Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
În literatura de specialitate, există mai multe definiţii ale termenului de public, pe care le enumerăm în următoarele rânduri: grup de persoane care (a) se confruntă cu o problemă, (b) au păreri diferite cu privire la modul de rezolvare a problemei şi (c) poartă discuţii în legătură cu respectiva problemă; totalitatea receptorilor actuali sau potențiali ai unui mesaj; grup de persoane care au aceleaşi trăsături demografice, psihografice sau geodemografice, astfel încât ele reacţionează în mod asemănător la acţiunile sau mesajele unui agent social; grup constituit din persoane care împărtăşesc aceleaşi experienţe, valori sau simboluri; grup deservit de către o anumită organizaţie şi faţă de care această organizaţie este responsabilă din punct de vedere legal sau moral; grup de persoane care sunt influenţate de acţiunile unei organizaţii sau care influenţează organizaţia. Odată cu definirea lexemului, este important să diferenţiem noţiunile de public al organizaţiei, client şi public ţintă, precum şi noţiunile public ţintă şi masă.
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
În capitolul ales spre prezentare, autorul îl citează pe Lindon cu privire la importanţa segmentării publicului. Lectura de specialitate subliniază că partiţionarea (sau segmentarea) publicului trebuie să respecte următoarele condiţii (SAMDA1): În
interiorul
fiecărei
categorii
de
public
este
evidentă
omogenitatea
componentelor; Între categoriile de public este evidentă eterogenitatea; Publicurile sunt identificabile şi măsurabile; Publicurile sunt abordabile şi pot fi determinate/ motivate să acţioneze într-un anumit fel; Publicurile sunt suficient de numeroase pentru a justifica luarea lor în considerare. Mai mult, există şi alte criterii de partiţionare: Geografic: după regiune (continent, ţară, judeţ, cartier etc.), după mărimea ariei metropolitane (peste 2 milioane de locuitori, între 1 şi 2 milioane, între 500.000 şi 1 milion etc.), după densitatea populaţiei (urban, rural, suburban), climat (mediteranean, temperat, nordic etc.) Demografic: vârstă, gen, mărimea familiei, ciclul de viaţă al familiei, generaţie (baby-boomers, generaţia X, generaţia Y etc.), venit, ocupaţie, educaţie, etnie, naţionalitate, religie, clasă socială etc.) Psihografic: activităţi, interese, opinii, atitudini, valori Comportamental: beneficii căutate, perioada de folosire a unui produs, loialitate faţă de branduri, disponibilitate de cumpărare, statut, ocazii etc.
1
Effective Segmentation Criteria: Measurable, Substantial, Accessible, Differentiable, Actionable
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
Potrivit lui Leduc (1987, p. 248) citat de Bernard Dagenais, toţi indivizii care sunt în măsură să influenţeze activitatea unei organizaţii formează publicuri ale respectivei organizaţii. Publicurile se divid astfel în şapte categorii: marele public; publicurile adiacente; furnizorii; clienţii; utilizatorii produsului; personalul; liderii de opinie.
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
Înspre buna cunoaştere a publicurilor, profesorul Bernard Dagenais recomandă găsirea răspunsurilor la următoarele întrebări-cheie: a.
Cine sunt cei care formează publicul?
b.
Ce cunoaşte publicul respectiv?
c.
Ce crede publicul despre organizaţie?
d.
Ce face publicul respectiv?
Ca urmare a oferirii răspunsurilor la întrebările de mai sus, în etapa analizei situaţionale, identificăm: actorii care produc, adică publicul intern; actorii care consumă, respectiv clienţii; actorii care intermediază, adică partenerii; actorii care influenţează, respectiv legislatorii. Ronald Smith prezintă o categorizare asemănătoare, pe care o redăm în tabelul de mai jos: Angajaţi sau voluntari Veterani sau novici
Ocazionali sau regulaţi Actuali, potenţiali sau foşti clienţi Competitivi sau loiali Clasificabili în funcţie de vârstă, etnie, putere de cumpărare Principali, secundari sau ocazionali
(Top/
Upper)
Management,
întreţinere, personal direct productiv Management sau sindicate Persoane active (cu familii în întreţinere) sau pensionari
Lideri ai comunităţii (primari, consilieri,
Competitori
parlamentari, lideri sindicali, conducători
Adversari
ai
Activişti
profesionale,
de
organizaţiilor afaceri,
sindicale,
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
de
supervizare, personal administrativ, personal de
Investitori, acţionari sau creditori
asociaţiilor/
personal
educaţionale, religioase, etnice etc.) Organizaţii
comunitare
organizaţii
profesionale,
sindicale,
educaţionale,
(asociaţii/ de
afaceri,
religioase,
etnice, culturale, ecologiste, de protecţie a animalelor etc.) Agenţii de reglementare, de acreditare, de monitorizare etc. Experţi/ Consultanţi/ Analişti profesionali Instituţii ale administraţiei publice (locale, judeţene, naţionale; cu posturi elective sau cu posturi care sunt ocupate prin concurs; cu atribuţii legislative, executive sau judiciare; etc.) Media
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
Comportamentul oamenilor se clasifică, în general, după anumite criterii. Sociologii şi specialiştii de relaţii publice au întocmit câteva clasificări în ceea ce priveşte comportamentul publicurilor: De la publicul inactiv la publicul activ
De la inovator la conservator
Public indiferent
Inovatorii
Public latent
Primii utilizatori
Public avertizat
Masa de utilizatori
Public activ
Conservatorii
Simpatizanţi
Publicul Primar
Secundar
Marginal
Opozanţi
Neutri
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
Pe lângă sublinierile lui Dagenais, ne centrăm pe categoriile de public în sistemele VALS2 1978 şi VALS 2: 1990, propuse de Arnold Mitchell.
: oameni de succes, cu o înaltă stimă de sine şi deschişi la schimbare : principiali şi practici, caută calitatea şi durabilitatea
: principiali, cu venituri reduse şi cu un nivel de educaţie modest, sunt atraşi de mărcile consacrate : interesaţi de statutul dobândit, atenţi la imaginea pe care o au, valorizează predictibilitatea şi evită riscurile, cumpără lucruri care par a proba în faţa celorlalţi propriul succes : interesaţi de statutul lor, cu resurse limitate, îşi doresc să fie stilaţi, deseori sunt impulsivi în comportamentul de cumpărare : orientaţi spre acţiune, dispreţuiesc conformismul şi autoritatea, cheltuiesc mult pe distracţii şi haine : orientaţi spre valorizează funcţionalitatea
acţiune,
tradiţionalişti
şi
conservatori,
: limitaţi de venituri şi educaţie, se concentrează asupra nevoilor stringente, tind să fie fideli anumitor mărci
2
Values And LifeStyles Program
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
Noutatea sistemului VALS 2 implică analiza şi categorizarea publicurilor în funcţie de două variabile: 1. Self-orientation (primary motivation): Principle-oriented consumers (ideals) Status-oriented consumers (achievement) Action-oriented people (self-expression) 2. Resources: psychological, demographic, income, self-confidence, intelligence.
Actualizers Perfecţioniştii (high income, high selfesteem)
Fulfilled
Achievers
Experiencers
Realizaţii
Oamenii de succes
Experimentatorii
(well educated, open minded)
(family & work, imageconscious)
(young/ enthusiastic, rebellious)
(Orientation) Believers
Strivers
Makers
Încrezătorii
Aspiranţii
Creatorii
(conservative, trust authority)
(want more money, unsure)
(work with hands, selfsufficient)
Strugglers Luptătorii (low education & skills, cautiously worried)
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
Totodată, dorim să atragem atenţia şi asupra următoarelor tipologii:
ridicat nivel de informare scăzut
public conștient
public activ
(aware stakeholder)
(active stakeholder)
public inactiv
public instigat
(inactive stakeholder)
(aroused stakeholder)
scăzut
ridicat
nivel de implicare
Publicurile comunităţii
Publicurile guvernamentale
Publicurile membrilor
Publicurile consumatorilor
Publicurile angajaţilor
Publicuri media
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
Publicurile de investitori
Publicurile internaţionale
Tipuri de public după Jerry Hendrix
Publicurile speciale
R.K. Mitchell, B.R. Agle şi
D.J. Wood au propus o altă tipologie, în funcţie de
următoarele criterii de clasificare: capacitatea de a influenţa luarea unei decizii îndrituirea legală, morală sau prezumată de a influenţa situaţia unei organizaţii calitatea unei probleme de a se prezenta ca suficient de importantă şi gravă pentru a solicita un răspuns prompt din partea organizaţiei Prin întrepătrunderea celor 3 criterii, rezultă următoarele tipuri de public: Public latent (dormant sh): P, non L, non U Public aflat la cheremul organizaţiei (discretionary stakeholder): L, non P, non U Public milog (demanding stakeholder): U, non P, non L Public dominant (dominant stakeholder): P, L, non U Public dependent (dependent stakeholder): L, U, non P Public primejdios (dangerous stakeholder): P, U, non L Public crucial (definitive stakeholder): P, U, L Nonpublic (non-public): non P, non L, non U În funcţie de strategia de comunicare recomandabilă, B.L. Rawlins teoretizează următoarele tipuri de public: Public de sprijin (advocate s-h): activ şi suportiv; trebuie orientat spre acțiune Public latent (dormant s-h): inactiv şi suportiv; trebuie câștigat din punct de vedere afectiv Public ostil (adversarial s-h): activ şi non-suportiv; trebuie căutată o variantă de câștig mutual Public apatic (apathetic s-h): inactiv şi non-suportiv; trebuie să i se câștige atenția și interesul
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
6. În etapa analizei situaţionale, cu cât organizaţia/ instituţia/compania dezvoltă o mai bună capacitate de înţelegere a indivizilor cărora doreşte să li se adreseze, cu
atât îşi va putea adapta mai uşor mesajul la preocupările
„Iată o perspectivă deosebită:
fiecăruia.
valoarea unui client nu trebuie
Pentru ca procesul de comunicare să sufere un
măsurată
în
funcţie
de
minim de pierderi, este important, după cum subliniază
cumpărăturile făcute într-o zi
autorul, să comunice mesajul unui public ţintă bine
anume, ci prin prisma tuturor
delimitat şi nu unui număr cât mai mare de persoane. De
cumpărăturilor pe care le va
aceea, este imperativ să restrângem, limităm şi ierarhizăm
efectua cât timp ne rămâne fidel.
publicurile ţintă.
Nu trebuie să uităm nici valoarea
În principiu, numărul de publicuri ţintă este egal cu cel al obiectivelor. De altfel, încă de la început trebuie să aflăm care este publicul-ţintă care se potriveşte cel mai bine obiectivului formulat, precum şi care este publicul ţintă cel
adăugată: toţi prietenii cărora acest client mulţumit le va recomanda
produsul”.
(Stan
Rapp în The Great Marketing Turnaround)
mai potrivit pentru realizarea obiectivului. În mod obişnuit, un plan de campanie de relaţii publice se construieşte în
jurul obiectivului, nu al publicului ţintă. Un alt imperativ din „lista” lui Dagenais este să evităm să confundăm publicul ţintă cu personajele folosite în mesaj.
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
Tester Casa Auto Tester Casa Auto este lider în rândul dealerilor auto din regiunea nord-estică a ţării. Scopul campaniei de publicitate și PR pe care compania a proiectat-o este creșterea gradului de informare a publicului din Iași cu privire la serviciul de buyback și trade-in Tester Casa Auto. Compania are ca public bărbații cu vârsta cuprinsă între 18 și 55 ani, cu domiciliul în județul Iași, în mediul rural sau urban, cu venituri medii și mari. În urma cercetării întreprinse, publicul țintă comunicat de reprezentanții firmei are următoarea segmentare, care respectă cele 3 obiective de PR asumate (a. Până la sfârșitul campaniei, să fixăm în mintea publicului țintă adresa sediului Casa Auto (peste 70 % din cei intervievați în cadrul cercetării post-campanie să indice corect adresa firmei); b. Peste 70% din publicul țintă (aproximativ 127.000 de bărbați ieșeni deținători de mașini) să ia contact cu mesajele de comunicare din cadrul campaniei ; c. Creșterea numărului de cereri de evaluare pentru mașinile rulate la minimum 100 de dosare lunar, până la 3 luni de la încheierea campaniei.):
1.
Persona: Domnul Popescu, cu vârsta cuprinsă între 30 și 55 ani, căsătorit, tată a 1-2 copii, cu domiciliul stabil în județul Iași, este profesor universitar/ doctor/ avocat/ manager al unei firme/ director al unei instituții etc. Fiecare dimineață este începută cu lecturarea unui ziar, la aburii cafelei și
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
continuată în mașină, în drum spre serviciu. Dorind să fie mereu la curent cu toate noutățile din lumea politică/ științifică și a domeniului său profesional, ascultă știrile la radio în cele 40 de minute în care este blocat în trafic. La birou, înainte de începerea activității propriu-zise, mai urmărește noutățile de pe site-urile de business ori reviste online de specialitate. Aruncă o privire peste titlurile emailurilor primite și le deschide pe cele cu caracter profesional și nu ignoră newsletter-ele care vizează ideea de siguranță- confort. Își face cumpărăturile de obicei în week-end în supermarketuri și, la rugămințile insistente ale soției, o însoțește la cumpărarea cadourilor pentru copii ori a obiectelor de reamenajare a casei în Mall-urile din Iași. În rest, tot ce ține de plăți, cotizații, este tranzacționat online, pentru a câștiga mai mult timp. Preocupat de statutul său social, este interesat automat de imaginea sa în rândul colegilor, subalternilor și al partenerilor, de aceea se gândește să își schimbe mașina, mai ales că a avut câteva probleme tehnice, pentru a căror rezolvare a ținut mai mult timp autoturismul în service. Preocupat de educația copiilor, îi încurajează pe aceștia spre activități care să fie environmentally friendly. Unul dintre citatele preferate ale domnului Popescu: „Time is money”. 2. Tinerii între Persona: Andrei este student la master la o universitate din Iași. Îmbină 18-30 ani
studiul cu afacerile și cu ieșirile în oraș cu prietenii, iar deplasările pentru astfel de activități din diferite colțuri ale Iașiului se fac doar cu mașina. Ieșirile cu prietenii au loc cu precădere în cafenele și pub-uri cunoscute din Iași, după ora 19.00 ( la nivelul limbajului nonverbal- gestica-, în mod inconștient, înainte de așezarea la o masă într-o cafenea, își așează cheile mașinii lângă/ pe suportul de pahar de pe masă (?), iar când intră în mașină, cu precădere dimineața, dă drumul la radio). Provenit dintr-o familie cu o bună situație financiară, a fost ghidat și întrajutorat în parcursul său profesional de tatăl influent. De altfel, mașina pe care o conduce a fost primită cadou la vârsta de 18 ani și a aparținut tatălui
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
său. Dorește să capete mai multă independență, de aceea consideră că este timpul să facă o schimbare, care să debuteze cu achiziționarea unei noi mașini. Dar ce să facă cu cea veche, încă funcțională? Pe internet și printre prieteni caută răspunsul; poate o promoție ori o ofertă ori un serviciu de buy-back/ trade-in se vor ivi. 3. Partenerii companiei, Mass-media și liderii de opinie 4. Publicul intern: personalul Casa Auto (public conştient şi activ, dar nonconsumator (conform tipologiei lui Kirk Hallahan), în producători (după Ronald Smith), stakeholderi cu functional linkage (James Grunig și Todd Hunt), public aflat la cheremul organizaţiei (conform tipologiei lui B.R.Agle şi D.J.Wood) şi public de sprijin şi latent (după B.L.Rawlins)) La indicațiile reprezentanților firmei, este vizată în special o singură persona, cea corespunzătoare bărbaților între 30 și 55 de ani, rezident în municipiul Iași ori în apropierea municipiului Iași, cu venituri medii și mari, deținători ai unei mașini. Persona corespunzătoare acestui public este, după cum reiese din tabelul de mai sus, Domnul Popescu, care s-ar încadra, după segmentările teoretice, în „Realizații” și „Oamenii de succes” (VALS 2, 1990, după Arnold Mitchell, Stanford Research Institute (SRI International)), în public conştient (conform tipologiei lui Kirk Hallahan), în clienţi (după Ronald Smith), consumatori cu functional linkage (James Grunig și Todd Hunt), public crucial (conform tipologiei lui B.R.Agle şi D.J.Wood) şi public de sprijin (după B.L.Rawlins).
UAIC şi USM Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Universitatea de Stat din Moldova sunt două instituții de învățământ superior. Amândouă au ca scop educația studenților, masteranzilor, doctoranzilor, performanța acestora încât să fie absolvenți pregătiți, cu cunoștințe vaste în domeniile urmate. Publicuri ale UAIC și USM: profesorii; studenții, masteranzii, doctoranzii;
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
elevii; părinții; Ministerul Educației și Cercetării; celelalte instituții de învățământ din țară și din străinătate; potențiali sponsori, parteneri, investitori; companiile ce fac sondaje ori instituțiile ce fac clasificările instituțiilor la nivel național și/sau ori internațional; experți pe anumite domenii ce pot deveni angajatori; alți beneficiari ai serviciilor universității, a campaniilor, proiectelor acesteia etc. Publicul țintă: studenții înmatriculați la UAIC și USM; elevii de clasa a XI-a și a XII-a și părinții acestora. Balul Mascat Francofon Asociaţia Studenţilor Francofoni din Iaşi îşi propune să organizeze cea de-a XII-a ediţie a proiectului Bal Mascat Francofon în Sala Paşilor Pierduţi, reunind 1000 de persoane. În cadrul acestui proiect, sute de studenţi din Iaşi vor avea șansa de a sărbători unitatea în diversitate, alături de asociaţia noastră, în luna internaţională a francofoniei. În urma analizei, folosind strategia persona, avem următoarele publicuri, în rândul cărora se remarcă studenţii asemenea lui Marie ca public ţintă. este o tânără studentă, cu vârsta cuprinsă între 18-26 de ani, sociabilă, visătoare, pasionată de dans și de modă. Îi plac hainele și lucrurile vintage și este deosebit de inspirată în îmbinarea articolelor vestimentare în tendințe cu accesoriile prețioase ale bunicii. Pentru ea, a se pregăti pentru Bal Mascat este o adevărată plăcere, căreia îi acordă mai multe vise, mai multe dimineți la curs, desenând pe foile cu notițe de la seminarii etc. Marie este sufletul petrecerilor și va fi prezentă la Bal Mascat alături de cel puțin 10 prieteni, cu toții în acord cu tema balului, deosebit de entuziasmați, creativi, doritori de a participa la concursurile din cadrul balului. În funcţie de obiectivele propuse, se identifică şi alte categorii de public: Alex este student din Iași de 18-26 de ani, sociabil, îndrăzneț, blogger care se dorește a fi omniprezent și „megaimplicat” în tot ce „mișcă și mișună” în Iași. Îi place să lucreze mereu „undercover”, așa că alegerea unui costum foarte inspirat, va fi deosebit de dificilă și va fi Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
transpusă și în paginile blogului său. Are spirit de inițiativă, contactând organizatorii Balului și cerând alte detalii, piperate, despre ce va fi în seara marelui eveniment. De altfel, face și un concurs pe propriul blog, iar la Bal, actualizează informațiile în timp real. Domnul Nistor este om de afaceri/ persoană influentă, cu funcții de conducere, din Iași, cu vârsta între 30-55 ani, care se orientează către cultură și activități recreative, organizate de studenți, pentru studenți, în amintirea anilor trecuți, când activa în cadrul unui ONG. A sponsorizat Balul Mascat, se numără printre membrii juriului și se arată entuziasmat de amploarea evenimentului. Invitația hand-made l-a încântat, recomandând-o și departamentului de Marketing din cadrul companiei sale. Vine însoțit de soția sa și cei doi copii mici, supravegheați de bonă. Știe că va fi prezentă și presa și că bannerul său, precum și persoana sa vor atrage atenția jurnaliștilor, aducând un plus de vizibilitate companiei sale. Elena este membru nou în ASFI, studentă în anul I și membru în echipa de organizare a Balului Mascat. Perioada de pregătire a proiectului i s-a părut deosebit de creativă, aducând un plus de veselie și inovație vieții sale de student. În perioada campaniei de promovare a avut cam puține ore de somn liniștit, însă energia echipei de proiect i-a împrospătat entuziasmul. Și-a invitat personal prietenii, i-a rugat și pe ei să promoveze evenimentul pe care ea îl organizează, iar în seara Balului, tresare de bucurie când își recunoaște cunoscuții de sub măștile deosebite. La facultate se bucură de popularitate, fiind abordată din ce în ce mai mult pentru detalii despre evenimentul mult așteptat. În echipa de proiect și-a făcut adevărați prieteni.
Universitatea de Vară pentru Elevi SummerIS Universitățile de Vară pentru Elevi reprezintă cel mai amplu program național de promovare a unei alegeri informate și corecte a studiilor universitare de către elevii din România. Scop Familiarizarea tinerilor din clasele a X-a și a XI-a cu învățământul universitar, în vederea informării și orientării cu privire la specializarea pe care o vor urma după absolvirea studiilor liceale. Obiective 1.
Participarea unui număr de 150 de elevi la ediția a II-a SummerIS.
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
2.
Promovarea Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și a facultăților acesteia
în rândul celor 10.000 de persoane. 3.
Promovarea voluntariatului în rândul celor 150 de participanți.
4.
Experimentarea vieții de student cu elemente specifice unei palete variate de
specializări – inclusiv cursuri, laboratoare, examene, educație nonformală și activități sociale – pe o perioadă de 10 zile, de către cel puțin 150 de elevi din clasele a X-a și a XI-a din România, în perioada 17– 27 Iulie 2014. 5.
Creșterea gradului de conștientizare a posibilităților de continuare a studiilor pentru
cel puțin 10.000 de elevi și părinți din România, în perioada 1 Iunie – 15 August 2014. 6.
Elaborarea a cel puțin o propunere de politică publică, menită să amelioreze
tranziția tinerilor dinspre licee înspre universități, până în data de 1 Octombrie 2014. Publicuri și publicul–țintă Publicurile acestui proiect sunt: organizațiile studențești; voluntarii; UAIC; elevii; părinții; Inspectoratele Școlare Județene; școlile din întreaga țară și din Republica Moldova; Consiliul Național al Elevilor și Consiliile Județene ale Elevilor; mass-media; locuitorii orașelor unde s-au distribuit material de promovare; Ministerul Educației și Cercetării României; Ministerul Tineretului și Sportului; parteneri, sponsori, posibili investitori.
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
Direcți – participanți program Universități de Vară
150
150
4500
5000
1
n/a
15000
20000
Direcți – beneficiari ai campaniei de informare / conștientizare Direcți – universități Indirecți – beneficiari secundari ai universităților de vară, ai campaniei asociate și ai politicii publice lansate Publicul-țintă al acestui proiect este format din elevii din clasele a X-a și a XI-a din România și din Republica Moldova, beneficiari ai unei îndrumări către specializarea pe care o vor urma la facultate.
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
Înspre animarea prezentării, aducem în atenţia colegilor campania de PR pentru noua emisiune de pe postul de radio Kiss FM, „Sergiu şi Andrei”. Sergiu şi Andrei s-au remarcat prin video-urile postate pe canalul de Youtube, centrate pe criticarea vedetelor din România. Notorietatea lor pe Youtube i-a determinat pe managerii Kiss FM să le propună o emisiune la radio pe care au promovat-o întocmai prin intermediul vedetelor aflate în vizorul iscusiţilor critici. Aşa cum Dagenais face diferenţierea între purtătorii de mesaj şi publicul ţintă, şi noi dorim să evidenţiem faptul că deşi vedetele se pot număra şi ele printre publicurile emisiunii, totuşi, în cadrul videoclipului prezentat, ele se ipostaziază în purtătorii de mesaj (endorseri) orientat către adevăratul public ţintă: ascultătorii Kiss FM, fie fani, fie critici ai starurilor autohtone.
1.
Coman, Cristina, Relaţiile publice. Principii şi strategii, Editura Polirom, Iaşi, 2001;
2.
Dagenais, Bernard, Campania de Relaţii Publice, Editura Polirom, Iaşi, 2003;
3.
Fîrte, Ilie-Gheorghe, Fundamente ale Relaţiilor Publice, notiţe de curs, 2011;
4.
Newsom, Doug, Totul despre relaţiile publice, Editura Polirom, Iaşi, 2003;
5.
Smith, Ronald D., Strategic Planning for Public Relations, 2nd edition, Lawrence Erlbaum
Associates, Publishers, Mahwah (N.J.), London, 2005; 6.
Theaker, Alison, The Public Relations Handbook, Routledge, London and New York,
2001.
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu