Bovis magazin 29 versiune electronica by BOVISmagazin

L tu IA en zin EC lim ga 010 SP sup ro ma rie 2 de IN mb clu TE ce in LS de HO r. 4

ANUL 7 NR. 6 (29) | DECEMBRIE 2010

mic dicţionar olandez / român volharding = perseverenţă

“I-am auzit pe unii fermieri spunând că vor să-şi dezvolte ferma cu nu ştiu câte zeci sau sute de vaci anual. Eu nu gândesc aşa. Doresc să ne dezvoltăm însă vreau să fie o dezvoltare organică, pe baze foarte solide”. Harry van den Brug

CM YK

BOVISmagazin

cuprins / decembrie 2010 4. mic dicţionar olandez / român... volharding = perseverenţă

10. TOP 100 TPI internaţional - decembrie 2010 13. Index-ul comparativ pentru ameliorarea rasei Holstein în principalele state crescătoare 14. Evoluţie, involuţie sau revoluţie la ANARZ?

Nu am putut trece cu vederea apariţia unui interviu oferit de către staff -ul ANARZ redactorilor revistei Profi tul agricol. Din punctul nostru de vedere este un articol care se impunea şi care a generat foarte multe reacţii mocnite.

18. SOMMET DE L’ELEVAGE

- octombrie  a fost una dintre cele mai importante manifestări de profi l din lume la care au participat . de expozanţi, . de animale în cadrul show-ului din  de rase diferite şi peste . de vizitatori. Toate acestea sau întâmplat în pofi da unui climat difi cil cauzat de problemele sectorului agricol european dar şi a crizei fi nanciare globale.

20. Două vaci cu cel mai mare scor într-un singur adăpost din Olanda 22. Locomotion Scoring-ul vacilor de lapte 23. Sanătatea ongloanelor vacilor de lapte şi impactul economic 24. Hipercheratoza sfincterului mamelonar 26. Efectul GenusABS văzut direct în fermele de vaci de lapte din Anglia 30. Introducerea vacilor în ciclul reproductiv 34. „Aceeaşi producţie de lapte, dar mai puţine probleme”

Stef Beunk (Bavarian Fleckvieh Genetics - Benelux) şi Ard Tetteroo (crescător de Fleckvieh în Olanda) sunt doi fermieri vest europeni care au încercat ceea ce ar părea pentru unii fermieri români un experiment; au utilizat m.s.c. de Fleckvieh pentru efectivele lor de Holstein. În România, opiniile sunt împărţite: crescătorii de Bălţată Românească / Siemental fi e şi-au păstrat optica faţă de această rasă, fi e au preferat să utilizeze m.s.c. de Red Holstein. Unii dintre crescătorii de Holstein români, mai ales cei care deţin sau manageriază ferme cu efective importante, sunt mai reticienţi şi nu găsesc utilitatea transformării unei rase autentice de lapte într-o rasă mixtă. Cu toate acestea, am ales să prezentăm şi un alt punct de vedere, 100% pro Fleckvieh.

36. Prodlacta Braşov şi nenorocirile financiare din România bovismagazin

decembrie 2010

CM YK

BOVISmagazin scurt interviu cu domnul Harry van den Brug, managerul Holland Dairy Farm Slobozia/Giurgiu & Dutch Dairy Farm Naipu/Giurgiu

mic dicţionar olandez / român volharding = perseverenţă “I-am auzit pe unii fermieri spunând că vor să-şi dezvolte ferma cu nu ştiu câte zeci sau sute de vaci anual. Eu nu gândesc aşa. Vreau să ne dezvoltăm însă vreau să fie o dezvoltare organică, pe baze foarte solide”. Harry van den Brug

“În luna mai a anului 2004 mi-am început activitatea ca manager şi tot odată ca acţionar la ferma Holland Dairy Farm din localitatea Naipu în judeţul Giurgiu. Aveam doar 23 ani pe atunci...” aşa şi-a început domnul Harry van den Brug răspunsul la prima noastră întrebare legată de istoricul său în România. “Împreună cu cei doi parteneri ai mei, din Olanda şi ei, am preluat după trei ani şi ferma de aici, din Slobozia, tot în judeţul Giurgiu. Astfel, din toamna anului 2007 corelez activitatea şi în această. În ferma de la Naipu avem 700 vaci efectiv total, iar la Slobozia 550. În momentul preluării fermei de la Naipu, în anul 2004, am găsit puţin peste 100 de vaci la muls. De asemenea, ferma avea şi o mică fabrică de procesare a laptelui pe care însă am închis-o având în vedere faptul că nu era conformă din punct de vedere sanitar veterinar. În

scurt timp după achiziţie am cumpărat vaci din mai multe ţări vest europene. Tot în vara anului 2004 am modificat grajdurile fermei de la Naipu, dărâmând pereţii şi montând prelate. Pentru acest lucru am avut o serie de probleme cu cei de la DSV având în vedere faptul că domniile lor susţineau că aşa nu vom respecta condiţiile de bunăstare şi microclimat însă până la urmă am reuşit să-i convingem că acesta este cel mai bun sistem de creştere...“ a continuat domnul Harry van den Brug. Ferma Holland Dairy Farm din localitatea Slobozia deţine un efectiv de 230 vaci în lactaţie, 50 vaci înţărcate şi aproximativ 260 de viţele şi junici. Capacitatea fermei este de peste 300 vaci în lactaţie, sala de muls este furnizată de GEA Westfalia fiind 2 x 12, iar suprafaţa de teren exploatată este de cca. 200 de hectare dintre care 90 proprietate, iar

Cifra lunii decembrie

410

lei/cap

Guvernul a adoptat marti, 7 decembrie a.c., o Hotărâre de Guvern prin care se aprobă cuantumul plăţii naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, pentru specia bovine, în anul 2010. Actul normativ stabileşte acordarea unui sprijin financiar cu o valoare unitară de 410 lei/cap bovină. În total se vor acorda plăţi, în valoare de 569.014.000 lei, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2011. De acest stimulent vor beneficia aproximativ 225.000 de crescători, cu un efectiv total de 1,4 milioane de animale.

CM YK

bovismagazin

decembrie 2010

CM YK

BOVISmagazin

Obţineţi mai mult din dejecţiile dvs.! Adăugaţi Viscolight în bazinele dvs. de dejecţii şi obţineţi cel puţin cu 300 g azot mai mult la tona de dejecţii.

* Îmbunătăţeşte valoarea îngrăşământului * Rezultat economic pozitiv

Adăugaţi Viscolight în grajduri şi veţi obţine cu 700-1000 g mai mult azot la tona de dejecţii.

* Un climat interior mai bun * Protejează mediul ambiant * Uşurează lucrul cu bălegarul

Nicolae Popa Tel. +40 0723 304 981

* Îmbunătăţeşte relaţiile de bună vecinătate

Brøste A/S FarmCare www.broste.com

Big enough to do the job, small enough to care bovismagazin

decembrie 2010

CM YK

BOVISmagazin vacile sunt împărţite în două grupe de producţie, pragul fiind reprezentat de valoare de 20 litri, dar şi de aprecierea fermierului care este foarte atent la animalele supraponderale

“Avem nevoie de aceşti oameni tem nevoiţi să rezolvăm noi. pentru că mulgem de 3 ori pe Iniţial am spus că aşa ceva zi. Este foarte mult compara- nu este posibil însă cu timpul restul arendă. “Teren avem tiv cu numărul de salariaţi am învăţat şi am încercat să suficient însă aici, în sudul din fermele din Olanda însă mă adaptez...“ ne-a mărturisit României, depinde foarte aici cred că nu oamenii sunt domnul Harry van den Brug. mult de an. Un an secetos, aşa neapărat mai ineficienţi, ci, Provocând-ul să ne facă o cum a fost de exemplu 2007, întreg sistemul este neeficient. serie de precizări cu privire este un dezastru, în schimb un De exemplu, când vine cami- la evoluţia pieţei laptelui din an precum 2009, care a fost onul pentru a prelua laptele România comparativ cu ceea cel mai bun an de când sunt este nevoie să stea un om ce se întâmplă în Olanda, lângă el; dacă se strică ceva în managerul Holland Dairy în România, îmi poate facilita acumularea de furaje chiar Olanda apelezi şi în maxim Farm ne-a declarat că: “...piaţa laptelui în interiorul Uniunii şi pentru doi ani. Punem jumătate de oră vine cineva şi accentul pe producţia de si- problema este rezolvată, însă Europene deja nu mai poate fi loz de iarbă, lucernă şi am aici de foarte multe ori sun- caraterizată decât regional şi început să adăugăm şi sorg.“ Sala de muls este 2 x 12. Fermierul a decis să monteze în interiorul sălii de Numărul total de angajaţi de muls, în faţa animalelor două jgheaburi în care va administra animalelor la Holland Dairy Farm este de apă uşor încălzită în sezonul rece şi mai rece în sezpnul cald. 10 dintre care 4 sunt mulgători care lucrează câte doi pe mulsoare iar unul îşi ia liber o zi.

CM YK

bovismagazin

nu de la o ţară la alta. Comparativ cu anii precedenţi pot spune că piaţa românească a laptelui s-a maturizat foarte mult. Îmi este foarte greu să caracterizez piaţa laptelui în Olanda şi România analizând doar relaţia cu procesatorii. De exemplu, în Olanda, dacă ai o fermă de 100 de vaci la muls oferi să spunem doardoar 0,01% din laptele de care are nevoie unitatea de procesare. Chiar dacă unitatea de procesare este deţinută de fermieri acolo eşti un număr şi

decembrie 2010

CM YK

BOVISmagazin viţeii au fost mutaţi, pentru sezonul rece, în interiorul unei hale pentru a fi feriţi de curenţii puternici de aer care se formează în exteriorul adăposturilor în această perioadă.

un nume. Conducerea unităţii de procesare nu cunoaşte fermierii care-i furnizează lapte. În România, dacă livrezi, să spunem, 13.000 litri zilnic, având în vedere şi diferenţa de mărime dintre fabricile de procesare eşti un partener important şi poţi ne-

gocia cu totul altfel. Când am venit în România am plecat de la ideea de a dezvolta un proiect de mari dimensiuni. Am fost în Statele Unite, am văzut în detaliu sistemul lor de creşetere şi am considerat că el se apropie cel mai mult de ceea ce ne-am dori noi.

În Olanda există o presiune incredibilă şi cu toate acestea toţi fermierii îşi doresc să se extindă în pofida faptului că trebuie să se lupte cu preţurile mari ale cotei de lapte sau ale terenului.“ Când am vizitat ferma am observat o practică agreată şi la

ferma Biottera (vezi numărul 27, octombrie 2010) şi anume, utilizarea nisipului ca aşternut. Domnul Harry van den Brug, la fel ca şi domnul Marian Ochea, ne-a declarat faptul că deşi este necesar un volum mai mare de muncă avantajele vin din reducerea costur-

separarea animalelor ce necesită tratamente se face manual. La ieşirea din sala de muls se fixează şi pediluviile, săptămânal, pentru trecerea vacilor prin soluţia de formaldehidă necesară pentru prevenirea afecţiunilor podale. Curăţarea ongloanelor este făcută fiecarei vaci atunci când este înţărcată. În sala de aşteptare şi în sala de muls au fost montate ventilatoare prevăzute cu un sistem de nebulizare, pulverizează apă peste animale (vezi foto stânga). în fermă sunt două tancuri de câte 8.000 şi respectiv 10.000 litri care asigură capacitatea de stocare necesară pentru cele 3 mulsori zilnice.

bovismagazin

decembrie 2010

CM YK

BOVISmagazin

Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL) are o nouă echipă de conducere

unul dintre pereţii laterali ai unuia dintre adăposturi a fost eliminat în totalitate pentru a asigura volumul de aer necesar. Având în vedere faptul că ne aflăm în sezonul rece peretele a fost acoerit cu panouri din naylon

ilor comparativ cu investiţia în saltele, dar şi a incidenţei afecţiunilor mamare, nisipul fiind un strat anorganic şi nu în ultimul rând având rolul de a nu permite alunecarea animalelor. Taurii preferaţi de domnul Harry van den Brug sunt Paramount de la care foloseşte m.s.c. sexat (CRV / Holland genetics), Samuel (Semex) sau Alta Wildman (Alta Genetics) şi mai mulţi fii din Oman. Numărul de doze folosite pentru a obţine o gestaţie este de aproximativ 2,2, iar prima

montă o face la viţelele în 3,5% proteină şi 4,1% grăsime. vârstă de 15 luni. Ceea ce caută Marea sa nemulţumire vine managerul Holland Dairy din faptul că nu reuşeşte să Farm când vine vorba despre testeze încă laptele pentru alegerea unui taur sunt: mem- concentraţia de uree, deşi, în bre puternice, număr de celule Olanda analizele de laborasomatice redus şi uşurinţă la tor pentru calitatea laptelui fătare. Alegerea acestui din includ şi acest parametru (înurmă criteriu este definitoriu cepând cu primele zile ale pentru fermier, dumnealui anului 2011 analiza ureei va considerând faptul că un ani- putea fi realizată la Laboramal care a fătat uşor va intra torul Asociaţiei HolsteinRo mai repede în lactaţie având din localitatea Pantelimon în vedere faptul că parturiţia îi - pentru detalii puteţi apela la: aduce traume mai puţine. 0722.591.712). “După atâţia Laptele produs în ferma dom- ani petrecuţi în România nului Harry van den Brug are am început nu doar să mă adaptez foarte bine ci şi să încep să văd lucrurile altfel dr. Sorin Hiotu - medic veterinar Holland Dairy Farm când vine vorba despre Olanda. Acolo fermele se dezvoltă, În ferma noastră, având în aşa cum am mai spus, mult vedere că a existat înainte mai încet. Aici achiziţia a de populare un vid sanitar destul de îndelungat, avem 100 de vaci nu este un lucru o incidenţă relativă a extraordinar însă în Olanda afecţiunilor respiratorii la o astfel de creştere este exviţei. Principalele probleme trem de rar întâlnită. Unii ne apar la trecerea de la fermieri olandezi consideră sezonul cald la cel rece. că sunt cu adevăraţi norocoşi Acesta este motivul pentru dacă îşi cresc efectivul cu un care prefer să utilizez singur animal sau două.“ Draxxin în mod preventiv la toţi viţeii, iar rezultatele se văd şi mai ales se simt. Aş putea să intervin cu un tratament clasic după debutul afecţiunilor respiratorii Fără a avea nici cea însă prelungim durata cât mai mică dorinţă de a viţelul este bolnav şi rişti promova pot spune că astfel foarte mult. în cazul nostru produsul Mie, ca medic, recomandaDraxxin a fost rea de a folosi Draxxin mia venit inclusiv din partea spectaculos. Cu tulatromicina, substanţa domnului Harry van den Brug care ştia produsul de activă a Draxxin-ului, nu la tatăl său, fermier olanau existat situaţii în care să dez cu mare experienţă. fi dat greş.

CM YK

bovismagazin

Vineri, 19 noiembrie a.c., membrii Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui s-au reunit, la Cluj Napoca, în cadrul Adunării Generale pentru a alege o nouă conducere a asociaţiei. Membrii APRIL prezenţi la şedinţa Adunării Generale au desemnat 15 societăţi pentru a forma un nou Consiliu Director al APRIL, conform statutului în vigoare. Astfel, în urma votului exprimat, societăţile ce compun noul Consiliu Director al Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui sunt, în ordine alfabetică, urmatoarele: Albalact SA, Almera International SRL, Covalact SA, Danone PDPA, Friesland România SA, Lacta Giurgiu SA, Lactag SA, Lactate Natura SRL, Lacto Solomonescu SRL, Napolact SA, Primulact SA, Prodlacta SA, Tnuva România SRL, Unicarm SRL, Unilact SRL. Din rândul membrilor noului Consiliu Director, doamna

Carmen Solomonescu (Lacto Solomonescu) a fost aleasă pentru funcţia de Preşedinte al asociaţiei. Pentru funcţia de

Prim Vicepreşedinte a fost ales dl. Gheorghe Petrişor (Danone), pentru funcţia de Vicepreşedinte a fost ales dl. George Grecu (Napolact), pentru functia de Vicepreşedinte a fost ales dl. Dorin Cojocaru (Tnuva România), pentru funcţia de Secretar General al APRIL a fost ales dl. Cristi Butnariu (Lacta Giurgiu). Menţionăm faptul ca Preşedintele în exerciţiu la acea data, dl. Ioan Dirzu (Albalact) nu a mai candidat pentru nici o funcţie de conducere a asociaţiei. Directorul executiv al APRIL a fost ales în data de 17.12.2010. Această poziţie este ocupată de către doamna Mariana Popovici. decembrie 2010

CM YK

BOVISmagazin

LACTOVAC® C

Vaccin

PENTRU PREVENIREA diareei neonatale a viŢeilor

Neonatală apare în primele 4 săptămâni de viaţă a viţeilor • Diareea şi reprezintă una din cauzele principale a pierderilor economice din fermele de vaci.

C face parte dintr-un program • LACTOVAC profilactic optimizat, deoarece administrat ®

la vacile gestante, oferă o protecţie viţeilor împotriva celor mai severi agenţi patogeni ai diareii neonatale, în urma consumul de colostru.

AnTiGeni

• Rotavirus bovin inactivat, tulpina 1005/78 • Rotavirus bovin inactivat, tulpina Holland • Coronavirus bovin inactivat, tulpina 800 • E.Coli K99/F41 AVAnTAJeLe LACTOVAC® C larg de eficacitate datorită combinaţiei de antigeni • Spectru Protecţie două tulpini de ROTAVIRUS • Soluţie pepentru bază de suspensie apoasă • Testarea clinică a fiecărui • Protecţie împotriva cauzelorcomponent care provoacă diareea • Reducerea probabilităţii unorprimare infecţii • Stabilizarea statusului de sănătate însecundare efectivul de animale • Optimizarea creşterii viţeilor •

AdminisTrAre prima gestaţie se administrează o doză (5ml) cu 6-8 săptămâni înainte de fătare, iar a doua doză •cuLa2-3 săptămâni înainte de fătare. La următoarele gestaţii este suficientă o singură administrare cu 2-6 săptămâni înainte de fătare. •

bovismagazin

decembrie 2010

CM YK

holsteinromagazin

TOP 100 TPI internaţional - decembrie 2010 un top preluat de pe site-ul Asociaţiei de Holstein din Statele Unite ale Americii

nume taur

%RHA

originea

NAAB

PTAP

PTAP %

PTAF

PTAF %

PTAM % R

HRDS

SCS

% R

PTAT

% R

UDC

FLC

TPI

BADGER-BLUFF FANNY FREDDIE TV

99NA

USA

001HO08784

0.04

0.05

940

2.77

7.2

1.09

1.13

1.80

2222G

CHARLESDALE SUPERSTITION-ET TV

100NA

USA

001HO08778

0.00

-0.12

1526

2.74

6.2

2.17

1.98

0.78

2178G

LONG-LANGS OMAN OMAN-ET TV TL

100NA

USA

014HO04929

0.11

0.08

1229

2.93

2.7

1.70

1.31

1.84

2134G

REGANCREST ALTAIOTA-ET TV TL

100NA

USA

011HO09647

0.06

0.14

807

2.82

3.0

2.32

2.11

1.25

2127G

BOSSIDE ALTAROSS-ET TV TL

100NA

USA

011HO09703

0.05

0.09

627

2.73

5.2

1.58

1.63

1.75

2110G

FLEVO GENETICS SNOWMAN-ET

100NA

NLD

0.00

0.01

1881

90 369

2.70

3.0

2.38

1.70

2.44

2108G

O-BEE MANFRED JUSTICE-ET TR TV

100NA

USA

007HO06417

0.09

0.15

741

99 10367

2.71

5.3

0.19

99 -0.27

1.09

2096G

CO-OP OMAN LOGAN-ET TV TL

100NA

USA

001HO08658

0.04

0.09

1500

2.64

3.4

1.05

0.39

1.80

2095G

LOTTA-HILL SHOTTLE 41-ET TR TV

100NA

USA

001HO09192

-0.05

-0.03

1616

90 44

2.77

4.3

2.63

2.82

1.55

2079G

COPPERTOP DOBERMAN-ET TV TL

100NA

USA

029HO13363

0.08

0.15

575

2.74

3.6

1.97

2.02

1.13

2076G

MAINSTREAM MANIFOLD TV

100NA

USA

200HO00402

0.03

0.10

1323

94 83

2.86

3.8

1.10

1.08

0.62

2075G

PICSTON SHOTTLE-ET TV TL

100NA

GBR

029HO12209

-0.01

0.05

1334

99 7276

2.65

3.3

2.95

2.14

1.87

2074G

ENSENADA TABOO PLANET-ET TR TV

100NA

USA

007HO08081

-0.01

-0.03

1782

2.88 4.5

1.70

1.53 -0.30

2065G

END-ROAD O-MAN BRONCO-ET TR TV

100NA

USA

007HO08747

0.02

0.00

1613

2.90

3.2

1.56

1.48

1.38

2056G

GP ASOTMAN

FRA

0.06

0.05

886

80 76

2.64 4.5

1.21

1.65

1.73

2052M

SALA SHOTTLE PAROCAS

ITA

0.00

-0.02

1388

2.66

3.8

2.04

1.15

2.28

2050M

ANGELO

FRA

0.06

0.14

746

154

2.65

4.5

0.98

76 -0.32

2.26

2041M

SCHILLVIEW GARRETT-ET TV TL

029HO13083

0.02

0.06

972

2.76

4.0

1.60

1.13

2.87

2039G

100NA

USA

FAR-O-LA BOLVR SAMBO CRI-ET TV

99I

USA

001HO09051

0.04

0.05

951

2.70

4.4

1.06

0.78

1.18

2036G

BRAEDALE GOLDWYN TV TL

100NA

CAN

200HO03205

0.05

0.12

323

99 13509

2.63

2.8 99

3.16

2.44

2.02

2015G

GRAN-J OMAN MCCORMICK TV TL

100NA

USA

029HO13053

0.10

0.29 -462

2.68 4.6

1.27

1.34

1.14

2013G

SCHILLVIEW OMAN GERARD-ET TV

100NA

USA

029HO13162

0.06

-0.02

1356

94 81

3.13

2.5

1.98

2.47

1.42

2013G

CO-OP OMAN LOYDIE-ET TV TL

100NA

USA

001HO08654

0.12

0.16

592

2.78

2.5

1.33

0.49

2.17

2011G

END-ROAD BEACON-ET TV TL

100NA

USA

029HO13366

0.00

0.01

1402

94 90

2.78

3.1

2.03

1.44

1.29

2009G

CO-OP O-MAN KADE-ET

100NA

NLD

0.03

0.10

336

80 131

2.67

6.0 60

0.33

0.43

1.42

2007M

BREMER ALLEGRO MAXUM-ET TR TV

100NA

USA

007HO09357

-0.01

0.01

1139

2.81

4.7

1.38

1.28

0.67

2005G

CROCKETT-ACRES OTTO-ET TV TL

100NA

USA

011HO09317

0.06

1327

2.57

2.8 81

0.66

0.41 -0.11

2005G

RAMOS

98I

DEU

011HO08046

0.05

0.07 -64

2.52

6.8 98

1.36

1.08

2005G

99 13546

1.06

Descrierea elementelor de bază din tabelul Top TPI, Asociaţia Americană de Holstein % ascendenţi înregistraţi cod Asociaţie proteină nume taur xxxxxxxxxxxxxxxxxxx TV TL

%RHA

NAAB

NA I

XXX HO xxxxx

TV - liber de Complex Vertebral Malformation TL - liber de Bovine Leukocyte Adhesion Deficiency TR - liber de gena ce cauzează apariţia părului de culoare roşie 10

CM YK

PTAP

PTAP%

grăsime PTAF

lapte repetabilitate celule somatice conformaţie uger membre

PTAF%

PTAM %R

HRDS

SCS

PTAT

UDC

FLC

TPI xxxx G M

cod companie cod rasă - Holstein cod taur

număr de ferme cu fiice în 001 - Genex Cooperative/CRI • 007 - Select Sires, Inc. testare în SUA 011 - Alta Genetics USA, Inc. • 029 - ABS Global viaţa 014 - Accelerated Genetics • 200 - Semex Alliance productivă

holsteinromagazin

G - testare genomică inclusă în evaluare M - prescurate de la MACE - tauri ale căror rezultate din ţara de origine au fost echivalate de Intebull pentru a putea fi încadrate în Index-ul fiecărei ţări, SUA - în cazul de faţă decembrie 2010

CM YK

holsteinromagazin 29

DANSIRE OMAN ORANGE

87I

DNK

0.09

0.08

361

80 111

2.63

5.6 53

0.56

0.31

1.17

2001M

UFM-DUBS ALTAESQUIRE-ET TV TL

100NA

USA

011HO09624

0.10

0.27

517

2.90

2.5

1.17

0.15

1.48

2001G

COLDSPRINGS GARNER CRI-ET TV

100NA

WHITMAN O MAN AWESOME ANDY TV

100NA

USA

001HO08645

0.05

0.17

517

94 85

2.70

3.3

1.11

0.86

1.49

2000G

USA

001HO08777

0.07

0.27

2.51

5.4 79

0.40

89 -0.13

0.92

1999G

A L H DUKE-ET

100NA

NLD

007HO09021

0.04

0.05

1126

155

2.81

3.3

1.67

0.90

2.15

1988G

DE-SU OMAN GOLI-ET TV TL

KELLERCREST BRET LES CRI-ET TV

100NA

NLD

097HO08729

0.06

0.12

646

80 95

2.71

3.6 60

1.32

1.20

1.75

1980M

100NA

USA

001HO08631

0.04

-0.01

304

2.63

6.4 81

0.71

1.48

0.16

1980G

COLDSPRINGS GARNETT CRI-ET TV

100NA

USA

001HO08642

0.13

0.19 -24

88 107

2.66 4.2

0.95

0.75

0.44

1978G

NEW FARM BRITT PRINCE TL

ITA

198HO00113

0.05

0.10

536

89 84

2.47

4.9

0.99

0.24

1.60

1978G

A L H DAKOTA-ET

100NA

NLD

007HO09020

0.06

0.01

1400

2.79

2.9

1.02

0.36

1.85

1977G

HARTLINE JAYTON-ET TV TL

98I

USA

029HO13330

0.01

0.02

1326

2.79

4.9

0.60

0.51

1.86

1977G

KED OUTSIDE JEEVES-ET TV TL

100NA

USA

029HO11614

-0.01

0.03

808

3.00

6.5

1.58

1.35

1.72

1975G

LYNNCREST O-MAN HANOVER-ET

100NA

USA

007HO08536

0.05

0.06

1381

2.86

2.0

0.50

0.08

2.65

1975G

MACOMBER O-MAN BOGART TR TV

100NA

USA

007HO08559

0.06

0.13

259

2.70

3.6

1.27

1.23

2.01

1971G

GRAF-ACRES MORRELL-ET TV TL

100NA

USA

029HO13144

0.01

-0.03

1457

2.67

3.8

0.75

0.49

1.04

1970G

RI-VAL-RE 2338 NIAGRA-ET TR TV

100NA

USA

007HO08856

0.03

-0.05

1610

118

2.84

2.4

2.07

1.88

0.25

1970G

DANSIRE OMAN OSCAR

97I

DNK

236HO00604

0.07

0.14

920

131

2.65

3.3

53 -0.16

0.17 -1.17

1969M

JZM GOLDENBOY-ET TV TL

100NA

USA

029HO13459

0.05

0.13

218

2.78

3.9

2.47

1.80

1.83

1967G

DANSIRE OMAN ORBIT

-0.01

-0.07

1259

80 96

2.53

3.9

1.11

1.32

1.09

1966M

MASCOL-ET TV TL

100NA

DEU

DNK 204HO01748

0.10

0.12

408

98 6721

2.70

4.6

0.84

0.77

0.34

1966G

WILLEMS-HOEVE RUSH

99I

USA

011HO09939

-0.04

-0.02

1026

2.59

4.0

2.37

2.55

1.75

1966G

100NA

USA

001HO08546

0.04

0.13

627

2.61

4.4

0.42

0.06

0.14

1165

118

3.01

3.9

53 -0.20

0.17

223

2.59

5.6 79

PINE-TREE MISSY MIDWEST-ET

DANSIRE LACELOT LIMBO

ZIMMERVIEW BRITT VARSITY-ET TR

99I

USA

001HO08927

0.02

100NA

USA

007HO08361

-0.01

0.05

1058

2.68 4.7

0.02

0.13

493

906

2.66

-0.04

0.02

544

99 679

2.74

4.9

KINGS-RANSOM T DOMINGO-ET TR

RASPUTIN

SOLID-GOLD COLBY-ET TR TV

DNK

DEU 100NA

USA

007HO07615

0.92

0.07

1964

71 -0.53

0.36

1959M

0.58

89 -0.57

1.54

1958G

1.12

0.93 -0.21

1956G

5.6 79

0.04

79 -0.34

1.29

1956M

1.70

1.93

0.82

1954G

ALL VEN TORRER

ITA

0.14

0.19 -120

80 72

2.70

3.7

0.90

0.32

1.99

1953M

DANSIRE OMAN OPMAN

DNK

0.07

722

80 114

2.65

4.4

0.19

0.32

0.10

1953M

RIKSMYREN

SWE

0.06

0.13

892

136

2.94

3.5

0.48

70 -0.18

0.63

1951M

MORNINGVIEW LEGEND-ET TV TL

100NA

USA

029HO11932

0.12

0.15

452

2.89

2.7

1.25

0.28

1.72

1947G

DANSIRE OMAN OLFERT

97I

DNK

236HO00599

-0.02

0.02

1595

126

2.97

3.7

0.45

0.06

0.12

1945M

JOBERT TV TL

96I

AUT

202HO00127

0.04

0.01

1450

96 1541

3.16

3.3

0.99

1.04

0.52

1945G

BOMAZ OMAN KRAMER 561-ET TV TL

100NA

USA

014HO04924

-0.02

0.02

1489

2.87

3.3

1.37

0.64

2.67

1943G

100NA

USA

014HO05411

3.04

GLENN-ANN PALERMO-ET TV TL

DANSIRE OMAN OMAR

0.05

0.08

248

2.74

2.2

2.59

0.88

1943G

0.11

0.19

561

109

2.65

4.0

54 -0.63

71 -0.46

0.76

1942M

COMESTAR LAUTHORITY-ET TL

100NA

CAN

0.02

0.09

549

89 61

2.91

2.2

3.36

2.13

1.58

1940G

BOMAZ POTTER PLATO-ET TR TV

100NA

USA

DANSIRE RAMOS RDDING

98I

DNK

007HO09173

-0.05

0.02

943

2.78

5.5

1.33

2.00

1.71

1939G

236HO00601

0.06

0.07

1010

80 103

2.62

3.2

0.81

0.05 -0.86

1938M

GILLETTE JORDAN-ETS TV TL

100NA

CAN

200HO05575

0.02

0.05

600

94 189

2.64

3.4

2.49

1.76

1938G

BOMAZ ALTANEUTRON-ET TR TV

98I

LADYS-MANOR RUBY D SHOUT-ET TV

100NA

USA

011HO09744

0.02

0.10

1325

3.18

2.7

1.75

1.04

0.52

1937G

USA

029HO13387

0.02

0.08

929

108

2.71

2.4

2.12

1.51

1.28

1937G

SCHUG DUCE LARIAT CRI-ET

100NA

USA

001HO09085

-0.01

0.07

1197

2.76

4.3

1.05

1.00

0.79

1936G

DNK 200HO05588

DNK

1.63

DANSIRE BOJER BANKER

0.06

0.02

573

1001

2.77

4.9 69

1.06

0.93 -0.70

1934M

BO-IRISH ALTON-ET CV TL

100NA

USA

029HO10681

0.02

-0.02

1574

99 1270

2.97

3.3

0.75

0.83

0.66

1933G

ALPAG IRON ACTIVE-ET TV TL

100NA

ITA

198HO00100

0.06

0.17

294

2.83

3.8

0.91

0.38

0.96

1932G

224

holsteinromagazin

decembrie 2010

CM YK

holsteinromagazin 75

GOOLSTAR DIAMOND

NLD

DANSIRE OMAN OFFROAD

DNK

DIAMOND-OAK APPOINT-ET TV

RGK BOB CV

0.09

0.24

318

88 228

2.86 4.9

0.47

0.51

1.56

1932G

0.04

1133

80 94

2.92

2.7

0.92

0.65

1.89

1931M

DNK

0.03

0.08

395

514

2.80

2.4

1.86

2.22

2.05

1931G

0.12

0.25 -583

370

2.62

4.8

0.84

1.45 -0.34

1931M

CERVI RADULUP ET

ITA

0.09

0.13

251

80 74

2.71

3.3

1.07

1.41

1.36

1930M

JENNY-LOU SHOTTLE TRUMP-ET TV

100NA

USA

014HO05434

-0.06

-0.04

1741

2.70

1.9

2.55

1.96

1.58

1930G

WOODMARSH TOPSHOT-ET TV TL

100NA

KINGS-RANSOM OMAN DEREK-ET

100NA

USA

029HO12554

-0.01

0.11

832

104

2.64

3.2

1.63

1.54

0.11

1930G

USA

007HO08466

0.05

0.11

324

2.63

5.9 79 -0.38

88 -0.48

0.55

1925G

SANDY-VALLEY BOLTON-ET TV TL

100NA

USA

029HO11111

-0.02

0.01

1922

99 6505

2.97

1.1

2.67

2.42

1.70

1924G

84 85

HAMMER-CREEK GOLD KOLTON-ET TV

100NA

USA

014HO05399

-0.02

0.01

619

89 48

2.57

2.7

2.51

2.42

1.66

1923G

MARIO XACOBEO

100NA

ESP

244HO00437

-0.02

-0.06

1288

130

2.98

2.9 61

2.52

2.74

2.60

1923M

COYNE-FARMS MARSHAL YANK-ET TV

100NA

USA

097HO08718

0.02

0.01

1416

88 120

3.00

1.8

2.19

2.06

2.14

1922G

DE-SU GRANDMASTER TV TL

100NA

USA

029HO13494

-0.01

-0.03

1172

90 63

2.66

3.8

1.33

1.58

0.56

1922G

D-J DIE-HARD OWEN-ET TV TL

100NA

USA

029HO13537

0.02

0.14

151

2.96 4.8

0.81

0.32

1.38

1921G

RALMA FOCUS-ET TV TL

100NA

USA

029HO11993

0.00

618

2.58

4.0

1.25

1.46

1.20

1919G

GILLETTE JERRICK-ETS

100NA

CAN

200HO05577

JOMAN

LIRR DREW DEMPSEY TV TL

100NA

USA

MARKWELL FORMULA-ET

100NA

VOIGHT-ACRES ALTAVETO TV TL

100NA

PARADISE-R RAMJET-ET TR TV

100NA

USA

097HO06588 200HO01666

0.02

0.05

600

94 189

2.64

3.4

2.20

1.67

1.61

1918G

0.05

0.01

951

83 41

2.82

3.7

0.71

0.31

0.48

1918G

007HO09264

0.07

0.12

-3

89 59

2.67

2.6

3.14

2.00

2.08

1918G

CAN

200HO00427

0.08

0.12

-196

94 93

2.62

4.8

0.59

0.45

1.90

1918G

USA

011HO09813

0.01

0.04

1026

90 46

2.71

4.8

75 -0.35

85 -0.77

0.45

1917G

99I

USA

007HO09057

-0.02

757

94 86

2.67

4.2

1.44

1.47

2.08

1916G

PINE-TREE MISSY MYLES-ET TV TL

100NA

USA

007HO08615

0.06

0.10

455

96 103

2.90 4.8

0.17

0.20

0.39

1916G

REGANCREST OMAN INGLES-ET TR

100NA

USA

007HO09069

0.05

0.01

460

2.83

4.9

0.82

0.63

1.62

1912G

PINE-TREE MARTHA SHAMPOO-ET TV

100NA

USA

001HO09208

0.04

0.16

136

90 42

2.69

3.8

1.91

1.22

0.93

1911G

CROCKETT-ACRES EIGHT-ET

100NA

CAN

200HO09804

0.10

0.08

876

2.75

2.6

0.50

0.00 -0.02

1908G

DANSIRE SHOTTLE SKOTTE

0.02

-0.02

1560

80 115

2.54

2.4

0.98

0.86

1907M

NLD

DNK

Neagu Djuvara - “Între Orient şi Occident“ “[...] Taxa pe ovine şi caprine - oieritul, dijma pe stupi şi pe porci - dijmăritul, taxa pe vin - vinăritul, şi sporadic taxa pe vaci - văcăritul, cea mai detestată deoarece era pusă pe principalul ajutor al plugarului. [...] Văcăritul stârnea adevărate răzmeriţe încât, în 1763, domnitorul Constan-

tin Racoviţă îl desfiinţează cu firmanul Sultanului, iar Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Grigore al V-lea, blestemându-i pe cei ce se vor mai încumeta să-l reintroducă[...]“ ....spicuiri din cartea lui Neag Djuvara, “Între Orient şi Occident“ Blestemul se pare că a avut

efect pentru că domnitorul fanariot Constantin Hangerli, care a domnit începând cu 1797, a fost omorât de trimisul sultanului în 18 februarie 1799 după ce a reintrodus taxa văcăritului cu acordul tacit al Patriarhului. Oare să fie văcarii români apăraţi de o putere divină?

0.52

Abonează-te la BOVISmagazin pentru anul 2011; apelează-ne la 0723.66.43.94 pentru mai multe informaţii

întâmplări neplăcute

CM YK

holsteinromagazin

decembrie 2010

CM YK

holsteinromagazin

Index-ul comparativ pentru ameliorarea rasei Holstein în principalele state crescătoare România

90%

Danemarca S-Index

20%

Anglia TOP

33%

Franţa ISU

36%

Germania RZG

26%

Elveţia ISEL

27%

Statele Unite TPI

36%

Statele Unite NM

33%

Canada LPI

43%

Olanda DPS

34%

10% 10%

29% 6%

32%

Israel PD01

55% proteină

11%

42%

10% 9%

14%

3% 3% 25%

10%

25% 10%

40% 3% 31%

9% 18%

37%

41%

22%

20%

38%

17%

3% 2% 31% 12%

10%

3% 38%

20% grăsime

proteină%

16%

26%

12% 12%

25% 14%

Italia PFT 42% Spania ICO

37%

grăsime%

lapte

20% durabilitate

sănătate şi fertilitate

holsteinromagazin

decembrie 2010

CM YK

holsteinromagazin

Evoluţie

revoluţie Nu am putut trece cu vederea apariţia unui interviu oferit de către staff-ul ANARZ redactorilor revistei Profitul agricol. Din punctul nostru de vedere este un articol care se impunea şi care a generat foarte multe reacţii mocnite.

Ne-a surprins în mod plăcut atitudinea afişată de către domnul Andrei Kocsis, directorul general al ANARZ dar şi de subalternii domniei sale, faţă de unele probleme precum: dorinţa de a nu se implica restrictiv în activitatea comercială a jucătorilor de pe piaţa m.s.c.-ului, intenţa de a elimina comerţul ilegal cu m.s.c. şi declararea intenţei de a instaura o normalitate în colectarea de informaţii necesare realizării C.O.P.-ului. Analizând evoluţia sectorului în ultimii ani, şi observând rezistenţa tuturor persoanelor implicate, rezistenţă manifestată în mod diferit, suntem siguri că vor fi necesare mai multe legislaturi pentru se transforma sintagma uşor politicianistă: “... vom face...” în “...am făcut...“. De asemenea, am tot observat în ultimii ani evoluţia sectorul creşterii taurinelor din România şi polarizarea sa. Să vorbeşti despre faptul că ANARZ “trebuie“ să se implice în politica de ameliorare a efectivului total de bovine din România deţinut de fermieri, fără a analiza realităţile, personal mi se pare că avem de a face cu o abordare rudimentară. Cunosc ceva mai bine situaţia organizaţiei Holstein Ro, a filosofiei sale ca asociaţie dar şi a membrilor ei care mulg în medie peste 160 vaci şi care au investit din resurse proprii sute de mii euro pentru a da în funcţiune un laborator propriu şi pentru a achiziţiona facilităţi obligatorii pentru deţinerea unui registru genealogic. Această organizaţie are nevoie de sprijin din partea statului însă fără nici un dubiu are propriul să drum indiferent 14

CM YK

holsteinromagazin

decembrie 2010

CM YK

holsteinromagazin Pe cât de solid argumentate sunt problemele ridicate de reprezentanţii ANARZ în acest articol, pe atât de stupid şi fără logică este aspectul de mai sus... suntem oare incapabili să aducem progresul genetic în sectorul ecvestru din România datorită lipsei unui vagin artificial... jenant. Ne-am interesat pentru dumneavoastră stimaţi domni şi am aflat din doar câteva apeluri telefonice că pe piaţa autohtonă există mai mulţi furnizori de echipamente pentru IA, iar costurile vaginelor artificiale pentru recoltarea de material seminal de la armăsar este cuprins între 336 şi 455 euro.

vagina artificială INRA - 336 €

vagina artificială Missouri - 455 €

de rivalităţile dintre oameni şi de orgolii. I-am adresat domnului Costel Caraş, preşedintele HolsteinRO, câteva întrebări directe observând faptul că domnul Andrei Kocsis, directorul general al ANARZ a generalizat când a discutat despre problema C.O.P. -ului. În numărul următor vom încerca să abordăm această problemă şi cu reprezentanţii celorlalte organizaţii de fermieri.

Care sunt problemele punctuale care conduc la apariţia celor două puncte de vedere diametral opuse între reprezentanţii Holstein Ro şi cei al FCBR? Costel Caraş: Afirmaţia domnu-

lui director Andrei Kocsis referitoare la neînţelegerile dintre fermieri este făcută pentru a crea o perdea de fum. Ce nu doreşte dânsul să se vadă nu vreau să dezvolt acum ci probabil în viitorul interviu atunci când o să am mai multe date. Nu există puncte diametral opuse între HolsteinRO şi FCBR. Există diferenţe de gândire referitoare la modelul care trebuie adoptat pentru a ameliora genetic vacile.

Ce doriţi să primiţi din partea statului, ca suport, în vederea realizării unui C.O.P. corect şi cu adevărat util fermierilor? Caraş Costel: Există această

tendinţă de a vedea statul ca pe un stăpân de la care noi fermierii râvnim să luăm ceva. Nu este bună această gândire. În această situaţie se afla numai cei care se învârt în jurul fermierilor şi doresc, pe spinarea lor, să câştige atât de la stat cât şi de la fermieri. Referitor la ce ar trebui sa investească Statul Roman în genetică pot să spun: foarte mult. Luna trecută am fost la Concursul European de Holstein în Italia. Am discutat cu oficialii de acolo care spuneau ca la registrul genealogic al rasei Holstein, fermierul holsteinromagazin

decembrie 2010

CM YK

holsteinromagazin

Domnului Gheorghe Neaţă i-a fost decernată medalia Ofițer al Ordinului “Meritul Agricol’’

Inaugurarea Pavilionului Franţei în cadrul Indagra Farm 2010 a avut loc miercuri, 10 noiembrie 2010, în prezența Ambasadorului Franței în România, dl Henri Paul. Cu această ocazie, Excelența Sa a înmânat insigna de Ofițer al Ordinului “Meritul Agricol’’

dnei. Roxana Zarma, Director general în Ministerul Român al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și dlui. Gheorghe Neaţă, Profesor asociat al Universității de Sțiințe Agricole din Craiova pentru activitatea și contribuția lor în cadrul acțiunilor organizate în

colaborare cu serviciile Ambasadei Franței la București pe parcursul ultimilor ani. La această decernare au fost prezenţi un număr mare de fermieri crescători de vaci dar şi reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii.

italian plăteşte 20 euro pentru fiecare cap din exploataţie, indi-ferent de vârstă, iar statul plăteşte 80 euro pentru fiecare cap înscris în registru. Italia are 1.500.000 vaci Holstein dintre care în registrul genealogic sunt înscrise 1.100.000 capete. Rezulta un buget de 110 milioane euro care se investesc în ameliorare genetică în Italia, din care statul asigură 80 milioane. Statul italian o fi un stat de idioţi? Nu. Cu siguranţă nu. Statul italian înţelege câtă bogăţie îţi asigură valoarea genetică ridicată a animalelor din ţară, înţelege ce este siguranţa alimentară, înţelege ce înseamnă independenţa genetica a Italiei şi în consecinţă investeşte.

CE INTELEGE STATUL ROMAN?

Vreau să fac o precizare foarte importanta legata de înţelegerea greşită a noţiunii de registru genealogic. Mulţi fermieri şi mulţi specialişti, cu şcoli înalte, reduc registrul genealogic la C.O.P. Este o greseala care a costat România, în timp, miliarde de euro care n-au dus la progres genetic ci la o risipă imensă. Prestatorii de servicii şi-au înfundat buzunarele şi atât. Banii au fost transferaţi de la stat direct către aceşti prestatori, fără ca

Aduce pajiştea în grajd RM MADE IN GE

NOU: Sistemul pediKURA® creează zone moi şi abrazive contribuind la păstrarea formei corecte a onglonului

ANY

Odihna şi mişcarea pe pardoselile moi din cauciuc! KRAIBURG este rentabilă

Agent România: GKR Impex SRL, Bucureşti, tel/fax: 021.411.15.96, mobil: 0722.587.124, e-mail: sim_ehm@yahoo.de Gummiwerk Kraiburg Elastik GmbH • D - 84529 Tittmoning • Tel. +49/86 83/701 - 0 • www.kraiburg-agri.com 16

CM YK

holsteinromagazin

decembrie 2010

CM YK

holsteinromagazin fermierul să aibă ceva de spus. S-a creat, pentru zeci de ani de istorie ruşinoasă a geneticii româneşti, următorul circuit al banilor: stat – prestator – stat (liniuţele de legătură spun foarte mult). Ce a fost fermierul, cu vaci sale cu tot, în toată această inginerie? Vehicolul prin care s-au manipulat banii şi atât. Rezultatul? România, după aceşti zeci de ani de aşa zisă ameliorare genetică, nu are niciun taur genitor. Mă întreb: va răspunde cineva (fost sau actual) din structura statului pentru această crimă? Trebuie să spun că aici o mare vină a avut-o şi fermierul pentru că a acceptat situaţia. N-a luptat săşi creeze asociaţii de rasă puternice, conduse de fermieri şi nu de funcţionarii statului, care să asigure servicii corecte, profitabile pentru fermieri. Ce doreste HolsteinRO de la statul român? Să înceteze cu ingineria stat – prestator – stat, să creeze o legislaţie corectă, astfel încat banii investiţi de societate în genetică să asigure animale de valoare, o producţie îndestulătoare care sa garanteze siguranţa alimentară a românilor şi o afacere profitabila pentru ţară prin exportul de animale şi genetică. HolsteinRO consideră că schema de subvenţionare care va asigura progres genetic este următoarea: din 100% costuri cu registrul genealogic, 30% să suporte fermierul şi 70% statul român. Conducerea activităţii trebuie făcuta exclusiv de către asociaţiile fermierilor. Asociaţia angajează specialiştii, prestatori de servicii, etc. şi plăteşte în funcţie de rezultatele obţinute de aceştia. Un element esenţial este ca plata banilor către asociaţia care conduce registrul genealogic să se facă tot pe criteriul de performanţă genetică. Calitativ şi nu cantitativ. Noi credem că A.N.A.R.Z va trebui să acţioneze ca o uni-

tate de inspecţie a statului care să verifice dacă se îndeplinesc condiţiile de eligibilitate inpuse de lege, în situaţia în care acesta acordă subvenţia.

Aţi condiţioant vreodată realizarea C.O.P.-ului de primirea subvenţiilor? Caraş Costel: Din ceea ce am sc-

ris mai sus cred că se întrevede răspunsul. HolsteinRO este împotriva subvenţiilor în genetică date pe criterii cantitative. Dacă asociaţia care conduce registrul genealogic realizează progres genetic trebuie să primească bani de la stat, dacă nu, nu. Trebuie să încetăm, odată pentru totdeauna, să vorbim despre C.O.P. separat de restul activităţii registrului genealogic. Nu putem vorbi decât despre un tot unitar. Acest tot unitar trebuie condus de asociaţia pe rasă, care trebuie să răspundă în faţa fermierilor şi a statului (dacă acesta investeşte bani), prin rezultatele obţinute. A spune că fac C.O.P. fără restul activităţilor specifice registrului genealogic, este ca şi cum aş spune că-mi place să arunc banii pe ferastră. La această oră există din nou tendinţa de a separa activitatea registrului genealogic astfel: C.O.P.-ul să-l faca unii (de aiurea) şi activitatea de laborator, gestionarea bazei de date, selecţia candidatelor de mame de taur şi a mamelor de taur, a tăuraşilor pentru testare, etc., să fie făcută de stat, pe proprietatea fermierilor. HolsteinRO nu poate accepta acestă situaţie. Am dovedit în cursul anului 2010, an în care statul n-a mai acordat subvenţii, că suntem interesaţi să dezvoltăm un registru genealogic care să asigure viitor creşterii vacilor de lapte în România, practic un viitor pentru fermele noastre. Ce am realizat ? 1. Am creat un sistem de gestionare on-line a datelor. Două servere care stochează baza de date, softurile necesare

gestionării datelor şi softurile necesare prelucrării datelor, investeţie care se ridică la peste 500.000euro. Lucrăm cu o echipa de specialişti programatori, care va asigura nu numai stocarea unor date ci, foarte important, şi prelucrarea datelor într-un sistem agreat I.C.A.R. (International Committee for Anumal Recording). 2. Am înfiinţat un laborator de analiză a laptelui, cel mai performant din România, dotat cu un echipament care anali-zează 400 probe pe oră, care asigură, pe lângă o mare acurateţe şi rapiditate şi încărcarea datelor on-line în baza de date. Astfel, fermierul în 48 de ore de la recoltarea probelor de lapte poate vedea rezultatul analizelor, inclusiv numărul de celule somatice pentru fiecare vacă. Investiţia se ridică la 400.000 euro. Inaugurarea laboratorului având loc pe 17 decembrie 2010. 3. Am dotat echipele COP cu aparatură performantă astfel încât recoltarea probelor din ferme să fie cat mai corectă şi eficientă. Totul se lucrează pe coduri de bare, corelate cu numerele crotaliilor vacilor. Am eliminat astfel orice posibilitate de compromitere a probelor recoltate. 4. Am angajat o echipă de specialişti bonitori care va asigura o bonitare corectă a animalelor. Avem şi alte investiţii în derulare pe care o să le prezentăm cu o alta ocazie. Toate acestea le-am realizat prin aportul membrilor HolsteinRO, fără sprijin din partea statului, întrun an extrem de dificil şi cred că am dovedit că fermierii HolsteinRO doresc, ştiu şi pot, iar acesta este doar începutul. Nu vom putea continua la un standard ridicat, european, dacă Statul Român nu va interveni cu investiţii substanţiale, acordate după criterii europene şi nu dâmboviţene.

este un proiect iniţiat de patru medici veterinari care au drept scop oferirea unor servicii complete în fermele de taurine

CHIRURGIE ABDOMINALĂ operaţii de deplasare abomasum sau rumenotomii

ANALIZE DE LABORATOR teste hepatice şi dozări de microelemente

.. Dr. Ghencioiu Cosmin  .. Dr. Schenker Dana   ..  Dr. Ochea Marian . Dr. Bârţoiu Alin .. www.doctordevaci.ro, e-mail: doctordevaci@yahoo.com

holsteinromagazin

decembrie 2010

CM YK

BOVISmagazin

SOMMET DE L’ELEVAGE

6-8 octombrie 2010 a fost una dintre cele mai importante manifestări de profil din lume la care au participat 1.239 de expozanţi, 1.900 de animale în cadrul show-ului din 64 de rase diferite şi peste 75.000 de vizitatori. Toate acestea s-

au întâmplat în pofida unui climat dificil cauzat de problemele sectorului agricol european dar şi a crizei financiare globale. Aceste cifre sunt cu atât mai importante cu cât 80% dintre vizitatori au fost fermieri ce au participat doar din dorinţa de a colecta informaţiile necesare dezvoltării propriilor afaceri. Show-ul a promovat de asemenea fermierii dispuşi să-şi aducă în faţa reflectoarelor cele mai frumoase animale şi

care au avut curajul să-şi prezinte rezultatele muncii de zi cu zi expunând cea mai bună genetică din Franţa. La manifestare au fost prezenţi peste 2.000 de vizitatori din 59 de ţări, majoritatea recunoscând regiunea Auvergne ca un punct de maximă importanţă pe harta europeană a geneticii animale. Competiţia naţională a animalelor din rasa Charolais a avut o componentă profesională extrem de impor-

tantă însă a fost pusă în scenă într-un mod extrem de plăcut şi agreabil pentru publicul larg. Aceasta a fost practic cea mai importană “dispută” din ring, organizatorii evenimentului confirmând astfel sloganul lor: “pur şi simplu uluitor“, slogan ales după ce majoritatea reprezentanţilor delegaţiilor internaţionale l-au rostit involuntar la vederea celor 508 animale din aflate în expoziţie dintre care 219 vaci Charolais.

competiţia vacilor din rasa Brună

spaţiul dr vizualizare vacilor din rasa Montbeliard

competiţia vacilor din rasa Salers 18

CM YK

bovismagazin

decembrie 2010

CM YK

BOVISmagazin

imaginea de final după competiţia Charolais

imaginea de final după prezentarea taurilor Blonde d”Aquitaine bovismagazin

decembrie 2010

CM YK

BOVISmagazin Teus van Dijk

Presa olandeză îl demuneşte pe fermierul Teus van Dijk fanatiek deelnemer – ceea ce înseamnă, un iubitor fanatic de premii, distincţii obţinute la toate concursurile de vaci. Încercând să aflăm mai multe despre acest fermier olandez am descoperit că a ajuns de curând un punct de reper pentru ceilalţi fermieri olandezi, deţinând două vaci ce au fost apreciate cu punctaj 94. Una dintre acestea vaci este faimoasa Geertje 289 (provenită din taurul Slingeman 63), fostul campion şi MNR în 2004. Cealaltă este Wilhelmina 358 (fiica taurului Ked Juror) care, de asemenea, a câştigat mai multe concursuri precum Campionatul General al HHH-Show în luna decembrie a anului trecut. Amelioratorului Teus van Dijk, aşa cum îl denumesc ceilalţi fermieri olandezi deţine împreună cu soţia sa Lia o fermă lângă Giessenburg cu un efectiv de aproximativ şaptezeci de vaci şi cu o cotă de 700.000 de litri. Producţia medie a fermei este de 10.634 litri, cu 3.97 la sută grăsime şi proteină 3.44 la sută. Van Dijk se poate lăuda cu numeroase succese în concursurile de vaci. Astfel, vacile sale au primit titluri de campioane la expoziţiile regionale în Ontario/Canada şi premii de top la HHH în spectacolul MNR în Olanda. Cele două vaci ale sale, menţionate anterior, sunt incluse în registrul genealogic cu 20

CM YK

Două vaci cu cel mai mare scor într-un singur adăpost din Olanda

cel mai mare număr de puncte un crescător care preferă explo- al cooperativei noastre, domnul din Olanda şi, deşi au egalitate atarea animalelor pe păşune, iar Hugo Groeneveld. Am muncit de puncte, ele sunt foarte dif- pentru aceasta am nevoie de un foarte mult pentru a ajunge unul eri-te din punct de vedere al an în plus pentru a reuşi să fini- dintre cei mai reputaţi fermieri conformaţiei. Astfel, Van Dijk sez un animal.” Dieta este un ele- din Olanda şi muncesc şi mai a declarat pentru o publicaţie ment important în strategia lui mult ca să rămân la acest nivel. olandeză de profil: “Geertje are Van Dijk. “Am o raţie bazat pe Acord o atenţie mare animalelor o construcţie mai robustă ea siloz de fân, iarbă de păşune şi de expoziţie, chiar şi programul surpinzând juriul prin puterea porumb. El a suplimentat dieta de muls stabilindu-l diferit deşi ei. Wilhelmina are o constituţie în iarna trecută (2009/2010) cu acest lucru îmi consumă până extrem de fină, foarte frumoasă, boabe uscate de porumb pe care, la o oră zilnic. Efectivul total îl perfect echilibrată. Ambele au spre primăvară, le-a înlocuit cu mulg de 3 ori, iar vacile pentru un uger perfect.” grâu. show-uri doar de 2 ori.” Are Teus van Dijk o preferinţă “Mă uit cu maximă atenţie la cifre. Vaca Geertje 289 este o când vine vorba de cele 2 cam- Mă uit la vaci, la dejecţiile lor şi campioană care a împlinit în pioane ale sale? “E atât de greu urmăresc foarte des conţinutul 2010 vârsta de 14 ani, a fătat de spus. Pentru Geertje am mai de uree din lapte. Şi, dacă există de nouă ori şi are mai mult de multă emoţie în concursuri. motive pentru a regla dieta, îl 148.000 litri de lapte produs, şi Dacă am participa la încă un consult pe specialistul în nutriţie culmea este din nou gestantă. concurs internaţional, aş merge cu siguranţă cu Wilhelmina. Vorbim în definitiv despre producţia de lapte, iar ea este mult mai fină.” Care este secretul lui Teus van Dijk? “Dacă apreciem că un viţel are potenţial pentru participarea la show-uri, îi acord mult mai multă atenţie. Nu este recomandat să apeşi prea mult pedala de acceleraţie a producţiilor Teus van Dijk şi soţia sa Lia cu Wilhelmina şi Geertje. (fotografii: Elly Geverink) ridicate atunci când vine vorba despre această categorie de animale. Geertje este un bun exemplu în acest sens. A început ca o junincă fără foarte În Olanda, O-Man a atins praguri neegalate de fii lui Goldmulte pretenţii productive cu wyn sau Shottle. Fii săi, Impulse şi Shogun rămân în top, doar 7.800 de litri şi a dat apoi, în timp ce alţii, printre care şi Dakota, Snowman şi Goli au la fiecare lactaţie, tot mai mult înregistrat o asscensiune importantă în topul vânzărilor. În lapte. A crescut în primul an de clasamentele Red Holstein taurul Spencer continuă să se lactaţie cu încă aproape 10 cenimpună. Fidelity şi Kylian sunt câştigători de show-uri alături timetri în înălţime.” Dezvoltare de Malando care şi-a făcut debutul cu vânzări importante. este importantă pentru dura(sursa: www.holsteininternational.com) bilitate, spune Van Dijk “Eu sunt

Dutch proofs

bovismagazin

decembrie 2010

CM YK

BOVISmagazin

STOP SINDROMULUI RESPIRATOR. RECUPERARE RAPIDĂ

Resflor - un mix eficient între un antibiotic cu spectru larg de acţiune (Florfenicol) şi

un antiinflamator nesteroid (Flunixin).

* combate rapid şi eficient infecţiile bacteriene şi inflamaţiile acute ale pulmonului * reduce leziunile pulmonare, îmbunătăţind sporul mediu zilnic * este în egală măsură un antipiretic şi un analgezic * administrare unică, subcutanată, în doză de 2 ml/15 kg

Intervet Romania Schering-Plough Animal Health

Şos. de Centură nr. 27-28, Etj. 1, Sat. Chiajna, Com Chiajna 077040, Jud. Ilfov, Romania Tel.: +40.21.311.83.11/12, Fax: +40.21.311.83.17 E-mail: intervetromania@intervet.com bovismagazin

decembrie 2010

CM YK

BOVISmagazin

Locomotion Scoring-ul vacilor de lapte

Locomotion scoring-ul este bazat pe observarea poziţiei spatelui vacii atunci când aceasta stă sau este în mişcare. Acest sistem de analiză este intuitiv şi de aceea este foarte uşor de învăţat. Utilizarea sistemului locomotion scoring-ului este

foarte important pentru detectarea afecţiunilor ongloanelor, monitorizarea apariţiei şchiopăturilor, comparaţia incidenţei şi a severităţii şchiopăturilor şi identificarea fiecărui animal ce necesită o intervenţie de podotehnie. Observarea animale-

lor este bine să fie făcută pe o suprafaţă plată care să nu afecteze deplasarea uşoară. Vacile care sunt incluse în clasele 2 şi 3 trebuie examinate şi tratate pentru a preîntâmpina apariţia complicaţiilor. Intervenţiile de podotehnie trebuiesc făcute de

2 ori anual, însă extrem de importante sunt: băile în pediluvii cât mai dese, dar şi elimarea umidităţii excesive de la nivelul ongloanelor.

Locomotion Scor 1 Descriere clinică: normal

Vaca are o poziţionare plată a spatelui atât în timp ce stă, dar şi atunci când se deplasează. Animalul face paşi lungi şi siguri.

Poziţia spatelui în timp ce vaca stă: plat

Poziţia spatelui în timpul deplasării: plat

Poziţia spatelui în timp ce vaca stă: plat

Poziţia spatelui în timpul deplasării: arcuit

Locomotion Scor 2

Descriere clinică: şchiopătură uşoară

Vaca are o poziţionare plată a spatelui în timp ce stă, dar se arcuieşte în timpul deplasării. Mersul este uşor anormal.

Locomotion Scor 3

5% pierderi din producţia de lapte

Descriere clinică: şchiopătură moderată

Vaca are, în timp ce stă, dar şi atunci când se deplasează, spatele arcuit şi face, atunci când se mişcă, paşi mici cu unul sau mai multe picioare. Şchipătarea poate fi uneori evidentă la nivelul membrului opus piciorului afectat. Poziţia spatelui în timp ce vaca stă: arcuit

Locomotion Scor 4

Poziţia spatelui în timpul deplasării: arcuit

17% pierderi din producţia de lapte

Descriere clinică: şchiopătură

Vaca are un spate arcuit atât în timp ce stă cât şi atunci când se deplasează. Animalul îşi protejează unul sau mai multe membre însă este vizibil faptul că încă mai poate suporta greutatea corpului distribuită şi pe acestea. Şchipătarea este evidentă la nivelul membrului opus piciorului afectat. Poziţia spatelui în timp ce vaca stă: arcuit

Locomotion Scor 5

Poziţia spatelui în timpul deplasării: arcuit

36% pierderi din producţia de lapte

Descriere clinică: şchiopătură severă

Vaca prezintă un spate puternic arcuit şi este reticentă la deplasare, având aproape întreaga greutate transferată pe celelalte membre decât pe cel afectat.

Poziţia spatelui în timp ce vaca stă: arcuit * Adaptare după unmaterial Sprecher, D.J.; Hostetler, D.E.; Kaneene, J.B. 1997. Theriogenology 47:1178-1187, University of Wisconsin. 22

CM YK

Poziţia spatelui în timpul deplasării: arcuit sursa: Nicoleta Tănase, Guyomarc’h România

bovismagazin

decembrie 2010

CM YK

BOVISmagazin un material de: Nicoleta Tănase, Guyomarc’h România

Sanătatea ongloanelor vacilor de lapte şi impactul economic

Schiopaturile sunt o realitate omniprezenta in randul efectivelor de vaci lapte, iar impactul lor economic este foarte important asupra rentabilitatii fermelor producatoare de lapte. Schiopaturile reprezinta 15% din principalele cauze ale reformei vacilor

de lapte cu implicatii directe asupra problemelor de reproductie si productia de lapte. Tratarea schipoaturilor implica costuri suplimentare prin cheltuieli veterinare si implicit pierderi financiare prin caderea productiei de lapte. (exemplificare in graficele

alturate). Demersul ce este neceasar a fi facut in prevenirea si tratarea acestor probleme consta in: • constientizarea in randul fermierilor a existentei acestei probleme si aconsecintelor acesteia • utilizarea notei de motricitate

sursa: Cellick, Lee si Conlon 1996 Mai multi cercetatori au identificat diferite rezultate ale utilizarii biotinei in furajare Patologia podala

Referinte

Doza Biotina

Rezultate

Ulcer podal

Voigt si altii. (2000)

10 mg

Reducere semnificativa a ulceratilor podale

Lischer (1996, 2000)

20 mg

Reiinoire rapida a cornului. Imbunatateste rapid structura noului corn.

20 mg

Reducerea frecventei dermatitelor interdigitale cu 20-37% in 11 luni de studiu

Dermatite Distl si Schmid, (1994) interdigitale Crapaturi verticale

Campbell si altii, (2000) 10 mg (vaci de carne)

Diminueaza crapaturile ongloanelor: control - 29.4%; group cu biotina - 14.3%

Principalele cauze ale reformei vacilor de lapte şchipături 15%

producţie slabă 22%

altele 9%

şchipături

mamite 27%

probleme de reproducţie 27%

sursa: R&D Evialis 2005

diminuarea mobilităţii diminuarea substanţei uscate ingerate pierderi in greutate

scăderea producţiei

probleme de reproducţie creşterea % de reformă cheltuieli veterinare

84 € / vacă / an

sursa: R&D Evialis 2005

căderea producţiei (lapte, reproducţie, etc.)

148 € / vacă / an

232 € / vacă / an

(Zimpro) prin observarea animalelor in timpul deplasarii pe o suprafata plana si cuantificarea schipoaturilor. Vacile cu scor intre 3 si 5 au pierderi ale produciei de lapte de la 5% pana la 36%. • introducerea in furajarea vacilor o unui cocktail de componente de inalta calitate menite sa imbunatateasca starea de deteriorare a ongloanelor si aplombul animaleor. Solutia ce sta la indemana tuturor fermierilor este oferita de Guyomarc`h Romania printr-un produs specific din gama GEODE ce contine oligoelemente chelatate si biotina. Mineralele cheltate si biotina cresc performantele efectivelor si productivitatea prin imbunatatirea sanatatii ugerului, performantele de reproductie si productie de lapte. Oligo-elementele au impact asupra eficientei furajului printr-o mai buna utilizare a nutrientilor. Iar, biotina are un rol esential in metabolismul energetic si proteic, activand unele enezime in finalul gestatiei si debutul lactatiei cand cerintele de energie sunt foarte mari. Imbunatateste eficienta furajului cu pana la 2,7%. Biotina imbunatateste calitatea si rezistenta ongloanelor, prevenind astfel schiopaturile. Leziunile ongloanelor sunt corelate cu: • Cresterea numarului de insamantari inainte de gestatie, • Cresterea intervalului intre doua fatari, • Scaderea productiei de lapte.

Precum zice si proverbul latinesc “Mens sana in corpore sano” asa si decizia luata de o “minte sanatoasa” a unui fermier referitoare la demersurile ce trebuie facute pentru preventia schipaturilor duce la existena in ferma sa a unor vaci cu “corp sanatos” ce vor aduce profit si nu pierderi.

bovismagazin

decembrie 2010

CM YK

BOVISmagazin

Hipercheratoza sfincterului mamelonar

‘’Paznicul” glandei mamare in fata agresiunii microbiene provenite din mediul ambiant este sfincterul mamelonului. Una din afectiunile ce micsoreaza capacitatea de aparare a glandei mamare in fata acestor agresori externi este HIPERCHERATOZA (INFLORIREA) SFINCTERULUI MAMELONAR.Priviti imaginile de mai jos. Daca vacile din ferma dumneavoastra au asa ceva, cu siguranta numarul mamitelor clinice si subclinice este destul de ridicat. Iata care sunt cauzele reale ce duc la aparitia acestei hipercheratoze: 1) nivelul vacuumului este foarte ridicat (valoarea normala este de 42 kilopascali), 2) timpul efectiv de muls este

CM YK

prea lung.Atentie la cantitatea de lapte rezidual; daca aceasta este mai mica de 250 grame pe minut sfincterul va fi primul afectat, 3) supramulsul unuia sau mai multor sferturi, 4) mansoane de muls inadecvate (marime, tip de material), 5)dezechilibre in raportul aspiratie/masaj,acest raport fiind ,,apanajul” pulsatoarelor. Aceste defectiuni pot apare singure sau concomitent, remedierea lor fiind una din atributiile celor ce au montat salile de muls sau a celor ce raspund de intretinerea lor. Orice alta explicatie este ABUREALA de fosti vanzatori de parfumuri, actualmente purtatori de mantii de

mari specialisti in sali de muls si tehnica mulsului, ei fiind, de fapt, specialisti in prostirea pe bani grei a proprietarilor de ferme. In mintea acestor ,,specialisti” in sali de muls si tehnica mulsului hipercheratoza sfincterului apare din vina vacilor, a proprietarilor, a procedurilor, a mulgatorilor, a emulgatorilor, a

bovismagazin

ocitocinei, din cauza subtierii stratului de ozon, din cauza anagogiei amfibolice a sinelui apodictic intramundan cvafiliat atemporan, contemporan si intravilan, a sarii bozonificate abellian, a guvernului, etc. numai a lor NU. In concluzie,daca vacile dumneavoastra au aceasta HIPERCHERATOZA adresati-va urgent celor ce se pricep cu adevarat.

Cosmin Ghencioiu, fost cultivator de pepeni.

decembrie 2010

CM YK

BOVISmagazin

Vacile bune nu se cumpără, vacile bune se obţin în fermă!

prezent în România prin

Vivaro Impex

Desenează-ţi vacile

web: www.vivaroimpex.ro www.semenzoo.it producător şi distribuitor

Semtest Craiova

decembrie 2010

web: www.semtest.com

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin

Efectul GenusABS

văzut direct în fermele de vaci de lapte din Anglia

În perioada 8 -10 Noiembrie 2010 SC PIC România SRL, reprezentanţa pe ţară a grupului Genus ABS a organizat un tur de două zile în Anglia, obiectivul fiind vizitarea fermelor care au fiice de la taurii ABS, în diferite stadii de exploatare. Participanţii din România au fost parteneri ABS, fermieri care au un cuvânt im-

portand de spus în creşterea vacilor de lapte. Tocmai pentru a avea o imagine cât mai completă cu privire la întregul potenţialul genetic ABS, au fost vizitate ferme cu efective între 150 şi 850 vaci la muls, având diferite sisteme de furajare, cazare, sisteme de muls şi, nu în ultimul rând, abordări diferite de management.

Ferma Bubeny, proprietar Andrew Evans. Efectiv de 870 vaci la muls cu o producţie medie de 8500 kg , 3,9% grăsime, 3,28% proteină, două mulsuri/zi cu un rotalactor cu 60 de posturi. Taurii folosiţi în prezent: Shottle, Die-Hard, Mammoth, Bolton, Drake.

Andrew Evans explică fermierilor români aflaţi în vizită funcţionarea rotalactorului

CM YK

Ferma Elanbee Holsteins, proprietar familia Hassel 125 de vaci la muls şi juninci, 65% din efectiv este clasificat cu calificativele VG (foarte bun) şi EX (excelent). Producţia medie a fermei este de 8250kg, 3,99% grăsime, 3,35% proteine. Au fost prezentate fiice de la taurii TOPSHOT şi BLUE SKY, ambii fii ai celebrului SHOT-

Florin Stanciu şi Galastar Sho Ola EX

bovismagazin

decembrie 2010

CM YK

BOVISmagazin

Overseal Prim 275

PICRomania

Principalul funizor în geneticã animalã prezintã

TOPSHOT Fiul lui Shottle

Ryver Topshot Jessica

Locul 66 in Top 100 TPI

Sandloc Topshot Bertha Str. Caimatei, nr.8, et.2, ap.3, Sector 2, Bucureºti Tel: 021/233.91.97, Fax: 021/233.91.95, Mobil: 0744.344.931

decembrie 2010

CM YK

Lider mondial în geneticã bovinã www.absglobal.com bovismagazin 27

CM YK

BOVISmagazin de la stânga spre dreapta: dr. Andras Levente - ferma Bădeana, dr. Ghencioiu Cosmin - Doctor de Vaci, dr. Florin Stanciu - ferma Lunca Paşcani, dl. Şerban Nicuşor - frema Agroserv Măriuţa, şi dl. Bendea Valentin - ferma Albalact.

TLE. Dintre acestea amintim: Elanbee Bluesky Gail GP84, Data naşterii 08.08.2007; Data fătarii 08.07.2010; producţie 34 kg; 5,01% grăsime; 3,4% proteină; însămânţată la 24.09.2010. Elanbee Topshot Emily GP84, Data naşterii 21.09.2007; Data fătarii 30.06.2010; producţie 30,6 kg; 3,6% grăsime; 3,15% proteină.

Ferma Woodhey, proprietar P.R. Robinsons Efectiv de 500 de vaci la muls cu o producţie medie de 9000 kg, 3,9% grăsime, 3,2 % proteină. Taurii folosiţi: Garrison, Roy, Bolton, Shottle, Drake, Bluesky, Mamouth Ferma Field Occelston, proprietar Jeremy Platt. Efectiv total de 815 vaci la muls şi 725 tineret în două locaţii: Fields - producţie medie de 10

470 kg, 3,68% grăsime, 3,21 % proteină, Lachdennis – producţia medie 9 240 kg, 3,87% grăsime, 3,21% proteină. În producţie, ferma are fiice de la Bolton, Roy, Homestead, Drake, Garrison, Shottle. Pentru a respecta programul de înlocuire anual al efectivului şi, în acelaşi timp, creşterea efectivului matcă, proprietarii folosesc pentru însămânţări şi material seminal sexat.

Ferma G.A. Riddell. La această fermă, fermierii români au putut observa şi analiza surori şi fiice ale lui BLUE SKY, cea mai apreciată fiind Galastar Sho Ola EX care a fătat de trei ori în trei ani, la a doua lactaţie având producţia de peste 12.000 kg. Acest tur s-a dovedit util pentru fermierii participanţi, aceştia observând potenţialul genetic ABS direct în ferme. Performanţele productive şi caracterele fenotipice ale fiicelor taurilor ABS au încântat delegaţia fermierilor români. Cele mai apreciate caractere au fost talia, conformaţia ugerului şi, nu în ultimul rând membrele şi aplomburile, toate acestea demonstrând încă o dată greutatea pe care o are GENETICA în cadrul elementelor RASĂ - CASĂ – MASĂ

de la stânga spre dreapta: Iancu Alexandru, Bendea Valentin,Şerban Nicuşor, Andras Levente,Ochea Marian alături de sora lui Blue sky, Galastar Sho Ola EX

CM YK

bovismagazin

decembrie 2010

CM YK

BOVISmagazin

bovismagazin

decembrie 2010

CM YK

BOVISmagazin autor Kim Waalderbos , Universitata de Guelph, Departamentul de Cercetare traducere şi adaptare Simona Ghiorghiţoiu, Alta România

de la perioada de fătare a fiecărui an până la fenomenul de cetoză, cercetătorii au identificat

factori care pot afecta estrul

Introducerea vacilor în ciclul reproductiv

reşterea pro- Deasemenea, cei doi au decentului de scoperit ca modificările care vaci care sunt apar în timpul perioadei de însămânţate la tranziţie pot influienţa mofiecare ciclu de mentul când vacile reintră călduri de 21 în ciclul reproductiv. Cei doi de zile poate îmbunătăţi sem- speră că aceste cunoştinţe îi nificativ eficienţa sectorului vor ajuta în dezvoltarea unor de reproducţie. Cercetătorii strategii eficiente care să de la Universitatea din Guelph prevină anestru port-partum au identificat numeroşi fac- prelungit. tori- inclusiv perioada din an „Perioada de tranziţie este una când vaca fată sau fenomene critică”, spune Wlash. „Stresul patologice legate de fătare- şi bolile care afectează anicare pot întarzia ciclul normal malele în această perioadă al vacilor iar în final, afectează pot avea consecinţe mai târziu, productivitatea efectivului de întârziind intrarea vacilor în animale. ciclul reproductiv precum şi În mod fiziologic, vacile trec perioada de călduri”. printr-o perioadă de o lună Pentru a determina dacă vacîn care nu prezintă activi- ile au fost în anestru, au fost tate ovariană sau semne de recoltate două probe de lapte, călduri, după fătare, perioadă la interval de 14 zile, cu ce-a cunoscută sub numele de an- de-a doua probă recoltată estru. Această perioadă per- cu aproximaţie în a 60-a zi mite uterului animalului să se de lactaţie. S-a determinat şi pregătească pentru dezvolta- comparat nivelul hormonal. rea următorul viţel. Dacă una sau ambele probe au Totuşi, Prof. Stephen LeBlanc prezentat un nivel ridicat de şi absolventul de facultate Rob progesteron, s-a concluzionat Walsh, de la Departamentul de că probabil vacile intraseră Medicină a Populaţiei, au scos în cilcul reproductiv. Dacă la iveală faptul că aproximativ probele au prezentat nivele o cincime din vaci nu au rein- reduse de progesteron, atunci trat în ciclu reproductiv nici vacile se aflau în anestru. în a 60-a zi de lactaţie. Studiul s-a aplicat în 18 efec30

CM YK

tive de vaci de lapte din Ontario şi a scos la iveală faptul că 19% dintre vacile lactante au avut o perioadă de anestru postpartum prelungită. Studiul a încercat să diferenţieze ca şi cauze ale acestei perioade de anestru şi alte afecţiuni cum ar fi dificultăţi la fătare, cetoza, indicele corporal, prima lactaţie precum şi afectiuni determinate de boli ca retenţia placentară şi displazia cheagului. Vacile diagnosticate cu anestru au avut o viaţă reproductivă mai puţin productivă. În efectivele de vaci de lapte în care se folosesc programe de inseminare sincronizate (la 75 de zile), probabilitatea ca o vacă să rămână gestantă a scăzut cu 6% la vacile cu anestru, în comparaţie cu vacile care reintră normal în ciclul reproductiv. În turmele de vaci inseminate o dată cu manifestarea căldurilor, la vacile cu anestru s-a redus cu 10% probabilitatea de a rămâne gestante la prima inseminare. Walsh afirmă că la vacile cu anestru reintrarea în ciclul reproductiv este întârziată cu 30 de zile, în comparaţie cu vacile care reintră în ciclul

bovismagazin

Printre cele concluzionate enumerăm: • Vacile care fată iarna sunt mai predispuse la anestru prelungit decât cele care fată vara sau toamna; • Vacile cu cetoză subclinică (cu rezultate pozitive la KetoTest) prezintă risc de 1.5 ori mai mare de a fi în anestru; • Evenimente deviate de la normal ale fătării cum ar fi fătările gemelare sau cele prin cezariană cresc riscul apariţiei anestrului; • Displazia cheagului sau retenţia placentară deasemenea cresc şansele apariţiei anestrului; • Animalele care au avut greutăţi la fătare şi un nivel energetic redus în primele 305 zile de lactaţie prezintă probabilitatea mai mare de a fi în anestru decât vacile cu o primă producţie lactată ridicată; • Vârsta animalului şi indicele corporal nu au afectat prevalenţa anestrului. decembrie 2010

CM YK

BOVISmagazin în a 60-a zi de lactaţie. O astfel de întârziere a unei noi gestaţii ar putea avea un impact economic semnificativ pentru crescătorul de animale- fiecare zi de întârziere îl costă pe fermier între 2 şi 4 $ pentru fiecare animal. Walsh sugerează că impactul fenomentului de anestru poate fi redus până la ziua 140-160 de lactaţie, deoarece a descoperit că probabilitatea instalării unei gestaţii creşte zilnic la vacile cu anestru. Este dificil să prevedem care din animale vor fi în anestru. Walsh afirmă că până când un test hormonal de lapte va fi mai accesibil, cea mai bună modalitate de prevenţie a anestrului este un managment cât mai bun al factorilor de risc

din perioada de tranziţie. El sugerează ca vacile să aibă acces la hrană de calitate pentru a menţine o ingestă crescută. Deasemenea, Walsh mai sugerează să evităm aglomerarea efectivelor de vaci de lapte precum şi o supraveghere clinică atentă a animalelor cu retenţiii placentare. Din păcate, nu există un tratament prestabilit pentru vacile cu anestru. Dacă o vacă prezintă risc crescut de anestru, fermierul poate amâna inseminarea animalului respectiv până la apariţia semnelor de călduri sau prin folosirea unui program de sincronizare a ovulaţiei, iar ambele opţiuni au redus riscurile care apar cu prima concepţie.

În următorul număr al revistei BOVISmagazin vom realiza o prezentare detaliată a primei investiţii de anvergură susţinută de o asociaţie a crescătorilor de bovine din România.

de tradiţie şi experienţă în slujba obţinerii performanţei în creşterea taurinelor HL HAMBURGER LEISTUNGSFUTTER GERMANIA

distribuitor exclusiv al produselor PANTO şi IBEKA Germania, OVER Polonia şi TELASAN Cehia • premixuri şi furaje minerale • produse speciale obţinute prin procese fizice (WISAN) după o metodă unică HL • suplimente proteice energetice pentru fiecare tip de raţie, tip de producţie şi categorie de animale (Panto Potent, Panto TMR) • înlocuitori de lapte (pudră şi granulat) • prestarter pentru viţei • grăsime granulată protejată • produse de intervenţie decembrie 2010

Sediu central: loc. Tărtăşeşti, str. Principală, nr. 38, jud. Dâmboviţa, tel./fax: 0245.261.013, mobil: bovismagazin 0745.284.841 Depozit central: şos. Bucureşti - Târgovişte, nr. 138, jud. Dâmboviţa, tel./fax: 0245.261.350, mobil: 0749.152.877 CM YK

CM YK

BOVISmagazin autor Carlos Simmonds, specialist pe probleme de management al programului AltaPreg traducere şi adaptare Simona Ghiorghiţoiu, Alta România

este un proiect iniţiat de patru medici veterinari care au drept scop oferirea unor servicii complete în fermele de taurine

Detectarea căldurilor

înapoi la elementele de bază

Control înainte de pregătirea pentru montă, diagnostic de gestaţie (precoce la 29-30 zile, prin ecografie transrectală şi la 60 zile prin ETR), transfer de embrioni de la animale donatoare din ferma proprie. Consultanţă de specialitate privind importul şi selecţia de animale.

.. Dr. Ghencioiu Cosmin  .. Dr. Schenker Dana   Dr. Ochea Marian .. . Dr. Bârţoiu Alin .. www.doctordevaci.ro, e-mail: doctordevaci@yahoo.com

CM YK

ea mai frecventă problemă care afectează în prezent reproducţia în fermele de vaci de lapte este detecţia animalelor în călduri. Vă invităm să realizăm o analiză simplă a ceea ce se poate întâmpla atunci când nu sunt detectate animalele în călduri.

Dacă nu sunt detectate căldurile:

• Vaca nu va fi inseminată, • Dacă vaca nu este inseminată • Ea nu va rămâne gestantă, • Dacă vaca nu rămâne gestantă, • Nu vom avea nici viţel şi nici producţie lactată, • Dacă nu vom avea viţel sau producţie lactată • Nu vom obţine nici €€€ În prezent, managementul industriei lactate a forţat vacile să îşi modifice obiceiurile naturale, acum datorită condiţiilor limitate, vacile trebuie să concureze pentru hrană şi spaţiul din adăpost. Deasemenea, ele sunt forţate să se adapteze unor condiţii sociale mult

mai stricte, în special junincile, care resimt dominaţia vacilor adulte asupra turmei. Alţi factori ce co-exiztă, cum ar pardoselile umede de beton – care pot fi alunecoase şi pot cauza boli ale membrelor- pot duce la modificări ale comportamentului normal al animalelor, afectând astfel numărul de vaci care rămân gestante. Oricare ar fi motivaţia, cel mai frecvent, o rată scăzută a detecţiei căldurilor are drept consecinţă o actvitate de reproducţie lipsită de succes.

DE CE? • Datorită cauzelor menţionate anterior, animalul nu manifestă semnele de călduri. • Semnele secundare de călduri nu sunt observate cum trebuie. • Mijloacele folosite la detecţia căldrilor nu sunt folosite deloc sau sunt folosite insuficient. CE AR TREBUI SĂ FACEM? Ţi-

nând cont de faptul că stresul zilnic asupra vacilor ar putea reduce manifestările vizibile ale estrului, ar trebui să luăm în considerare următoarele semne secundare pentru a putea pune un diagnostic corect de prezenţă sau absenţă a căldurilor:

bovismagazin

• Reducerea producţiei de lapte şi a ingestei. • Coada murdară de secreţii. • Descărcare de mucus clar. • Strii de mucus ataşate de coadă. • Vulva tumefiată, hiperemiată şi umedă. • Flancuri murdare, zgârieturi pe coapse şi pe şira spinării, demonstrând că vaca a fost montată. • Vaca este montată de alte vite.

CUM? • Alocăm regulat timp

pentru observarea animalelor. • Ne folosim de semnele ajutătoare pentru detecţia estrului, cum ar fi coada murdară. • Folsim un program de sincronizare potrivit efectivului de animale. Pentru a controla această problemă şi a creşte rata vacilor care manifestă căldurile în turmă, au fost dezvoltate anumite avantaje tehnologice; mă refer aici la programele de sincronizare a căldurilor (Ovsynch-Presynch, etc.). Totuşi, detecţia a căldurilor rămne o acţiune de necesitate, chiar şi acolo unde se utilizează programele de sincronizare a căldurlor. decembrie 2010

CM YK

BOVISmagazin

bovismagazin

decembrie 2010

CM YK

BOVISmagazin

„Aceeaşi producţie de lapte, dar mai puţine probleme” Stef Beunk (Bavarian Fleckvieh Genetics - Benelux) şi Ard Tetteroo (crescător de Fleckvieh în Olanda) sunt doi fermieri vest europeni care au încercat ceea ce ar părea pentru unii fermieri români un experiment; au utilizat m.s.c. de Fleckvieh pentru efectivele lor de Holstein. În România, opiniile sunt împărţite: crescătorii de Bălţată Românească / Siemental fie şi-au păstrat

optica faţă de această rasă, fie au preferat să utilizeze m.s.c. de Red Holstein. Unii dintre crescătorii de Holstein români, mai ales cei care deţin sau manageriază ferme cu efective importante, sunt mai reticienţi şi nu găsesc utilitatea transformării unei rase autentice de lapte într-o rasă mixtă. Cu toate acestea, am ales să prezentăm şi un alt punct de vedere, 100% pro Fleckvieh. tot mai pentru viitorul fermei mele putând face bani chiar şi atunci când preţul laptelui este mai scăzut.”

Cu atenţie şi cu câteva îndoieli, necesită o mai puţină atenţie, Ard Tetteroo a început în urmă aceeaşi producţie de lapte, vencu 5 ani sa crească Fleckvieh. El ituri suplimentare generate de era interesat în acel moment un preţ mai ridicat al viţeilor de găsirea unei soluţii pentru şi al vacilor reformate. Aceste a scăpa de problemele pe care aspecte îi oferă acum lui Ard i le cauza exploatarea vacilor Tetteroo extra-timp. Holstein însă el nu dorea să-şi „Cu Fleckvieh producţia de lapte diminueze cantitatea mare de rămâne neschimbată, costurile lapte produs. După luarea deci- s-au redus şi avem mai puţin ziei de a utiliza tauri Fleckvieh de muncă în prezent cu vacile. pe întregul efectiv în producţie În afară de această avem şi un dar şi pe juninci, Ard Tetteroo venit suplimentar ca urmare declară că a reuşit să-şi atingă a vânzării tăuraşilor pentru obiectivele: costuri veterin- carne. Practic, acesta este tipul are mult mai reduse, vaci care de vacă pe care mi-o doresc

Cine şi unde: Ard şi Monique Tetteroo cu cei patru copii ai lor Stijn, Hanne, Joppe şi Imke. Ard Tetteroo este un fermier olandez specializat în exploatarea vacilor din rasele de lapte dar şi unul dintre cei mai reputaţi consultanţi independenţi pentru problemele de reproducţie ale vacilor Fleckvieh. El este de asemenea unul dintre clasificatorii agreaţi de către Cartea de rasă Fleckvieh din Olanda. Ferma familiei Tetteroo este situată în Neede, în zona de este a Olandei. Ce: Ard Tetteroo deţine 110 vaci

în producţie şi 80 de junici şi viţele. Tineretul este crescut într-o altă fermă deţinută de asemenea de familia Tetteroo de la vârsta de o săptămână până la un an după care revin în ferma principală. Efectivul este

compus din 22 vaci Fleckvieh metişi (50% Fleckvieh şi 50% Holstein, două dintre ele aflânduse la cea de a 2-a lactaţie), 19 vaci 100% Fleckvieh (aflate de la prima până la a 3-a lactaţie) şi 70 de vaci 100% Holstein. El deţine 40 hactare şi încă 15 hectare luate în arendă. Animalele sunt divizate aleatoriu în două grupuri şi sunt mulse cu doi roboţi de muls Lely Astronaut.

De ce Fleckvieh: „Vacile noastre Holstein produceau şi produc o cantitate foarte mare de lapte, dar au nevoie de o atenţie foarte mare din partea mea. În completarea acestui lucru costurile de producţie sunt în creşetere. Îmi doresc tot mai mult să observ mai multă putere la animalele din ferma mea, care să fie mai uşor de îngrijit, cu o mai bună sănătate a ugerului, o mai bună fertilitate şi picioare mai puternice. Investigasem în ultimii ani mai multe rase pentru a găsi acei tauri potriviţi pentru realizarea de metisări.

continuare în numărul următor al revistei 34

CM YK

bovismagazin

decembrie 2010

CM YK

BOVISmagazin

Coccidioza In timp, fara manifestari evidente, determina costuri suplimentare

NOU! Acum pentru viĹŁei

O boala invizibila, cu un vizibil impact financiar

Vecoxan

Actionand acum, nu platiti mai tarziu.

Un produs inregistrat Janssen Pharmaceutica BV Belgia. Vecoxan contine diclazuril. Categorie legala PML (POM-VPS) - se elibereaza numai cu reteta. Unic importator si distribuitor in Romania : SC ALLFEED INTERNATIONAL SRL, Bucuresti. Tel: 031 425 76 11, Fax : 031 3245 76 12, Mob : 0746 160 690)

bovismagazin

decembrie 2010

612562 03/06

CM YK

BOVISmagazin

BIROUL EDITORIAL

Prodlacta Braşov şi nenorocirile financiare din România PRODLACTA FACE APEL LA TOŢI FACTORII DE DECIZIE RESPONSABILI PENTRU GASIREA UNEI SOLUŢII PENTRU REZOLVAREA SITUAŢIEI GRAVE CREATE PRIN NEPLATA DE CĂTRE CONSILIUL JUDEŢEAN BRAŞOV A LAPTELUI ŞCOLAR LIVRAT ÎN PERIOADA IANUARIE – IUNIE 2010

str. Intrarea Vaselor, nr. 7, Mogoşoaia, cod 077135, jud. Ilfov; tel. 0723-664.394 e-mail: bovis.magazin@gmail.com

Director de publicaţie Dr. Ionuţ Costin LUPU Senior Editor Prof. Univ. Dr. Valer Teuşdea Colaboratori Prof. univ. dr. Alin Bârţoiu Dr. Cosmin Ghencioiu Dr. Marian Ochea Traduceri şi adaptări Conf. Univ. C. GEORGESCU Pre-Press & Tipar AUROprint Bucureşti CORESPONDENŢĂ

Scrieţi-ne părerea dumneavoastră despre revistă, despre ceea ce aţi dori să aflaţi şi despre ceea ce consideraţi că este inoportun să fie editat. Scrisoarea dumneavoastră poate fi scrisoarea ediţiei, iar aceasta va fi premiată cu un abonament pe un an.

În data de 15 decembrie a.c. am primit din partea doamnei director general al Prodlacta Braşov, inginer Mariana Eftime, un comunicat prin care ni se prezenta situaţia gravă creată de catre Consiliul Judeţean Braşov prin neonorarea obligaţiilor de plată prevăzute în Contractul de Furnizare nr. 65/08.10.2009, precizând următoarele:

• PRODLACTA SA şi-a onorat toate obligaţiile contractuale şi a livrat în anul şcolar 2009 – 2010(din octombrie 2009 până BOVIS MAGAZIN este o revistă publicată de în iunie 2010) către unităţile de Agricultural Media Group. Revista are o periodicitate de 6 numere pe an. învăţământ din judeţul Braşov, conform contractului de furniEste interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în această revistă. Opiniile zare, cantitatea de 6.228.733 publicate în articole nu reflectă neapărat părerea buc lapte şcolar UHT 200ml, editorilor ei. în valoare de 4.892.046,87 lei. Agricultural Media Group nu răspunde pentru conţinutul materialelor publicitare şi nici pentru • Consiliul Judeţean Braşov cel al articolelor oferite. Editorul îşi rezervă nu şi-a respectat obligaţiile dreptul de a determina categoriile de cititori care contractuale, achitând doar primesc revista gratuit. contravaloarea laptelui şcolar aferent perioadei octombrie ISSN 1841-0472 - decembrie 2009, respectiv E-mail: bovis.magazin@gmail.com suma de 1.569.594 lei, refuzând să achite contravaloarea laptelui şcolar livrat din ianuarie şi până în iunie 2010, respectiv suma de 3.322.452,47 lei, motivând că nu i-au fost alocate fonduri suficiente de la Bugetul de Stat pentru derularea Programului Guvernamental “Laptele şi Cornul”, fapt infirmat prin răspunsul Ministerului Finanţelor Publice36

CM YK

Direcţia Generală de Sinteză turale pentru modernizara politicilor bugetare prin ea fermelor, în condiţiile în adresa 373436/02.11.2010 şi în care în anul 2011 încetează care se precizează că “sumele perioada de graţie acordată defalcate din taxa pe valoa- României pentru încadrarea adăugată pentru finanţarea rea în normele europene de cheltuielilor descentralizate calitate. la nivelul judeţului Braşov, • Consiliul Judeţean Braşov aprobate prin Legea bugetu- ar fi putut aduce suplimenlui de stat pe anul 2010, nr. tar la bugetul judeţului suma 11/2010, au fost de 52.959 mii de 225.920 Euro din fonduri lei, care include şi sume pentru europene nerambursabile pe finanţarea cheltuielilor privind care ar fi putut să le acceseze ca acordarea de produse lactate ajutor financiar pentru laptele şi de panificaţie de 10.769 mii furnizat elevilor din instituţiile lei, sume ce au fost stabilite pe şcolare, conform Regulamenbaza actelor normative în vig- tului (CE) nr.657/2008 al oare”. Comisiei publicat in Jurnalul • În condiţiile în care Con- Oficial al Uniunii Europene siliul Judeţean Braşov a din 11.07.2008, dar pentru beneficiat de sume alocate care nu a întocmit şi nu a disde la Bugetul de Stat pen- pus documentaţia necesară, tru Programul “Laptele pierzând astfel această sumă şi Cornul”, Prodlacta SA de aproximativ 970.000 lei. împreună cu crescătorii de • În loc să achite către Prodlacvaci cu lapte din judeţele ta datoria creată în baza unui Braşov, Covasna, Harghita contract valabil pentru laptele şi Sibiu au finanţat acest şcolar livrat în anul şcolar 2009 program. - 2010, Consiliul Judeţean a foDatorită faptului că nu losit o parte din bani pentru am încasat această sumă plata altor contracte pentru imensă de bani de la Con- Programul Guvernamental siliul Judetean Braşov, nu “Laptele si Cornul” aferente ne-am putut onora la anului şcolar următor(2010 timp plăţile către fermieri, – 2011). crescătorii de vaci cu lapte şi i-am pus şi pe aceştia în Sperăm că rabdarea fermieimposibilitatea desfăşurarii rilor şi a partenerilor lor din normale a activităţii, pre- avalul şi amontele filierei cum şi în imposibilitatea laptelui nu va fi tratată la accesării de fonduri struc- nesfârşit cu nesimţire.

bovismagazin

decembrie 2010

CM YK

BOVISmagazin

Premix Vitamine & Minerale Suplimente

Vitfoss este o companie daneză dinamică şi inovativă specializată în produse nutriţionale pentru vaci. Principala noastră preocupare este producţia şi marketingul premixurilor şi suplimentelor pentru industria de nutreţuri

Vitfoss România: Şoseaua Brăila, km. 7, loc. Buzău, RO-120118, tel./fax: 0238.712.304, e-mai: mba@vitfoss.ro Our Knowlegde - Your strengh

decembrie 2010

bovismagazin

• • ••• • •• •••••••• • •• • • • • • • • • • • • • • • • • • • CM YK

CM YK

BOVISmagazin GHIDUL CRESCĂTORULUI: Companii care oferă servicii şi produse pentru creşterea taurinelor Compania

Activitate

Adresa

Web

Contact

Pag.

CEVA Sante Animale

Medicamente

Str. Chindiei, nr. 5, sector 4, Bucureşti

www.ceva.com

dr. Alexandru Ivancencu, Tel.: 0728.628.717

Novartis Animal Health

Medicamente

•

florin.cocioarva@sandoz.com

Florian Cocioarvă, Mob.: 0720.999.719

C3, 29 •

Biovet Impex

Medicamente

Str. Sebastian, nr. 211 B, Bucureşti

www.biovet-impex.ro

dr. Alexandru Baciu, Mob.: 0744.328.307

Rota Guido

Echipamente

Calea Turzii, nr. 199, Cluj Napoca

c.serachitopol@rotaguido.ro

Claudia Serachitopol, Mob.: 0727.881.205

•

GEA WestfaliaSurge Ro

Echipamente

str. Regimentul 5 Vânători, nr. 38, Alba Iulia

office@westfalia.ro

Anderco Sorin, Tel.: 0258.832.256

Pfizer România

Medicamente

Splaiul Independenţei, nr. 179, Bucuresti

horia.vana@pfizer.com

Horia Vana, Tel.: 0724.251.694

Cow Genetics

Genetică

loc. Slobozia, jud. Ialomiţa

cow_genetics@yahoo.com

Adrian Dina Tel.: 0728.528.888

•

Kraiburg/G.K.R. Impex

Tehnologie

Str. Cpt. Gârbea, nr. 4, loc. Bucureşti

www.kraiburg-agri.com

ing. Simona Ehman, Mob.: 0722.587.124

ABS Global / PIC România

Genetică

Str. Oslo, nr. 12, sector 1, loc. Bucureşti

ioan.ladosi@pic.com

ing. Ioan Ladoşi, Mob.: 0744.649.240

Pharm2farm

Tehnologie

Str. Cărămidăriei, Sibiu

nico@p2f.ro

Nicolae Popa, Tel.: 0723.304.981

Intervet România

Medicamente

Şos. de Centură nr. 27-28, Sat. Chiajna, Com Chiajna

intervetromania@intervet.com

dr. Cătălin Gheorghe, Mob.: 0721.200.174

Vitfoss România

Furaje

Şoseaua Brăila, km. 7, loc. Buzău

mba@vitfoss.ro

ing. Mihai Băluşoiu, Mob.: 0722.59.26.26

Vivaro Impex / Simenzoo Italy

Genetică

Timişoara

giuseppe.formenti@studioformenti.191.it

Giuseppe Formenti, Mob.: 0724.467.888

Allfeed International

Medicamente

Bucureşti

danp-allfeed@rdsmail.ro

dr. Dan Popica, Tel.: 0746.160.690

TopNutrition

Furaje

str. Principală, nr. 46, Tărtăşeşti, jud. Dâmboviţa

top.nutrition@yahoo.com

ing. Bănescu Daniela, Tel.: 0745.284.841

G-A Nutriţie Animală

Nutriţie

Com. Bereşti Bistriţa, Loc. Brad, Bacău

office@evialis.ro

ing. Nicoleta Tănase, Mob. 0740.188.111

Kanata Farm Genetics / Semex

Genetică

Piaţa 25 Octombrie, nr. 9/21, Satu Mare

office@semex.ro

Vasile Ciocan, Mob. 0742.632.106

• 9, 33

31 C4, 13 •

r e v i s tÃ a c r e s c Ãt o r i l o r d e t a u r i n e d i n r o m â n i a noutăţi

management

alimentaţie

genetică

patologie

tehnologie

mediu

procesare

Numai pe baza acestui talon vei putea obţine abonamentul pentru BOVIS magazin Completaţi spaţiile, bifaţi rândurile corespunzătoare, semnaţi în dreapta jos şi trimiteţi-l prin poştă însoţit de copia documentului care certifică plata, la adresa: SC AGRICULTURAL MEDIA GROUP SRL, loc. Dumbrava Roşie, str. Haiducului nr. 23, cod 617185, jud. Neamţ, România. NUMELE ................................................... PRENUMELE ................................................................................................ TEL ................................................................. E-MAIL................................................................................................... Voi primi publicaţia pe adresa de acasă sau serviciu (numele instituţiei): ...................................................................................................................................................................................... strada ............................................................................................................ nr. .................... bl. ................ ap. .......... sector/judeţul .................................................... localitatea ......................................................................................... Doresc să primesc la acceaşi adresă o factură fiscală pentru suma achitată, pentru firma: .............................................. ............................................................................ CUI ...................................... localitatea ............................................ Am achitat suma de: o 50 RON (1 an), o 90 RON (2 ani) • mandat poştal/ordin de plată nr. ........................................................ din data de ..................................................... pentru SC AGRICULTURAL MEDIA GROUP SRL, în contul IBAN RO37RZBR0000060003407434 deschis la Raiffeisen Bank Piatra Neamţ. Semnătura ............................................. PENTRU mai multe informaţii puteţi să ne contactaţi la: 0723.664.394

CM YK

bovismagazin

decembrie 2010

CM YK

BOVISmagazin

bovismagazin

decembrie 2010

CM YK

OFERTA OFERTA OFERTA OFERTA OFERTA OFERTA OFERTA OFERTA OFERTA OFERTA OFERTA OFERTA OFERTA OFERTA OFERTA OFERTA OFERTA OFERTA

S I V O J ă r ă Cump i o n i ş e l e ţ i pentru 10 v * a 1 1 a e p o furajăm *Pentru achiziţia a 20 saci (500Kg ) JOVIS + 10 saci (250Kg) ACTILAIT

Program alimentar juninci 0 - 24 luni, pentru rumegare precoce şi fătare la vârstă optimă Oferta este valabilă 3 luni în perioada 01 noiembrie 2010 – 31 ianuarie 2011

Vă oferim GRATUIT

2 saci (50Kg) JOVIS + 1 sac (25Kg) ACTILAIT BONUS+

la a doua comandă primiţi un recipient CALF EASY DRINKER 1,2 L ideal pentru furajarea lichidă sau solidă şi administrarea de soluţii medicamentoase

Talon OFERTĂ SPECIALĂ - JOVIS Tipul şi cantitatea rezervată lunar: JOVIS………................................…/………. Kg, ACTILAIT …….....................…../………..Kg Societatea ...................................................................................................... Localitatea ......................................................................................................................, Persoana de contact.............................................................................................................................., Telefon ...................................................................................,

S.C. G-A NUTRIŢIE ANIMALĂ S.R.L.

Sat Brad, Comuna Bereşti-Bistriţa, Judetul Bacău, Tel: + 40 234 228 804; +40 755 107 788; Fax: +40 234 228 804; E-mail: office@evialis.ro

CM YK