre UE și non-UE rămân coordonate, precum și toate instituțiile internaționale relevante care acționează în Europa .

PA1b cunoaște influența limitată privind cooperarea dintre mai multe instituții și părți interesate, dar, cu toate acestea, se fac eforturi pentru a face schimb de informații și a învăța de la cei care au obținut deja multe rezultate concrete în trecut. Până în prezent, s-au observat mici semne ale unei cooperări îmbunătățite cu PA1b și așteptăm cu nerăbdare să vedem mult mai mult.

Railway PRO: Sunt aproape trei ani de când a fost lansată Strategia Dunării. Ce au însemnat aceşti ani pentru aria prioritară PA1B: pentru îmbunătățirea Mobilității și Multimodalității – Conexiuni feroviare, rutiere și aeriene?

Franc Žepič: De la implementarea Strat-

Possible financing sources TEN-T Fund, Cohesion Fund, Structural Funds (ERDF, Obj. 1-2-3 programmes incl.

Transnational programmes)

IPA ENPI Sectorial EU and national funding

(environment, transport, education, etc.)

International Financing institutions Private banks, Donors

1

egiei, s-a pus accentul pe stabilirea unei structuri de guvernare bună și eficientă, pe selectarea proiectelor, în special a celor care au o valoare adăugată pentru întreaga macroregiune, foile de parcurs pentru șapte acțiuni PA1b sunt pregătite, hărțile inițiale ale infrastructurii de transport care reunește sistemele de transport din statele membre UE și non-UE au fost realizate, se depun eforturi pentru creșterea gradului de conștientizare cu părțile interesate și promovarea Strategiei. În plus, în ultimul an eforturile au fost concentrate, de asemenea, asupra găsirii unei părți interesate entuziaste și capabile care să fie în măsură să preia proprietatea și conducerea unei anumitedimensiuni, precum mobilitatea urbană sau ITS. Toți coordonatorii pe trei ani lucrează din greu să îndeplinească sarcinile noastre.

Aproape singur, cu ajutor extern ocazional și limitat, PAC a organizat 19 evenimente (inclusiv 8 întâlniri ale Grupului de guvernare), cu 20 până la 300 de participanți. Participarea activă a coordonatorilor ariei prioritare la conferințe sau alte evenimente face, de asemenea, parte din munca noastră . Am ținut un discurs sau o prezentare de peste 20 de ori. Datorită multor sarcini și călătoriilor, este din ce în ce mai greu să facem față activității zilnice de birou.

Railway PRO: Care sunt provocările întâlnite în realizarea proiectelor vizate de Strategia Dunării pe segmentul de infrastructură de transport?

Franc Žepič: În primii trei ani de implementare, provocările permanente ale coordonării constau în diferențele istorice, culturale, politice, economice și geografice între țările din regiune. În timp ce fluviul Dunărea cu afluenții săi traversează această regiune de câteva secole, este pentru prima dată când regiunea a fost unită, de asemenea, din punct de vedere politic/regional.

Coordonarea ariei prioritare 1b (conexiuni rutiere, feroviare și aeriene) și activitățile sunt concentrate pe acțiunile descrise în planul de Acțiune al Strategiei și pe idei de proiecte de transport și multe proiecte cu valoare adăugată pentru macro-regiune. Printre alte

chestiuni care influențează coordonarea în domeniul transportului sunt reprezentate de o istorie complexă a inițiativelor coridorului în regiune importanța conectării sistemelor de transport din țările membre UE și nonUE și, în special, nevoia unei viziuni globale comune privind infrastructura de transport durabilă și serviciile de transport. Țările din Regiunea Dunării recunosc importanța sistemului de transport care să permită mobilitatea, accesibilitatea și conectivitatea peste tot în macro-regiunea Dunării și dincolo de aceasta. Cu toate acestea, progresul este lent în multe părți ale regiunii sau elaborarea politicilor adecvate de transport a rămas în urmă.

Toate aspectele de mai sus au desigur o influență asupra selectării proiectelor-cheie, inclusiv a căilor ferate care au cea mai mare valoare adăugată pentru Regiune. O provocare deosebită este aceea de a găsi sinergii cu alte instituții relevante care lucrează în rețeaua feroviară, încercând să stabilească prioritatea proiectelor. O cooperare excelentă în acest sens a fost stabilită cu SEETO și BEI. S-au stabilit bune relații, de asemenea, cu CER, RNE, RCC, WBIF, Universități din Serbia, Slovenia și România și multe altele.

Principala provocare pentru multe proiecte din Regiunea Dunării rămâne schimbul de informații referitoare la planificarea și abordare coordonată a implementării proiectului individual. Finanțarea este o chestiune care necesită eforturi coordonate și, în special pentru idei de proiecte care sunt orientate către studii ale potențialului de transport al Regiunii, se așteaptă mai multă înțelegere din partea factorilor de decizie și a instituțiilor financiare. Strategia a preconizat alinierea fondurilor care, cel puțin pentru proiectele de transport, nu are succes.

Pentru a reuni toți factorii de decizie importanți, PA1b plănuiește de ceva timp o întâlnire comună a tuturor celor implicați în studii privind infrastructura de transport, planificarea și implementarea în scopul de a nu dubla munca, de a evita redundanța, de a-și uni forțele și de a acționa în sinergie.

Invitații la această reuniune vor fi membrii PA1b SG, DG REGIO, DG MOVE, coordonatorii UE ai celor cinci coridoare principale TEN-T care traversează Regiunea Dunării, TER și TEM, FERRMED, RNE, CER, coordonatorii ariei prioritare PA1a și alte părți interesate. În așteptarea stabilirii volumulului de lucru, o întâlnire comună ”privind dezvoltarea infrastructurii de transport în Regiunea Dunării”, ar putea fi organizată înainte de sfârșitul acestui an sau la începutul anului 2015.

Railway PRO: În cadrul Forumului Anual din 2013, aţi afirmat că vă confruntaţi cu mari provocări ce încetinesc realizarea proiectelor. Care sunt soluţiile identificate sau ce ar trebui identificate pentru a elimina această situaţie şi a demara proiectele?

Franc Žepič: Într-adevăr, există multe provocări. Aș dori să evidențiez două tipuri de provocări. Provocările orizontale sunt > May 2014 | www.railwaypro.com

40 POLICIES & STRATEGIES

Danube Region: TENͲT and SEETO Rail (freight), ports and RRT’s Danube Region: TEN-T and SEETO Rail (freight), ports and RRT’s

Source: Franc Žepič, Bridging the Gap in Logistics between the Danube Region Countries

> legate de coordonarea activităților între ministerele de transport și CE. Chiar și după aproape trei ani de la implementare, două țări din Regiune nu cooperează cu coordonatorii ariei prioritare și SG, deși aceștia fac eforturi mari pentru a explica cât de important este ca toate țările să ia parte la procesul de implementare. CE, DG REGIO și DG MOVE sprijină munca noastră și ori de câte ori este posibil participă la evenimentele organizate de PA1b. Pentru activitatea PA1b, este, de asemenea, foarte important Memorandumul de înțelegere dintre DG MOVE și DG REGIO privind cooperarea în implementarea sprijinului UE pentru transport care a fost semnat la 18 martie 2014. Coordonatorii ariei prioritare consideră că sprijinul politic continuă prin integrarea strategiilor macro-regionale existente în Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 și pentru țările de coeziune, de asemenea, în Acordurile de Parteneriat și Programele Operaționale. În planul vertical care leagă sarcinile politice și operaționale, este necesar să se treacă de la dezbatere la munca concretă, furnizând rezultate concrete pentru implementarea proiectelor. Acest lucru ar putea fi realizat doar prin implicarea mai puternică a părților interesate. Fără sprijinul părților interesate, nu am putea aborda în mod corespunzător problemele transnaționale și transfrontaliere comune de transport și nu am putea contribui la mobilitate, accesibilitate și cooperare. În plus, partenerii care conduc proiectele nu ar trebui să vină numai din țările „Dunării de Sus”, dar și din țările „Dunării de Jos”.

A treia provocare este reprezentată de oportunitățile de finanțare. Regret să spun că alinierea fondurilor din perioada 2007 2013 nu a adus rezultate satisfăcătoare pentru proiectele de transport și că până acum nu au fost găsite soluții de către coordonatorii ariei prioritare PA1b.

Indiferent de obstacole, coordonatorii ariei prioritare PA1b vor continua să sprijine sectorul feroviar ca un mod de transport www.railwaypro.com | May 2014

2

important prin coordonarea activităților diferiților actori și a proiectele acestora pentru a evita redundanța, prin acordarea sprijinului deplin pentru îmbunătățirea infrastructurii (actualizarea, modernizarea și construcția), în special secțiunile transfrontaliere, conexiunile lipsă, blocajele), prin susținerea interoperabilității, în scopul îmbunătățirii/autorizării soluțiilor tehnice (precum ERTMS) și operaționale (acceptarea transfrontalieră a locomotivelor), precum și eliminarea obstacolelor administrative care ar spori competitivitatea transportului feroviar de marfă și eficiența operațiunilor față de alte moduri, în țările membre UE și non-UE din regiune și prin susținerea deschiderii pieței de transport feroviar la concurență, indiferent de granițele administrative. Necesitatea unei participări mai active a sectorului privat, a părților interesate locale și din societatea civilă, de asemenea, prin proiecte care vor fi finanțate în cadrul programelor pentru perioada 2014-2020 rămâne o prioritate pe ordinea de zi a PA1b.

Railway PRO: Pentru PA1b, în 2010 au fost stabilite 7 acţiuni. Care este situaţia privind implementarea proiectelor? Există progrese?

Franc Žepič: Acțiunile consacrate în planul de acțiune al Strategiei pentru Regiunea Dunării include o gamă largă de activități importante care ar trebui să contribuie la o mobilitate și o eficiență mai bună a transportului în macro-regiune.

Pentru fiecare acțiune, grupul de guvernare PA1b a pregătit o foaie de parcurs. Fiecare foaie de parcurs are repere, responsabilul pentru îndeplinirea sarcinii, termenele și rezultatele așteptate. Foile de parcurs sunt „unele de rulare” și PA1b SG tinde să le actualizeze anual. În ciuda eforturilor mari depuse de ambii coordonatori ai ariei prioritare de a demara activitatea în toate cele șapte acțiuni, până în prezent nu toate au fost abordate în mod corespunzător. Discuția valoroasă dintre părțile interesate a început în ceea privește acțiunea (1) care reunește sistemele de infrastructură de transport ale țărilor membre UE și non-UE (TEN-T, rețeau SEETO și infrastructura ENP), acțiunea (2) privind coridoarele de transport feroviar, acțiunea (3) privind conectivitatea regională a transportului aerian, acțiunea (4) privind sistemele de transport urban și mobilitatea și acțiunea (7) privind implementarea ITS, inclusiv dezvoltarea și implementarea ERTMS. Este încă de lucru la demararea acțiunii (5) privind îmbunătățirea infrastructurii transfrontaliere regionale/locale, inclusiv accesul la zonele rurale și a acțiunii (6) privind planificarea nodală pentru multimodalitate.

Este clar că coordonatorii ariei prioritare și membrii grupului de guvernare nu au putut efectua toate lucrările, astfel încât suntem mereu în căutare de părți interesate care să preia conducerea și, așa cum îmi place să spun, care să devină „o locomotivă” pentru anumite acțiuni.

POLICIES & STRATEGIES

Railway PRO: Pe segmentul de transport, au fost trimise 150 de proiecte, din care mai mult de jumătate au vizat transportul feroviar. Proiectele pe sectorul feroviar au dimensiune naţională sau regională (transfrontalieră)?

Franc Žepič: Într-adevăr, au fost primite peste 150 de proiecte din 10 de țări din Regiunea Dunării care urmează să fie puse pe„lista noastră deschisă”. Se numește „deschisă” pentru că noile proiecte pot fi adăugate în orice moment și cele deja pe listă pot fi actualizate în funcție de progres.

Proiectele primite sunt în etape diferite și cele mai multe dintre ele sunt proiecte de infrastructură. Acestea sunt grupate după cum urmează: idei de proiecte, proiecte planificate, proiecte elaborate fără finanțare, proiecte elaborate care au finanțarea asigurată și proiecte în desfășurare. În opinia mea, toate proiectele contribuie la mobilitatea în Regiunea Dunării și dincolo de aceasta. Cu toate acestea, trebuie să fim onești și să recunoaștem cu sinceritate că multe dintre aceste proiecte sunt în primul rând naționale prin natura lor și că am avut o contribuție mică la proiectele în desfășurare, deoarece cele mai multe dintre ele au fost demarate cu mulți ani înainte de începerea Strategiei, precum un pod nou transfrontalier combinat (feroviar și rutier) Vidin Calafat peste Dunăre (Bulgaria - România)

41

sau podul suspendat cu cabluri Ada Ciganlija peste râul Sava din Belgrad (Serbia). Cu toate acestea, se poate spune pe bună dreptate că multe proiecte în desfășurare și proiectele elaborate au primit un nou impuls de la începutul implementării Strategiei. În ceea ce privește proiectele feroviare, majoritatea sunt de-a lungul principalelor coridoare trans-naționale, dar sprijinul este solicitat pentru segmentele naționale (blocaje sau conexiuni lipsă) pentru a stabili aceleași standarde de-a lungul întregului corridor.

oritare consideră că mult mai multe proiecte au o mare importanță pentru eficiența feroviară îmbunătățită în regiunea Dunării, dar nu s-au primit propuneri din partea uneia sau mai multor țări din regiune pentru emiterea scrisorilor LoR. Motivul ar putea fi că nu toate autoritățile competente sunt conștiente de LoR sau faptul că instituțiile de finanțare ale UE nu consideră încă LoR ca unul dintre criteriile lor de finanțare. Noi credem cu sinceritate că acest lucru se va schimba în perioada de programare 2014 – 2020.

Railway PRO: Din numărul total de proiecte feroviare, câte au fost considerate eligibile şi ce ne puteţi spune despre finanţarea acestora?

Franc Žepič: După cum s-a menționat deja, înțelegem că aproape toate proiectele sunt eligibile pentru a fi incluse pe lista noastră de proiecte. Există, de asemenea, un instrument pentru susținerea proiectelor cu o valoare adăugată deosebită pentru regiune și care nu au asigurată finanțarea prin „Scrisoarea de recomandare” (LoR) aprobată de grupul de guvernare PA1b și semnată de către PAC. Până în prezent, au fost acordate 34 de scrisori LoR, dintre care 17 sunt pentru proiecte feroviare, restul sunt sectorul rutier, al aviației și ITS. Aici, aș dori să spun că coordonatorii ariei pri-

Финансирование, координация и сотрудничество - ключевые элементы внедрения Дунайской стратегии Стратегия ЕС для Дунайского региона (EUSDR) была принята четыре года назад, в период, когда для транспортного сегмента было выявлено множество проектов и внедрен ряд мер по ускорению внедрения стратегии. Из общего количества 150 проектов, более половины касались транспортного сектора. Несмотря на это, «список еще продолжается» и может быть дополнен или актуализирован в целях повышения степени мобильности и доступности.

At the service of the best infrastructures High speed rail Conventional rail Subways and trams Roads, ports and airports Emblematic buildings Urban projects Electrical installations Mechanical installations

Argentina | Brazil | Colombia | Ecuador | France | Latvia | Lithuania | Mexico | Panama | Peru | Poland | Portugal | Romania | Spain | Switzerland | Turkey | United States

Every project, our commitment www.comsaemte.com

Market development & STRATEGIES 42 POLICIES

Proiectul DaHar - dezvoltarea porturilor interioare ale Dunării [ de Elena Ilie ]

Obiectivul principal al proiectului DaHar (Danube Inland Harbour Development) a urmărit o mai bună integrare a navigaţiei interioare in cadrul lanţurilor de transport logistic prin investigarea şi utilizarea potentialului multimodal al porturilor şi zonelor portuare din orasele de dimensiuni medii din sud estul Europei, localizate de-a lungul Dunării.

Bugetul total al proiectului, derulat în perioada 2011 - 2014, a fost de 1,96 milioane euro, dintre care Fonduri FEDR au fost în proporţie de 85% - 1,67 milioane euro iar bugetul proiectului alocat pentru Adiministraţia Porturilor Dunărene şi Maritime Galaţi a fost de 146,9 mii euro.

A

ctivitatile proiectului au urmărit obţinerea unor rezultate şi solutii integrate, durabile şi de lunga durată prin dezvoltarea unui Plan pentru managementul lantului de aprovizionare si a transportului intermodal in porturile dunarene din sud estul Europei precum şi prin dezvoltarea unui Master Plan pentru dezvoltarea porturilor in centrele logistice pentru transportul pe caile interioare si in centrele intermodale de importanta nationala si internationala. Au fost realizate planuri concrete de fezabilitate pe plan local, continand specificatii tehnice si planuri arhitectonice cu privire la infiintarea terminalelor de containere multimodale si a centrelor logistice şi s-a urmărit definitivarea unui Master Plan pentru dezvoltarea legaturilor de transport cu caile ferate si cu soselele la nivel local si national.

Proiectul s-a derulat prin Programul de Cooperare Transnaţională Sud Estul Europei, axa prioritară 3 “Îmbunătăţirea accesibilităţii”, aria de intervenţie 3.3 “Îmbunătăţirea condiţiilor cadrul pentru

platformele multimodale”.

Proiectul a reunit parteneri din şapte ţări riverane Dunării, astfel: Primăria Dunaujvaros - Ungaria, Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale S.A. Giurgiu - România, Primăria Galaţi - România, Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime S.A. Galaţi - România, Ennshafen OO GmbH - Austria, Primăria din Vidin - Bulgaria, Insitutul de Logistică şi Sisteme de Producţie - Fundaţia Bay Zoltán - Ungaria, Administraţia Porturilor Publice - Slovacia, Primăria din Silistra - Bulgaria, Portul Novi Sad - Serbia, Via Donau - Austria, Primăria Municipiului Giurgiu - România şi Vukovar City - Croaţia.

Proiectul DaHar şi-a asumat obiectivele în deplină rezonanţă cu trendurile de dezvoltare la nivel european şi nu numai.

Activităţile realizate, ce corespund Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, sunt de asemenea în concordanţă cu ample perspective de dezvoltare regională, care pot fi realizate doar prin cooperarea mai multor parteneri

din ţări la nivel european şi nu numai. În conformitate cu cei cinci piloni tematici ai proiectului, au fost elaborate cinci Master Planuri incluzând recomandări efectuate pe baza cercetării, ce vor constitui baza strategiei integrate. Această strategie va funcţiona ca punct de referinţă pentru utilizarea eficientă a fondurilor europene nerambursabile alocate pentru perioada de finanţare 2014 - 2020, în scopul dezvoltării porturilor interioare mici şi mijlocii, de-a lungul Dunării.

Implementarea în portul Giurgiu a investiţiilor identificate prin intermediul proiectului DaHar “ va conduce spre o optimizare, fluidizare şi ieftinire a transportului de mărfuri, containere şi persoane între ţările riverane Dunării şi culoarele de transport din România, în special cu zonele mari industriale, va asigura conectivitatea portului cu principalele moduri de transport din România şi va contribui de asemenea la dezvoltarea modului de transport naval, prin reducerea noxelor specifice pentru cantităţi echivalente de mărfuri faţă de transportul auto pe distante lungi.

photo: www.dahar.eu

Проект DaHar - развитие внутренних Дунайских портов

www.railwaypro.com | May 2014

Основная цель проекта DaHar (Danube Inland Harbour Development) заключается в достижении более тесной интеграции внутренних водных путей сообщения в рамках логистических цепей в целях исследования и использования многомодального потенциала портов и портовых районов городов среднего размера в Юго-Восточной Европе, расположенных вдоль Дуная. Общий бюджет проекта, который проводился в период 2011 - 2014 гг. составил 1,96 млн. евро, из которых средства ЕФРР (Европейского Фонда Регионального Развития) составили 85% - 1,67 млн. евро, а бюджет проекта, выделенный для Управления Дунайскими и Морскими Портами Галац, составил 146,9 тысяч евро.

POLICIES & STRATEGIES

43

Coridoarele de mărfuri - reechilibrare semnificativă a transportului transfrontalier

[ de Elena Ilie ]

În vederea consolidării „mesajului” din partea operatorilor feroviari către Structurile Europene de Coridor, aşa cum sunt definite prin Regulamentul 913/2010, Uniunea Internaţională a Căilor Ferate (UIC) a iniţiat în 2013 un proiect conceput să fluidizeze procedurile necesare la nivel de operator feroviar de transport marfă dar şi la nivelul structurilor de coridor.

“Acest proiect este în strânsă legătură cu misiunea UIC de a dezvolta o viziune pragmatică a interoperabilităţii tehnice şi administrative între părţile interesate”, a precizat Jean-Pierre Loubinoux, directorul general al UIC. În mod concret, proiectul trebuie să asigure, în primul rând, coordonarea necesară şi schimbul de informaţii întrecomitetele consultative, care se vor asigura de faptul că nevoile companiilor feroviare sunt susţinute eficient. În al doilea rând, proiectul va fi responsabil de crearea unui organism care să monitorizeze evoluţia aplicării Regulamentului şi care să ofere feedback regulat în vederea punerii în aplicare a unor anumite măsuri de îmbunătăţire necesare ori de câte ori se solicită acest lucru.

Odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului 913/2010 privind reţeaua feroviară europeană pentru un transport de marfă competitiv, coridoare sunt stabilite ca fiind de sine stătătoare, fără nicio obligaţie de coordonare între ele.

marfă în ceea ce priveşte calitatea serviciilor şi eficienţa în statele unde calea ferată are încă nevoie de revitalizare.

Potrivit Regulamentului 913/2010, operatorii de transport feroviar au doar un rol consultativ în activităţile ce implică metode de îmbunătăţire a coridoarelor, în cadrul „comitetelor consultative”, specifice fiecărui coridor în parte.

Referitor la capacitatea lor consultativă, operatorii europeni de transport feroviar doresc să sublinieze faptul că, în timp ce

photo: www.railfreightcorridor6.eu

R

egulamentul privind stabilirea celor nouă coridoare de mărfuri la nivelul Uniunii Europene reprezintă o importantă piatră de temelie a politicii feroviare europene în dezvoltarea traficului feroviar de marfă. Acesta va contribui la creşterea capacităţii de transport feroviar de marfă în acele ţări, unde calea ferată deja experimentează o renaştere în ceea ce priveşte volumele de transport, cât şi cota de piaţă, şi va sprijini îmbunătăţirea competitivităţii transportului feroviar de

fiecare coridor ar putea avea nevoie de acţiuni specifice pentru îmbunătăţirea transportului propriu de marfă, ar trebui urmărită şi o abordare coordonată pentru îmbunătăţirea coridoarelor în întreaga Europă. Într-adevăr, companiile de transport feroviar de mărfuri operează, de obicei, pe mai multe coridoare, nu doar pe unul singur. Prin urmare, este important ca normele de funcţionare şi cele administrative să fie cât mai consecvente posibil pentru toate coridoarele, în scopul de a promova interoperabilitatea, nu de a o împiedica.

Companiile europene de transport feroviar de marfă au elaborat, prin urmare, o serie de „cerinţe uniforme” adresate administratorilor de infrastructură pentru a lua în considerare necesitatea, de o importanţă capitală, de îmbunătăţire a interoperabilităţii şi a caracterului unitar al transportului.

Abordarea coordonată a transportului feroviar devine din ce în ce mai urgentă şi asta deoarece au început să fie deja publicate studii de piaţă despre câteva dintre coridoarele de marfă. Rezultatele acestor studii vor fi transpuse în planurile de implementare şi, în special, în planurile de investiţii pentru fiecare coridor.

Cu toate acestea, Comunitatea Companiilor de Cale Ferată şi Infrastructură (CER) este de părere că operatorii de transport feroviar de marfă ar trebui să fie incluşi în gestionarea acestor coridoare de marfă deoarece activitatea lor este influenţată de evoluţia pieţei şi este foarte posibil să îşi dezvolte activitatea sau dimpotrivă, aceasta să fie afectată de deciziile care se iau. > May 2014 | www.railwaypro.com

44 POLICIES & STRATEGIES Una dintre marile provocări pentru transporturi constă în reducerea impactului de mediu al transportului de marfă în interiorul UE fără a afecta eficienţa acestuia. Soluţia pentru transportul eficient este consolidarea volumelor mari pentru transferul pe distanţe lungi, între „primul kilometru” şi „ultimul kilometru”. Combinarea transportului pe căi navigabile cu cel transportul feroviar este soluţia rentabilă pentru transportul pe distanţe lungi. În Spaţiul Extins al Mării Negre (SEMN) unele dintre cele mai funcţionale exemple în acest sens le regăsim în pieţele de transport marfă din state precum Rusia, Kazahstan, Turcia, sau China. Încurajându-se utilizarea soluţiei celei mai eficiente pentru fiecare distanţă în parte, peste aproximativ 300 km ar trebui să aibă loc o reechilibrare semnificativă, un procent de 30% din transportul rutier de mărfuri urmând să treacă la soluţii multimodale până în anul 2030 şi un procent de peste 50% până în 2050.

Regulamentul privind o reţea feroviară europeană pentru un transport de marfă competitiv va îmbunătăţi în mod substanţial cooperarea între administratorii de infrastructură şi alte părţi interesate de-a lungul coridoarelor de transport feroviar de marfă. Vor fi definite obiective comune pentru aceste coridoare, ajutând toţi actorii din piaţă să acţioneze pentru un obiectiv comun” au declarat pentru Railway PRO reprezentanţi ai DG MOVE. Slaba fiabilitate a trenurilor internaţionale precum şi vitezele de transport reduse sunt doar câteva din problemele ce afectează traficul internaţional de mărfuri. Trenurile de marfă circulă pe multe din coridoarele internaţionale cu viteze de 18 km/h, în timp ce pe rutele interne circulă cu viteze de 25 km/h. Acest fapt se datorează timpului pierdut cu operaţiunile de trecere a frontierelor dar şi lipsei de cooperare între operatorii de transport. Ce rezultă? Calea ferată nu poate deservi transportul unor anumite tipuri de mărfuri care se îndreaptă spre traficul rutier, mai rapid.

Regulamentul în cauză (intrat în vigoare în noiembrie 2010 n.r.) va îmbunătăţi în mod substanţial cooperarea între administratorii de infrastructură şi alte părţi interesate de-a lungul coridoarelor de transport feroviar de marfă. Vor fi cât de curând definite obiective comune pentru aceste coridoare, ajutând toţi actorii din piaţă să acţioneze pentru un obiectiv comun. Un Plan de Implementare va constitui baza pentru stabilirea noilor coridoare (9 la număr) în termen de trei până la cinci ani de la data intrării în vigoare a Regulamentului.

Transportul feroviar de marfă în Europa primeşte un nou impuls datorită noilor normelor ale Uniunii Europene destinate să promoveze dezvoltarea unui management de înaltă calitate a infrastructurii feroviare la nivel internaţional. „În viziwww.railwaypro.com | May 2014

unea mea referitoare la căile ferate în 2050, acestea ar fi dominante în transportul de marfă pe distanţe mai mari de 300 km.

Coridoarele, ghişeele unice şi cooperarea sporită care intră sub incidenţa acestui act legislativ vor permite furnizorilor de transport feroviar de marfă să atragă clienţi suplimentari către acest mod de transport”, a declarat vicepreşedintele CE, Siim Kallas, responsabil de sectorul transport.

Pentru a evalua în mod obiectiv beneficiile măsurilor menite să contribuie la crearea coridorului de transport de marfă, performanţele serviciilor de transport feroviar de marfă de-a lungul coridorului de marfă ar trebui să fie monitorizate şi ar trebui să fie publicate periodic rapoarte de calitate. Evaluarea performanţei ar trebui să includă rezultatele sondajelor de satisfacţie a utilizatorilor coridorului de transport de marfă. În plus, dezvoltarea terminalelor de transport intermodal ar trebui, de asemenea, să fie considerată ca fiind necesară pentru a sprijini crearea coridoarelor de transport feroviar de marfă la nivelul Uniunii.

Pentru a asigura coerenţa şi continuitatea capacităţilor de infrastructură disponibile de-a lungul coridorului de transport de marfă, investiţiile pentru coridorul respectiv ar trebui să fie coordonate între statele membre şi administratorii de infrastructură în cauză, precum şi, după caz, între statele membre şi ţările terţe europene şi planificate conform unei logici care să răspundă, în limitele viabilităţii economice, nevoilor acelui coridor de transport de marfă. Programul de realizare a acestor investiţii ar trebui publicat, pentru a asigura buna informare a solicitanţilor care pot opera pe coridorul respectiv. Investiţiile ar trebui să includă proiecte privind dezvoltarea de sisteme interoperabile şi creşterea capacităţii trenurilor.

În acest sens un prim pas a fost făcut prin definitivarea Coridoarelor internaţionale de transport marfă cuprinse în interiorul reţelei centrale stabilită în noile Orientări TEN-T. Aceste coridoare special create pentru transportul de marfă ar trebui să fie optimizate din punctul de vedere al consumului de energie şi al emisiilor şi să fie totodată atractive pentru operatori datorită fiabilităţii, congestiei reduse pe care o generează şi nivelului scăzut al costurilor administrative şi de exploatare.

Noile coridoare (dintre care deocamdată sunt funcţionale coridoarele 1, 2 şi 7) fac legătura între marile centre şi porturi urbane şi integrează atât servicii regulate, prestate pe mare, pe linii feroviare de transport de marfă şi pe căi navigabile interioare, cât şi transportul rutier asistat de instrumente de management al traficului, capacitatea pentru combustibili alternativi şi nodurile multimodale. Prin stabilirea unui ghişeu unic sarcina administrativă legată de transportul multimodal de marfă a fost în consecinţă, considerabil redusă.

Грузовые коридоры - значительное восстановление равновесия трансграничных перевозок В целях усиления призыва операторов железных дорог в адрес Европейских Коридорных Структур, как они определены Постановлением № 913/2010, Международный Союз Железных Дорог (МСЖД) инициировал в 2013 году проект, разработанный для упрощения процедур, необходимых на уровне операторов железнодорожных грузовых перевозок, но и на уровне коридорных структур.

Narvik

Join the summit for railway business champions

C4

7

Barents Sea C 47

ea

White Sea

Boden Narvik

Join the summit for railway business champions

C4

Bo thn ia

7

C4

7

THE WIDER BLACK SEA AREA RAILWAY INVESTMENT SUMMIT Gu lf

of

C 47

ea

C 48 Östersund

C

48

Ånge

Boden

Kouvola

C-E 10

Bo thn ia

7

C 10

C4

45

of

Hallsberg

C-E 10

St Petersburg

Gatcina

STOCKHOLM

TALLIN

Gu lf

ESTONIA C-E

ic

Ba lt

a

Se

61

55 CE

75

C 20/1

C

C-E 24

C-E 99 2 C-E 10

C-E

C 47

C-E C-E 55 61

C-E 45

/3 C 45

24

MINSK

Vologda

B E L A R U S

Tartu

20

/2

75

Kurgan Mamlyutka

C-E 20 Zauralie

C 2 0 /1

Griazy

C-E

C-E 24 C-E 30

Chelyabinsk

Krasnoyarsk Irkutsk Vladivostok Perm Krasnoyarsk Irkutsk C-E Vladivostok 30

Samara

C -E 2 4

Perm

Kökshetaú

99

/2

C-E

C 95

ltic

65

Ba

C-E

/1

C 59

30

C-E

C 95/2

C 59/2

95

C-E

C-E C-E 40 50

C 63

C 30

/1

50

C-E 50

C-E 65

63

C-E

851

30

99

C-E

99

C-E

C-E

C-E 692

66

C-E

99

70

C-E

C-E

60

C-E

C-E

560

C-E 74

74

C-E

Aral Sea

3 75

C-E

70

C-E

70

C 54

66

C-E

C-E 85

C-E 66

771

C-E

/2

30

2

C 70/

855

C-E

71

C-E

1

C-E 75

C 95

560

C-E

C 95/2

1

95

C-E

85

C-E

C-E 50

C 30/1

C-E

79

C-E

63

C-E C-E 40 50

/1

C 30

C 63

771

C-E

C-E 65

C-E 95

C-E

66

C-E 751 C 59/2

65

C-E

69

597

70

C-E 54

C-E

95 1

C-E

85

855

C 70/

2

C-E 692

79

C-E 97

C-E 95

771

C-E

C-E

C-E

C-E

C-E 60

C-E 74

C-E 85

C-E

97

70

C-E

Under the aegis of:

C-E

70

C-E

60

C-E

70

74

C-E

C-E

70

C-E 74

Organisers:Aegean Sea

Under the aegis of:

a

Sea

THE WIDER BLACK SEA AREA RAILWAY INVESTMENT SUMMIT

Se

Mediterranean

ALBANIA

ian

G E O R G I A

0 72

a

sp

Black Sea

C-E

45

C-E85

C-E 855

C-E

Se

Ca

85

35

tic

C-E 70

C-E

70 C-E 85

C-E

C-E

MONTENEGRO KOSOVO

ria

C-E 97

Innovative Railways. Competitive Business.

CYPRUS

Mediterranean

C-E 70

Partners

MALTA

Mointy

C-E

C-E

69

C-E 60

50

a

Se

Sea of Azov

C-E 74

C-E

C-E

ian

65

sp

97

95

773

Sea

BI

KY

C-E

C-E

C-E

Ca

851

C-E

Aegean

C-E 85

C-E

C 54

66

C-E

65

C-E

69

C-E

C-E 66

771

/1

69

C-E

C 59

C-E

71

C-E

65

C-E

51

0

C-E 55 E3

C-E 30

99

C-E

C-E 85

C-E 56

ALBANIA

C-E 1 69

70

C-E65

C-E

C-E 55

597

C-E

C-E 391

G E O R G I A

0 72

C-E 67

55

45

Ad

Sea

Aral Sea

Black Sea

C-E

C-E 855

C-E85

45

Se

a

Sea of Azov

1

85

85

40

C-E 61

C-E

C-E 551

tic

Mointy

C-E

95

C-E

C-E

C-E

40

70 C-E 85

C-E

C-E

C-E 61

C-E 551

C-E

Sea

C-E 54

3 75

C-E 55

ria

C-E

C-E

E3

0

C-E C-E 55 61

C-E 45

65

C 30/1

C-E

C-E

C-E 99 2 C-E 10

C 95/2

C-E

8

C-E 59

C-E

61

C-E 55

45

99

1

C2

C-E 85

773

C-E

C-E 55 C-E 61

MONTENEGRO KOSOVO

Ad

35

45

C-E

Omsk

C-E

C-E 391

85

C-E 56

C-E 85

70

C-E

C-E

C-E65

C-E 1 69C-E 59

C-E 55 C-E 61

C-E

yrrhenian

C-E 30

24

/2

C-E

65

55

45

yrrhenian

C-E

C 95

/3

10

75

C-E

C-E 67

C-E

C-E

C-E

C-E

40

C-E 551

C-E 55 61 55 C-EC-E

45

8

C-E

40

C-E 61

45

C-E

C2

Russian Fed.

C-E

C-E 551

C-E 61

C-E 59

C-E 55

51

C-E 55 C-E 61

C-E

A N Y

C-E 59

61

55 C-E 61 C-E

C-E 530

C 45

C-E 59

C-E

C-E 55 C-E 61

RK

C-E

C-E 55 C-E 61

C-E

51

45

Suzemka Frankfurt WARSZAWA C -E 2 0 10 Tyumen am Oder Terespol 2 Brest Zernovo Nowasol R U S S I A N F E D E R A T I O N Ventspils Lowice 20 C-ERIGA C L A T V I A C-E 20 CLukow 12 59 C 14 10 Halle C-E 20 Orenburg Berezhest C-E C 3 0 Horka Leipzig Wegliniec Krustpils Ekaterinburg Jelgava 51 C 12 C-E 95 C-E 32 Görlitz C 12 Sarny C-E 53 KovelC 12 Jzov C-E C-E 30 Wroclaw Liepaja C-E Hässlehom Novosokol’niki C-E C-E t Helsingborg Joniskis C-E AQMOLA Dresden C -E 3 0 20 30 32 C 20/2 Nizhniy Novgorod Zgorzelec 20 Daugavpils C-E 10 C 28 C 12 C-E 51 Lublin C-E 30 Helsingør Korosten 2 C 28 Bad Decin 5 Siauliai C-E 9 Schandau C 28 MOSKVA Iletsk I C 14 ENHAVN Kozle Klapeida C-E C 14 C 2 0 /2 Opole /1 4 5Plauen 30 Malmö Panerèzys Ekaterinburg Kurgan C 20/3 Radviliskis C-E KIEV Solovei Miedzylesie 30 Kazan Ystad C-E Katowice 20 Krasnoyarsk 59 Chalupki Cheb Valuiki C-E Schirnding C-E 24 C-E C-E 30 Fastov C - E 4 0 Kolín Tarnov Vicebsk C-E 61 Lichkov 50 Chelyabinsk C-E PRAHA Trelleborg Irkutsk L I T H U A N IA Kharkov C-E 30 C-E 40 C-E 65 Bohumín C-E C-E Mamlyutka Kara-Guga Mostiska Kaunas Vladivostok Kraków købing0 61 Ústí n. O. Przemysl Petrovice 50 C -E 4 0 Topoli10 Beredichev Kaisiadorys Ceska E3 2 C-E 20 Kybartai Lvov Medyka Kazatin Plzen 65 Petropavlovsk Kupyansk by Trebová C 20 75 Ufa C-E Smolensk Ryazan Kandagach Nürnberg Gedser /3 Prerov VILNIUS C-E Zauralie Orsha /3 C SaZssnitz E CHafen H Rep. Krasnoye /3 C 20 Propad Tatry Prenogorkovskaya 45 C-E Brno Cherniakhovsk Gdynia C 4 Kaliningrad 5 Sestokai 51 C-E 24 4 Maladzecna Zilina C-E 40 Stral sundHorní Lozovaya Ruzaevka C 20 10 Cierna Kosice Gdánsk Breclav Suwalki /3 C-E Dvoriste Swinoujscie Volgograd nad Ingoldstadt Kuty Bernhardsthal Rostock 24 S LTczew OVAKIA MINSK C-E Tisou C-E 50 C-E Passau Debaltsevo Summerau 50 95 C-E 50 C-E Zahony Cop E 63 Leopoldov Dnepropetrovsk C-E 50 Likhaya Wels C 54 Chelyabinsk C - E C- BRATISLAVA Neubrandenburg München Linz Krasnaya C -E 2 4 Guk ovo Vadul Siret Szczecin WIEN Krasnoarmeisk Galanta U K R A I N E B E L A R U S Miskolc C-E Mogila Krasnoyarsk 50 55 C-E 52 C-E Sokólka Kökshetaú Nové Zámky Bryansk 50 59 61 Nyiregyháza C-E C-E Donetsk/Yasinovataya C-E Freilassing Irkutsk C-E 52 Szob 3 C-E 65 C-E 30 Bialystok 20 C enheim C-E 50 Semmering Vicsani 24 18 C - E 4 3 Satu Mare Salzburg -E C 9 MOLDOVA 5 Debrecen -E Vladivostok C-E C Samara 9 Kvashino 5 Selzthal -E C /2 Kochetovka Bruck a.d.Mur Uspenskaya Makat K A Z A K H S T A N E 502 Kufstein 50 C-E P BUDAPEST O L A C-N Ujszasz D C-E 30 66 Ungeny St Michael E Bischofshofen 52 45 1 / 4 5 5 C Dej C-E C93 C-E 95 E 52 k C-E 75C 54/1 Schwarzach St V. CHISINAU Pascani Nagyatád C-E C-E 50 Zoblin Szolnok Rostov-ná-Donu BERLIN -E E 50 Wörgl 9 -E Griazy C C-EC-20 C-E 95 Poznan Mariupol C Nagykanizsa 6 Oradea 95 Cegléd Iasi C-E C-E r Graz20 Razdelnaya Atyraú A U S TFrankfurt R I A Rzepin C-E 30 Suzemka H U NC-EG20 A R WARSZAWA Y Bendery Kuchurgan C -E 2 0 10 Spielfeld Strass ero am Oder Terespol 2 Dombóvár Brest C 9 5 /1 Villach Zernovo Cimislia KlagenfurtNowasol Aralsk Maribor Murakeresztúr Astrakhan Aksaraiskaya II Tarvisio Lowice Lökösháza Pragersko Odessa 8 CurticiLukow C-E 20 Basarabeasca C-E 54 Cakovec C Jesenice C-E 20 Zidani Arad Kelebia 59 Ilyichevsk CGyékényes Teius Koprívnica Subotica -E Magyarboly CLJUBLJANA Halle Udine -E Taraclia Orenburg Berezhest 70 Horka R O M A N I A C 3 0 5 2 Leipzig 9 71 C -E 5 0 5 SLOVENIA Wegliniec BeliTimisoara Bolgrad 51C-E 55 C-E Deva Sibiu Manastir ZAGREB C-E 95 70C-E 32 Görlitz -E Sarny E Kovel Jzov 30 Novokazalinsk CGalati C Padova Reni C-E Trieste Wroclaw Brasov C-E C-E t AQMOLA Dresden CO -E A Stara 3 0T I A C-E Osijek Bogojevo C-E C R 32 Koper Zgorzelec Beyneu30 Sunja Vinkovci 10 C 28 0 C-E 51Mestre/ Lublin Moravita C-E 70C-E 30 Str. Korosten 2 C56 Bad RijekaDecin Ostarije 71 Vrsac C-E 28 Sid C-E Venezia Schandau 9 Dobrljin 5Vrpolje 95 C 28 Iletsk I Krasnodar Pitesti Tovarnik C - E 7 0 Buzáu C-E Bihac Kozle Novorossiysk C-E Opole Bosanski Kyzylorda Plauen Ploesti 3 2 BEOGRAD 0 9 Ripac C-E KIEV 5 Solovei Gospic Miedzylesie BOSNIA Samac BUCURESTI 30 C-E 56 Videle Katowice Craiova C-E Chalupki Cheb C-E Valuiki C-E C-E 562 1 Schirnding Kolín Shetpe 0 4 C-E 30 E Fastov C Tarnov HERZEGOVINA C-E 61 Lichkov 50 C-E PRAHA na 59 Kharkov C-E 30 C-E Zadar 40 C-E 65 7 SERBIA Bohumín Giurgiu C-E C-E Lapovo Mostiska Constanta Kraków 12 Ruse 61 Ústí n. O. Knín C - E 4 0 Przemysl Petrovice 50 C-E 0 Topoli 50 Beredichev C-E 753 Ceska C-E E3 45 Lvov Medyka Vidin Veseloe Kazatin SARAJEVO Plzen 65 Kupyansk Aqtau 66 C9 Trebová Sibenik Firenze C-E 0 Kandagach 5 Nürnberg C -E 6 8 0 Kraljevo - E 7 5 1 Split Prerov Gantiadi /4 C Ancona Z E C H CRep. Kaspican C-E 680 2 C-E Propad Tatry Nis Mezdra C-E Varna Brno Mostar 451 99 0 Ploce C-E 40 Zilina Dimitrovgrad C -E 5 0 Sindel 68 Kungrad E Capljina Lozovaya 90 G. Oriahovitza Horní CCierna Kosice Breclav Dvoriste Volgograd nad Ingoldstadt Kuty Karnobat Bernhardsthal C-E S LOVAKIA Zim nitsa Tisou C-E 50 SOFIJA Passau Nukus Debaltsevo Summerau 50 95 Burgas C-E B U L G A R I EA720 50 D.Jankovic C-E ZahonyPresevo Cop E 63 Leopoldov Dnepropetrovsk C-E 50 Senaki Likhaya7 C -E 7 0 3 CC - E C- BRATISLAVA Volkovo Arys München Samtredia Krasnaya TabanovceC 54 I TWels A0 L Y Linz Guk ovo Dimitrovgrad Vadul Siret Krasnoarmeisk C-E 60 Galanta Poti WIEN C- 52 U K R A I N E Miskolc C-E Plovdiv Mogila 5 55 SKOPJE C-E E 50 NovéBar Zámky Dashhowuz Freilassing 59 61 Nyiregyháza Svilengrad C-E C-E TBILISI Kapikule Donetsk/Yasinovataya Chengeldy C-E 52 Szob 6 3 65 enheim ROMA C-E 50 Akhalkalaki Semmering Vicsani Satu Mare Salzburg C-E MOLDOVA Debrecen Batumi C -E 4 3 5 F.Y.R.of Kvashino Selzthal C-EBruck a.d.Mur C-E Gardabani Uspenskaya Makat K A Z A K H S Urganch T A N E 502 Kufstein Ujszasz Kulata 50 C-E 70 C-E BUDAPEST 60 Beyuk-Kyasik 66 Sadkhlo Samsun TASHKENT Ungeny 4 St Michael MACEDONIA Bischofshofen Foggia 59 C 5 C4 / 1 C-E Dej C-E 52 C-E k C-E 45 Barkhudarli 3 70/2 Pascani 0/2 C-E 95 Promachon C-E 696 Gevgelia 52 Schwarzach St V. CHISINAUHaydarpasa Nagyatád C - E 6 9 2 Ayrum C-E C-E C-E 50 50 Wörgl Szolnok Idomeni C 54/1 Rostov-ná-Donu Napoli Dogukapi C-E C7 Istanbul Ghazakh C-E 95 95 Mariupol Dilijan C-E Bari Nagykanizsa 69 Oradea 45 Cegléd C-E Iasi r 10 Razdelnaya Ijevan Atyraú A U S T R I A Salerno Graz Alexandroúpolis Gyumri Strymonas Kars Andizhan 59 H U N G A R Y Bendery Kuchurgan 2 Spielfeld Strass ero 7 UZBEK ISTA N C-E 69 C 8 5 /1 Dombóvár Thessaloniki Osh Brindisi BAKU ARMENIA A Z E R B A I J A N R K E Y C 9T Villach 5 /1 U Cimislia Klagenfurt Aralsk Maribor Murakeresztúr Astrakhan Bandirma C-E Aksaraiskaya II Tarvisio Hrazdan PragerskoC-E 35 Lökösháza Odessa 8 Curtici Basarabeasca 60 54 C E 6 9 2 C-E Cakovec 11 Erzurum ANKARA Jesenice YEREVAN Zidani Arad Kelebia Ilyichevsk Eskisehir C-E Artashat CGyékényes Teius Turkmenbashi Koprívnica Subotica C-E 60 C-E 60 -E Magyarboly CLJUBLJANA Sivas C-E Kalin 2 Udine -E Bukhara TURKMENISTA N Balikesir Taraclia 70 70 853 R O M A N I A C-E 69 Lárissa C 8 5 / 2 Timisoara 55 SLOVENIA 9 71 2 C -E 5 0 BeliAlayunt 55 E -E Bolgrad C CC Deva C-E 74 Alat -E Sibiu Manastir Chardzhev ZAGREB Volos Igoumenitsa 69 Novokazalinsk C-E 70 Trieste Galati Padova ReniKütahya Cetinkaya Brasov 5 Nakhichevkan C-E OAT IA Osijek Stara Bogojevo C-E C RSunja Beyneu 60 Mestre/ Koper Vinkovci Str. Moravita C-E 70 Rijeka 71 Meghri 560 C-E 74 Dzhulfa C-E Ostarije Venezia Karshi Vrsac C-E 85 Razi TA J I K I STA N Dobrljin Vrpolje Tovarnik Sid Van 95 Usak Afyon Bogazköprü Krasnodar Pitesti Buzáu Manisa C-E Bihac C -E 7 0 Novorossiysk Kapiköy Kyzylorda Bosanski Tatvan C-E 70 C-E 97 Ploesti Astara 2 Izmir BEOGRAD 74 Ripac BOSNIA Samac Patras Malatya 59 C-E Gospic Messina BUCURESTI ASHGABAT Konya Tabriz DUSHANBE C-E 56 Videle C 85 Craiova ATHINAI C-E C-E Shetpe C-E 562 1 /3 HERZEGOVINA C-E na 59 Tecen 74 C-E 7 SERBIA Giurgiu Zadar C-E Lapovo Constanta 695 12 Ruse C-E C-E Knín 5 Fevzipasa C-E 753 0 97 C-E 45 Vidin Narli Veseloe Nusaybin SARAJEVO Ulukisla Toprakkale Aqtau C-E 66 C9 Sibenik Firenze Termis 0 5 Adana 70 C -E 6 8 0 Kraljevo C - E 7 5 1 Split GantiadiC-E 70 /4 Ancona Kaspican Kamishli C-E 680 2 Yenice Islahiye C-E 97 Mezdra Nis C-E Varna Mostar Mersin 99 Meydan Ploce Dimitrovgrad C -E 5 0 Sindel 680 Kungrad Capljina Serakhs 90 C-E G R E E C E G. Oriahovitza Iskenderun Sarakhs Ekbez Mashhad Karnobat n o t p a rt o f A G C ) n o i t Zim nitsa c e s n a r I ( 0 7 E C SOFIJA Nukus Burgas TEHRAN B U L G A R I EA720 D.Jankovic Presevo Senaki 7 C -E 7 0 3 CVolkovo Arys Samtredia Tabanovce I T A MALTA LY Dimitrovgrad C-E 60 Poti A F G H A N I S T A N Plovdiv S Y R I A N I R A Q I R A N SKOPJE Bar Dashhowuz Svilengrad TBILISI Kapikule Chengeldy 6 ROMA Akhalkalaki CYPRUS Arab Republic Batumi 5 F.Y.R.of Urganch C-E Gardabani Kulata C-E 70 60 Beyuk-Kyasik Sadkhlo Samsun TASHKENT MACEDONIA 4 Foggia C 70/2 Haydarpasa Barkhudarli Promachon C-E 696 Gevgelia 0/2 C - E 6 9 2 Ayrum C-E Napoli Dogukapi Idomeni C7 Istanbul Ghazakh Dilijan Bari 45 C-E 10 Ijevan Alexandroúpolis Gyumri Salerno Strymonas Kars Andizhan 5 2 97 UZBEK ISTA N C-E 69 C 8 5 /1 Thessaloniki Osh Brindisi BAKU ARMENIA A Z E R B A I J A N T U R K E Y Bandirma C-E C-E 35 Hrazdan 60 C -E 6 9 2 11 Erzurum ANKARA YEREVAN C-E Artashat Eskisehir Turkmenbashi C-E 60 C-E 60 Sivas C-E Kalin 2 Bukhara 69 T U R K M E N I S T A N Balikesir 70 85 C-E C 8 5 / 2 Lárissa 3 Alayunt C-E C-E 74 Alat Chardzhev Volos Igoumenitsa 69 Kütahya Cetinkaya 5 Nakhichevkan C-E 60 Meghri C-E 74 Dzhulfa C-E Karshi 85 Razi TA J I K I STA N Van Usak Afyon Bogazköprü Manisa Kapiköy Tatvan C-E 70 C-E 97 Astara Izmir 74 Patras Malatya C-E Messina ASHGABAT Konya Tabriz DUSHANBE C 85 ATHINAI /3 C-E Tecen 74 C-E 695 C-E Fevzipasa 97 Narli Nusaybin Ulukisla Toprakkale C-E Termis Adana 70 70 Kamishli C-E Yenice Islahiye C-E 97 Mersin Meydan Serakhs GREEC E Iskenderun Sarakhs Ekbez Mashhad of AG C ) C - E 7 0 ( I r a n s e c tio n n o t p a r t TEHRAN

A N Y

Omsk

24 C-E

Kotelnich

C-E 30

Kochetovka

Zoblin

Kara-Guga

Petropavlovsk

Prenogorkovskaya

Ruzaevka

Bryansk

95

20

C-E 24

Chelyabinsk

Ufa

Ryazan

Krasnoye

C-E

Ekaterinburg Krasnoyarsk Irkutsk Vladivostok

Kazan

C-E

C-E

10

C-E 20

C-E

Poznan

C-E 20

/3

C-E 20 Ekaterinburg

C 20/2

Nizhniy Novgorod

C 2 0 /2

10 2

10

C-E

Rzepin

C-E

C-E

BERLIN

C-E

20

20

Smolensk

Orsha

C 75/1

C-E

St Petersburg

Maladzecna

C 20

ESTONIA

Sokólka Bialystok

P O L A N D

Göteborg

1 45/C-E 20

VILNIUS Tapa

C-E 75

C-E

C 95/2

59

/3

Suwalki

65

C-E

C 20

Sestokai TALLIN

Tczew

C-E

18

Vicebsk

Gatcina

Kaisiadorys

75

C 95/2

Szczecin

C-E 55 C-E 61

C-E

Gdánsk

61 C-E 55 C-E

C-E

/3 C 20 Cherniakhovsk

Kaliningrad

Tyumen

F E D E R A T I O N

MOSKVA

/2

51

C

Neubrandenburg

STOCKHOLM

Gdynia

C 12

C 14

Panerèzys

C-E 10

Kaunas

Novosokol’niki

C 95

C 61

Swinoujscie

55

Russian Fed. Kybartai

Hallsberg

C 14 HELSINKI

L I THanko H U A N IA

/2

Sa ssnitz Hafen

C-E 55 C-E 61

C-E

Gedser ornsjø /3 45 45 C C-E 10 45 Stral sund C-E Rostock

C 12 Buslovskaya

Vainikkala Daugavpils

Riihimäki

Siauliai Turku C 10 /2 C 20/3 Radviliskis

C 10

C-E 59

C-E 530

C 61

Joniskis

Krustpils C-E 10

Kouvola C 12

Jelgava

C 12

S W E D E N

Malmö C-E 59 Ystad Trelleborg

55 C-E 61 C-E

købing

by

R U S S I A N

C 14

Liepaja

Klapeida

Perm Krasnoyarsk Irkutsk Vladivostok

Petrozavodsk

L A T V I A

RIGA

C 12

75 C-E

RK

Perm

F I N L A N D

Ventspils

10

C-E

Hässlehom

Kotelnich

95

C-E

45

C-E 53

Helsingør

C 2 0 /1

C-E

55 CE

C-E

Ånge

Helsingborg

ENHAVN 4 5 /1

Vologda

Tartu

The Wider Black Sea Area (WBSA), a median area of the th Eurasian platform, expands from Central Asia to 9 edition Central Europe and from Northern to Southern Europe 7-8 October and Asia Minor.2014 The macro-area includes 28 dynamic railway markets, a mixture of mature, developing and Bucharest, Romania ascending markets, that bring about a spectrum of opportunities across railway sector.

The Wider Black Seathe Area (WBSA), a median area of the Eurasian platform, expands from Central Asia to Central Europe and from Northern to Southern Europe and Asia Minor. The macro-area includes 28 dynamic railway markets, a mixture of mature, developing and ascending markets, that bring about a spectrum of opportunities across the railway sector.

Se a

61

48

C 95/2

C

75

Östersund Göteborg

1

C 20/1

10

61 C-E 55 C-E

5

C5

C 48

45/

C 75/1

Tapa

C-E 75

C-E

C-E

/2

30

C 61

HELSINKI

C 10

Hanko

/2

C 61

Buslovskaya

Vainikkala

Riihimäki

Turku

C-E

C 47

9th edition 7-8THE October 2014 WIDER BLACK SEA AREA RAILWAY INVESTMENT SUMMIT Bucharest, Romania

S W E D E N

ornsjø

White Sea

Petrozavodsk

F I N L A N D

SY R IA N Arab Republic

I R A Q

I R A N

A FGHANISTAN

Sea

Partners: MainMedia Partners: Organisers:

Under the aegis of: the railway business magazine

Railway PRO

For further details please contact us: Innovative Railways. Competitive Business.

Tel.: +40(21) 224 43 85 / Fax: +40(21) 224 43 86 / E-mail: contact@railwaysummit.com

www.railwaysummit.com

Media Partners:

Partners:

the railway business magazine

Railway PRO

For further details please contact us: Tel.: +40(21) 224 43 85 / Fax: +40(21) 224 43 86 / E-mail: contact@railwaysummit.com FOUND FROM BEST BRANDS

www.railwaysummit.com

BI

KY

46 POLICIES & STRATEGIES

Condiţia infrastructurii este unul din cei mai importanţi factori pentru creşterea cotei transportului feroviar Interviu cu Vidmantas Tamulis, Directorului Diviziei de Transport Feroviar a Ministerului de Transport din Lituania

[ de Pamela Luică ]

P

entru perioada 2014-2020 Lituania și-a stabilit priorități pentru asigurarea siguranței traficului, reducerea blocajelor din sistemul feroviar, măsuri ce vor contribui la creșterea atractivității transportului feroviar de marfă și călători și la reducerea nivelului de poluare. Principalele proiecte vizează Rail Baltica, dezvoltarea Coridorului de Transport Est-Vest (electrificarea liniilor, implementarea ERTMS), realizarea Coridorului Feroviar de Marfă Nr. 8 (implementat cu Belgia, Olanda, Germania, Cehia, Polonia, Letonia, Polonia şi Estonia). Pe segmentul de siguranţă, în prezent, Inspectoratul Feroviar din cadrul Ministerului Transporturilor planifică un număr de iniţiative pentru creşterea nivelului de siguranţă, ce includ două proiecte inovatoare (dezvoltarea echipamentelor mobile pentru diagnoză pe toată reţeaua şi dezvoltarea măsurilor de siguranţă a trecerile la nivel). În ceea ce privește proiectul Rail Baltica, în septembrie 2013, miniștrii de transport din Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au semnat declarația comună privind înființarea unui JV și intensificarea gradului de cooperare. Această declarație a inclus Vilnius în cadrul proiectului. în prezent sunt purtate negocieri între Statele Baltice pentru acordul de acţionariat al companiei comune.

Lituania deja a realizat lucrările pentru înfiinţarea companiei precum și contribuția a fost prevăzută în cadrul bugetului de stat şi companie. Până la sfârşitul acestui an, Lituania va finaliza studiul de fezabilitate pentru www.railwaypro.com | May 2014

Rail Baltica 2 şi va identifica toate alternativele tehnice pentru integrarea oraşului Vilnius pe ruta liniei.

Pe segmentul de transport de marfă, cota de piață a transportului feroviar este 48% (în 2013) însă, prin investițiile alocate, Lituania intenționează să majoreze cota de piaţă a acestui mod de transport. În plus, Lituania se implică (alături de alte state partenere) în implementarea serviciilor de transport containere ce oferă tarife mai mici pentru transportul de marfă, efectuarea rapidă a procedurilor vamale şi reducerea timpului de călătorie, în comparaţie cu traficul rutier. Eficienţa acestor servicii este demonstrată de rezultate: în 2013, serviciul de transort de containere „Mercury” a înregistrate o creştere de 450% (1633 TEU), iar „Sun”, o creştere de 350% (1188 TEU)-acesta din urmă furnizează legătura între vestul Europei şi China. În cadrul acestui material, Dl. Vidmantas Tamulis, Directorul Diviziei de Transport Feroviar din cadrul Ministerului Transporturilor din Lituania, a avut amabilitatea să ne ofere mai multe informaţii despre strategia Lituaniei privind dezvoltarea şi promovarea transportului feroviar, măsurile de creştere a performanţei logisticii şi creşterii capacităţii porturilor, importanţa investiţiilor în proiectele de infrastructură, precum şi informaţii privind situaţia actuală a proiectului Rail Baltica.

Railway PRO: În contextul în care, la nivelul statelor membre UE anul 2014 reprezintă unul al stabilirii priorităţilor cel puţin până în 2020, sistemul de transport este unul din cele mai importante sectoare economice. Care sunt priorităţile de finanţare pentru segmentul de transport feroviar, pe care Lituania le ia în calcul împreună cu Uniunea Europenă?

Care sunt cele mai importante proiecte ce urmează să fie demarate conform perioadei bugetare 2014-2020?

Vidmantas Tamulis: Pentru perioada 2014-2020, prioritățile Lituaniei sunt cele de ordin financiar care să contribuie la siguranța transportului feroviar, să reducă blocajele din trafic pe rețeaua feroviară lituaniană, să sporească gradul de atractivitate pentru volumele de marfă și călători și să reducă poluarea din sistemul feroviar de transport.

Proiectele principale ale companiei noastre sunt: -Rail Baltica, a cărei finalizare va permite Lituaniei și altor țări baltice să adere la

rețeaua feroviarp europeană cu ecartament standard; -dezvoltarea Coridorului de transport estvest (electrificarea liniilor feroviare, reducerea blocajelor, implementarea ERTMS); -crearea coridorului de marfă Nr. 8 (implementat împreună cu Belgia, Olanda, Germania, Cehia, Polonia, Letonia și Estonia). În domeniul siguranței feroviare, Inspectoratul Feroviar de Stat aflat în subordinea Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor are în plan mai multe inițiative pentru creșterea nivelului general de siguranță al sistemului de transport feroviar din Lituania.

Aceste măsuri includ două proiecte inovatoare: • Dezvoltarea echipamentelor mobile pentru diagnoza infrastructurii feroviare în țară.

Echipamentele mobile vor fi instalate pe vehiculele care se deplasează pe calea ferată.

Acest instrument va strânge și va analiza date cu privire la starea tehnică a infrastructurii feroviare care în schimb vor permite Inspectoratului să determine dacă infrastructura este întreținută în conformitate cu reglementările naționale și europene.

• Sporirea măsurilor de siguranță la trecerile la nivel. Inspectoratul plănuiește să implementeze un sistem la nivelul întregii țări care să asigure supravegherea trecerilor la nivel în timp real. Sistemul are rolul de a informa utilizatorii trecerilor la nivel cu privire la pericolele cauzate de traficul feroviar și să împiedice trecerea ilegală. În plus, Inspectoratul are în plan îmbunătățirea semnificativă a Sistemului de Informare pentru Gestionarea și Supravegherea Riscului din Transportul Feroviar (GERVIS) prin noi funcții.

Ne așteptăm ca aceste proiecte să reducă numărul accidentelor cu victime în sistemul de transport feroviar lituanian, precum și pierderile de ordin material aduse companiilor feroviare.

Railway PRO: Care este strategia Lituaniei privind dezvoltarea şi promovarea transportului feroviar atât la nivel naţional cât şi internaţional (inclusiv proiectele transfrontaliere)?

Vidmantas Tamulis: Strategia Lituanieicu privire la dezvoltarea transportului feroviar constă în următoarele elemente: • Îmbunătățirea și dezvoltarea TEN-T, precum și a infrastructurii de transport feroviar regional și local;

POLICIES & STRATEGIES

47

• Promovarea transportului multimodal și intermodalității; • Furnizarea de servicii de logistică cu valoare adăugată ridicată; • Asigurarea durabilității sistemului de transport prin eficiență energetică și o mai bună gestionare a cererii de mobilitate; • Îmbunătățirea siguranței traficului feroviar; • Asigurarea cercetării și implementarea inovațiilor în transportul feroviar; • Asigurarea legăturii feroviare cu Europa de Vest prin construirea liniei Rail Baltica.

Railway PRO: Dar proiectele de creştere a performanţei logisticii şi creşterii capacităţii porturilor?

Vidmantas Tamulis: Ministerul Transporturilor și Comunicațiilordin Lituania acordă o atenție deosebită dezvoltării și modernizării infrastructurii de transport multimodale și înființării centrelor de logistică moderne.

Prin urmare, Lituania dezvoltă deja două centre de logistică în cele mai mari orașele ale țării, Vilnius și Kaunas. În plus, Lituania investește constant în dezvoltarea și modernizarea infrastructurii portului Klaipeda.

Railway PRO: Care sunt măsurile ce ar trebui adoptate de autorităţi, dar şi companii feroviare pentru creşterea cotei transportului feroviar, faţă de celelalte moduri de transport?

Vidmantas Tamulis: În opinia noastră,starea adecvatăa infrastructurii feroviare este unul dintre cei mai importanți factori ai activelor transportului feroviar, deoarece numai infrastructura feroviară modernă poate asigura transportul rapid al mărfurilor și călătorilor și poate concura cu alte moduri de transport. Prin urmare, autoritățile și companiile feroviare ar trebui să modernizeze infrastructura feroviară și să ajute la întreținerea unor condiții adecvate de transport.

Railway PRO: În ultimul timp, au fost abordate, de către Statele Baltice, tot mai multe discuţii, privind realizarea proiectului Rail Baltica. Ce ne puteţi spune despre negocierile acestui proiect la care au ajuns până în prezent toate cele trei state implicate?

VidmantasTamulis: Până în prezent,Statele Baltice au realizat studiul de fezabilitate (realizat de AECOM în 2011) pentru a identifica cea mai bună metodă de realizare a unui linii cu ecartament european standard (1435mm) între Lituania, Letonia și Estonia.

Rolul acestui studiu a fost acela de a furniza o bază decizională complexă pentru construirea unei linii cu ecartament de 1435mm. Studiul a avut ca obiectiv oferirea unei imagini clare și complete pentru autoritățile celor trei state baltice și ale UE dacă proiectul este îndeajuns de viabil pentru a justifica o analiza mai detaliată asupra nivelurilor naționale respective și pentru a propune o posibilă perioadă de implementare a mai multor studii la nivel național. În iunie 2010, miniștrii de transport din Po-

lonia, Lituania, Letonia, Estonia și Finlanda au semnat un memorandum exprimându-și intenția politică de a merge înainte cu Rail Baltica 2, iar liniile directoare pentru dezvoltarea proiectului au fost aprobate în noiembrie 2011. În septembrie 2013, miniștrii de transport din Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au semnat o declarație comună cu privire la înființarea asocierii Rail Baltica și pentru o cooperare îmbunătățită în proiectul Rail Baltica. Această declarație comună includea Vilnius în proiectul Rail Baltica. În prezent, negocierile între Statele Baltice se axează pe acordul acționarilor asocierii.

Railway PRO: Cum va funcţiona compania comună (JV) şi care vor fi responsabilităţile ei în realizarea Rail Baltica?

Vidmantas Tamulis: Compania de tip joint-venture va fi înființată pentru construirea noii linii de cale ferată de 1435mm din Tallin, Estonia la granița dintre Lituania și Polonia, care va conecta capitalele statelor baltice cu celelalte capitale ale statelor UE. Alte responsabilități ale companiei comune vor fi managementul de proiect general, coordonarea informațiilor între țările membre, pregătirea aplicațiilor pentru finanțare UE, organizarea procedurilor de achiziție publică, pregătirea specificațiilor tehnice pentru proiectarea și construcția liniei de cale ferată, precum și monitorizarea progresului general al proiectului.

Railway PRO: Rail Baltica se află pe poziţia 27, în cele 30 de proiecte prioritare TEN-T. Ce ne puteţi spune despre finanţarea proiectului prin fonduri UE şi care va fi gradul de implicare în finanţare a autorităţilor din Lituania? Compania comună va avea abilităţi şi pentru asigurarea fondurilor sau identificarea acestora?

Vidmantas Tamulis: Lituania, Letonia și Estonia au căzut de acord că proiectul poate fi implementat numai dacă ar putea să atragă în jur de 85% din 3,67 miliarde de euro (costul estimat al proiectului Rail Baltica) din partea MCE (Mecanismului de Conectare

a Europei). Restul de costuri va fi acoperit de bugetele de stat ale Lituaniei, Letoniei și Estoniei și alte intrumente financiare, precum împrumuturi, parteneriate public-private etc. Compania comună va răspunde de pregătirea aplicării finanțării MCE. Railway PRO: Care este situaţia proiectului în Lituania? Ştim că în luna februarie în cadrul negocierilor, cele trei state baltice au convenit ca linia cu ecartament european să treacă prin Vilnius. Va rămâne această variantă, sau situaţia este încă incertă?

Vidmantas Tamulis: Proiectul Rail Baltica este împărțit în două părți. Prima parte, așa numitul Rail Baltica 1 este în curs de implementare. În Lituania, această parte constă în linia de cale ferată de la granița dintre Lituania și Polonia la Kaunas (aprox. 116 km).

Contractele pentru construcția liniei de 1435mm au fost semnate în perioada aprilieiunie 2013, iar lucrările sunt în desfășurare.

Această fază ar trebuie să fie finalizată la sfârșitul lui 2015.

Următoarea parte – Rail Baltica 2 – va fi proiectată pentru transport feroviar la o viteză de până la 240 km/h și se estimează că va reduce timpul de călătorie dintre Talinn și Riga la aproape 2 ore, în timp ce o călătorie între Tallin și Varșovia va dura 6 ore.

Lituania vrea să realizeze studiul de fezabilitate până la sfârșitul lui 2014 și să identifice poate alternativele posibile pentru integrarea tehnică a orașului Vilnius în ruta Rail Baltica 2, după cum este stipulat în declarația comună a miniștrilor de transport din Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia semnată în septembrie 2013.

Așa cum am mai spus, în acest moment Statele Baltice negociază acordul acționarilor companiei comune. Din acordurile acționarilor la scară largp, rămân numai câteva întrebări. Printre aceastea – cum poate fi Vilnius integrat în proiectul Rail Baltica din punct de vedere tehnic. O altă întrebare de actualitate este că atunci când Statele Baltice vor construi o cale ferată proiectată pentru viteze de 240 km/h, Polonia va trebui și ea să își modernizeze rețeaua, altfel nu se va > May 2014 | www.railwaypro.com

48 POLICIES & STRATEGIES componența trenurilor.

realiza o conexiune rapidă cu țările din Europa de Vest.

Toate lucrările de pregătire pentru înființarea joint-venture-ului au fost realizate în Lituania, iar contribuția statelor membre din acest an prevăzută în bugetul de stat și al companiei care va participa ca acționar în compania comună a fost deja stabilită.

Railway PRO: Ce ne puteţi spune despre executarea studiului pentru pregătirea proiectului, a raportului de analizare asupra mediului privind Rail Baltica pe teritoriul Lituaniei? Dar în cazul celorlalte state?

Vidmantas Tamulis: JSC Sweco Lithuania a realizat raportul de mediu al liniei de cale ferată cu ecartament european Kaunasgranița Lituania-Letonia pe care l-a prezentat în martie (documentul poate fi găsit la adresa de web de mai jos: http://www.sweco.lt/lt/ Lithuania/Apie-Sweco/Pranesimai/RaiBaltica-SPAV-dokumentai-galutinis/SEA-Report-EN-Final/). În timpul realizării raportului de mediu strategic, au fost identificate două alternative: linia de cale ferată existentă care trece prin Siauliai, marcată în planul general teritorial al Republicii Lituania și linia de cale ferată propusă de AECOM Limited întrun studiu de fezabilitate. Linia care trece prin Panevezys a fost propusă ca alternativă mai benefică. Raportul de mediu a fost aliniat cu Letonia. Sunt în desfășurare și alte lucrări de pregătire care ar trebui finalizate în 2015.

Railway PRO: În ceea ce priveşte activitatea porturilor, cum poate calea ferată să asigure un flux mai mare de trafic către porturi? Care este importanţa căii ferate în mecanismele şi activităţile portuare?

Vidmantas Tamulis: Căile ferate pot asiguravolume mai mari de traficcătre porturi furnizând servicii de transport de marfă rapide și neîntrerupte și aplicând tarife de transport competitiv. În plus, legăturile cu calea ferată și porturile din alte țări aduc beneficii comune acelor țări. Căile ferate sunt foarte importante în activitatea porturilor, deoarece pot transporta cantități mari de marfă în timp redus, cu costuri minime și într-o manieră foarte simplă pentru operatorii portuari. www.railwaypro.com | May 2014

Railway PRO: Cum se corelează proiectele de investiţii în infrastructura feroviară cu cele din porturi pentru a permite o mai mare accesibilitate către porturi?

Vidmantas Tamulis: Investițiile în infrastructura feroviară sunt orientate pentru a asigura un transport mai bun de marfă în port eliminând blocajele din trafic și, acolo unde este necesar construind linii feroviare secundare. Liniile de cale ferată secundare în port sunt și ele modernizate pentru a răspunde mai bine nevoilor portului.

Railway PRO: Conform politicilor UE, pentru viitor, transportul rutier nu va mai fi o soluţie pentru transportul mărfurilor pe distanţe mai mari de 300 km, fiind important să se încurajeze soluţiile de transport alternativ, în special cel feroviar. Care este strategia Lituaniei pentru a întâmpina această situaţie din punct de vedere al serviciilor de transport de marfă şi care este rolul terminalelor în creşterea atractivităţii transportului feroviar?

Vidmantas Tamulis: Transportul feroviarare dejao cotă importantă în Lituania (în jur de 48% din marfă a fost transportată pe calea ferată în 2013 în Lituania). Lituania are în plan investiții în infrastructura feroviară care să reducă blocajele din sistemul feroviar lituanian și să asigure un transport rapid al mărfurilor. În plus, Lituania, alături de țările partenere, implementează proiecte de transport containerizat care pot oferi tarife mai bune pentru transportul de marfă, servicii rapide pentru clienți și un timp de transport redus comparativ cu transportul rutier. Proiectele de transport containerizat sunt foarte importante pentru a atrage marfa pe calea ferată, iar transportul de bunuri cu aceste trenuri crește constant în fiecare an. De exemplu, trenul de containere „Mercury” a transportat 361 de TEU în 2012, și 1633 de TEU în 2013 (o creștere de 450%). Trenul de containere „Sun” a transportat în 2011 82 TEU, în 2012 354 de TEU și în 2013, 1188 TEU (+350%).

Terminalele feroviare sunt și ele foarte importante deoarece deservesc un centru de colectare a mărfurilor, asigură procedurile rapide și simple de încărcare și descărcare și

Railway PRO: Segmentul de afaceri din sistemul de transport îşi îndreaptă din ce în ce mai mult atenţia către construirea relaţiilor eficiente de transport pe axa Orient-Europa Occidentală. În acest context, care este rolul Statelor Baltice pentru furnizarea unor servicii de transport eficiente şi performante?

Vidmantas Tamulis: Lituania și alte state baltice sunt situate între piețele mari ale regiunii Mării Baltice, țările Europei de Vest și Est și sunt recunoscute de foarte mult timp ca țări atractive de transport. În plus, Lituania mai are un avantaj față de țările Europei de Vest și țările baltice, un sistem de transport feroviar cu ecartament de tip rusesc, la fel ca în Rusia, Belarus și alte state CSI și asigurarea legăturii cu sistemul de transport european. În gara Sestokai (în sud-vestul Lituaniei, aproape de granița cu Polonia) are ecartament larg (1520mm), dar și ecartament european (1435mm).

Aici au loc transporturile către Polonia, așa încât această stație este un punct de tranzit foarte important între statele baltice și țările Europei de Vest. Din 2015, când Rail Baltica va ajunge la Kaunas, acest punct de tranzit se va muta la Kaunas.

Proiectele de transport containerizat sunt foarte importante pentru a livra servicii de transport performante și eficiente. De exemplu, trenul de containere „Sun” leagă Europa Occidentală, Lituania și China. Tranzitul din Chongqing(China) către Antwerp (Belgia) prin Sestokai (Lituania) se poate efectua în 18 zile.

Alte trenuri de transport containerizat includ rute din Kazahstan, Rusia, Belarus, Ucraina, Turcia, Moldova și alte țări estice.

Состояние инфраструктуры является одним из основных факторов, способствующих увеличению доли железнодорожных перевозок На период 2014-2020 гг. Литва установила приоритеты для обеспечения безопасности движения и для уменьшения заторов в железнодорожной системе. Эти меры будут способствовать повышению привлекательности железнодорожных перевозок грузов и пассажиров и уменьшению уровня загрязнения окружающей среды. В этом материале, директор отдела железнодорожного транспорта Министерства транспорта Литвы Видмантас Тамулис проявил любезность и поделился информацией о стратегии Литвы в плане развития и продвижения железнодорожного транспорта, о мерах улучшения показателей логистики и увеличении пропускной способности портов, о важности инвестиций в проекты инфраструктуры, а также о текущем состоянии проекта Rail Baltica.

Lex 49

Achiziţiile publice: reguli pentru un echilibru mai bun între calitate şi preţ [ de Elena Ilie ]

Un nou pachet legislativ care va guverna domeniul achizitiilor publice la nivel european a fost adoptat la începutul acestui an de către Parlamentul European. S-a încheiat, astfel, cel de-al şaselea proces de legiferare din ultimii 45 de ani, un proces destul de greu şi dificil ce a durat mai bine de 4 ani (consultările au început în anul 2010). Directivele, trei la număr, au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în luna februarie. Ulterior, statele membre ale Uniunii Europene vor avea obligaţia să transpună în legislaţia naţională majoritatea noilor prevederi în termen de maximum doi ani. inovatoare.

Ofertanţii îşi pot dovedi situaţia financiară, competenţele şi faptul că îndeplinesc criteriile necesare prin declaraţii pe propria răspundere. Acestea înlocuiesc setul de documente justificative care trebuiau depuse până acum. Documentul european de achiziţie unic, o declaraţie pe propria răspundere standard, va facilita acest lucru.

Documentele justificative complete vor trebui furnizate doar de ofertantul câştigător, fie în mod direct, fie prin menţionarea, în documentul european de achiziţie unic, a bazelor naţionale de date din care autoritatea contractantă le poate obţine.

Potrivit noilor pachete legislative aprobate de către Parlamentul European autorităţile contractante trebuie să accepte ofertele tuturor ofertanţilor a căror situaţie financiară corespunde criteriilor de execuţie a contractului. În trecut, micii ofertanţi erau adesea excluşi din cauză că autorităţile contractante impuneau cifre de afaceri anuale mari, chiar şi pentru contracte de valoare mică. În mod normal, în viitor, cifra de afaceri anuală solicitată va trebui să fie de maxim două ori valoarea contractului.

De asemenea, contractele mari pot fi deseori împărţite în loturi care permit participarea întreprinderilor mici. Prin urmare, autorităţile contractante sunt încurajate să

împartă contracte mai mari în loturi. Ele nu vor fi obligate să împartă contractele, însă dacă nu o fac vor trebui să explice motivul. „Reforma pieţelor publice se adaptează la un nou context, în care trebuie să ne gândim la un model de creştere durabilă.

De aceea, în acordarea contractelor, sunt importante criteriile bazate pe calitate, şi nu pe cel mai bun preţ. De acum, autorităţile vor fi încurajate să opteze pentru calitatea şi durabilitatea bunurilor şi investiţiilor publice (criterii sociale şi axate pe mediul înconjurător)”, precizează Marc Tarabella, raportor pentru achiziţiile efectuate de entităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele energiei şi transporturilor.

Datorită noului criteriu de “oferta cea mai avantajoasă economic” (MEAT) în procedura de acordare a contractului, autorităţile publice vor putea accentua calitatea, consideraţiile referitoare la mediu, aspectele sociale sau inovaţia, ţinând în continuare cont de preţ şi de costurile de implementare a achiziţiei. “Noul criteriu va aduce finalul dictaturii celui mai mic preţ, aducând în prim-plan calitatea,” a explicat Tarabella.

Un dosar despre Pachetul Legislativ privind achiziţiile publice veţi putea citi în numărul de Iunie al revistei Railway PRO.

Государственные закупки: правила для достижения более существенного равновесия между ценой и качеством

photo: www.cepolina.com

D

intre cele trei pachete legislative aprobate Directiva 24/2014, privind achiziţiile publice, este cel mai probabil cea cu impact relevant asupra sectorului feroviar european în sensul reglementării procedurilor de atribuire a contractelor de lucrări publice. Cu toate acestea, ţinând seama de diversitatea contractelor de achiziţii publice de lucrări, este necesar ca autorităţile contractante să poată prevedea atât atribuirea separată, cât şi atribuirea comună a contractelor de proiectare şi execuţie a lucrărilor.

Noile reguli UE privind licitaţiile publice şi contractele de concesionare vor asigura o calitate mai mare şi un mai bun raport cu preţul atunci când autorităţile publice vor cumpăra sau închiria activităţi, bunuri sau servicii. Aceste reguli vor facilita accesul la licitaţii al firmelor mici şi mijlocii şi vor include prevederi mai stricte privind subcontractarea.

Eurodeputaţii au susţinut cu succes introducerea unei proceduri complet noi pentru a întări soluţiile inovatoare în licitaţiile publice. Noul “Parteneriat pentru Inovaţie” va permite autorităţilor publice să organizeze licitaţii pentru a rezolva o problemă specifică fără să anticipeze soluţia, lăsând astfel spaţiu constructorului şi autorităţii contractante să găsească împreună soluţii

Новый пакет законов, регулирующих государственные закупки на европейском уровне, был принят в начале этого года Европейским Парламентом. Таким образом, был завершен шестой законодательный процесс за последние 45 лет. Данный процесс проходил довольно сложно и длился более 4 лет (консультации начались в 2010 году). Директивы - а их три - были опубликованы в Официальном Вестнике Европейского Союза в феврале месяце. Впоследствии, государства-члены Европейского Союза будут обязаны транспонировать в национальное законодательство большинство новых положений в течение не более двух лет.

May 2014 | www.railwaypro.com

50 POLICIES & STRATEGIES

Interoperabilitatea transfrontalieră redusăvulnerabilitatea reţelei feroviare europene

[ de Elena Ilie ]

Nicio schimbare majoră în domeniul transporturilor nu va fi posibilă fără sprijinul unei reţele adecvate şi a unei utilizări mai inteligente a acesteia. Per ansamblu, investiţiile în infrastructura transporturilor impulsionează creşterea economică şi a locurilor de muncă şi favorizează accesibilitatea geografică, comerţul şi mobilitatea persoanelor. Ea trebuie să fie planificată astfel încât să se maximizeze impactul pozitiv asupra creşterii economice, minimizându-se impactul negativ asupra mediului.

Î

n prezent, infrastructura de transport a Uniunii Europene este bine dezvoltată. Cu toate acestea, ea este încă fragmentată, atât la nivel geografic, cât şi între şi în cadrul modurilor de transport. Obiectivul principal noilor Orientări TEN-T îl constituie stabilirea unei reţele transeuropene de transport completă şi integrată, care să acopere toate statele membre şi regiunile şi care să constituie baza pentru dezvoltarea echilibrată a tuturor modurilor de transport şi pentru exploatarea optimă a avantajelor lor respective, maximizând astfel valoarea adăugată a reţelei pentru Europa.

“Sistemele de tarifare şi de alocare a capacităţilor ar trebui să ţină seama de efectele saturării tot mai mari a capacităţilor de infrastructură şi, în cele din urmă, de capacitatea deficitară” se arată în textul de revizuire a Primului Pachet Feroviar.

Pe lângă necesitatea unor investiţii în infrastructura feroviară şi stabilirea unor sisteme de tarifare a utilizării infrastructurii care să ofere stimulente administratorilor acesteia pentru ca realizarea investiţiilor adecvate să fie avantajoasă din punct de vedere economic, interoperabilitatea se confruntă şi cu o serie de bariere tehnice.

Pentru a diminua vizibil existenţa acestor bariere de natură tehnică atât Pachetul I Feroviar cât şi cel de-al IV-lea, desemnează interoperabilitatea reţelelor ca fiind printre elementele semnificative de instituire a Spaţiului Unic Feroviar la nivel european.

De asemenea, cele două pachete legislative creionează sistemele de semnalizare şi control al trenurilor, ETCS, ca fiind, la rândul lor, semnificative pentru sistematizarea interoperabilităţii reţelelor europene. Doar că nu este atât de simplu de implementat pe cât este de simplu de zis. În sprijinul interoperabilităţii, Comisia Europeană a adoptat o decizie privind consolidarea procesului de certificare şi de autorizare a liniilor şi trenurilor echipate cu ETCS. După cum ştim, în prezent, în Europa funcţionează peste 20 de sisteme de semnalizare diferite, a căror incompatibilitate reprezintă o barieră tehnică majoră pentru traficul internaţional. De exemplu, instalarea unui nou sistem naţional de siguranţă la una dintre locomotivele care au fost deja autorizate în mai multe ţări şi obţinerea din nou a tuturor autorizaţiilor de siguranţă poate costa peste 2 milioane euro şi poate dura mai mult de doi ani. ETCS elimină

aceste costuri. În momentul de faţă, în Europa, peste 4.000 km de linie sunt echipaţi cu ETCS. Mai mult, s-au semnat deja contracte pentru echiparea a peste 4.000 de kilometri suplimentari, ceea ce indică faptul că lungimea liniilor echipate cu ETCS va creşte cu peste 100 % în următorii doi sau trei ani.

Un motiv în plus pentru instalarea ETCS îl reprezintă probabil prevederile din cele două pachete legislative susmenţionate şi potrivit cărora, trenurile echipate cu ETCS pot plăti o taxă mai mică pentru accesul la infrastructură. În plus, în perioada 2011 – 2014, prima prioritate cuprinsă în finanţarea TEN-T a făcut referire la campania de testare pentru a demonstra interoperabilitatea între liniile echipate cu ETCS varianta 2.3.0d şi echipamente de bord de la diferiţi furnizori din industrie. În cadrul acestui domeniu prioritar, liniile şi trenurile care au fost contractate pentru echiparea cu ETCS înainte de intrarea în vigoare a Deciziei Comisiei 2008/386/EC pot primi fonduri TEN-T pentru actualizarea acestora, în vederea asigurării compatibilităţii cu standardele ETCS 2.3.0d.

photo: www.lithuaniatribune.com

Сниженная трансграничная интероперабельность: уязвимость европейской железнодорожной сети

www.railwaypro.com | May 2014

В настоящее время транспортная инфраструктура Европейского Союза хорошо развита. Тем не менее, она попрежнему разделена, как географически, так и между и в рамках видов транспорта. Основная цель новых Руководящих принципов TEN-T заключается в создании целостной и интегрированной трансъевропейской транспортной сети, которая бы охватывала все государствачлены и регионы ЕС. Они составят основу для сбалансированного развития всех видов транспорта и оптимального использования соответствующих преимуществ, тем самым максимизируя дополнительную ценность сети для Европы.

ELECTROPUTERE VFU SA

member of GRAMPET GROUP Calea Bucureşti, 80, C9, etaj 3, Craiova 200440, România Tel.: +40740900549 Tel./fax: +40251/439053 E-mail: office@electroputerevfu.ro

Tradition and Innovation

ISO 9001:2008, ISO 14001:2004, OHSAS 18001:2007 Autorizatie de Furnizor Feroviar AFER seria AF nr. 5708

52 Lex

Siguranţa feroviară depinde de interacţiunea dintre infrastructură, operaţiuni, producători de echipamente şi autorităţi

[ de Elena Ilie ]

Mediul feroviar din Uniunea Europeană trece prin schimbări profunde, declanşate, printre altele, de cele trei pachete feroviare ale UE. Instituirea treptată a spaţiului feroviar unic european este caracterizată printr-o multiplicare a actorilor, o utilizare din ce în ce mai mare a subcontractanţilor şi mai multe intrări pe piaţă. În acest context de complexitate crescută, siguranţa feroviară depinde în extrem de mare măsură de interacţiunile dintre toţi actorii, şi anume dintre întreprinderile feroviare, administratorii de infrastructură, industria feroviară şi autorităţile responsabile pentru siguranţă. De aceea, trebuie ca legislaţia în materie de siguranţă să ţină seama de aceste evoluţii şi să instituie proceduri şi instrumente potrivite pentru informare, administrare şi cazuri de urgenţă.

“

Siguranţa depinde în extrem de mare operabilitate şi siguranţă feroviară (cunoscut măsură de interacţiunea dintre infra- şi ca Pilonul Tehnic), liberalizarea pieţei structura, operaţiunile, producătorii şi interne a transportului de călători şi crearea autorităţile de siguranţă din domeniul fero- unor structuri şi autorităţi mai bune pentru viar. Ar trebui să se folosească şi să se dez- administratorii de infrastructură. volte instrumente potrivite pentru a asigura Lipsa standardizării, existenţa unui parc de şi a îmbunătăţi siguranţa. Gradul de cooper- material rulant extrem de specializat, costurare dintre producători, furnizorii de servicii ile de investiţii rezultate precum şi costurile de întreţinere şi întreprinderile feroviare de intrare şi ieşire de pe piaţa de transport a scăzut în cursul ultimelor decenii. Iată de feroviar, constituie probleme semnificative ce este necesar să se armonizeze intervalele pentru piaţa unică de transport. Procedurile minime dintre lucrările de întreţinere şi re- de autorizare sunt lungi şi anevoioase, iar spectiv cerinţele de calitate pentru a asigura taxele pentru certificatele de siguranţă sunt siguranţa întregului sistem feroviar”, se arată costisitoare. în raportul privind siguranţa feroviară, unul În luna decembrie a anului trecut - când a din cele şase pachete legislative ce compun fost aprobat Pachetul IV Feroviar de către Pachetul Feroviar IV. Comisia Europeană - “voci” importante ale De asemenea, raportul propune ca fiind sectorului feroviar european, printre care se necesară “instituirea obligaţiei Agenţiei Fero- numără Asociaţia Industriei Feroviare Euroviare Europene (ERA) de a publica orientări pene (UNIFE), European Rail Freight Asprivind siguranţa feroviară şi certificatele de sociation (ERFA), Uniunea Internaţională siguranţă, inclusiv liste de exemple de bune pentru Transport Combinat Rutier – Ferovipractici, în special pentru transportul trans- ar (UIRR), Comunitatea Companiilor Eurofrontalier. pene de Cale Ferată şi Infrastructură (CER), ERA va trebui să instituie un sistem prin care Uniunea Internațională a Deținătorilor de orice risc potenţial în materie de siguranţă Vagoane (UIP), Uniunea Internațională a poate fi comunicat şi adus cu uşurinţă şi Transportului Public (UITP) şi Uniunea în mod anonim la cunoştinţa agenţiei şi a Internaţională a Căilor Ferate (UIC) şi-au autorităţilor naţionale de siguranţă. confirmat sprijinul pentru Pilonul Tehnic al Cei trei piloni de bază ai Pachetului IV Pachetului IV Feroviar.

Feroviar conturează clar stabilirea unor proAstfel, votul miniştrilor de transport din ceduri consecvente de avizare pentru inter- cadrul Consiliului pentru Transport şi EnTAF - TSI functions

Source: UNIFE

www.railwaypro.com | May 2014

ergie, reunit la jumătatea lunii martie 2014, asupra celei de-a treia şi ultima parte a Pilonului Tehnic – consolidarea rolului ERA – confirmă sprijinul pentru industria şi piaţa feroviară europeană.

Organizaţiile europene menţionate mai sus, alături de o serie de alte asociaţii naţionale din industria feroviară, subliniază faptul că Pilonul Tehnic constituie una din priorităţile sectorului european de cale ferată. Pilonul Tehnic contribuie la sporirea competitivităţii transportului feroviar ca mod de transport durabil dar şi la definitivarea rolului acestuia ca industrie principală în şi pentru Europa.

Pilonul tehnic al celui de-al Patrulea Pachet Feroviar este un punct de reper fundamental în calea stabilirii unui Spaţiu Feroviar Unic European şi trebuie să fie pus în aplicare unanim de către toate părţile implicate.

Implementarea rapidă a Pilonului tehnic înseamnă o „undă verde” pentru sectorul feroviar european şi pentru crearea Spaţiului Feroviar Unic European.

Железнодорожная безопасность зависит от взаимодействия инфраструктуры, операций, производителей оборудования и государственных органов регулирования безопасности перевозок Железнодорожная сфера Европейского Союза претерпевает глубокие изменения, возникшие в том числе в результате трех железнодорожных пакетов ЕС. Постепенное создание единого европейского железнодорожного пространства характеризуется множественностью субъектов, всё более широким использованием услуг субподрядчиков и множеством каналов выхода на рынок. В этом контексте повышенной сложности, железнодорожная безопасность зависит в значительной степени от взаимодействия между всеми участниками, а именно между железнодорожными предприятиями, администраторами инфраструктуры, железнодорожной отраслью и органами, отвечающими за безопасность.

POLICIES & STRATEGIES

53

Shift2Rail, confirmarea unui atuu puternic al industriei feroviare europene [ de Elena Ilie ]

La doar patru luni de la publicarea propunerii legislative de către Comisia Europeană, Iniţiativa Tehnologică Shift2Rail se apropie din ce în ce mai mult de a deveni o realitate în sectorul cercetării şi inovării în industria feroviară. Lunile martie şi aprilie au fost caracterizate printr-o serie de acorduri succesive aprobate în cadrul reuniunilor Consiliului Miniştrilor de Transport din Uniunea Europeană (TTE), Comitetului European Economic şi Social (EESC) şi, cel mai recent, la 15 aprilie în cadrul reuniunii Parlamentului European care a acordat undă verde Iniţiativei Tehnologice. De asemenea, un vot favorabil pentru Shift2Rail a fost acordat şi de către Consiliul Uniunii Europene.

Acum că atât TEE cât şi EESC au avizat favorabil Shift2Rail, aceasta mai trebuie doar să primească confirmarea formală din partea Consiliului Statelor Membre UE. Respectiva adoptare finală şi formală a Shift2Rail va marca sfârşitul procedurii la nivel politic şi va permite stabilirea Iniţiativei Tehnologice.

Mandatul Shift2Rail se va încheia la 31 decembrie 2024.

S

hift2Rail, proiect tehnologic lansat de către Asociaţia Industriei Feroviare Europene (UNIFE), va juca un rol important în coordonarea și informarea părților interesate cu privire la cercetarea și inovarea legată de domeniul feroviar în întreaga Europă. Proiectul tehnologic va gestiona toate acțiunile de cercetare și inovare legate de domeniul feroviar cofinanțate de UE. Shift2Rail va promova activ implicarea tuturor părților interesate relevante, inclusiv, de exemplu, a fabricanților de echipament feroviar, a asociațiilor de pasageri și de beneficiari ai transportului de mărfuri, precum și a comunității științifice relevante.

Performanța Shift2Rail se va măsura cu ajutorul unor indicatori cantitativi, inclusiv o creștere de 100 % a capacității sistemului de transport feroviar, o reducere cu 50 % a costului pe ciclul de viață și o creștere cu 50 % a fiabilității și a punctualității.

Tehnologiile și soluțiile inovatoare care urmează să fie dezvoltate, demonstrate și validate de Shift2Rail sunt așteptate să impulsioneze competitivitatea sectorului feroviar al UE față de celelalte moduri de transport și față de concurența străină, precum și să creeze locuri de muncă și să crească

Source: UNIFE

exporturile.

Bugetul propus pentru SHIFT2RAIL pentru perioada de finanţare 2014 – 2020 este de 920 milioane de euro, din care 450 de milioane de euro vor fi alocaţi de către Uniunea Europeană iar 470 milioane euro vor proveni de la partenerii din industria feroviară implicaţi în derularea iniţiativei de cercetare şi inovare tehnologică. Pentru cercetare şi inovare, din cei 450 milioane euro, alocaţi de către UE, 180 de milioane vor fi disponibili pentru membri fondatori ai SHIFT2RAIL, 180 milioane euro vor fi alocaţi membrilor asociaţi, iar restul de 180 milioane euro vor fi atribuiţi către alţi parteneri. Acest obiectiv urmăreşte atragerea în proiect a IMM-urilor şi a Institutelor de Cercetare.

“SHIFT2RAIL se numără printre priorităţile Preşedinţiei greceşti a UE referitoare la sectorul transporturilor. Aceasta va dezvolta transportul feroviar şi va sprijini dezvoltarea pieţei de profil. Industria feroviară europeană trebuie să rămân lider la nivelul pieţei mondiale iar SHIFT2RAIL este instrumentul necesar acestui obiectiv”, a declarat Michalis Papadopoulos, Ministul adjunct al Transporturilor din Grecia.

“Transportul feroviar se confruntă cu o concurenţă semnificativă din partea altor moduri de transport precum şi din partea altor regiuni ale lumii. Pentru a combate această tendinţă SHIFT2RAIL combină o cantitate considerabilă de resurse de cercetare şi dezvoltare din partea UE şi a sectorului de profil cu o viziune pe termen lung fapt ce va aduce pe termen lung rezultate ce contribuie la obiectivele UE pentru sfera transporturilor”, a punctat Olivier Onidi, directorul European Mobility Network, DG MOVE. Henri Poupart-Lafarge, preşedintele Alstom şi Preşedintele UNIFE, a subliniat faptul că sectorul feroviar are nevoie de aceste fonduri pentru a investi în cercetare şi dezvoltare în scopul sporirii atractivităţii acestui tip de transport dar şi pentru intensificarea competitivităţii industriei feroviare europene, care deţine 50% din piaţa mondială a furnizorilor şi a serviciilor feroviare.

Shift2Rail: подтверждение сильного козыря европейской железнодорожной отрасли Всего четыре месяца спустя после публикации законодательного предложения Европейской Комиссией, Технологическая Инициатива Shift2Rail всё ближе подходит к реализации в части исследования и инновации в железнодорожной отрасли. Март и апрель характеризовались рядом последовательных соглашений, утвержденных на заседаниях Совета министров транспорта Европейского Союза (TTE), Европейского Экономического и Социального Комитета (ЕЭСК) и, совсем недавно, 15 апреля, на заседании Европейского Парламента, который одобрил Технологическую Инициативу. Мандат Shift2Rail завершится 31 декабря 2024 года.

May 2014 | www.railwaypro.com

54 POLICIES & STRATEGIES

Proiectele urbane inteligente, sprijinite prin Programul „Orizont 2020” [ de Elena Ilie ]

Î

n cadrul programului „Orizont 2020”, parteneriatele cu industria transporturilor vor fi intensificate, pentru a depăși fragmentarea și, prin urmare, pentru a accelera pătrunderea pe piață a unor soluții inovatoare. Alături de Iniţiativa Tehnologică SHIFT2RAIL, lansată prin programul Orizont 2020, au fost lansate o serie de trei cereri de finanţare menite să sporească şi să solidifice competitivitatea industriilor europene din sfera transporturilor şi în egală măsură să obţină un sistem de transport eficient din punct de vedere al utilizării resurselor, sigur, unitar, mai ecologic şi în beneficiul cetăţeanului.

Prin urmare, a fost lansat Programul de lucru pentru perioada 2014 - 2015 iar acesta cuprinde trei cereri pentru finanţarea proiectelor astfel: Mobility for Growth, Green Vehicles şi Small Business and Fast Track Innovation for Transport.

Rezultatele acestei investiții în „Transporturi inteligente, ecologice și integrate” vor contribui, printre altele, la atingerea obiectivului primordial de reducere cu 60 % a emisiilor de dioxid de carbon în sectorul transporturilor până în 2050, astfel cum este prevăzut în Carta Albă din 2011 privind transporturile. Activitățile din cadrul programului „Orizont 2020” în domeniul transporturilor se vor concentra, de aseme-

nea, pe accelerarea implementării celor mai promițătoare inovații.

Bugetul destinat sectorului transporturilor pentru perioada 2014-2015, în cadrul „Orizont 2020”, este de aproximativ 1,5 miliarde euro.

Prin investiţiile în cercetare și inovare în domeniul transporturilor în valoare de 6,3 miliarde euro, întregul sector al transporturilor din Uniunea Europeană va beneficia în mod semnificativ de pe urma programului „Orizont 2020”. Aceasta reprezintă o creștere de 50 % față de perioada anterioară de finanțare. Obiectivul este acela de a transforma sistemul european de transport într-unul eficient şi competitiv.

Mobilitatea urbană, în atenţiei „Orizont 2020”

centrul

Debutul programului „Orizont 2020” presupune lansarea „CIVITAS 2020”, noua etapă a iniţiavei CIVITAS ce presupune folosirea inovării pentru a obține o mobilitate urbană și un transport mai competitive și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor. Activitățile de cercetare și inovare în acest domeniu vor duce la îmbunătățirea transportului și a mobilității în zonele urbane, ceea ce va avantaja o parte importantă și crescândă a populației

care locuiește și lucrează în orașe și care utilizează transportul pentru servicii și pentru activități recreative. Vor fi dezvoltate și testate noi concepte de mobilitate, organizare a transportului, logistică și soluții de planificare, care vor contribui la reducerea poluării atmosferice și fonice, precum și la creșterea eficienței. Ar trebui dezvoltate transporturi publice și cu mijloace nemotorizate, precum și alte opțiuni de transport eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, ca o alternativă reală la utilizarea autovehiculelor private, sprijinite prin utilizarea la scară mai largă a sistemelor de transport inteligente, precum și de o gestionare inovatoare a cererii.

Mobilitatea urbană și transportul durabil reprezintă o parte integrantă a politicii europene în domeniul transportului, ceea ce confirmă că mobilitatea urbană se află în centrul dezbaterii privind utilizarea eficientă a resurselor și joacă un rol esențial în stabilirea unei abordări echilibrate a pilonilor mobilității durabile, și anume, a celui social, economic și de mediu. Principala provocare o constituie introducerea pe piață a rezultatelor cercetării și transformarea inovării în oportunități de afaceri, stimulând astfel creșterea economică și ocuparea forței de muncă.

Suma rezervată mobilității urbane pentru 2014 și 2015 este de 106,5 milioane euro. În plus, va exista o contribuție suplimentară de 40 milioane euro destinată inițiativei „Orașe și comunități inteligente” pentru 2014-2015. În perioada 2014 - 2015 infrastructura beneficiază de 36,5 milioane euro

Source: horizon2020projects.com

www.railwaypro.com | May 2014

Politica în domeniul transporturilor are nevoie de o rețea de infrastructură de transport eficientă, interoperabilă și interconectată, care să ofere o disponibilitate adecvată și o capacitate mare, precum și interconectivitate între modurile de transport, o gestionare a traficului bazată pe baze de date/informații disponibile tuturor modurilor de transport, siguranță și secu-

POLICIES & STRATEGIES

55

ritate sporite, reducerea impactului asupra calității mediului și a spațiului și accesibilitate economică în ceea ce privește costul total al proprietății.

Eforturile legate de cercetare și inovare în cadrul programului „Orizont 2020” se vor axa pe domenii-cheie, pentru a facilita performanța infrastructurii și realizarea eficientă a proiectelor privitoare la infrastructură. Activitățile de cercetare și inovare vor fi promovate în vederea elaborării unui model, a unei construcții și mentenanțe mai inteligente, precum și în vederea dezvoltării unor infrastructuri de transport mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai inteligente și mai sigure.

Suma rezervată proiectului pentru infrastructură pentru 2014 și 2015 este de 36,5 milioane euro.

Mobilitate mai bună, mai puţine aglomerări şi mai multă siguranţă Sistemele de transport inteligente (STI) joacă un rol esențial în asigurarea unui transport sigur, eficient, durabil și continuu al mărfurilor și persoanelor în rețeaua de transport europeană precum și în protejarea competitivității industriei europene.

Acesta este motivul pentru care STI constituie una dintre temele recurente în Carta Albă privind transporturile. Cu toate acestea, deși s-au depus eforturi mari în acest domeniu, există în continuare provocări semnificative și bariere, tehnologice dar şi non-tehnologice, în ceea ce privește implementarea cu succes a STI. Activitățile de cercetare și inovare privind STI vor contribui la facilitarea implementării acestei inițiative, concentrându-se pe utilizarea optimă a datelor din trafic și de călătorie, cu scopul de a îmbunătăți mobilitatea, precum și pe continuitatea serviciilor STI de gestionare a traficului și a mărfurilor. Pune-

Source: ec.europa.eu

rea în aplicare a serviciilor IT&C inteligente pentru persoane și mărfuri poate schimba modul de utilizare a transportului, calitatea și eficiența serviciilor de livrare către client, contribuind la strategia de inovare și implementare elaborată în Carta Albă privind transporturile.

Suma rezervată STI pentru 2014 și 2015 este de 31 milioane euro.

Programul Cadru - „Orizont 2020” include activitatea privind transportul în cadrul Pilonului III – Abordarea provocărilor societale, pilon care înglobează 41 % din bugetul programului. Este important de menţionat că bugetul propus pentru domeniul Transport este în creştere comparativ cu Programul Cadru 7 şi ajunge la aproximativ 6,3 miliarde de euro în perioada 2014-2020, echivalentul a 9% din totalul bugetului „Orizont 2020”.

Abordarea domeniului este una echilibrată

prin susţinerea cercetării tuturor modurilor de transport dar, păstrând, în acelaşi timp, viziunea generală aupra domeniului, implicând elemente care ţin de competitivitate, durabilitate, tehnologii şi cercetări socio-economice.

Pe lângă investiţiile private pe care le va atrage programul „Orizont 2020”, acesta va furniza capitalul de pornire necesar stimulării progreselor și descoperirilor tehnologice, facilitând transpunerea ideilor inovatoare în produse și servicii.

Cererile de propuneri pentru 2014-2015 vizează alocarea a 500 de milioane de euro întreprinderilor mici și mijlocii.

Pentru prima dată, Comisia și-a precizat prioritățile de finanțare pentru următorii 2 de ani, oferind astfel mai multe certitudini cu privire la direcția politicii de cercetare a UE. În 2014-2015, finanțările vor avea în vedere 12 domenii, printre care se numără şi proiectele urbane inteligente.

Умные городские проекты, поддерживаемые Программой «Горизонт 2020»

Source: europa.eu

В рамках программы «Горизонт 2020» будут расширяться и углубляться партнёрства с транспортной отраслью в целях преодоления раздробленности системы и, следовательно, ускорения проникновения инновационных решений на рынок. Наряду с Технологической Инициативой SHIFT2RAIL, запущенной через Программу «Горизонт 2020», были направлены три заявления на финансирование, направленные на усиление и укрепление конкурентоспособности европейской сферы транспорта и в равной степени на достижение эффективного транспорта с точки зрения использования ресурсов, надёжности, единства, экологической чистоты, но и с точки зрения пользы для граждан.

May 2014 | www.railwaypro.com

56 Products & Technologies

Sistem informațional pentru prevenirea accidentelor feroviare [ Inspectoratul Feroviar de Stat din Lituania (LT NSA) ]

Noul sistem informaţional GERVIS dezvoltat de Inspectoratul Feroviar de Stat subordonat Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor din Republica Lituania ajută la prevenirea accidentelor din traficul feroviar şi facilitează activitatea feroviară. Controlul zgomotului feroviar, gestionarea riscurilor transportului feroviar, inspecţia activităţilor entităţilor economice şi supervizarea tehnică a construcţiilor vor fi mutate într-o bază electronică.

Va prezice accidentele feroviare potențiale Dezvoltând un Sistem Informațional pentru Gestionarea și Supravegherea Riscurilor Transportului Feroviar (GERVIS), de Inspectoratul Feroviar de Stat subordonat Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor (Inspectoraul) a introdus un modul de gestionare a riscurilor unic în Uniunea Europeană. Modulul procesează automat toate informațiile legate de accidentele feroviare, ajutând la

identificarea celor mai periculoase zone de infrastructură feroviară și la prezicerea potențialelor accidente. „Analizarea acestui tip de informații ne va permite să identificăm cauzele reale ale accidentelor. Astfel, vom putea să obligăm administratorii de infrastructură să ia măsurile de siguranță care se impun, precum modernizarea căilor ferate sau instalarea de bariere la trecerile la nivel. Credem că acest sistem va reduce numărul accidentelor feroviare care cauzează victime sau pierderi materiale”, a declarat Directorul

Adjunct al Inspectoratului, Dl Rokas Milovanovas.

GERVIS determină automat nivelul de risc cauzat de obiectele din sistemul feroviar. Conform d-lui Milovanovas, datorită noului sistem, inspectorii nu vor mai trebui să speculeze ce obiecte au cel mai mare risc pentru siguranța traficului și, prin urmare, vor fi capabili să își gestioneze mai ușor prioritățile.

Elimină utilizarea documentelor pe suport de hârtie În Lituania există mai bine de 30 de mii de construcții feroviare. Administratorii acestor obiective au obligația de a furniza Inspectoratului mai multe documente. „Sistemul GERVIS ne va permite să monitorizăm electronic obiectivele. Introducerea GERVIS în infrastructura publică va reduce costurile cu 78 de mii de euro”, a declarat dl Milovanovas.

Sistemul GERVIS va furniza toate informațiile necesare legate de inspecțiile și verificările realizate de Inspectoratul Feroviar de Stat, precum planuri de inspecție, precum și date referitoare la inspecțiile viitoare, în curs și finalizate.

Mai important este că sistemul va notifica compania cu privire la o inspecție viitoare printr-un e-mail. Sistemul va furniza și acces la chestionarele inspecțiilor viitoare, permițând astfel companiilor să se pregătească mai bine pentru o inspecție, care va deveni astfel mai simplu și mai rapid de realizat.

A realizat o harta de zgomot a traficului feroviar Inspectoratul a dezvoltat și o hartă de zgomot digitală pentru principala cale ferată din Lituania, secțiunea Naujoji Vilnia – Kaišiadoryscare este folosită de peste 30 de mii de trenuri în fiecare zi. Harta arată

www.railwaypro.com | May 2014

Products & Technologies 57

nivelurile de zgomot cauzate de traficul trenurilor. Datele vor fi folosite pentru a dezvolta un Plan de Acțiune pentru Prevenirea Zgomotului.

Călătorii pot accesa harta de pe pagina de web a GERVIS (www.gervis.vgi.lt) și pot verifica dacă nivelurile de zgomot dintr-o anumită locație din apropierea căii ferate este conform normelor de sănătate stabilite. Conform d-lui Milovanovas, astfel de informații pot fi utile atunci când cineva caută o locuință sau un spațiu de birouri sau pentru a decide dacă instalează sisteme de izolare fonică în timpul renovării unei clădiri.

Rokas Milovanovas

Informații pentru public și afaceri Dl ŽivilėStubrytė, manager proiect open data înscris în programul „Creează pentru Lituania”, salută disponibilitatea unor astfel de date pentru public și afaceri. „Accesul publicului la date este important din două privințe”, spune dl Stubrytė. „În primul rând, este un instrument care asigură transparența activităților instituțiilor guvernamentale astfel încât oamenii să poată vedea baza deciziilor luate de către autorități. În al doilea rând, astfel de date pot fi folosite și de către afaceri pentru a crea valoare adăugată și locuri de muncă noi”.

Inspectoratul este mulțumit de rezultatele proiectului „Dezvoltarea Serviciilor Publice Electronice pentru Gestionarea și Supravegherea Riscurilor din Transportul Feroviar” și speră ca sistemul GERVIS să contribuie la reducerea presiunii administrative pentru operatori, așa cum a făcut Sistemul Informațional de Supraveghere a Transportului Feroviar de către Stat, atunci când serviciile publice oferite de Inspectorat au fost mutate pe suport electronic la începutul lui 2013. Proiectul a fost finanțat cu fonduri alocate prin Programul Operațional „Dezvoltare Economică”, axa prioritară „Societate Informațională pentru Toți”.

Информационная система для предотвращения несчастных случаев на железных дорогах Новая информационная система GERVIS, разработанная Национальной Железнодорожной Инспекцией при Министерстве Транспорта Литвы, будет помогать в предотвращении несчастных случаев на железных дорогах и будет способствовать осуществлению более плавных железнодорожных перевозок. Контроль уровня шума, производимого железнодорожными перевозками, управление риском, связанным с железнодорожным транспортом, управление деятельностью, связанной с хозяйственными субъектами, а также технический надзор строительства будут осуществляться в электронном виде.

58 statistics EU Transport Scoreboard EU Member State performance for selected indicator(s)

TRANSPORT INFRASTRUCTURE

d: e

Source: europa.eu

AD tle NETWORK

Secondary or ds regional roads Other roads (*) 1 349

138 869

4 030

12 019 74 919 70 336

178 253 12 440

42 072

11 631

78 958

30 864

75 600

136 422

501 053

377 769

651 202

158 895

68 986

2 753

4 248

5 316

58 173

14 591

50 781 1 891

23 330

167 939

665

1 379

7 863

124 707

23 654

88 666

154 634

232 880

4 420 35 221

2.5.3

Railways: Title

LENGTH OF subtitle LINES IN USE

Railways: Length of Lines in Use

km (end of 2010)

48 763

TRANSPORT INFRASTRUCTURE

30 613

5 143

32 342

14 052

25 351

13 574

51 258

83 031

117 487

122 620

244 311

10 936

10 342

3 772

9 300

31 390

302 398

2 950

5 010

44 281

38 732

18 040

51 622

m country to country, the data are dsâ&#x20AC;&#x2122; sometimes include roads without 9. MT: end of 2005 (except for motorways).

km 1990 1995 2000 2005 2009 2010 2011

%

OF WHICH: ELECTRIFIED

2011

EU-27 235 242 227 139 217 857 212 384 212 693 212 789 213 574 113 531 EU-15 162 132 160 037 152 446 150 316 151 213 151 551 152 492 86 027 EU-12 73 110 67 102 65 411 62 068 61 480 61 238 61 082 27 504 3 479 3 368 3 471 3 544 3 578 3 582 3 558 3 008 BE 4 299 4 294 4 320 4 154 4 150 4 097 3 947 2 862 BG 9 430 9 444 9 614 9 477 9 468 9 470 3 208 CZ 2 838 2 863 2 787 2 646 2 646 2 646 2 629 621 DK 40 981 41 718 36 588 34 221 33 714 33 707 33 576 19 826 DE 1 026 1 021 968 968 919 787 792 132 EE 1 944 1 954 1 919 1 919 1 919 1 919 1 919 52 IE 2 484 2 474 2 385 2 576 2 552 2 552 2 554 438 EL 14 539 14 308 14 347 15 015 15 330 15 837 15 932 9 615 ES 34 070 31 939 29 272 29 286 29 903 29 871 30 884 16 321 FR 16 066 16 003 16 187 16 545 17 004 17 022 17 045 12 120 IT CY 2 397 2 413 2 331 2 270 1 884 1 897 1 865 257 LV 2 007 2 002 1 905 1 771 1 767 1 767 1 767 122 LT 271 275 274 275 275 275 275 262 LU 7 838 7 714 8 005 7 950 7 892 7 893 7 906 2 996 HU MT 2 798 2 739 2 802 2 797 2 886 3 016 3 016 2 107 NL 5 624 5 672 5 665 5 691 5356 5039 5021 3 416 AT 26 228 23 986 22 560 19 507 19 764 19 702 19 725 11 817 PL 3 064 2 850 2 814 2 844 2 842 2 842 2 793 1 629 PT 11 348 11 376 11 015 10 948 10 776 10 777 10 777 4 032 RO 1 196 1 201 1 201 1 228 1 228 1 228 1 209 500 SI 3 660 3 665 3 662 3 658 3 623 3 622 3 624 1 578 SK 5 867 5 880 5 854 5 732 5 919 5 919 5 944 3 172 FI 11 193 10 925 11 037 11 017 11 138 11 149 11 213 8 121 SE 16 914 17 069 17 044 16 208 16 151 16 175 16 134 5 319 UK 2 429 2 296 2 726 2 726 2 722 2 722 2 722 984 HR 696 699 699 699 699 699 699 234 MK 8 429 8 549 8 671 8 697 9 080 9 594 9 642 2 789 TR IS 4 044 4 151 4 199 4 154 2 551 4 023 4 413 4 334 NO 3 215 3 232 3 216 3 399 3 599 3 597 3 574 3 573 CH

53.2 56.4 45.0 84.5 72.5 33.9 23.6 59.0 16.7 2.7 17.1 60.4 52.8 71.1 13.8 6.9 95.3 37.9 69.9 68.0 59.9 58.3 37.4 41.4 43.5 53.4 72.4 33.0 36.1 33.5 28.9 61.4 100.0

Notes: DE: includes DE-E: 1970 = 14 250, 1980 = 14 248, 1990 = 14 031.

CS: 1970 = 13 308, 1980 = 13 131, 1990 = 13 111.

(These are included in EU-27 and EU-12 totals).

www.railwaypro.com | May 2014

tion, national statistics, estimates (in italics)

km

77 S o u r c e s : U n i o n I n t e r n a t i o n a l e d e s C h e m i n s d e F e r, n a t i o n a l s t a t i s t i c s , E u r o s t a t , e s t i m a t e s (in italics)

2009 TRANSPOR T 2010 INFRASTRUCTURE

TRANSPORT INFRASTRUCTURE

2.5.4

Railways: Title

HIGH�SPEED subtitle RAIL NETWORK

DE

ES

FR

IT

-

-

419

224

NL

UK

-

-

EU 643

BE BG

1990

-

90

-

710

224

-

-

1 024

-

447

471

1 281

248

-

-

2 447

CZ

2000

72

636

471

1 281

248

-

-

2 708

DK

2003

137

875

1 069

1 540

248

-

74

3 943

DE

2004

137

1 196

1 069

1 540

248

-

74

4 264

2005

137

1 196

1 090

1 540

248

-

74

4 285

2006

137

1 285

1 272

1 540

876

-

74

5 184

EE IE EL

2007

137

1 285

1 511

1 872

562

-

113

5 480

2008

137

1 285

1 599

1 872

744

-

113

5 750

2009

209

1 285

1 604

1 872

923

120

113

6 126

1 285

2 056

113

6 602

1 285

2 144

113

6 830

FR

1 334

2 144

1 896 923 120 TRANSPORT 2 036 923 120 INFRASTRUCTURE 2 036 923 120

113

6 879

IT

ES (*)

Note: Length of lines or of sections of lines on which trains can go faster than 250 km/h at some point during the journey.

HIGH�SPEED LINES CURRENTLY UNDER CONSTRUCTION

WORK

LINE

-

113

113

120

113

Note: 78

120

113

120

113

120

113

CONSTRUCTION

TH  km

START OF OPERATION

12 98 18 32 70 75 50 09 58 78 52 27 28 22 14 41 80

Railways: Title

EL

2015 2015 2017

2015 2015 2017

nder construction named.

ins de Fer (updated July 2012), ed department; national sources

6 126 6 602

120

113

6 879

2011

209

1 285

2 144

2 036

923

209

1 334

2 144

2 036

923

DE DE ES ES ES ES ES ES ES ES ES ES FR FR FR FR

Railways: Title

1 Gröbers-Erfurt 435 3 000 25 000 1 Nürnberg-Erfurt 435 25 000 1Barcelona-Figueres 435 3 000 25 000 (Madrid)/Alicante/Murcia/Castellon 1 435 3 000 25 000 Vitoria-Bilbao-San Sebastian 800–1 200 15 000 1 Variante 435 de (contact Pajares rail) 1Bobadilla-Granada 520 3 000 La Coruña-Vigo 1 600 1 500 Navalmoral-Cacere-Badajoz-Fr. Port 600 Sevilla-Cadiz 1 000 25 000 de Camarillas) 1Hellin-Cieza(Variante 435 1Sevilla-Antequera 000 500 1LGV 435 EST-Européenne13(second 000 phase) 25 000 1 668 LGV Bretagne-Pays de 750–850la Loire 1LGV 000 Sud Europe Atlantique (contact rail) 25 000 1 435 1 500 Counternement Nimes-Montpellier 23.000 5.5 1 435 25 000

3 000 3 000 3 000 800–1 200 (contact rail) 3 000 2015 2016 2016 2017

1 500

-

-

LV

1 520

3 000

LV78

1 520

LT

1 520

2015 50 Hz 2015 50 Hz 2017 50 Hz 50 Hz 16.7 Hz

50 Hz 50 Hz 2015 2016 50 Hz 2016 2017 50 Hz

N

3 000

-

PL

-

25 000 RO

1 435 1 000 1 668 1 435

25 SI 000

1 435

50 Hz3 000

SK 25 000 1 435

50 Hz3 000

25 000

PT

FI

1 524

15 000 1 435 SE 1 435 UK 1 600 (N-IRL) HR 1 435

25 000

50 Hz

25 000

50 Hz

-

-

15 000

16.7 Hz

25 000

50 Hz

25 000

50 Hz

25 000

50 Hz

1 500 3 000

50 Hz

50 Hz

25 000

50 Hz

15 000

16.7 Hz

750 (contact rail)

25 000

50 Hz

3 000

25 000

50 Hz

16.7 Hz

Notes:25 1 435 000mm = standard gauge.

50 Hz (*) ES: new lines have a gauge of 1 435 mm and an electric current of 25 000 volts, 50 Hz. UK: (N-IRL): Northern Ireland.

25 000

50 Hz

25 000

50 Hz

25 000

50 Hz

-

-

79

S o u r c e s : U n i o n I n t e r n a t i o n a l e d e s C h e m i n s d e F e r, r a i l w a y c o m p a n i e s

LT

1 520

25 000

50 Hz

1 435

25 000

50 Hz

HU

1 435

25 000

50 Hz

MT

-

-

-

-

NL

1 435

1 500

AT

1 435

15 000

16.7 Hz

PL

3 000 25 000

50 Hz

RO

1 435 1 000 1 668 1 435

25 000

50 Hz

SI

1 435

3 000

SK

1 435

3 000

25 000

50 Hz

FI

1 524

25 000

50 Hz

SE

1 435 1 435 1 600 (N-IRL) 1 435

HR

98 218 132 470 175 50 109 158 278 152 27 128 122 214 341 80

START OF OPERATION

Sources: Union Internationale des Chemins de Fer (updated July 2012), 25 000 50 national Hz high-speed department; sources

LU

UK

120 113 2 . 5 . 56 83059 statistics

Note: The length indicated above is the length of the line under construction CY - named. and not -necessarily the distance- between the places

NL CURRENT 1 435 ELECTRIC AT 1 435 DC volts AC volts

CY

PT

2015 2016 2016 2017

113 113

2012

MT

1 000 5 480 The length indicated above is the length of the line under 1 construction 435 and not necessarily the distance between the places named.

5 750 1 000 ES 1 500 1 435 6 126 Sources: Union Internationale(*)des Chemins de Fer (updated July 2012), 1 668 national sources 3 000 high-speed department; 6 602 750–850 1 000 FR (contact rail) 6 830 1 435 1 500 6 879 IT 1 435 3 000

can go faster than 250 km/h

120 120

MAIN RAILWAY GAUGE subtitle AND ELECTRIC CURRENT USED LU 1 435 START OF LENGTHMain  km Railway Gauge and Electric Current Used HU 1 435 OPERATION

DE Offenburg-Basel 112 DE Gröbers-Erfurt 98 km (at end ofDE year) TRACK GAUGE Nürnberg-Erfurt 218 132 mm NL UK ES EUBarcelona-Figueres ES (Madrid)/Alicante/Murcia/Castellon 470 643 BE 1 435 ES Vitoria-Bilbao-San Sebastian 175 Variante de Pajares 50 - ES1 024 BG 1 435 ES Bobadilla-Granada 109 - ES2 447 CZ La Coruña-Vigo 158 1 435 Navalmoral-Cacere-Badajoz-Fr. Port 278 1 435 - ES2 708 DK ES Sevilla-Cadiz 152 74 ES3 943 Hellin-Cieza(Variante de Camarillas)DE 27 1 435 Sevilla-Antequera 128 74 ES4 264 EE FR LGV EST-Européenne (second phase) 122 1 520 74 FR4 285 LGV Bretagne-Pays de la Loire IE 214 1 600 LGV Sud Europe Atlantique 341 74 FR5 184 600 FR Counternement Nimes-Montpellier 80

-

923 923

TRACK GAUGE ELECTRICLENGTH CURRENT LINE  km DC volts AC DE mm Offenburg-Basel 112volts

1995

2010 209 TRANSPORT 2011 209 INFRASTRUCTURE 2012 209

1 872 1 896

High-speed lines currently under construction

km (at end of year) -

1 604 2 056

HIGH�SPEED LINES CURRENTLY UNDER CONSTRUCTION

LENGTH OF LINES �*� BE

1 285 1 285

Note: Length of lines or of sections of lines on which trains can go faster than 250 km/h at some pointGAUGE during the journey.

MAIN RAILWAY subtitle AND ELECTRIC CURRENT USED

Railways: High-Speed Rail Network

1985

209 209

15 000

16.7 Hz

750 (contact rail)

25 000

50 Hz

3 000

25 000

50 Hz

Source: - Statistical pocketbook 2013 Notes:European 1 435 Commission mm = standard gauge.

(*) ES: new lines have a gauge of 1 435 mm and an electric current of 25 000 volts, 50 Hz. UK: (N-IRL): Northern Ireland.

79

S o u r c e s : U n i o n I n t e r n a t i o n a l e d e s C h e m i n s d e F e r, r a i l w a y c o m p a n i e s

May 2014 | www.railwaypro.com

S

60 Products & Technologies

B. ERTMSUE deployment on thenu right Finanţarea pentru ERTMS estetrack? suficientă Germany has announced early 2013 that it would UNIFE looks forward to the real [ de Pamela Luică ]

projects and în the of the availab equip raportului its Rail anual Freight Corridors ERTMS, whichERTMS Conform al UNIFE (2013), with sistemul de semnalizare este utilizat 37 use de state, fiindwas echipate peste 29000 km de linie şi aproximativ 3000 de vehicule (în afara Europei). excellent news for the sector. The first priority is solutions to the technical burdens În Europa, din cauza crizei economice şi a planurilor de austeritate aplicate de autorităţi, câteva state of financing the deployment Corridor A (Rotterdam - Genoa) which will be equipped membre şi-au reajustat investiţiile în infrastructura de transport, ceea ce a success dus la amânarea sau anularea investiţiilor privind implementarea ERTMS. Cufrom toate acestea, în alte state există un nivel please ridicat desee the CEF artic information by 2018.

This positive message Germany will implementare.

Aproape toate reţelele de mare viteză din Italia şi Spania utilizează sistemul certainly boost the further implementation of ERTMS, Affairs section).şi se află în curs de aplicare pe o parte semnificativă a reţelelor din 20 de state, precum Elveţia, Luxemburg, Olanda, since equipping Danemarca, Belgia, etc. these corridors will enhance the interoperability between Germany and its many neighboring countries.

Î

n ciuda alocării semnificative a fon- tru ERTMS. UNIFE also welcomes new multi-annual financial durilor UE, implementarea pe cori-the În cadrul exerciţiului bugetar actual, doare este în întârziere şi, în plus, finanţarea este o problemă pentru părţile framework proposed by the European Commission întârzierile dintr-un stat membru afectează interesate, fiind important să se stabilească întreg coridorul, ce înseamnă şi întâr- mecanisme ce facilitează for theceeaperiod 2014-2020.

This corespunzătoare shows continuous zieri pentru altele în realizarea beneficiilor investiţiile care să permită utilizarea fonsupport of the Europeandurilor Commission andpentru ERAimpleto investiţiilor, se menţionează în documentul publice şi private de lucru al Comisiei privind realizarea Plan- mentarea ERTMS. În acest context, sunt ERTMS deployment in Europe.

Connecting ului de implementare ERTMS (2014). câteva The instrumente din cadrulEurope bugetului Angajamentul privind sprijinul ce pot contribui financiar realizarea Facility UE (CEF) doubles the UE budget available for laERTMS ERTMS este demonstrat de investiţiile proiectelor. compared the sens, previous alocate deployment pentru implementarea sistemului. toÎn acest Mecanismul financial „Contectarea Alocarea generală pentru sectorul fervoiar Europei” (MCE) poate să asigure o parte framework (2007-2013).

In a period of 7 years, starting este de 23,2 mld euro pentru perioada importantă a finanţării. „Într-adevăr, o bugetarăfrom în curs, ceea ce reprezintă 6,7%expected pate din 26,25 mld euro dezvoltării 1 January 2014, an budget of €alocate 700 million din Fondurile Structurale şi de Coeziune. TEN-T prin MCE va fi utilizată pentru im€ mai 1.1mică billion will be cu allocated to ERTMS investments Aceastato este în comparaţie plementarea ERTMS prin utilizarea corectă transportul rutier (40,8 mld euro), dar mai a combinaţiei granturilor şi instrumentelor with a funding rate of 50% to 85% for countries eligible mare decât resursele alocate altor zone ale financiare şi prin dezvoltarea instrumentransporturilor (16,3 mld euro).

Investiţiile telor corecte pentru atragerea investiţiilor for cohesion funds. în reţeaua feroviară TEN-T reprezintă cea publice şi private. mai mare cotă (77%) în timp ce pentru ma„MCE va contribui la implementarea terial rulant cota este cea mai mică (1%). ERTMS prin granturi; sistemul face parte În cadrul alocării pentru sectorul feroviar, din cele 4 priorităţi orizontale incluse în ERTMS EQUIPPED IN EUROPE (km) feroviară, suma de 1,5 mld euro este distribuită pen- TRACK anexa MCE. Interoperabilitatea

CONTRACTED

ERTMS equipped track in Europe

Km

38845

40000

8000

32884

35000 30000

7000 Финансирование системы ERTMS со стороны ЕС не 6000 является достаточным 4918

23825

25000

5000 О приверженности ЕС к поддержке

20000 15000 10000 5000 0

inclusiv ERTMS, a fost inclusă în primele obiective generale a MCE, alături de celelalte obiective şi (...) este clar că prin dispoziţiile MCE, ERTMS este o priorithanCE29000 tate pentru finanţare. More Comunicarea „Construind reţeaua centrală: reţeaua de of tracks coridoare şi MCE” indică faprul că and CE alm intenţionează să aloce întrevehicles 800 mil euroare ER 3000 şi 1,1 mld euro pentru implementarea outside Eu ERTMS”, se arată înequipped raport.

Această prioritate este confirmată de rata mare de cofinanţare pentru sistemul de interoperabilitate în cadrul MCE: pentru echipamentele de infrastructură ratele pentru proiectele din reţeaua centrală sau cea cuprinzătoare pentru principalele coridoare de marfă pot ajunge la 50% din costurile eligibile şi, adiţional, MCE poate furniza 50% pentru componentele „onboard” a ERTMS. Cu toate acestea, „bugetul MCE nu va fi suficient pentru a acoperi toate investiţiile necesare pentru ERTMS. (...) Unul din elementele cheie convenite în text are ăn vedere utilizarea sistematicăEQUIPPED a instruNUMBER OFmai VEHICLES WIT mentelor financiare inovatoare pentur a CONTRACTED oferi o alternativă la finanţarea tradiţională şi acoperirea lacunelor pentru investiţii # of vehicles strategice”.

September - 2010

Source: Annual Report 2013, UNIFE

Source : UNIFE

www.railwaypro.com | May 2014

April - 2012

September - 2013

5125

ERTMS свидетельствуют инвестиции, выделенные 4000 для внедрения системы. В текущем финансовом году, выделение средств 3000является проблемой для заинтересованных сторон, с учётом важности создания соответствующих 2000 способствующих привлечение механизмов, инвестиций, позволяющих использовать 1000 государственные и частные средства для внедрения ERTMS. В этом контексте, имеется0несколько инструментов в рамках бюджета ЕС, которые могут -вносить September 2010 April - 2012 финансовый вклад в реализации проектов.

Source : UNIFE

Paşcani

Address : Str. Gării nr. 18, cod 705200, Paşcani, jud. Iaşi - România Phone : +40-232-71.83.00 Fax : +40-232-76.51.40 E-mail : office@electroputerevfu.ro