Prevenirea parasirii timpurii a scolii - ghid de bune practici by Anca Tirca

PREVENIREA PĂRĂSIRII TIMPURII A ŞCOLII GHID DE BUNE PRACTICI

Decembrie 2012

Prezenta lucrare a fost elaborată în cadrul proiectului POSDRU/91/2.2/S/64110 Şcoli şi comunităţi în acţiune pentru prevenirea abandonului şcolar, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară 2 „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”, Domeniul major de intervenţie 2.2. “Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii”.

Autori: Anca Tîrcă - autor şi coordonator Anița Dulman - autor

Editura Foton Tel. /Fax: 0268 427 047 e mail: foton@foton.ro www. foton.ro

ISBN 978-973-7641-93-9

CUPRINS: Cuvânt înainte către cititor....................................................................................................................................... 5 1. INTRODUCERE - PREZENTAREA PROIECTULUI................................................................................................ 7 2. BUNA PRACTICĂ – CONCEPT, SELECȚIE, FORMAT.......................................................................................... 9 2.1. Conceptul de bună practică .................................................................................................................... 9 2.2. Identificarea și selecția bunelor practici.................................................................................................. 9 2.3. Formatul de prezentare......................................................................................................................... 10 3. BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL DEZVOLTĂRII INSTITUȚIONALE................................................................... 11 3.1. Elaborarea de strategii și programe operaționale care vizează prevenirea abandonului școlar............ 11 3.2. Monitorizarea implementării strategiilor de dezvoltare instituțională pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii...................................................................................................................................... 14 3.3. Formarea echipelor manageriale.......................................................................................................... 17 3.4. Crearea și dezvoltarea de rețele de colaborare locale și regionale....................................................... 34 4. BUNE PRACTICI IN DOMENIUL CONSILIERII PSIHO-PEDAGOGICE............................................................... 63 4.1. Consilierea de grup a elevilor................................................................................................................ 63 4.2. Consilierea individuală a elevilor. Consilierea on line a elevilor............................................................ 66 4.3. Consilierea părinților............................................................................................................................. 68 5. BUNE PRACTICI DE IMPLEMENTARE A UNUI PROGRAM SCOALĂ DUPĂ ȘCOALĂ....................................... 72 5.1. Elaborarea metodologiei programului Școala după școală................................................................... 72 5.2. Formarea profesorilor pentru programul Școala după școală............................................................... 78 5.3. Planificarea activităților pentru școlile pilot.......................................................................................... 86 5.4. Amenajarea spațiilor............................................................................................................................. 95 5.5. Curriculum........................................................................................................................................... 105 5.6. Implementarea programului............................................................................................................... 112 5.7. Monitorizarea - evaluarea programului pentru reglarea disfuncționalităților..................................... 117 5.8. Monitorizarea progresului individual al elevilor incluși în proiect....................................................... 119 6. BUNE PRACTICI DE ORGANIZARE ȘI DERULARE A UNOR ATELIERE DE VARĂ PENTRU PREȘCOLARI....... 122 7. BUNE PRACTICI DE ORGANIZARE A TIMPULUI LIBER AL ELEVILOR........................................................... 135 7.1. Ateliere recreative de educație prin mijloace multimedia.................................................................. 135 7.2. Tabere și excursii pentru copiii din Programul Școala după școală care dovedesc frecvență bună și progres școlar...................................................................................................................................... 140 8. ANEXA - Lista școlilor cuprinse în proiect................................................................................................... 146

CUVÂNT ÎNAINTE CĂTRE CITITOR Publicația pe care tocmai ați deschis-o este în esență povestea pe scurt a unui proiect de succes. O poveste cu sute de copii ce au nevoie de sprijin, cu zeci de profesori dedicați, cu 40 de școli mai mari sau mai mici, din sate sărace sau comunități ceva mai înstărite, cu o echipă entuziastă de experți, cu zile și nopți de muncă, fonduri europene nerambursabile și mai ales, așa cum spun elevii de la Ungureni, cu ……..

Am început să scriem acest ghid cu gândul că el este menit să inspire, să dea curaj și să stârnească acel spirit de schimbare care să considere că menținerea tuturor copiilor în școală nu este doar un deziderat, ci un demers care poate fi pus în practică. O demonstrează și nenumăratele exemple de bune practici incluse în ghid și pe care le-am elaborat pornind de la realizările concrete ale școlilor cuprinse în proiect, structurându-le pe domenii precum dezvoltare instituțională, programul Școala după școală, consilierea elevilor și a părinților, activități de timp liber sau ateliere de vară. Cu speranța că ceea ce am scris noi vă poate fi de folos, vă doresc succes în crearea propriilor dumneavoastră practici de succes care să prevină părăsirea timpurie a școlii și vă reamintesc cât este de important să nu uităm, fiecare dintre noi, educatori de aici și de oriunde în lume, ceea ce a spus un profesor la un curs de formare organizat prin proiect: Drumul copiilor către și la școală este presărat de visele lor. Dacă nu ne vom concentra asupra acestui fapt, vom călca pe ele și vom distruge ultimele fărâme de speranță. Anca Tîrcă

1. PREZENTAREA PROIECTULUI Proiectul Şcoli şi comunităţi în acţiune pentru prevenirea abandonului şcolar se derulează în perioada august 2010 – ianuarie 2013 și este implementat de către Inspectoratul Școlar Județean Dâmbovița în calitate de solicitant/ beneficiar, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Ilfov, Centrul Județean de Resurse și de Asistență Educațională Dâmbovița, Centrul Județean de Resurse și de Asistență Educațională Ilfov, Asociația Shotron, Asociația Komunitas, Fundația Dezvoltarea Popoarelor – Filiala Dâmbovița și ALBAFOR – Albano Laziane Italia. Grupul țintă al proiectului îl reprezintă 1350 de elevi cu risc de părăsire timpurie a școlii, 460 de cadre didactice din 40 de școli (20 din județul Dâmbovița și 20 din județul Ilfov) și 500 de părinți ai elevilor vizați de proiect. Scopul proiectului constă în prevenirea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii şi menţinerea în sistemul de educaţie a elevilor aflaţi în situaţii de risc de abandon școlar, în special a celor de etnie romă, a celor din mediul rural, a celor care provin din familii cu grad ridicat de sărăcie, precum şi a celor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate din judeţele Dâmboviţa şi Ilfov, prin dezvoltarea şi implementarea de strategii, măsuri şi instrumente educaţionale specifice. Obiectivele specifice ale proiectului sunt : asigurarea accesului a minim 1300 elevi aflaţi în situaţii de risc, din ciclurile primar şi gimnazial, la un set complex de programe educaţionale alternative cu caracter remedial şi / sau recreaţional; formarea unui număr de cel puţin 300 cadre didactice pentru dobândirea de competenţe specifice de lucru cu copiii aflaţi în situaţii de risc de abandon şcolar ; dezvoltarea capacităţii instituţionale a 40 şcoli implicate în proiect de a proiecta şi implementa programe complexe de prevenire a abandonului şcolar, pe baza unor strategii, proceduri şi instrumente elaborate în parteneriat cu părinţii şi cu alţi factorii interesaţi din comunitatea locală. Proiectul se derulează în cadrul a opt activități principale : 1. Realizarea unui studiu pentru întocmirea unei baze de date privind riscul de părăsire timpurie a şcolii şi identificarea nevoilor specifice ale grupului ţintă. 2. Activităţi pentru dezvoltarea capacităţii instituţionale a şcolilor în vederea gestionării fenomenului de părăsire timpurie a şcolii și schimbării atitudinii cadrelor didactice faţă de elevi. 3. Dezvoltarea unui portal cu functionalităţi multiple: realizarea de lecţii interactive, jocuri, teste pentru elevi; comunicare cu experţi / colegi, comunicare între elevi şi părinţi plecaţi în străinătate, consiliere online pentru elevi și crearea unei comunităţi online de colaborare între şcoli. 4. Proiectarea, organizarea și derularea programului Şcoala după şcoală. 5. Organizarea şi desfăşurarea Atelierelor de vară cu copiii care urmează a se înscrie în clasa I şi care nu au frecventat sau au avut o frecvenţă slabă la grădiniţă. 6. Organizarea programelor de consiliere pentru elevi şi părinţi / tutori din cele 40 şcoli cuprinse în proiect. 7. Organizarea de excursii şi tabere pentru copiii din programul Şcoala după şcoală cu frecvenţă bună şi progres şcolar. 8. Activităţi de diseminare. Rezultatele proiectului sunt numeroase și cu impact în sistemul de învățământ și constau în următoarele: un studiul diagnostic, 2 baze de date electronice, o serie de seminarii tematice, persoane informate (300 cadre didactice,120 membri ai comunităţii), 40 pachete informaţionale în format electronic, o vizită de studiu, un ghid de management, sesiuni de formare pe teme de dezvoltare instituţională , personal didactic cu atribuţii manageriale format (160 persoane), strategii, proceduri, instrumente elaborate, 40 de reţele de colaborare create/dezvoltate, planuri de acţiune pentru sustenabilitate, pachete de resurse educaţionale în școli, un portal cu lecţii interactive, jocuri, teste pentru elevi, 200 cadre didactice, 950 elevi instruiţi pentru utilizarea portalului, sesiuni de formare pentru implementarea programului Şcoală după şcoală, sesiuni de formare pe teme de animaţie socioeducativă, Metodologia de organizare şi funcţionare a Programului Şcoală după şcoală, planuri de activitate elaborate pentru pilotarea programului Şcoală după şcoală, elevi beneficiari ai Programului Şcoală după şcoală: 300 pilotare, 600 extindere, elevi cu progres şcolar/frecvenţă îmbunătăţită: min 7

200 pilotare, 500 extindere, portofolii de monitorizare a progresului individual al elevilor, sesiuni de formare pentru Programul Ateliere de vară, 400 copii beneficiari ai Programului Ateliere de vară, copii cu capacitate de comunicare, relaţionare îmbunătăţită (min 300), hrana asigurată pentru copiii beneficiari ai Programelor Şcoală după şcoală şi Ateliere de vară, Broşura părinţilor şi Pliantul copilului, min. 950 elevi beneficiari ai serviciilor de consiliere, min. 200 elevi care comunică online cu părinţii plecaţi în străinătate, min. 500 părinţi/tutori consiliaţi, 100 copii beneficiari ai excursiei, 100 copii în tabără, 8 buletine informative - format electronic, 1 seminar regional diseminare, 2 conferinţe diseminare, un ghid de bune practici, un film al proiectului, pliante, afişe de informare şi publicitate, un site al proiectului (www.zidezi-lascoala.ro)

2. BUNA PRACTICA – CONCEPT, SELECȚIE, FORMAT Conceptul de bună practică Bunele practici care au fost incluse în prezentul ghid au vizat obiectivul principal al proiectului în cadrul căruia acestea au fost dezvoltate, și anume, prevenirea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii şi menţinerea în sistemul de educaţie a elevilor aflaţi în situaţii de risc de abandon școlar, prin dezvoltarea şi implementarea de strategii, măsuri şi instrumente educaţionale specifice. Conceptul de bună practică utilizat în acest ghid a fost dezvoltat având la bază abordarea conform căreia termenul se referă la inițiative reușite, modele care au avut o contribuție importantă și inovatoare în același timp la rezolvarea unei probleme, în acest caz părăsirea timpurii a școlii și abandonul școlar în contextul specific al unor unități școlare din județele Dâmbovița și Ilfov. Din această perspectivă, bunele practici descrise în capitolele care urmează reflectă ideea că posibilităţile de a reduce rata abandonului școlar prin introducerea unor noi mecanisme, tipuri de activități, instrumente și proceduri constituie un obiectiv fezabil, o ţintă relativ uşor de atins şi de realizat, deci uşor de împărtăşit şi altor persoane/ instituții care se confruntă cu aceeași problemă. Pe de altă parte, s-a avut în vedere și ideea că, atunci când domeniul de intervenție este cel al educației și învățământului, până și cele mai bune practici s-ar putea să nu fie cele mai bune și că ceea ce se caută de fapt sunt practici care vor funcționa pentru a îmbunătăți ceea ce deja are loc, ceea ce deja se întâmplă la nivelul organizațiilor școlare din România. În acest sens, practicile descrise în acest ghid ar putea fi numite mai degrabă practici inteligente sau inovatoare, repere inspiraționale pentru luarea unor decizii corecte și activarea unor schimbări care să conducă la prevenirea abandonului școlar și în alte situații și contexte.

Identificarea și selecția bunelor practici În demersul de identificare a experiențelor de succes, de selectare a inițiativelor prezentate și de elaborare a bunelor practici cuprinse în prezentul ghid, autoarele au avut în vedere mai multe elemente care țin atât de specificul implementării unui proiect și logica care a stabilit legătura dintre rezultatele dorite și practica respectivă, cât și de standardele și reperele care asigură calitatea de bună practică. În ceea ce privește contextul dat de proiect, s-a avut în vedere ca bunele practici prezentate să cuprindă și să se refere la cât mai multe componente ale proiectului și zone de intervenții cât mai variate, precum dezvoltarea instituțională a școlilor cuprinse în proiect, consilierea elevilor și a părinților din grupul țintă, pregătirea și implementarea programului Școala după școală, atelierele de vară, activitățile de timp liber etc. De asemenea, s-a considerat util ca exemplele de bune practici să se refere atât la modele de activități, inițiative, acțiuni, cât și la tipuri de instrumente de lucru, documente, proceduri dezvoltate în vederea menținerii în sistemul de educație a copiilor aflaţi în situaţii de risc de abandon şcolar. Din punctul de vedere al elementelor care configurează statutul de bună practică în domeniul prevenirii părăsirii timpurii a școlii, au fost considerate ca importante următoarele: • eficacitatea acţiunilor/ instrumentelor/ procedurilor/rezultatelor; • gradul ridicat de noutate; • relevanţa în raport cu obiectivele vizate de proiect; • contribuţia oferită soluţiilor unor probleme specifice; • capacitatea de reproductibilitate/ transferabilitate; • existența unui pregnant efect multiplicator Elaborarea bunelor practici s-a bazat pe experiența directă a autoarelor care au lucrat ca experți principali în proiect și a avut la bază consultarea și analiza documentelor programatice, a rapoartelor de activități și de monitorizare elaborate în cadrul proiectului, informațiile, documentele și imaginile postate pe site-ul și portalul proiectului. 9

Formatul de prezentare Pentru a asigura sintetizarea coerentă a informațiilor și posibilitatea ca acestea să fie ușor accesate, analizate și preluate de către potențiali factori interesați de problematica prevenirii părăsirii timpurii a școlii, a fost conceput un format standard al descrierii bunelor practici care are următoarea structură: Descriere: (în ce constă, procesul de creare și implementare, planificare, resurse, importanță etc.) Utilitate: ( de ce a fost nevoie de demersul respectiv) Beneficii: ( ce beneficii a adus) Probleme apărute: ( ce elemente au apărut în faza inițială, când practica respectivă a fost dezvoltată) Măsurarea succesului: ( ce date/ elemente sunt disponibile pentru a a arăta că practica a fost una de succes) Recomandări pentru implementare: Exemplul 1 Exemplul 2 Etc. Resurse suplimentare: (alte exemple valoroase din proiect, produse, linkuri etc. legate de buna practică prezentată) De asemenea, prezentarea celor mai multe exemple de bună practică este completată de imagini/ fotografii relevante, special selectate pentru a susține veridicitatea și validitatea informațiilor cuprinse în textul scris.

3. BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL DEZVOLTĂRII INSTITUȚIONALE 3.1 Elaborarea de strategii și programe operaționale care vizează prevenirea abandonului școlar. 3.2 Monitorizarea implementării strategiilor de dezvoltare instituțională pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii. 3.3 Formarea echipelor manageriale. 3.4 Crearea și dezvoltarea de rețele de colaborare locale și regionale

3.1 Elaborarea de strategii și programe operaționale care vizează prevenirea abandonului școlar Descriere: În fiecare școală din proiect a fost înființat un grup de lucru care, în colaborare cu alți reprezentanți ai personalului didactic, au elaborat strategii instituționale ce au vizat reducerea riscului de părăsire timpurie a școlii și prevenirea abandonului școlar. Elaborarea strategiilor a fost facilitată de experți din echipa de implementare a proiectului, în cadrul unor vizite efectuate în școli. Elaborarea strategilor a fost pregătită prin participarea grupurilor de lucru la sesiuni de formare, în cadrul cărora au fost transmise cunoștințe și formate abilități și competențe necesare pentru elaborarea unor strategii eficace. Pentru a corela intervențiile proiectului cu activitățile de rutină ale școlii și a integra activitățile din proiect în cadrul obișnuit de organizare și funcționare al instituției școlare, strategiile au avut structura Proiectului de Dezvoltare Instituțională (PDI) și au fost elaborate în următoarele etape: 1. Realizarea unei autoevaluări instituționale prin utilizarea unor metode de diagnoză specifice domeniului educațional. 2. Descrierea contextului social general la nivel regional şi local. 3. Formularea unei viziuni și a unei misiuni care să conțină elemente referitoare la crearea unor condiții optime prin care să se evite riscul părăsirii timpurii a școlii. 4. Formularea țintelor strategice/ a direcțiilor de dezvoltare a școlii, dintre care una obligatorie a vizat prevenirea abandonului școlar. 5. Expunerea motivelor şi argumentelor pentru alegerea ţintelor strategice. 6. Stabilirea opţiunilor şi resurselor strategice privind căile prioritare de acţiune. 7. Formularea rezultatelor aşteptate. 8. Elaborarea planului operațional pentru atingerea țintei strategice privind abandonul școlar. 9. Stabilirea seriei de programe care prin care s-a realizat operaționalizarea țintei strategice care viza reducerea abandonului școlar. 11

10. Identificarea pentru fiecare program a activităţilor concrete ce urmau a fi derulate. 11. Stabilirea pentru fiecare activitate a obiectivelor, resurselor, responsabilităților, termenelor de realizare și indicatorilor de performanță. Utilitate: Elaborarea de strategii și programe operaționale care vizează prevenirea abandonului școlar a fost un demers necesar care a asigurat coerența și rigurozitatea necesare abordării unei probleme atât de complexe cum este abandonul școlar. Strategiile au fixat direcții clare de acțiune, tipurile de activități specifice, resursele, responsabilitățile și indicatorii de performanță. În plus, deși se confruntau cu problema abandonului școlar, școlile nu aveau în PDI o țintă strategică care să vizeze în mod particular soluționarea acestei probleme. Beneficii: • echipele manageriale ale școlile din proiect și-au dezvoltat competențe de proiectare strategică în domeniul dezvoltării instituționale și au conștientizat importanța elaborării unui PDI care să se adreseze unor probleme reale și specifice fiecărei școli; • modelul de operaționalizare a țintei referitoare la aprevenirea abandonului școlar a fost extins și la alte ținte din PDI-urile școlilor. Probleme apărute: Problema majoră identificată la momentul în care a debutat activitatea de elaborare a unor strategii specifice care să vizeze prevenirea părăsirii timpurii a școlii a constat în faptul că membrii grupurilor de lucru din școli nu aveau experiența lucrului în echipă pentru realizarea unor astfel de documente, iar în unele cazuri nici cunoștințele de management educațional și gândirea strategică necesare pentru a concepe documente de o asemenea complexitate. Măsurarea succesului: Toate școlile din proiect au în acest moment un PDI valabil pentru perioada iulie 2011 – iulie 2014/2015 care conține o țintă strategică ce vizează prevenirea abandonului școlar și planurile operaționale ale acestei ținte pentru anii școlari 2011-2012 și 2012-2013. Ca urmare a implementării programelor operaționale, s-a constatat progres școlar și de conduită la 80% dintre elevii cuprinși în grupul țintă al proiectului. Recomandări pentru implementare: • este necesară formarea profesorilor care elaborează strategiile; • un rol important îl are facilitarea acestei activități de către o persoană specializată în domeniu; • echipa școlii să fie conștientizată asupra faptului că trebuie să iasă din practica preluării unor modele deja elaborate de strategii și să conceapă propriul document de dezvoltare instituțională plecând de la analiza nevoilor specifice și a contextului local. Exemple:

Exemplul 1 Școala Ungureni Dâmbovița: ținta strategică și planul operațional ce vizează prevenirea părăsirii timpurii a școlii ȚINTA STRATEGICĂ 1: PREVENIREA PĂRĂSIRII TIMPURII A ȘCOLII DE CĂTRE ELEVI PROGRAME PENTRU OPERAȚIONALIZAREA ȚINTEI 1– AN ȘCOLAR 2012-2013 ¾¾

PROGRAMUL ȘCOALA DUPĂ ȘCOALĂ

¾¾

PROGRAMUL DE CONSILIERE A ELEVILOR CU RISC DE ABANDON ȘCOLAR

¾¾

PROGRAMUL DE CONSILIERE A PĂRINȚILOR

¾¾

PROGRAM DE ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE ȘI EXTRACURRICULARE

¾¾

PROGRAM DE CREARE DE REȚELE DE COLABORARE CU ȘCOLI LA NIVEL LOCAL ȘI REGIONAL PROGRAMUL “ŞCOALA DUPĂ ŞCOALĂ”

ACTIVITATEA 1 : PREGĂTIREA SPAȚIULUI PENTRU ACTIVITĂȚILE DERULATE ÎN PROGRAMUL ȘCOALĂ DUPĂ ȘCOALĂ în perioada septembrie 2012 – ianuarie 2013 Obiective

Resurse

¾¾ Asigurarea unui spațiu în care activitățile din programul Școală după școală să se desfășoare în condiții optime

Responsabil Termen

¾¾ financiare: vor fi puse la dispoziție ¾¾ coordona- sept. prin proiectul PPTS torul local 2012 ¾¾ de spațiu: sala PPTS amenajată în ¾¾ grupul de semestrul trecut lucru din ¾¾ umane: grupul de lucru din școală, școală experți din proiect ¾¾ de autoritate și putere: echipa de implementare a proiectului PPTS

Indicatori de performanță

Nivel de intervenție

¾¾ spațiul este ¾¾ Terțiar: dotat cu spațiul va mobilier fi utilizat modular, doar pentru echipamenactivitățile te, materiale din progradidactice, mul Școală bibliotecă după şcoală

ACTIVITATEA 2: PARTICIPAREA ELEVILOR LA PROGRAMUL ȘCOALA DUPĂ ȘCOALĂ Obiective

Resurse

Responsabil

Termen

¾¾ Reducerea procentului de absenteism și abandon școlar la nivelul școlii, până la sfârșitul anului școlar 20122013

¾¾ de spațiu: sala amenajată prin proiectul PPTS ¾¾ materiale: pentru derularea activităților sunt asigurate prin proiectul PPTS ¾¾ hrană: prânzul celor 30 de copii este asigurat prin proiectul PPTS ¾¾ umane: 4 cadre didactice care să desfășoare zilnic 3 ore de activități în programul Școală după școală formate prin proiectul PPTS; grupul de lucru din școală ¾¾ informaționale: metodologia programului elaborată în cadrul proiectului PPTS- revizuită, suporturile de curs elaborate în PPTS ¾¾ de autoritate și putere: echipa de implementare a proiectului PPTS

¾¾ grupul de lucru din școală

¾¾ septembrie -decembrie 2012

Indicatori de performanță

Nivel de intervenție

¾¾ toți elevii incluşi în program participă la program, dovadă fiind tabelele de prezență şi portofoliile elevilor. ¾¾ cel puțin 70% dintre elevii aflați în risc de abandon şcolar își vor îmbunătăți frecvența ¾¾ cel puțin 70% dintre elevii înscrişi în program îşi vor îmbunătăți rezultatele şcolare

¾¾ Terțiar: la program participă 30 de elevi cu risc ridicat de abandon școlar

ACTIVITATEA 3: MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA IMPACTULUI PROGRAMULUI ȘCOALA DUPĂ ȘCOALĂ Obiective ¾¾ Măsurarea impactului programului asupra celor 30 de elevi ¾¾ Identificarea bunelor practici și a aspectelor care necesită îmbunătățiri

Resurse

Responsabil

Termen

Indicatori de performanță

Nivel de intervenție

¾¾ umane:echipa ŞDŞ, experți în proiect ¾¾ coordo- ¾¾ decem- ¾¾ aplicarea și ¾¾ Terțiar: ¾¾ informaționale: metodologia ŞDŞ, natorul brie interpretarea activiinstrumente pentru monitorizarea și proiectu2012 unui număr de tatea se evaluarea programului ŞDŞ lui SDS cel puțin patru adresează ¾¾ de timp:pentru aplicarea instrumeninstrumente de doar unui telor de monitorizare și evaluare monitorizare număr de ¾¾ materiale: consumabile pentru (grile, chestio30 elevi activități de monitorizare și evaluare nare, intervicu risc de ¾¾ de experiență și expertiză: experți uri, jurnal de abandon din echipa de implementare a proreflecţie) şcolar iectului

Resurse suplimentare: • site-ul proiectului: http://www.zidezi-lascoala.ro/imagini.html • Călătoria spre o școală bună – ghid de management pentru dezvoltare instituțională în vederea prevenirii părăsirii timpurii a școlii, publicație elaborată în cadrul proiectului, noiembrie 2012

3.2 Monitorizarea implementării strategiilor de dezvoltare instituțională pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii Descriere: Monitorizarea a avut ca scop sprijinirea echipelor manageriale din cele 40 de școli pilot din proiect de a elabora și implementa strategii de prevenire a abandonului școlar și reducere a riscului de prevenire timpurie a școlii. În acest sens, un expert în management din fiecare județ a efectuat vizite de lucru în fiecare școală din proiect pe tot parcursul derulării proiectului. În principal, s-au avut în vedere următoarele : • consilierea echipelor din școlile pilot pentru implementarea planurilor operaționale anuale ale țintei strategice din PDI care viza reducerea riscului de părăsire timpurie a școlii/ prevenirea abandonului școlar; • modul în care erau utilizate resursele/ echipamentele alocate prin proiect în activitățile la care participau elevii din grupul țintă; • progresul înregistrat de elevii din grupul țintă în ceea ce privește frecvența; • realizarea de intervenții specifice care să contribuie la creșterea calității procesului instructiveducativ în școlile pilot și atingerea standardelor de scoală prietenoasă; • identificarea unor soluții optime care să asigure sustenabilitatea achizițiilor dobândite prin proiect după terminarea acestuia; • comunicarea și schimbul de bune practice prin intermediul rețelelor de colaborare locale și regionale; • evaluarea impactului proiectului la nivelul școlilor pilot prin: — evaluarea gradului de dezvoltare a capacității instituționale a școlii din perspectiva prevenirii părăsirii timpurii a școlii; — evaluarea situației abandonului școlar/ riscului de părăsire timpurie a școlii la nivelul grupului țintă (doar în școlile fără ȘDȘ) În procesul de monitorizare au fost parcurse următoarele etape: • elaborarea unui document programatic (cadru/ termeni de referință ) care a stabilit abordarea generală, obiectivele, necesarul de resurse, etapele, modalitățile de monitorizare); • elaborarea unui calendar al vizitelor de lucru în care să fie cuprinse cele 40 de școli din proiect; • derularea vizitelor în școli; 14

• elaborarea unui raport după fiecare vizită efectuată ; • elaborarea unui Raport sintetic/ semestru Pe toată perioada de derulare a proiectului au fost efectuate 200 de vizite de monitorizare și au fost elaborate 200 de rapoarte de vizită și 4 rapoarte sintetice. Fiecare vizită a durat între 3-6 ore și pe parcursul acesteia: • s-au purtat discuții cu toți/ anumiți membri ai grupului de lucru, cu elevi, părinți, cadre didactice; • s-a acordat asistență membrilor echipei de proiect pentru sprijinirea implementării strategiilor de dezvoltare instituțională care vizau prevenirea abandonului școlar; • s-au aplicat instrumente de monitorizare validate la nivelul proiectului ; • au fost verificate documentele elaborate în cadrul proiectului; • au fost identificate problemele apărute în activitatea de implementare și au fost prezentate echipei de management a proiectului un set de propuneri de soluții de rezolvare a respectivelor probleme. Utilitate: Monitorizarea a fost necesară în primul rând ca activitate obligatorie în ecuația oricărui proiect aflat în faza de implementare. De asemenea, gradul ridicat de complexitate a activității de implementare de strategii de dezvoltare instituțională pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii a impus prezența unui expert în domeniu care să ofere sprijin și consiliere echipelor din școli, mai ales că cele mai multe școli din proiect se află în mediul rural sau zone dezavantajate. Beneficii: • s-a asigurat derularea activităților adresate grupului țintă în condiții optime; • au putut fi identificate problemele apărute în implementare și s-au luat măsuri pentru soluționarea acestora. Probleme apărute: În faza inițială, când au fost elaborate formatul general al activității de monitorizare și instrumentele specifice, nu a fost conștientizată atât cât trebuia importanța elementului de consiliere al acestei activități. Ulterior, în agenda vizitei de monitorizare au fost incluse activități axate pe această componentă de sprijin acordat echipei din școală. Măsurarea succesului: Feedbackul primit de la echipele din școli a relevat faptul că, în special prin componenta de consiliere și sprijin, monitorizarea a fost o practică de succes în ecuația activităților proiectului. Recomandări pentru implementare: • experțiil care realizează monitorizarea trebuie să aibă o foarte bună experiență în management educațional și dezvoltare instituțională și foarte bune abilități de comunicare și coaching; • este nevoie de o comunicare foarte bună cu școlile care se realizează nu numai prin vizitele la fața locului, ci și prin mail și telefon; • rapoartele elaborate ca urmare a vizitei de monitorizare trebuie analizate de către întreaga echipă de implementare pentru a se crea un efort comun de soluționare a problemelor apărute și de sprijin acordat școlilor pentru a atinge standardele necesare prevenirii părăsirii timpurii a școlii.

Exemplul 1 Agenda unei vizite de monitorizare Fiecare vizită de monitorizare s-a derulat conform unei agende în care s-au regăsit atât componenta de consiliere a activității, cât și cea de evaluare și control. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE • Verificarea stadiului de implementare a strategiilor pentru atingerea ţintei strategice ,,Prevenirea abandonului şcolar”

INTERVALUL ORAR 60 minute

Pauză • Analiza situației la învăţătură, a frecvenţei și conduitei elevilor din grupul ţintă - aplicarea instrumentelor de monitorizare - studierea cataloageleor; - discuţii cu diriginţii/profesorii/învăţătorii; - discuţii cu elevii. • Acordare de sprijin pentru implementarea strategiilor prin activităţi de consiliere, corelare cu alte componente ale proiectului, identificarea unor soluţii optime, intervenţie specifică, asistenţă la activităţi etc. Pauză • Prezentarea concluziilor vizitei; • Recomandări; • Stabilirea, împreună cu directorul/ membri ai grupului de lucru a acţiunilor/ măsurilor reglatorii viitoare

15 minute 90 minute

60 minute 15 minute 60 minute

Exemplul 2 Instrument de monitorizare: listă de verificare Lista de verificare a fost un instrument de monitorizare care a vizat implementarea programelor cu referire la respectarea termenelor, utilizarea resurselor, atingerea obiectivelor și a rezultatelor anticipate. REZULTATE ANTICIPATE PROGRAMUL

Programul Consilierea elevilor

Programul Consilierea părinţilor Programul Ateliere de vară Programul Şcoală după Şcoală

Programul Reţele de parteneriat

Programul de dezvoltare a parteneriatului Şcoală – Familie cu focalizare pe abandon

Derularea activităţilor propuse până la momentul vizitei Respectarea termenelor Utilizarea resurselor alocate prin proiect Realizarea obiectivelor propuse/Atingerea rezultatelor anticipate Derularea activităţilor propuse până la momentul vizitei Respectarea termenelor Utilizarea resurselor alocate prin proiect Realizarea obiectivelor propuse/ Atingerea rezultatelor anticipate Inscrierea în clasa I a copiilor participanţi la atelierele de vară Derularea activităţilor propuse până la momentul vizitei Respectarea termenelor Utilizarea resurselor alocate prin proiect Realizarea obiectivelor propuse/ Atingerea rezultatelor anticipate Derularea activităţilor propuse până la momentul vizitei Respectarea termenelor Utilizarea resurselor alocate prin proiect Realizarea obiectivelor propuse/ Atingerea rezultatelor anticipate Derularea activităţilor propuse până la momentul vizitei Respectarea termenelor Utilizarea resurselor alocate prin proiect Realizarea obiectivelor propuse/ Atingerea rezultatelor anticipate

DA, DA, NU NU este în parcazul totali- ţial tate

Dacă răspunsul este DA, parţial sau NU, se desemnează persoana/ persoanele responsabile pentru remediere şi termenul

Programul îmbunătăţirea ofertei de activităţi extraşcolare Altele:

Resurse suplimentare: rapoartele sintetice semestriale elaborate în cadrul proiectului 200 de rapoarte de monitorizare elaborate în cadrul proiectului

3.3 Formarea echipelor manageriale Descriere: Activitatea de formare din cadrul componentei de dezvoltare instituțională a avut ca obiectiv general formarea și dezvoltarea competențelor echipelor de proiect din școlile pilot de a elabora și implementa strategii eficace de prevenire a abandonului școlar. Programele de formare au început în luna 5 de proiect și s-au derulat în anul I de proiect în etape care au cuprins: 1.Seminariile tematice la care au participat 440 de persoane din cele 40 de școli ale proiectului și care au avut ca scop atât familiarizarea grupurilor țintă cuprinse în proiect cu valori și principii de bază necesare în educația incluzivă și în prevenirea abandonului școlar-egalitatea de șanse, respectul diversității, comunicare interpersonală etc., cât și dezvoltarea capacității instituționale a școlilor din proiect în vederea pregătirii pentru implementarea activităților. Din fiecare școală inclusă în proiect au participat la seminarii 11 persoane: directorul școlii, 8 cadre didactice(învățători și diriginți), inclusiv responsabilul comisiei de prevenire a abandonului școlar – cu precădere, membri ai Consiliilor de administrație și persoanele care urmau să lucreze în proiect, un părinte/ tutore, un reprezentant al comunității locale. Pe parcursul sesiunilor de seminar, s-a asigurat un echilibru optim între activitatea individuală, cea în perechi, pe grupuri mici și frontală și au fost utilizate următoarele metode de lucru: prelegere cu suport vizual ppt, conversaţia, explicația, studiul de caz, vizionarea de film, jocul de rol, problematizarea, completarea unor fișe de lucru, brainstorming, turul galeriei. Suportul de curs care a fost elaborat și distribuit cu ocazia seminariilor tematice a inclus foarte multe exemple de aplicații și 17

activități practice ușor de preluat și implementat în școli. Temele seminarului, conform Cererii de finanțare a proiectului, au fost egalitatea de gen/ șanse, nediscriminare/ respectul diversității și comunicare și au fost distribuite în 2 zile de seminar, cu următorul program: ZIUA 1 SESIUNEA 1 TEMA: NEDISCRIMINARE / RESPECTUL DIVERSITĂŢII 9:30-11:00 11.00 – 11.30

CONŢINUT Prezentarea proiectului Prezentarea participanţilor Aşteptări ale participaţilor Prezentarea seminarului Discriminarea – definiţie, efecte, exemple şi legislaţie Pauză de cafea

SESIUNEA 2 TEMA: NEDISCRIMINARE / RESPECTUL DIVERSITĂŢII 11:30-13:00 13.00 – 14.00 SESIUNEA 3 TEMA: COMUNICARE 14:00-15:30 15.30 – 16.00 SESIUNEA 4 TEMA: COMUNICARE 16:00-17:30

Stereotipuri şi prejudecăţi Valorile şi diversitatea Modalităţi de prevenire a discriminării la nivelul organizaţiei şcolare Modalităţi de promovare a respectului pentru diversitate la nivelul organizaţiei şcolare Pauză de prânz Comunicarea – definiţie şi tipuri Comunicarea eficientă Bariere în comunicare Pauză de cafea Abilităţi de comunicare Vorbirea în public Comunicarea în scris Concluziile zilei

ZIUA 2 SESIUNEA 5 TEMA: EGALITATE DE ŞANSE/ GEN 9:30-11:00 11.00 – 11.30

CONŢINUT Definiţii ale genului Diferenţele dintre fete şi băieţi în contextul şcolar Prevenirea abandonului şcolar prin luarea în considerare a diferenţelor de gen Pauză de cafea

SESIUNEA 6 TEMA: EGALITATE DE ŞANSE/ GEN 11:30-13:00 13.00 – 14.00

 Egalitatea de gen şi şansă  Modalităţi concrete de promovare a egalităţii de gen şi şanse în clasă şi în şcoală Pauză de prânz

SESIUNEA 7 TEMA: COMUNICARE 14:00-15:30 18

 Comunicarea la nivelul organizaţiei (intra şi interinstituţională)  Proceduri de comunicare la nivelul şcolii - partea I

15.30 – 16.00 SESIUNEA 8 TEMA: COMUNICARE 16:00-17:30

Pauză de cafea    

Proceduri de comunicare la nivelul şcolii – partea a II-a Atingerea aşteptărilor Evaluarea seminarului şi completarea chestionarelor de evaluare Concluzii şi finalul activităţii

2. Sesiuni de formare pentru dezvoltarea capacității instituționale derulate cu persoane din școli, membre ale Grupurilor de lucru locale, care au vizat dezvoltarea capacității instituționale a celor 40 de școli din proiect de a preveni părăsirea timpurie a școlii și de a reduce riscul de abandon școlar prin: • dezvoltarea competențelor de management participativ și leadership ale echipelor manageriale din școlile pilot; • elaborarea cadrului general al unor strategii de dezvoltare instituțională focalizate pe prevenirea abandonului școlar; • identificarea unor măsuri/ acțiuni/ tipuri de activități/ programe menite să crească motivația copiilor cu risc de abandon școlar de a frecventa școala. La sesiunile de formare din fiecare școală cuprinsă în proiect au participat 4 cadre didactice, grupul de lucru fiind format din: 1 director, 1 membru CA, responsabilul Comisiei de abandon școlar, 1 membru al Comisiei de Evaluare și Asigurare a Calității. Baza teoretică primită de fiecare participant în format electronic a constituit-o varianta preliminară a ghidului de management elaborat în cadrul proiectului. Conținuturile cursului au fost parcurse pe durata a șase zile defalcate în 20 de sesiuni a câte 2 ore fiecare, astfel: Ziua 1: Sesiunea 1 : Deschiderea cursului; aşteptări şi prezentarea programului cursului; abandonul şcolar: definiţii Sesiunea 2: Cauze ale abandonului şcolar Ziua 2: Sesiunea 3: Schimbarea şi şcoala Sesiunea 4:Bariere în calea schimbării Sesiunea 5: O şcoală bună, profesori buni Sesiunea 6: O şcoală bună, mediul educaţional

Ziua 3: Sesiunea 7: Motivarea personalului Sesiunea 8: Motivarea elevilor Sesiunea 9: Managerul şcolar - factor al schimbării Sesiunea 10: Manager vs. Lider Ziua 4: Sesiunea 11: Management participativ, managementul timpului Sesiunea 12: Evaluarea personalului, şcoală şi comunitate Ziua 5: Sesiunea 13: Management strategic Sesiunea 14: Analiza strategică Sesiunea 15: Ţinte strategice Sesiunea 16: Opţiuni şi resurse strategice. Rezultate aşteptate Ziua 6: Sesiunea 17: Planul operaţional al ţintei PPTS Sesiunea 18: Ce presupune o strategie de succes Sesiunea 19: Ciclul strategiei şi asigurarea calităţii Sesiunea 20: Comisia de evaluare şi asigurare a calităţii Utilitate: Programele de formare pentru dezvoltarea capacității instituționale au fost o etapă necesară în atingerea obiectivului proiectului care viza dezvoltarea capacităţii instituţionale a 40 şcoli de a proiecta şi implementa programe complexe de prevenire a abandonului şcolar, pe baza unor strategii, proceduri şi instrumente elaborate în parteneriat cu părinţii şi cu alţi factori interesaţi din comunitatea locală. Elaborarea unor astfel de strategii este un demers care necesită o pregătire specială și specifică care nu se realizează la nivelul sistemului de învățământ și, prin urmare, a fost nevoie ca echipele manageriale din școlile din proiect să fie antrenate în programe de fomare prin care să-și dezvolte competențele de management participativ și leadership necesare pentru a proiecta și implementa programe care să reducă riscul de prevenire a părăsirii timpurii a școlii, pentru a elabora cadrul general al unor strategii de dezvoltare instituțională focalizate pe prevenirea abandonului școlar și pentru a identifica măsuri, acțiuni, tipuri de activități și programe menite să crească motivația copiilor cu risc de abandon școlar de a frecventa școala. Beneficii: Principalul beneficiu al programelor de formare a constat în faptul că echipele din școlile implicate în proiect au fost capabile să implementeze strategiile de prevenire a abandonului școlar concepute la nivelul proiectului, creând în același timp premizele unor practici curente pe termen lung în acest domeniu. Probleme apărute: În momentul în care a început proiectarea sesiunilor de formare s-a constatat că ar fi trebuit alocat mai mult timp acestei activități care este una laborioasă și complexă, chiar și pentru formatori cu un grad ridicat de specializare în domeniu. Măsurarea succesului: Analiza chestionarelor de evaluare completate de către participanți a relevat faptul că tematica propusă, metodologia utilizată, prestația formatorilor și modul în care au fost organizate programele de formare care au vizat dezvoltarea capacității instituționale de preveni abandonul școlar și părăsirea timpurie a școlii au fost foarte apreciate, în acest sens cursanții acordând calificative foarte bune. Recomandări pentru implementare: • activitățile de formare care vizează dezvoltarea capacității instituționale trebuie să includă exemple practice, concrete care să fie ușor preluate și aplicate; 20

• în planificarea activităților viitoare trebuie să se aibă în vedere faptul că există diferențe semnificative între echipele din școli în ceea ce privește nivelul de experiență și entuziasmul față de implicarea într-un proiect; • echipele de profesori care participă la cursuri au nevoie de formare atât pe linia dezvoltării personale, cât şi pe linia dezvoltării instituţionale; • ținând cont de eterogenitatea grupurilor de cursanți este recomandat ca activitățile de formare să fie derulate de formatori care lucrează în echipă; • pregătirea riguroasă și în echipă (coordonator componentă-formatori) a fiecărei sesiuni de formare este esențială pentru asigurarea succesului unor astfel de programe.

Exemplul 1 Elaborarea unui cadru de referință al activității de formare Cadrul de referință este un document programatic care are rolul să sintetizeze principalel repere ale unei activități de formare, astfel încât aceasta să se deruleze ulterior în mod coerent, ca un demers complex care se bazează pe corelarea logică dintre obiective, tipuri de activități, metodologie și instrumentele de evaluare. Vă prezentăm mai jos cadrul de referință elaborat în proiect pentru organizarea seminariilor tematice: Titlul seminarului Data

Nediscriminare, egalitate de șanse și comunicare în contextul organizației școlare 27-28.11.2010; 4-5.12.2010; 11-12.12.2010; 18-19.12.2010

Durata

16 ore

Formatori

Daniela Stoicescu – Ilfov Livia Grigorescu - Dambovița

Numărul de sesiuni

Locaţie

CCD Ilfov CCD Dâmboviţa 55

Numărul de participanţi

Informaţii privind participanţii

Nevoi de formare identificate cărora li se adresează prezentul seminar

Scop/ rezultate preconizate

Competenţe care urmează a fi dezvoltate

 5 grupuri din 5 școli selectate în proiect  fiecare grup este format din: − director − 8 cadre didactice (învăţători și profesori care vor lucra în proiect, inclusiv responsabilul Comisiei de abandon școlar) − un părinte / tutore − un reprezentant al comunităţii locale Nevoile de formare au fost identificate pe baza rezultatelor și concluziilor studiilor realizate de CJRAE din IF și DB:  dezvoltarea abilităţilor de lucru cu elevii provenind din medii diverse (din puncte de vedere cultural, economic, social);  dezvoltarea abilităţilor de comunicare intra și interinstituţionale;  dezvoltarea capacităţii instituţionale de a gestiona fenomenul abandonului școlar  familiarizarea grupurilor țintă din cele 40 de școli cuprinse în proiect cu valori și principii de bază necesare în educația incluzivă și în prevenirea abandonului școlar-egalitatea de șanse, respectul diversității, comunicare interpersonală etc.;  dezvoltarea capacității instituționale a școlilor din proiect în vederea pregătirii pentru implementarea activităților;  informarea grupurilor de lucru din școli în legătură cu obiectivele, rezultatele și principalele activități ale proiectului;  crearea unor oportunități de colaborare între școlile din proiect la nivelul fiecărui județ;  prezentarea rezultatelor studiului privind riscul de abandon școlar realizat în cadrul componentei 1 a proiectului.  competenţe de lucru cu elevii provenind din medii diferite  competenţe de comunicare intra și interinstituţionale  competenţe de relaţionare eficientă  competenţe de dezvoltarea a unor instrumente de lucru pentru o mai bună colaborare școală familie – comunitate

 Discriminarea și efectele ei;  Tipuri de discriminare care duc la abandon școlar (etnie, abilităţi, statut social)  Stereotipii;  Prejudecăţi;  Valori necesare în educaţie;  Diversitate Concepte cheie  Comunicare; care urmează a fi  Tipuri de comunicare; acoperite  Comunicare eficientă;  Bariere în comunicare;  Abilităţi de comunicare;  Comunicare intra și interinstituţională;  Egalitatea de șanse  Genul în educație  prelegere cu suport vizual ppt; Metodologie  conversaţia;  explicația:  studiul de caz;  vizionarea de film;  jocul de rol;  problematizarea;  completarea unor fișe de lucru;  brainstorming;  turul galeriei. Pe parcursul sesiunilor de seminar, se va asigura un echilibru optim între activitatea individuală, cea în perechi, pe grupuri mici și frontală Programul seminarului Ziua 1: sâmbătă (4 sesiuni a câte o oră şi jumătate) (nr. de sesiuni Ziua 2: duminică (4 sesiuni, a câte o oră şi jumătate) pe zi) • reflecţii de grup Modalităţi • completarea fișelor de feedback de evaluare a • completarea chestionarelor de evaluare finală seminarului • observaţiile formatorilor • analiza produselor rezultate din activităţile individuale şi de grup • comparaţii între aşteptările participanţilor şi rezultatele evaluării • elaborarea de rapoarte ale formatorului • asistență la sesiunile seminarului a membrilor echipei de management / de implementare • elaborarea unui raport final de către coordonatorul componentei A2 • elaborarea unui raport de monitorizare - evaluare a activității de către responsabilul monitorizare evaluare, membru al echipei de management Menţiuni speciale

Seminarul are același conținut și format în ambele județe în care se livrează.

Exemplul 2 Model de proiectare a sesiunilor de formare Succesul cursurilor de formare a fost asigurat și de o proiectare riguroasă a tuturor sesiunilor, care a cuprins obiectivele specifice fiecărei sesiuni, descrierea în detaliu a activităților în raport cu timpul alocat, metodele de lucru folosite și resursele necesare, ca în modelul de mai jos: Ora

Resurse ActivitaDetalii Metodologie tea ZIUA 1 - obiective:  prezentarea proiectului PPTS și a obiectivelor seminarului;  descoperirea de răspunsuri posibile la întrebări cheie referitoare la discriminare: ce este?; unde și când apare?; care sunt cauzele și consecințele?; cum poate fi stopată?;  identificarea de modalități de prevenire a discriminării la nivelul școlii;  dezvoltarea abilităților de comunicare necesare în contextul organizației școlare Sesiunea 1

9:30-11:00 Deschiderea seminarului Așteptări și prezentare seminar Discriminarea – definiție, efecte, exemple și legislație

1. Cuvânt de deschidere manager proiect/ asistent manager) – 5 min 2. Prezentarea proiectului PPTS și a componentei A2 – 5 min 3. Exercițiu de intercunoaștere – BINGO – 10 min 4. Preluarea așteptărilor participanților – 5 min

- prezentare - prezentare BINGO - lucru individual, în perechi și afișare pe perete - prezentare

- laptop, videoproiector - ppt - 55 copii ale fișei BINGO - post-it-uri - set marker - coli flip-chart

5. Prezentarea obiectivelor seminarului și a agendei acestuia pentru cele 2 zile – 5min 6. Vizionarea filmului O clasă divizată – experimentul - vizionare de film lui Jane Elliot -30 min - DVD cu filmul O clasă 7. Comentarii și discuții pe baza filmului – 15 min - conversaţia divizată (Jane Elliott) 8. Prezentarea definiției discriminării, a efectelor aces- - prezentare ppt teia, exemple și legislație -15 min - ppt

Exemplul 3 Model de activitate din suportul de curs Suporturile de curs ale activităților de formare au fost realizate astfel încât să permită transpunerea conținuturilor tematice în exerciții aplicative creative prin care să se identifice soluții concrete la problemele existente în școli. Aplicaţie 1. Priviți următoarele fotografii și spuneți ce reprezintă ele din punct de vedere al diversității la nivel de instituție:

2. Analizați împreună cu colegii în ce mod este reprezentată diversitatea în școala dvs. și ce măsuri s-ar putea lua pentru îmbunătățirea situației existente.

Exemplul 4 Introducerea în chestionarul de evaluare a programului de formare a unui item referitor la schimbările pe care cursanții le vor introduce în școli ca urmare a participării la seminariile tematice Una dintre întrebările chestionarului de evaluare s-a referit la schimbările pe care participanții, ca urmare a participării la seminarii, le vor face în școlile din care provin pentru a reduce abandonul școlar. În secțiunea de mai jos sunt incluse cele mai interesante propuneri ale participanților din cele 8 grupe de școli din proiect: • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • 24

activităţi mai atractive păstrarea bunei dispoziţii în clasă asigurarea egalităţii între elevii de diferite etnii responsabilizarea / solicitarea / încurajarea elevilor cu tendinţe de absenteism eficientizarea activităţii comisiei de prevenire a abandonului şcolar eliminarea prejudecăţilor, promovarea diversităţii sărbătorirea zilei diversităţii militarea pentru obţinerea unui post de consilier şcolar lucrul în echipă plan de acţiune pentru sprijinirea elevilor cu risc de abandon „Alături de tine” mai multă disponibilitate / motivare eficientizarea comunicării atât intra cât şi interinstituţionale implicarea mai puternică a părinţilor cunoaşterea mai bună a elevilor schimbarea atitudinii faţă de elevi activităţi de combatere a discriminării aprofundarea cunoştinţelor / studierea suportului de curs mai multă empatie implicare în derularea proiectului activităţi extraşcolare consilierea părinţilor aplicarea metodelor învăţate la seminar responsabilizarea elevilor cu grad mare de risc în privinţa abandonului şcolar. descoperirea cauzelor care duc la abandon școlar/ riscul de părăsire timpurie a școlii; măsuri pentru reducerea discriminării; voi propune activități care să ajute la sudarea colectivului, astfel încât fiecare copil să simtă că face parte egală din mica noastră societate; conștientizarea nevoilor copiilor; voi da mai multă importanță elevilor de etnie romă, îi voi solicita mai mult, îi voi încuraja și le voi da mai multe responsabilități; voi pune în valoare munca elevilor, prin realizarea unui panou tematic pe holurile școlii; voi face mai vizibilă diversitatea; crearea în școală a unui climat prietenos; folosirea eficientă a tuturor spațiilor; voi expune în locuri mai vizibile cele realizate cu elevii;

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

voi face activități pentru îmbogățirea sistemului de valori; cunoașterea copiilor și a familiilor acestora; mai multe vizite la domiciliul elevilor; mai strânsă legătură cu părinţii şi îmbunătăţirea comunicării cu elevii, părinţii, colegii , precum şi schimbarea atitudinii faţă de elevi program de pregătire cu elevii care au absentat mult. activităţi comune elevi-părinţi-comunitate locală mai mare atenţie copiilor mai puţin receptivi. implicarea elevilor în organizarea mediului fizic o mai bună cunoaştere a mediului din care provine elevul ateliere de consiliere a părinţilor şi elevilor diseminarea şi prezentarea informaţiilor în cadrul comisiei metodice / consiliului profesoral schimbarea tonului, comportamentului şi modului de lucru cu elevii. o comunicare mai eficientă cu elevi, cadre didactice, părinţi crearea unui mediu fizic prietenos mai puţine reguli activităţi comune cu părinţii parteneriate cu alte şcoli simularea discriminării pentru a-i face pe elevi să înţeleagă mai bine acest fenomen. o mai puternică implicare colaborare mai bună cu colectivul de cadre didactice. prezentarea de materiale cu această tematică și în cadrul ședințelor/ lectoratelor cu părinții; voi ajuta părinții să-și descopere propriile valori pe care le transmit elevilor și să nu aibă prejudecăți; îmi voi schimba stilul de comunicare cu elevii; voi îmbunătăți comunicarea între școală-familie-societate; voi folosi metode de lucru prin care elevii să se cunoască mai bine; voi valoriza fiecare elev; voi încerca să le dau elevilor mai multă libertate de exprimare, punându-i pe ei înșiși să-și prezinte anumite proiecte în fața întegii clase; voi face mai multe activități extrașcolare, atractive; mai multe activități în echipă, mai multe proiecte educaționale, mai multe manifestări artistice etc. realizarea Panoului părintelui; comunicare și cooperare pe alte căi cu părinții; voi atrage părinții la activități împreună cu elevii; disponibilitate mai mare față de sistemul de valori al familiilor din care provin copiii aflați în risc de abandon școlar; invitarea unui psiholog la ședințele cu părinții; consilierea elevilor cu stimă de sine scăzută; Săptămâna Școlii Deschise colțul cu cărți de specialitate pentru profesori diversitatea activităților în școală ne este de mare folos; vizionarea de filmulețe cu caracter educativ; diversificarea opționalelor; 25

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • 26

voi revizui oferta școlară; voi realiza un site al școlii; afișarea diplomelor obținute la diverse manifestări; voi folosi metode centrate pe elev, conform trăsăturilor specifice; activități în funcție de inteligențe multiple; valorizarea și pozitivarea elevilor voi încerca să-i fac pe elevi să fie mai toleranți, să se accepte așa cum sunt; activități de voluntariat realizate cu copiii; scrierea unui proiect POSDRU în colaborare cu Primăria, având ca scop ajutor social pentru familii defavorizate; voi sprijini mai mult școala și nu în ultimul rând pe copilul meu; voi identifica cauzele abandonului școlar; implementarea unor programe din care elevii și nu numai, să învețe despre discriminare; crearea unor grupuri de voluntari care să sprijine familiile cu nevoi; reconsiderarea relațiilor elev-elev, învățător-elev, învățător-părinte, părinte-elev; vizite la domiciliul elevilor; întâlniri comune elevi-părinți-profesori; implicarea primăriei în activitățile extrașcolare; susținerea școlii în activitățile ei; monitorizarea și mai îndeaproape a copiilor în risc de abandon școlar; climatul la ore să fie mai atractiv, bazat pe metode moderne responsabilizarea tuturor elevilor; identificarea abilităților elevilor și valorizarea acestora; voi fi mai calm; voi fi mai contagios în bine; îmi voi schimba atitudinea față de elevi, părinți; reamenajarea spațiului școlar; observarea mai atentă a reacțiilor elevilor în timpul orelor; școala în aer liber; mai calm, mai bun, mai atent cu copiii; reorganizarea pauzelor; recreația Să ne jucăm împreună! implicarea mai mare a consiliului elevilor; organizarea unor întâlniri între consilierii locali și cadrele didactice; atragerea unor sponsori; informarea părinților de existența legilor și a organismelor preocupate de combaterea discriminării; intenționez să mai fac vizite acasă în cazurile respective; voi fi mai atentă la nevoile afective și le voi acorda mai mult sprijin, tratându-i diferențiat; discuții cu părinții pe probleme de discriminare; vom face schimbări în regulamentul de organizare al școlii, adăugând recompense și pedepse mai aficiente; atragerea elevilor în găsirea de soluții pentru problemele cu care se confruntă școala; inițierea unui sistem de recompense la nivelul clasei; observarea mesajului nonverbal transmis de fiecare elev, în diverse situații; folosirea imaginilor în cadrul activităților didactice; pavoazarea clasei și folosirea mai atentă a metodelor activ-participative

Exemplul 5 Introducerea în chestionarul de evaluare a programelor de formare a unui item care a permis reflecția personală asupra cursului Evaluarea activităților de formare a avut în vedere și posibilitatea ca la finalul cursului participanții să noteze și o reflecție personală care să fie relevantă pentru modul în care au fost perecepute activitățile la nivel individual. Analizând răspunsurile din chestionare, s-a putut constata că activitățile de formare au constituit o șansă de dezvoltare profesională și un foarte bun forum de discuții și reflecție asupra practicii profesionale cotidiene. Aceste comentarii au constituit un feedback foarte bun pe care formatorii și echipa de proiect l-au avut în vedere în planificarea activităților care au urmat. Vă prezentăm mai jos o sintetiză a celor mai semnificative opinii ale participanților la seminariile tematice și la sesiunile de formare pentru dezvoltarea capacității instituționale din cele 40 de școli din proiect: Seminarii tematice – Dâmbovița și Ilfov • cu mijloace proprii, cu informaţii utile şi un formator bun poţi da viaţă oricărui gând şi oricărei idei din şcoala ta • un proiect, două zile pline de conţinut şi emoţie, unsprezece colegi, cincizeci şi cinci de agenţi ai schimbării, un infinit de speranţe într-o schimbare în bine! • a fost sfârşit de săptămână. Poate a fost mai greu dar, cu siguranţă, a fost o activitate de la care am învăţat foarte mult, au fost activităţi care ne-au valorizat mult mai mult ca echipă. Un proiect foarte bine venit! • nu putem fi puternici singuri, ci împreună. Cu cât ştii mai mult, cu atât trebuie să dai. • putem face mai mult şi mai bine, depinde doar de noi! • să valorific şansa că sunt printre cei care pot influenţa / schimba ceva. Să-mi aduc contribuţia şi să pun o cărămidă la „Templul Binelui”. 27

• este minunat să lucrezi împreună cu prietenii, este ideal ca toţi membrii unei echipe să fie „real” ghidaţi de aceleaşi interese. Mă bucur că am CUNOSCUT oameni. Mă bucur că am cunoscut UN OM. • ecest seminar mi-a dat ocazia să mă redescopăr; să observ că sinceritatea şi încrederea înseamnă mai mult decât a transmite şi a verifica / evalua cunoştinţe, deprinderi. • consider că am învăţat ceva: este bine să accepţi şi părerile celorlalţi dar şi să ai curajul de a-ţi spune propria opinie. Numai prin dialog, personalităţile noastre vor deveni mai puternice. Ascultă vocea celor din jur şi te vei descoperi! Activitate foarte interesantă. • eficienţă, creativitate şi inovaţie! • Seminarul ne-a încărcat sufletul cu activităţile care s-au desfăşurat. Am plecat mai bogaţi sufleteşte. • dacă alţii au reuşit, este imposibil ca noi să nu reuşim! Doar cel ce nu cere nu va primi. • azi am învăţat ceva şi este bine să accepţi părerile celorlalţi. Cât trăim învăţăm. Activitate super! • toate conţinuturile din agenda celor 2 zile ale seminarului au stârnit interesul şi cunoştinţele cu care plecăm de aici cu siguranţă ne vor ajuta să aplicăm aceste metode la nivelul şcolii unde suntem încadraţi. Felicitări! • chiar dacă am venit la curs reticentă, chiar dacă am pierdut un sfârşit de săptămână, am învăţat lucruri care-mi vor fi de folos o viaţă! Mulţumesc! • un copil este ca un fluture: dacă nu ştii cum să lucrezi cu el, poate să îşi piardă polenul şi să nu mai poată zbura. • în urma acestui seminar mi-am amintit că am fost elev şi că dorinţa mea cea mai mare era să devin profesor. Acum cea mai mare dorinţă a mea este să reuşesc prin intermediul elevilor mei. • ne-a făcut să ne înţelegem mai mult elevii. Am devenit mai toleranţi. • aţi reuşit să mă faceţi să cred că sunt elev pentru două zile. Aş dori să particip şi la alte activităţi. • un om informat este un om liber. Am retrăit clipele de când eram elev. • o mai bună cunoaştere inter-personală, descoperirea unor calităţi nebănuite. Am avut impresia că sunt din nou la şcoală. • am învăţat multe lucruri interesante. „Învăţăm mereu şi murim neştiutori”. • mi-am cunoscut mai bine colegii! E greu să fii profesor, dar, poate, mult mai delicat, să fii elev! • o activitate deosebită, care, în afara eficacităţii, a avut darul de a ne face să ne simţim precum copiii din bancă, să ne punem în „mocasinii” copiilor. • am fost ca nişte copii în prima zi de şcoală: speriaţi că nu ştim ce o să facem aici, dacă vom face faţă cerinţelor, dacă o să ne placă de „doamna”. Asta în primele clipe! La sfârşit mă simt ca o elevă care a terminat clasa I cu coroniţă. O iubesc pe doamna şi abia aştept să vină toamna să mă întorc iar la şcoală. Sunt optimistă că din puţin (voinţă, dorinţă, optimism, dăruire) se pot face lucruri bune, mai ales unde există colaborare. • nu conducătorii, politicienii pot schimba lumea în bine, ci educaţia. • nu se poate face o educaţie de calitate fără resursele necesare, materiale şi umane. • schimbă atitudinea ta, ca să poţi schimba lumea. Felicitări! • investind în oameni, ne creăm un plus de existenţă umană. Ajutându-i pe alţii, ne ajutăm pe noi. Activitate atractivă, relaxantă, cu multe puncte forte. • cred că lucrul la care nu m-am gândit până acum este acela că pot influenţa viaţa altora şi prin ceea ce nu fac! • cunoaşterea înseamnă să priveşti lucrurile şi cu alţi ochi. Activitate reuşită, densă, interesantă! • „Work is fun!” Este important să schimbi în bine viaţa celor din jur, indirect sau direct. • să ne adunăm înseamnă începutul. Să ne înţelegem înseamnă progres. Să muncim înseamnă succes. 28

• cursul implică toţi factorii importanţi în educaţia copiilor. Dacă eu nu ard, dacă tu nu arzi, dacă noi nu ardem, atunci de unde lumină? Lumina o poţi da şi atunci când crezi că nu mai ai ce învăţa. • proiectul a fost o provocare pentru mine; mi-a plăcut foarte mult, am învăţat multe, mi-am reamintit că am fost COPIL. • seminarul ne-a consolidat echipa. • sper să reuşim să realizăm lucruri cât mai bune şi mai frumoase pentru elevii noştri şi pentru noi în acelaşi timp. • este cel mai plăcut şi eficace curs la care am fost până acum. • trebuie să fiu mai atentă la cuvintele folosite atunci când mai cert copiii. • finalul seminarului a avut un impact puternic asupra mea. Această situaţie cred că se regăseşte în fiecare şcoală şi, de aceea, trebuie să reflectăm mai mult asupra copiilor noştri (de la clasă şi personali). • seminarul m-a făcut să reflectez la multe probleme ale mele personale sau ale mele ca profesor. Cred că ar fi util să aflăm şi rezolvări concrete sau soluţii pentru influenţarea unuia dintre responsabili – părinţii. Aşteptăm şi alte seminarii. • aceste informaţii aflate pe parcursul seminarului vor fi folosite cu siguranţă atât în legătură cu elevii, cât şi personal. • organizare foarte bună, condiţiile de desfăşurare, impecabile. • pentru acest seminar nu există decât locul I. • foarte interesant, eficient. • educația elevilor în spiritul diversității nu necesită fonduri deosebite, ci multă implicare, preocupare și interes; • toți oamenii sunt la fel - faptele îi diferențiază; • acest seminar m-a ajutat în drumul meu spre a deveni un om mai bun și un profesor mai bun; • este prima dată când particip la o astfel de activitate; acum privesc altfel școala; • România are nevoie de astfel de proiecte; • este o experiență binevenită de a conștientiza felul în care interacționăm cu ceilalți; • Voi fi prezentă și la alte proiecte, dacă va fi cazul, cu mult interes și satisfacție; • reprezintă un alt fel de abordare a problemelor vechi, dintotdeauna; oferă nu doar informații ci și soluții; • comunicarea, sub toate formele ei poate rezolva conflictele; • materialele prezentate au fost sugestive, educative, emoționante; d-na mentor un om cald care transmite prin comunicare verbală, dar și nonverbală, prin întreaga ființă; • a fost super! sper ca eforturile noastre să nu fie zadarnice și societatea în care trăim să fie altfel în viitorul nu foarte îndepărtat; • având în vedere menirea meseriei alese, seminarul la care am participat are un impact deosebit pentru noi; • am învățat, învăț, voi învăța! promit să-i învăț pe cei dispuși să învețe și ei; • caracterul cu inteligența face ceva, dar inteligența fără caracter nu valorează nimic; • ne-am încărcat din nou bateriile și suntem dornici să punem în aplicare ce-am împărtășit la curs; • nu vom spune niciodată N-am reușit ci N-am reușit încă. • abandonul este o problemă a întregii societăţi, prin urmare, eforturile trebuie să fie comune. Prin acest seminar ne-am reamintit care este rolul educatorului şi doresc ca toţi – elevi, profesori, comunitate – să fim capabili să reducem drastic această problemă.

• seminarul a fost extrem de agreabil. Participanţii au derulat cu responsabilitate activităţile propuse. Ar fi de dorit şi alte seminarii de acest gen. Colegii care au constituit grupele de lucru au demonstrat deschidere către nou şi îmbunătăţirea sistemului. Ar fi ideal ca aceste cursuri sau seminarii să fie parcurse tocmai de către cei cu prejudecăţi şi atitudine sceptică la tot ce este nou. • gândim mult, bine, avem idei, soluţii, dar practica... • educarea elevilor se realizează în dublu sens – părinţi – şcoală. Obţinerea unor rezultate notabile numai cu efortul şcolii este foarte greu de realizat, fără implicarea părinţilor. • aceste cursuri sunt doar câteva raze de soare, dar, împreună, prin comunicare, vom aduce soarele în şcoala noastră. Felicitări! • dacă toţi profesorii ar pune în prim-plan interesele elevilor şi nu propriile interese, atunci şcoala ar fi privită cu ochi mai buni, atât de către elevi, cât şi de către părinţii lor. • seminarul a fost temeinic pregătit, activităţile au fost destinse, interesante, cu schimb de experienţă. • mi-a plăcut să revăd vechi colegi dar şi să întâlnesc oameni diferiţi. Punctele de vedere diferite şi împărtăşirea unor experienţe au făcut ca timpul petrecut să mi se pară a nu fi irosit. Dacă aş putea schimba ceva ar fi atitudinea unor persoane pentru a accepta puncte de vedere diferite de ale lor. Ar trebui ca cei care au putere financiară să se implice în educaţia copiilor. • mediul ambiant, modul de lucru au fost în măsura de a asigura un seminar de calitate. Mult succes în continuare! • a fost excelentă ideea organizării unui seminar la care să participe reprezentanţi ai comunităţii şi părinţilor alături de cadre didactice. Am format deja o echipă, toţi având acelaşi scop: dezvoltarea elevului. • schimbarea ţine de fiecare dintre noi, dar şi de acţiunea noastră împreună pe aceeaşi direcţie. • acest seminar mi-a dat ocazia să reflectez în primul rând la atitudinea mea faţă de colegi, părinţi şi elevi. Pe de altă parte, mi-a atras atenţia asupra modului în care îi abordez pe elevii de altă etnie, făcându-mă să conştientizez, odată în plus, că nu e nici un elev responsabil de culoarea pielii, iar noi, dascălii, suntem responsabili direcţi de mediatizarea discriminării. Remarc precizarea regulilor la fiecare raportare, caracterul practic-aplicativ al activităţilor. • înlocuirea sintagmei „copil cuminte” cu cea de „copil responsabil”. • toate activităţile desfăşurate în şcoală în beneficiul elevilor trebuie să implice cât mai multe cadre didactice, dar şi părinţi. Timpul alocat elevilor, părinţilor, colaborărilor dintre cadrele didactice trebuie să fie mai mare. • contează foarte mult ca noi, cei participanţi la acest curs, să găsim modalităţi de aplicare a celor auzite, văzute sau experimentate aici, împărtăşite colegilor noştri şi elevilor. • schimbarea ţine de fiecare dintre noi, dar şi de acțiunea noastră împreună, pe aceeaşi direcţie. Eficienţa ţine mai ales de aplicabilitate şi mai puţin de teoretizare. • prin orice activităţi vom desfăşura va trebui să formăm oameni care să se adapteze la orice va veni, cu competenţe ale secolului XXI • dispoziţia afectivă influenţează foarte mult rezultatele muncii cuiva. Fiind puşi în pielea copiilor noştri, reuşim să-i judecăm mai puţin şi să-i înţelegem mai mult. • prevenirea abandonului şcolar, realizarea unei şcoli „prietenoase”, care să adune în fiecare zi toţi copiii este un deziderat major, o societate mai bună. Unele exerciţii mi-au schimbat părerea (parţial) despre propria mea persoană şi acţiunea zilnică (dar şi despre alţii). Noi suntem plini de speranţe. Sperăm că cei care pot finanţa acest program să îi înţeleagă importanţa pentru societate. • activităţile interactive derulate pe parcursul seminarului m-au determinat să reflectez asupra comportamentului propriu şi m-au făcut să înţeleg că atunci când doreşti să schimbi ceva la ceilalţi, începe cu propria persoană. • prevenirea părăsirii şcolii, non-discriminarea şi acordarea de şanse egale sunt deziderate care trebuie să îşi găsească corespondent în realitatea socială. 30

• în prima zi de seminar, vizionarea filmului „O clasă divizată” mi-a adus una din soluţiile principale de a influenţa unele persoane cu o asemenea gândire / atitudine. • dacă voi reuşi să salvez de la „întunericul minţii” măcar încă un copil, peste câţiva ani, când voi trece peste alt prag, mă voi bucura că nu doar am avut un vis (pleonasm voit!) ci că am transformat un vis în realitate. Per aspera ad astram! • mi-am cunoscut colegii în alte ipostaze decât în ultimii 20 de ani... Mi s-a confirmat faptul că învăţământul dâmboviţean are cadre didactice entuziaste, deschise la nou, capabile să înveţe la orice vârstă pentru binele elevilor. • viaţa este o aventură! Învaţă să schimbi ceva! • este esenţial să fim adaptabili, să ne raportăm la problemele reale ale comunităţii şi ale grupului de elevi pe care să-l îndrumăm / consiliem / reprezentăm. Ar fi importantă îmbunătăţirea bazei materiale a şcolii. • nediscriminarea...Contaminarea...Competenţe...Preferinţe...Planuri de viitor. • Dacă s-ar reuşi...măcar în parte... Dacă am putea să ne schimbăm în sensul de a deveni mai altruişti, mai citiţi, mai buni. Dacă s-ar reuşi implementarea unor programe în folosul copiilor... • rezultatele muncii sunt influenţate foarte mult de dispoziţia afectivă. Fiind puşi în pielea copiilor reuşim să-i judecăm mai puţin şi să-i înţelegem mai bine. Activitate deosebită. Eu sunt receptivă la nou, mai ales dacă acesta este sub forma unor „operatori metodologici practici”; ne îmbogăţesc experienţa, fac ca activitatea noastră să fie socotită „profesiune de aur”. • fiind mai conştient de greşelile pe care le faci (în relaţiile cu elevii, părinţii, colegii) vei vizualiza consecinţele şi vei evita să le mai repeţi. Nu vei reuşi întotdeauna, dar fiecare pas va fi spre înainte. Mulţumim! • tema seminarului m-a făcut să îmi amintesc o replică pe care am primit-o de la un copil aflat în dificultate. La întrebarea „Ce crezi că ar trebui să facă pentru tine profesorii?”, acesta mi-a răspuns: „Să nu intre în panică!”. Dacă reuşim să evităm panica, cu siguranţă proiectul va avea succes. • nu există limită de oprire pe calea învăţării şi autocunoaşterii. Întotdeauna poţi face mai bine. • fiecare copil este o valoare... Fiecare copil are dreptul la educaţie. Fiecare copil merită o şansă. • deși diferiți, putem găsi soluții împreună; un copil e un copil, indiferent de etnie sau statut social; • abandonul școlar este un fenomen care se amplifică și seminarul m-a ajutat să găsesc răspunsuri la multe întrebări legate de acest fenomen; • este minunat să te simți cu conștiința nepătată, să faci ce-ți stă în putere să-i ajuți pe cei oropsiți; aceasta este adevărata bucurie; • îmi doresc ca fiecare început de drum cum este acesta să continue drept și nu de-a bușilea sau să nu rămână doar speranță deșartă; • călătoria spre necunoscut ne incită dorința de a cunoaște; orice popas la răscruce înseamnă acumulare de răbdare și forță de lucru; • în asemenea vremuri de restriște trebuie să punem accent pe valori; • un proiect foarte bine structurat și ideal prezentat; tratează o latură neașteptat de reală; până acum nu m-am gândit cât poate fi de reală; • proiectul este foarte util pentru că, prin abandonul școlar aflat în creștere, există riscul transformării unei mari părți a populației într-un grup de analfabeți;

Dezvoltare instituțională: Dâmbovița: • a fost un program interesant ce vine în sprijinul elevilor cu risc de abandon . • cursul a fost o provocare. Nu ştiu cum voi reuşi să mă ridic la nivelul aşteptărilor ; timpul este decisiv. • m-am simţit foarte bine şi pentru că am descoperit oameni noi şi am legat prietenii noi . • „Şcoală pentru fiecare” sintagmă ce implică interesul, efortul şi cooperarea tuturor. • scopul acestui curs va fi atins atunci când vor fi conştientizaţi toţi factorii implicaţi în proiect de importanţa lui. • dacă vom reuşi cu 5 copii din cei aflaţi în ris de abandon să revină la şcoală, atunci cursul şi-a atins scopul. • fiecare elev este important şi merită să-i oferim o şansă la educaţie. • Simt că era timpul să se intervină pentru a preveni extinderea „fenomenului” care îl reprezintă abandonul şcolar. • vom deveni un popor puternic prin recuperarea celor aflaţi în dificultate. • este bine să accepţi faptul că oricând poţi învăţa ceva din experienţa celorlalţi şi să crezi că şi tu poţi împărtăşi altora ceva din experienţa ta. • sper sa reprezint o piesa importanta, eficienta pe care ceilalti se pot baza in implementarea la nivelul scolii a proiectului. • ma simt onorata sa fac parte in aceasta perioada din planul altor persoane minunate. -„Daca nu ai un plan al tau, altii te vor include in planurile lor” • doresc sa am rezultate masurabile si calitative la nivel de scoala in ceea ce priveste o frecventa mai buna si rezultate la inv. in progres ale elevilor (30) cu risc de abandon scolar. • înca ceva nou, inca o provocare, voi incerca sa-i fac fata si sa nu dezamagesc...Pana la urma, asta am ales: sa fiu dascal, sa ajut, sa fac fata, sa sustin, sa invat... 32

• drumul copiilor catre si la scoala este presarat de visele lor. Daca nu ne vom concentra asupra acestui fapt vom calca pe ele, vom distruge ultimele farame de speranta. • m-am simtit foarte bine, am capatat mai multa incredere in mine, am avut de invatat!

Dezvoltare instituțională - Ilfov: • trebuie să reuşim!; Oare se poate? • cursul m i-a oferit un profil al profesorului bun pentru elevii cu risc de abandon, studiile de caz au oferit soluţii pentru motivarea elevilor de a frecventa şcoala; • am învăţat să fiu un manager bun; • m-a impresionat reacţia comunităţii indiene la problemele şcolarilor şi reflectez cum să folosesc modelul; • cursul a oferit o paletă variată de măsuri şi soluţii concrete pentru prevenirea abandonului; • am întâlnit oameni de la care am avut ce învăţa, al căror optimism a fost molipsitor; • am conştientizat importanţa stilului de conducere adaptat la colectivul din unitate; • am conştientizat că experienţa nu este suficientă pentru desfăşurarea unui învăţământ de calitate, formarea continuă fiind absolut necesară; • ne simţim mai bogaţi, avem cunoştinţe necesare pentru a reduce rata abandonului • era necesar un astfel de proiect la nivelul judeţului • un câştig pentru elevii noştri • deşi am venit destul de sceptică, după cele cinci zile de curs mi-am revizuit atitudinea: pot măcar să încerc! Interesant, util, bine organizat, bine structurat, eficient, aplicabil Resurse suplimentare: • site-ul proiectului: http://www.zidezi-lascoala.ro/imagini.html • rapoartele formatorilor elaborate în cadrul proiectului 33

3.4 Crearea și dezvoltarea de rețele de colaborare locale și regionale Descriere: Activitatea a constat în crearea unor reţele de colaborare între şcolile din proiect şi între şcoli şi comunităţile în care acestea se află cu scopul de a face schimb de bune practici, a se sprijini reciproc, a disemina modele de succes şi a creşte implicarea factorilor comunitari în acţiunile de prevenire a abandonului şcolar. În perioada de implementarea a proiectului au fost create și dezvoltate 40 de rețele locale și 4 rețele regionale. Activitatea a fost implementată în următoarele etape: • identificarea, împreună cu școlile din proiect, a temelor și domeniilor specifice ale rețelelor de colaborare între școli și comunități, a partenerilor potriviți și a tipurilor de activități dezvoltate în cadrul rețelelor; • crearea celor 20 de rețele la nivelul fiecărui județ; • elaborarea activităților lunare din cadrul fiecărei rețele în cadrul unui grafic în care au fost menționați toți partenerii și responsabilitățile acestora; • dezvoltarea rețelelor de colaborare prin derularea de activități specifice lunare; • consilierea echipelor din școli în procesul de dezvoltare a rețelelor de colaborare și realizare a activităților planificate de către echipa de implementare a proiectului; • realizarea condițiilor tehnice pentru funcționarea on line a rețelelor – crearea unor forumuri specifice pe portalul proiectului, alocarea de ID-uri și parole de accesare a forumurilor; • postarea pe portalul proiectului a descrierilor de activități, a produseleor realizate de elevii din grupul țintă și a unor fotografii din cadrul activităților din rețele; • desfășurarea de vizite periodice în școli pentru a participa la activități organizate în cadrul rețelelor și a oferi sprijin și feedback; • consilierea școlilor de către echipa de implementare în procesul de utilizare a portalului în vederea rețelării on line și asigurării vizibilității activităților și produselor realizate în cadrul rețelelor; • analiza fiecărei postări din cadrul forumurilor rețelelor și transmiterea de mesaje directe de tip reply autorilor postărilor respective; • monitorizarea activității de postare de către un expert din proiect.

Rețelele de colaborare locale create la nivelul proiectului au următoarele caracteristici: — fiecare rețea a fost formată din câte 3 școli și cel puțin câte un partener/ instituție din comunitatea fiecărei școli din rețeaua respectivă; — în fiecare rețea una dintre școli a avut rolul de școală coordonatoare; — fiecare școală din proiect a fost cuprinsă în trei rețele la nivel de județ și într-una regională; — domeniile și temele rețelelor au fost stabilite în funcție de interesul manifestat de școli și capacitatea de lucru în domeniu; — la nivelul fiecărei școli, activitățile din rețea au fost coordonate de către coordonatorul local implementare proiect contractat la nivelul proiectului; — pentru fiecare rețea a fost elaborat un grafic de activități care a cuprins activități lunare pentru perioada februarie - decembrie 2012 și descrierea în detaliu a acestora cu referire la responsabili, participanţi, modalitate de rețelare, produse realizate de elevii din grupul țintă, modalități de lucru etc. — pentru identificarea unor domenii și teme care să fie pe placul copiilor, stabilirea tipurilor de activități și a modalității de desfășurare a acestora, școlile au fost sprijinite de un expert pe termen scurt contractat prin proiect; — în fiecare rețea au existat două tipuri de activități impuse: schimburi de bune practici privind prevenirea riscului de părăsire timpurie a școlii și reducerea abandonului școlar și o activitate finală de analiză, reflecție și evaluare a activităților din rețea; — în fiecare rețea au avut loc activități în colaborare fie la nivelul fiecărei școli, fie comune, situație în care elevii din grupul țintă al proiectului au avut ocazia să se întâlnească și să lucreze împreună. 35

În perioada ianuarie – decembrie 2012 la nivelul județului Dâmbovița au fost create și dezvoltate următoarele rețele de colaborare școli – comunități locale care au avut ca scop implicarea elevilor din grupul țintă al proiectului în activități organizate în parteneriat cu comunitatea locală, care să contribuie la îmbunătățirea frecvenței și a rezultatelor școlare: Reţeaua locală la nivel de comunitate nr. 1 are ca temă Profilul comunității noastre și este formată din următorii parteneri: Şcoala Ulmi, Şcoala Raciu, Şcoala Cazaci, Școala Viișoara, Parohia Ulmi, Biblioteca comunală ,,Cpt. I. Andreescu” Ulmi, Parohia Raciu, Şcoala Șuța Seacă, Parohia Cazaci, Şcoala Nucet, Primăria Ulmi, Primăria Nucet, Primăria Raciu. Activitățile cuprind realizarea de pliante, căți de vizită, postere, broșuri și montaje video despre comunitățile școlilor cuprinse în proiect, interviuri cu membri ai comunităților locale, un concurs pentru elevi, precum și schimburi de bune practici și diseminare de modele de succes privind prevenirea abandonului școlar. Reţeaua locală la nivel de comunitate nr. 2 are ca temă Școala verde și este formată din următorii parteneri: Şcoala cu clasele I – VIII Ungureni, Şcoala cu clasele I – VIII „Tudor Vladimirescu” Târgovişte, Şcoala cu clasele I – VIII „Prof. Paul Bănică” Târgovişte, Școala Râncaciov – Dragomireşti, A.P.M Dâmboviţa, Televiziunea Columna TV, Primăria Târgovişte. Activitățile cuprind o bursă ideilor verzi, organizarea unui concurs de pălării realizate din materiale reciclabile, o acțiune de ecologizare a unei păduri, plantarea de flori în curtea școlii, realizarea de căsuțe pentru păsări, organizarea Zilei culorii verzi, amenajarea unei biblioteci verzi și editarea unei reviste pe teme de ecologie, precum și schimburi de bune practici și diseminare de modele de succes privind prevenirea abandonului școlar. Reţeaua locală la nivel de comunitate nr. 3 are ca temă Clubul de teatru și este formată din următorii parteneri: Școala cu clasele I-VIII Dora Dalles Bucșani, Şcoala cu clasele I-VIII Comișani, Şcoala cu clasele I – VIII Pictor Nicolae Grigorescu nr. 1 Titu, Grădinița Bucșani, Biblioteca Comișani, Biblioteca Titu ”. În fiecare şcoală din rețea (și din școlile partenere) a fost înființat un club de teatru și o trupă de copii actori, s-a montat o piesă de teatru, s -a organizat un spectacol la nivelul școlii pentru prezentarea piesei în fața colegilor, părinților, a altor invitați din comunitate şi s-au vizionat spectacole de teatru. De asemenea, în cadrul rețelei a avut loc un festival de teatru la care au participat cele 3 trupe din şcolile rețelei, precum și schimburi de bune practici și diseminare de modele de succes privind prevenirea abandonului școlar. Reţeaua locală la nivel de comunitate nr. 4 are ca temă Jocul, o bucurie indiferent de vârstă și este formată din următorii parteneri: Şcoala cu clasele I – VIII nr. 4 „Elena Donici Cantacuzino” Pucioasa, Şcoala de Arte şi Meserii Potlogi, Şcoala cu clasele I – VIII Poiana nr. 1, Grădinița Potlogi, Grădinița nr. 2 Pucioasa, Grădinița Nr. 2 Poiana. În cadrul rețelei, partenerii au organizat pentru copiii din grupul țintă diverse jocuri de iarna, au realizat un top al celor mai atractive/amuzante trei jocuri care necesită hârtie și creion, au serbat Ziua mondială a jocului, au avut loc activităţi de consiliere în grup a părinților privind petrecerea timpului liber alături de propriul copil, iar in final s-a realizat o culegere de jocuri. Activitățile au cuprins și schimburi de bune practici și diseminare de modele de succes privind prevenirea abandonului școlar. Reţeaua locală la nivel de comunitate nr. 5 are ca temă Profilul comunităţii și este formată din următorii parteneri: Școala cu clasele I – VIII Nr. 3 Pucioasa, Şcoala cu clasele I – VIII Nr. 2 Titu, Şcoala cu clasele I – VIII “Radu cel Mare” Târgovişte, Biserica Glodeni, Biblioteca orășenească Titu, Primăria Târgovişte, Biblioteca Județeană. Activitățile cuprind utilizarea programului Google Earth pentru a identifica pe glob poziţia localității natale, realizarea unui portofoliul intitulat Comunitatea văzută de copii. În cadrul activităților, elevii au mers în diferite cartiere unde au realizat fotografii/ desene/ interviuri etc. în care au surprins aspecte din viaţa oraşului, puncte de atracţie ale oraşului, modul în care funcționează diverse instituții, cum îşi petrec oamenii/ copiii timpul liber. Elevii s-au documentat în legătură cu reperele istorice și geografice ale orașului, personalitățile marcante ale acestuia. Activitățile au cuprins și schimburi de bune practici și diseminare de modele de succes privind prevenirea abandonului școlar.

Reţeaua locală la nivel de comunitate nr. 6 are ca temă Istorie orală - Școala în epoca comunistă și este formată din următorii parteneri: Şcoala cu clasele I – VIII Racoviţa, Liceul “Mihai Viteazul” Vişina, Şcoala cu clasele I – VIII “Grigore Alexandrescu” Târgovişte, Școala cu clasele I – VIII Hăbeni - Bucșani, P.A.P.I Vişina, Şcoala I-VIII Răscăeţi, Complexul Național Muzeal Curtea Domnească Târgoviște. Elevii au realizat interviuri (pe baza unui chestionar elaborat de profesori) cu o persoană din comunitate (părinte, profesor etc.) despre cum era școala/ cum erau elevii în perioada comunistă, au fost realizate în fiecare școală expoziții foto pe această temă, au fost abordate în cadrul orelor de dirigenție tema - Şcoala de ieri şi de azi realizând analize comparative între cele două perioade. De asemenea, s-a realizat un blog al rețelei, iar activitățile au cuprins și schimburi de bune practici și diseminare de modele de succes privind prevenirea abandonului școlar. Reţeaua locală la nivel de comunitate nr. 7 are ca temă Lumea în care trăim – proiecţii interactive și este formată din următorii parteneri: Şcoala cu clasele I – VIII Picior de Munte, Școala cu clasele I – VIII nr.4 Moreni, Şcoala cu clasele I – VIII Raciu, Primăria Dragodana, Biblioteca Municipală Moreni, Biserica Sfantul Nicolae Raciu. Activitățile rețelei au constat într-o serie de vizionări ppts / proiecții de filme documentare despre locuri și oameni din lume care s-au derulat în fiecare lună și au fost însoțite de exerciții aplicative și de completări intr-un jurnal de călătorie. De asemenea, activitățile au cuprins și schimburi de bune practici și diseminare de modele de succes privind prevenirea abandonului școlar. Reţeaua locală la nivel de comunitate nr. 8 are ca temă Un mediu mai curat, o viaţă mai bună și este formată din următorii parteneri: Şcoala cu clasele I – VIII Cazaci, Școala cu clasele I – VIII nr.2 Titu, Şcoala cu clasele I – VIII Racoviţă, Primaria comunei Nucet, Primaria oras Titu, Primaria comunei Bucsani. Activitățile din rețea constau în desfășurarea de ore/ secvenţe de ore despre reciclare, confecţionarea de obiecte din materiale reciclabile, înfrumusețarea zonei verzi prin plantare de flori, trasare de ronduri, curățarea gazonului, dar şi un concurs de pălării confecționate din materiale reciclabile. De asemenea, activitățileau cuprins și schimburi de bune practici și diseminare de modele de succes privind prevenirea abandonului școlar. Reţeaua locală la nivel de comunitate nr. 9 are ca temă Să păstrăm planeta verde și este formată din următorii parteneri: Şcoala cu clasele I – VIII “Grigore Alexandrescu“ Târgovişte, Şcoala cu clasele I – VIII “Radu cel Mare” Târgovişte, Şcoala cu clasele I – VIII Ulmi, Europe Direct –serviciu local din cadrul Bibliotecii Judeţene, CCR Logistic System, Biblioteca comunală ,,Cpt. I. Andreescu” Ulmi, Școala ,,Ion Constantinescu” Viișoara. Activitățile cuprind documentare pe internet despre ecosisteme, o drumeţie care a avut ca scop ecologizarea unui colţ din pădure și colectarea de materiale din natură, un concurs cu premii despre pădure, un schimb de idei şi materiale ilustrative on line pe tematica ecologiei, crearea pe reţelele de socializare a grupului Prietenii Pădurii, precum și schimburi de bune practici și diseminare de modele de succes privind prevenirea abandonului școlar. Reţeaua locală la nivel de comunitate nr. 10 are ca temă Prietenia și este formată din următorii parteneri: Școala cu clasele I – VIII Raciu, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 3 Pucioasa, Şcoala de Arte şi Meserii Potlogi, Biblioteca comunală Raciu, Biserica Glodeni, Primăria Potlogi. În fiecare şcoala a fost amenajat un spaţiu destinat copiilor care doresc să comunice cu alţi copii, care doresc să lege noi prietenii, s-au desfăşurat activităţi specifice zilei de 1 martie, Paştelui, cu ocazia cărora copiii au comunicat, prezentând unii altora materialele pe care le-au realizat, au fost organizate audiţii muzicale pe tema prieteniei şi s-a instituit o săptămână a prieteniei, în care fiecare elev a purtat un semn distinctiv şi în care tema prieteniei a fost abordată la majoritatea orelor de curs. De asemenea, activitățile au cuprins și schimburi de bune practici și diseminare de modele de succes privind prevenirea abandonului școlar.

Reţeaua locală la nivel de comunitate nr. 11 are ca temă Planeta e a noastră! și este formată din următorii parteneri: Şcoala cu clasele I – VIII „Prof. Paul Bănică” Târgovişte, Şcoala cu clasele I – VIII Poiana nr.1, Liceul „Mihai Viteazul” Vișina, Primăria Târgovişte, Grădiniţa nr.1 Poiana, P.A.P.I. Vișina, Școala cu clasele I – VIII Răscăeți. În fiecare şcoală din rețea (și din școlile partenere) au avut loc activități de educație ecologică – confectionarea unor costume eco, drumeții în pădure, confecționarea de mărțișoare vii, natura în rime și versuri, exersarea de către elevi a rolului de ministru al mediului pentru o zi etc. De asemenea, în cadrul rețelei au avut loc schimburi de bune practici și diseminare de modele de succes privind prevenirea abandonului școlar. Reţeaua locală la nivel de comunitate nr. 12 are ca temă Clubul de lectură și este formată din următorii parteneri: Şcoala cu clasele I – VIII nr. 4 „Elena Donici Cantacuzino” Pucioasa, Școala cu clasele I – VIII ,,Pictor Nicolae Grigorescu”nr.1 Titu, Şcoala cu clasele I – VIII Ungureni, Biblioteca orăşenească Pucioasa, Biblioteca orăşenească Titu, Şcoala Râncaciov – Dragomireşti, Biblioteca comunală Dragomirești. Activitățile constau în înființarea a câte unui club de lectură în fiecare școală şi realizarea unui blog al clubului, unde vor fi purtate discuţii despre tema aleasă de comun acord, despre personajele preferate, pasajele preferate din cartea citită în luna respectivă. Plecând de la tema cărții elevii realizează un eseu, un desen, un costum de carnaval etc. De asemenea, activitățile au cuprins și schimburi de bune practici și diseminare de modele de succes privind prevenirea abandonului școlar. Reţeaua locală la nivel de comunitate nr. 13 are ca temă Să salvăm mediul în care trăim și este formată din următorii parteneri: Şcoala cu clasele I – VIII Comişani, Şcoala cu clasele I – VIII Cazaci, Şcoala cu clasele I – VIII nr.4 Moreni, Primăria Comișani, Serviciul de Asistență socială din cadrul Primariei Nucet, Ocolul silvic Moreni. În cadrul acestei rețele s-au derulat activități/ secvențe de activități pe teme generale de ecologie, dar cu aplicabilitate directă pentru comuna/ orașul în care se află școala. S-au făcut drumeţii în pădurile de la marginea comunei/ din apropierea orașului cu scopul de a observa natura şi de a colecta deşeurile şi s-au desfășurat ore/ secvenţe de ore despre ce înseamnă reciclarea, artă reciclată - confecţionarea de obiecte din materiale reciclabile. De asemenea, activitățile au cuprins și schimburi de bune practici și diseminare de modele de succes privind prevenirea abandonului școlar. Reţeaua locală la nivel de comunitate nr. 14 are ca temă Biblioteca din rucsac și este formată din următorii parteneri: Şcoala cu clasele I – VIII „Tudor Vladimirescu” Târgovişte, Şcoala cu clasele I – VIII “Dora Dalles” Bucşani, Şcoala cu clasele I – VIII Picior de Munte, Biblioteca Județeană –secția pentru copii, Biblioteca comunală Bucșani, Biserica comunală Picior de Munte. Fiecare şcoală din reţea este o ţară. Pe rând, fiecare şcoală devine ţara lui Habarnam. El călătoreşte de la o ţara la alta, prilej cu care are diverse aventuri. Elevii au ocazia să cunoască aventurile lui Habarnam din volumul cu acelaşi titlu şi după parcurgerea fiecarui capitol se organizează activităţi diverse: audiţii muzicale, carnaval, redactarea unor scrisori către prietenii din alte şcoli, alcătuirea unui dicţionar al comportării civilizate în călătoria prin şcoli şi realizarea unei hărţi a călătoriei lui Habarnam pe parcursul activităţilor din şcoală şi din cadrul reţelei. De asemenea, activitățile au cuprins și schimburi de bune practici și diseminare de modele de succes privind prevenirea abandonului școlar. Reţeaua locală la nivel de comunitate nr. 15 are ca temă Localitatea mea în imagini și este formată din următorii parteneri: Școala cu clasele I – VIII nr.2 Titu, Şcoala cu clasele I – VIII nr. 4 „Elena Donici Cantacuzino” Pucioasa, Şcoala cu clasele I – VIII “Dora Dalles” Bucşani, Biblioteca orăşenească Titu, Biserica ,,Sf. Mihail și Gavril și Sf. Gheorghe” Pucioasa, Parohia Ortodoxă Bucșani, Căminul cultural Bucșani. În cadul activităților din rețea, elevii și profesorii coordonatori au realizat fotografii în localitate – clădiri, monumente, parcuri, oameni, activități etc. şi au organizat expoziții la nivelul şcolii, al comunităţii, al reţelei căreia aparţin. De asemenea, activitățile au cuprins și schimburi de bune practici și diseminare de modele de succes privind prevenirea abandonului școlar.

Reţeaua locală la nivel de comunitate nr. 16 are ca temă Gala talentelor și este formată din următorii parteneri: Şcoala cu clasele I – VIII „Tudor Vladimirescu” Târgovişte, Şcoala cu clasele I – VIII “Grigore Alexandrescu” Târgovişte, Şcoala cu clasele I – VIII nr. 4 Moreni, Biblioteca Județeană, Centrul Județean de Cultură Dâmbovița, Biblioteca Municipală Moreni. Pe platforma proiectului copiii au interacționat on-line, s-au prezentat și și-au făcut cunoscute preocupările, hobbyurile, domeniile în care consideră că au talent. În fiecare școală s-a organizat o Gală a talentelor la care au participat toți copiii din grupul țintă care au pregătit un număr artistic/ desen etc., iar in final s-a organizat un eveniment similar la care au participat toate școlile din rețea. De asemenea, activitățile au cuprins și schimburi de bune practici și diseminare de modele de succes privind prevenirea abandonului școlar. Reţeaua locală la nivel de comunitate nr. 17 are ca temă Clubul de pictură/ Arts&Crafts și este formată din următorii parteneri: Şcoala cu clasele I – VIII Şcoala ,,Pictor Nicolae Grigorescu”nr.1 Titu, Şcoala cu clasele I – VIII „Prof. Paul Bănică” Târgovişte, Şcoala de Arte și Meserii Potlogi, Clubul Copiilor Titu, Palatul Copiilor Târgoviște și Biblioteca Potlogi. La nivelul fiecărei școli se înființează un club de pictură. Membrii clubului realizează mărțișoare, pictează în şcoala o uşă, un perete, o fereastră,realizează graffitti pe un zid, pictează icoane pe sticlă, vizitează muzee, galerii de arta, realizează colaje pe teme date şi cu fiecare ocazie îşi notează impresiile într-un jurnal de reflecţie. De asemenea, activitățile au cuprins și schimburi de bune practici și diseminare de modele de succes privind prevenirea abandonului școlar. Reţeaua locală la nivel de comunitate nr. 18 are ca temă Micii actori și este formată din următorii parteneri: Liceul “Mihai Viteazul” Vişina, Şcoala cu clasele I-VIII Picior de Munte, Şcoala cu clasele I – VIII nr. 3 Pucioasa, Școala Răscăeți, Școala Paunei, Școala Dragodana, Biserica Glodeni – Pucioasa.”. În fiecare şcoală din rețea s-a înființat un club de teatru și o trupă de copii actori. S-au montat piese de teatru şi s-au organizat spectacole, mai întâi la nivelul şcolii, pentru prezentarea pieselor în fața colegilor, părinților, a altor invitaţi din comunitate şi s-au vizionat spectacole de teatru, iar în final s-a organizat un festival de teatru, în cadrul căruia au fost prezentate toate şcolile din reţea. De asemenea, activitățile au cuprins și schimburi de bune practici și diseminare de modele de succes privind prevenirea abandonului școlar. Reţeaua locală la nivel de comunitate nr. 19 are ca temă Impresii din lumea mare și este formată din următorii parteneri: Școala cu clasele I – VIII nr.1 Poiana, Şcoala cu clasele I – VIII Ulmi, Şcoala cu clasele I – VIII Ungureni, Școala cu clasele I – VIII nr.1 Poiana, Biserica Parohia Poiana, Biserica Ortodoxă –parohia Ulmi, Biblioteca comunală ,,Cpt. I. Andreescu” Ulmi, Școala Râncaciov – Dragomireşti și Biserica din satul Ungureni – Dragomireşti. Activitățile rețelei au constat într-o serie de proiecții de filme documentare/ vizionări ppts despre locuri și oameni din lume, care s-au derulat în fiecare lună. După vizionare, au fost organizate activități în care elevii au interactionat pentru a realiza diverse materiale (postere, desene etc.). În fiecare școală, după fiecare activitate, a fost completat un jurnal de călătorie in care copiii au scris foarte scurte impresii despre ce au vizionat. Temele vizionărilor au fost: Turul capitalelor europene, Top 5 muzee europene, Călătorie virtuală în România, Copii din alte culturi, 10 minuni ale lumii mai puțin cunoscute, Orașe pe apă, sau Case ciudate. De asemenea, activitățile au cuprins și schimburi de bune practici și diseminare de modele de succes privind prevenirea abandonului școlar.

Reţeaua locală la nivel de comunitate nr. 20 are ca temă Arta ne apropie și este formată din următorii parteneri: Şcoala cu clasele I – VIII “Radu cel Mare” Târgovişte, Şcoala cu clasele I – VIII Comișani, Şcoala cu clasele I – VIII Racoviță, Primăria Târgoviște, Casa de Cultură a Sindicatelor, Biblioteca Județeană, Căminul cultural Comișani și Biserica ,,Sf. Nicolae” Hăbeni. Activităţile propuse în cadrul reţelei au ca scop principal comunicarea prin arta pe subiecte diverse: mărtişor, ziua mamei, Paştele, copilăria, pictura dâmboviţeană. De fiecare dată, la toate clasele și la diferite ore de curs s-au realizat secvențe de lecții dedicate subiectelor abordate, s-au audiat şi s-au citit poezii şi legende legate de tematica respectivă, s-au făcut fotografii și prezentări PPT şi s-au făcut postări pe portalul proiectului. De asemenea, activitățile au cuprins și schimburi de bune practici și diseminare de modele de succes privind prevenirea abandonului școlar. Ilfov: 39

Rețeaua de colaborare R1: Domeniu: Arte Tema:” Magia culorilor” Parteneri în rețea: 1. Şcoala Nr.1 Brăneşti 2. Şcoala Nr.1 Domneşti 3. Şcoala Nr.1 Glina 4. Institutie din comunitatea locală- Structura Izlaz 5. Institutie din comunitatea locală – Primăria Domneşti 6. Institutie din comunitatea locală – Structura cu grupe de preşcolari nr.1, Glina Rețeaua de colaborare R2: Domeniu: Stiințe Tema:” Ocrotind natura ne ocrotim pe noi” Parteneri în rețea: 1. Şcoala : Şcoala Generala Cornetu 2. Şcoala : Şcoala Generala Domnesti 3. Şcoala Şcoala Generala Bragadiru 4. Instituție din comunitatea locală – Primaria comunei Cornetu 5. Instituție din comunitatea locală – Primaria comunei Domnesti 6. Instituție din comunitatea locală – Fundatia Motivation ( Bragadiru ) Rețeaua de colaborare R3: Domeniu: Sport Tema: „Fericirea vine din sport şi sănătate” Parteneri în rețea: 1. Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Glina 2. Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Brănești 3. Liceul Teretic cu clasele I- XII „Horia Hulubei” Măgurele 4. Instituție din comunitatea locală – Secția cu grupe de preșcolari nr. 1 Glina 5. Instituție din comunitatea locală – Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Brănești – Structura Islaz 6. Instituție din comunitatea locală – Secția cu grupe de preșcolari cu program normal „Albă ca zăpada” Măgurele Rețeaua de colaborare R4: Domeniu: Arte Tema:” Lumea creativităţii” Parteneri în rețea: 1. Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Pantelimon 2. Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Afumati 3. Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Magurele 4. Instituție din comunitatea locală- Primaria Orasului Pantelimon 5. Instituție din comunitatea locală – Primaria com. Afumati 6. Instituție din comunitatea locală –Politia Orasului Magurele Rețeaua de colaborare R5: Domeniu: Arte Tema:”Tradiţia nu trebuie uitată” Parteneri în rețea: 1. Şcoala cu cls. I-VIII nr. 2 Dârvari, jud. Ilfov 2. Şcoala cu cls. I-VIII nr. 1 Ciorogârla, jud. Ilfov 3. Şcoala Liceul sportiv Clinceni, jud. Ilfov 4. Instituție din comunitatea locală- Primăria Ciorogârla 5. Instituție din comunitatea locală – Primăria Ciorogârla 6. Instituție din comunitatea locală –Primăria Clinceni 40

Rețeaua de colaborare R6: Domeniu:Literatură Tema:” Cuvântul- un univers pe înţelesul nostru” Parteneri în rețea: 1. Şcoala cu clasele I-VIII, nr.1, 1 Decembrie 2. Şcoala cu clasele I-VIII, nr.1, Copaceni 3. Şcoala cu clasele I- VIII, nr.1, Dărăști 4. Instituție din comunitatea locală – Consiliul Local 1 Decembrie 5. Instituție din comunitatea locală – Consiliul Local Copăceni 6. Instituție din comunitatea locală – Consiliul Local Dărăști Rețeaua de colaborare R7: Domeniu: Ecologie Tema: Un spațiu verde in curtea școlii Parteneri în rețea: 1. Şcoala cu cls. I-VIII nr. 1 Buftea 2. Şcoala cu cls. I-VIII nr. 2 Buftea 3. Şcoala cu cls. I-VIII nr. 1 „Ion Visoiu” Chitila 4. Instituție din comunitatea locală- Primaria Buftea 5. Instituție din comunitatea locală – Primaria Buftea 6. Instituție din comunitatea locală – Primaria Chitila Rețeaua de colaborare R8: Domeniu: Literatură Tema: „Sufletul cărţilor” Parteneri în rețea: 1. Şcoala cu casele I-VIII, Nr. 1 Stefanestii de Jos 2. Şcoala cu casele I-VIII, Nr. 2 Buftea 3. Şcoala cu casele I-VIII, Nr. 1 Afumati 4. Instituție din comunitatea locală – Consiliul Local Stefănestii de Jos 5. Instituție din comunitatea locală – Consiliul Local Buftea 6. Instituție din comunitatea locală – Consiliul Local Afumati Rețeaua de coaborare R9: Domeniu: Arte Tema:”Culoare în viața noastră” Parteneri în rețea: 1. Şcoala cu clasele I-VIII, nr.1, Dărăşti 2. Şcoala cu clasele I-VIII, nr.1, 1 Decembrie 3. Şcoala cu clasele I- VIII, nr.1, Ciorogârla 4. Institutie din comunitatea locală- Primăria comunei Dărăsti 5. Institutie din comunitatea locală – Primăria comunei 1 Decembrie 6. Institutie din comunitatea locală – Primăria Comunei Ciorogârla Rețeaua de colaborare R10: Domeniu: Arte Tema:” Calendarul evenimentelor în Atelierul Fanteziei” Parteneri în rețea: 1. Şcoala :Liceul Sportiv cu clasele I-XII Clinceni 2. Şcoala cu clasele I – VIII nr.1, Bragadiru 3. Şcoala cu clasele I – VIII nr.2, Dârvari 4. Instituție din comunitatea locală – Primăria Clinceni 5. Instituție din comunitatea locală – Fundaţia Motivation 6. Instituție din comunitatea locală –- Consiliul Local Ciorogârla

Rețeaua de colaborare R11: Domeniu: Arte Tema:” Prin artă devenim mai buni” Parteneri în rețea: 1. Şcoala cu clasele I – VIII nr.1, Bragadiru 2. Liceul Sportiv cu Clasele I – XII Clinceni 3. Şcoala cu clasele I – VIII nr.1, Cornetu 4. Instituție din comunitatea locală – Fundaţia Motivation 5. Instituție din comunitatea locală – Consiliul Local Clinceni 6. Instituție din comunitatea locală – Consiliul Local Cornetu Rețeaua de colaborare R12: Domeniu:Arte Tema:” Am si eu două mâini” Parteneri în rețea: 1. Liceul Teoretic cu clasele I- XII „Horia Hulubei” Măgurele 2. Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Glina 3. Şcoala cu clasele I-VIII Pantelimon 4. Instituție din comunitatea locală - Secția cu grupe de preșcolari cu program normal „Albă ca zăpada” Măgurele 5. Instituție din comunitatea locală – Secția cu grupe de preșcolari nr. 1 Glina 6. Instituție din comunitatea locală – Sectia cu grupe de preşcolari Nr 1 Pantelimon Rețeaua de colaborare R13: Domeniu: Arte Tema:” Lumea prin ochi de copil” Parteneri în rețea: 1. Şcoala cuclasele I-VIII nr. 1 Afumaţi 2. Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Ştefăneşti 3. Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Pantelimon 4. Instituție din comunitatea locală – Consiliul Local Afumaţi 5. Instituție din comunitatea locală – Consiliul Local Ştefăneşti 6. Instituție din comunitatea locală – Consiliul Local Pantelimon

Rețeaua de colaborare R14: Domeniu: Sport Tema:” Descoperindu-ne prin sport” Parteneri în rețea: 1. Şcoala cu clasele I-VIII, nr.1, Copăceni 2. Şcoala cu clasele I-VIII, nr.1, 1 Decembrie 3. Şcoala cu clasele I-VIII, nr. 1, Creţeşti, Vidra 4. Consiliul Local - Primăria comunei Copăceni 5. Consiliul Local - Primăria comunei 1 Decembrie 6. Consiliul Local - Primăria comunei Vidra Rețeaua de colaborare R15: Domeniu: Sport Tema: „Minte sănătoasă în corp sănătos!” Parteneri în rețea: 1. Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 ”Profesor Ion Visoiu” Chitila 2. Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Buftea 3. Structura cu clasele I-VIII Nr 1 Mogoşoaia 4. Instituție din comunitatea locală – Consiliul Local Chitila 5. Instituție din comunitatea locală – Consiliul Local Buftea 6. Instituție din comunitatea locală – Consiliul Local Mogoşoaia Rețeaua de colaborare R16: Domeniu: Ştiinţe Tema: „ Eşti ceea ce mănânci” Parteneri în rețea: 1. Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Mogoşoaia 2. Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Chitila 3. Structura cu clasele I-VIII Nr 2 Creţeşti - Vidra 4. Instituție din comunitatea locală – Consiliul Local Mogoşoaia 5. Instituție din comunitatea locală – Consiliul Local Chitila 6. Instituție din comunitatea locală – Consiliul Local Vidra Rețeaua de colaborare R17: Domeniu: Arte Tema: „ Prin pictură mai aproape de cei dragi” Parteneri în rețea: 1. Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 2 Buftea 2. Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. Buftea 3. Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 1 Ştefăneştii de Jos 4. Instituție din comunitatea locală-Primăria Buftea (Şs.2 Buftea) 5. Instituție din comunitatea locală – Primăria Buftea(Şc. 1 Buftea) 6. Instituție din comunitatea locală – Primăria Ştefănestii de Jos (Şc.1 Ştefăneşti) Rețeaua de colaborare R18: Domeniu:Sport Tema:”Viaţa înseamnă mişcare, mişcarea înseamnă viaţă” Parteneri în rețea: 1. Şcoala nr.1 Ciorogârla 2. Şcoala nr.2 Dârvari 3. Şcoala nr.1 Dărăşti 4. Instituție din comunitatea locală - Primaria Comunei Ciorogârla 5. Instituție din comunitatea locală - Primăria Comunei Ciorogârla 6. Instituție din comunitatea locală - Primăria Comunei Dărăşti

Rețeaua de colaborare R19: Domeniu: Sport Tema:” O viaţă sănătoasă prin mişcare” Parteneri în rețea: PARTENERI ÎN REȚEA: 1. Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Domnești 2. Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Brănești 3. Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Cornetu 4. Instituție din comunitatea locală- Primăria comunei Domnești 5. Instituție din comunitatea locală – Primăria comunei Brănești 6. Instituție din comunitatea locală – Primăria comunei Cornetu Rețeaua de colaborare R20: Domeniu: Arte Tema: „ Imaginaţie prin culoare” Parteneri în rețea: 1. Structura cu clasele I-VIII Nr 2 Creţeşti - Vidra 2. Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Copăceni 3. Şcoala cu clasele I-VIII nr 1 Mogoşoaia 4. Instituție din comunitatea locală – Consiliul Local Vidra 5. Instituție din comunitatea locală – Consiliul Local Copăceni 6. Instituție din comunitatea locală – Consiliul Local Mogoşoaia Cele 4 rețele regionale au fost create pentru: — facilitarea comunicării între instituții școlare care se confruntă cu o problemă comună – cea a riscului de părăsire timpurie a școlii; — a realiza un schimb de informaţii între cele 40 de școli din proiect privind problematica prevenirii abandonului școlar; — împărtășirea de bune practici, inițiative valoroase, materiale etc. care vizează prevenirea abandonului școlar Componența celor 4 rețele a fost stabilită în funcție de faza de implementare a programului ȘDȘpilotare sau extindere și mediul în care se află școlile din proiect – rural sau urban. Rețeaua R1 a avut ca temă Implementarea programului ȘDȘ - faza post -pilotare și a fost formată din cele 10 școli care au pilotat programul ȘDȘ, și anume: 1. Școala Ungureni DB 2. Școala Potlogi DB 3. Școala 3 Pucioasa DB 4. Școala Bucșani DB 5. Școala T.Vladimirescu DB 6. Școala nr 1 Pantelimon IF 7. Școala nr.2. Dârvari IF 8. Școala nr 1 Buftea IF 9. Școala nr 1 Cornetu IF 10. Școala nr. 1 1 Decembrie IF Rețeaua R2 a avut ca temă Implementarea programului ȘDȘ - extindere și a fost formată din cele 10 școli în care a fost extins programul ȘDȘ care au pilotat programul ȘDȘ, și anume:

1. Școala Poiana DB 2. Liceul Vișina DB 3. Școala Paul Bănică Târgoviște DB 4. Școala Gr. Alexandrescu Târgoviște DB 5. Școala Radu cel Mare Târgoviște DB 6. Şcoala cu clasele I-VIII nr.1 Brăneşti IF 7. Şcoala cu clasele I-VIII nr.1 Glina IF 8. Şcoala cu clasele I-VIII nr.1 Stefăneşti IF 9. Şcoala cu clasele I-VIII nr.2 Creţeşti Vidra IF 10. Şcoala cu clasele I-VIII nr.1 Dărăşti IF Rețeaua R3 a avut ca temă Dezvoltare instituțională pentru prevenirea abandonului școlar în mediul urban și a fost formată din din 8 școli care se află în mediul urban, și anume: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Școala 4 Pucioasa DB Școala 4 Moreni DB Școala 1 Titu DB Școala 2 Titu DB Școala Chitila IF Liceul Teoretic cu clasele I-VIII Horia Hulubei Măgurele IF Şcoala cu clasele I – VIII nr.1 Bragadiru IF Şcoala cu clasele I – VIII nr.2 Buftea IF

Rețeaua R4 a avut ca temă Dezvoltare instituțională pentru prevenirea abandonului școlar în mediul rural și a fost formată din din 12 școli care se află în mediul rural, și anume: 1. Școala Racovița DB 2. Școala Comișani DB 3. Școala Cazaci DB 4. Școala Raciu DB 5. Școala Picior de Munte DB 6. Școala Ulmi DB 7. Şcoala cu clasele I – VIII nr.1 Domneşti IF 8. Şcoala cu clasele I – VIII nr.1 Afumaţi IF 9. Liceul Sportiv Clinceni IF 10. Şcoala cu clasele I-VIII nr.1 Copăceni IF 11. Școala Mogoșoaia IF 12. Şcoala cu clasele I – VIII nr.1 Ciorogârla IF În cadrul unei rețele regionale, fiecare școală a postat pe forumul de pe portalul proiectului, cel puțin o dată pe lună, diverse materiale legate de problematica abandonului școlar, de ex.: – informații/ știri/ noutăți privind derularea programului ȘDȘ, implementarea strategiilor de dezvoltare instituțională pentru prevenirea abandonului școlar; – documente specifice elaborate de echipa școlii pentru optimizarea demersurilor de prevenire a abandonului școlar; – imagini/ fotografii/ filmulețe/ prezentări power point relevante; – analize realizate la nivelul instituției; – reflecții pe teme specifice problematicii proiectului PPTS; – modele de activități cu elevii din grupul țintă/ profesorii/ părinții din grupul țintă – produse realizate de elevii din grupul țintă; – inițiative ale unor instituții din comunitate care sprijină prevenirea abandonului școlar; – mesaje referitoare la reacții ale elevilor/ părinților din grupul țință cuprins în proiect; – statistici/ studii de caz privind progresul școlar al elevilor din grupul țintă; – diverse materiale resursă utilizate la nivelul școlii; – idei și acțiuni de asigurare a sustenabilității proiectului în colaborare cu comunitatea locală; – articole de presă despre activitățile școlii care vizează prevenirea abandonului școlar 45

Utilitate: Rețelele de colaborare au fost create pentru a stimula activitățile dedicate grupului țintă de elevi, pentru a permite implicarea comunității în demersul școlilor de a găsi soluții locale la problematica abandonului școlar și pentru a facilita schimbul de bune practici, sprijinul reciproc și diseminarea de modele de activități. În plus, s-a dorit introducerea unei activități cu puternic carcater inovator la nivelul sistemului de învățământ, astfel de rețele fiind o noutate absolută pentru școlile implicate în proiect și nu numai. Beneficii: • majoritatea activităților derulate au fost unele creative, ieșite din șabloanele utilizate de obicei în activitățile extrașcolare; • elevii din grupul țintă au participat cu plăcere la activități și s-au simțit apreciați și valorizați, ceea ce a contribuit, în multe situații, la creșterea stimei de sine și progres școlar; • implicarea elevilor cu probleme de frecvență în cât mai multe activități extrașcolare i-au atras pe aceștia la școală sau în activitățile școlii. S-a observat că succesul obținut îi motivează, iar diversitatea activităților îi atrage. De asemenea, s-a constatat că elevii participă cu mai mare plăcere la astfel de activități, înregistrând o frecvență mult mai bună; • activitățile organizat în rețele au avut un efect foarte bun asupra elevilor din grupul țintă deoarece aceștia s-au implicat alaturi de ceilalti elevi ai scolii, au colaborat eficient cu colegii si cadrele didactice, au manifestat initiativa și s-au simtit apreciați; • în proiectarea, organizarea si desfasurarea activităților pentru grupul tinta organizate în cadrul rețelelor de colaborare s-au realizat: – integrarea elevilor cu risc de abandon in viata scolii; – creșterea stimei de sine a elevilor prin popularizarea rezultatelor obtinute; – ameliorarea rezultatelor școlare; – educarea spiritului de competitie și a celui de colaborare; – îmbunătățirea relațiilor elev – elev si elev – cadre didactice; – realizarea unui climat socio – afectiv favorabil; – formarea de atitudini și comportamente pozitive; – descoperirea și dezvoltarea unor aptitudini care să conduca la o bună orientare școlară și profesională • modul riguros și responsabil în care au desfășurat activitățile unele școli a contribuit la cresterea increderii în rolul pe care îl are școala in pregătirea pentru integarea in viata socială și la dezvoltarea unei practici specifice apreciate la nivelul școlii și care vor continua și după încheierea proiectului; • în multe cazuri activitățile din rețele s-au finalizat cu schimbări vizibile la nivelul școlilor și comunităților locale, de ex.: – un blog pe teme de literatură - bookinistii realizat de Școala 1 Titu; – canapeaua prieteniei realizată la Școala Potlogi; – proiectele de istorie orală și blogul acestora realizate de Școala Racovita; – picturile pe pereții și mobilierul școlii de la Potlogi; – activitățile realizate la Școala Ungureni în cadrul rețelei Eco scoala; – expozitia cu fotografii despre comunitate realizate la Școala Titu2 și Sc 4 Pucioasa; – căsutele de păsări realizate de copiii din Ungureni; – activitatea din R14 –întâlnire la bibliotecă a celor 3 școli din rețea etc. • calitatea produselor realizate de elevii din grupul țintă în cadrul activităților din rețele și postate pe portal Probleme apărute: În faza inițială și chiar și în anul doi de implementare rolul școlilor coordonatoare nu a fost asumat și exercitat în toate rețelele. De asemenea, a fost evident faptul că școlile nu sunt obișnuite să comunice între ele, să se rețeleze pentru a colabora pe anumite probleme. În anumite cazuri, au existat tendințe de a realiza activitățile în mod superficial, de suprafață, fără a conștientiza potențialul lor educativ și impactul asupra elevilor din grupul țintă. Fiind o practică puțin exersată în unitățile școlare, au existat probleme în accesarea și utilizarea portalului de către echipele de cadre didactice. Măsurarea succesului: La finalul proiectului pe portalul http://portal.zidezi-lascoala.ro/ există 44 de rețele de colaborare active, care probabil vor continua să se dezvolte și în perioada următoare, constituind o resursă foarte valoroasă pentru școlile din proiect și persoanele care accesează portalul în realizarea unui program de 46

activități extraclasă atrăgător și de calitate. Datele reieșite din monitorizarea activităților din rețele au evidențiat faptul că atât elevii, cât și profesorii din grupul țintă au apreciat acest formart de colaborare din care au avut de învățat. Recomandări pentru implementare: • deoarece este un tip de activitate pe care nu au mai exersat-o, școlile au întâmpinat dificultăți în comunicare și în respectarea termenelor, prin urmare este nevoie de monitorizarea activității și acordarea de sprijin permanent; • având în vedere numărul mare de activități și de materiale postate pe forumuri, este nevoie de o platformă on – line care să funcționeze foarte bine din punct de vedere tehnic

Exemplul 1 Activitate în rețeaua locală nr. 2: Parada pălăriilor la Școala Ungureni Dâmbovița Activitatea s-a adresat elevilor din grupul țintă și a constat în confecționarea unor pălării din materiale reciclabile/ resturi de materiale/ materiale din natură și prezentarea pălăriilor printr-o paradă în fața elevilor și profesorilor școlii. Prin participarea la activitate elevii și-au dezvoltat creativitatea și au avut o experiență directă de reciclare a materialelor. În plus, au trăit satisfacția creării și finalizării unui produs și a prezentării acestuia în fața colegilor.

Exemplul 2 Activitate în rețelele locale nr.2 și 8: Căsuțe pentru păsări - la Școala Ungureni Dâmbovița și Școala 2 Titu În cadrul acestei acivități au fost organizate ateliere de lucru în care copiii din grupul țintă – aflați în risc de părărsire timpurie a școlii au realizat căsuțe pentru păsări pe care le-au pus în copacii din grădina școlii și din pădure. Printr-o astfel de activitate pe placul lor, copiii sunt atrași să vină la școală și își cultivă respectul pentru natură.

Exemplul 3 Activitate în rețeaua locală nr.20 Dâmbovița: vizionări de prezentări PPT tematice - la Școala Ungureni Dâmbovița, Școala Poiana și Școala Ulmi Activitățile rețelei intitulate Impresii din lumea mare au constat într-o serie de proiecții de filme documentare/ vizionări ppts despre locuri și oameni din lume. În fiecare lună, copiii din grupul țintă au avut ocazia să vizioneze prezentări atractice precum Turul capitalelor europene, Top 5 muzee europene, Călătorie virtuală în România, Copii din alte culturi, 10 minuni ale lumii mai puțin cunoscute, Orașe pe apă sau Case ciudate. Filmele au fost descărcate de pe youtube sau procurate de la diverse organizații non- guvernamentale, iar prezentările au fost luate de pe Internet sau pregătite de către profesori. Vizionările au avut loc în biblioteca școlii sau într-o sală special amenajată(sala proiectului) și pentru derularea lor a fost nevoie de laptop, videoproiector și ecran de proiectie. Vizionările au fost completate cu activități interactive care au avut loc inainte de aceasta ( de ex., de captare a atentiei, de introducere in tema filmului sau ppt), în timpul vizionării (de ex., completarea unui chestionar scurt, a unui jurnal dublu, a unei liste cu ce le-a plăcut, a unei liste de întrebări etc.) sau după vizionare ( de ex., completarea unui jurnal de călătorie în care copiii scriu foarte scurte impresii despre ce au vizionat - jurnalul va sta într-un loc accesibil, de ex., pe holul scolii si va fi completat, pe parcursul lunii, pe rând, de către cei care vizionează filmul/ prezentarea ppt). Având în vedere faptul că majoritatea copiilor cuprinsi în proiect trăiesc în comunități dezavantajate în care accesul la informație este redus, că familiile lor nu au posibilități financiare pentru a călători, astfel de activități deschid universul destul de limitat al acestor copii și le oferă șansa de a-și îmbogăți cunoștințele despre locuri de interes din lume.

Exemplul 4 Activitate în rețeaua locală nr. 18 Dâmbovița: Clubul de teatru de la - la Școala nr. 3 Pucioasa Dâmbovița Activitatea și-a propus implicarea elevilor din grupul țintă al proiectului în activități organizate în parteneriat cu comunitatea locală care să contribuie la îmbunătățirea frecvenței și a rezultatelor școlare. În şcoală s-a înființat un club de teatru și o trupă de copii actori. Sub îndrumarea profesorilor, s-a montat o piesă de teatru şi s-a organizat un spectacol la nivelul şcolii, pentru prezentarea piesei în fața colegilor, părinților, a altor invitaţi din comunitate. Implicarea copiilor cu risc de abandon școlar într-o astfel de activitate contribuie la creșterea stimei de sine, a încrederii în forțele proprii și la dezvoltarea abilităților de ascultare, organizare, comunicare și relaționare.

Exemplul 5 Activitate în rețeaua locală nr. 17 Dâmbovița : Clubul de pictură de la Școala Potlogi Dâmbovița – intervenții în școală La nivelul școlii a fost înființat un club de pictură pentru elevii din grupul țintă cărora le place să picteze/ deseneze. Cu sprijinul comunității locale clubul a fost dotat cu șevalete, pensule, vopsele, și blocuri de desen. Activitatea clubului, coordonată de profesoara de desen a școlii, a constat, pe lângă realizarea unor desene/tablouri, icoane pe sticlă etc. în intervenții artistice în spațiul școlii: pictarea pereților, a unor obiecte de mobilier, a geamurilor, realizarea unor obiecte decorative etc.

Exemplul 6 Activitate în rețeaua locală nr. 10 Dâmbovița : Canapeaua prieteniei de la Școala Potlogi Dâmbovița În holul școlii a fost amenajat un colț al prieteniei pentru care s-a folosit o canapea veche care, cu puțină imaginație, a fost recondiționată și transformată într-un loc în care copiii care se simt neglijați, nebăgați în seamă, sunt încurajați să stea împreună cu alți colegi pentru a sta de vorbă sau a se juca.

Exemplul 7 Activitate în rețeaua locală nr. 6 Dâmbovița : Expoziție Școala în comunism la Școala Racovița În cadrul activității s-a desfășurat o mică cercetare – de tipul istorie orală pe tema Școala in epoca comunistă în care au fost implicati elevi de gimnaziu din grupul tintă al proiectului. Activitatea a fost una extraclasă si a necesitat o foarte bună documentare a profesorului coordonator pe tema metodologiei istoriilor orale. În prima etapă, profesorul coordonator a elaborat un ghid de interviu/ chestionar simplu, dar în același timp relevant pentru scopul activității. Pe baza acestui chestionar, elevii au realizat interviuri cu persoane din comunitate (părinți, foști profesori etc.) despre cum era școala/ cum erau elevii în epoca comunistă. O idee bună a fost aceea de a organiza întâlniri ale elevilor cu cadre didactice pensionare chiar în școală. Ghid de interviu I. Prezentare biografică a celui intervievat – nume, data naşterii, religia, naţionalitatea, studii, profesia II. Interferenţa între politică şi viaţa personală – evenimente politice majore de care vă amintiţi din perioada copilăriei – evenimente politice majore care v-au afectat direct copilăria (colectivizarea agriculturii, naţionalizările, arestările politice) – persecuţii la care a fost supusă familia (cote, percheziţii, anchete, arestări) III. Strategii de supravieţuire în perioada comunistă – procurarea alimentelor – problema asigurării încălzirii în timpul iernii – alte restricţii care afectau şi viaţa copiilor – să se nu vorbească despre ce se spunea acasă IV. Amintiri din şi despre sistemul de învăţământ – obligativitatea studierii limbii ruse şi reacţii personale sau ale colegilor – colegi care aveau în familie probleme datorită regimului politic – profesori care au avut probleme cu regimul politic – muncă patriotică, manifestări obligatorii – activităţi în cadrul organizaţiei de pionieri – scrierea temelor în timpul opririi energiei electrice – comunismul între mesajul oficial (şcoală, spaţiu public) şi mesajul familiei V. Timpul liber – cum erau sărbătorile laice (1 Mai; 23 august)? Dar cele religioase (Paşte; Crăciun)? – existau interdicţii de a participa la ceremonii religioase? – care erau jocurile copilăriei? – ce cărţi v-au impresionat în anii copilăriei? – ce filme v-au impresionat în anii copilăriei? – aveţi vreo întâlnire memorabilă de care să vă amintiţi din acei ani? În același timp, elevii au strâns fotografii care ilustrau aspecte din activitatea școlară din epoca comunistă. Fotografiile au fost selectate și mărite pentru a fi expuse într-o expoziție foto realizată în școală, într-un spațiu adecvat și la vernisajul căreia au fost invitați părinți, reprezentanți ai instituțiilor partenere in rețea. La vernisaj, elevii care au realizat cercetarea și-au prezentat produsele activității. 54

A fost realizat și un blog al activității.

Exemplul 8 Activitate în rețeaua locală nr. 16 Dâmbovița : Gala talentelor/ Talent show - Școala T. Vladimirescu Târgoviște Pe baza informațiilor deja existente despre talentele/ abilitățile elevilor și în urma discutiilor cu copiii, s-a stabilit ce urma să pregătească fiecare copil / grup de copii pentru Gala talentelor: un cântec, o poezie, o scenetă/ un monolog, un dans, un desen, o acrobaţie, o interpretare la un instrument, crearea unui costum etc. Profesorii i-au sprijinit pe elevi să se pregătească pentru gală pornind de la ideea de bază că prin aceste activități acei copii care de obicei nu sunt implicați în astfel de evenimente trebuie să fie ajutați să își descopere anumite înclinații/ talente, să aibă încredere în ei că pot fi capabili să se exprime printr-o formă artistică, că pot avea succes și că pot fi apreciați de colegi, profesori și părinți. În etapa următoare, în fiecare școală din rețea s-a organizat o Gală a talentelor la care au participat toți copiii din grupul țintă care au pregătit un număr artistic/ desen etc. Gala a fost organizată într-un spațiu corespunzător pentru un astfel de eveniment – sala de sport/ o sală de clasa amenajată ca o sală de spectacol, cu o scenă, scaune pentru spectatori etc.). La spectacol au fost invitați colegi, părinți, profesori, iar profesorii s-au ocupat de costume, muzică, prezentarea galei etc. În ultima parte a activității din rețea, a fost organizată o Gală interșcolară la Școala Gr. Alexandrescu, eveniment la care au participat toate școlile din rețea. Profesorii din cele trei școli au colaborat pentru buna organizare a evenimentului. În activitate au fost implicați și partenerii din comunitate, atât în organizare, cât și în acordarea de premii/ diplome.

Exemplul 9 Activitate în rețeaua locală nr.1 la Școala nr.1 Brănești Ilfov: Pădurea – izvor de creație Elevii din grupul țintă al proiectului au participat la un atelier de creație organizat cu ocazia unei excursii la pădure unde a fost improvizat un atelier de creație. În cadrul activității au fost prezentate eseuri și poezii realizate de copii, au fost analizate lucrări ale marilor pictori, relevante pentru tema aleasă. Copiii au realizat picturi sugestive.

Exemplul 10 Activitate în rețeaua locală nr. 17 la Școala nr. 2 Buftea Ilfov: Pictură pe pietre În cadrul unei rețele a cărei temă a fost Prin pictură mai aproape de cei dragi, elevii din grupul țintă au participat la o activitate atractivă, în cadrul căreia au facut o plimbare în jurul localităţii pentru a se colecta pietre, le-au adus la școală, le-au pictat și le-au aşezat în parcul din faţa şcolii.

Exemplul 11 Activitate în rețeaua locală nr. 13 la Școala nr.1 Afumați Ilfov: Lumea în care trăim Elevii din grupul țintă au realizat desene și colaje pe tema activităţii, sub îndrumarea învăţătorilor şi a profesorilor de desen. S-a discutat despre relaţia dintre temă şi realizatorul ei, despre felul în care elevii și-au ales subiectul.

Exemplul 12 Activități în rețeaua locală nr. 16 la Școala nr. 1 Mogoșoaia Ilfov: Ești ceea ce mănânci! În cadrul rețelei au fost derulate o serie de activități care au vizat educația pentru o alimentație sănătoasă – vizionarea unor filme și materiale video despre consecințele alimentației actuale, realizarea de postere tematice, concursuri pe teme de gastronomie, scrierea unor eseuri etc.

Exemplul 13 Activitate în rețeaua locală nr. 15: Localitatea mea în imagini - la Școala nr. 2 Titu, Școala 4 E.D.Cantacuzino Pucioasa și Școala Dora Dalles Bucșani

Exemplul 14 Activități în parteneriat cu comunitatea locală la la Școala 2 Titu, Dâmbovița În cadrul rețelelor locale, Școala 2 Titu a dezvoltat modele viabile de colaborare cu instituții din comunitatea locală – primăria orașului, biblioteca și compania Renault, oferind în acest mod elevilor din grupul țintă al proiectului șansa de a participa la o serie de activități interesante pe teme de mediu, educație rutieră etc.

Resurse suplimentare: • Activități de succes din rețele: http://portal.zidezi-lascoala.ro/portal/site/cdaecf4b-4066-4640-a00f5f81ceb19215/page/fc32364f-5f98-4c7e-8921-eda3dbf8adc1 • Prezentări ppt: http://www.nicepps.ro/prezentari-powerpoint-categoria-tari-orase-capitale-25.html, http://www.nicepps.ro/prezentare-pps-ppt-38_special_houses-1958.html, • http://www.scribd.com/doc/33633527/7/Istorie-oral%C4%83 62

4. BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL CONSILIERII PSIHOPEDAGOGICE 4.1 Consilierea de grup a elevilor 4.2 Consilierea individuală a elevilor. Consilierea on line 4.3 Consilierea părinților

4.1 Consilierea de grup a elevilor

Descriere: Activităţile de consiliere a elevilor s-au impus din perspectiva nevoii de intervenţie pentru creşterea motivaţiei în învăţare, îmbunătăţirea frecvenţei, identificarea unor cauze şi bariere în calea succesului şcolar, cunoaşterea de sine, creşterea stimei de sine în conformitate cu nevoile identificate. Consilierea elevilor a fost programată ca şedinţe de consiliere de grup şi activităţi de consiliere individuală, avânduse în vedere următoarele dimensiuni: • Autocunoaştere • Îmbunătăţirea relaţiei cu părinţii • Îmbunătăţirea relaţiilor cu colegii • Tehnici de învăţare eficientă • Dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de şcoală • Dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale Şedintele de consiliere au avut alocate un număr de 6 ore pe semestru ce au fost programate astfel: două ore consilierea de grup a elevilor, trei ore consilierea individuală şi o oră pentru consiliere on-line. Consilierea de grup s-a realizat pe nivel de clase, primar şi gimnaziu şi a avut următoarele obiecice : • dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi interrelaţionare; • identificarea unor modalităţi de exprimare a emoţiilor, precum şi a avantajelor/ consecinţelor acestora; • dezvoltarea abilităţilor de relaţionare pozitivă prin exprimarea adecvată a emoţiilor; • dezvoltarea abilitatilor de management eficient al învăţării; • dezvoltarea atitudinilor pozitive faţă de necesitatea frecventării şcolii şi faţă de viitorul profesional Utilitate: Necesitatea derulării unor programe de consiliere educaţională atât pentru elevi, cât şi pentru părinţi, a reieşit din analiza răspunsurilor la majoritatea itemilor din chestionarul aplicat în momentul selectării elevilor din grupul ţintă. 63

Beneficii: • un număr mare de elevi şi-au îmbunătăţit frecvenţa, au dovedit o capacitate bună de relaţionare cu colegii sau cu adulţii din şcoală, au un nivel mai bun al stimei de sine şi dovedesc mai multă preocupare pentru activitatea şcolară, respectiv rezultatele învăţării; • activităţile i-au ajutat pe elevii să-şi exploreze propria personalitate, să-şi evidenţieze trăsăturile care îi fac unici, să-şi dezvolte capacităţile de autocunoaştere şi intercunoaştere, abilităţile de comunicare şi interrelaţionare. Probleme apărute: A fost dificil, uneori, să se organizeze programele de consiliere în grup, să se asigure prezenţa tuturor elevilor din grupul ţintă la activitate, consilierul nefiind în instituţie în preziua activităţii pentru a face mobilizarea copiilor. De asemenea, o reală problemă a constituit-o prezenţa părinţilor la sedinţele de consiliere, în special a celor din mediul rural, în perioadele campaniilor agricole. Măsurarea succesului: Ca urmarea a participării la activitățile de consilire în grup, frecvenţa elevilor s-a îmbunătăţit, rezultatele lor şcolare sunt mai bune, iar atitudinea acestora faţă de şcoală s-a schimbat. Recomandări pentru implementare: • numărul de elevi din grupul de consiliere trebuie să fie redus ; • numărul de şedinţe pentru consilierea de grup ar trebui să fie mai mare decât prevăzut în proiectul PPTS; • prevederea unor întâlniri de lucru între consilieri şi cadrele didactice pentru analizarea măsurilor/ recomandărilor stabilite în raportul de consiliere în vederea monitorizării respectării acestora de către cadrul didactic ce predă la clasă; • stabilirea unor măsuri de intervenţie posibil de implementat / monitorizat de către cadrul didactic de la clasă.

Exemplul 1 Program de consiliere în grup: Gândim, simţim, acţionăm împreună! Activităţile de consiliere în grup au vizat dezvoltarea competenţelor relaţionale, emoţionale şi de comunicare asertivă. Copiii au exersat exprimarea propriilor dorinţe şi nevoi fără a afecta dreptul celorlalţi copii în a-şi satisface propriile nevoi. Tehnicile de consiliere au fost în acord cu nevoile şi cu vârsta copiilor. Copiii din gimnaziu au participat la discuţii în cerc, la dezbateri privind legătura dintre gânduri, emoţii şi comportament. Elevii au fost consiliați în tehnici de disputare, de analizare a tendinţelor disfuncţionale, a interpetărilor şi semnificării, uneori, eronate a gesturilor, reacţiilor celoralţi.

Copiii mai mici s-au exprimat prin desen, au utilizat imagini, culori pentru identificarea reacţiilor emoţionale. Lucrul în grup a facilitat intercunoaşterea, a întărit coeziunea grupului, a creat premisele pentru confortul emoțional al fiecărui copil.

Copiii au fost sprijiniţi să se integreze, să-şi facă prieteni, să înveţe să accepte şi să se facă acceptati, să valorizeze pozitiv diferenţele dintre ei.

Resurse suplimentare: • site-ul proiectului: http://www.zidezi-lascoala.ro/imagini.html • portalul proiectului : http://portal.zidezi-lascoala.ro/ • rapoartele elaborate de experții consilieri în cadrul proiectului

4.2 Consilierea individuală. Consilierea on line a elevilor Descriere: Activităţile de consiliere individuală au avut alocate trei ore/ semestru, iar consilierea online o oră/ semestru. În cadrul acestor activităţi au fost abordate probleme identificate pe parcursul şedinţelor de consiliere în grup, a discuţiilor cu cadrul didactic de la clasă, a experţilor din programul Şcoală după şcoală sau a discuţiilor avute cu părinţii dintre care enumerăm: stima de sine scăzută, imaginea de sine negativă; dificultăţile de relaţionare cu colegii, orientarea şcolară şi profesională Elevii au manifestat un interes deosebit pentru accesarea platformei proiectului pe parcursul derulării şedinţelor de consiliere online. Au fost şi situaţii în care elevii au accesat „Prietenul meu la distanţă” (o secțiune a portalului special construită pentru această activitate) în afara programului anterior stabilit. Utilitate: Demersurile de consiliere individuală au fost resimţite ca o necesitate reieşită din costatarea că elevii cu tendinţă de părăsire timpurie a şcolii au o scăzută stimă de sine, o motivaţie pentru învăţare slabă şi nu au încredere că pot avea succes. Prin urmare, a fost necesară comunicarea specializată a elevului cu profesorul consilier pentru facilitarea descoperirii de către copii a punctelor forte pe care să se poate sprijini în depăşirea problemelor pe care le întâmpină în activitatea şcolară. Consilierea oline este o idee inovatoare, de ultimă orientare în domeniu pentru consilierea adulţilor care s- a impus şi în consilierea copiilor, mai ales datorită distanţelor mari pe care experţii le au de parcurs pentru a oferi copiilor servicii de calitate şi în timp optim. Beneficii: • consilierea online conferă o mai mare accesibilitate a serviciilor de specialitate ; • este posibilă intervenţia şi în afara programului; • elevul a primit informaţiile în formă scrisă şi a putut reveni la aceste informaţii care sunt în sine mai clare şi mai inteligibile; • confidențialitatea a încurajat elevii să apeleze la astfel de activităţi: • s-a constatat o mai mare deschidere a elevilor pe parcursul activităţilor de consiliere individuală; • consilierii au avut posibilitatea de a interveni pe probleme specifice, de interes imediat pentru copil; • în cazul consilierii online s-a remarcat o mai mare uşurinţă în stabilirea contactului, elevii fiind obişnuiţi cu comunicarea pe messenger. Probleme apărute: În cazul consilierii individuale „faţă în faţă”, în faza inițială, a fost identificată o uşoară reticenţă a elevilor faţă de expertul consilier având în vedere prezenţa destul de rară a acestuia în şcoală. În cazul consilierii online au apărut situații în care clarificarea unei întrebări/ solicitări a elevului a fost mai dificilă. 66

Măsurarea succesului: Profesorii care au lucrat la clasă cu elevii au identificat aspecte comportamentale pozitive la elevii care au înregistrat un nivel mai bun al stimei de sine şi care au dovedit preocupare pentru activitatea şcolară, respectiv pentru rezultatele învăţării. Recomandări pentru implementare: • se impune stabilirea unui protocol de colaborare între consilier şi şcoală; • consilierul să îşi elaboreze proceduri, instrumente de monitorizare, de evaluare pe care să le urilizeze în cadrul activităţii; • cadrele didactice din școala în care are loc activitatea de consiliere terbuei să ofere sprijin consilierului în mobilizarea copiilor şi părinţilor pentru participarea la aceste activităţi.

Exemplul 1 Fișa de consiliere individuală a elevului Activitatea de consiliere individuală a avut drept protagonişti copiii cu dificultăţi de adaptare la mediul şcolar, elevii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, copiii cu bariere în comunicare şi relaţionare cu profesorii şi colegii. Pentru fiecare dintre acești copii a fost realizată o fişă de consiliere, pe baza căreia a fost elaborat planul de intervenţie individuală . Data: Şcoala: Date biografice: Numele şi prenumele: Domiciliu: Vârsta: Date despre familie: Tipul familiei: Aspecte semnificative: Date despre şcolarizare: Elevul este în clasa: A repetat clasa? DA NU . A fost corigent? DA NU Obiectele de studiu la care are rezultatele cele mai bune: Obiectele de studiu la care are rezultatele cele mai slabe: Trăsături de personalitate: Interese dominante pentru: Aptitudini pentru: Capacitatea de relaţionare cu: Colegii de clasă: Cadrele didactice: Persoane din mediul extraşcolar: Echilibrul emoţional: stabil, instabil Iritabilitate: mică, medie, mare; Atitudinea faţă de colegi: respingere, indiferenta, acceptare, cooperare; Atitudine faţă de învăţare: dezinteres, implicare: minimă, medie, mare; Trăsături voluntare ale caracterului: hotărâre, iniţiativă, autocontrol, spirit de conducere, creativitate. Problemele identificate: Plan de intervenţie: Stadiul cazului: Finalizat Numele şi prenumele elevului, Semnătura:

Nefinalizat Expert de specialitate consiliere: Semnătura: 67

4.3 Consilierea părinților

Descriere: Caravana consilierii pentru tutori/părinţilor, pe principiul resursa urmează beneficiarul s-a organizat ca activitate de grup, ca întâlniri de consiliere ce au avut alocate un număr de 6 ore/semestru, programate după cum urmează: patru ore consilierea de grup şi consiliere individuală şi două ore pentru discuţii on-line. Consilierea părinţilor s-a realizat atât în grupuri mici, cât şi individual şi a avut ca scop familiarizarea părinţilor cu modalităţi de formare a unui stil de viaţă sănătos în rândul copiilor din comunităţi dezavantajate, cu precădere rurale, dezvoltarea abilităţilor parentale pentru respectarea dreptului copilului de a se dezvolta sănătos intelectual, emoţional, relaţional. În urma activităţilor de consiliere derulate cu elevii au fost identificate nevoi de consiliere ce au fost abordate pe parcursul discuţiilor cu părinţii. Dintre acestea se pot enumera: dificultăţi de comunicare, 68

dificultăţi de adaptare, deficienţe în îngrijire, supraîncărcarea cu sarcini in familie. Temele abordate în cadrul întâlnirilor de consiliere a părinţilor prin care s-a avut în vedere intervenţia specifică au fost: viaţa de familie, sănătatea copiilor, drepturile copiilor. Utilitate: Nevoia de consiliere a reieşit din faptul că plecarea părinţilor pentru perioade îndelungate de timp reprezintă o cauză ce conduce la dezvoltarea comportamentelor disfuncţionale, la scăderea performanţelor şcolare şi degradarea stării fizice, emoţionale, relaţionale a copilului. Acestea sunt cauzate de lipsa controlului, a educaţiei şi a modelelor pozitive. Activitatea a fost necesară pentru stabilirea unor măsuri adecvate problematicii abordate, dar şi nivelului de înţelegere al părinţilor/ reprezentanţilor legali. Uneori, părinţii/ tutorii elevilor din grupul ţintă au solicitat şi consiliere individuală pentru probleme ca îmbunătăţirea relaţiei cu copilul/ nepotul sau cunoaşterea propriului copil, ceea ce a dovedit încă o dată, utilitatea activităţii. Beneficii: • discuţiile cu specialişti, centraţi în special pe ceea ce are bun persoana, au oferit părinţilor un model de relaţionare cu copiii; • mesajul transmis părinţilor în legătură cu rolul important pe care îl are ataşamentul copil - părinte pentru sănătatea emoţională a copilului; • părinţilor/reprezentanţilor legali/tutorilor li s-au oferit modalităţi de intervenție ușor de implementat cu copilul, acasă. Probleme apărute: În organizarea activităţilor de consiliere a părinților o reală problemă o constituie numărul mic de ore raportat la diversitatea nevoilor de consiliere identificate. Măsurarea succesului: Rapoartele de monitorizare relevă faptul că membrii familiei care au fost consiliați şi-au ameliorat capacitatea de relaţionare cu copiii. De asemenea, s-a constatat că părinţii/ reprezentanţii legali vin mai des la şcoală, se implică în activităţile şcolare ale propriului copil, participă la activităţi ale şcolii. Recomandări pentru implementare: • se impune o strânsă colaborare între managerul instituţiei şcolare, consilierul şcolar, cadrele didactice ale școlii pentru a reuşi atragerea părinţilor la activităţile de consiliere.

Exemplul 1 Planul unei activități de consiliere a părinţilor La nivelul şcolilor din proiect au fost organizate întâlniri de grup pentru consilierea părinţilor, în vederea dezvoltării abilităţilor parentale, a conştientizării importanţei frecventării şcolii de către copii, a dobândirii unor tehnici de comunicare şi disciplinare pozitivă. Activitate de consiliere INVITAŢIE LA DIALOG Participanţi: 25 de părinţi/ tutori ai elevilor din Proiectul PPTS Scop: creşterea responsabilităţii părinţilor faţă de actul educaţional Obiective: • •

Să identifice particularităţile de vârstă şi individuale ale propriului copil Să precizeze modalităţi de ameliorare a comportamentelor nedorite ale copiilor lor pornind de la nevoile specifice.

Strategii: exerciţii de comunicare, conversaţia , dezbaterea, jocul de rol Mijloace de prezentare: chestionare, fişe de lucru, materiale pentru suportul teoretic Modalităţi de organizare: în grup, individual Evaluarea: chestionar de evaluare, discuţii finale Desfăşurarea activităţii 1. Organizarea grupului: - activitate de intercunoaştere - Un nume, o iniţială, o calitate; - stabilirea regulilor de grup; - listarea aşteptărilor părinţilor ; - prezentarea scopului, a obiectivelor şi a modului de desfăşurare a activităţilor. 2. Chestionar – Alături de copilul meu 3. Exerciţiul – Ce-mi place / ce nu-mi place la copilul meu? Se cere participanţilor să enumere oral aspecte care răspund la întrebarea dată şi se listează pe tablă/ coală de flip-chart. Concluzie: Se poate observa că în general ne concentrăm pe comportamentele negative. 4. Prezentare şi discuţii pe tema profilul copilului de clasele I – IV ( respectiv V – VIII) 5. Identificarea nevoilor copilului pe baza discuţiilor cu grupul şi completări pe baza prezentării powerpoint. • Ce înseamnă a disciplina? • Cum credeţi că se pot schimba comportamente? (lucru în grup şi completări )? 6. EVALUARE - chestionar 7. Tema pentru acasă - de monitorizat timpul petrecut cu copilul. Exerciţiul SCAUNUL GOL Aşezaţi în cerc participanţii sunt rugaţi să-şi imagineze fiecare că pe scaunul respectiv se află acea persoană din familie care contează cel mai mult pentru copil (pe care o respectă şi în care are încredere, îl ajută la lecţii). De la stânga la dreapta participanţii sunt rugaţi să spună grupului CINE se află pe scaunul respectiv (mama, tata, bunica, fratele mai mare, etc.). Ceilalţi membri ai grupului se adresează pe rând (respectând aceeaşi direcţie a acelor de ceasornic) persoanei respective, spunându- i DE CE contează cel mai mult. Se listează motivele invocate de participanţi. Se face o evaluare globală cu privire la: personajul care apare cel mai frecvent pe scaunul gol, motivele cele mai des invocate, motivele cele mai interesante. Se împarte grupul în două/ patru echipe şi primesc următoarele sarcini: Echipa 1 (şi 3): Ce înseamnă a disciplina? Echipa 2 (şi 4): Cum credeţi că se pot schimba comportamente?

Exemplul 2 Chestionar pentru părinți Consilierii şi-au proiectat activitatea adaptându-și tehnicile de intervenţie la specificul grupului de părinţi, având permanent în vedere nivelul scăzut de instruire al acestora. De asemenea a fost creat un climat de respect şi încredere în dorinţa părinţilor de a-și ajuta copiii să crească și să înveţe. 1. Cât timp petreceţi zilnic cu copilul / copiii dvs.? 2. Ce activităţi desfăşuraţi împreună cu copilul/copiii dvs.? 3. Care sunt cele mai frecvente cauze ale discuţiilor în contradictoriu cu copilul/ copiii dvs.? a. vestimentaţie b. limbaj c. anturaj (prieteni) d. timp liber e. şcoala f. bani g. altele. 4. Cum procedaţi atunci când copilul / copiii dvs. încalcă regulile? Semnătura

Data FIŞA DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII

1. Aspectele care mi-au plăcut cel mai mult pe parcursul activităţii:

2. Aspectele care nu mi-au plăcut pe parcursul activităţii: 3. Într-o activitate următoare mi-aş dori să discutăm despre :

5. BUNE PRACTICI DE IMPLEMENTARE A UNUI PROGRAM ŞCOALA DUPĂ ȘCOALĂ

5.1 5.2 5.3 5.4 5.5 5.6 5.7 5.8

Elaborarea Metodologiei programului Şcoala după şcoală Formarea profesorilor pentru programul Şcoala după şcoală Planificarea activităților pentru școlile pilot Amenajarea spațiilor Curriculum Implementarea programului Monitorizarea - evaluarea activităților pentru reglarea disfuncționalităților Monitorizarea progresului individual al elevilor incluși în program

5.1 Elaborarea Metodologiei programului Şcoala după şcoală (Ş.D.Ş.) Descriere: Metodologia programului a fost realizată în proiectul Şcoli şi comunităţi în acţiune pentru prevenirea părăsirii timpurii a şcolii ca activitate în cadrul componentei Şcoala după şcoală(Ș.D.Ș) şi a stat la baza implementării programului în şcolile cuprinse în proiect. La elaborarea documentului au participat experţi din partea partenerului transnaţional ALBAFOR SPA, Italia, cu experiență relevantă pentru domeniul proiectului în ceea ce priveşte personalizarea şi individualizarea învăţării, alternanţa şcoală-practică, gestionarea fenomenului de părăsire timpurie a școlii. Din partea beneficiarului, I.S.J. Dâmboviţa, au fost implicaţi experţi cu responsabilităţi în domeniul prevenirii părăsirii timpurii a şcolii de către elevi, după cum urmează: un director de şcoală, un specialist din Centrul Judeţean de Resurse în Asistenţa Educaţională, un consilier educaţional, un inspector şcolar cu expertiză în domeniul abordării diferenţiate a învăţării şi în implementarea unor strategii privitoare la incluziunea şcolară. Metodologia a fost pilotată în semestrul al doilea al anului şcolar 2011-2012, iar în urma pilotării au fost aduse îmbunătăţiri în vederea utilizării în perioada de extindere a programului în semestrul I al anului şcolar 2012-2013. Metodologia programului are următoarea structură: Dispoziţii generale, Organizarea şi funcţionarea programului Şcoala după şcoală, Implementarea programului Şcoala după şcoală, Evaluarea elevilor din programul Şcoala după şcoală, Monitorizarea programului Şcoala după şcoală, Dispoziţii finale. De asemenea, metodologia include, în capitolul Anexe, tipuri de instrumente necesare implementării programului la nivelul şcolilor, după cum urmează: 72

Documente necesare înscrierii elevilor în program, sugestii referitoare la managementul spațiului fizic școlar: 1. înştiinţarea familiei din partea şcolii; 2. acordul familiei cu privire la participarea elevului la programul şcoala după şcoală; 3. amenajarea spaţiului în care se derulează programul şcoala după şcoală. Instrumente pentru evaluarea iniţială a achiziţiilor academice ale elevilor particpanţi la program: 4. centralizatorul rezultatelor elevilor la testarea iniţială/finală; 5. instrumentele pentru evaluarea psihopedagogică; 6. chestionarul pentru cadrul didactic şi pentru părinţi; 7. grila de observare a psihocomportamentală a elevului; 8. raportul de evaluare iniţială si finală: Instrumente de planificare a activităţii în programul Ş.D.Ş: 9. planificarea săptămânală pentru activităţile de primire a elevilor, activităţile de socioanimaţie, pentru activităţile de sprijin în învăţare; 10. planficarea săptămânală a activităţilor conform orarului ; 11. proiectarea activităţii la disciplina matematica/limba română; 12. proiectarea activităţii de intervenţie individualizată : argumente psihopedagogice în favoarea acordării de sprijin indvidualizat, structura planului individual de învăţare, macheta unui plan educaţional individual; 13. grila de monitorizare a frecvenţei şi a rezultatelor la învățătură înregistrate la clasă; 14. graficul lunar de prezenţă a elevilor la programul; 15. fişa de monitorizare a efectuării temelor de către elevi; 16. fişa de observare a comportamentului elevului. Instrumente de monitorizare pentru coordonatorul local al programul Ş.D.Ş. : 17. graficul lunar al livrării unor servicii pentru elevi; 18. grila de monitorizare a respectării termenelor în realizarea activităţilor din program; 19. fișa lunară de observare a activitaților din program; 20. macheta - baza de date ale elevilor participanţi la program; 21. ghidul de reflecţie asupra activităţii din programul Şcoala după şcoală. Utilitate: Metodologia programului Ş.D.Ş. constituie documentul de referinţă pentru procesul de implementare a modelului complementar de învăţare şi sprijin acordat elevilor aflaţi în situaţia riscului de abandon şcolar căruia îi asigură coerenţă şi rigoare prin raportarea la un set comun de norme, proceduri şi modalităţi de transpunere în practică a programului. Lucrarea este utilă echipelor de program constituindu-se într-un suport practic şi teoretic destinat experţilor care activează în cadrul programului Şcoala după şcoală pentru implementarea programului de prevenire a părăsirii timpurii a şcolii. Realizată pe baza transferului de bune practici între parteneri ai proiectului cu preocupări specifice în domeniul reducerii abandonului şcolar, metodologia trasează reperele principale în scopul dezvoltării programului Şcoala după şcoală cu adaptarea acestuia la specificul local/regional. În cadrul metodologiei au fost dezvoltate instrumente de lucru în sprijinul cadrelor didactice care implementează programul în şcoli ( planuri de intervenţie individualizate, fişe de evidenţă a realizării obiectivelor, portofolii, orare, rapoarte diagnostice, evaluări, teste, scale, fişe de monitorizare a progresului individual al elevilor etc.), precum şi instrumente de monitorizare a programului. Beneficii: • metodologia a oferit cadrelor didactice sprijin în elaborarea unor instrumente de lucru necesare în individualizarea învăţării, a centrării reale, autentice pe nevoile elevilor participanţi la programul Ş.D.Ş.; • metodologia programului Ş.D.Ş., concepută din perspectivă multimodală, integrată, poate constitui un document util oricărei echipe de management de la nivelul instituţiilor şcolare care îşi propune să organizeze propriul program alternativ de sprijin la sistemul şcolar obligatoriu. 73

Probleme apărute: Problema identificată a fost lipsa din spaţiul publicistic al învăţământului nostru a unui material elaborat pentru implementarea programului Ş.D.Ş., pentru a avea repere în întreprinderea demersului de concepere a metodologiei. Existau iniţiative practice, oferte de servicii educaţionale de suport pentru elevi, iniţiative cu rezultate bune în implementarea programului, dar nu exista o metodologie, nu existau elemente de cultură scrisă în domeniul organizării Ş.D.Ş. Ulterior scrierii metodologiei elaborate la nivelul proiectului Şcoli şi comunităţi în acţiune pentru prevenirea părăsirii timpurii a şcolii, MECTS a elaborat și supus spre dezbatere metodologia programului Școala după şcoală. Măsurarea succesului: Toate școlile implicate în program şi-au organizat activitatea raportându-se la metodologia Ş.D.Ş. Rezultatele înregistrate de elevi la finele programului atât în faza de pilotare, cât şi în faza de extindere au relevat progres şi în domeniul achiziţiilor academice şi al celor comportamentale. Raportat la achiziţiile academice, dintre cei 300 de elevi participanţi la programul pilot au obtinut progres 245 de elevi. Metodologia a propus şcolilor un model alternativ de învăţare, pliat pe nevoile specifice ale grupului ţintă, care integrează holistic, activităţi cu impact asupra dimensiunilor multiple ale personalităţii elevilor: cognitivă, afectivă, comportamentală, socială, relaţională. Recomandări pentru implementare: • este necesară studierea metodologiei elaborate la nivelul MECTS( ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5349/07.09.2011, Metodologia de organizare a programului Şcoala după şcoală ), precum şi a altor modele de practică în domeniu, a unor alternative la programul școlar obligatoriu, care oferă oportunități de învățare formală și nonformală, pentru consolidarea competențelor, învățarea remedială și aprofundarea învățării prin activități educative, recreative și de timp liber; • este oportună includerea în grupul de lucru a unor experţi din domenii conexe diferite:management, psihopedagogia şcolară, consiliere educaţională etc.; • este binevenită stabilirea unor relaţii de colaborare pentru obţinerea de suport în vederea scrierii unei metodologii a programului Ş.D.Ş.

Exemplul 2 Metodologia Programului Școala după școală (Ş.D.Ş). - CAPITOLUL II şi CAPITOLUL III CAPITOLUL II Organizarea şi funcţionarea programului Şcoala după şcoală Art. 1. În fiecare unitate de învăţământ în care se organizează programul Şcoala după şcoală, vor fi incluse două grupe de elevi. Fiecare grupă este formată din 15 copii din clasele I-IV, respectiv 15 copii din clasele V-VIII, predispuşi la părăsirea timpurie a şcolii, la marginalizare şi excluziune socială. La grupa de elevi din clasele I-IV vor lucra doi învăţători, iar la grupa de elevi din gimnaziu vor lucra patru profesori, participanţi la cursurile de formare specifică programului Şcoala după şcoală. Grupa de elevi de la ciclul primar va fi coordonată de profesorii pentru învăţământul primar, iar cea de la gimnaziu de coordonatorul programului la nivelul şcolii. Art. 2. Programul se va derula patru zile pe săptămână, de luni până joi, în intervalul orar 9,30–12,30 pentru elevii care învaţă după amiază şi 12,30–15,30 pentru elevii care învaţă dimineaţa, cu menţiunea că programul este flexibil, în funcţie de particularităţile şcolii. Art. 3. Activitate elevilor în programul Şcoala după şcoală este structurată după cum urmează: a. două ore pentru activităţi de sprijin în efectuarea temelor, recuperare, ameliorare și dezvoltare; b. o oră pentru activităţi de socializare, recreative, dezvoltare personală, socioanimaţie, vizionare de filme educative, de utilizare a platformei e - learning, de comunicare online cu părinţii, după caz. Art. 4. Se asigură elevilor masa de prânz deoarece timpul petrecut de aceştia în şcoală creşte, iar familiile lor au posibilităţi materiale reduse. Se va organiza spaţiul de servire a mesei de către copii şi vor fi asigurate condiţiile de igienă corespunzătoare. Art. 5. Perioada de implementare a programului va respecta structura anului şcolar.

În cadrul proiectului PPTŞ, programul Şcoala după şcoală pilotat în semestrul al II - lea al anului şcolar 2011 - 2012 se extinde în semestrul I al anului şcolar 2012 – 2013. Art. 6. Beneficiarii programului Şcoala după şcoală sunt: a. elevii cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani aflaţi în situaţia riscului de părăsire timpurie a şcolii din motive psihologice, familiale, sociale, economice; b. elevii cu posibilităţi materiale reduse care vor beneficia de sprijin material concretizat în hrană şi materiale educaţionale; c. elevii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate cărora li se creează şi posibilitatea de a comunica online cu părinţii prin intermediul platformei IT. Toţi elevii cuprinşi în program vor beneficia de servicii educaţionale constând în suport pentru efectuarea temelor, consiliere şi dezvoltare personală . Art. 7. La nivelul fiecărei unităţi şcolare se stabileşte o comisie cu atribuţii specifice care vizează înscrierea elevilor în program, evaluarea iniţală a elevilor, organizarea funcţională a spaţiului, derularea, monitorizarea şi evaluarea progamului, alcătuită din următorii membri: a. directorul şcolii care este coordonatorul local al programului Şcoala după şcoală; b. învăţătorii şi profesorii instruiţi în cadrul sesiunilor de formare pentru programul Şcoala după şcoală care vor derula programul; c. un membru al comisiei de prevenire a abandonului şcolar de la nivelul instituţiei; d. profesorul consilier care acordă asistenţă psihopdagogică . 7.1. Înscrierea elevilor în cadrul programului Şcoala după şcoală implică respectarea principiului egalităţii de şanse, asigurându-se acces egal în program fetelor, băieților, copiilor de diferite etnii, religii etc. Etapele înscrierii elevilor în programul Şcoala după şcoală vizează: a. identificarea copiilor care corespund criteriilor de constituire a grupului ţintă pentru programul Şcoala după şcoală; b. informarea comunităţii în legătură cu începerea programului, condiţiile de organizare a programului în şcoală, numărul de locuri disponibile, graficul activităţilor ; c. centralizarea cererilor de înscriere şi alcătuirea grupelor; d. obţinerea acordului familiei sau autorităţii tutelare care este obligatoriu (Anexa 2 – Înştiinţare din partea şcolii şi Anexa 3); e. completarea formularului de grup ţintă pentru elevii participanţi la program (Anexa 1). În proiectul PPTŞ, aceşti elevi sunt cei care au participat la activitatea de consiliere, precum şi cei care au participat la Atelierele de vară. În cazul în care, din motive întemeiate, anumiţi elevi au ieşit din grupul ţintă, vor fi incluşi alţi elevi, care îndeplinesc condiţiile stabilite iniţial pentru includerea în program. 7.2. În organizarea programului vor fi îndeplinite următoarele cerinţe ale managementului fizic: a. mediul oferit copiilor va fi curat, sănătos şi orientat către nevoile lor; b. spaţiul destinat programului Şcoala după şcoală va fi dotat cu materiale educaţionale astfel încât să ofere o varietate de opţiuni pentru învăţare şi recreere, potrivite cu nevoile elevilor şi nivelul lor de dezvoltare; c. spaţiul va fi organizat pe arii/centre de activitate care să le ofere elevilor oportunitatea de a citi, de a utiliza computerul, posibilitatea de a lucra individual, în grup/pereche, de a-şi dezvolta abilităţile specifice, de a realiza proiecte individuale sau de grup, de a desfăşura activităţi recreative, de a îndeplini responsabilităţi stabilite la nivelul grupei, de a crea elevilor sentimentul apartenenţei la comunitatea grupului. (Anexa 4). 7.3. La începerea programului, se va realiza evaluarea iniţială (Anexa 5 - 5.1; 5.2), detaliată/complexă a situaţiei copilului care va urmări: a. verificarea situaţiei materiale a elevilor; b. stabilirea nivelului dezvoltării intelectuale şi psihosociale a elevilor; c. analiza cazurilor şi propunerea unor soluţii pentru integrarea elevilor în program; d. elaborarea unor programe educaţionale flexibile în conformitate cu cerinţele şi cu nevoile personale ale elevilor participanţi la program. Art. 8. Activităţile pe care le vor desfăşura învăţătorii şi profesorii în cadrul programului Şcoala după şcoală constau în: a. planificarea activităţilor de sprijin în învăţare (Anexa 7 – 7.1; 7.2; 7.3; 7.4.); b. planificarea activităţilor de intervenţiilor inividualizate concretizate în planuri individuale de învăţare sau în planuri de recuperare, după caz şi implementarea activităţilor proiectate. (Anexa 8 - 8.1; 8.2; 8.3); c. observarea şi cunoaşterea elevilor cuprinşi în program în vederea realizării planurilor de învăţare individualizate (Anexa 12) ; d. furnizarea unor consultaţii pentru părinte/reprezentant legal/alte persoane semnificative pentru copil; e. monitorizarea frecvenţei, evaluarea iniţială şi evaluarea periodică a progreselor înregistrate, stabilirea intervenţiilor diferenţiate pentru fiecare elev, evaluarea finală. (Anexa 9 - 9.1; 9.2) Art. 9. Învăţătorii şi profesorii din programul Şcoala după şcoală vor colabora cu învăţătorii şi profesorii care predau la clasele din care provin elevii, se vor asigura de accesul la documentele de planificare şi evaluare realizate de aceştia pentru a cunoaşte foarte bine activităţile ce se desfăşoară sub îndrumarea lor, nevoile elevilor şi pentru a-şi implementa activităţile din program în acord cu acestea. Art. 10. Programul va fi flexibil, activităţile se vor desfăşura în spaţiul destinat programului sau în afara acestuia, în spaţii informale, în laboratorul de informatică, în centrul de documentare şi informare, în sala de sport etc. cu toţi elevii sau diferenţiat, în funcție de tema/activitatea propusă sau impusă de nevoile individuale sau ale grupului. Art. 11. Atribuţiile cadrului didactic în cadrul programului Şcoala după şcoală: a. evaluarea iniţială, continuă şi finală a elevilor; b. elaborarea planificării conform cerinţelor stabilite la nivelul programului; c. realizarea unor planuri educaţionale individualizate de intervenţie; d. organizarea zilnică a programului Şcoala după şcoală, timp de 3 ore, cu aplicarea metodologiei specifice şi a achiziţiilor dobândite ca urmare a participării la cursurile de formare pentru programul Şcoala după şcoală; e. asigurarea/ monitorizarea frecvenţei zilnice a elevilor (Anexa 9)

f. realizarea bazei de date la nivelul programului Şcoala după şcoală (Anexa 13.4); g. acordarea de sprijin elevilor din program pentru efectuarea temelor, pentru îmbunătăţirea performanţelor şi a participării şcolare şi desfăşurarea unor activităţi de recuperare, de eliminare a lacunelor înregistrate de elevi în învăţare; h. organizarea unor activităţi de socializare, de formare a unor abilităţi de viaţă şi sociale la copii; i. colaborarea cu profesorii psihologi pe care îi informează despre cazurile copiilor din programul Şcoala după şcoală care au nevoie de intervenţie psihopedagogică pentru a rezolva anumite probleme constatate la copil şi/ sau la familie/persoanele în grija cărora se află copilul; j. contactarea şi informarea a persoanelor din comunitatea locală, cu responsabilităţi specifice în domeniul ocrotirii copilului, despre absenţa copiilor din program sau de la şcoală; k. monitorizarea distribuirii zilnice a hranei copiilor participanţi în program; l. colectarea unor dovezi legate de evoluţia programului, fotografii, documente ce vor fi folosite în evaluare; m. informarea şi sprijinirea coordonatorului local în redactarea documentelor de raportare privind programul Şcoala după şcoală; n. acordarea de consultaţii părinţilor copiilor din programul Şcoala după şcoală sau persoanelor în grija cărora se află copiii şi informarea acestora cu privire la progresul realizat de elevi; o. obţinerea consimţământului părinţilor sau tutorilor cu privire la utilizarea şi prelucrarea datelor cu caracter personal. Art. 12. În fiecare unitate de învăţământ în care funcţionează programul Şcoala după şcoală, directorul şcolii este coordonator local al programului şi are următoarele atribuţii: a. asigură elaborarea, implementarea şi monitorizarea conform indicatorilor stabiliţi, la nivelul şcolii, a unor strategii de prevenire a părăsirii timpurii a şcolii, propune măsuri specifice dacă se înregistrează absenteism şi se implică în identificarea de soluţii pentru remedierea dificultăţilor (Anexa 17); b. identifică spaţiile unde se va desfăşura programul Şcoala după şcoală; c. coordonează comisia de selecţie şi înscriere a elevilor şi comisia de organizare, monitorizare şi evaluare a programului la nivelul şcolii; d. informează şi consiliază familia şi membrii comunităţii despre importanţa programului Şcoala după şcoală; e. asigură relaţia dintre echipa programului Şcoala după şcoală din unitatea de învăţământ şi factorii de evaluare şi monitorizare ierarhic superiori; f. acordă asistenţă echipei din şcoală în implementarea programului; g. gestionează resursele materiale şi folosirea lor eficienta; h. monitorizează serviciului de catering (Anexa 13.1) i. colaborează cu toate persoanele care au responsabilităţi specifice la nivelul programului, cu experţii care derulează activităţi de consiliere, activităţi extraşcolare, ateliere foto – video, cu monitorii, cu factorii de răspundere, ierarhic superiori etc. j. asigură participarea elevilor şi a părinţilor/tutorilor la activităţile de consiliere, în funcţie de orarul stabilit cu profesorul psiholog. k. monitorizează activităţile extraşcolare, recreative şi de dezvoltare personală, utilizarea platformei I.T. de către elevi, profesori şi părinţi, precum activităţile de consiliere prin semnarea şi ştampilarea procesului verbal şi contrasemnarea tabelului nominal semnat de elevii care participă la activităţile de consiliere de grup (Anexa 13 - 13.2; 13.3). l. asigură obţinerea acordului scris al părintelui/tutorelui pentru participarea elevilor la activităţile de consiliere de grup sau individuale; m. participă la întâlnirile de lucru la care este convocat de factorii de răspundere ierarhic superiori. n. redactează rapoarte lunare de activitate, transmite, în termenele specificate, documente, situaţii etc. care au legătură cu activităţile programului, atunci când îi sunt solicitate de către factori de răspundere, ierarhic superiori. Art. 13. Cadrele didactice implicate în programul Şcoala după şcoală vor respecta anumite cerinţe etice, după cum urmează: a. Manifestă receptivitate faţă de nevoile tuturor copiilor; b. Tratează pe toţi copiii în mod egal; c. Comunică permanent şi deschis cu toţi copiii; d. Este preocupat de cunoaşterea dorinţelor şi intereselor copiilor, a cercului de prieteni ai acestora; e. Implică pe toţi elevii în diverse activităţi, inclusiv extracurriculare; f. Oferă ajutor şi sfaturi la solicitarea fiecărui copil; g. Manifestă spirit întreprinzător pentru abordarea situaţiilor problemă cu care se pot confruntă copiii; h. Sensibilizează şi mobilizează alte persoane pentru a oferi suport fiecărui copil; i. Informează permanent familia şi persoanele care îngrijesc copiii despre situaţia acestora; j. Comunică cu părinţii plecaţi în străinătate despre situaţia emoţională şi şcolară a copiilor; k. Cadrele didactice care lucrează cu elevii din programul Şcoala după şcoală vor respecta principiul confidenţialităţii care presupune faptul că nu au dreptul să relateze altor persoane despre lucrurile aflate în cadrul comunicării cu elevul, fără permisiunea acestuia. Profesorii care oferă elevilor suport emoţional, îi asigură că cele discutate vor rămâne secrete, astfel încât ei să se simtă liberi în a povesti despre dificultăţile şi emoţiile pe care le au, în special, referitor la subiecte personale. Profesorii vor stabili o relaţie de încredere pentru ca elevii să le solicite susţinerea de fiecare dată când vor avea nevoie, în vederea prevenirii agravării anumitor probleme. În toate cazurile, adulţii trebuie să asigure dreptul copilului la protecţie. Excepţiile de la regula confidenţialităţii sunt admise doar când există o ameninţare la adresa copilului şi atunci când se încalcă legea.

CAPITOLUL III Implementarea programului Art. 1. Implementarea programului vizează proiectare şi realizarea de activităţi adaptate la nevoile elevilor, de socializare, de relaţionare, intelectuale/educaţionale şi recreative de tipul celor prezentate în continuare. 1.1. Activităţi de socializare şi de relaţionare prin care copiii vor fi încurajaţi să se exprime având în vedere nevoile lor emoţionale. (Anexa 14). 1.2. Activităţi intelectuale/educaţionale: a. de efectuare asistată a temelor (Anexa 11); b. de aprofundare a cunoştinţelor, de utilizare a platformei e-learning şi a softurilor educaţionale; c. de remediere, recuperare şcolară şi ameliorare a dificultăţilor în învăţare; d. de remediere comportamentală şi atitudinală. (Anexa 15) 1.3. Activităţi recreative concepute ca situaţii de valorizare a aptitudinilor elevilor, de recunoaştere şi apreciere a înclinaţiilor acestora, de afirmare a elevilor pentru educarea unei stime de sine în acord cu potenţialul fiecărui elev: a. concursuri, cercuri pe discipline; b. vizionarea de filme; c. efectuarea de vizite tematice; d. activităţi practice, activităţi manuale; e. activităţi de educaţie plastică sau jocuri distractive cu valenţe educative; f. jocuri pentru dezvoltarea creativităţii şi imaginaţiei; g. jocuri pentru îmbunătăţirea exprimării, pentru dezvoltarea vocabularului, exerciţii de dicţie; h. activităţi şi jocuri sportive, jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii, jocuri de îndemânare; i. activităţi proiectate din perspectiva inteligenţelor multiple; j. activităţi de grup şi/sau individuale şi activităţi de responsabilizare a tuturor elevilor prin crearea unor reţele de suport pe principiul peer learning; k. demersuri axate pe încurajarea permanentă a progresului, sisteme de recompense simbolice; l. participare la activităţi multimedia etc. Art. 2. Cadrele didactice implicate în programul Şcoala după şcoală vor realiza demersuri pentru identificarea şi analiza nevoile elevilor de instruire, informaţionale, de formare a capacităţilor şi competenţelor, de sprijin emoţional (Anexa 16) a. copiii vor fi consultaţi în legătură cu ceea ce vor să afle, de ce au nevoie pentru a se simţi mai siguri şi a se descurca mai bine, ce teme îi interesează, în ce domenii vor să se informeze mai mult, cu ce probleme se confruntă în prezent; b. informaţiile referitoare la necesităţile copiilor vor fi colectate prin diverse modalităţi în funcţie de specificul grupului de copii, de nivelul de încredere existent între elevi şi de relaţia dintre copii şi profesori, prin discuţii individuale şi de grup, discuţii cu profesorii de la clasă, cu alte persoane importante pentru copil, prin observare sistematică; Art. 3. Cadrele didactice vor proiecta activităţi pentru satisfacerea nevoilor identificate la elevi cu tematică variată: a. activităţi de timp liber; b. cultivarea încrederii în adulţi, în profesori; c. dezvoltarea simţului responsabilităţii; d. pregătirea pentru un mod de viaţă sănătos; e. motivare pentru învăţare; f. dezvoltarea unor abilităţi de gestionare a resurselor financiare, a timpului; g. abilităţi de soluţionare a problemelor şi luarea deciziilor; h. raportarea corectă la sine, stimă de sine şi apreciere adecvată; i. practicarea unor relaţii interpersonale pozitive; j. diminuarea consecinţelor migraţiei părinţilor asupra copiilor. Art. 4. Cadrele didactice vor organiza activităţi de întâmpinare a copiilor, întâlniri cu grupul, discuţii în cerc, exerciţii de energizare pentru identificarea stărilor emoţionale, dezvoltarea vocabularului emoţiilor, exersarea abilităţilor de comunicare şi de relaţionare, descoperire valorii proprii fiecărui copil: a. discuţii despre varietatea sentimentelor umane; b. întrebări despre întâmplări din ziua respectivă, cu accent pe ceea ce au simţit în legătură cu evenimentele relatate; c. relatări despre reuşite sau eşecuri; d. elemente de noutate pe care le-au identificat; e. exprimarea de către profesor a propriilor sentimente. Art. 5. Cadrele didactice vor aplica tehnici de conştientizare, exprimare şi control al stărilor afective, ţinând cont de următoarele aspecte: a. vârsta copiilor – elevilor mai mici le este mai uşor să se exprime prin simboluri şi desene, în timp ce pentru elevii mai mari este foarte important să-şi dezvolte vocabularul emoţiilor; b. nivelul de încredere care există în grup – încrederea influenţează libertatea de exprimare în public, fiecare copil trebuie să aibă posibilitatea de a alege să vorbească sau nu despre ceea ce simte, în pereche, în grupuri mici sau să fie auzit de toată grupa ; c. temele analizate cu elevii în cadrul activităţilor de socializare vor viza situaţiile problematice cotidiene, evenimentele autentice care reclamă necesitatea de a discuta despre emoţiile descrise sau numite de elevi; d. metodele, procedeele, tehnicile de discuţie cu elevii vor avea rolul de a-i ajuta să-şi cunoască şi să-şi conştientizeze viaţa emoţională proprie, să depăşească anumite emoţii neplăcute. Art. 6. Cadrele didactice vor desfăşura activităţi pentru dezvoltarea abilităţilor de viaţă, edificarea unei imagini de sine pozitive, dezvoltarea competenţelor relaţionale, de rezolvare a problemelor, abordând diverse teme: a. autocunoaşterea şi respectul de sine; b. comunicarea şi relaţiile interpersonale (asertivitate, toleranţă, abordare nonviolentă a conflictelor interpersonale, solicitarea şi oferirea suportului/ ajutorului, relaţii de gen etc.); c. managementul resurselor (organizarea eficientă a timpului, administrarea banilor, cunoaşterea comunităţii şi identificarea instituţiilor care pot oferi suport în probleme de sănătate sau emoţionale etc.);

d. modul de viaţă sănătos (alimentaţie, igienă, activitate fizică, păstrarea unui regim de viaţă care să prevină îmbolnăvirile, reacţie rapidă şi adecvată în caz de accident sau boală, asigurarea unei îmbrăcăminţi decente, curate, adecvate vremii şi ocaziei, întreţinerea locuinţei etc.); e. soluţionarea problemelor şi luarea deciziilor, presiuni din partea altor persoane, situaţii dificile de viaţă etc. Art. 7. Cadrele didactice vor promova toleranţa, atitudine demonstrabilă prin: a. eliminarea din comunicarea cu elevii a unor etichete, indiferent de tipul lor - elev talentat, copil din mediu socialvulnerabil, termeni care se referă la situaţia familială a elevilor, inclusiv orfan social, copil abandonat, expresii discriminatorii pentru copii care îi fac să se simtă prost, să nu vrea să se implice în activităţile propuse; b. stabilirea unor relaţii de încredere cu elevii, comunicarea deschisă de la egal la egal, discutarea temelor de care elevii sunt interesaţi ; c. evidenţierea faptului că distanţa de statut se referă la perioada din timpul orelor de clasă, iar în restul timpului profesorii sunt disponibili să discute cu ei şi să-i susţină. Art. 8. Cadrele didactice vor oferi suport emoţional, pentru depăşirea stărilor de nelinişte şi stres, copiilor aflaţi în situaţii de criză cum ar fi consumul de substanţe, conflicte grave cu familia/persoana de îngrijire, violenţă, neglijare, depresie, boli, acţiuni ilegale etc. prin activităţi de tipul celor de mai jos: a. sprijin acordat elevului de a învăţa din propria experienţă; b. discuţii despre lucrurile care provoacă stres şi modalităţile constructive de a le face faţă, pentru ca stresul să se mute din interior în afară, unde cauzele şi efectele lui pot fi văzute şi analizate; c. jocuri sportive, activităţi extraşcolare, ocazii de reducere a stresului; d. solicitarea de ajutor altor specialişti, contactarea părinţilor copiilor; e. întâlniri cu familia sau cu persoanele care se ocupă de îngrijirea copiilor; f. îndrumarea copiilor şi/sau familiilor acestora să apeleze la serviciile specializate existente în comunitate - de asistenţă socială, medicală, psihologică, juridică etc.

Resurse suplimentare: • site-ul proiectului http://zidezi-lascoala.ro/rezultate • http://www.edu.ro/index.php/legaldocs/16421

5.2 Formarea profesorilor pentru implementarea programului Şcoala după şcoală (Ş.D.Ş.) Descriere: Activitatea de formare a cadrelor didactice s-a constituit într-un pachet conţinând : sesiuni de formare faţă în faţă şi online pentru programul Ş.D.Ş., sesiuni de formare faţă în faţă şi online pentru activităţi de animaţie socioeducativă, sesiuni de formare a cadrelor didactice pentru programul Ateliere de vară și sesiuni de instruire a personalului în vederea utilizării portalului I.T. 78

1. Sesiunile de formare faţă în faţă şi online pentru programul Ş.D.Ş au vizat formarea cadrelor didactice pentru dobândirea competenţelor specifice de lucru cu elevii aflați în situația riscului de abandon școlar. Conţinutul sesiunilor a fost astfel stabilit încât să răspundă abilitării profesorilor în acord cu nevoile elevilor de a fi sprijiniţi în realizarea temelor şi recuperarea decalajelor în învăţare, în facilitarea comunicării cu părinţii plecaţi în străinătate prin instrumente digitale, în dezvoltarea competenţelor sociale şi emoţionale prin activităţi de animaţie socioeducaţională. Elaborarea suportului de curs a fost precedată de studierea literaturii de specialitate în domeniul activităţii diferenţiate, a unor studii privind impactul eşecului şcolar asupra dezvoltării personalităţii copilului. Tematica dezvoltată în suportul de curs este următoarea: 1. Abandonul şcolar- premisă sau cauză? 2. Evaluarea educaţională 3. Abordarea diferenţiată a învăţării 4. Protagoniştii nevoilor de sprijin şi eficienţa sprijinului acordat în cadrul programelor complementare 5. Adaptarea ofertelor educaţionale la nevoile diferite ale elevilor 6. Tipuri de acţiuni care se pot realiza pentru a - i sprijini pe elevi 7. Elaborarea planului de învăţare centrat pe nevoile elevului 8. Evaluarea progresului elevilor 9. Planul educaţional de intervenţie individualizată 10. Sprijinirea elevilor cu tulburări emoţionale 11. Etape în dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale 12. Program de dezvoltare socioemoţională a copiilor 13. Managementul clasei. Construirea comunităţii grupului – cultură şi climat 14. Copiii singuri acasă - aspecte calitative 15. Anexa - Devianţa şcolară De asemenea, au fost studiate legislaţia şcolară în vigoare, analize privind abandonul şcolar la nivel naţional şi european, documentele privind politicile europene în domeniul prevenirii părăsirii timpurii a şcolii. Şcolile implicate în program au selectat, la nivel local, cadrele didactice care au format echipele locale de implementare a programului la nivelul instituţiei şcolare, cu respectarea unor criterii stabilite la nivelul proiectului. Din fiecare şcoală implicată în program, au participat 7 persoane după cum urmează: 1 director, 2 învăţători, 4 profesori(română, matematică, istorie, geografie, limbi străine), la nivel de proiect fiind formate 140 de cadre didactice. Fiecare cursant a participat la 40 de ore de formare, dintre care 32 ore de formare directă și 8 ore de formare on-line. Sesiunile de formare au avut în vedere următoarele obiective: familiarizarea cu valorile şi principiile de bază necesare în educaţia pentru prevenirea abandonului şcolar; identificarea cauzelor care predispun la părăsirea timpurie a şcolii; identificarea surselor de informare pentru înţelegerea caracteristicilor şi particularităţilor individuale ale elevilor; proiectarea învăţării individualizate pe baza rezultatelor evaluării educaţionale; proiectarea activităţii din cadrul programului Ş.D.Ş. Formarea directă s-a derulat pe parcursul a patru zile, tematica fiecărei sesiuni din cele 16 fiind prezentată în tabelul de mai jos: Ziua1

S1.Sesiune introductivă: scopul, obiectivele, aşteptările participanţilor S5.Evaluarea educaţională

S2. Prezentarea S3. Metodologia programului programului educaţional de Ş.D.Ş. sprijin Ş.D.Ş. S6. Abordarea diferenţiată S7. Individualizarea învăţării a învăţării

Ziua3

S9. Abilităţi emoţionale şi relaţionale

S10. Vârstele dezvoltării emoţionale şi sociale

Ziua4

S13. Repere în proiectarea S14. Proiectarea în Ş.D.Ş. - S15. Proiectarea în Ş.D.Ş. S16. Proiectarea în Ş.D.Ş.activităţii din programul Ş.D.Ş. designul unei zile activitate practică activitate practică 1.Primirea elevilor - întâlnirea • Evaluarea seminarului. • Încheierea seminarului de grup 2.Sprijin în învăţare 3.Activităţi recreative

Ziua2

S4. Părăsirea timpurie a scolii premise/cauze • Întrebări şi răspunsuri S8. Realizarea planului de învăţare adaptat nevoilor elevului • Întrebări şi răspunsuri

S11. Managementul relaţiilor S12.Copiii singuri acasă şi al problemelor disciplinare • Întrebări şi răspunsuri

2. Sesiunile de formare faţă în faţă şi online pentru activităţi de animaţie socioeducativă au vizat abilitarea profesorilor care lucrează cu copiii ce prezintă risc de părăsire timpurie a şcolii, de a derula activităţi de socioanimaţie educativă, formarea unui număr de cel puţin 80 cadre didactice pentru dobândirea de competente specifice pentru organizarea activităţilor de socioanimaţie educativă în lucrul cu copiii în programul Ş.D.Ş. Au fost identificate cauzele care predispun la părăsirea timpurie a şcolii, au fost stabilite sursele de informare pentru a înţelege caracteristicile şi particularităţile individuale ale elevilor, au fost precizate unele repere astfel încât să se proiecteze activitatea de socioanimatie, în cadrul programului Şcoală după şcoală. Conceptele specifice asupra cărora s-a focalizat formarea au fost: intervenţie multimodală, inadaptare pedagogică, normativă, relaţională – interrelaţională, comportament prosocial.

3. Sesiuni de formare a cadrelor didactice pentru programul Ateliere de vară care au avut ca scop abilitarea cadrelor didactice din învăţământul primar în utilizarea unor strategii de învăţare integrate, prin care să prevină şi să reducă abandonul şcolar, în rândul copiilor ce provin din familii aflate în dificultate. Cursul propune un design inovativ pentru adulţi, realizat prin împletirea sesiunilor plenare cu discuţii panel, sesiuni de întrebări şi răspunsuri, studii de caz, ateliere pentru grupuri mici, în care se detaliază implicaţiile practice pe care le au informaţiile teoretice prezentate.

4. Sesiuni de instruire a personalului în vederea utilizării portalului I.T. În cadrul proiectului a fost creat portalul cu funcţionalităţi multiple cu scopul de a forma comunitatea online a elevilor, a cadrelor didactice din programul Şcoala după şcoală, de a facilita învăţarea elevilor prin accesul la resurse digitale:lecţii interactive, aplicaţii, teste. Pentru asigurarea eficienţei utilizării resurselor informatice, au fost organizate cursuri de formare cu profesorii implicaţi în proiect. Au fost astfel asigurate condiţiile derulării cu elevii a unor cursuri e-Learning pentru limba română şi matematica, integrate pe platforma educaţională. Portalul a găzduit grupuri de comunicare şi învăţare flexibile care au facilitat formarea în sistem blended-learning prin parcurgerea de materiale digitale, comunicarea cu colegii, schimbul de informaţii şi bune practici între membrii grupului ţintă şi beneficiarii indirecţi. De asemenea, cadrele didactice au fost abilitate să asiste elevii în comunicarea cu părinţii plecaţi în străinătate utilizând platforma online deoarece un modul al portalului a fost destinat realizării consilierii online Prietenul de la distanţă şi Caravana consilierii.

Utilitate: Activitatea de formare s-a impus ca necesitate deoarece cadrele didactice implicate se aflau la prima intervenție educaţională alternativă de acest tip. Organizarea sesiunilor de formare a fost modalitatea eficientă de implementare a unui model structurat de intervenţie complexă, multimodală în sprijinul elevilor cu dificultăţi de învăţare. Achiziţiile teoretice şi metodologice propuse a fi dobândite au fost stabilite astfel încât să facă posibilă activitatea de susţinere a elevilor în procesul de dezvoltare multidimensională: cognitivă, afectivă, comportamentală, socială, relaţională etc. Temele de formare au fost stabilite pentru a răspunde nevoii de a pune la dispoziţia participanţilor strategii de socializare şi de relaţionare prin care elevii sunt încurajaţi să se exprime conform nevoilor emoţionale, tehnici pentru efectuarea asistată a temelor, pentru aprofundarea cunoştinţelor, utilizarea platformei e-learning şi a softurilor educaţionale, intervenţii de remediere, recuperare şcolară şi ameliorare a dificultăţilor în învăţare, de remediere comportamentală şi atitudinală. De asemenea, s-a impus necesitatea de a include conţinuturi vizând activităţile educative concepute ca situaţii de valorizare a aptitudinilor elevilor, de recunoaştere şi apreciere a înclinaţiilor acestora, de afirmare a elevilor pentru educarea stimei de sine în acord cu potenţialul fiecărui elev. Beneficii: • la finalul cursului de formare, participanţii au dovedit abilitarea în realizarea următoarelor demersuri: identificarea cauzelor care predispun la părăsirea timpurie a şcolii, identificarea surselor de informare pentru a înţelege caracteristicile şi particularităţile individuale ale elevilor expuşi riscului de abandon şcolar, rolul intervenţiilor complexe, multimodale pentru eliminarea excluziunii sociale; • cadrele didactice au dobândit abilităţi de proiectare a unor activităţi de intervenţie în favoarea susţinerii elevilor pentru obţinerea succesului şcolar. De asemenea, profesorii au dezvoltat şi au aplicat instrumente privind evaluarea educaţională, individualizarea/ diferenţierea învăţării, pregătirea, organizarea, implementarea, monitorizarea , evaluarea activităţilor din programul Ş.D.Ş.. Probleme apărute: Participanţii la sesiunile de formare au invocat nevoia acreditării cursului, din perspectiva implementării programului, după finalizarea proiectului. Au intervenit momente de oboseală , deoarece profesorii din programul Ş.D.Ş. au participat la toate cursurile, care s-au derulat pe un interval lung de timp. Măsurarea succesului: Dintre cei 140 participanţi la sesiunile de formare, 139 au declarat că obiectivele propuse au fost atinse, iar aşteptările au fost îndeplinite. Cadrele didactice au apreciat metodele de lucru activ participative, exemplele de activităţi de învăţare şi de socializare, jocurile didactice, abordarea diferenţiată a învăţării, studiile de caz privind cauzele abandonului şcolar, proiectarea activităţilor programului precum şi metodologia programului Ş. D.Ş. Recomandări pentru implementare • curriculumul cursului de formare va conţine teme specifice, în acord cu oferta de sprijin a programului Ş.D.Ş. ce urmează a fi implementat; • suportul de curs să conţină informaţii de referinţă actualizate la problematica naţională actuală; • să se selecteze o bibliografie de specialitate relevantă; • este nevoie de motivaţie şi disponibilitate pentru dezvoltare personală şi pentru autoformare a cadrelor didactice care se implică în program.

Exemplul 1 Planul sesiunilor de formare 1 – 8 (prima zi şi a doua zi) faţă în faţă pentru programul Şcoala după şcoală ZIUA 1 - obiective: • Să identifice reperele care stau la baza organizării programului Ş.D.Ş. în cadrul proiectului : Şcoli şi comunităţi în acţiune pentru prevenirea părăsirii timpurii a şcolii ; • Să-şi precizeze aşteptările referitoare la desfăşurarea activitătii în cadrul programului Ş.D.Ş. ; • Să analizeze principiile de bază ale metodologiei de organizare a programului Ş.D.Ş. referitoare la strategii, direcţii de acţiune, resurse necesare organizării programului; • Să identifice în propria experienţă exemple de buna practică pentru optimizarea organizării programului Ş.D.Ş. • Să identifice cauze care conduc la părăsirea timpurie a şcolii de către copiii aflaţi în situaţie de risc Sesiunea 1

9:00-11:00

Sesiune introductivă: scopul şi obiectivele cursului de formare; aşteptările participanţilor • Cuvânt de deschidere – 5 minute • Cuvânt de bun venit, prezentarea formatorilor (5 minute) • Prezentarea programului Ş.D.Ş. în cadrul PPTS – 10 min • Prezintarea scopului şi obiectivelor cursului de formare a cadrelor didactice din programul Ş.D.Ş. , accentuând importanţa participării directe şi active în cadrul seminarului. (10 minute) • Prezentarea participanţilor (15 minute) • Am adus de acasa - experienţe relevante pentru programulŞ.D.Ş. (35 minute) • Realizarea unui blazon, care se expune în sala de curs • Formularea aşteptărilor participanţilor la curs (25 minute) • Concluzii (15 minute)

11:00-11:15

Pauză

Sesiunea 2

11:15-13:15

Metodologia privind organizarea programului Ş.D.Ş. • Prezentarea obiectivelor sesiunii (10minute). • Prezentarea şi dezbaterea metodologiei de organizare a programului • (30 minute) • Explorarea experienţei cadrelor didactice în activitaea cu elevii aflaţi in situaţii dificile privind progresul lor concretizat în achiziţii academice sau comportamentale 30 min. • Prezentarea rezultatelor finale, schimb de informaţii, feedback,Turul Galeriilor, (30minute). • Identificarea unor relaţii între temele abordate. (10minute). • Evaluare. Concluzii. (10minute).

13:15-14:15

Pauză de prânz

Sesiunea

14:15-16:15

16:15-16:30

Prezentarea programului Ş.D.Ş. • Introducere 2 minute • Brainstorming - Ce este Ş.D.Ş. 10 minute • Prezentare – Programul Ş.D.Ş. 15 minute • Activitate de grup, recenzia prin rotaţie: programe educaţionale de sprijin 90 minute • Concluzii 3 minute Pauză

Sesiunea 4

16:30-18

18-18:30

Abandonul şcolar- premise sau cauze • Introducere 2 minute • Brainstorming 10 minute • Prezentare 15 minute • Activitate de grup - Predarea reciprocă 90 minute • Concluzii 3 minute Concluziile zilei Întrebări şi răspunsuri

ZIUA 2 - obiective: • Să prezinte elementele definitorii ale conceptului de evaluare educaţională; • Să reflecteze asupa rolului evaluării educaţionale în programul Ş.D.Ş. ; • Să analizeze sintagma centatre pe elev în programul Ş.D.Ş., din perspectiva specificului grupului ţintă:copii de vârste diferite, cu profiluri diferite cu nevoi diferite; • Să stabilească reperele evaluării elevilor din perspectivă complexă, corelând date ce provin din surse conjugate cu rol in dezvoltarea elevilor; • Să analizeze unele aspecte legate de acordarea sprijinului individualizat în învăţare : protagoniştii nevoilor de sprijin, eficienţa sprijinului acordat; • Să identifice posibiliăţi de adaptare a ofertelor educaţionale la nevoile diferite ale elevilor cuprinşi în programul Ş.D.Ş. ; • Să identifice tipuri de acţiuni care se pot realiza pentru a-i sprijini pe elevi în programul Ş.D.Ş. ; • Să realizeze macheta unui plan educaţional de sprijin în învăţare pentru copiii/elevii cu dificultăţi în învăţare sau comportamentale. Sesiunea 5

9:00-11:00

Evaluarea educaţională • Exerciţiu de intercunoaştere 5 minute • Eu sunt ... şi o/îl cunosc pe ... • Introducere 2 minute • Activitate de învăţare prin cooperare: Deplasaţi-vă/ Opriţi-vă/ Lucraţi în perechi 13 minute • Activitate individuală - SINELG 60 minute • Activitate individuală – reflecţie de 5 minute • Sarcina de lucru: Descrieţi modul în care vă propuneţi să utilizaţi evaluarea educaţională în implementarea programului Ş.D.Ş. 25 minute • Concluzii 10 minute

11:00-11:15

Pauză

Sesiunea 6

11:15-13:15

Abordarea diferenţiată a învăţării în programul Ş.D.Ş. • Introducere - 5 minute • Brainstorming: Cum abordăm diferenţiat învăţarea? - 10 minute • Predarea reciprocă: Abordarea diferenţiată a învăţării - 60 minute • Aplicaţii – 30 minute • Discuţii şi concluzii - 15 minute

13:15-14:15

Pauză de prânz

Sesiunea 7

14:15-16:15

Sprijin individualizat în învăţare în programul Ş.D.Ş. • Introducere - 5 minute • Brainstorming: Ce este sprijinul individualizat în învăţare? - 10 minute • Rrecenzia prin rotaţie: Abordarea individualizată a învăţării - 90 minute • Discuţii şi concluzii - 15 minute

16:15-16:30

Pauză

Sesiunea 8 16:30-18:30

18:20 – 18:30

Planul educaţional de sprijin în învăţare • Introducere - 5 minute • Brainstorming: Ce este Planul educaţional de sprijin în învăţare?- 10 minute • Activitate de grup: Realizarea unui Plan educaţional de sprijin în învăţare - 90 minute • Discuţii şi concluzii - 15 minute • Evaluarea zilei

Exemplul 2 Cartea jocurilor - Tema online socioanimaţie - Școala 3 Pucioasa ŞCOALA NR. 4 ELENA DONICI CANTACUZINO – CU STRUCTURA ŞCOALA NR. 3 PUCIOASA

GRUP DE LUCRU: Prof. SIMION MARIETA Prof. PASCU ANDREIA Prof. MATEOIU ROXANA Prof. SUDITU RALUCA

Metode pentru activităţile de socioanimatie Jocuri cunoaştere Joc 11. Zoo Mărimea unui grup este de la 10 până la 30 de participanţi. Timp de desfăşurare: 15 minute. Materiale: foi de hârtie cu nume de animale ( câte două pentru un animal). Obiective: A ajunge la cooperare în pereche pentru a putea lucra eficient. A favoriza sensibilitatea şi atenţia. Procedură: Jocul se desfăşoară în întuneric ( sau cu ochii legaţi). Fiecărui participant i se dă o fişă cu numele un animal, sunetul căruia trebuie să-l imite. Jocul constă în a-şi găsi perechea, adică persoana ce imită acelaşi sunet. Căutarea se permite doar prin intermediul sunetului fără a pune întrebări. Evaluare: Fiecare persoană va încerca să explice cum s-a simţit, ce dificultăţi a avut pentru a-şi întâlni perechea. Note: Cu cei mai mici, trebuie să se încerce a face acest joc nu pe perechi, ci pe grupuri mai mari, pentru a evita întinderea jocului sau pierderea interesului, pentru a evita pericolul izolării vreunui copil Resurse suplimentare: • site-ul proiectului http://zidezi-lascoala.ro/ • rapoartele formatorilor elaborate în proiect • rapoartele de monitorizare elaborate în proiect

5.3 Planificarea activităţilor pentru programul Ş.D.Ş.

Descriere: Echipele locale de la nivelul şcolilor din proiect au elaborat planul de activitate pentru programul Ş.D.Ş. Activitatea a fost facilitată de coordonatorii componentelor Şcoala după şcoală şi Dezvoltarea instituţională. Anterior elaborării planurilor de activitate, au fost organizate întâlniri ale coordonatorilor locali cu membrii echipei de proiect în vederea stabilirii coordonatelor activităţii de proiectare, a obiectivelor programului şi domeniilor prioritare etc. În elaborarea materialului au fost corelate toate specificațiile cuprinse în documentele de bază ale proiectului, ale componentei Ş.D.Ş. și ale componentei Dezvoltare instituțională și anume: cererea de finanțare, metodologia programului Ş.D.Ş., strategiile de dezvoltare insțituțională ale școlilor pilot, suporturile de curs utilizate în cadrul activităților de formare pentru cadrele didactice din școlile cuprinse în proiect. În vederea derulării programului Ș.D.Ș., ca un demers coerent dezvoltat la nivelul proiectului, planurile de activitate au fost elaborate pornind de la o structură comună cuprinzând domeniile, activitățile ce se derulează la nivelul școlii, termenele, responsabilii de activitate, resursele necesare și indicatorii de rezultat sau evidențele. De asemenea, pentru optimizarea activității de planificare, planurile au fost structurate în două etape: etapa de pregătire, care cuprinde activitățile ce trebuie derulate pentru a crea condițiile necesare desfășurării programului Ș.D.Ș. şi etapa de implementare care cuprinde activitățile concrete care se desfășoară pentru copiii din grupul țintă cuprinși în programul Ș.D.Ș. În etapa de pregătire, pentru domeniile prioritare ale programului, au fost stabilite activităţile de mai jos: Echipa de program 1. Întâlnire de organizare la nivelul echipei de program Ş.D.Ş. din şcoală pentru: stabilirea atribuţiilor, stabilirea graficului întâlnirilor de planificare și de reflecţie, analizarea documentelor de raportare lunară, stabilirea tipului de documente și dovezi care se vor arhiva la nivelul programului ŞDŞ din şcoală 2. Realizarea unei baze de date despre elevii din grupul țintă și despre profesorilor implicaţi la nivelul echipei de program din şcoală 3. Lansarea programului în şcoală și în comunitate 4. Realizarea dosarului proiectului PPTS Spaţiul 1. Igienizarea spaţiului destinat programului 2. Instalarea echipamentelor 86

3. Amplasarea mobilierului 4. Personalizarea spaţiului 5. Administrative Elevii 1. Formarea grupelor 2. Înscrierea elevilor în program 3. Evaluarea inițială 4. Informarea elevilor despre Ş.D.Ş. Profesorii 1.Realizarea orarului 2. Realizarea graficelor de prezenţă a elevilor și a tabelelor pentru serviciile de catering 3. Realizarea condicii de prezență a profesorilor 4. Elaborarea probelor de evaluare iniţială 5. Planificarea și proiectarea curriculară 6. Planificarea modalităților și instrumentelor de monitorizare internă a implementării programului Ș 7. Verificarea platformei e-learning și a softului educaţional Părinţii 1. Participarea la întâlniri pentru prezentarea programului și obținerea acordului pentru înscrierea copilului în programul ȘDȘ 2. Participarea la interviuri individuale cu membrii echipei de program pentru evaluarea inițială a copilului

În etapa de implementare, pentru domeniile prioritare ale programului, au fost stabilite activităţile următoare: Echipa de program 1. Comunicarea cu echipa de management 2. Monitorizarea programului 3. Evaluarea de progres programului 4. Evaluarea finală a programului 5. Activităţi de raportare Spaţiul 1. Întreținerea spațiului 2. Utilizarea spaţiului în învătare 3. Managementul spațiului Curriculum 1.Implementarea curriculumului 2. Evaluarea progresului elevilor 3.Realizarea și implementarea planurilor educaționale individuale 4.Evaluarea finală a elevilor Profesorii 1. Derularea activităților din program 2. Organizarea de întâlniri de lucru/ de reflecţie periodice 3. Realizarea portofoliilor de monitorizare a progresului individual 4. Utilizarea resurselor educaționale puse la dispoziție prin proiect Catering 1. Organizarea spaţiului de servire a mesei 2. Evidenţa serviciului de catering 87

În sprijinul realizării planului de activitate au fost elaborate materiale resursă pentru fiecare domeniu, constând în documente care reglementează organizarea, implementarea, evaluarea, monitorizarea programului Ş.D.Ş. Utilitate: Planul de activitate a fost proiectat ca un instrument util în organizarea programului şi a constituit un reper important în monitorizarea permanentă a programului. Planul de activitate pentru programul Ş.D.Ş. a fost elaborat cu participarea întregii echipe astfel încât fiecare membru să-şi asume responabilitatea pentru implementarea acestuia. Planurile au precizat domeniile şi activitățile adecvate ce se derulează la nivelul programului, termenele, responsabilii de activitate, resursele necesare și indicatorii de rezultat sau evidențele. Membrii echipei s-au implicat într-un efort colaborativ pentru a realiza documentul cadru al activităţii Ş.D.Ş., alternative la programul şcolar, menite să contribuie la soluţionarea problemei părăsirii timpurii a şcolii. Beneficii: • planul de activitate a funcţionat ca un ghid în implementarea şi evaluarea activităţilor derulate in program; • monitorizarea programului a fost eficientizată de existenţa planului deoarece au fost precizate clar domeniile de activitate, resursele, responsabilităţile, termenele, indicatorii de realizare; • echipele de program din şcolile implicate în proiect au aplicat achiziţiile teoretice şi metodologice dobândite la cursurile de formare și au conștientizat importanța abordării diferenţiate a procesului de învăţare, a conexării unor domenii multiple, a implicării tuturor parţilor interesate, profesori, părinţi, tutori în prevenirea părăsirii timpurii a şcolii de către elevi; • planul elaborat pentru implementarea programului va putea fi folosit, în viitor, cu adaptările ce se vor impune, pentru sustenabilitatea proiectului. Probleme apărute: Echipele locale de program nu au mai elaborat astfel de planuri. Existau iniţiative de sprijinire a elevilor în sistem afterschool, dar nu şi elemente de cultură scrisă care să ofere exemple de practică în acest sens. Măsurarea succesului: Toate școlile din proiect implicate în programul Ş.D.Ş. au un plan de activitate, precum şi materialele resursă orientative care au asigurat derularea cu succes a programului. Ca urmare a participării la program, s-a constatat progres sub aspectul achiziţiilor academice şi comportamentale la elevii cuprinși în grupul țintă al proiectului. Recomandări pentru implementare: • este necesară studierea metodologiei pentru a înţelege modul de organizare, implementare, monitorizare, evaluare, precum şi rolul instrumentelor prezentate în capitolul Anexe; • este importantă consilierea acordată în elaborarea planului de activitate pentru Ş.D.Ş. de către o persoană cu expertiză în managementul educaţional; • planul de activitate poate fi adecvat la problematica fiecărei şcoli, flexiblitatea fiind unul dintre principiile care au stat la baza elaborării documentelor programului.

Exemplul 1 Școala Dora Dalles Bucșani, Dâmbovița: Planificarea activităților pentru programul Ş.D.Ş. - Etapa de pregătire DOMENIU

Echipa de program

ACTIVITATE

RESURSE

RESPONSABIL

TERMEN

1. Întâlnire de organizare la nivelul echipei de program Ş.D.Ş. din şcoală pentru: - stabilirea atribuţiilor - stabilirea graficului întâlnirilor de planificare și de reflecţie - analizarea documentelor de raportare lunară - stabilirea tipului de documente și dovezi care se vor arhiva la nivelul programului ŞDŞ din şcoală

de timp Coordonatorul modele local al proiecdocumente tului raportare utilizate in proiect

1 februarie 2012

2. Realizarea unei baze de date despre elevii din grupul țintă și despre profesorii implicaţi la nivelul echipei de program din şcoală 3. Lansarea programului în şcoală și în comunitate

informații Coordonatorul referitoare local al proiecla elevii din tului grupul țintă umane de timp materiale

Coordonatorul local al proiectului

4.Realizarea dosarului proiectu- de timp Coordonatorul lui PPTS care va cuprinde: un biblio- local al proiecdocumentele de înscriere a raft, coli A4 tului elevilor în program; formulare/ procese verbale de primire a materialelor educaţionale; copii ale tabelelor de prezenţă a elevilor; copii de pe rapoarte ale membrilor echipei; procese verbale de primire – predare diverse materiale; minute ale întâlnirilor echipei de program; baza de date elevi/profesori

EVIDENȚE/ INDICATORI DE REALIZARE minuta întâlnirii lista atribuțiilor cadrelor didactice implicate în programul ȘDȘ graficul întâlnirilor echipei fiecare cadru didactic din echipa de program are responsabilități în cadul programului listă cu documentele care vor fi arhivate

OBSERVAȚII

1 februarie baza de date cu elevii 2012 din grupul ţintă baza de date cu cadrele didactice implicate în programul ŞDŞ 31 ianuarie înregistrare video a 2012 evenimentului fotografii de la lansare toți elevii din program participă la eveniment evenimentul are loc conform planificarii stabilite Februarie un biblioraft al proiectu2012 lui în care se vor îndosaria diverse documente

DOMENIU

Spaţiul

Elevii

ACTIVITATE

RESURSE

RESPONSABIL

EVIDENȚE/ INDICATORI DE REALIZARE 1 februarie sala PPTS si sala de 2012 mese igienizate TERMEN

1. Igienizarea spaţiului destinat umane programului de timp materiale

Coordonatorul local al proiectului

2. Instalarea echipamentelor

administratorul școlii de timp

Coordonatorul local al proiectului

3. Amplasarea mobilierului pe arii de activitate: spaţiul de primire, de întâlnire, de joc, spaţiul de lectură spaţiul de liniştespaţiul de învăţare individuală spaţiul pentru activităţi de grup spaţiul media spaţiul pentru rutine : masă, dulap de haine, chiuvetă spaţiul pentru pictură 4. Personalizarea spaţiului

umane de timp materiale

Cadrele didactice implicate în programul ŞDŞ

umane de timp materiale

Cadrele didacti- Februarie ce implicate în 2012 programul ŞDŞ

5. Administrative – inventarierea și etichetarea echipamentelor și materialelor primite prin proiect

umane Coordonatorul de timp local al proiecmodele de tului etichete cu elementele de vizibilitate ale proiectului Coordonatorul local al proiectului

1.Formarea grupelor de elevi

de timp

2. Înscrierea elevilor în program prin: completarea formularului grupului ţintă obținerea acordului scris al părinților pentru participarea la program înscrierea copiilor într-un tabel de evidenţă

Membrii echipei de proiect Coordonatorul de timp local al proieccopii ale tului formularului grupu țintă

1 februarie toate echipamentele şi 2012 aparatura primite prin proiect ( laptop, computer, videoproiector) instalate în sala în care se va derula programul ȘDȘ; cuptorul instalat în sala de mese o zonă media/ e-learning pentru computer amenajată; procese verbale privind normele de securitate a muncii şi PSI semnate 1 februarie mobilier amplasat pe 2012 arii de activitate

orarele pentru toate clasele din care provin elevii afişate în sala ŞDŞ un tablou al clasei cu Permanent portretele copiilor realizat graficul activităţilor afișat 1 februarie toate materialele primi2012 te în cadrul proiectului sunt inventariate și etichetate

2 grupe de elevi formate fiecare grupă este for1 februarie mată din 15 copii din 2012 clasele I-IV, respectiv 15 copii din clasele V-VIII toți cei 30 de copii sunt înscriși în program toate formularele grup țintă sunt completate 1 februarie toți părinții si-au dat 2012 acordul pentru participarea la program tabel de evidență completat

OBSERVAȚII

DOMENIU

Elevii

ACTIVITATE 3.Evaluarea inițială care constă în: aplicarea de teste la lb română și matematică evaluarea psihologică și comportamentală elaborarea unui raport pentru fiecare elev cuprins în programul SDS 4. Informarea elevilor despre programul ŞDŞ toţi elevii care participă la program vor fi informaţi și instruiți în legătură cu obiectivele și modalitatea de derulare a programului, orarul, responsabilitățile, activitățile, alte aspecte 1.Realizarea orarului

Profesorii

RESURSE

umane de timp setul de teste

1 februarie 2012

EVIDENȚE/ INDICATORI DE REALIZARE

30 de elevi informați în legătură cu orarul și activitățile programului

umane de timp coli A4

Coordonatorii grupelor de elevi

orarul pentru grupa de la ciclul primar elaborat orarul pentru grupa de la ciclul gimnazial elaborat

umane de timp materiale

umane de timp

1 februarie 2012

Responsabilul cu frecvenţa elevilor 2 februarie Responsabilul 2012 cu serviciile de catering Cadrele didactiFebruarie ce implicate în 2012 program

Coordonatorul local al proiectului Februarie 2012 Cadrele didactice implicate în program

OBSERVAȚII

toți cei 30 de elevi sunt testați 30 de rapoarte de evaluare completate

Cadrele didacti1 februarie ce implicate în 2012 programul ŞDŞ

4. Elaborarea probelor de evaluare iniţială conform unei proceduri elaborate la nivelul proiectului testele se aplică la disciplinele limba și literatura româna şi matematică; subiectele sunt elaborate respectând programele şcolare specifice anului de studiu în curs; evaluarea inițială se finalizează umane în săptămâna a treia de prode timp gram; hârtie la finalul evaluării inițiale se completează raportul de evaluare inițială al fiecărui elev cuprins în program, se analizează rezultatele, se identifică problemele pe care le au elevii în învăţare; rezultatele evaluării inițiale vor sta la baza proiectării curriculumului programului ȘDȘ; toate documentele vor fi arhivate la dosarul programului 5. Planificarea și proiectarea curriculară -

Şetreanu Eugenia

TERMEN

umane de timp materiale

2. Realizarea graficelor de pre- umane zenţă a elevilor și a tabelelor de timp pentru serviciile de catering coli de hârtie 3. Realizarea condicii de prezență a profesorilor

RESPONSABIL

grafice de prezență zilnică realizate tabele pentru servicii de catering realizate condica de prezență realizată

un set de probe de evaluare elaborate conform procedurii

planificări ale Cadrele didactiactivităților realizate ce implicate în Martie 2012 program

DOMENIU

ACTIVITATE

RESURSE

6.Planificarea modalităților și instrumentelor de monitorizare umane internă a implementării prograde timp mului ȘDȘ 7. Verificarea platformei e-lear- umane ning și a softului educaţional de timp materiale

Părinţii

RESPONSABIL Coordonatorul local al proiectului Coordonatorul local al proiectului

1.Participarea la întâlniri pentru prezentarea programului și sem- umane narea acordului pentru înscrie- de timp rea copilului în programul ȘDȘ materiale

Coordonatorul local al proiectului

2. Participarea la interviuri individuale cu membrii echipei de program pentru evaluarea inițială a copilului

Coordonatorul local al proiectului

umane de timp

TERMEN

EVIDENȚE/ INDICATORI DE REALIZARE

OBSERVAȚII

Martie 2012

instrumente de monitorizare elaborate

Martie 2012

platformă funcțională

31 ianuarie 2012

Lunar

80% dintre părinții elevilor din program au participat la întâlnirea de lansare acorduri semnate 100% toți părinții au participat la interviurile petru evaluarea inițială a copiilor

Exemplul 2 Școala Ungureni, Dâmbovița: Planificarea activitatilor pentru programul Ş.D.Ş. – etapa de implementare

DOMENIU

ACTIVITATE

RESURSE

TERMEN

EVIDENȚE/INDICATORI DE REALIZARE mesaje pe mail transmise mesaje pe yahoo group minute ale întânirilor

1. Comunicarea cu echipa de management

umane de timp

CoordonaPeriodic torul local al proiectului

2. Monitorizarea programului

umane de timp materiale

Permanent instrumente de moCoordonatorul local al nitorizare aplicate cf proiectului procedurii elaborate la nivelul proiectului CoordonaBilunar 10 întâlniri bilunare torul local al ale echipei de proproiectului iect organizate pe perioada de pilotare

3.Evaluarea de progres a progra- umane de timp Echipa de mului program vor fi organizate bilunar întâlniri materiale ale echipei de program din şcoală vor fi analizate permanent modul de implementare a programului și progresul elevilor cuprinși în acesta la mijlocul perioadei de pilotare a programului se va realiza o evaluare de progres prin metodele și instrumentele stabilite la nivelul echipei de management

RESPONSABIL

Aprilie 2012 instrumente aplicate pentru evaluarea de progres raport de analiză privind progresul programului în perioada de pilotare

OBS.

DOMENIU

ACTIVITATE

4.Evaluarea finală a programului – faza de pilotare la finalul programului se vor raporta rezultatele obținute la obiectivele programului se vor avea în vedere rata abandonului școlar și rezultatele școlare ale elevilo r grupului țintă Echipa de vor fi utilizate metodele și instruprogram mentele stabilite la nivelul echipei de management a proiectului 5. Activităţi de raportare

1. Întreținerea spațiului 2. Utilizarea spaţiului în învătare

TERMEN

umane de timp

Coordonatorul local al proiectului

La finalul fiecărei luni

umane de timp materiale umane de timp materiale

Coordonapermanent sala PPTS întreținută torul local al proiectului Cadrele permanent toate activitățile didactice programului se implicate în desfășoară în sala program PPTS sunt utilizate echipamentele primite prin proiect CoordonaPermanent mobilier aranjat în torul local al funcție de activități proiectului spații utilizate cf instrucțiunilor din proeict lucrări ale elevilor expusee în sala PPTS Cadrele permanent cele 3 ore de didactice activități zilnice deimplicate în rulatecf planificărilor program și standardelor de calitate Cadrele Lunar instrumente de evadidactice luare a progresului implicate în elevilor aplicate program planuri educaționale Cadrele Lunar individuale realizate didactice și implementate implicate în program Cadrele Iunie 2012 probe de evaluare didactice finală aplicate implicate în progres înregstrat la program cel puțin 80% dintre elevi Cadrele permacele 3 ore de didactice nent activități zilnice deimplicate în rulate cf planificărilor program și standardelor de calitate

umane de timp materiale

Spaţiul

Curriculum

3.Managementul spațiului

umane de timp materiale

1.Implementarea curriculumului

umane de timp materiale

2. Evaluarea progresului elevilor

umane de timp materiale

3.Realizarea și implementarea planurilor educaționale individuale

umane de timp materiale

4.Evaluarea finală a elevilor

umane de timp materiale

Profesorii 1.Derularea activităților din program

EVIDENȚE/INDICATORI DE REALIZARE CoordonaIunie 2012 instrumente de evatorul local al luare finală aplicate proiectului RESPONSABIL

RESURSE

umane de timp materiale

OBS.

fișe de pontaj și rapoarte de activitate elaborate și transmise echipei de management la finalul fiecărei luni

DOMENIU

EVIDENȚE/INDICATORI DE REALIZARE 2. Organizarea de întâlniri de umane CoordonaBilunar întâlniri organizate lucru/ de reflecţie periodice de timp torul local al de cel puţin două ori proiectului pe lună minutele întâlnirilor redactate permanent 30 de portofolii 3.Realizarea portofoliilor de mo- umane Cadrele nitorizare a progresului individual de timp didactice completate cu pro30 de bibli- implicate în duse relevante ale pentru fiecare elev cuprins în orafturi program activității copiilor program cadrele didactice vor realiza un portofoliu al activității acestuia care va cuprinde: raportul de evaluare iniţială; ACTIVITATE

RESURSE

probele de evaluare la româna si matematică; fișe de progres; fişa de evaluare finală; observaţii ale cadrului didactic; mostre din activitatea elevului: teme, produse ale activităţii, fotografii etc. 4. Utilizarea resurselor umane educaționale puse la dispoziție de timp prin proiect resurse materiale primite prin proiect 1. Organizarea spaţiului de servi- umane re a mesei de timp materiale Catering

2. Evidenţa serviciului de catering umane de timp

RESPONSABIL

TERMEN

Cadrele didactice implicate în program

permanent produse realizate de copii în cadrul activităților

Responsabilul cu serviciile de catering Responsabilul cu serviciile de catering

Permanent spațiul de servire a mesei amenajat și întreținut Zilnic

serviciile de catering sunt livrate zilnic cf contractului Tabelele de evidență a cateringului completate zilnic

Resurse suplimentare: • planurile celor 10 școli din proiect care se găsesc în arhiva proiectului

OBS.

5.4 Amenajarea spaţiilor Descriere: În programul Ş.D.Ş. spaţiul a fost o sală de clasă special amenajată și dotată cu echipamente și mobilier achiziționate prin proiect. Respectând cerințele din metodologia programului, sala ȘDȘ a fost organizată pe arii de activitate care să le ofere elevilor oportunitatea de a citi, de a utiliza computerul, posibilitatea de a lucra individual, în grup/pereche, de a-şi dezvolta abilităţile specifice, de a realiza proiecte individuale sau de grup, de a desfăşura activităţi recreative, de a îndeplini responsabilităţi, de a crea sentimentul apartenenţei la comunitatea grupului. Organizarea funcţională a spaţiului prevede arii pentru primire, întâlnire şi joc, lectură, linişte, învăţare individuală, pentru activităţi de grup sau pereche, pentru media, rutine, pictură. Din bugetul alocat proiectului, școlile din programul Ş.D.Ş. au fost dotate cu pupitre şi scaune, dulapuri pentru bibliotecă, mese pentru calculatoare, tabla albă de scris, flipchart, computere, videoproiector, aparat de fotografiat, imprimantă, cuptor electric pentru încălzirea hranei. Şcoala a contribuit la amenajarea spaţiului cu mochetă, cu panouri pentru expunere şi a asigurat condiţiile de igienă în spaţiul destinat programului. Fiecare unitate şcolară care a implementat programul Ş.D.Ş. a organizat spaţiul în funcţie de posibilităţile locale, astfel încât au existat modalităţi variate de transpunere practică a precizărilor metodologice cu privire la organizarea spaţiului şcolar. Cele mai multe şcoli au asigurat programului un spaţiu special pentru servirea mesei, cu utilităţile corespunzătoare: chiuvetă, cuptor, mese. Utilitate: Într-un program de școală după școală organizat pentru prevenirea abandonului școlar a fost nevoie ca spațiul să fie amenajat conform unor criterii specifice deoarece acesta este un factor important în reuşita demersurilor educaţionale, este un aliat al profesorului care lucrează cu elevii. În organizarea programului, trebuie să fie îndeplinite următoarele cerinţe: mediul oferit copiilor este curat, sănătos şi orientat către nevoile lor; spaţiul destinat programului este dotat cu materiale educaţionale astfel încât să ofere o varietate de opţiuni în învăţare şi recreere, potrivite cu nevoile elevilor şi nivelul lor de dezvoltare; Spaţiul Ş.D.Ş. organizat conform metodologiei programului trebuie să fie un loc care aparţine copiilor şi poartă amprenta implicării lor autentice în activitate. Prin urmare, echipa locală a programului Ş.D.Ş. din fiecare şcoală a avut ca obiectiv realizarea unei comunităţi de învăţare în care fiecare membru are dreptul de a-şi exprima opinia şi a fi ascultat, fiecare este responsabil pentru reuşita/nereuşita comunităţii în diversele activităţi pe care le desfăşoară. Fiind doar 15 elevi, fiecare ştie despre ceilalţi colegi ce probleme au şi cum pot fi ajutaţi pentru a le depăşi. În sala ȘDȘ, profesorii trebuie să expună lucrările elevilor, astfel încât rezultatele efortului de grup şi individual să fie cunoscute de toţi şi apreciate în raport cu posibilităţile şi finalităţile propuse. 95

Beneficii: • elevii au împărţit acelasi spaţiu de învăţare, de recreere, de odihnă, de masă, ceea ce a creat sentimentul de apartenenţă fiecăruia şi tuturor; • elevii au perceput spaţiul Ş.D.Ş. ca pe un loc în care ei se simt securizaţi, capabili de reuşită, încrezători în propriile forţe şi apreciaţi pentru fiecare contribuţie; • materialele achiziţionate prin proiect au dat posibilitatea profesorilor să susțină activități deosebite, care au fost foarte apreciate de elevii din grupul țintă; • toate dotările intră în inventarul instituţiilor şcolare în care s-a derulat programul Ş.D.Ş, ca bază pentru sustenabiltatea acestuia; • profesorii care au derulat programul sunt abilitaţi din perspectiva managementului spațiului fizic al clasei, dobândind o mai bună înţelegere a tratării spaţiului ca aliat în derularea unei activităţi eficiente; • organizarea pe arii de studiu ar putea fi extinsă şi în spaţiile de învăţare organizate în sistemul tradiţional, pe clase şi lecţii. Probleme apărute: O problemă apărută a fost aceea că unele unităţi şcolare nu au avut posibilitatea de a amenaja un spaţiu special destinat servirii mesei, ceea ce a necesitat precauţii suplimentare în direcţia asigurării condiţiilor corespunzătoare de igienă. De asemenea, în unele unităţi de învăţământ nu există apă curentă şi nici toalete modernizate ceea ce a solicitat un efort suplimentar de organizare şi de responsabilitate pentru sănătatea elevilor, din partea echipei locale de proiect. Măsurarea succesului: Toate cele 20 de școli din program au amenajat spaţiul Ş.D.Ş. pe arii de studiu, personalizându-l şi adaptându - l la specificul local. O particularitate a acestor spaţii o constituie aspectul estetic, grija pentru ordine, curăţenie şi responsabilizarea copiilor în realizarea acestui climat. Recomandări pentru implementare: • este necesară existenţa unui spaţiu care să ofere condiţii bune de învăţare si recreere optime, precum şi a unui spatiu de servire a mesei cu respectarea normativelor privind igiena; • echipa locală de implementare să fie conștientizată asupra faptului că programul permite abordarea creativă în organizarea spaţiului, respectând principiile diferenţierii şi individualizării; • este necesară adaptarea organizării spaţiului la nevoile elevilor care vin în program, pentru activitate individuală sau de grup/pereche, delimitarea unor arii de activitate, dotarea cu materiale educaţionale, existenţa unor surse de stimulare cognitivă: cărţi, instrumente, jocuri etc.

Exemplul 1 Macheta - Amenajarea spaţiului în programul Ş.D.S. Macheta a fost elaborată în cadrul metodologiei programului și redă grafic amenajarea spațiului sălii din perspectiva abordării unei învățări centrate pe nevoile diferite de învățare ale elevilor. Macheta a fost transmisă tuturor celor 20 de școli care au implementat programul ȘDȘ și a stat la baza organizării spațiului fizic școlar din sala programului.

Spaţiul pentru rutine masa, dulap de haine, chiuvetă

Spaţiul pentru activităţi de grup sau pereche

Spaţiul de primire, de întâlnire, de joc

I. Pupitre

II. Pupitre

III. Pupitru

IV. Pupitre

Spaţiul de Spaţiul media pictură e-learning, comunicare

Spaţiul de lectura

Spaţiul de linişte

Spaţiul de învăţare individuală

Exemplul 2 Spațiul de teme și lecții în sala Ș.D.Ș. În fiecare sală Ș.D.Ș. mobilierul a fost așezat pentru patru grupe de elevi corespunzătoare claselor I-IV/V-VIII.

Exemplul 3 Spațiul de joc în sala Ș.D.Ș În centrul clasei a fost organizat un spațiu pentru joc prevăzut cu mochetă/ covor astfel încât să se creeze condiții pentru desfășurarea de activități de socioanimație, de energizare, relaxare în care s-au utilizat resursele primite prin proiect.

100

Exemplul 4 Spațiul de discuții în sala Ș.D.Ș. Spațiul în sala Ș.D.Ș. a fost organizat astfel încât să permită și desfășurarea unor discuții în cerc, a întâlnirilor cu grupul de elevi de la începutul programului sau a activităților de interevaluare.

101

Exemplul 5 Spațiul IT în sala Ș.D.Ș. Una dintre realizările importante ale programului o constituie prevederea în sala Ş.D.Ş. a unui spațiu destinat activităților IT, dotat cu computere, laptopuri, multifuncțională, cameră video și web și aparate foto. În acest spațiu copiii au accesat platforma e-learning construită prin proiect pentru efectuarea unor teme la lb. română și matematică, pentru comunicarea cu părinții plecați în străinătate și cu prietenul la distanță – consilierul școlar.

102

Exemplul 6 Spațiul de liniște și lectură în sala Ş.D.Ş. Un element inedit l-a constituit amenajarea în sala ȘDȘ a unui spațiu pentru lectură în care copiii au putut citi, s-au putut retrage pentru relaxare și odihnă. In cele mai multe săli în acest spațiu au existat pernuțe, cărți, reviste etc.

Exemplul 7 Expunerea lucrărilor elevilor în sala programului Ş.D.Ş. Atmosfera cromatică a sălii de clasă şi a spaţiului individual de muncă poate influenţa structura afectivă a personalităţii elevilor, iar rolul psihologic al culorii este un factor recunoscut către obținerea eficacității educaționale. Aceasta se creează în primul rând prin expunerea lucrărilor realizate de elevii din programul ŞDŞ, pentru promovarea unor valori instrumentale şi expresive.

103

Exemplul 8 Panouri de afișaj din sala programului Ş.D.Ş În fiecare clasă Ş.D.Ş. au existat panouri de afișaj realizate în funcție de creativitatea și imaginația echipei de program și a copiilor. Aceste panouri vorbesc în mod autentic despre activitățile derulate, despre cultura organizațională și specificul școlii respective.

Resurse suplimentare: • site-ul proiectului http://zidezi-lascoala.ro/ • portalul proiectului : http://portal.zidezi-lascoala.ro/

104

5.5 Curriculum Descriere: Curriculumul programului Şcoala după şcoală derulat în cadrul proiectului Şcoli şi comunităţi în acţiune pentru prevenirea părăsirii timpurii a şcolii a fost elaborat în acord cu particularităţile modelului de învăţare propus: o alternativă la programul școlar obligatoriu, care oferă oportunități de învățare formală și nonformală, pentru consolidarea competențelor, învățarea remedială și aprofundarea învățării prin activități educative, recreative și de timp liber. Obiectivele pedagogice sunt specifice activităţilor educaţionale complementare, dar instituţionalizate la nivel extraşcolar şi vizează prevenirea părăsirii timpurii a şcolii de către elevii care întâmpină anumite blocaje în învăţare, la un moment dat, accelerarea achiziţionării unor instrumente fundamentale pentru continuarea parcursului şcolar: citit, scris, calcule etc . Curriculumul integrează holistic activităţi educaţionale cu impact asupra dimensiunilor multiple ale personalităţii elevilor participanţi la program: cognitivă, afectivă, comportamentală, socială, relaţională, de tipul celor prezentate în continuare: • activităţi intelectuale/educaţionale de efectuare asistată a temelor, de aprofundare a cunoştinţelor, de utilizare a platformei e-learning şi a softurilor educaţionale, de remediere, recuperare şcolară şi ameliorare a dificultăţilor în învăţare, de remediere comportamentală şi atitudinală; • activităţi educative concepute ca situaţii de valorizare a aptitudinilor elevilor, de recunoaştere şi apreciere a înclinaţiilor acestora, de afirmare a elevilor pentru educarea unei stime de sine în acord cu potenţialul fiecărui elev; • activităţi recreative derulate în cadrul atelierelor multimedia pentru dezvoltarea competențelor de gândire critică, observare, analiză, interpretare, imaginație și creativitate, pentru familiarizarea elevilor cu noțiuni minimale de fotografie și realizare de materiale video, precum şi pentru stimularea interacțiunii pozitive între elevi, consolidarea spiritului de echipă, prin intermediul unor jocuri educative și a unor tehnici de animație socială. • activităţi de socializare şi de relaţionare prin care copiii sunt încurajaţi să se exprime având în vedere nevoile lor emoţionale; • activităţi de socioanimaţie educaţională; Proiectarea pentru activitatea de remediere în programul Ş.D.Ş. este realizată pornind de la problemele identificate în cadrul activităţilor de evaluare iniţială a elevilor incluşi în program şi de la dificultăţile pe care elevii le pot întâmpina la un moment dat, pe parcursul învăţării. Acestea din urmă sunt identificate 105

de către cadrele didactice din program prin modalităţi complementare de evaluare: analiza rezultatelor şcolare, discuţii organizate cu cadrele didactice care predau la clasele din care provin elevii, interviuri cu elevii, cu părinţii, consultarea documentelor de proiectare. Proiectarea pentru activităţile educative, recreative, de socializare, de socioanimatie respectă formatul impus prin documentele şcolare instituţionalizate la nivel pedagogic. Evaluarea in cadrul proiectului pedagogic Ş.D.Ş. se bazează pe teste academice de intrare şi de ieşire din program. Pentru a reglementa modalitatea de realizare a evaluării iniţiale/finale a fost elaborată o procedură la nivelul proiectului. Au fost stabilite reperele generale ale activităţii de evaluare şi anume: elaborarea testelor de evaluare la limba română și matematică, elaborarea instrumentelor pentru evaluarea psihopedagogică, aplicarea testelor de evaluare, elaborarea raportului de evaluare pentru fiecare elev cuprins în programul ȘDȘ. Pentru elaborarea testelor s - au consultat modelele , baremele de evaluare și de notare și precizările referitoare la specificul testelor, publicate la adresa http://subiecte.edu.ro/2012/ Evaluarea de parcurs s-a realizat prin mijloace complementare, dintre care cea mai importantă este portofoliul activității elevului care cuprinde: raportul de evaluare iniţială, probele de evaluare la limba româna şi matematică, fișe de progres, raportul de evaluare finală, observaţii ale cadrului didactic, mostre din activitatea elevului, teme, produse ale activităţii, fotografii etc. Utilitate: A fost necesară stabilirea unor repere curriculare pentru a se crea premisele de realizare a individualizării activităţii de educaţie şi instruire, astfel încât să fie articulate sistemic capacităţile psihologice ale elevilor, particularităţile mediului lor socio-cultural, contextul de organizare, cadrul concret de realizare a activităţilor. Curriculumul elaborat pentru programul Ş.D.Ş. a valorificat experienţa cadrelor didactice în domeniul activităţii diferenţiate şi achiziţiile dobândite la cursurile de formare organizate prin proiect. Beneficii: • curriculumul Ş.D.Ş. a generat un model de bună practică susţinut de documentele şcolare corespunzătoare: planificări, activităţi de socioanimaţie, programe, orare pentru gestionarea optimă a timpului, planuri de intervenţie personalizată, rapoarte de evaluare etc. • echipele locale de program au lucrat în echipă, pentru realizarea unui proiect de curriculum destinat reducerii eşecului şcolar în rândul copiilor proveniţi din medii defavorizate; • modul de concepere a curriculumului conferă procesului de intervenţie educaţională flexibilitate şi adaptabilitate la cazuistica abandonului şcolar. Probleme apărute: Problema identificată la momentul în care a debutat activitatea în programul Ş.D.Ş. a constat în precaritatea achiziţiilor fundamentale ale elevilor, în special ale celor din gimnaziu, în domeniul scris, citit, calcul matematic, în unele cazuri fiind nevoie de alfabetizare primară. Măsurarea succesului: S-au acumulat, la nivelul fiecărei echipe de program, achiziţii metodologice, instrumente de proiectare şi tehnici de evaluare, validate de practică care vor putea fi adaptate în derularea viitoare a unor programe Ş.D.Ş. Recomandări pentru implementare: • este necesară studierea unei bibliografii de specialitate în domeniul psihopedagogiei diferenţiate; • este oportun ca profesorii implicaţi în Ş.D.Ş. să aibă expertiză în vederea elaborării şi implementării unui curriculum diferenţiat; • echipa de program să reflecteze asupra faptului că, spre deosebire de învăţământul formal, curriculumul din programul Ş.D.Ş., nu este prestabilit, nu poate fi copiat, ci elaborat în acord cu nevoile elevilor.

106

Exemplul 1 Proiectarea activității în programul ȘDȘ - limba română, Școala Nr 3 Pucioasa, Judeţul Dâmboviţa

Clasele: I, a II- a, a III- a, a IV-a Expert program Şcoala după şcoală:M.B. Perioada: 20 febr.2012-1 martie 2012 Probleme identifiNr. cate prin crt. evaluarea iniţială 1. Răspunsuri incomplete la întrebări

Numele şi prenumele Clasa elevului P. I.

a II-a

M. M.

a II-a

E.V.

a III-a

R. D.

a IV-a

Nu reE. V. cunosc părţile de S. C. vorbire C.A. P.R.

Obiective / Competenţe vizate Exprimarea orală şi scrisă

a III-a Recunoaşterea /utilizarea eleaIII-a mentelor de construcţie a a IV-a comunicării a IV-a

Conţinutul învăţării

Activităţi de învăţare

Formulări de răspunsuri pe baza textelor studiate la clasă

1.-exerciţii-joc în pereche: Eu întreb, tu răspunzi!; 2.- citire selectivă pe fragmente şi răspunsuri orale la întrebări formulate de profesor ; 3.-completarea în scris a unor răspunsuri lacunare la întrebări date ; 4.-formulare independentă a răspunsurilor ;

Recunoaşterea verbului, a substantivului, a adjectivului

1.exerciţii-joc Execută ce spun ! pentru verb ; -grupare de jetoane pentru substantiv; -joc : Recunoaşte cum este ! pentru adjectiv. 2.exerciţii orale şi în scris de completare a unor serii cu început dat (Găseşte acţiuni potrivite, Dă exemple de nume de fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii, Adaugă însuşiri;etc.)

Observaţii

107

Exemplul 2 Evaluarea copiilor participanţi la programul Ş.D.Ş – formatul de raport Evaluarea elevilor cuprinși în programul ȘDȘ s-a realizat la intrarea și la ieșirea din program și a vizat achizițiile curriculare la disciplinele lb. română și matematică și profilul psihopedagogic al fiecărui copil. Activitatea de evaluare s-a concretizat într-un raport de evaluare pentru fiecare elev. Formatul unui raport de evaluare

I. DATE PERSONALE 1. Numele şi prenumele: ___________________________________________________________ 2. Vârsta: _______ ani 3. Şcoala _____________________________________________________ Clasa______________ II. DATE REFERITOARE LA FAMILIE În prezent copilul locuieşte împreună cu: □

ambii părinţi

□ mama

□

familia lărgită

□

alte persoane: ___________________________________________________________

□

instituţie de ocrotire: _____________________________________________________

Copilul primeşte sprijin în învăţare de la : Ambianţa din familie: □

înţelegere între membrii familiei

□

neînţelegeri minore şi trecătoare între părinţi

□

neînţelegeri dese

Condiţiile de viată şi învăţătură ale elevului □

condiţii obişnuite, normale, medii

□

condiţii acceptabile

□

condiţii deosebit de grele

Atitudinea familiei faţă de elev □

îi acordă atenţie, îl îndrumă, îl supraveghează, îl ajută

□

îi acordă atenţie exagerată, manifestă hiperprotecţie

□

părinţii sunt indiferenţi, preocupaţi de alte probleme

III. DATE PRIVIND SĂNĂTATEA Aspectul general al copilului:

108

□

aspect igienic plăcut (faţă, mâini)

□

îmbrăcăminte curată, adecvată anotimpului, adecvată vârstei

□

îmbrăcăminte neadecvată

□

igienă precară

□ tata

Apare în evidenţa medicului de familie cu boli specifice unor dizabilităţi □

Da _____________________________________________________________________

□

IV. DATE PRIVIND SITUAŢIA ŞCOLARĂ □ corigent

În anul şcolar 2010 – 2011 a fost

□ repetent

□ nu e cazul

Nr. absenţe în semestrul I, an şcolar 2011- 2012 _____ Media obţinută în semestrul I la Limba şi literatura română __________ Matematică__________ V. REZULTATE OBŢINUTE LA PROBELE DE EVALUARE INIŢIALĂ: DISCIPLINA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Obiective / Competenţe Nivel de realizare Calificativ Insuficient

Obiectiv 1 / Competenţa 1

Obiectiv 2/ Competenţa 2

Obiectiv 3 Competenţa 3

Obiectiv 4 Competenţa 4

Obiectiv 5 Competenţa 5

Obiectiv 6 Competenţa 6

CALIFICATIV OBŢINUT LA PROBA DE EVALUARE: Foarte bine

Bine

Suficient

Insuficient

PROBLEME IDENTIFICATE:

DISCIPLINA: MATEMATICĂ Obiective / Competenţe Nivel de realizare Calificativ Insuficient

Obiectiv 1 / Competenţa 1

Obiectiv 2/ Competenţa 2

Obiectiv 3 Competenţa 3

Obiectiv 4 Competenţa 4

Obiectiv 5 Competenţa 5

Obiectiv 6 Competenţa 6

CALIFICATIV OBŢINUT LA PROBA DE EVALUARE: Foarte bine

Bine

Suficient

Insuficient

PROBLEME IDENTIFICATE:

109

COMPETENŢE DE CITIRE/ LECTURĂ Nu cunoaşte toate literele învăţate

Literizează în timpul citirii

Silabiseşte în timpul citirii

Citeşte clar

corect

fluent

conştient

expresiv

Un text cunoscut Un text necunoscut

Volumul vocabularului □ adecvat vârstei □ sărac Exprimare

□ corectă

□ fluentă

□ greoaie

□ incorectă

Deficienţe de limbaj

□ oral

□ citit

□ scris

□ nu e cazul

□ bună

□ acceptabilă

□ nesatisfăcătoare

Conduita de ascultare □ foarte bună

VI. ASPECTE ALE INTEGRĂRII ŞCOLARE SI SOCIO-AFECTIVE Adaptarea la activitatea de tip şcolar □ se adaptează relativ uşor □ are dificultăţi de adaptare generate de baza psihofiziologică precară □ are dificultăţi de adaptare generate de conflicte afective de natură familială □ are dificultăţi de adaptare generate de mediul şcolar Stilul personal cu influenţe asupra activităţii şcolare □ este organizat, perseverent □ nu manifestă iniţiativă, este dependent de ajutorul celor din jur □ lucrează după tipar, se conformează modelului □ finalizează sarcinile primite

□ mereu;

□ uneori;

□ deloc

□ are dificultăţi în învăţare Conduita elevului în clasă (la lecţii) □ participă cu interes, este activ, atent □ este atent, dar aşteaptă să fie solicitat □ este neatent, cu atenţie perturbată, labilă □ este inactiv, pasiv, plictisit, apatic Conduita elevului în afara clasei (în pauze) □ are conduită normală, fără abateri □ are conduită marcată de atitudini agresive sau autoritare, de gravitate redusă □ prezintă abateri comportamentale

□ des □ uneori □ rar

□ Sancţiuni pe linie şcolară □ Nu □ Da. ________________________________ Conduita în grup □ este comunicativ, sociabil, execută cu interes sarcinile date □ se integrează, dar este lipsit de iniţiativă; □ este un bun executant dacă este solicitat □ este retras, rezervat, interiorizat, se automarginalizează Aptitudini şi interese pentru activitatea şcolară □ lucrează repede, bine, rezolvă în timp optim sarcinile de învăţare

110

□ blocaj în exprimare

□ lucrează bine, dar cu consum de timp şi energie □ nu manifestă interes pentru şcoală □ înclinaţii pentru □ lectură □ artă (desen, muzică etc.) □ sport □ tehnică Trăsături emoţionale □

dispune de echilibru emoţional, manifestă stabilitate

□

manifestă timiditate excesivă

□

are reacţii emoţionale puternice cu efect inhibitor asupra activităţii

□

are reacţii emoţionale cu caracter dezadaptativ

VII. ACTIVITĂŢI PREFERATE ÎN TIMPUL LIBER □

jocuri la calculator

□ jocuri în aer liber

□

cărţile

□ desene animate

□

emisiuni TV

□ activităţi în gospodărie

□

Altele ___________________________________________________________________

VIII. ALTE ASPECTE SEMNIFICATIVE IX. LISTA DE DIFICULTAŢI (altele decât cele menţionate la testele de evaluare iniţială) Capacitatea de comunicare orală □

Dificultăţi în exprimarea clară, corectă a ideilor

□

Exprimare cu dezacorduri

□

Dificultăţi în articularea cuvintelor

□

Altele………………..

Capacitatea de citire/ lectură □

Literizează în timpul citirii

□

Citire deosebit de lentă, pe silabe

□

Dificultăţi în citirea cuvintelor cu mai mult de două silabe

□

Dificultăţi în conştientizarea celor citite

□

Altele………..

ASPECTE ALE INTEGRĂRII ŞCOLARE SI SOCIO-AFECTIVE □

Dificultăţi de relaţionare cu colegii

□

Stimă de sine scăzută

□

Pasivitate

□

Autoreglare deficitară a comportamentului

□

Toleranţă scazută la frustrare

□

Altele...

Resurse suplimentare: • rapoartele experților pe probleme de curriculum Ş.D.Ş. elaborate în cadrul proiectului • rapoartele de evaluare ale elevilor participanți la programul Ş.D.Ş.

111

5.6 Implementarea programului Descriere: La nivelul fiecărei unităţi şcolare incluse în programul Ş.D.Ş., au fost constituite două grupe de elevi, fiecare grupă fiind formată din 15 copii din clasele I-IV, respectiv 15 copii din clasele V-VIII, predispuşi la părăsirea timpurie a şcolii, la marginalizare şi excluziune socială. Beneficiarii programului Ş.D.Ş., conform criteriilor de selecţie stabilite la nivel de proiect au fost : elevi cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani aflaţi în situaţia riscului de părăsire timpurie a şcolii din motive psihologice, familiale, sociale, economice, elevi cu posibilităţi materiale reduse care au beneficiat de sprijin material concretizat în hrană şi materiale educaţionale, elevi cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate cărora li s-a creat posibilitatea de a comunica online cu părinţii prin intermediul platformei IT. Cu elevii din clasele I-IV au lucrat doi învăţători, iar cu elevii din gimnaziu au lucrat patru profesori, care au participat la cursurile de formare specifică programului. Grupa de elevi de la ciclul primar a fost coordonată de profesorii pentru învăţământul primar, iar cea de la gimnaziu de coordonatorul programului la nivelul şcolii. Programul s-a derulat pe parcursul a patru zile pe săptămână, de luni până joi, în intervalul orar 9,30–12,30 pentru elevii care au învăţat după amiază şi 12,30–15,30 pentru elevii care au învăţat dimineaţa, cu menţiunea că programul a fost flexibil, în funcţie de particularităţile şcolii. Activitatea elevilor a fost structurată după cum urmează: două ore pentru activităţi de sprijin în efectuarea temelor, recuperare, ameliorare și dezvoltare şi o oră pentru activităţi de socializare, recreative, dezvoltare personală, socioanimaţie, vizionare de filme educative, de utilizare a platformei e - learning, de comunicare online cu părinţii, după caz. A fost asigurată elevilor masa de prânz deoarece timpul petrecut de aceştia în şcoală a crescut, iar familiile lor au posibilităţi materiale reduse. La nivelul fiecărei unităţi şcolare s - a stabilit o comisie cu atribuţii specifice care a vizat înscrierea elevilor, evaluarea lor, organizarea funcţională a spaţiului, derularea, monitorizarea şi evaluarea programului. Evaluarea iniţială a fost concepută ca un demers complex de radiografiere a situaţiei copilului care a urmărit: verificarea situaţiei materiale, stabilirea nivelului dezvoltării intelectuale şi psihosociale, analiza cazurilor şi propunerea unor soluţii pentru integrarea în program, elaborarea unor programe educaţionale flexibile în conformitate cu cerinţele şi cu nevoile personale ale elevilor participanţi la program. Activităţile desfăşurate de profesori în cadrul programului Ş.D.Ş. au fost, în mare, următoarele: planificarea activităţilor de sprijin în învăţare, a activităţilor de intervenţie individualizată concretizate în planuri individuale de învăţare sau de recuperare, după caz şi implementarea activităţilor proiectate. De asemenea, s-au derulat activităţi de observare şi cunoaştere a elevilor în vederea realizării individualizării învățării, activităţi de furnizare a unor consultaţii pentru părinte/reprezentant legal/alte persoane semnificative pentru copil, de monitorizare a frecvenţei, de evaluare periodică a progreselor 112

înregistrate. S-a stabilit o relaţie de colaborare cu învăţătorii şi profesorii care predau la clasele din care provin elevii şi a fost asigurat accesul la documentele de planificare şi evaluare realizate de aceştia pentru a cunoaşte activităţile ce se desfăşoară în clasă, nevoile elevilor şi pentru a desfăşura activităţile din program în acord cu acestea. Activităţile s-au desfăşurat în spaţiul destinat programului sau în afara acestuia, în spaţii informale, în laboratorul de informatică, în centrul de documentare şi informare, în sala de sport, cu toţi elevii sau individual, în funcție de tema/activitatea propusă sau impusă de nevoile individuale sau ale grupului. Implementarea programului a vizat realizarea unor activităţi de socializare, de relaţionare, intelectuale/educaţionale şi recreative. Cadrele didactice au realizat demersuri pentru identificarea şi analiza nevoilor de instruire, informaţionale, de formare a capacităţilor şi competenţelor curriculare şi emoţionale. Au fost realizate activităţi de întâmpinare a elevilor la începerea programului, întâlniri cu grupul, discuţii în cerc, exerciţii de energizare pentru identificarea stărilor emoţionale, dezvoltarea vocabularului emoţiilor, exersarea abilităţilor de comunicare şi de relaţionare, descoperirea valorii proprii fiecărui copil. S-au remarcat, prin impactul asupra elevilor, tehnicile de conştientizare, exprimare şi control al stărilor afective şi activităţile pentru dezvoltarea abilităţilor de viaţă, pentru edificarea unei imagini de sine pozitive şi pentru dezvoltarea competenţelor relaţionale şi de rezolvare a problemelor. Cadrele didactice au oferit suport emoţional pentru depăşirea stărilor de nelinişte şi stres, copiilor aflaţi în situaţii de criză, conflicte cu familia/persoana de îngrijire, violenţă, neglijare etc. Utilitate: Implementarea programului Ş.D.Ş. a fost un demers necesar și obligatoriu pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii și reducerea abandonului școlar în școlile cuprinse în proiect. Conceptul de ȘDȘ elaborat în cadrul proiectului a evidenţiat aspectele care au confirmat soliditatea programului, precum şi pe cele care au impus intervenţii de ameliorare. Beneficii: • cele 20 de echipe locale de implementare a programului Ş.D.Ş. din proiect au la dispoziţie instrumente viabile pentru menţinerea în şcoală a elevilor care se confruntă, la un moment dat, cu blocaje în evoluţia lor şcolară; • echipele locale de program şi experţii proiectului au aplicat si verificat în practică documentele curriculare de proiectare, organizare, monitorizare , evaluare, astfel încât, în diseminarea acestora, vor fi evitate anumite dificultăţi în implementare; • programul Ş.D.Ş. este în acord cu metodologia MECTS și va putea fi demultiplicat şi în alte şcoli, permiţând adaptarea la problemele specifice locale; • programul ŞD.Ş., model complementar de intervenţie educaţională în vederea prevenirii părăsirii timpurii a şcolii de către elevi, pune la dispoziţia factorilor interesaţi, unităţilor şcolare care se confruntă cu această problemă strategii validate de practica celor 20 de şcoli din proiect care l- au implementat. Probleme apărute: O reală problemă identificată este aceea că pentru unii copii, în special de gimnaziu, se impun cursuri de alfabetizare primară, eşecul lor şcolar şi tendinţa către evadare din sistem fiind legate de lacunele mari identificate în dobândirea achiziţiilor instrumentale de citit, scris, calcul matematic. În unele cazuri, s-a manifestat starea de oboseală a copiilor, în special a celor mici, deoarece unii dintre ei vin la şcoală de la distanţe mari, se scoală devreme şi ajung târziu acasă. Măsurarea succesului: Toate școlile din proiect au repere clare pentru derularea, în viitor, a unui program Ş.D.Ş. cu resurse metodologice şi financiare proprii. Există la nivelul proiectului elemente de cultură scrisă şi vizuală: metodologie, planuri de activitate, seturi de instrumente de lucru şi de monitorizare, filmul , site – ul proiectului etc. Argumentul forte in favoarea programului ca fiind eficient îl constituie progresul realizat de elevii participanţi la program in plan cognitiv si socioemoţional. Recomandări pentru implementare: • este dezirabil ca echipa locală de proiect să analizeze nevoile elevilor din şcoala respectivă, apoi 113

să conceapă un program adaptat acestor nevoi; • este necesară participarea profesorilor care doresc să se implice în Ş.D.Ş. la seminare de demultiplicare a bunelor practici înregistrate de școlile în care programul s-a derulat; • un element important în implementarea unui program Ş.D.Ş. îl constituie o echipă omogenă de cadre didactice și buna comunicare și colaborare la nivelul acesteia

Exemplul 1 Orarele claselor în Ş.D.Ş. - Școala Gimnazială Tudor Vladimirescu Târgoviște și Școala Poiana Orarul claselor a fost același în toate școlile și a cuprins activități de sprijin în efectuare temelor, remediale și de socioanimație. Orele Ş.D.Ş. s-au desfășurat de luni până joi, inclusiv , în intervale orare diferite stabilite la nivelul fiecărei școli.

CLASELE V-VIII Interval orar

Tipul de activitate LUNI

MARȚI

Aprofundare – teme diverse discipline

10.00 – 11.00

Sprijin specializat limba Aprofundare – teme Aprofundare – teme română diverse discipline diverse discipline

11.00 – 12.00

Activități de socioanimație

12.00 – 12.30

Masa; însoțirea elevilor Masa; însoțirea elevi- Masa; însoțirea elevilor Masa; însoțirea elevilor spre sălile de clasă lor spre sălile de clasă spre sălile de clasă spre sălile de clasă

Sprijin specializat matematică

Activități de socioanimație

JOI

9.00 – 10.00

114

Activități de socioanimație

MIERCURI

Activități de socioanimație Aprofundare – teme diverse discipline

Sprijin specializat limba Sprijin specializat materomână matică

CLASELE I-IV: Tipul de activitate LUNI MARȚI MIERCURI 11.45 – 12.15 Întâmpinarea elevilor; Întâmpinarea elevi- Întâmpinarea elevilor; Masa lor; Masa Masa ; relaxare Interval orar

12.15 -12.45

Activități de socioanimație

JOI Întâmpinarea elevilor; Masa ; relaxare Activități de socioanimație

12.45 – 13.45 Aprofundare – teme diverse discipline

Aprofundare – teme Aprofundare – teme diverse discipline diverse discipline

Aprofundare – teme diverse discipline

13.45 – 14.45 Remediere, recuperare școlară, ameliorare a dificultăților de învățare, remediere comportamentală

Remediere, recuperare școlară, ameliorare a dificultăților de învățare, remediere comportamentală

14.45 – 15.15 Activități de socioanimație

Activități de socioanimație

Exemplul 2 Activități remediale În programul zilnic al elevilor au fost prevăzute activități remediale în cadrul cărora elevii au primit sprijin pentru depășirea dificultăților în învățare.

115

Exemplul 3 Activități socio - animație Activitățile de socioanimație au constituit un element inovator al programului și au constat în desfășurarea unei game variate de jocuri în clasă și în curtea școlii, ateliere de educație multimedia, realizarea de proiecte de grup etc.

Exemplul 4 Activități de sprijin pentru efectuarea temelor Zilnic elevii cuprinși în program au fost sprijiniți să își efectueze temele primite la clasă.

Resurse suplimentare: • site-ul proiectului http://zidezi-lascoala.ro/ • portalul proiectului : http://portal.zidezi-lascoala.ro/ • rapoartele elaborate în cadrul proiectului

116

5.7 Monitorizarea - evaluarea activităților pentru reglarea disfuncționalităților Descriere: Activitatea de monitorizare – evaluare pentru reglarea disfuncţionalităţilor intervenite în derularea programului a avut ca ca sop identificarea în timp optim a dificultăţilor şi găsirea soluţiilor de remediere a acestora, în vederea atingerii indicatorilor de progres în derularea Programului Şcoala după scoală. Procesul de monitorizare a vizat raportarea permanentă la indicatorii de progres, identificarea şi înregistrarea unor dificultăţi în desfăşurarea în programul Ş.D.Ş., valorificarea datelor identificate pentru reglarea eventualelor dificultăţi prin oferirea de consultanţă metodologică echipelor din şcoli, înregistrarea eficacităţii, a eficienţei şi a efectivităţii acţiunilor întreprinse. De asemenea, s-a urmărit impactul activităţilor desfăşurate în plan educaţional şi managerial, în scopul determinării schimbărilor induse de acestea, valorificarea rezultatelor pozitive identificate, în scopul ameliorării desfăşurării programului sau al readecvării obiectivelor acestuia la posibilităţile concrete de realizare, diseminarea rezultatelor pozitive între şcolile pilot. Tipurile de intervenţii ale monitorului au constat în: • vizite lunare în şcoli pentru asigurarea calităţii acţiunilor întreprinse în vederea realizării obiectivelor din program, conform uni calendar stabilit iniţial; • înregistrarea lunară a rezultatelor obţinute în derularea programului (conform grilelor de monitorizare); • organizarea de grupuri de discuţie cu elevi, părinţi, cadre didactice din Ş.D.Ş. şi din şcoală pentru constatarea eficienţei şi eficacităţii programului ; • acordarea de asistenţă metodologică pentru echipa implicată în program; • asigurarea diseminării experienţelor pozitive înregistrate în derularea programului, în şcolile pe care le monitorizează; • urmărirea evoluţiei programului în şcolile pe care le monitorizează; • cooperarea cu coordonatorul local de program în cazul existenţei unor disfuncţionalităţi asupra cărora nu poate interveni; • monitorizarea schimbărilor pe care le observă în activitatea din programul Ş.D.Ş. şi a impactului acestora asupra procesului instructiv-educativ; • realizarea unui raport lunar cuprinzând constatările şi observaţiile proprii asupra evoluţiei programului Ş.D.Ş. în şcoala vizitată Experţii au utilizat instrumentele de monitorizare realizate în proiect: grila de montorizare - evaluare a activitatii pentru reglarea disfunctionalităților, lista de verificare pentru conţinutul dosarului Ş.D.Ş. din 117

instituţia şcolară, grilă de interviu pentru elevi din programul Ş.D.Ş., respectiv pentru cadrele didactice din programul ȘDȘ, raport de monitorizare lunar. Utilitate: Monitorizarea a fost un demers important pentru colectarea datelor pe tot parcursul implementării programului privind atingerea obiectivelor, utilizarea resurselor, progresul elevilor din grupul ţintă, schimbările generate în evoluţia elevilor de implementarea programului. Pe baza informaţiilor colectate prin instrumentele de monitorizare au fost făcute analize și s-au furnizat explicații pentru apariţia unor eventuale inconsecvenţe privind derularea programului. Beneficii: • în urma monitorizării a fost sesizat permanent raportul input – output, activităţi planificate activităţi realizate, situaţia grupului ţintă propus, înregistrându-se eventualele discordanţe; • echipa de proiect a utilizat datele în evaluarea programului, pentru explicarea cauzelor eventualelor discordanţe Probleme apărute: Problema identificată la momentul în care a debutat activitatea de monitorizare a constituit - o noutatea demersului la nivel de instituţie şcolară. Există dificultăţi de colectare a datelor din şcoli induse de presupoziţia că sistemul este prea birocratic, se solicită multe dovezi scrise ceea ce determină rezistenţă din partea cadrelor didactice. Măsurarea succesului: Au fost elaborate rapoarte de monitorizare pentru fiecare şcoală vizitată şi s-au elaborate 12 rapoarte de monitorizare lunară şi 1 raport final care sunt expuse pe site – ul proiectului pentru a fi consultate. Au fost identificate la timp dificultăţile, astfel încât s-au făcut în timp optim intervenţiile reglatoare. Intervenţiile au vizat primordial frecvenţa la program a elevilor, ritmicitatea notelor, calitatea serviciului de catering. Recomandări pentru implementare: • echipa locală de program să iniţieze şi să susţină în școli activităţii de monitorizare, ca proces riguros derulat pentru gestionarea permanentă a progresului; • echipele de program să-şi conceapă propriile instrumente de monitorizare, astfel încât să fie vizate toate tipurile de activităţi propuse pentru realizarea obiectivelor programului.

Exemplul 1 formatul raportului de monitorizare Raportul de monitorizare a avut un format standard elaborat la nivelul echipei de proiect și a fost întocmit în urma unei vizite la fața locului, constituind un instrument valoros pentru urmărirea progresului elevilor cuprinși în program și a modului în care a fost implementat programul. Şcoala : Data : 1. Membrii echipei de program cu care a interacţionat monitorul : 2. Surse de informare şi documentare 3. Agenda activităţii 4. Aspecte constatate 118

5. Observaţii / Constatări privind progresul şcolar 6. Probleme identificate

Măsuri corective

Termen de realizare

7. Aspecte de semnalate echipei de management 8. Propuneri privind sustenabilitatea Nume şi prenume :

Semnătura

Resurse suplimentare: • site-ul proiectului: http://www.zidezi-lascoala.ro/imagini.html/ştiri/ • rapoartele de monitorizare elaborate în cadrul proiectului

5.8 Monitorizarea progresului individual al elevilor incluşi în program Descriere: Activitatea a constat în efectuarea de vizite lunare de monitorizare a implementării curriculumului în şcolile implicate în program, pentru a constata realizarea obiectivelor programului. În cadrul vizitelor au fost utilizate instrumentele de monitorizare elaborate la nivel de proiect: fişa de observare a activităţii din program, fişa de consiliere a cadrelor didactice, lista de verificare pentru documentele cadrului didactic, grila de monitorizare a implementării curriculumului în programul ȘDȘ, centralizatorul pentru monitorizarea efectuării temelor, lista de verificare a portofoliului elevului, centralizatorul pentru înregistrarea progresului la învăţătură al elevilor din programul Ș.D.Ș. Echipele de program din şcolile-pilot au fost sprijinite în elaborarea probelor de evaluare, conform procedurii elaborate la nivelul componentei Ş.D.Ş. şi aprobate de echipa de management. Au fost analizate rezultatele obţinute de elevi la probele evaluare în vederea proiectării curriculumului programului Ş.D.Ş., precum şi rezultatele la probele de evaluare finală pentru a analiza eficienţa programului. 119

Urmare a problemelor întâmpinate , echipele de program au primit consiliere şi sprijin în realizarea proiectării curriculare, conform structurii elaborate la nivelul echipei de management şi transmise şcolilor-pilot, utilizând structura din Metodologie. Alte activităţi derulate în cadrul monitorizării: • urmărirea concordanţei cu documentele de planificare pentru fiecare nivel de clasă la disciplinele matematică și limba și literatura română ; • verificarea proiectării activităţilor de socioanimatie și modul de selectare a conținuturilor, în concordanță cu nevoile de ameliorare/dezvoltare ale elevilor.; • analiza resurselor de învăţare utilizate de cadrele didactice, seturile de texte, exerciţii, probleme, aplicaţii pentru remediere și sprijin si integrarea lor în activități, utilizând fișa de observare a activităţii din programul Ș.D.Ș.; • monitorizarea integrării resurselor educaţionale primite în cadrul programului, în activitatea cu elevii, pe baza observaţiei şi a discuţiei cu actorii implicaţi în program; • monitorizarea ritmicității şi eficienţei utilizării platformei e-learning şi eficienţa resurselor curriculare şi a softului educaţional, pe baza observaţiei și a discuţiei cu actorii implicaţi în program; • verificarea realizării și respectării orarului zilnic, conform metodologiei programului; • colectarea şi interpretarea informaţiilor ce vizează progresul elevilor, utilizarea centralizatorului pentru înregistrarea progresului la învăţătură al elevilor din programul Ș.D.Ș., elaborat la nivelul echipei de proiect; • monitorizarea realizării de către cadrele didactice a portofoliilor elevilor în vederea urmăririi progresului individual, pe baza listei de verificare a portofoliului elevului; • colectarea ritmică de feedback de la profesori, cu privire la pilotarea metodologiei; • identificarea problemelor apărute în activitatea de implementare şi găsirea de soluţii echipei pentru remediere. Utilitate: Monitorizarea progresului individual al copiilor a fost un demers riguros proiectat şi pus în operă, pentru a răspunde nevoii de a urmăriri permanent gradul de realizare a obiectivelor programului şi nivelul de progres înregistrat în efectuarea temelor, în frecvenţă şi comportare. A fost necesar ca în implementarea programului ȘDȘ să se constate dacă acesta a produs schimbări la nivelul grupului țintă cuprins în program în ceea ce privește efectuarea temelor (calitate şi grad de independenţă), formarea şi consolidarea deprinderilor de învăţare autonomă, frecvenţa și conduita. Beneficii: • cadrele didactice au primit consultanţă şi sprijin metodologic pentru implementarea currriculumului, proiectarea activitătii, individualizarea învăţării, managerierea grupului şi ameliorarea/dezvoltarea socio-emoţională; • au fost colectate date privind progresul elevilor din program, a fost furnizat spre analiză şi interpretare feedback-ul de la alţi actori implicaţi: cadre didactice, părinți), astfel încât s-a putut consta gradul de satisfacţie al beneficiarilor cu privire la evoluţia proiectului; • a fost identificat /diagnosticat nivelul de cunoştinte şi deprinderi de munca intelectuală al elevilor din grupul-ţintă la începutul, pe parcursul şi sfârşitul programului, prin analizarea rezultatelor evaluărilor iniţiale si finale. Probleme apărute: Problema identificată a fost lipsa de experienţă a cadrelor didactice implicate în program în elaborarea proiectării curriculare din perspectiva diferenţierii învăţării. O altă problemă a constituit-o elaborarea/implementarea planurilor de intervenţie personalizată de către cadrele didactice implicate în Ş.D.Ş. Inconsecvenţa în realizarea evaluării continue a elevilor, la clasă, induce dificultăţi în cuantificarea progresului acestora în program. Măsurarea succesului: Au fost constituite, în fiecare școală cuprinsă în programul Ş.D.Ş., 30 de portofolii ale elevilor, iar la nivel de proiect, 600 de portofolii de evaluare. Datele obţinute în monitorizarea rezultatelor la învăţătură, teme, frecvenţă au fost incluse în cele 1750 de rapoarte de evaluare psihopedagogică a elevilor, realizate la nivel de proiect. 120

Au fost elaborate rapoarte lunare de monitorizare pentru fiecare program şi un raport final. Recomandări pentru implementare: • este necesară elaborarea documentelor de monitorizare pornind de la activităţile specifice fiecărui program Ş.D.Ş. propus; • este necesară monitorizarea permanentă a progresului elevilor, în clasă, la nivelul instituţiei şcolare pentru ca impactul programului complementar Ş.D.Ş. de învăţare să poată fi cuantificat.

Exemplul 1 Înregistrarea progresului elevilor în programul Ş.D.Ş. – grila de monitorizare a progresului Grila de monitorizare este un instrument specific programului și a avut rolul de a radiografia progresul din perspectiva frecvenței, a evoluției abilităților de efectuare a temelor, cea a conduitei și a rezultatelor la învățătură. Grila de monitorizare a progresului - secţiuni COMPLETATE REZULTATE LA TESTELE DE EVALUARE

NUME TEME ŞI NR. Cf. InstruPRENUCRT mentu ME INIŢIALĂ FINALĂ lui de moELEV nitorizare a temei rom mate

OBSERVAȚII se vor corela APRECIERE și interpreta ÎNVĂȚĂTURĂ FRECVENȚĂ FINALĂ informațiile cf. fișelor de cf. fișelor de Progres/ culese prin monitorizare monitorizare CONDUNicio schimdiferite completate completate bare/ instrumente ITĂ de cadrele de cadrele Regres de monitorididactice din didactice din zare program program

PROGRES ÎNREGISTRAT

DA B

PORTOFOLIU Cf. Instrumentu lui de monitorizare a portofoliului elevului DA

DA NU

FB FB DA

D F. N. T.

V. V. A. M. B

B. V. R. I.

Progres constant. La învăţătură, salturi, una- doua trepte, ajungând la FB, la disciplinele de bază Evoluţie pozitivă, cu progres la toate componen tele Progres important la învăţătură, de la I la B

PROGRES

Resurse suplimentare: • site-ul proiectului http://zidezi-lascoala.ro/ • portalul proiectului : http://portal.zidezi-lascoala.ro/ • portofoliile celor 600 de elevi cuprinși în proiect • rapoartele de monitorizare a progresului elaborate în cadrul proiectului 121

6. BUNE PRACTICI DE ORGANIZARE ȘI DERULARE A UNOR ATELIERE DE VARĂ PENTRU PREȘCOLARI

Descriere: Atelierele de vară sunt programe educaţionale transdisciplinare pentru copiii care au atins sau depăşit vârsta de începere a şcolarizării şi care, în absenţa educaţiei timpurii, nu au abilităţi necesare succesului şcolar. Atelierele de Vară reprezintă modalităţi optime de prevenţie şi reducere a abandonului şcolar. Indiferent dacă este cognitivă, socială, emoţională sau de personalitate, cu cât intervenţia este mai timpurie, cu atât şansa de remediere este mai mare. Dimpotrivă, cu cât intervenţia educaţională este mai târzie, cu atât mai mari sunt costurile asociate, iar prognosticul e mai puţin favorabil. Atelierele pentru integrare şcolară optimă din timpul verii ridică nivelul de conştientizare a părinţilor cu privire la importanţa frecventării şcolii, îi familiarizează pe copii cu mediul şcolar reducând astfel decalajul între copiii care au frecventat grădiniţa şi cei care nu au putut să facă acest lucru şi îi atrag pe copii spre şcoală prin activităţi plăcute, care stimulează creativitatea, curiozitatea şi dorinţa de a învăţa. În cadrul Atelierelor de vară, copiii au beneficiat de oportunităţi diverse de învăţare, comunicare şi interacţiune cu adulţii din comunitate. Pentru a facilita un debut şcolar pozitiv, s-au întreprins activităţi în care părinţii, cadrele didactice şi copiii să colaboreze încă de la început. Prin organizarea și desfășurarea Atelierelor de vară s-a urmărit: • prevenţia şi reducerea abandonului şcolar, prin creşterea succesului şcolar în rândul copiilor proveniţi din familii aflate în dificultate; • construirea imaginii de sine pozitive, stimularea motivaţiei copiilor pentru participarea la procesul instructiv-educativ; • micşorarea decalajului creat la nivelul cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor, între copiii care frecventează cu regularitate o formă de învăţământ şi copiii care nu frecventează sau frecventează sporadic grădiniţa şi şcoala. Pentru atingerea acestor obiective, au fost proiectate și desfășurate în fiecare din cele 40 de școli din cele două județe Dâmbovița ş Ilfov, activități educative care au vizat următoarele obiective specifice: • stimularea motivației pentru a veni la școală; • dezvoltarea capacității de autocunoaștere și de intercunoaștere; • formarea unei imagini de sine pozitive; • educarea respectului față de sine, față de ceilalți și față de ceea ce îl înconjoară; • familiarizarea cu un program de lucru, cu reguli ale vieții de viitor școlar; • familiarizarea cu grafisme necesare scrierii, cu litere, sunete, cifre, numere etc.; • dezvoltarea vocabularului; • familiarizarea cu noțiuni generale despre culori, plante, animale, forme din natură etc.;

122

• dezvoltarea atenției, a spiritului de observație, a operațiilor gândirii, a creativității. La Atelierele de vară organizate au participat 400 de copii cu vârste cuprinse între 6 - 8 ani, proveniți din medii defavorizate, copii care nu au frecventat sau au frecventat sporadic grădinița și care urmau să intre în clasa I în septembrie 2011. Atelierele s-au desfăşurat pentru fiecare grup de 10 copii pe parcursul a 10 zile lucrătoare consecutive şi au cuprins două module: • primul modul (5 zile) focalizat pe familiarizarea copiilor cu mediul structurat de învăţare - echipa, spaţiul de învăţare, agenda şi regulile de grup ; • al doilea modul (5 zile) focalizat pe achiziţii cognitive – sunete, litere, numere, cifre, culori, forme geometrice, reprezentări grafice –o introducere treptată în studiul disciplinelor prevăzute în curriculumul naţional. În fiecare şcoală au lucrat în Atelierele de vară doi învățători care au fost formați în cadrul activităţii Sesiuni de formare a învățătorilor pe problematica Atelierelor de vară. În timpul derulării atelierului au avut loc întâlniri cu părinţii pentru prezentarea rezultatelor activităţilor de învăţare, iar în ultima zi s - a desfăşurat proiectul final, care a presupus prezentarea de către fiecare copil a unei lucrări preferate din portofoliul individual, invitaţii fiind familiile copiilor şi reprezentanţi ai comunităţii lărgite. Conceptul de bază din cadrul Atelierelor de vară este al unei călătorii de inițiere, prin care este stimulată curiozitatea de a descoperi lumea, de la lucrurile familiare, până la stele. În fiecare zi copiii descoperă lucruri noi și răspund unei alte întrebări - cheie, lărgindu-și astfel orizontul de cunoaștere și de aspirații. În toate Atelierele de vara au fost identificabile următoarele aspecte : a. Spațiul a fost organizat conform metodologiei, existând Colțul de joacă, spațiul pentru Întâlnirea de dimineață (cu elementele specifice – covoraș, calendarul naturii, graficul cu prezența copiilor, Agenda zilei, graficul cu responsabilități,regulile grupului), Colțul Biblioteca, Colţul Științe. La intrarea în școală/clasă, a fost realizat un traseu marcat pe care copiii l-au parcurs în fiecare dimineață.

123

b. Resursele materiale au fost așezate la vedere, în suporturi etichetate.

c. Prezența la activități şi data, în cadrul lunii în curs au fost marcate prin simboluri.

d. Regulile grupului au fost stabilite împreună cu copiii.

124

e. Au fost proiectate, zilnic, exerciții de comunicare, de auto/intercunoaștere, de observare a elementelor din natură, jocuri în aer liber.

f. Abordarea învăţării a fost de tip integrat, în fiecare zi fiind tratată o anumită temă din perspectiva mai multor discipline. Temele au vizat domenii din sfera de preocupări ale copiilor.

125

g. S-au folosit diverse materiale de lucru din natură (nisip, pietre, frunze, apă etc)

h. Copiii au fost responsabilizați în fiecare zi, prin alocarea de mici sarcini la nivelul grupului.

i. Părinții au fost implicați în activități sau au fost invitați la festivitatea de încheiere a Atelierului de vară

126

Utilitate: Organizarea Atelierelor de Vară a constituit o soluţie alternativă pentru comunităţile în care copiii au frecventat sporadic sau nu au frecventat deloc grădiniţa, având un nivel scăzut de pregătire în vederea debutului şcolar, cu impact negativ asupra succesului copilului. Atelierele s-au impus ca modalitate de intervenţie imediată de răspuns la dificultăţile care se răsfrâng negativ asupra şcolarizării copiilor. Atelierele de Vară organizate la nivelul proiectului s-au dovedit utile pentru ameliorarea problemelor copiilor, identificate la nivelul proiectului, după cum urmează : – nivel scăzut al alfabetizării datorat lipsei unui mediu familial stimulativ și competitiv, cu impact asupra şanselor de succes şcolar ; – nivel redus al abilităţilor verbale de exprimare indus de provenienţa din familiile cu nivel scăzut de educaţie, cu un vocabular sărac care frânează înţelegerea și învățarea ; – nivel de sănătate mai scăzut cauzat de un regim alimentar mai sărac, dificultăţi în achiziţionarea unor deprinderi relative la sănătate care afectează și situația și performanța școlară; – şansele reduse de succes ale copiilor proveniţi din familiile cu venit redus care nu-şi permit achiziţionarea de bunuri cum ar fi tehnologie, cărţi etc; – acces limitat la servicii educaţionale şi de formare cauzat de capacitatea limitată de manifestare a şcolilor ca centre comunitare de resurse. Beneficii: • experienţa organizării Atelierelor de Vară constituie un model de bună practică, replicabil la nivel de comunitate şcolară. La nivelul celor 40 de şcoli există 80 de cadre didactice formate, resursă pentru sustenabilitatea acestui tip de program alternativ; • activitatea Ateliere de Vară s-a dovedit o soluţie pentru reducerea diferenţelor de start la debutul şcolarităţii a copiilor proveniţi din medii defavorizate; • Atelierele de vară au fost un beneficiu pentru toate grupurile ţintă: – pentru copii – creşterea numărului de înscrieri la grădiniţă, determinarea înscrierilor copiilor în clasa întâi, mai devreme decât s-ar fi întâmplat în mod obişnuit, îmbunătăţirea prezenţei şi a rezultatelor şcolare, reducerea riscului de abandon şcolar; – pentru părinţi – creşterea gradului de conştientizare cu privire la dezvoltarea copiilor, creşterea implicării în educaţia acestora, creşterea numărului de părinţi participanţi la întâlnirile tematice şi la întâlnirile de analiză individuală; – pentru cadrele didactice – îmbunătăţirea abilităţilor de predare, cu focus pe metode interactive, centrate pe nevoile şi dorinţele elevilor, creşterea semnificativă a gradului de interacţiune pozitivă cu părinţii; – pentru factorii de decizie – conştientizarea nevoii de acţiune integrată şi de planificare a intervenţiilor comune, oferirea unei comparaţii obiective a impactului pe care îl au măsurile educaţionale faţă de măsurile integrate, educaţionale, sociale şi economice, oferirea unei justificări solide pentru includerea măsurilor testate în planurile de acţiune locală şi încurajarea implementării lor la nivel naţional. • Atelierele de vară au acţionat accelerat asupra unor nevoi prioritare ale copiilor şi anume familiarizarea cu un mediu structurat de învăţare în care să exerseze prioritar adaptarea la reguli, la comunicarea în context şcolar, familiarizarea cu instrumentele şcolare, crearea unor premise care să faciliteze reuşita copiilor la debutul şcolarităţii . Probleme apărute: Au existat dificultăţi în ceea ce priveşte păstrarea hranei pe timp de vară, deoarece nu toate şcolile au frigider. Măsurarea succesului: Peste 330 de copii dintre ce care au participat la Ateliere au înregistrat progrese comunicative şi comportamentale și s-au încadrat bine în programul școlar din clasa I. Recomandări pentru implementare: • să se asigure hrana copiilor şi rechizite pentru desfăşurarea activităţilor; • înainte de derularea activităților, cadrele didactice care vor lucra cu copiii să treacă prin cel puțin un atelier de formare pe tema atelierelor de vară. 127

Exemplul 1 Structura unui atelier de vară și proiectarea unei unități tematice la Școala nr. 3 Pucioasa Structura orientativă a unui Atelier de vară, pentru 10 zile, a fost următoarea: Unitate de învăţare: Eu şi familia mea Unitate de învăţare: Comunitatea mea Unitate de învăţare: Ţara mea Unitate de învăţare: Plante Unitate de învăţare: Cele cinci simţuri Unitate de învăţare: Insecte Unitate de învăţare: Apa, element vital Unitate de învăţare: Alte animale Unitate de învăţare: Unităţi de măsură Proiect final: Ziua Curcubeu Proiectarea unităţii tematice 10 Picături Unitate cromatică

Transparent

Unităţi de învăţare

numele meu chipul meu Eu şi familia mea familia mea proprietăţi apă

Nonculori

Comunităţi umane

Roşu

Ţara mea

Oranj

Lumea plantelor

Galben

Subunităţi de învăţare

Cele 5 simţuri

comunitate sat oraş localitate hărţi ţară cetăţenie Europa steaguri ciclul de viaţă lanţ trofic văz auz miros gust tactil

Metafore, simboluri, activităţi afiş nume om şi societate autoportret Fiecare om are un nume. limbă şi comunicare arbore ştiinţe harta inimii mele modele umbră Oamenii sunt fiinţe om şi societate jumătate, gemeni matematică sociale care trăiesc în simetrie comunităţi şi modifică ştiinţe oglindă mediul în care locuiesc. educaţie de gen zi-noapte artă Noi suntem românigeografie cercul lui Itten cetăţeni europeni. limbă şi comunicare educaţie rutieră ştiinţe Plantele contribuie la limbă şi comunicare Lupa echilibrul mediului. educaţie ecologică Diversitate Idee centrală

Focus

Oamenii descoperă lumea prin intermediul simţurilor.

ştiinţe matematică educaţie sanitară

Insectele sunt creaturi mici, adaptabile la majoritatea mediilor de viaţă.

ştiinţe prietenie artă metamorfoză limbă şi comunicare

circuitul apei meteo

Apa este element vital.

ştiinţe educaţie ecologică

limbă şi comunicare diversitate educaţie PSI

prietenie labirint

Verde

Lumea insectelor

Albastru

Apa

Indigo

Lumea animalelor

ciclul de viaţă lanţ trofic mediu de viaţă

Animalele se adaptează mediului lor de viaţă.

Violet

Unităţi de măsură

eu în viitor

Încă de la începuturile matematică omenirii au fost utilizate educaţie fizică unităţile de măsură.

aniversare

Curcubeu

Terra, planeta diversităţii

continente culori exploratori sistem solar

Se crede că Terra este singura planetă din sistemul solar pe care există viaţă.

curcubeu joc imaginaţie toleranţă

128

anotimpuri

Exemplul 2 Programul unei zile de Atelier de Vară - Școala Racoviţa 9.30: Sosire – Primirea copiilor Fiecare copil este primit cu formula de salut + nume; ex. „Bună dimineaţa, Ionuţ!”- valorizare; este întrebat despre cum se simte în ziua respectivă). Copiii îşi vor recunoaşte şi vor primi ecusonul realizat anterior. Întâlnirea de dimineaţă (se desfăşoară în cerc, astfel încât fiecare să vadă pe fiecare) - exerciţii de dezgheţ: ,,Cercul numelor” - fiecare copil se prezintă folosind prenumele apoi vor trimite de la unul la altul o păpuşă de pluş, numind colegul la care o trimit. - agenda zilei- sunt prezentate activităţile şi se anunţă tema ,,Cine sunt eu?” - joc -se realizează mulţimi de copii (prin ridicare în picioare) după următoarele criterii: fetebăieţi, păr scurt-lung, şaten-blond-brunet, ochi negri-albaştri-căprui-verzi; se pot introduce criterii hazlii: copii cu 2 ochi, cu urechi, cu mâini, cu fraţi, etc. care le vor demonstra copiilor că au şi multe caracteristici comune. - Se prezintă de asemenea ceasul clasei, copiii fiind rugaţi să observe unde este localizat în clasă, ce se mişcă, ce se aude etc. - reguli de grup- se reamintesc regulile formulate anterior cu copiii, în cadrul ,,săptămânii 0”. - discuţii- despre localizarea în timp şi spaţiu, despre anotimp, despre localitatea în care trăiesc etc. - buletin meteo -se lucrează pe calendarul magnetic şi un copil joacă rolul de prezentator buletin meteo 10.30:Ce mâncăm la micul dejun? (discuţii despre alimentaţie şi igienă). Se precizează regulile de autoservire. Gustare 11.00 Mini lecţie de limbă şi comunicare -Picătura incoloră - Cine sunt eu? Se prezintă fişa de lucru 1. Copiii îşi realizează autoportretul şi îşi decorează rama. 11.35 : Joc de mişcare – nume, părţile corpului 11.45 : Mini lecţie matematică, ştiinţe – A câta zi din Atelierul de Vară e azi? Se fixează pe avizier numărul şi cifra 1. Se merge afară şi se fac experimente în vasul cu apă, numărându-se obiecte care se văd şi care sunt câte unul. Se reia prima parte a povestirii. Se aprofundează fragmentul referitor la evaporare şi se începe experimentul cu circuitul apei în natură. 12.15:Circle time - feed-back din partea dascălului şi din partea copiilor Ce am învăţat azi? Despre ce vom învăţa mâine? Ecusoanele se aşază la loc; dacă este cazul, se rearanjează spaţiul de lucru. Copiii îşi vor alege câte un dar din Cutia magică şi apoi pleacă pe rând . Copii îşi iau la revedere astfel: cel care pleacă salută ,,La revedere, colegi! Ne revedem mâine/mâine dimineaţă/mâine la ora 9 ” şi grupul răspunde ,,La revedere, Ionuţ!” până la ultimul copil care rămâne la consiliere individuală.

129

Exemplul 3 Repere metodice ale unei zile de atelier

Picătura alb-negru – Unde locuiesc eu? Careul cu căsuţe alb-negre, permite formularea unei multitudini de cerinţe, în funcţie de imaginaţia fiecăruia. Fişa 2: Uneşte obiectul cu umbra sa. Umple câteva căsuţe albe cu linii orizontale şi câteva căsuţe negre cu linii verticale (varianta 1) Scrie în căsuţele albe cifra 1 sau 2 (varianta 2). Scrie în căsuţele albe litera A (varianta 3). Realizează un model simetric (varianta 4). Alte activităţi: Exerciţii de dezgheţ: „Mă numesc...........Am .......ani. Locuiesc la casa cu numărul ......” Consolidare sunetul şi litera a, A. Familiarizarea cu numărul şi cifra 2. Familiarizarea cu linii: orizontale, verticale, oblice, subţiri, groase, continue sau întrerupte, paralele sau care se intersectează. Educaţie plastică sau colaj: 2 blocuri, case – mari şi mici, completate cu combinaţii de linii sau cu fâşii de hârtie de diverse lungimi şi grosimi. Origami – Paharul; Mobilul. Exerciţii de înviorare – nr.8 de pe CD-ul cu jocuri de mişcare. Jocuri de mişcare. Exerciţii de observare a simetriilor cu ajutorul oglinzilor. Pattern blocks. Întrebări care stimulează dezvoltarea gândirii critice: Unde a aterizat cea de-a doua picătură? De ce „a aterizat”? Despre cine se spune că aterizează? De ce? De câte feluri pot fi zebrele? Ce este acela un oraş? Dar un sat? Ce se găseşte la oraş şi nu se găseşte la sat? Ce se găseşte la sat şi nu se găseşte la oraş? De ce căţeii dalmaţieni au pete? Ce mai poate fi pătat? Ce poate fi alb? Dar negru? etc. Discuţii despre umbre: Ce sunt umbrele? Când apar? Ce culoare au? Ce forme au umbrele? Când nu apar umbre? Poate fi despărţit un obiect de umbra sa? Care credeţi că este cea mai mare umbră de pe Pământ? etc. Predicţii: Unde credeţi că au ajuns celelalte picături? Desen cu creion negru: Unde locuiesc eu? (Desenează casa ta.) Educaţie plastică sau colaj : Picătura alb-negru – în simetrie (prin pliere). O parte din cântecul: „Hai să zicem...” „Hai să zicem una, una este luna. Hai să zicem una, să se facă două, Două mâini copilul are, una este luna.”

130

Exemplul 4 Atelierul de Vară în imagini - Școala Dora Dalles Bucșani Dăruim aripi!

10 Fete şi băieţi - flori, fluturi, raze, ... ,

O nouă, frumoasă şi altfel, ... zi de grădiniţă

131

Aripi pentru desprinderea ... de sol

132

Paraşuta - flori, fluturi, zbor ...

Exemplul 5 Raport de evaluare a copilului participant la Atelierul de Vară Numele şi prenumele copilului B. A.

Capacităţi evaluate: comunicare şi relaţionare INIŢIAL

I. Conduita în comunicare - ascultarea unui mesaj A

FINAL C

1. Priveşte către cel care vorbeşte .

2. Ascultă atent mesajul comunicat .

3. Ascultă până la capăt spusele vorbitorului .

4. Expresia figurii sugerează interes pentru mesaj şi respect pentru persoana care vorbeşte .

5. Rămâne aşezat la locul lui în timpul comunicării. II. Formule de adresare/ comunicare

X C

X A

1. Foloseşte formule pentru a se prezenta.

2. Se adresează politicos pentru a cere ceva .

3. Se adresează politicos pentru a întrerupe pe cineva.

4. Ştie să dea sau să ceară un sfat .

5. Se anunţă pentru a-şi spune părerea . III. Iniţiativa în comunicare

X A

X D

1. Se anunţă la răspuns din proprie iniţiativă .

2. Răspunde la întrebările pe care i le adresează colegii .

3. Primeşte cu înţelegere, sfaturile .

4. Cere explicaţii când nu înţelege . 5. Adresează întrebări pentru a înţelege mesajul .

X X

NOTA: SE BIFEAZĂ ÎN CASETA CORESPUNZĂTOARE !

133

MATRICEA DE SPECIFICAŢII: Obiective

Ascultare

I. Dovedeşte aucontrolul conduitei în timpul comunicării, ascultării unui mesaj II. Utilizează formule de adresare/ comunicare III. Manifestă iniţiativa în comunicarea cu ceilalţi

Adresare

Iniţiativa

x x x

CENTRALIZARE - REZULTATE OBŢINUTE

Ev. finală

X P

NOTA :SE BIFEAZĂ ÎN CASETA SI SE EVIDENŢIAZĂ PRORGESUL P! LEGENDA : A – Foarte bine; B - Bine ; C - Suficient; D - Insuficient;

134

P - Progres.

0-2 itemi

3 itemi

Director,

4 itemi

5 Iitemi

0-2 itemi

Ev. iniţială

Obiectiv III

0-2 itemi

D 3 itemi

4 itemi

5 Iitemi

3 itemi

Obiectiv II

4 itemi

Nivel de realizare INITIAL

Obiectiv I

5 Iitemi

Obiective

7. BUNE PRACTICI DE ORGANIZARE A TIMPULUI LIBER AL ELEVILOR 7.1 Ateliere recreative de educație prin mijloace multimedia 7.2 Tabere și excursii pentru copiii din Programul Școala după școală care dovedesc frecvență bună și progres școlar

7.1 Ateliere recreative de educație prin mijloace multimedia Descriere: Atelierele de educație prin mijloace multimedia au fost organizate pentru elevii din grupul țintă (clasele primare și gimnaziale) în cadrul programului Școală după școală. In faza de pilotare a programului atelierele s-au derulat in toate cele 10 de școli din Dâmbovița și Ilfov cuprinse in programul ȘDȘ, câte 2 intervenții în fiecare școală. În faza de extindere, atelierele au avut loc în cele 10 școli din program din Dâmbovița. Obiectivele acestor activităţi au fost: • deprinderea unor tehnici minimale de realizare a unui reportaj sau a unui interviu; • deprinderea unor tehnici minimale de mânuire a camerelor video, de încadratură video, filmare şi montaj video; • stimularea abilităţilor de a lucra pe un viitor subiect de film documentar şi de a aduna materialele vizuale necesare; • familiarizarea cu tehnici minimale de jurnalism TV; • stimularea abilităţilor de interacţiune socială ale elevilor; • dezvoltarea competențelor de gândire critică, observare, analiză, interpretare, imaginație și creativitate; • familiarizarea elevilor cu noțiuni minimale de fotografie și film documentar; • stimularea interacțiunii pozitive între elevi, consolidarea spiritului de echipă, prin intermediul unor jocuri educative și a unor tehnici de animație socială; • stimularea lucrului în echipă; • stimularea abilităţilor de sinteză şi de lucru în grup la finalizarea unui proiect. În fiecare școală au fost organizate câte 2 ateliere cu durata de 3 ore, unul pentru grupa de elevi de la ciclul primar și unul pentru elevii de gimnaziu. La fiecare intervenție în școală s-a avut în vedere diversificarea în mod gradat a activităților, astfel încât în final, la ciclul primar paleta acestora a cuprins: – exerciții de animație socială îmbinate cu discutii despre pasiunile și interesele elevilor; – proiecții de desene animate educative și discuții pe marginea lor; au fost proiectate în special animații pe teme ecologiste: consumul de apă, consumul de electricitate, poluarea, reciclarea, încălzirea globală; – proiecții de fotografii educative (selecția a cuprins fotografii legate de diverse tematici socioculturale adaptate pe înțelesul copiilor: culturi și etnii de pe glob; problematici legate de ecologie; arta urbană; alți copii pe glob etc.); 135

– lucru pe grupe - fiecare echipă a primit o serie de 3 fotografii și pe baza lor copiii au compus o poveste. Fotografiile au fost lipite pe carton, însoțite de textul și titlul povestirii. Copiii au fost stimulați să improvizeze povestirea pornind de la întrebări de tipul: ce reprezintă fotografia? ce vârstă /ocupaţii/ preocupări credeţi că au persoanele din fotografie? de ce credeţi astfel? ce detalii interesante remarcaţi? Fotografiile au avut o temă comună: călătoria în diverse locuri (în deşert, în aer, în cosmos, pe apă etc); – prezentarea povestirilor – fiecare echipă și-a prezentat în fața clasei povestirea compusă; – prezentarea unor noţiuni minimale despre tehnica portretului în arta fotografică; primind aparatul de fotografiat şi pânze colorate din care au putut să îşi aleagă un decor de fundal, fiecare echipă a realizat portrete fotografice. Rolurile în echipă au fost distribuite astfel: fotograful, cel fotografiat, cei responsabili cu decorul. Fiecare dintre participanţi a trecut prin toate aceste roluri; – pauze sub formă de jocuri educative; – vizionarea unor animaţii realizate cu ajutorul unor materiale uşor de modelat (plastilină), prin tehnica “slow-motion”, urmată de aplicarea concretă a acestei tehnici; – mânuirea aparatelor de fotografiat de către beneficiari şi ghidarea lor în realizarea unor serii de fotografii; – realizarea unor „mini-emisiuni” la clasă; în cadrul acestei activităţi elevii au lucrat la alcătuirea unor scurte „emisiuni” care au fost filmate şi ulterior vizionate şi comentate împreună cu copiii; fiecare elev a prezentat o rubrică în cadrul unei “emisiuni” de ştiri sau de divertisment (ex: ştiri sportive, horoscop, buletin meteo, evenimente culturale etc); – evaluarea atelierului de către participanți – fiecare copil a numit o activitate care i-a plăcut cel mai mult La grupele de elevi din grupul țintă din ciclul gimnazial activitățile au constat în: – exerciții de animație socială îmbinate cu discuții despre pasiunile și interesele elevilor; autoprezentarea fiecărui participant; – prezentarea caracteristicilor filmului documentar și discuție despre diferențele dintre acest tip de film și cel de ficțiune; – proiecția unor filme documentare pe teme de interes; – discuţie despre tehnicile de realizare a unui interviu sau a unui reportaj; – împărţirea elevilor pe grupe şi familiarizarea cu echipamentul video; fiecare echipă primind câte o cameră video; elevii au învăţat să deschidă camerele, să introducă mini-DVD-urile în ele (casetele pe care se filmează), să folosească anumite efecte şi să înregistreze; au aflat despre elemente minime de încadratură video şi poziţionare a camerei; – realizarea unor exerciţii de filmare în clasă şi în curtea şcolii; – realizarea unor mici interviuri în echipe; în cadrul acestor echipe, rolurile au fost distribuite astfel: cameramanul, reporterul şi cel intervievat; fiecare elev a trecut prin toate aceste roluri; – realizarea unor interviuri cu persoane din proximitatea şcolilor (ex: profesori, femei de serviciu, părinţi din curtea şcolii etc); – vizionarea materialelor filmate şi discuţii despre calitatea acestora; elevii au aflat despre modalitatea de transferare a materialului video de pe caseta filmată în calculator; au aflat despre programul de montaj Adobe Premiere; – discuţii despre ce înseamnă montaj video şi despre ce presupun anumite meserii precum regizor, monteur, cameraman, documentarist, reporter, jurnalist; – evaluarea de către elevi a filmului montat de experţi pe baza materialelor filmate de ei Materialele realizate de copii au fost prelucrate și montate pe un CD care a fost transmis fiecărei școli, împreună cu un set de fotografii realizate de elevi și diverse materiale resursă foto- video. Utilitate: A fost nevoie ca orele de recuperare și de efectuare a temelor din programul Școală după școală să fie completate cu activități recreativ – educative care să le placă copiilor aflați în risc de abandon școlar și să le sporească interesul pentru școală. Tematica atelierelor – educaţia prin mijloace multimedia este una foarte necesară în mediiile din care provin elevii din grupul țintă, care, în principal din cauza sărăciei, nu le acordă șansa de a-și forma o cultură vizuală minimală. Beneficii: • atelierele au completat în mod optim programul de recuperare și individualizare a învățării care s-a desfășurat în orele de școală după școală cu un model de activitate inovativ și de mare interes pentru copiii din grupul țintă; 136

• echipele de profesori din școlile în care s-au derulat atelierele de educație prin mijloace multimedia au avut oportunitatea de a vedea cum pot fi utilizate echipamentele primite prin proiect pentru a organiza în mod regulat activități foarte atractive pentru elevi, care să îi motiveze să frecventeze școala; • elevii din grupul țintă și-au exersat abilitățile de comunicare, autoexprimarea, abilitatea de sinteză şi vorbitul în public, s-au familiarizat cu noțiuni minimale de fotografie și film documentar și și-au format primele elemente de cultură vizuală. Probleme apărute: În faza inițială, nu s-a apreciat corect nevoia reală de instruire a copiilor pe tematica propusă de ateliere care era mult mai mare decât cea estimată, în mare parte din cauza stării de sărăcie în care trăiesc familiile acestor copii și care le izolează de o lume normală în care comunicarea și media au un rol important. Prin urmare, activitățile următoare au inclus mai multe momente de vizionare de materialevideo. Măsurarea succesului: Evaluările realizate la finalul activităților și feedbackul primit de la profesori au evidențiat faptul că atelierele au fost foarte apreciate de elevi, cei mai mulți exprimându-și dorința ca astfel de activități să se organizeze mai des. Recomandări pentru implementare: • date fiind complexitatea și specificul activității, experții care derulează atelierele trebuie să lucreze în echipă; • deoarece s-a constatat că nevoile, dorinţele, gradul de interes şi de participare a beneficiarilor sunt diferite de la o şcoală la alta, este nevoie să se pregătească un set amplu de activităţi care să poată fi adaptate diverselor contexte şi din care coordonatorul de atelier să poată selecta în funcţie de situaţie.

Exemplul 1 Animații din plastilină – atelier pentru ciclul primar la Școala nr. 2 Dârvari În primă fază, copiii au vizionat animaţii realizate cu ajutorul unor materiale uşor de modelat (plastilină), prin tehnica “slow-motion”. După ce copiii au vizionat astfel de animaţii şi au înţeles tehnica de realizare, atelierul a continuat prin aplicarea acestei metode. Împărţiţi în echipe, copiii au modelat personaje din plastilină şi le-au fotografiat folosind tehnica “stop-motion”. Experţii au asistat şi au ajutat copiii să finalizeze fotografierea personajelor, acest proces fiind unul îndelungat, deoarece sunt necesare cel puţin 50 de fotografii pentru a obţine o animaţie de 30 de secunde. Experţii au montat şi animat pe loc fotografiile realizate de copii, folosind programul Windows Movie Maker şi adăugând muzică pe fundal. La final au fost vizionate toate animaţiile rezultate, iar experţii au evaluat munca elevilor şi calitatea lucrului în echipe.

137

Exemplul 2 Exerciţii de filmare în clasă şi în curtea şcolii la Școala nr. 1 Cornetu Pentru început elevii au avut ca sarcină realizarea unor mici interviuri în echipe, în cadrul cărora rolurile au fost distribuite astfel: cameramanul, reporterul şi cel intervievat. Fiecare elev a trecut prin toate aceste roluri. Subiectele abordate în interviuri au fost următoarele: numele şi vârsta elevilor, părerea acestora despre programul “Şcoală după şcoală”,pasiunile, visele şi interesele lor. La iniţiativa elevilor, s-a organizat în curtea şcolii o „emisiune cu moderator”, în care aceştia au vorbit despre ideile şi pasiunile lor, în timp ce „moderatorul” le adresa întrebări şi le pasa „microfonul”.

138

Exemplul 3 Realizarea unei emisiuni TV la Școala Dora Dalles Bucșani Activitatea a început cu explicarea regulilor realizării unei emisiuni și a ceea ce urma să se realizeze (ex: faptul că se va filma, că se vor viziona materialele filmate; ce trebuie să facă fiecare elev etc). Apoi, au fost scrise pe flip-chart propunerilor elevilor şi rubricilor pe care fiecare elev doreşte să le abordeze în cadrul “emisiunii” (ex: sport, horoscop, evenimente mondene, evenimente culturale, ştiri legate de medicină, politică etc), s-au stabilit echipele de prezentare, iar fiecare elev a decis dacă vrea să prezinte individual sau în cadrul unei echipe. În etapa următoare s-au pregătit textele care urmau a fi prezentate în emisiune. Fiecare elev, individual sau alături de echipa pe care şi-a ales-o, s-a gândit la un text pe care care să îl prezinte în cadrul “emisiunii”. A urmat prezentarea “emisiunii”: fiecare elev a prezentat o rubrică în cadrul unei “emisiuni” de ştiri; activitatea a fost înregistrată pe cameră video. La final, copiii au vizionat “emisiunea” realizată și au fost proiectate şi discutate imaginile filmate.

Exemplul 4 Alcătuirea unor povești pe marginea unor fotografii la Școala nr 1 Pantelimon Atelierul a debutat prin proiecția de fotografii educative și discuții pe marginea lor. Tematicile fotografiilor au fost următoarele: culturi și etnii de pe glob, arta urbană, pictura în perspectivă, arhitectura organică și ecologică, știința, pământul văzut de sus (fotografii făcute de la înălțime - din avion sau din satelit). Apoi, copiii au lucrat în echipe pentru a alcătui poveşti/ povestiri pe marginea unor fotografii. Toate povestirile au fost prezentate în faţa celorlalte echipe.

139

Resurse suplimentare: • descrierea atelierelor și imagini din toate școlile în care au avut loc ateliere de educație prin mijloace multimedia se găsesc pe site-ul proiectului http://www.zidezi-lascoala.ro/ • http://issuu.com/marius_huza/docs/ghidul_de_educatie_urbana • rapoartele atelierelor recreativ-educative derulate în școli

7.2 Organizarea de excursii și tabere pentru copiii din Programul Şcoala după şcoală care dovedesc frecvenţă bună şi progres şcolar Descriere: Prima etapă a activităţii a constat în selectarea elevilor din program pe baza grilelor de monitorizarea a progresului individual. Din fiecare școală au fost selectaţi, în funcţie de progresul şcolar obţinut în perioada participării la programul ŞDŞ, pe baza unor criterii elaborate la nivelul proiectului, câte 10 copii care au participat la tabere și alți 10 copii care au participat la excursii. Din cele 10 şcoli care 140

au pilotat programul ȘDȘ au participat 100 de copii în excursie şi 100 de copii în tabără de 5-6 zile. Organizarea excursiilor şi taberelor şcolare a inclus şi asigurarea programului de activităţi recreative şi de dezvoltare personală. Scopul acestei activităţi a vizat dezvoltarea motivaţiei faţă de învăţătură, lărgirea orizontului de cunoaştere, dezvoltarea unor abilităţi de viaţă autonome şi de relaţionare cu ceilalţi. Pentru derularea activităţilor, au fost parcurse următoarele etape: • consultarea elevilor de către experţii locali în vederea identificării intereselor acestora prin focus - grup, aplicarea de chestionare şi prelucrarea acestora; • contactarea agenților economici pentru solicitare de informaţii; • stabilirea locației taberei și a traseului excursiei; • achiziţionarea biletelor de tabără pentru elevi şi asigurarea serviciilor de transport pentru excursii elevi; • elaborarea programului activităţilor nonformale organizate prin excursii şi tabere; • discuţii cu însoţitorii de grup tabără, cu însoţitorii de grup excursii; • elaborarea dosarelor excursiei/taberei în fiecare şcoală din program cu: tabelele de prezenţă, acordul părinţilor, instructajul de protectie a muncii; • monitorizarea excursiilor şi activităţilor de timp liber organizate în tabără; • derularea activităților – participarea elevilor la excursie şi la tabără; • culegerea de impresii de la elevi, la întoarcerea din tabără şi la întoarcerea din excursie prin aplicarea de chestionare; • prelucrarea chestionarelor. Au fost elaborate proceduri pentru derularea activităţilor cuprinzând, în mod imperativ, instructajul privind securitatea copiilor, acordul familiei, asigurarea celor mai bune condiții pentru confortul tuturor. Pentru 50 de elevi selectaţi din programul Ş.D.Ş. Dâmboviţa a fost organizată o excursie la Bucuresti ale cărei obiective au fost : vizită la un laborator de cofetarie, vizită la Muzeul Antipa, plimbare cu vaporaşul pe Lacul Herastrau. Cea mai îndrăgită activitate a fost participarea copiilor la ativităţi practice în laboratorul de cofetărie unde au fost ajutaţi de cofetari să - şi prepare un tort, ceea ce a constituit un moment de mare impact asupra lor. Cei 50 de elevi selectaţi din programul Ş.D.Ş. Ilfov au participat la o excursie organizată la Târgovişte ale cărei obiective au fost: vizită la Curtea Domnească și Muzeul Tiparului și Cărții Vechi, vizită la Grădina Zoologică, vizită la Mănăstirea Dealu și vizită la Mănăstirea Viforâta. A fost prevăzută masa pentru copii, iar costul biletelor de intrare la obiectivele culturale şi turistice a fost asigurat prin proiect. Copiii au fost însoţiţi de cadre didactice implicate în programul Ş.D.Ş. În luna august 2012 au fost organizate, pentru 100 de copii selectaţi din programele Ş.D.Ş. Dâmboviţa şi Ilfov,două tabere şi anume Tabăra Happy Faces in localitatea Ighiu, judeţul Alba şi Vlahia Inner Camp, în localitatea Moeciu de Sus, judeţul Brasov. Programul de activitate din cadrul taberelor a fost stabilit şi negociat înainte de începerea taberei şi a acoperit aproape tot timpul elevilor, astfel încât aceștia să fie implicați în activități pe tot parcursul zilei. Au fost organizate ateliere de lucru care au facilitat petrecerea timpului în mod util și plăcut. Activitățile au fost inedite, mulți elevi au fost puși pentru prima dată în situația de a practica activități cum ar fi: tir cu arcul, plimbare cu bărcuțele, jocuri cu parașuta în aer liber, exerciții de aerobic în fiecare dimineață, drumeţii, excursii la obiective istorice. Între activităţile tip atelier, foarte apreciate de copii au fost: atelierul de creare bijuterii, atelierul de teatru, parachute games și talent Show. Utilitate: Demersul a fost propus ca o modalitate de intervenţie complementară în prevenirea riscului de părăsire timpurie a şcolii. Este o modalitate de a susţine copiii cu posibilităţi materiale reduse, copii care nu au ieşit din mediul natal, copii care provin din familii care nu valorizează susţinerea culturală a copilului. Pentru profesorii participanţi a fost proiectat ca un demers util pentru a comunica cu elevii, pentru a-i observa îndeaproape, sub aspecte multiple. Activităţile au fost proiectate astfel încât să contribuie la maximizarea rezultatelor copiilor în plan atitudinal şi cognitiv. O altă zonă de utilitate a fost creşterea curiozităţii copiilor, imboldul de a privi cu ochi critic realitatea, de a observa cum se poartă oamenii, cum respectă regulile de convieţuire, mediul social şi geografic. Beneficii: • activitățile desfășurate în taberele și excursiile organizate prin proiect au avut impact asupra dezvoltării personalității elevilor, a creșterii încrederii în forțele proprii, dezvoltării competenței 141

de comunicare orală, în perechi și în grup, dezvoltării atenției, cultivării gustului estetic; printre valenţele formative ale activităţilor organizate pot fi consemnate: dezvoltarea autonomiei – copiii au învăţat să se descurce singuri; dezvoltarea comportamentului prosocial – copiii au legat prietenii, şi-au oferit ajutor reciproc şi necondiţionat în timpul activităţilor, au replicat modele pozitive de comportament, au socializat şi au respectat un set reguli, deşi nu se cunoşteau dinainte; dezvoltarea capacităţii de comunicare – copiii au facut schimb de informaţii pe teme diverse, au dovedit respect faţă de grup, capacitate de ascultare activă şi de respectare a opiniilor celorlalţi; • s-au dezvoltat relaţii de prietenie – într-o atmosferă în care jocul s-a îmbinat cu învăţarea, copiii au colaborat, au comunicat permanent, au manifestat toleranţă şi respect ceea ce a deteminat ca ei să lege noi prietenii cu alţi copii şi cu animatorii; • atelierele oganizate atât în excursie, cât şi în tabere au facilitat învățarea prin descoperire • atelierele organizate în tabere pot fi preluate în cadrul programului Școală după școală – de ex., atelierul de patiserie, împletituri, clubul de teatru, colaj, tir cu arcul, dansurile Probleme apărute: • s-a manifestat reticenţa unor părinţi în a-şi da acordul cu privire la participarea copilului la activităţile propuse; • au existat copii care au avut dificultăţi de adaptare, în special de natură fiziologică, au manifestat intoleranţă la călătoria cu autobuzul deoarece nu au mai călătorit pe distanţe mari. Măsurarea succesului: Au fost aplicate chestionare de satisfacţie copiilor paricipanţi la excursii şi tabere. Răspunsurile au fost centralizate şi interpretate grafic. Concluzia este că activitatea a avut un impact pozitiv asupra copiilor, iar rezultatele preconizate au fost atinse. Programul tuturor activităţilor a fost foarte bine realizat, stabilit înainte de începerea activitîţilor, a acoperit aproape tot timpul elevilor, astfel încat aceștia să fie preocupați permanent. Atelierele de lucru au facilitat petrecerea timpului în mod util și plăcut. Activitățile au fost diverse, acoperind multe dintre preocupările elevilor. Foarte mulți elevi au fost puși pentru prima dată în situația de a practica activități la care doar visau: tir cu arcul, plimbare pe lac cu vaporaşul sau bărcuţele, duă caz, excursii, jocuri cu parașuta, în aer liber, exerciții de gimnastică aerobică etc. Elevii au fost permanent în centrul atenției, fapt care le-a sporit stima de sine. Recomandări pentru implementare: • se impune stabilirea unei proceduri riguroase de organizare şi derulare a activităţilor extraşcolare pentru a asigura securitate copiilor; • recomandăm colaborarea sau externalizarea acestei activităţi către agenţi specializați în domeniu, deoarece prestaţia acestora este una profesionistă, care poate avea un real impact educaţional asupra elevilor.

Exemplul 1 Chestionar pentru identificarea intereselor elevilor cu privire la derularea unor activități în cadrul excursiei Dragi copii, Vacanţa de vară se apropie şi, odată cu vacanţa, se apropie şi excursia mult aşteptată de voi, elevii care aţi fost harnici şi v-aţi străduit să aveţi rezultate cât mai bune la învăţătura şi o purtare cât mai frumoasă. Dorim să ştim ce tipuri de activităţi preferaţi să desfăşuraţi în timpul excursiei organizate la Bucureşti. De aceea, rugăm pe fiecare participant la excursie să ordoneze activităţile din lista de mai jos, de la 1 la 10. Numărul 1 reprezintă ceea ce fiecare doreşte cel mai mult, iar 10 este preferinţa de pe ultimul loc. Mult succes! 142

a b c d e f g h i j

Activitatea Sa mergem în parcuri de distracție sau în locuri de joacă în aer liber Sa ne plimbăm cu vaporaşul pe lacul Herastrău Sa mergem la un spectacol la Teatrul Ţăndărică Sa mergem la un spectacol de circ la Circul Globus Să mergem la o fabrica de ciocolată Să vizităm o piţerie Să vizităm o fabrică de pâine Sa vizităm Muzeul Antipa Sa vizitam Parlamentu României Sa vizităm Casa Poporului

Numărul

Dragi copii, Dorim să ştim părerea voastră despre excursia organizată la Târgovişte. De aceea, rugăm pe fiecare participant la excursie să completeze chestionarul de mai jos. Mulţumim!

Ai mai fost la Târgovişte? Daca da, cu cine ai fost? Cel mai interesant lucru pe care l-am aflat ... Cel mai plăcut lucru pe care l-am făcut ... Cel mai frumos loc pe care l-am vizitat ... Locul in care aş mai reveni ... Cum a fost organizarea excursiei? ... Ţi-a plăcut masa? ... Scrie un gând, o părere, o impresie ... Şcoala…………………………………………… Judeţul…………………………………………. Vârsta………………ani

Exemplul 2 Ateliere de dezvoltare personală organizate în taberele de la Ighiu și Moeciu

143

Exemplul 3 Activități în aer liber organizate în taberele de la Ighiu și Moeciu

144

Exemplul 4 Activități organizate în timpul excursiilor de la București și Târgoviște

Resurse suplimentare: • site-ul proiectului http://www.zidezi-lascoala.ro/ • rapoartele activităților elaborate în cadrul proiectului

145

8. ANEXA LISTA ȘCOLILOR CUPRINSE ÎN PROIECT NR SCOLILE CUPRINSE ÎN PROIECT Coordonator local de proiect CRT 1. Şcoala cu clasele I – VIII “Dora Dalles” Bucşani Sorina Toma Şcoala cu clasele I – VIII “Dora Dalles” Bucşani – Structura Şcoala cu 2. Alexandru Mitru/ Cătălina Enescu clasele I – VIII Racoviţă 3. Şcoala cu clasele I – VIII Poiana Nr.1 Titi Purcaru/ Niculae Mitroi 4. Şcoala cu clasele I-VIII Potlogi

Otlia Brebenel/ Silvia Catrina

5. Şcoala cu clasele I – VIII Cazaci Nicoleta Matei Şcoala cu clasele I – VIII Râncaciov – Structura Şcoala cu clasele I – 6. Angelica Căprăroiu VIII Ungureni 7. Şcoala cu clasele I – VIII Comişani Titu Serb/ Cătălin Ghiță 8. Şcoala cu clasele I – VIII Ulmi

Loredana Stan/ Daniela Sârbu

9. Şcoala cu clasele I – VIII „Prof. Paul Bănică” Târgovişte

Nela Costea/ Maria Zegheru

10. Şcoala cu clasele I – VIII „T. Vladimirescu” Târgovişte

George Badea

11. Şcoala cu clasele I – VIII Nr. 4 „Elena Donici Cantacuzino” Pucioasa Şcoala cu clasele I – VIII Nr. 4 „Elena Donici Cantacuzino” Pucioasa 12. – Structura Şcoala cu clasele I – VIII Nr. 3 Pucioasa 13. Şcoala cu clasele I – VIII Titu Nr. 2

Georgiana Manta

14. Şcoala cu clasele I – VIII Nr. 1 ”Pictor N. Grigorescu” Titu

Ioana Voicu

15. Şcoala cu clasele I – VIII “Radu cel Mare” Târgovişte

Cristina Baloeanu

16. Şcoala cu clasele I – VIII Raciu

Ionuț Isari

17. Şcoala cu clasele I – VIII Nr. 4 Moreni

Roxana Georgescu/Norica Vremăroiu

18. Şcoala cu clasele I – VIII “G. Alexandrescu” Târgovişte

Silvia Mareș/ Elisabeta Constantinescu

19. Liceul “Mihai Viteazul” Vişina

Dorina Ștefan/ Trandafir Petrini

20. Şcoala cu clasele I – VIII Picior de Munte

Aura Nicoleta Alecsandrescu

21. Liceul Sportiv Clinceni

Mihaela-Adriana Marin/ Nicoleta-Nuți Trifan

22. Şcoala cu clasele I – VIII nr. 1 Copoceni

Ion Racheru

23. Şcoala cu clasele I – VIII nr. 1 1 Decembrie

Daniela-Roxana Sima/ Georgeta-Noiemi Preda

24. Şcoala cu clasele I – VIII nr. 1 Chitila

Ilie Duțu-Pîrvu

25. Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Buftea

Florica Dragu

26. Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Domnesti

Ionela-Liliana Ștefan

27. Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Bragadiru

Octavian Dumitru

Alina Gealepu Gheorghe Bălan/ Gabriela Chițu

28. Şcoala cu clasele I-VIII nr. 2 Buftea

Dorel-Viorel Găișteanu

29. Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Mogoşoaia

Anișoara Găișteanu

30. Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Dărăşti

Dragoș Jarcău

31. Şcoala cu clasele I – VIII nr. 1 Stefăneşti

Cristian Ștefan

32. Şcoala cu clasele I-VIII nr. 2 Dârvari

34. Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Stefanesti

Teodora Miclea Octavia Drăgoi/ Elena-Luminița Marin/ ElenaDelia Lepădatu Adriana-Anișoara Dabu

35. Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Branesti

Nicoleta Tone

36. Liceul Teoretic cu clasele I-VIII „H. Hulubei” Măgurele

38. Şcoala cu clasele I – VIII Afumaţi

Mihai Apostol Marian Gîrleanu Daniela-Roxana Sima Izabella Pena

39. Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Ciorogârla

Ilie Tudor

40. Şcoala nr. 1 Pantelimon

Corina-Constanța Păun

33. Şcoala cu clasele I-VIII nr. 2 Creţeşti Vidra

37. Şcoala cu clasele I – VIII nr. 1 Mogoşoaia

146