Bovis magazin 35 versiune electronica by BOVISmagazin

L tu IA en zin 1 EC plim aga 201 SPde suINro mmbrie clu TE ce in LS de HO r. 10

Tnuva se retrage din România... cine n

ANUL 8 NR. 6 (35) decembrie 2011 8,5 ron

împarte cele 50to de lapte colectat zilnic şi peste 40to produse lactate din rafturi; ce se întâmplă cu ferma de la Adunaţii Copăceni, Giurgiu?

Showcase 2011, New York,

19-21 octombrie 2011

Tractorul Valtra N142 Direct exponentul filosofiei CVT (transmisie continuă) test: Profi / Tractors and Farm Machinery pag. 48

Dairy Farms Tortoman, Brazilia, pag. 8

o altfel de fermă israeliană din România

pe cât de departe de Români, pe atât de aproape ca şi organizare a fi lierei laptelui pag. 19

CM YK

PROTECпIE PENTR8 PER)ORMANпĂ

BOVILIS® RINGVAC

BOVILIS® BVD

9DFFLQDUHD SURILODFWLFă оL FXUDWLYă vPSRWULYD WULFRILрLHL OD ERYLQH

$YDQJDUGD OXSWHL vPSRWULYD GLDUHHL YLUDOH ERYLQH

BOVILIS® IBR MARKER 9DFFLQ PDUNHU YLX FRQWUD ULQRWUDKHLWHL LQIHFрLRDVH ERYLQH

CM YK

BOVILIS® BOVIPAST RSP 9DFFLQ FRQWUD EROLL UHVSLUDWRULL OD ERYLQH 8Q VLQJXU YDFFLQ SHQWUX WRDWH EROLOH

CM YK

BOVISmagazin

Cuprins N 35 4 І Agroind Focşani - Investiţii în plină criză - Actul II 8 І Dairy Farms Tortoman, o altfel de fermă israeliană din România 14 І Centrul Veterinar Moldova BIROUL EDITORIAL

15 І Scrisoare deschisă a domnului Dr. Peter Tamas NAGY, director ANARZ, către BOVISmagazin 16 І LG Nutriţie Animală

str. Intrarea Vaselor, nr. , Mogoşoaia, cod , jud. Ilfov; tel. -. e-mail: bovis.magazin@gmail.com

Director de publicaţie Dr. Ionuţ Costin LUPU

18 І Showcase 2011, New York 19-21 octombrie 2011 19 І Brazilia, pe cât de departe de România din punct de vedere al distanţei, pe atât de aproape ca şi organizare a filierei laptelui 22 І Bergen Farms Localizată în vecinătatea orăşelului Watkins Glen, NY, Statele Unite, la aproximativ 420 km nord vest de New York City, principala fermă a fraţilor Mike şi Jim Bergen a evoluat de la 150 vaci la muls în anul 1993 la 1870 în 2011. Efectivul total exploatat acum în această fermă este de peste 2300 capete.

31 І Micro organismele patogene versus un mediu sănătos pentru animale şi oameni; Prevenirea celor mai frecvente afectiuni ale animalelor 34 І Ferma daneză I/S OleseFerma daneză I/S Olesen Mølgaard... o altă filosofie 35 І ABS Global 70 de ani de inovaţie în domeniul ameliorării bovinelor

Colaboratori Prof. univ. dr. Alin Bârţoiu Dr. Cosmin Ghencioiu Dr. Marian Ochea Traduceri şi adaptări Conf. Univ. C. GEORGESCU Pre-Press & Tipar AUROprint Bucureşti CORESPONDENŢĂ Scrieţi-ne părerea dumneavoastră despre revistă, despre ceea ce aţi dori să aflaţi şi despre ceea ce consideraţi că este inoportun să fie editat. Scrisoarea dumneavoastră poate fi scrisoarea ediţiei, iar aceasta va fi premiată cu un abonament pe un an. BOVIS MAGAZIN este o revistă publicată de Agricultural Media Group. Revista are o periodicitate de 6 numere pe an.

36 І Încrucişarea trirasială, programul Procross 41 І Latenţa şi recombinarea genetică, limitări majore în succesul programelor de control şi eradicare a IBR în România 50 І Filosofia CVT: Test: tractorul Valtra N142 Direct Când vine vorba despre dezvoltarea unui model CVT / cu transmisie continuă, echipa Valtra ar fi fost probabil tentată de soluţia cea mai simplă, aceea de a se „pierde” în magazinul de piese ACGO şi de a monta pe un nou tractor o cutie Vario standard. Însă, compania fi nlandeză a decis să urmeze calea cea mai grea, aceea de a şi-o proiecta. O mişcare inteligentă? Aflăm în acest articol care sunt rezultatele obţinute de N142 Direct cu 4 cilindri, atunci când este supus unui test al echipei redacţionale a revistei Profi .

Este interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în această revistă. Opiniile publicate în articole nu reflectă neapărat părerea editorilor ei. Agricultural Media Group nu răspunde pentru conţinutul materialelor publicitare şi nici pentru cel al articolelor oferite. Editorul îşi rezervă dreptul de a determina categoriile de cititori care primesc revista gratuit. ISSN 1841-0472

Fotografia ediţiei Un moment surprins în faţa hotelului Mariott din Bucureşti. Cu siguranţă Dumnezeu i-a ajutat să câştige la 6/49 pentru că ar fi imposibil ca înalţii prelaţi să fi apelat la bunicuţele nostre pentru a cotiza din pensia lor amărâtă la cumpărarea acestui Mercedes clasa S. bovismagazin

decembrie 2011

CM YK

BOVISmagazin Capacitatea de cazarea a noului adăpos Agroind Doaga pe care am început să îl prezentăm în numărul anterior al BOVISmagazin este de 350 de capete. Separatoarele de cuşetă folosite prezintă două avantaje majore, primul îl constituie prinderea individuală pe stâlpi cu profil pătrat, fapt ce conferă o stabilitate mult mai bună faţă de alte sisteme, iar cel de al doilea este reprezentat de bridele de fixare a separatoarelor de cusetă pe stâlp, sistem ce permite reglarea ulterioară a înalţimii cuşetei, în cazul schimbării rasei de vaci sau a tipului de aşternut (asterut de paie sau saltele de cauciuc). În adăpost au fost instalate 16 adăpători cu nivel constant, dintre care 12 adăpători cu evacuare rapidă, de 2m lungime, cu o capacitate de 150l şi 4 adăpători duble, cu debit marit. Toate adăpătorile sunt realizate din oţel inox şi sunt prevăzute cu un sistem de prevenire a îngheţului atât în adăpatoarea propriu-zisă cât şi pe ţevile de alimentare cu apă.

Investiţii în plină criză actul II fotografii BOVISmagazin

Ca spaţiu de odihnă şi deplasare, fiecare animal beneficiază de aproximativ 7,2 m2. Frontul de furajare este dimensionat pentru a asigura 0,5ml/cap de vacă. În ceea ce priveşte luminozitatea, s-a urmărit asigurarea unui minim de aproximativ 300lux/m2.

Petrică Azoiţei manager Agroind Focşani

Adăpostul are 90,7m lungime, 35,3m lăţime, o înălţime la streaşină de 3,5m şi o înălţime la coamă de 9,80m.

Deşi acest concept de grajd, prin materialele şi tehnologiile pe care le propune, este relativ nou pe piaţa românească, el este de fapt rezultatul experienţei de generaţii a crescătorilor de vaci şi a firmelor specializate în astfel de construcţii din ţări cu tradiţie precum Germania, Austria şi Elvetia. Structura din lemn stratificat în combinaţie cu stâlpii şi tiranţii din oţel zincat termic, reduc încărcările pe fundaţii şi implicit costurile. Totodată, conferă o mai bună protecţie împotri-va mediului coroziv din grajd şi creează o atmosferă foarte placută şi călduroasă, reprezentând o alternativă viabila la varianta de structură integral metalică. Sistemul de ventilaţie naturală de la coama acoperişului asigură fluxul necesar de aer proaspăt din grajd. Utilizarea în cadrul acestui sistem a plăcilor de policarbonat fixate pe şine din aluminiu, asigură o iluminare naturală eficientă, contribuind la confortul şi bunăstarea vacilor din interior. Grajdul este conceput luând în considerare condiţiile particulare ale climei din ţară şi chiar din zona unde este construit. Placarea pereţilor laterali şi a frontoanelor cu scânduri suprapuse, constituie o barieră indispensabilă împotriva intemperiilor, protejând atât structura clădirii, cât şi animalele.

Pentru prevenirea deteriorării în timp a panelor din lemn şi a grinzilor de fixare a pereţilor, acestea au fost impregnate prin cufundare într-o baie de săruri. Scânduruile folosite la realizate pereţilor exteriori au fost acoperite cu o vopsea pe bază de polimeri sintetici care au o putere de penetrare a fibrei şi o stabilitate foarte bună în mediu umed după o singură aplicare. De asemenea, protecţia împotriva razelor ultraviolete previne în timp crăparea şi scorojirea stratului protector şi implicit deteriorarea lemnului. Perioada de utilizare a adapostului este de estimată la 25 de ani.

CM YK

bovismagazin

decembrie 2011

CM YK

BOVISmagazin

Danish know-how

Premix Vitamine & Minerale Suplimente Vitfoss este o companie daneză dinamică şi inovatoare, specializată în produse nutriţionale pentru vaci. Principala noastră preocupare este producţia şi marketingul premixurilor şi suplimentelor pentru industria de furaje.

Vifoss România SRL RO-120118, Buzău, şos. Brăilei, km. 7, jud. Buzău telefon: 0722.592.626, fax: 0238.712.304, e-mail: mba@vitfoss.ro, web: www.vitfoss.com

bovismagazin

decembrie 2011

CM YK

BOVISmagazin

Grajdul reprezintă în cadrul acestui sistem de întreţinere a vacilor un adăpost permanent. Pentru a crea condiţii de luminozitate şi ventilare cât mai apropiate de cele de pe păşune, grajdul este prevazut pe întreaga sa lungime cu deschideri mari; aerisiri laterale. Plasele de protecţie de pe laterale ajută la reducerea vitezei curenţilor de aer din grajd, previn pătrunderea păsărilor

şi consolidează prelatele în cazul vânturilor foarte puternice. Cea de a doua componentă majoră a sistemului de ventilare laterală îl reprezintă prelatele rulabile. Acestea inchid peretii laterali şi sunt prevazute cu un sistem electric de reglare a înălţimii, în funcţie de condiţiile meteo din exterior. Ventilarea laterală a sălii de muls are o înălţime de 1,4m. Panourile din policarbonat culisează vertical pe şinele de ghidare din aluminiu, fiind acţionate manual.

La fel ca si in cazul grajdului,atentia la detaliile si particularitatile constructiei, se regaseste si in proiectarea si realizarea salii de muls, a spatiilor tehnice si a zonei de asteptare. Sala de muls si spatiile tehnice sunt realizate dintr-o structura autoportanta, cu pereti si acoperis din panouri termoizolante, care asigura un microclimat si o temperatura propice mulsului, pe intreg parcursul anului. Coama transparenta cu deschidere reglabila electric, impreuna cu aerisirea laterala cu panouri mobile de policarbonat, contribuie la izolarea termica a cladirii, asigurand totodata ventilarea spatiului de muls si prevenirea condensului din interior. Culoarul de la grajd spre sala de muls precum si zona de asteptare sunt acoperite, oferind vacilor umbra si protectie, transformand deplasarea prin aceste zone si asteptarea dinaintea mulsului, intr-o experienta placuta atat pentru animale cat si pentru ingrijitori.

CM YK

Sala de aşteptare pentru intrarea la muls (sus); culoarele destinate ghidării animalelor la ieşirea din sala de muls, cu poarta de selecţie şi spaţiul de contenţie (jos).

bovismagazin

decembrie 2011

CM YK

fotografii BOVISmagazin

Prelatele laterale au o înălţime de 2,5m şi sunt prevăzute şi cu o plasă suplimentară de protecţie.

BOVISmagazin

Separatorul de dejecţii AGRIPROM Separatorul de dejecţii are o capacitate de 20m3 per oră. Acest echipament a devenit nelipsit în majoritatea fermelor de vaci din întreaga Uniune Europeană datorită faptului că reuşeşte separarea fazelor solidă şi lichidă a dejecţiilor astfel încât problemele de mediu sunt cu mult reduse. Prin separarea dejecţiilor amoniacul este izolat în faza lichidă, iar fosforul în cea solidă. Astfel, faza solidă poate fi amestecată cu pământ, compactată, şi apoi vândută ca pământ pentru sere. Pentru mai multe detalii tehnice puteţi contacta echipa Agriprom România (vezi pagina 58). fotografii BOVISmagazin

Presa pentru baloţi rotunzi ROLLANT 350 RC Laţime pick-up 2,10m cu sistem de alimentare cu ROTO CUT cu 14 cuţite; 16 cilindrii de presare; diametru balot 1,25m; sistem MPS II - MAXIMUM PRESSURE SYSTEM - pentru o densitate mai mare a balotului. Presiune de până la 1.3 tone pentru un miez bine compactat; 4.8 tone presiune de închidere pentru compactarea baloţilor; sistem de ungere automata a lanţurilor; sistem de legare cu sfoară CLAAS ORIGINAL Tractorul CLAAS AXION 850 Putere de 169/230 kW/CP (ECE R24) Turaţie nominală de lucru 2.200 rpm Transmisie HEXASHIFT 24 / 24 trepte faţă/spate cu 4 game robotizate, a cate 6 viteze powershift pe fiecare gamă; funcţie hexactiv - mod transport 24 trepte - mod de lucru; motorizare DPS în 6 cilindri în linie turbo 6.788 cm3; turaţie priză de putere - 540 540E 1000 1000E; capacitate maximă de ridicare spate 10.229kg.

Încărcător telescopic SCORPION 6030 C Putere de 88/120 kW/CP (ECE R24); turaţie nominală de lucru 400 rpm; înălţime de ridicare 6m - 3.000 kg; transmisie hidramată - Varipower plus; moduri de lucru 0-7 km/h sau 0-20km/h; modul de mers 40 km/h; roţi viratoare faţă / spate - posibilitate mes de crab; pompă load sensing; motorizare DEUTZ în 4 cilindri în linie turbo 4.040 cm3.

Combină autopropulsată pentru furaje JAGUAR 810 Motor Mercedes Benz OM460 LA 6 cilindri in linie turbo; putere de 220/300 kW/ CP (ECE R24); unitate de tocare V10 HD; rezervor soluţie 410 litri; sistem automat de ascuţire; TOP ROCK - sistem automat pentru detecţia pietrelor; transmisie hidrostatică; bord informator CIS (CLAAS INFORMATION SYSTEM); cabina ergonomică prevăzută cu încălzire şi climă; echipament frontal de porumb RU450 EXTRA şi echipament pentru plate ierboase PU 3m Pick-up. (pentru mai multe informaţii puteţi consulta BOVISmagazin, numărul 33 / septembrie 2011)

bovismagazin

decembrie 2011

CM YK

BOVISmagazin

Dairy Farms International, o altfel de fermă israeliană din România

Am ajuns la ferma Dairy Farms Tortoman (Constanţa), la finele lunii noiembrie a.c. După vizitarea fermei Tnuva din Adunaţii Copaceni (Giurgiu) în urmă cu mai bine de 2 ani, după analizarea superficială a investiţiilor făcute de investitorii Ghenia Farm din Balaciu (Ialomiţa) şi Koplax din Gorgota (Prahova) dar şi după dispariţia bruscă de pe piaţă a domnului Shuki Cohen, managerul fermei Halav Love din Sfântu Gheorghe (Covasna) am ajuns la Tortoman cu o oarecare reţinere fiind convins că îmi voi petrece timpul discutând cu cineva care cel mai probabil va începe să-mi povestească despre incredibila experienţă evreiască şi mai ales despre modul retard al românilor de a creşte vacile şi de a se înţelege între ei… Am interacţionat cu doamna Lazăr Cristina, managerul fermei. Voi prezenta discuţiile avute pentru a putea reda cât mai fidel atitudinea unor investitori care nu pun pe primul 8

CM YK

plan profitul şi un manager care a ales echipa pe care o conduce sa-i fie apropiată, asemeni unei familii. BOVISmagazin: Ce a fost aici şi cum au evoluat investiţiile? Cristina Lazăr: În anul , un fermier israelian, Yoav Tzur, a venit în România pentru a deschide o fermă. El mai deţine împreună cu alţi fermieri alte  ferme în Israel care au o capacitate cumulată de aproximativ . capete ( capete în două

După lansările în forţă ale unor proiecte de mare anvergură, fermele israeliene par că dispar una câte una din România. Dairy Farms International ţine să arate că îşi consolideze încet dar sigur echilibrul dintre pierderi şi investiţii. Vom vedea ce aduc incertitudinile viitorului pe piaţa tuturor fermelor româneşti... ferme şi  în a treia).Yoav Tzur şi terenuri. Ferma de la Tortoeste unul dintre cei mai active man a cumpărat-o împreună cu fermieri din Israel ﬁind mem- alţi israelieni însă el a rămas cel bru în asociaţiile crescătorilor mai implicat şi activ. Alături de el, de vaci din rasele destinate este un specialist în nutritie aniproducţiei de lapte şi carne şi mal, Asher Goldman, care vine unul dintre negociatorii fermie- cu tot suportul informaţional rilor cu reprezentanţii minis- din acest segment. terului agriculturii israelian. BOVISmagazin: Bănuiesc că În această locaţie de la Tortoman volumul investiţiilor iniţiale a a fost înainte de  o fermă fost important. Ce s-a întâmbaby beef. Yoav Tzur a călătorit plat ulterior din acest punct de în anul  mai bine de  vedere? luni în toate judeţele din sudul Cristina Lazăr: După cum poate României în căutare de locaţii

bovismagazin

decembrie 2011

CM YK

BOVISmagazin

bovismagazin

decembrie 2011

CM YK

BOVISmagazin

vedea oricine care ne vizitează o parte dintre grajdurile pe care le folosim sunt vechi, au peste  de ani. Investiţiile iniţiale au vizat sistemul de alimentare cu apă, electricitate şi achiziţia de animale. Nu în ultimul rând s-a investit în educţia personalului şi implementarea unor sisteme de exploatare a vacilor. Sistemul de evacuare a dejecţiilor este pe pernă de apă şi deci peste tot avem numai betoane, iar asta este un ﬁasco total. Am încercat de-a lungul timpului tot felul de soluţii pentru pardoseli; am pus paie şi nu a mers, am comandat lemn şi vom încerca să acoperim partea betonată. Soluţiile ieftine nu aduc foarte mult confort animalelor. Acum de exemplu avem insule de lemn care sunt prevăzute cu covoare din cauciuc iar peste covoare este pus în permanenţă rumeguş. Grătarele de beton, însă, ne creează o groază de probleme. În cele din urmă vom ajunge să punem în aplicare ceea ce fermierii israelieni fac de ani de zile: vaca se creşte pe pământ şi nu pe betoane.

BOVISmagazin: Adăposturile fiind concepute cu mulţi ani în urmă respectau o altă tehnologie de creştere. Acum cum se realizează ventilaţie? Cristina Lazăr: Folosim ventilatoarele. Există o ventilaţie naturală, acum însă am acoprit fantele din acoperiş cu paiele. Se deschid obloanele laterale şi deci apare ventilaţia naturală şi 10

CM YK

în acelaşi timp suplimentăm cu ventilatoare. Intenţia noastră este aceea de a renunţa la adăposturile acestea vechi şi de a muta întreg efectivul în adăposturi noi.

BOVISmagazin: Câţi salariaţi aveţi? Cristina Lazăr: Avem  de oameni care lucrează în fermă, asta cu cei  mulgători, paznici şi partea de oﬃce unde sunt  oameni. La asta adaug tehnicianul veterinar, un baiat care lucreaza numai podotehnie şi managerul israelian Albert, care practic se ocupă de tot ceea ce înseamnă sănăntatea efectivului. Încă nu avem medic veterinar angajat permanent. Am apelat la un medic veterinar în urmă cu aproximativ  luni şi de atunci vine cam o dată la  luni pentru control de gestaţie.

BOVISmagazin: Când aţi început în anul 2005, adăposturile au mai necesitat îmbunătăţiri importante în momentul respectiv? Cristina Lazăr: Am făcut multe lucruri din anul  şi până acum. De exemplu, paturile aveau sistemul de cuşete pentru ﬁecare animal. Am constatat că aveam o problem; toate vacile erau aduse din Olanda, crescute pe păşune şi aveam problem cu ele la picioare, atât la nivelul ongloanelor cât şi din punct de vedere al hematoamelor care le apăreau datorită decubitului defectuos. Patul era prea scrut.

BOVISmagazin: Câte animale aţi importat din Olanda şi câte mulgeţi acum? Cristina Lazăr: Ferma a fost preluată cu un efectiv de 300 de capete. Erau animale din Olanda aduse de fostul proprietar, după care, actualii proprietari au mai importat în 2005 şi 2006, 350 de capete junici Holstein. În momentul acesta mulgem 355 - 360 de capte şi avem un efetiv total de 400 vaci adulte. Media zilnică, la 3 mulsori zilnice este de aproximativ 29 litri cu 4,3% grăsime, deci recalculate ne ducem la 33 litri.

BOVISmagazin: Cum funcţionează relaţia cu salariaţii? Cristina Lazăr: Din punctual meu de vedere acest aspect este unul dintre cele mai importante dintr-o fermă. Eu am pus accentual pe o relaţie cât mai apropiată cu muncitorii. Îmi doresc să renunţ la formalism, să discutâm cât mai deschis, simplu şi mai ales să îi las pe ei să vorbească despre problemele lor din fermă şi să găsim împreună soluţii. Acesta este motivul pentru care la ora 11:00 se ia masa cu tot personalul. Pun accentual foarte mult pe acest moment al zilei penru că în general la masă se creează o oarecare afinitate între oameni care devin mult mai comunicativi, glumesc şi se deschid. Atunci putem să avem cele mai bune discuţii cu salariaţii. Îmi pare rău să spun însă mentalitatea noastră cred că este cu totul alta decât cea normală. În abordarea israeliană a salariaţilor pe cea pe care noi am implementat-o exista nişte reguli pe care trebuie să le respecţi. Ca şi coordinator al unei activităţi, când spun unui salariat să meargă din punctul A în B el este obligat să gândească însărcinarea primită. Am lucrat foarte mult din această perspectivă a responsabilizării salariaţilor care trebuie să înţeleagă că sunt direct implicaţi în prezentul şi viitorul acestei ferme, la fel ca şi mine.

Cristina Lazăr - manager Dairy Farms Tortoman

bovismagazin

decembrie 2011

CM YK

BOVISmagazin

bovismagazin

decembrie 2011

CM YK

BOVISmagazin “Pe perioada de iarnă, în primul an al adăpostului nou, adică 2009, a fost plasă peste tot. Anul trecut am constatat că prin plasă intra zapadă şi deci nu este cea mai bună soluţie pentru protecţia animalelor. Astfel, stivuim baloţi de jur împrejurul adapostului pentru a rupe curenţii şi pentru a proteja de ninsoare… acum lăsăm numai 4 baloţi după care venim cu încă un rând de baloţi. Ulterior vom folosi baloţi mici în zona de nord şi sud de unde vin principalele cantităţi zăpadă.” Lazăr Cristina

“Suntem foarte mulţumiţi de adăpătorile noastre mari însă în primul an, după construcţie, am populat acest adăpost în luna noiembrie şi apa a început să îngheţe. Am încercat fel de fel de soluţii însă în cele din urmă am decis să punem o rezistenţă în jgheaburi. Iniţial ne-a fost frică să nu se electrocuteze animalele însă lucrurile au funcţionat. Vă povestesc toate aceste detalii care acum par amuzante pentru că efectiv noi am “inventat” soluţii pentru noi… am decis să ne rezolvăm punctual problemele fără a mai cheltui bani cu firme şi meseriaşi.”

“Datorită problemelor de spaţiu în adăpostul nou sunt cazate 150 animale în loc de 130. Aici sunt vacile care au depăşit 130/150 zile de lactaţie. Animalele gestante înţărcate sunt isolate în alt sector al fermei.”

“Adăpostul a fost construit de la “firul ierbi” cu oamenii din fermă. Nu am adus pe nimeni să ne facă această treabă. Poate unele lucruri nu sunt făcute asemeni unor profesionişti însă pentru moment sunt funcţionale. Am căpătat experienţă şi de acum vom şti ce şi mai ales cum să îmbunătăţim la construcţia noului adăpost.” Acum  ani când a venit Albert în ferma am decis să renunţăm la pereţii despărţitori ai cuşetelor însă atunci a mai apărut o problemă: vacile stau dezordonat pe pat şi în permanenţă acesta este murdar cu fecale şi mai ales ud. Atunci am luat decizia să adăugăm rumeguş. Astfel, am scăpat de problema picioarelor, în ﬁecare zi se curăţă fecalele şi se adaugă rumeguşul iar o dată pe săptămână se împrăştie var. Din lipsă de spaţiu am fost obligaţi de-a lungul anilor să ducem cât mai multe vaci pe betoane… o decizie greşită însă lipsa ne spaţiu ne obligă să facem astfel de lucruri. Bugetele relative reduse pe care le-am avut la dispoziţie

“Pământul din adăpost este zilnic afânat cu ajutorul frezei. Se adaugă periodic paie şi se trece în mod repetat cu freza până se realizează un compost. Vara freza trece de foarte multe ori ca să nu se formeze bulgări de pământ care să chinuie animalele” 12

CM YK

bovismagazin

mi-au permis să fac o serie de modiﬁcări de genul să sparg pereţii interior ai adăposturilor şi să organizez padocuri exterioare. Aşa cum am spus, în acest moment avem foarte multe animale şi relative puţin spaţiu, mai ales pentru vaca de lapte care ar trebui să aibă la dispoziţie  -  m. Dorinţa mea este ca de la primăvară să dezafectăm în totalitate aceste fose care au , m adâncime, să eliminăm grătarele şi să umplem cu beton. Să realizăm o platformă pe toată lungimea adăpostului pe care să o curăţăm cu ajutorul unui încărcător frontal. În aceste adăposturi vom ţine doar tineretul. Acum curăţăm doar cu oameni totul şi este extreme de greu şi mai ales durează mult.

BOVISmagazin: Deci, aveţi practic două locaţii unde ţineţi vacile care merg la muls: un lot de animale care sunt cazate în 3 adăposturi vechi, sistem babybeef şi alt lot de vaci cazate întru-un adăpost nou, finalizat în această vară. În aceste condiţii cum organizaţi grupele de animale care merg la muls? decembrie 2011

CM YK

BOVISmagazin “Avem un oarecare deficit de izolare a acoperişului noului adăpost. Este un singur rând de table şi deseori apare un condens...vom găsi soluţii de remediere” “Un alt adăpost va fi construit în oglindă cu acesta, iar între ele va fi cosntruită o nouă sală de muls.”

BOVISmagazin: Aţi rezolvat deci integral problemele podale? Lazăr Cristina: Nu suntem foarte mulţumiţi de drumul pe care vacile trebuie să îl facă până la sala de muls. În primăvară vom începe să îmbunătăţim calitatea căilor de acces.

BOVISmagazin: Sala de muls nu este dintre cele de ultimă generaţie cum reuşiţi să ţineţi parametrii laptelui şi mai ales ugerele sănătoase? Lazăr Cristina: Sala de muls nu

Cristina Lazăr: Animalele sunt grupate în loturi de câte  capete.

BOVISmagazin: Din ce motiv mulgeti de 3 ori? Apreciaţi că aţi ajuns la un nivel ridicat de producţie şi introducerea celei de a 3-a mulsori este introdusă pentru bunastarea animalului sau efectiv aţi analizat problema exclusive din punct de vedere economic, putând câştiga 2, 3 litri în plus? Cristina Lazăr: Este vorba despre o tehnologie pe care am decis să o respectăm de la început; este technologia israeliană care a dovedit că se pierde -% din lapte dacaă am mulge de două ori. Sigur, poate nu ar trebui să mulgem tot efectivul de  ori pe zi însă în condiţiile în care vom avea spaţii de cazare suplimentare în adăpostul nou vom organiza grupe de animale, cu producţii mai scăzute care să ﬁe mules doar de  ori. Din păcate însă laptele este în România un produs fără preţ şi suntem nevoiţi să supravieţuim într-un context economic complicat.

BOVISmagazin: Din câte reţin vorbeaţi despre un fermier israelian care este specialist în problem de nutriţie. Cum funcţionează colaborarea cu dumnealui? Lazăr Cristina: Da, este vorba despre Asher Goldman; specializarea lui este tocmai aceea de nutriţionist. El vine o dată pe lună aici şi controlează stocurile de furaje şi mai ales starea animalelor. Noi ii spunem în permanenţă care este situaţia, pentru că în cel mai rău caz discutăm la telefon odată la două zile. La siloz facem analize.Le trimitem în Israel atunci când deschidem celulele de siloz şi periodic, pe parcursul conumării din celula respectivă. Atunci când facem contractile pentru culturile de care avem nevoie cu fermierii parteneri veriﬁc pur şi simplu terenurile, apoi vine nutriţionistul, Asher Goldman, care ştie exact ce producţie putem estima. Facem ulterior conversia de la boabe către masa verde şi obţinem un preţ pentru terenul respective. Apoi se incheie contractul.

este dintre cela mai performante dar consider că pregătirea mulgătorilor, soft-ul care ste dintre cele mai performante şi nu în ultimul rând elementele de bază ale managementului israelian din fermă ne ajută să ţinem lucrurile sub control. Nici eu şi nici responsabilul tehnic israelian nu suntem oameni de birou ﬁind mereu între oameni, în mijlocul fermei.

BOVISmagazin: De câte ori furajaţi zilnic şi cu ce? Lazăr Cristina: Avem două remorci tehnologice de câte , m însă folosim doar una. Cea de a doua este pentru situaţii neprevăzute. Ideal ar ﬁ să furajăm o singură dată însă noi furajăm de  ori pe zi; dimineaţa furajarea începe la ora : şi se termină după :, iar seara se termină la ora :.

BOVISmagazin: Ce amelioraţi în această perioadă prin taurii selectaţi? Lazăr Cristina: În general ne uităm la ugere, fătări uşoare şi la picioare cam în proporţie de %. Restul este orientat către producţie. Am decis să începem să folosim cât mai mult material seminal sexat.

Lazăr Cristina: Avem un sistem care poate părea rudimentar dar care funcţionează foarte bine, cel puţin până acum nu am avut problem. Operatorul din sala de muls are o staţie prin care îi comunică unui alt muncitor codul unei vaci cu problem care trebuie izolat; asta suplimentar faţă de ceea ce controlează medicul veterinar şi responsabilul nostru. BOVISmagazin: În general proiectele dezvoltate de fermierii israelieni în România nu se bazează pe foarte mult teren pentru producţia de furaje. Care este situaţia în cazul fermei Tortoman? Cristina Lazăr: Din contra, am dori ca din  să luăm în arendă terenuri dar, pentru că nu avem utilajele necesare şi depindem de ceilalţi fermieri care ne-ar lucrea terenurile am decis că aceasta nu este cea mai buna soluţie, în acest moment. În condiţiile în care business-ul nostru se va duce la . de capte cu siguranţă atunci vom putea lua şi teren în arendă. Am reuşit să cumpărăm mai tot timpul cerealele şi porumbul siloz la preţuri mai mici decât era în piaţă, însă în ﬁecare an ori exista multă producţie şi preţul era mic, ori este puţină producţie şi de proastă calitate şi pretul este mic… în general am reuşit să găsim cele mai bune formule… până acum. În  am făcut, încă din primavară, un contract de  de hectare pentru porumbul siloz, iar preţul a fost cam de . de lei per hectar. În toată această zonă, deşi suntem relative aproape de Dunăre nu avem un sistem de irigaţii, nivelul precipitaţiilor este foarte mic şi seceta ne dă mai în toţi anii socotelile peste cap.

BOVISmagazin: Văd că nu aveţi o sală pentru tratamente şi nici o poartă de selecţie. Cum procedaţi? bovismagazin

decembrie 2011

CM YK

BOVISmagazin

Centrul Veterinar Moldova

În data de  noiembrie a.c. doi partea auditoriului au fost cele a prezentat: “Măsuri şi acţiuni dintre cei mai cunoscuţi medici concrete pentru stabilirea susţinute de domnul Călin Raţ veterinari din nordul Moldovei statusului infecţios / imuni- care a conferenţiat pentru comspecializaţi în patologia tau- tar, al strategiei combaterii paniile Maravet şi Bayer Anirinelor, domnii Doru şi Fănică IBR (rinotraheita infecţioasă mal Health România. Temele Lefter, au organizat la Suceava a bovinelor) şi BVD (diareea susţinute de domnia sa au fost: primul seminar cu tema: “Ma- virală a bovinelor) în vederea “Diareile Viţeilor, diagnostic şi nagementul sănătăţii ani- minimizării pierderilor eco- tratament” şi “Programe de sinmalelor de fermă“. Peste  de nomice în fermele de vaci.” cronizare la bovine”. Alte două fermieri şi medici veterinari din Domnul Constantin Năstăsa- teme au fost cele prezentate de judeţele Suceava şi Botoşani au che, coordonatorul activităţii dr. ing. Gianina Costache, Vitparticipat la această reuniune. pentru specia rumegătoare a foss România: “X Zelit preveniSeminarul este aşadar primul companiei Altius a prezentat rea formei clinice şi subclinice dintr-un şir de evenimente temele: “Avantajele utilizării a febrei laptelui“ şi “Microorgasimilare prin care organi- drojdiilor vii (Levucell) în nismele patogene vs. Stalosan zatorii îşi propun să ofere nutriţia rumegătoarelor” şi F“. Ultima prezentare a fost cea un plus de informaţii teh- “Alegerea corectă a produselor susţinută de domnul Emiluţ nice crescătorilor de vaci din pentru igiena mulsului”. Găină, Biagen Select. această parte a ţării. Alături de Alte două teme care s-au buorganizatori cuvântul a fost curat de un real interes din luat şi de către reprezentanţii ANSVSA, de către domnul profesor dr. Alin Bârţoiu, Şeful Catedrei de Reproducţie din cadrul Facultăţii de Medicină Veterinară Bucureşti care a prezentat tema: “Influenţa alimentaţiei şi a condiţiilor de întreţinere în fermele de vaci”, dar şi de domnul dr. Horaţiu Moldovan, responsabil pen- dr. Doru Lefter - 0742.05.66.54 Prof. dr. Alin Bârţoiu - 0722.35.19.78 tru specia rumegătoare în coordonator Suceava FMV Bucureşti, partener Doctor de Vaci cadrul Intervet România care 14

CM YK

bovismagazin

Pentru a avea o imagine de ansamblu am cerut câteva detalii domnului doctor Fănică Lefter despre proiectul pe care îl dezvoltă.

BOVISmagazin: Ce reprezintă Centrul Veterinar Moldova şi cui i se adresează? dr. Fănică Lefter: Centrul Veterinar Moldova este un proiect care se vrea a ﬁ în adevaratul sens al cuvântului un centru veterinar care să se adreseze crescătorilor de animale cu servicii veterinare diverse şi de bună calitate. În momentul acesta CVM este la debut, încă nu funcţionează, dar are la bază munca de  -  ani a două

dr. Fănică Lefter - 0744.50.25.11 coordonator Botoşani

decembrie 2011

CM YK

BOVISmagazin MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE „Prof. dr. G. K. Constantinescu” Stimate Domnule LUPU Ionuţ Costin Referitor la analiza pe care o propuneţi să se facă, după cifrele oficiale ale ANARZ, vă comunicăm următoarele: 1. Indicatorii de reproducţie realizaţi şi monitorizaţi de către ANARZ, se raportează la efectivul matcă existent la începutul anului, adică 01. 01. 2010. 2. Matca existentă după catagrafierea femelelor apte pentru reproducţie, coroborată cu datele transmise de DADR judeţene a fost de 1.224.509 capete la 01.01.2010. 3. Pe site-ul ANARZ dumneavoastră a-ţi văzut programul de însămânţări artificiale la specia bovine, pe anul 2010. Una este programul prezentat la început de an şi alta sunt realizările la sfârşitul anului 2010. 4. Conform buletinului tehnic informativ, buletin întocmit pe baza realizărilor raportate de fiecare judeţ în parte, în anul 2010 au fost însămânţate artificial un număr de 576193 femele, ceea ce reprezintă 47,1% din efectivul matcă, restul reprezintă monta naturală. 5. O parte din aceste femele însămânţate au repetat ciclurile de călduri odată cabinete, unul în Botoşani şi altul în Suceava care vor fuziona în CVM. CVM îşi va începe activitatea odată cu ﬁnalizarea proiectului de achiziţe a două maşini de urgenţe dotate la cele mai înalte standarde; cel mai probabil la sfârşitul acestui an.

tiv  luni în urmă unul dintre fermieri mi-a cerut sprijinul în a găsi un cumpărător pentru ferma lui. Atunci, i-am spus că seminarul pe care urma să îl organizăm va ﬁ un prilej bun de a-şi anunţa intenţia de a-şi vinde ferma. După eveniment l-am contactat să îl întreb dacă şi-a găsit vreun potenţial BOVISmagazin: Ce a stat la baza luării deciziei de a cumpărător şi mi-a replicat: organiza acest seminar? “dar staţi puţin, ferma mea nu dr. Fănică Lefter: Motivaţia mai este de vânzare, după tot principală pentru organiza- ce am văzut la seminar...”. Deci, rea acestui eveniment o con- este vorba despre un fel de enstituie coagularea fermierilor tuziasm şi încredere că se poate şi instituirea unui program după ce vezi că şi alţii reuşesc. de educare în ceea ce priveşte Noi facem zilnic educaţie cu creşterea animalelor. Am să vă fermierii noştri, dar este foarte dau un exemplu: cu aproxima- important când lucrurile

sau de mai multe ori. Numărul de femele însămânţate total (ca urmare a repetării ciclurilor), a fost de 735861 capete (adică 159668 capete au repetat însămânţarea). 6. Consumul de m.s.c. pe anul 2010, utilizat la însămânţarea celor 735.861 femele total însămânţate, a fost de 763.082 doze, respectiv 1,04 doze pe IATOTAL (se împarte numărul de doze consumate la numărul total de femele însămânţate). 7. Considerând că preţul unei doze de m.s.c. estimate de dumneavoastră este cel real, respectiv 3,5 Euro pe doză, dacă înmulţim numărul de doze consumate la preţul pe doză, rezultă o valoare a m.s.c-ului consumat de 2.670.786 euro. 8. Valoarea cifrei de afaceri a companiilor importatoare şi producătoare de m.s.c., active pe piaţa din România în anul 2010, cca 2.800.000 euro pe care a-ţi stipulat-o în material, este aproximativ egală cu valoarea m.s.c.-ului consumat la însămânţări. În speranţa că precizările noastre vă vor fi de ajutor în publicarea articolului pe care vi l-aţi propus, articol ce se doreşte a informa corect opinia publică cu date reale, vă asigurăm de întreaga noastră comunicare şi colaborare pe viitor. Cu stimă, Dr. Peter Tamas NAGY DIRECTOR GENERAL ADJ. spuse de tine sunt reconfirmate de către oameni importanţi. Şi, numai atât dacă ar fi, tot ar fi suficient să te gândeşti la organizarea unui eveniment de felul acesta.

BOVISmagazin: Câţi fermieri au participat la acest eveniment? dr. Fănică Lefter: Ca participanţi la eveniment, cred că au fost aproximativ  de invitaţi, fără a ﬁ luaţi în calcul delegaţiile societăţilor. Centru Veterinar Moldova este deci un proiect la început de drum. Atât cât vom putea vom ﬁ integral alături de iniţiatorii lui. Mult succes.

dr. Călin Raţ

French TOP Voltra (205 ISU), fiica taurului O-Man, crescută în ferma Gaec Barberie continuă să fie vaca Holstein cu cel mai bun index din Franţa iar animalele provenite din ea se vând cu sume incredibil de mari după efecturea testelor genomice. Numărul 2 în index-ul francez este fiica taurului Shottle, vaca Adelaide exploatată în ferma Gaec Valton. În Franţa, cele mai scump vândute viţele, după efectuarea testelor genomice, provin din taurul Man-O-Man. Conform asociaţiei Prime Holstein taurii Bolton, Shottle şi O-Man (msc convenţional) precum şi Planet Man-O-Man (msc genomic) şi DT Benito continuă să fie cei mai importanţi tauri importaţi.

Olanda Cu 61.000 I.A. (prima însămânţare), taurul Impuls, fiul al lui O-Man, este cel mai utilizat taur din Olanda în ultimele luni.

0740.03.49.77

Cel de al 9-lea milionar

dr. ing. Costache Gianina - 0731.32.71.97

ing. Emiluţ Găină - 0731.33.89.51

dr. C-tin. Năstăsache - 0745.34.95.15

La finele lunii octombrie, compania olandeză CRV a celebrat înregistrarea celui de al 9-lea taur milionar din portofoliul său. Provenit din Jocko şi din familia Art-Acres Tex taurul Delta Paramount a depăşit cel de al 10-le an de viaţă. În ultimele luni el a fost cel mai bine vândut taur CRV la nivel internaţional fiind vândut în peste 50 de ţări şi având în proof-ul său peste 19.000 fiice. Sursa: www.holsteininternational.com bovismagazin

decembrie 2011

CM YK

BOVISmagazin La începutul lunii noiembrie echipa Limagrain România a organizat în nordul capitalei un seminar care a avut drept scop lansarea programului LG Nutriţie Animală. Evenimentul, realiazat în colaborare cu companiile Guypmarc’h România, MSD / Intervet România şi BASF, s-a bucurat de un real interes din partea fermierilor crescători de taurine care au onorat într-un număr mare invitaţia organizatorilor.

Bruno Pouzet

Alina Creţu

Pierre Jarreau

Philippi Riedweg

LG Nutriţie Animală

Se spune că o întrebare conţine

pe jumătate răspunsul în ea. Iar dacă răspunsul vine de la persoana potrivită, soluţiile găsite vor fi dintre cele mai bune. La seminarul Limagrain orice întrebare din sală primea răspunsuri şi sfaturi utile de la o serie de specialişti internaţionali din echipa Limagrain profilaţi pe producţia de porumb siloz şi în furajarea taurinelor. Evenimentul a adunat peste  dintre cei mai influenţi crescători de taurine din România şi tehnicieni din ferme. “Europa este pentru Limagrain cea mai importantă piaţă...“ aşa şi-a început discursul domnul Philippe Riedweg, managerul Limagrain Central Europe. “Pentru noi România este o ţară strategică din perspectiva producţiei de lapte. Am analizat acest lucru şi din perspectiva numelor mari la nivel european, precum Danone, care şi-au dezvoltat activitatea aici. Nu mică mi-a fost mirarea când am mâncat în Croaţia iaurturi produse în România.“ 16

CM YK

Bruno Pouzet, European Marketing Manager Field Seed Division, a luat de asemenea cuvântul.“LG este cea mai importantă marcă Limagrain. Este o marcă tradiţională creată de către fermieri, special pentru fermieri şi pentru nevoile lor. [...] Analizând o listă a celor mai importanţi procesatori din lume observăm că majoritatea se află în Europa ceea ce dovedeşte că există şi va exista un necesar mare de lapte materie primă pentru prelucrare. Dacă în Noua Zeelandă şi în Irlanda se produce foarte mult lapte utilizând ca furaj iarba păscută pe păşune, în ţările europene laptele se produce cu nutreţ conservat, adică în majoritate cu porumb siloz. Am făcut un studiu la nivelul întregii Europe în care am întrebat crescătorii de vaci cu lapte care le sunt criteriile după care se ghidează atunci când stabilesc hibrizii de porumb siloz pe care îi folosesc. Bineînţeles că cel mai important criteriu a fost randamentul, adică producţia la hectar, dar acesta a fost secon-

dat de digestibilitate şi valoare nutritivă superioară. Ceea ce au transmis toţi fermierii a fost că importat pentru ei este să aibă cât mai mult lapte şi nu cât mai mult porumb recoltat. Astfel, de mai bine de 30 ani încercăm să ameliorăm calitatea porumbului siloz şi ne-am creat o întreagă bază tehnică prin care putem testa calitatea porumbului siloz chiar înainte ca acesta să fie recoltat; de asemenea putem standardiza calitatea porumbului siloz din perspectiva: peretelui celular dar şi a amidonului. Aceste două componente, extrem de importante pentru producţia de energie a porumbului siloz, sunt standardizate doar de către Limagrain. Testele de laborator, pe care le-am realizat, sunt foarte importante însă rezultatele din fermele de vaci sunt pe departe cele mai importante. Astfel, am realizat mai multe studii atât în fermele experimentale cât şi în fermele comerciale. Deci, sistemele de verificare a calităţii hibrizilor este complexă pentru a putea

bovismagazin

oferi garanţii precise.”... a concluzionat domnul Bruno Pouzet. Importante referiri au fost făcute de către specialiştii Limagrain şi la digestibilitatea porumbului siloz, care la o creştere de doar un procent determină creşterea cu până la ,kg de lapte per animal zilnic. Ceea ce au dorit să sublinieze membrii echipei tehnice Limagrain este că preocuparea lor a fost orientată către crearea unor hibrizi de porumb siloz care să aibă atât un randament bun, rezistenţă la cădere, precocitate, conţinut bun de amidon dar şi conţinut mare de ﬁbre uşor digestibile.

Recomandările specialiştilor Limagrain sunt acelea de a testa trei hibrizi de porumb siloz: LG ., LG . şi Janette. Astfel, LG 32.52 - este un hibrid triliniar de tip semidentat care face parte din grupa de precocitate FAO - pentru producţia de boabe, iar pentru producţia de siloz din grupa FAO . Hibridul LG . prezintă o vigoare bună la pornirea în vegetaţie, o rezistenţă decembrie 2011

CM YK

BOVISmagazin

Tipuri de furajare Mărimea efectivului

preponderent păşune preponderent furaj conservat / siloz

Concursul Naţional de Holstein din Belgia Betty de Blier, fiică a taurului Goldwyn (vezi foto sus) deţinută de către Patrick van Hoof şi Boonen Linda, a câştigat Concursul Naţional de Holstein al Belgiei organizat la Bruxelles. Producţia de lapte - kg/vacă

bună la cădere, toleranţă excelentă la Fusarium, dar şi un stay green foarte bun. LG 34.90 - este un hibrid simplu, dentat care face parte din grupa de precocitate FAO , iar MMB este de  g. Hibridul are un potenţial excepţional în boabe şi o calitate excelentă a silozului. Raportul între potenţialul de

boabe şi precocitate este unul foarte bun. Are o toleranţă crescută la bolile speciﬁce porumbului şi un comportament erect în condiţii de stres hidric şi/sau termic. Janett - este un hibrid dentat, din grupa de precocitate FAO , cu ştiuleţi mari, uniformi cu o calitate deosebită a boabelor. Prezintă o toleranţă

Goldwyn „domneşte” şi va continua să bună la boli (precum Usti- domnească în topurile din Italia; unii dintre lago) şi un stay green foarte bun. Are un potenţial de producţie în boabe bun, cu o umiditate corectă la recoltare. Totodată, are un aspect deosebit pentru siloz, în sensul că plantele sunt înalte, bine dezvoltate şi cu un volum foliar important.

fiii săi dominând listele, iar top-3 este complet format din fi ai lui. Astfel, taurul Wyman continuă să deţină supremaţia, taurul Sparkling urcă pe locul 2, iar Artes completează top-3. După ultimele evaluări taurul Goldsun a urcat la 4,15 type şi ocupă locul 6. Sursa: www.holsteininternational.com

Un sondaj realizat în 10 ferme mari din România, care exploatează însumat peste 6000 capete au arătat că managerii vor pune accentul în anul 2012 pe: 53,5% producţie, 19% sănătate şi 27,5% conformaţie.

bovismagazin

decembrie 2011

CM YK

BOVISmagazin

Showcase 2011, New Y 19-21 octombrie 2011 Nu cred că există un proﬁl anume al partenerului ﬁecărui furnizor de genetică din România. Fermierii aleg să meargă acolo unde ştiu că vor primi exact ceea ce aşteaptă de la ferma lor, în condiţii de profesionalism. Alta Genetics, unul dintre cei mai importanţi furnizori de genetică din lume a organizat în luna octombrie un eveniment care a avut la bază ideea: “Seeing is believing”, adică vei

crede după ce vei vedea. Acest concept a fost lansat de Alta Genetics în urmă cu  ani, atunci când a fost lansat programul de testare al descendenţilor Alta Advantage, şi se fundamentează în jurul unor vizite de lucru în  ferme etalon pentru companie din statul New York. La această ediţie au participat peste  de fermieri şi reprezentanţi comerciali Alta din întreaga lume. Acest grup imens de

invitaţi a călătorit pe parcursul a  zile cu  autocare iar rezultatele au fost cu adevărat impresionante... câteva sute de fermieri şi tehnicieni au putut vedea şi interacţiona cu filosofii specifice de creştere a animalelor din Statele Unite, cu problemele fermierilor dar şi cu soluţii tipice pragmatismului nord american. Cele  ferme au fost: • McKnight’s River Breeze Dairy ( vaci la muls, mulg de 

ori, sala de muls  x , . litri la  zile de lactaţie), • Adon Farms ( vaci la muls, mulg de  ori, . litri la  zile de lactaţie), • Stauffer Farms ( vaci la muls, mulg de  ori, . litri la  zile de lactaţie, rata gestaţiei %), • Venture Farms ( vaci la muls, mulg de  ori, sala de muls  x , . litri la  zile de lactaţie, rata gestaţiei %),

Echipa care a participat la Showcase 2011, New York, 19-21 octombrie 2011 a fost formată din: ing. Paul Vlad (UnicProdCom), ing. George Cireaşă (Alta România), dr. Vasile Pachiţanu (Alta România), ing. Bacalu Petrică (Fraher) şi ec. Arhip Vasile (Agrimat Matca).

CM YK

bovismagazin

decembrie 2011

CM YK

BOVISmagazin

Brazilia, pe cât de departe de România din punct de vedere al distanţei, pe atât de aproape ca şi organizare a filierei laptelui interviu cu Heverardo Rezende de Carvalho, director Alta Brazilia Heverardo Rezende de Carvalho: Brazilia are un total de

ork, • Beck Farms ( vaci la muls, mulg de  ori, . litri la  zile de lactaţie, rata gestaţiei %), • Twin Birch Dairy ( vaci la muls, mulg de  ori, . litri la  zile de lactaţie, rata gestaţiei %), • Bergen Farms ( vaci la muls, mulg de  ori, rotolactor cu  posturi, . litri la  zile de lactaţie, rata gestaţiei %), • Sunnyside Dairy ( vaci la muls, mulg de  ori, . litri la  zile de lactaţie, rata gestaţiei %).

Având în vedere cantitatea mare de informaţie pe care am reuşit să o strângem pentru dumneavoastră în următoarele numere ale revistei vă vom prezenta în detaliu fiecare fermă dar şi interviuri cu fermieri din alte ţări. În acest număr va fi o descriere a fermei Bergen Farms.

aproximativ  de milioane de vaci crescute pentru carne şi  de milioane de vaci crescute pentru lapte. Cea mai populară rasă pentru producţia de carne este Zebu sau metişi de Zebu cu rase de carne europene, însă în general producţia de carne se bazează în Brazilia pe această rasă. Pentru producţia de lapte sunt folosite, în proporţie de peste %, rase locale specializate în producţia de lapte şi ameliorate cu Holstein şi doar % Holstein în rasă curată.

BOVISmagazin: Cum este organizată producţia de carne de vită, fermierii brazilieni sunt grupaţi în organizaţii profesionale sau grupuri mari sau în ferme mici? Există abatoare private sau deţinute de grupuri financiare? Heverardo Rezende de Carvalho: Avem ferme destul de mari de vite în Brazilia; de exemplu, avem un grup care are mai mult de . de capete. Cel mai mare abator de vite este de asemnea în Brazilia, iar primii trei operatori din acest domeniu sacriﬁcă aproximativ % dintre vitele din ţară. Din câte ştiu, Brazilia produce mai mult de  milioane tone pe an. Exportam aproximativ , milioane tone de carcasă congelată din acest total iar restul este distribuit local. Suntem cam cei mai mari exportatori de carne din lume; exportăm foarte mult către Rusia unde trimitem în jur de . tone/an.

de lapte este la acelaşi nivel? Heverardo Rezende de Carvalho: Este într-o evoluţie care ne mulţumeşte deşi, mai sunt foarte multe de făcut. În general, producţia de lapte provine de la fermierii mai mici, cu un număr mediu de  animale. Cea mai mare fermă are mai puţin de . de vaci şi avem trei ferme cu peste . de vaci la muls. Brazilia produce în jur de  de miliarde de litri anual.

BOVISmagazin: Care sunt cele mai mari fabrici de procesare a laptelui din Brazilia? Heverardo Rezende de Carvalho: Sunt trei fabrici mari: Nestle, Danone şi Lactius Brazil. Această companie este nou formată ca urmare a fuziunii a doi procesatori locali.

BOVISmagazin: Cine face analizele laptelui conform cărora se plăteşte? Heverardo Rezende de Carvalho: Fabricile fac aceste analize. De multe ori au fost probleme, fermierii ﬁind nemulţumţi de rezultate însă treptat au apărut laboratoare independente, serioase, iar excesele au dispărut.

BOVISmagazin: Fermierii sunt organizaţi în cooperative?

Cum este colectat laptele de la fermele mici? Heverardo Rezende de Carvalho: Da, există cooperative dar inﬂuenţa lor în piaţă este în scădere. Companiile de procesare au foarte multe camioane care colectează laptele. Din păcate puterea contractelor este din ce în ce mai des luată în derâdere de către procesatorii de la noi pentru că au fost foarte multe cazuri în care fermierii au livrat cantităţi mari de lapte iar banii au venit cu foarte mari întârzieri.

BOVISmagazin: În Brazilia câte luni pe an poate un fermier să îşi ţină vacile pe păşune? Heverardo Rezende de Carvalho: În mod normal avem vaci la păscut tot timpul anului, deci costul producţiei de lapte nu este foarte mare însă asta doar când este un an bun din punct de vedere al temperaturilor pentru că umiditate avem tot timpul anului; când sunt în grajd costurile cresc. Avem şi câte-

BOVISmagazin: Piaţa producţiei bovismagazin

decembrie 2011

CM YK

BOVISmagazin va ferme specializate care ţin vacile doar în grajd; acelea produc cel mai scump lapte însă şi cel mai mult. Dar, aşa cum spuneam totul este în schimbare şi ne îndreptăm către cât mai multe ferme specializate pentru producţia de lapte.

diu per litru de lapte este de , dolari americani (cca , ron), dar producătorii mai mari primesc până la , dolari.

BOVISmagazin: Care este cea mai mare fermă cu vaci Holstein cu care Alta Brazilia lucrează? Heverardo Rezende de Carvalho:

BOVISmagazin: Consideraţi că autorităţile braziliene protejează această industrie? Sunt greu de accesat creditele bancare şi consideraţi că este costisitor să obţii şi să rambursezi un credit ca fermier? Heverardo Rezende de Carvalho:

Este o fermă din centrul ţării care are puţin peste . capete şi care are o producţie de aproximativ  litri. La ferma aceasta, există un lot de  de vaci care ajung la  de litri. Această fermă este una dintre cele mai progresive din ţară. De foarte mult timp reuşeşte să îşi negocieze foarte bine preţul la lapte cu procesatorii cu care lucrează. Astăzi, în Brazilia preţul me-

Nu, categoric nu există un sprijin, ca să nu mai vorbim despre protecţie. Avem bariere dar nu îndeajuns de diﬁcile încât să nu putem produce sau să ajungem să importăm mai mult decât exportăm. În mod normal fermierii brazilieni nu prea mai iau bani de la bănci. Dar, atunci când o fac dobânda este de aproximativ % pe an. Fermele mici şi mijlocii beneﬁciază de foarte multe

programe de sprijin din partea statului, însă în ultimii ani nu sau observat evoluţii incredibile. Fermierii mari funcţionează, din perspectiva autorităţilor, asemeni unor companii gigant care îşi pot asuma conjunctura pieţei, dobânzile şi impozitele mari. Nu vreau să comentez această situaţie însă de foarte multe ori s-a dovedit că nu este corectă.

BOVISmagazin: Puteţi să ne daţi câteva detalii despre piaţa m.s.c.-ului din Brazilia? Heverardo Rezende de Carvalho: Avem o piaţă a spermei în evoluţie pozitivă. Nu este încă o piaţă matură însă semnele sunt positive. De exemplu, Alta Genetics a vândut în Brazilia, în anul , aproximativ , milioane de doze dintre care % pentru producţia de carne şi % pentru producţia de lapte.

BOVISmagazin: Câte centre de tauri sunt în Brazilia? Heverardo Rezende de Carvalho: Centre de colectare a spermei sunt , iar Alta Genetics îl deţine pe cel mai mare care are o capacitate de  de tauri; apreciem că avem ,% din cota de piaţă.

BOVISmagazin: Referitor la rasa Holstein, Alta Brazilia importă anumiţi tauri din portofoliul internaţional al companiei? Care sunt cei mai importanţi tauri pe care îi comercializaţi? Heverardo Rezende de Carvalho: Da, sigur, importăm în jur de . unităţi pe an, dar vindem în general pentru metisări… peste % aşa cum am spus. Piaţa inﬂuenţează aceste vânzări foarte mult; ce tauri sau ce linii devin de actualitate sunt stabilite exclusiv de către fermierii parteneri nouă. Taurii Alta cei mai populari în Brazilia sunt AltaWILDMAN, AltaBAXTER, AltaJAYZ, AltaSPARTA, AltaTOYOTA sau AltaIOTA... 20

CM YK

bovismagazin

BOVISmagazin: Există în Brazilia o asociaţie de rasă pentru Holstein şi un Index al acestei rase? Heverardo Rezende de Carvalho: Da, există o asociaţie de rasă însă până în acest moment nu a fost elaborat un Proof. Există index-uri pentru alte rase locale însă pentru Holstein încă nu.

BOVISmagazin: Brazilia este o piaţă atractivă pentru companiile furnizoare de m.s.c.? Heverardo Rezende de Carvalho: Da, toate companiile de talie internaţională vând spermă în Brazilia. Foarte important de reţinut este faptul că doar % dintre vacile din Brazilia sunt I.A.

BOVISmagazin: Pentru un fermier brazilian mediu, preţul de 10-20 de dolari per doza de m.s.c. este un preţ mare sau mic? Este preţul o problemă? Heverardo Rezende de Carvalho: Nu, nu este pretul o problemă. Sectorul producţiei de lapte este în creştere în Brazilia şi în ultimii doi ani fermierii au făcut bani iar acum îşi permit să se gândească serios la genetică.

BOVISmagazin: Care este viitorul, în Brazilia, pentru o companie care produce şi vinde m.s.c. precum Alta? Heverardo Rezende de Carvalho: Strategia noastră este să ne dezvoltăm tot timpul. Am început cu un mic centru în , atunci aveam  tauri iar astăzi avem  şi vom vinde în  peste  milioane de doze. Anul viitor vom aveam . Ideea noastră este să dublăm vânzările în maxim  ani. Importul de m.s.c. Alta va creşte de asemenea deoarece importam foarte mult din Europa, SUA, Canada şi Argentina. Vom continua să şi exportăm însă cel mai mult tot în America de Sud în ţări precum Paraguay, Columbia, Venezuela sau Bolivia. decembrie 2011

CM YK

BOVISmagazin

bovismagazin

decembrie 2011

CM YK

holsteinromagazin

Bergen Farms

Localizată în vecinătatea orăşelului Watkins Glen, NY, la aproximativ 420 km nord vest de New York City, principala fermă a fraţilor Mike şi Jim Bergen a evoluat de la 150 vaci la muls în anul 1993 la 1870 în 2011. Efectivul total exploatat acum în această fermă este de peste 2300 capete. Dezvoltarea fermei s-a realizat mai ales în ultimii ani şi doar atunci când în interior au existat suficient de multe resurse pentru a construi noi adăposturi şi pentru a înlocui cu un număr mai mare de junici.

Cele mai recente investiţii făcute de fraţii Bergen au constat în instalarea unei noi săli de muls (un rotolactor Westfalia Surge cu  locuri) în anul , construcţia unui adăpost destinat vacilor în tranziţie () şi un alt adăpost pentru viţele (). În paralel, au fost dezvoltate alte două ferme surori care sunt însă cu efective mai mici. Este vorba despre o fermă în localitatea Glenview, achiziţionată în anul , cu un efectiv de  vaci la muls şi cea de a treia în localitatea Westcover cu un efectiv de  vaci la muls. Cele  ferme deţin o suprafaţă de . acri (cca. . ha) care sunt cultivate cu porumb siloz şi lucernă. În fermele Bergen lucrează  de muncitori, majoritatea () proveniţi din Mexic, iar în ferma vegetală sunt aproximativ . Dintre cei din ferma zootehnică  sunt direct implicaţi în activitatea sălii de muls, mulgându-se de  ori zilnic. Media producţiei de lapte per fermă este de peste , litri/animal muls. “Când am început eu să mă ocup de ferma din Watkins Glen, acum  ani, aveam  de vaci la muls… deci ce puteam face? Mă ocupam de vaci toată ziua, iar când ai doar  trebuie să te ocupi de tot. Sunt convins că ﬁecare fermier este într-un anumit proces de tranziţie al fermei sale însă principalul lucru care cred că trebuie făcut 22

CM YK

este să te adaptezi şi să faci faţă schimbărilor. De exemplu, la  de vaci faci tu singur totul, la  de vaci poţi să faci aproape totul… iar la . de vaci, la naiba, chiar trebuie să te specializezi. Astfel, rolul meu s-a schimbat de la manager de vaci la manager al oamenilor cu care trebuie să îmi fac treburile în fermă. În mo-

Jim Bergen

Mike Bergen

holsteinromagazin

decembrie 2011

CM YK

holsteinromagazin

decembrie 2011

CM YK

fotografii BOVISmagazin

holsteinromagazin

puteam când aveam  de vaci, dar pot angaja oameni care pot face asta pentru mine. Un lucru pe care l-am învăţat, deşi o să vi se pară ceva mărunt ceea ce vă voi spune, este probabil cel mai important lucru pentru mine: am învăţat să spun mulţumesc şi să apreciez oamenii cu care lucrez. Contează ca atunci când ai angajaţi ei să ﬁe mulţumiţi,

mentul de faţă avem în toate cele  ferme . de vaci care dau lapte şi aproximativ . capete tineret, deci un total rotunjit de . de animale. Eu nu pot face totul singur, aşa cum 24

CM YK

să vorbescă despre tine ca un angajator care îi salută, îi respectă şi nu îi tratează ca pe nişte obiecte. Astfel, pe măsură ce intervin schimbările şi aveţi nevoie de mai mulţi oameni

holsteinromagazin

cred că nu ar trebui să uitaţi să ﬁţi recunoscători pentru munca lor, bineînţeles dacă este cazul, şi să le mulţumiţi la sfârşitul zilei atunci când îţi termină treaba. Ocupându-mă exclusiv de fermă mă întrebam în urmă cu câţiva ani… cum poţi trece de la vaci la oameni? Să ştiţi că nu mi s-a întâmplat totul peste noapte. A trebuit să depun efort, sa-mi impun să ﬁu mai calm atunci când explic oamenilor ce-mi doresc. Am participat la anumite cursuri pentru acest fel de comunicare pentru că modul în care discuţi cu proprii angajaţi se deprinde dacă nu eşti un comunicator înăscut. Mulţi dintre noi ar prefera să lucreze printre vaci sau să opereze pe un tractor, orice numai să nu explice oamenilor, însă dacă ferma voastra a crescut, la fel ca a noastră trebuie să te schimbi tu, odată cu priorităţile tale. Un fermier progresiv este întotdeauna în schimbare şi în dezvoltare. Eu fost nevoit să învăţ să comunic cu oamenii şi chiar să învăţ limba spaniolă, doarece am angajat  de persoane din Mexic. În momentul de faţă cea mai mare provocare pentru noi este să avem destulă hrană şi mai ales apă pentru vaci. Avem  decembrie 2011

CM YK

holsteinromagazin

de vaci, iar zona aceasta, nu ştiu dacă ştiţi, este cea mai uscată regiune din statul New York. Vreme de câţiva ani buni am fost la limită cu provizia de apă. Anul acesta a fost bun , avem

destulă apă însă dacă vrem să ne dezvoltăm va trebui să ﬁe în altă locaţie.” a precizat Jim Bergen unul dintre acţionari. Criss Ford, managerul sectorului de reproducţie a făcut la

rândul său o serie de precizări. Astfel... “după cum se observă ﬁecare animal are pedometru şi îi monitorizăm activitatea din sala de muls. În această perioadă avem o rată a gestaţiei

(ATENŢIE a nu se confunda cu rata de concepţie!!!) de aproxi-mativ ,%. Suntem într-o revenire uşoară de un procent după ce în lunile iulie şi august am avut probleme cu

de tradiţie şi experienţă în slujba obţinerii performanţei în creşterea taurinelor HL HAMBURGER LEISTUNGSFUTTER GERMANIA

distribuitor exclusiv al produselor PANTO şi IBEKA Germania, OVER Polonia şi TELASAN Cehia • premixuri şi furaje minerale • produse speciale obţinute prin procese ﬁzice (WISAN) după o metodă unică HL • suplimente proteice energetice pentru ﬁecare tip de raţie, tip de producţie şi categorie de animale (Panto Potent, Panto TMR) • înlocuitori de lapte (pudră şi granulat) • prestarter pentru viţei • grăsime granulată protejată • produse de intervenţie decembrie 2011

Sediu central: loc. Tărtăşeşti, str. Principală, nr. 38, jud. Dâmboviţa, tel./fax: 0245.261.013, mobil: 0745.284.841 holsteinromagazin Depozit central: şos. Bucureşti - Târgovişte, nr. 138, jud. Dâmboviţa, tel./fax: 0245.261.350, mobil: 0749.152.877

CM YK

holsteinromagazin temperaturile foarte ridicate. Avem un protocol de sincronizare a estrului înainte de IA care are la bază trecerea vacii prin OvSynch - ReSynch (întrebaţivă medicul veterinar despre aceste tehnici). Săptămânal avem câte trei zile în care facem IA. Facem de asemenea test cu ultrasunet în fiecare zi de miercuri şi verificăm instalarea gestaţiei între zilele  şi . Am folosit înainte testele rapide de sânge, însă toate verificările noastre sunt făcute acum doar cu ajutorul ecografului. O singură dată, acum cîteva luni, am folosit testele de sânge a fost atunci când veterinarul nostru a plecat şi am fost nevoiţi să facem lucrul acesta în lipsa lui. Dacă ar fi să compar metodele de OvSynch existente aş putea spune cu toată deschiderea că prefer OvSynch-ul clasic deşi PreSynch-ul poate fi la fel de eficient. Cu privire la programele genetice pot spune că suntem de  ani parte a pro-

gramul AltaAdvantage şi folosim conform softului taurii genomici din grupele GStar şi FutureStar. Accentul a fost pus pe ameliorarea unor caractere precum numărul de celule somatice, viaţa productivă şi picioare. Ceea ce obişnuiesc să fac este să utilizez aproximativ  tauri pentru vaci şi suplimentar  tauri doar pentru viţele. În momentul de faţă am început să folosesc pentru viţele taurii AltaIOTA şi AltaR, iar pentru vaci folosesc din lista GStar tauri ca AltaCALIBER, AltaEXACTER sau AltaLINKEN. Nu am un buget în

ceea ce priveşte activitatea de reproducţie. Pentru noi aceasta este considerată o investiţie şi nu o cheltuială. La întrebarea câte doze folosesc pentru o gestaţie la vaci şi la viţele chiar nu ştiu să vă spun însă va garantez că nu este un număr magic. Folosim destul de multe doze însă atât timp cât avem o rată a gestaţiei de aproxi-

mativ % suntem mulţumiţi. În adăpostul viţelelor este adevărat că avem un taur însă acesta este folosit în cazuri extreme, aşa cum se întâmplă în toate fermele din Statele Unite. Pentru viţele folosim , doze per gestaţie. Durata vieţii productive este în acest an de , lactaţii şi este într-o uşoară creştere datorită faptului că efectivul de animale este stabil de ceva timp şi am reuşit să îl controlăm mai bine. Intervalul dintre fătări este de , luni iar vârsta la prima lactaţie este în jur de  luni. Primele monte le facem viţelelor la vârsta de  zile. Producem între  –  pounds per vacă mulsă zilnic (, / , litri) însă folosim BST (Bovine somatotropin / hormonal de creştere STH destinat stimulării producţiei de lapte). Numărul de celule somatice este constant în jur de .. O singură dată am avut un incident neplăcut iar atunci

Chris Ford, responsabil sector repro Bergen

numărul a sărit de .. Reformele le facem cu precădere datorită problemelor cronice ale ugerelor sau ale sferei reproductive, însă glumind pot spune că dacă o vacă scade constant sub  pounds (, litri) ea este într-un real pericol…” a concluzionat Chris Ford. Schuyler Madison este un alt membru al echipei Bergen Farms el ﬁind responsabil de activitatea din cele două adăposturi de viţei şi

Aşternutul animalelor este format din saltele. Peste acestea fermierii Bergen au luat decizia să împrăştie un amestec format din resturi de la măcinarea plăcilor de rigips. Acestea sunt procurate de la o fabrică din vecinătate şi sunt rebuturile din procesul tehnologic. Tocarea şi împrăştierea se face cu ajutorul unui echipament tractat similar cu o remorcă tehnologică în intervalul de timp ăn care vacile sunt la muls. Această soluţie de aşternut creşte gradul de confort al animalelor şi reduce mult umiditatea.

CM YK

holsteinromagazin

decembrie 2011

CM YK

BOVISmagazin

70 ANI

Lider mondial în geneticã bovinã www.absglobal.com

Str. Caimatei, nr.8, et.2, ap.3, Sector 2, Bucureºti Tel: 021/233.91.97, Fax: 021/233.91.95, Mobil: 0744.344.931

bovismagazin

decembrie 2011

CM YK

holsteinromagazin

Celulele de siloz sunt în imediata vecinătate a fermei. Aici sunt stocate materiile prime recoltate de pe cele 2.000 ha.

de adapostul viţelelor. „În aceste două adăposturi de viţei reuşim să cazăm aproximativ  capete. Ei sunt fătaţi în adăposturile principale, în zonele special amenajate pentru fătări, denumite “zona prefresh” şi ulterior, la  ore, sunt mutaţi în aceste adăposturi. În primele  zile de la fătare le administrăm: Inforce , un vaccin cu administrare nazală, ce previne bolile respiratorii;  mg de Bo-Se pentru suplimentarea aportului de vitamine şi seleniu care se administrează intramuscular. Dacă au di-

aree în general îi tratăm cu electroliţi pentru hidratare, iar pentru pneumonie apelăm la Baytril . La vârsta de  săptămâni, cu repetare la  săptămâni, administrăm vaccinul BoviShield PF L pentru IBR, BVD, PI (virusul parainﬂuenţei bovine ), BSRV (virusul sinciţial respirator bovin) şi Leptospira serovaras. Viţeii din categoria de vârstă  –  zile sunt hrăniţi cu lapte de  ori pe zi, în general la orele : şi :. După vârsta de  săptămâni încetăm să le mai administrăm lapte. În ceea ce priveşte furajarea, în urmă cu  luni am început să folosim echipamentul feeder-meter; până atunci foloseam găleţile, ceea ce era destul de epuizant pentru muncitori. Acest echipament se bazează pe un sistem de hrănire complet portabil, ce distribuie furaj şi apă, amestecă diferitele componente în cazul unui nutreţ mai complex şi curaţă hrănitorile. „

Unul dintre cele două adăposturi în care sunt cazaţi viţeii. În partea dreaptă se află sistemul de lagune al fermei. Dejecţiile sunt stocate şi ulterior împrăştiate pe câmp.

CM YK

holsteinromagazin

decembrie 2011

CM YK

holsteinromagazin

AltaARMSTEAD

AltaGENESEE

AltaR2

AltaBAYSIDE

(Blitz x Rudolph x Mascot x Chief Mark) • Echilibrul perfect între Conformaţie si caracterele de sănătate, • Constituție robustă, • Tată de taţi Global.

(Jose x Oman x BW Marshall x Patron) • Profil excellent de productie • Valoare NM mare • Tip functional

(Marion x Ramos x AltaHERSHEL x Decision) • Soliditate a cracterelor de sănătate, • Nivel ridicat al producţiei, • Profil echilibrat de Conformaţie.

(Outside x Convincer x Rudolph x AltaLUKE) • Valoare NM mare, • Profil ideal al caracterelor de sanatate, • Valori excelente pentru Longevitate si Fertilitatea fiicelor.

Pedigree Tata: Fustead Emory Blitz-ET TV TL EX-92 Mama: Askew Rudolph Amanda-ET TV VG-86 GMD DOM 3-07 2x 365d 38,400m 3.9% 1507f 3.2% 1247p TM: Startmore Rudolph-ET TV TL EX-CAN MM: Diamond-Oak Afton-ET TL VG-85 GMD DOM 2-08 2x 305d 32,590m 4.5% 1465f 3.8% 1252p TMM: Singing-Brook N-B Mascot-ET TV TL TD VG-88 MMM: Diamond-Oak Angel-ET VG-86 GMD DOM 2-11 2x 305d 25,740m 4.2% 1085f 3.1% 798p TMMM: Walkway Chief Mark TL TD VG-87 MMMM: Fisher-Place M Amanda-ET EX-94 3E GMD DOM 7-00 2x 365d 37,640m 4.0% 1498f 3.2% 1218p

Pedigree

Tata: Jose TV TL Mama: De-Su Oman 6121-ET TL VG-86 GMD DOM 2-01 3x 365d 34,770m 4.3% 1505f 3.4% 1174p TM: O-Bee Manfred Justice-ET TR TV TL TD EX-94 MM: De-Su BW Marshal Georgia-ET TV EX-90 GMD DOM 5-01 3x 365d 42,490m 3.5% 1503f 2.9% 1253p TMM: Mara-Thon BW Marshall-ET TV TL VG-86 MMM: De-Su Patron Gold-ET EX-90 2E GMD DOM 5-00 3x 365d 44,870m 4.0% 1802f 3.2% 1416p TMMM: Brabant Star Patron-ET TV TL EX-92 MMMM: Kerndtway Lead Gretchen-ET VG-87 GMD DOM 5-00 2x 365d 34,730m 3.3% 1139f 3.1% 1067p

Tata: Veazland Marion-ET TV TL EX-91 Mama: Clear-Echo 822 Ramo 1200-ET EX-92 DOM 4-04 3x 365d 39,570m 4.5% 1782f 3.2% 1252p TM: Ramos TV TL MM: Clear-Echo Hershl D-Rac 822 VG-87 DOM 4-05 3x 365d 40,830m 3.1% 1273f 2.8% 1158p TMM: Lexvold Luke Hershel-ET TV TL MMM: Clear-Echo Decisn L-Rac 505 TV VG-86 GMD DOM 5-01 3x 365d 39,390m 3.9% 1528f 3.1% 1232p TMMM: Pen-Col Decision-ET TV TL GP-83 MMMM: Clear-Echo Lily Rac 264-ET CV GP-84 DOM 2-11 2x 365d 32,980m 4.3% 1410f 3.4% 1137p

Recomandări de împerechere Se recomandă folosirea taurului AltaARMSTEAD pe fiice din BW Marshall sau fiii, Durham sau fiii, OMan, Titanic, Goldwyn, Inquirer şi Igniter.

Recomandări de împerechere Se recomandă folosirea programului AltaMate pentru a putea obtine recomandarea ideala de imperechere.

Pedigree Tata: Comestar Outside-ET TV TL EX-95 GM Mama: R-E-W Con Buffy TV VG-87 2-00 2x 365d 36,970m 4.3% 1591f 3.3% 1210p TM: Wa-Del Convincer-ET CV TL EX-95 MM: Mayerlane Rud Bubble-ET TV VG-86 GMD DOM 1-11 2x 365d 35,990m 3.7% 1343f 3.2% 1136p TMM: Startmore Rudolph-ET TV TL EX-CAN MMM: Plackes-SVF Luke Betsy-ET EX-94 2E GMD DOM 7-05 3x 365d 45,210m 3.6% 1616f 3.1% 1392p TMMM: Norrielake Cleitus Luke-TW TV TL EX-90 MMMM: Plackes-Svf BS Becky-ET TL EX-90 DOM 4-08 3x 365d 33,130m 3.6% 1194f 3.0% 1010p

Recomandări de împerechere Se recomandă folosirea taurului AltaR2 pe fiice din Oman si Shottle pentru a creste productia de lapte, grasime si proteina dar si pentru ameliorarea caracterelor de conformatie

Recomandări de împerechere Se recomandă folosirea taurului AltaBAYSIDE pe liniile AltaAARON, AltaFORMATION, AltaADAM sau Durham.

holsteinromagazin

decembrie 2011

CM YK

holsteinromagazin

“Prafuri şi doctorii“ folosite în ferma americană Bergen Farms

ReSorb este folosit de către fermierii Bergen Farms pentru rehidratarea viţeilor. Acest produs cu administrare orală conţine electroliţii necesari viţeiloc cu diaree.

piatră de var

bicarbonat de sodiu

sare

lapte praf

bicarbonat de sodiu

CM YK

holsteinromagazin

decembrie 2011

CM YK

holsteinromagazin

Micro organismele patogene versus un mediu sănătos pentru animale şi oameni; Prevenirea celor mai frecvente afectiuni ale animalelor Microorganismele patogenice si mentinerea un mediu sanatos in hala de productie au constituit o provocare perpetua atat pentru oamenii de bussiness cat si pentru medicii veterinari. Specialistii recomanda utilizarea unor metode si practice pentru reducerea cantitatii de ammoniac in adapost sau in hala de productie. (Fig.  si Fig. ) In acest fel se reduce riscul de infectie iar rezistenta ani-

malelor se imbunatateste. De pilda, Stalosan F si-a dovedit eﬁcienta atunci cand s-au putut pastra sub control cateva boli inclusiv lawsonia, diareea, salmonela, coccidioza, boli pulmonare, inﬂamatia ugerului, infectii cu salmonella, pododermatite, etc. Stalosan F este pe deplin indicat atunci cand apar primele semnale privind existenta bacteriilor, virusurilor, fungilor, parazitilor, insectelor si

larvelor, hidrogenului sulfurat, amoniacului si umiditatii in halele de productie. Odata cu ultimele cercetari pentru Stalosan F, s-a reusit realizarea unui produs extrem de eficient in lupta cu E. Coli ( fig. ), Salmonella, lawsonia sau coccidioza ( fig.). Acesta reprezinta o parte din spectrul patogen pentru care Stalosan F si a dovedit eficienta. Multe afectiuni podale au ca re-

Fig.1 In prezenta amoniacului, 100 g Stalosan F retine 400 g apa

Fig. 2 Evaporarea amoniacului dupa tratamentul cu diferite produse care reduc eliberarea acestuia. Studiul include cei mai eficienti inhibitori ai evaporarii amoniacului

Dr. Ing. Gianina Costache-Vitfoss Romania

zultat periclitarea ongloanelor, ceea ce face mult mai usoara patrunderea bacteriilor. Pentru tratament, sunt utilizate adesea produse lichide prin care animalul calca pentru imbaierea onglonului. Insa aceste produse lichide devin inactive in timp datorita unei contaminari excesive. Daca se foloseste Stalosan F dupa imbaiere, riscul de contaminare cu patogeni este foarte redus. Stalosan F mentine onglonul uscat si reduce crapaturile ﬁne pana la vindecarea acestora, si astfel patogenii nu gasesc cale de accest pentru instalare. Pentru aceasta se recomanda trecerea printr un strat de - cm de Stalosan F ﬁecarea animal o data pe saptamana dupa ce in prealabil onglonul a fost

Tratarea dermatitei ugerului cu Stalosan Unguent

După utilizarea Stalosan Unguent

Tratarea dermatitei ugerului cu Stalosan Unguent

După utilizarea Stalosan Unguent

holsteinromagazin

decembrie 2011

CM YK

holsteinromagazin Mai jos va prezentam efectul daunator al amoniacului asupra omului si animalelor: 5 ppm

Cantitatea minima care se poate identifica prin miros

6 ppm

Ochii si respiratia incep sa se irite

11 ppm

Se reduce productivitatea animalelor

25 ppm

Valoarea extrema pentru 8 ore in aceste conditii

35 ppm

Valoarea maxima pentru 10 minute in aceste conditii

40 ppm

Dureri de cap, greata si pierderea apetitului ( la om )

50 ppm

Reducerea drastica a productivitatii / Risc crescut de pneumonie Deteriorarea severa a sanatatii si risc potential de moarte

100 ppm

Stranut, iritarea grava a mucoaselor / Risc sever de piederea a vietii

Bacteria Aerococcus Bacillus subtilis C.pseudotropicalis Candida parapsilosis Candida luisitaniae Candida rogosa Candida ciferii Clostridium perfringens Clostridium tyrobutyricum Coliforme bacteria Crypto laurentii Escherichia coli 0149 Escherichia coli 0157 Escherichia coli Enterobacter cloacal Ent. Agglomerans Fusobacterium necrophorum Haemophilius Micrococcus varians

Past mult Piogenes 195 lunge Pseudomonas flourescens Pseudomonas paucimoblis Proteus Proteus mirabils Pseudomonas aeruginosa Rhodotorula slutinis Saccharomyces cerevisiae Salmonella Salmonella dublin Salmonella typhimurium S. typhimurium DT 104 Salmonella entritidis Serratia marcescens Staphylococcus aureus Staphylococcus epidermis Streptococcus uberis Streptococcus faecalis Torulopsis candida Torulopsis maris Tricho beiselii

Virus Canine parvovirus ECBO-Virus Newcastle Disease Virus Porcine parvovirus Reovirus Vaccinia - Virus Parasite E. acervulina Fly Larvae Ascaridia galli Heterakis gallinarium Capillaria obsignata

un produs chimic si ramane dr. Cristian Stan, Crioti Trade activ chiar in prezenta dejecti- “Am utilizat Stalosan unguent ilor si/sau a paielor. pentru ranile de suprafata • Stalosan F poate ramane activ cauzate de suprafata rugoasa timp de mai multe zile. a presurile de cauciuc la vaca • Stalosan F are o structura ce in stabulatie libera si deaseii permite sa actioneze ca un amenea la tratarea unei rani puternic agent de uscare. mai profunda si infectata la • Stalosan F ’’ retine ’’ molecule- un cal. Rezutatele au venit in le de amoniac din aer si reduce mai putin de 7 zile printr o emisiile din hale prin inhiba- cicatrizare foarte rapida. Mi rea activitatii ureazice. a usurat munca enorm. Stalosan F sub forma de pulbere Dozarea Stalosan F: a fost administrat pe asternuDoza recomandarta pentru tul 50 g/mp. Recomand acest Stalosan F este  g/m produs si celorlalti colegi.”

Testimoniale

imbaiat in cuva de dezinfectare (cuva ce poate contine diferite solutii). In cazul unor pododermatite mai severe, dupa curatarea zonei afectate se recomanda badijonarea cu Stalosan F. Frecventa depinde de gravitatea problemei.

dr. Stroia Costel, Rigasi Trans

Lars Christiansen, Denmarca “ La castrarea armasarilor aplic ca tratament pentru cicatrizare „Utilizez Stalosan Unguent de cateva luni de zile. Am tratat rapida Stalosan F pulbere. Am folosit ca tratament adjuvant ranile de suprafata si cele din in pododematite Stalosan Unjurul jaretului, cu foarte bune Mod de actiune: guent cu rezultate foarte bune. • Stalosan F lucreaza ca un ab- rezultate. In aproximativ 3 – 5 Pentru toate tipurile de plagi, sorbant, atragand o gama larga zile, rana s-a cicratizat. Am dupa o prealabila curatate si de organisme patogenice pe descoperit eficienta efectiva a acestui produs si il am tot tim- desinfectare, Stalosanul unsuprafata lui. guent este de nelipsit. ” • Stalosan F nu actioneaza ca pul in ferma.” Tratarea dermatitei ugerului cu Stalosan Unguent

După utilizarea Stalosan Unguent

Compozitia Stalosan F • Nu exista ingrediente ’’ active ’’ sau chimice. • Trei forme de fosfat cu puritate foarte ridicata – %. • O argila cu structura speciﬁca – %. • O combinatie speciala de saruri de ﬁer si cupru – %. • Un ulei esential – %. 32

CM YK

holsteinromagazin

decembrie 2011

CM YK

holsteinromagazin

decembrie 2011

CM YK

holsteinromagazin

Ferma daneză I/S Olesen Mølgaard... o altă filosofie

un material oferit de: dr. Marcu Marius

www.danutrition.ro

Proprietarul fermei I/S Olesen Mølgaard, Jens Bjerg Olesen, este un senior în vârstă de  ani. A trecut prin multe şi a construit alături de ﬁul său, Ejvind Bjerg Olesen, în vârstă de  ani, o fermă modernă pentru aproximativ  capete. Ejvind Bjerg Olesen, ﬁul, a cumpărat % din fermă în anul  de la tatăl lui urmând ca în  să cumpere restul afacerii. Ferma are un efectiv de  capete dintre care  vaci în lactaţie şi  în repaus la care se adaugă  capete tineret. Tăuraşii sunt vânduţi la vârsta de - săptămâni. Mulsul este realizat cu roboţi de muls Gascoigne Mellote:

CM YK

 roboţi x  posturi (în total  posturi). În paralel, se folosesc  roboţi Lely (Astonaut) deoarece nu a fost mulţumit de calitatea celor de la Gascoigne Mellote. Pentru viitorul nu foarte îndepărtat, fermierii vor achiziţiona un set de  noi roboţi Lely. Grajdul nou (prezentat în fotograﬁi) a fost construit în anul , ferma având un număr de doar  salariaţi. Cota de lapte a fermei I/S Olesen Mølgaard este de .. kg, iar de-a lungul ultimelor luni calitatea acestora a fost ,% grăsime, ,% proteină, iar media NCS .. Laptele este livrat pro-

cesatorului danez Arla.

Suprafaţa de teren lucrat este de ha dintre care ha iarbă, ha porumb siloz, ha cereale iar restul păşune naturală permanentă. Toate lucrările agricole sunt realizate de către fermieri cu excepţia cositului şi recoltatului, operatiuni realizate de un prestator de servicii. Furajarea se face cu o remorcă tehnologică vagon Keenan la care se adaugă un sistem automat suspendat de furajare. Raţia folosită de către fermier este, pentru .kg lapte (standard EKM, adică % grăsime şi ,% proteină) este: • şrot soia (conţinut ridicat în

holsteinromagazin

proteină): , kg, • şrot rapiţă: , kg, • grăsime protejată: , kg, • orz: , kg, • grâu tratat cu NaOH: , kg, • siloz de porumb: , kg, • siloz graminee / prima coasă: , kg, • siloz graminee / coasă a -a: , kg, • paie grâu: , kg, • concentrate: , kg (administrate de către robot, în funcţie de producţie, lactaţie, etc). Astfel, total furaj, inclusiv minerale şi vitamine:  kg; substanţa uscată a furajului va ﬁ: , kg

decembrie 2011

CM YK

holsteinromagazin PIC Romania a celebrat pe data de 24 noiembrie 2011, 70 de ani de la înfiinţarea companiei ABS Global. Evenimentul a reunit, la Snagov, reprezentanţi ai multor ferme de creştere a bovinelor, preponderent din sudul ţării. Aniversarea a fost deschisă de Ioan Ladoşi, director al Grupului Genus pe Europa de Est, prin prezentarea istoricului şi a evoluţiei companiei în cei 70 de ani de existenţă, precum şi a situaţiei pieţei materialului seminal bovin în Europa. Katie Miller, specialist din partea ABS Global din Marea Britanie, a continuat cu prezentarea unor informaţii actuale, referitoare la evaluarea genomică a tăuraşilor admişi pentru testare. Invitatul special la acest eveniment, Prof. Dr. Bîrţoiu Alin, de la Facultatea de Medicină Veterinară din Bucureşti, a expus într-o manieră

Cărţile de rasă Holstein în lume Ţara

Anul înfiinţării

Număr de animale înregistrate

Olanda

1874 / 1879

775.000

Germania

1876

1.432.364

Danemarca

1881

394.404

Anglia / Irlanda

1909

878.853

Franţa

1922

397.529

Spania

1928

291.085

Italia

1945

855.143

1871 / 1877

1.350.000

Canada

1884

575.000

Mexic

1959

55.000

Argentina

1919

420.000

Africa de Sud

1912

149.710

Kenia

1946

4.645

Noua Zeelanda

1910

90.000

Japonia

1911

550.000

Australia

1914

686.636

Italia

1926

92.175

Coreea de Sud

1966

50.000

Statele Unite

ABS Global 70 de ani de inovaţie în domeniul ameliorării bovinelor extrem de interesantă pentru fermierii prezenţi, condiţiile necesare a fi îndeplinite pentru a se asigura instalarea gestaţiei la vaci. În încheiere, Ioan Pop, membru al echipei PIC România, a prezentat audienţei avantajele utilizării rasei Friză Britanică, precum şi noutăţile pe care compania le pune la dispoziţia partenerilor săi. ABS Global este astăzi lider

mondial în genetică bovină, cu precădere în ameliorarea longevităţii şi durabilităţii în exploatarea vacilor din rasele de lapte. Cu o piaţă ce cuprinde peste 80 de ţări, ABS Global a început livrările de material seminal bovin către fermele din România în anul 2007, prin preluarea reprezentării de către PIC Romania, lider al pieţei geneticii suinelor.

conf. dr. Ioan Ladoşi alături de prof. dr. Alin Bârţoiu răspunzând întrebărilor participanţilor la seminar • Katie Miller, specialist ABS Global UK a dat detalii desre evaluarea genomică a tăuraşilor admişi pentru testare

• Asistenţă şi consultanţă în reproducţie prin: controlul vacilor postpartum, pregătirea pentru inseminare la un service period optim, controlul gestaţiei începând de la 29 zile după inseminare, diagnosticul şi tratamentul stărilor de infecunditate. • Chirurgie generală şi specială prin: remedierea deplasărilor de este un proiect iniţiat de abomasum prin metode conservative şi de abomasopexie, reme- patru medici veterinari care dierea torsiunilor de cecum şi rumenotomii, podotehnie curativă. au drept scop oferirea unor

MICROBIAL M ICROBIAL „DOCTOR FFERMENTATION... ERMENTADE TIOVACI” N... ... oferă MYY SECRET M SEcolaboratorilor CRET FOR FOR GREAT GREAT N! N! servicii precum

servicii complete în fermele de taurine

e-mail: doctordevaci@yahoo.com

• Analize de laborator prin: dozarea unor parametri biochimici sangvini în scopul stabilirii profilului metabolic al efectivului, teste de screening serologic în vederea observării eficienţei programelor de imunizare a efectivului.

.591.712 Dr. Ghencioiu Cosmin 0722 .240.712 Dr. Schenker Dana 0722 .694 Dr. Ochea Marian 0723.645 .351.978 Prof. Dr. Bârţoiu Alin 0722

Vaci mai sănătoase = Mai mult lapte = Un proﬁt mai mare holsteinromagazin

decembrie 2011

CM YK

holsteinromagazin

Incrucişarea trirasială, programul Procross

Metisi: Holstein x Rosie Suedeza x Montbeliarde

Din ce in ce mai multi special- tatea) care au o pondere existi din America de Nord si trem de mica sau chiar deloc in Europa considera ca nu se mai programele de ameliorare ale pot face foarte multe in acest multor tari. Aceasta strategie moment in ceea ce priveste adoptata de cele mai multe ori cresterea productiei de lapte din considerente economice la Holstein. Problemele cele sau in unele cazuri datorita mai frecvent intalnite atunci neinformarii a dus la cresterea cand vine vorba de Holstein costurilor pentru fermieri si in sunt deja foarte cunoscute si final la reducerea profitului. fermierilor din Romania: fa- In general cresterea gradului tari dificile, numarul ridicat de consangvinizare (inbreedde celule somatice, problemele ing) are ca si consecinte: relegate de fertilitate, afectiunile ducerea diversitatii genetice podale, sanatatea in general si a progresului genetic, resi o durata redusa de utilizare ducerea sanatatii (cresterea (longevitate). Aici nu am in- numarului de celule somatice, clus managementul de cele etc) a caracterelor de repromai multe ori defectuos care ductie: (fertilitate redusa, etc) poate agrava si mai mult prob- si exacerbarea asa numitelor lemele amintite mai sus. defecte genetice. Exista nenuCauza acestor probleme in marate studii privind corelaticazul rasei Holstein ar putea ile dintre consangvinizare si fi: super-specializarea rasei, sanatate (consangvinizarea si gradul ridicat de consangvi- NCS, etc). Gradul de consangnizare la care s-a ajuns in acest vinizare a ajuns in acest momoment si nu in ultimul rand ment la aproximativ  - % in potrivirii perechilor de cele cazul rasei Holstein iar in camai multe ori doar in directia zul unor tauri celebri a ajuns la cresterii productiei de lapte valori foarte ridicate. E absolut neglijand total asa numitele necesar “importul” de gene noi caractere functionale (sana- – outcross fie prin gasirea unor 36

CM YK

linii noi fie prin incrucisarea cu alte rase. Crossbreeding-ul sau incrucisarea intre  rase diferite in cazul bovinelor e utilizat de foarte mult timp in unele tari in special in cazul raselor de carne si a raselor mixte dar si in cazul raselor de lapte exemplul cel mai cunoscut find cel din Noua Zeelanda: Holstein x Jersey. Motivul nefiind cresterea gradului de consangvinizare ci in principal particularitatile economice (exemplu: plata laptelui se face pe kg/SU) si chiar geografice din tara

holsteinromagazin

respectiva (Holstein x Jersey = descendenti de talie medie, % de grasime si proteina mai ridicat, fatari usoare, toleranta ridicata la caldura, pretabilitatea mai ridicata la pasunat, etc). Crossbreeding-ul sau incrucisarea intre  sau mai multe rase nu constituie intotdeauna o solutie si mai ales nu e la indemana oricui de aceea atunci cand se realizeaza potrivirea perechilor se vor alege cei mai buni tauri din rasele participante. In ultimii ani au fost realizate mai multe studii

decembrie 2011

CM YK

BOVISmagazin

Panacur® 10% Suspensie cu febendazol, sigur\ [i eficientã în combaterea endoparazitozelor

bovismagazin

decembrie 2011

CM YK

Rezultatele obtinute in mai multe ferme de dimensiuni mari din California au fost: HOLSTEIN

HOLSTEIN x MONTBELIARDE

HOLSTEIN x ROSIE SUEDEZA

380

494

328

numarul de vaci

Holstein Schema Roşia Daneză de incrucisare 3-rasiala

Montbeliard si cercetari in special in SUA, exemplul cel mai elocvent ﬁind cel al Universitatii Minnesota (University of Minnesota Department of Animal Science) dar si a altor universitati de prestigiu din SUA (Virgina Polytechnic and State University) dar si in alte tari: in Mexic, America de Sud, in Europa (Danemarca, Suedia, Olanda, Anglia, Franta, Italia, Germania). Daca ne referim la cercetarile realizate de Universitatea Minnesota in ceea ce priveste crossbreeding-ul sau incercat diferite “combinatii” ca: Holstein x Jersey, Holstein x Normanda, Holstein x Brown Swiss, Holstein x Rosie suedeza, Holstein x Montbeliarde, Holstein x Montbeliarde x Jer-

1 lactatie

9891

9202

9309

2 lactatie

11965

10681

10782

3 lactatie

12311

11361

11400

4 lactatie

12372

11456

11517

% proteina / 4 lactatii

3.09

3.18

3.19

% grasime / 4 lactatii

3.58

3.71

3.70

Fatari dificile datorate taurului %*

8.4

5.4

2.1

Mortalitatea viteilor datorata taurului %*

12.7

4.7

Fatari dificile ale fiicelor la prima fatare%**

17.7

7.2

3.7

Mortalitatea viteilor de origine materna I fatare%**

6.2

5.1

Days open

147

124

131

% de supravietuire dupa 1 – lactatie (305 zile)

% de supravietuire dupa a 2 - a lactatie (305 zile)***

* Holstein pur, ** prima fatare, ***primele 20 luni.

sey, etc. Rezultatele obtinute au dus la concluzia ca cea mai potritiva “combinatie” o constituie: Holstein x Rosie Suedeza x Montbeliarde asa numitul PROCROSS (incrucisare trirasiala) program utilizat initial in SUA apoi in Italia, Spania, Olanda, Portugalia, Anglia, Mexic, etc. PROCROSS foloseste asadar incrucisarea trirasiala (Holstein x Montbeliarde x Rosie Suedeza) beneﬁciind la maxim de asa numita “vigoare hibrida”. Efectul heterozis in cazul utilizarii a  rase va ﬁ de % atat in prima generatie cat si in urmatoarea generatie spre deosebire de varianta

cu  rase cand heterozisul e de % doar in prima generatie. Pentru urmatoarele generatii daca se continua crossbredingul cu aceleasi rase, heterozisul se va “stabiliza” la % comparativ cu % in cazul utilizarii a doar  rase. Heterozisul in cazul utilizarii a  rase ar fi superior variantei cu  rase dar dezavantajul ar fi contributia mult “diluata” a fiecarei rase in parte motiv pentru care varianta optima in cazul vacilor de lapte e cea cu  rase.

PROCROSS, avantaje: • Cresterea continutului de SU

din lapte (% gras. si prot.), • Imbunatatirea fertilitatii: reducerea service periodului cu - saptamani in cazul metisilor de Holstein x Montbeliarde x Rosie Suedeza, • Fatari mai usoare: rosia suedeza solutia ideala pentru junincile de Holstein: doar .% fatari diﬁcile!!!, • Cresterea longevitatii, • Datorita cresterii duratei de utilizare va exista un surplus de juninci care pot ﬁ vandute! • O imbunatatire considerabila a sanatatii, conditia corporala superioara Holstein-ului in special in primele  zile dupa fatare – vacile raman mai

Metisi: Holstein x Rosie Suedeza x Montbeliarde

Generaţia 2 rase 3 rase 1 100 100 2 50 100 3 75 75 4 63 88 5 69 88 6 66 84 7 67 86 8 67 86 38

CM YK

bovismagazin

decembrie 2011

CM YK

fotografii Karpaten Meat

BOVISmagazin

bovismagazin

decembrie 2011

CM YK

BOVISmagazin Ferme care au utilizat incrucisarea trirasiala

Ferme cu Holstein care au participat la acest studiu

Numar ferme

130

Efectiv / ferma

876

1194

Costuri totale (exprimate in dolari USA) / vaca / luna

COSTURI CU FURAJELE Furaje fibroase

27.86 $

38.94 $ - 28%

Suculente, siloz, furaje verzi

29.92 $

26.75 $

Concentrate,

68.76 $

71.88 $ - 5%

Minerale si suplimente

7.25 $

6.06 $

Pasunat COSTURI TOTALE CU FURAJAREA Costuri totale ($/kg lapte)

2.53 $ 136.32 $

0.66 $ 144.30 $ - 5,5%

0.167 $/kg lapte

0.170 $/kg lapte

Costuri cu forta de munca angajata (salarii, asigurari, etc)

29.53 $

27.41 $

Costuri totale datorate % inlocuirii

14.61 $

25.20 $ - 42%

Costuri totale de exploatare

46.87 $

51.27 $

Costuri marketing (transportul laptelui din ferma la procesator, inspectii, cotizatii, etc)

10.29 $

9.38 $

Costuri totale ($ / vaca / luna)

237.62 $

257.56 $

Costuri totale ($ / kg lapte *)

0.290 $

0.304 $

31.55

32.15

Costuri totale ($ / kg lapte *) Kg lapte vandut / vaca / zi % proteina

3.80 %

3.62 %

Substanta uscata % (fara grasime)

8.91 %

8.78 %

Kg grasime vanduta / vaca / luna

36.29 kg

35.38 kg

Kg S.U. (fara grasime) vanduta / vaca / luna

85.28 kg

85.73 kg

Substanta uscata total kg / vaca / luna

121.57 kg

121.11 kg

30 %

35 %

% de inlocuire % vaci in repaos

15 %

13 %

Pretul de achizitie al laptelui (include bonusul pt calitate – celule somatice, % proteina, % grasime

0.395 $

0.387 $

Profit (pretul de achizitie – costuri totale)

0.12 $

0.09$ +25% profit

usor gestante! • O valoriﬁcare superioara prin abatorizare datorita conditiei corporale, • Reducerea afectiunilor podale: membre mai robuste, • + % proﬁt!

PROCROSS – sfaturi: • se vor utiliza intotdeauna cei mai valorosi tauri din ﬁecare rasa participanta, • daca se incepe cu juninci de Holstein se va utiliza msc provenit de la tauri de Rosie 40

CM YK

Suedeza datorita fatarilor usoare, • ulterior se va folosi msc provenit de la tauri de Montbeliarde, • metisii de Holstein x Rosie Suedeza x Montbeliarde se vor insamanta cu msc de la tauri de Holstein dupa care ciclul se reia (> Rosie Suedeza > Montbeliarde).

un material oferit de: dr. Marcu Marius

www.danutrition.ro

dr. Alexandru Baciu • medic primar veterinar • director tehnic Biovet Impex

Latenţa şi recombinarea genetică, limitări majore în succesul programelor de control şi eradicare a IBR în România Problema evoluţiei IBR în România, în special în efectivele de vaci de lapte, a fost, este şi probabil va ﬁ dezbătută frecvent în casta medicilor veterinari... Ceea ce doresc să precizez în articolul de faţă este faptul că abordarea practică a unui program coerent de control (ca să nu mai vorbesc de un program de eradicare), se face extrem de rar… mai ales dacă introducem în ecuaţie “COERENŢA în TIMP”. Privind retrospectiv, putem spune că în urmă cu -  ani dacă deschideam subiectul la nivelul patronatului fermelor de vaci de lapte eram întâmpinat cu o privire exasperată de genul “ Ce naiba mai spune şi ăsta, de IBR ne arde nouă acum?“ În timp lucrurile au evoluat şi tot mai mulţi fermieri s-au convins de faptul că IBR - alături de BVD – le creează reale probleme, instituirea unui program de vaccinare ﬁind absolut necesară. Aşa cum se întâmplă de obicei în viaţă, o problemă rezolvată naşte alte probleme aşa că problemele care au apărut ulterior deciziei de a vaccina, sau înmulţit: a. Ce vaccin să utilizăm b. Cât va dura acest program c. Lipsa banilor d. Ce va urma după ce vom controla aceste entităţi infecţioase? Trec peste problema alegerii vaccinului, problemă spinoasă adesea rezolvată prin alegerea

bovismagazin

celui mai ieftin vaccin indiferent de problemele creeate de o alegere nejudicioasă din punct de vedere tehnic – vezi utilizarea vaccinurilor vii atenuate nemarcate contra IBR în fermele de vaci de lapte -, şi mă voi opri asupra celui de-al doilea punct: Durata programului. Un fermier care întâmpină probleme cauzate de IBR şi BVD, trebuie să fie pe deplin conştient că acestea se vor aplana numai prin implementarea unui program de vaccinare coerent şi pe o durată de câţiva ani. Orice renunţare la acest program mai înainte de - ani – şi asta numai dacă procentul de seroconversie scade sub -% -, duce în mod indubitabil la un insucces al programului derulat, tradus în banii aruncaţi pe fereastră (reprezentaţi de costurile vaccinului, a forţei de muncă şi impactul recrudescenţei presiunii infecţioase în fermă). S-ar putea ca renunţarea la programul de vaccinare să fie determinată de lipsa banilor... totuşi, chiar şi în aceste condiţii economice severe pe care le trăim la ora actuală insuccesul unui asemenea program costă mult mai scump decât menţinerea sa. Poate fermierilor nu le este destul de clar de ce controlul – nu mai spun eradicarea – IBR este atât de dificil...

Continuare în următorul număr decembrie 2011

CM YK

BOVISmagazin

bovismagazin

decembrie 2011

CM YK

SUINmagazin holsteinromagazin

SEMĂNĂTOARE MONOGERMĂ MASCAR MODEL MAXI

COMBINATOR MODEL CULTISPRINT

Preţ promoţional

Preţ promoţional CULTISPRINT  METRI

. € . € CULTISPTINT  METRI . €

MAXI  RÂNDURI

. € MAXI  RÂNDURI . €

CULTISPTINT  METRI

CARACTERISTICI TEHNICE:

t 1SJOEFSF ÔO ͧ QVODUF DV DVQMBSF SBQJEƼ t 5SBOTNJTJF QSJO MBOǭ QF mFDBSF TFDǭJF DV DVQMƼ EF TJHVSBOǭƼ t 4DIJNCƼUPS WJUF[F DFOUSBMJ[BU DV ͥͬ USFQUF t %JTUSJCVJUPS EF TFNJOǭF NPOP CMPD EJO BMVNJOJV t #SƼ[EBS UJQ EJTD EVCMV EPUBU DV SƼ[VJUPSJ t $BQBDJUBUFB SF[FSWPSVMVJ EF TFNJOUF ͨͩ MJUSJ t .BSDBUPSJ IJESBVMJDJ DV DJMJOESJ JOEJWJEVBMJ t 3FHMBSFB QF WFSUJDBMƼ B EFTQƼSǭJUPSVMVJ EF CSB[EƼ t 3PǭJ QPTUFSJPBSF QP[JǭJPOBUF ÔO UBOEFN QU SFHMBSFB BEÉDJNJJ EF TFNBOBSF t %JTUSJCVJUPS EF ÔOHSƼǨƼNJOUF DV CB[JOF EJO JOPY DV DBQBDJUBUFB UPUBMƼ EF ͨͪͤ ͪ SÉOEVSJ ͭͦͤ ͬ SÉOEVSJ t %JTQP[JUJW EF SFHMBSF B DBOUJUƼǭJJ EF ÔOHSƼTƼNJOUF DVQSJOT ÔOUSF ͥͥͫ ͫͨͤLH IB t 1BUJOF QU ÔODPSQPSBSFB ÔOHSƼǨƼNJOUFMPS ÔO TPM SFHMBCJMF t %JTQP[JUJW EF CMPDBSF B TFDǭJJMPS ÔO GB[B EF USBOTQPSU t %JTUBOǭB ÔOUSF SÉOEVSJ ͫͤ ͫͩ DN t (SFVUBUFB EF CB[Ƽ ͥ ͥͭͤLH ͪ SÉOEVSJ ͥ ͫͩͤLH ͬ SÉOEVSJ t 4FU DPNQMFU EJTDVSJ EF TFNƼOBSF QPSVNC

BONUS ACHIZIŢIE!

t .POJUPS EF DPOUSPM BM TFNƼOƼSJJ DV TFO[PS GPUPDFMVMƼ QF mFDBSF TFDUJF DPOUPS EF IFDUBSF t 4FU DPNQMFU EF TFNƼOBSF nPBSFB TPBSFMVJ

CARACTERISTICI TEHNICE:

t ƧBTJV UVCMBSNPOP TUSVDUVSƼ t 7FSTJVOF TFNJQVSUBUƼ DV ǨBTJV QMJBCJM ÔO ͦ TFDǭJVOJ t 1SJOEFSF MB CSBǭFMF EF SJEJDBSF BMF USBDUPSVMVJ t ,JU EF BODPSF EJTMPDBUPBSF QU VSNB USBDUPSVMVJ t -BNƼ OJWFMBUPBSF DV BSDVSJ EF DPOUSBTU SFHMBCJMƼ QF ÔOƼMǭJNF t (SVQ EJTD DPNQVT EJO EJTDVSJ OFUFEF EJBN ͩͥͤ NPOUBUF QF TVQPSǭJ DV SVMNFOǭJ DV USJQMƼ QSPUFDǭJF DV TJTUFN EF MVCSJmFSF t &YUJSQBUPS DV BSDVSJ QƼUSBUF ͦͩYͦͩ QF ͦ SÉOEVSJ DV SFHMBSF NBOVBMƼ B BEÉODJNJJ EF MVDSV ǨJ EƼMǭJ SFWFSTJCJMF t ͦ SÉOEVSJ EF EJTDVSJ TUFMBSF EF GƼSÉNJǭBSF DV BVUPDVSBUBSF EJBN ͩͥͤ NPOUBUF QF TVQPSǭJ DV SVMNFOǭJ DV USJQMƼ QSPUFDǭJF ǨJ DV TJTUFN EF MVCSJmFSF t 5ƼWƼMVH TUBCJMJ[BUPS OJWFMBUPS QPTUFSJPS EJTQPOJCJM ÔO WBSJBOUB DPMJWJF t $ƼSVDJPS DV BDǭJPOBSF IJESBVMJDƼ QFOUSV USBOTQPSUVM TUSBEBM t -ƼǭJNFB EF MVDSV WBSJBCJMƼ ͨ ͩ ǨJ ͪ N t -ƼǭJNFB EF USBOTQPSU ͦ ͩͤ N t (SFVUBUF ͧ ͬͤͤLH ͨN ͨ ͫͤͤLH ͩN ǨJ ͩ ͨͤͤLH ͪN t 1VUFSF DFSVUƼ ͥͩͤ ͥͬͤ $1 ͨN ͥͬͤ ͦͨͤ $1 ͩN ͦͦͤ ͦͬͤ $1 ͪN

PREŢURILE SUNT EXPRIMATE ÎN EURO ŞI NU CONŢIN TVA

OFERTĂ PROMOŢIONALĂ PRESEZON 6 42

CM YK

VALABILĂ PENTRU COMENZI PÂNĂ LA  IANUARIE  PLATA %  LA COMANDA FERMĂ %   IUNIE   ANI GARANŢIE ŞI SERVICE POSTGARANŢIE

suinmagazin holsteinromagazin

ianuarie 2010 decembrie 2011

CM YK

SUINmagazin holsteinromagazin

SPRAYER TRACTAT PURTAT MODEL POLY

MAŞINĂ DE ADMINISTRAT ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE MODEL SDA , XPI 

Preţ promoţional SPRAYER TRACTAT model POLY

. € . €

SPRAYER PURTAT model POLY

Preţ promoţional SDA 

. € XPI  . €

CARACTERISTICI TEHNICE:

t -ƼǭJNFB EF BENJOJTUSBSF ͥͦ ͥͬ N 4%" ͥͦ ͧͦN 91* t $BQBDJUBUFB EF ÔODƼSDBSF ͥͦͤͤM 4%" ͦͩͤͤM 91* t 4BSDJOƼ NBYJNƼ ͥ ͥͤͤ LH 4%" ͦ ͩͤͤ LH 91* t ͦ EJTDVSJ EF ÔNQSƼǨUJFSF EJO PǭFM JOPY t %P[BUPBSF EJO PǭFM JOPY t ÔODIJEFSFB EFTDIJEFSFB EP[BUPBSFMPS DV BDǭJPOBSF NBOVBMƼ t (SJMBK mMUSBOU t ƧBTJV ǨJ CVODƼS EJO PǭFM QSPUFKBU BOUJDPSP[JW t $PNBOEƼ IJESBVMJDƼ B EP[BUPSJMPS 91* NBOVBMƼ 4%" t $BSEPO DV QSPUFDǭJJ

t $JTUFSOB QSJODJQBMƼ EJO QPMJFUJMFOƼ t ƧBTJV [JODBU MB DBME t 3F[FSWPS EF BQƼ DVSBUB QU TQBMBSFB DJSDVJUVMVJ t 1PNQB "3 ͥͥͩ #1 DV EFCJU EF ͥͥͨ ͥJUSJ NJO QSFTJVOF ͦͤ CBS ͧ QJTUPBOF 10-:53"$5"5 t 1PNQB "3 ͫͤ #1 DV EFCJU EF ͫͦ ͥJUSJ NJO QSFTJVOF ͦͤ CBS ͦ QJTUPBOF 10-: 1635"5 t (SVQ EF DPNBOEƼ &$. ͨ NBOVBM DV ͨ DƼJ t 'JMUSV EF BTQJSBǭJF DV WBMWB BOUJ TDVSHFSF t #BSƼ [JODBUƼ MB DPME DV QMJFSF IJESBVMJDƼ QPTUFSJPBSƼ ÔO 9 10-: 53"$5 "5 t #BSƼ [JODBUƼ MB DBME DV QMJFSF NBOVBMƼ QPTUFSJPBSƼ UJQ QBDIFU 10-:1635"5 t %JV[F UJQ USJKFU ͤͦ ͤͨ ͤͪ ,FNBUBM t .BDBSB NBOVBMƼ EF SJEJDBSF B CBSFJ t 5JNPOƼ EF USBDUBSF BSUJDVMBUƼ t "YƼ SPǭJ DV FDBSUBNFOU WBSJBCJM t &DIJMJCSBUPS IJESBVMJD DV QJTUPO EF CMPDBSF QFOUSV CBSƼ 10-: 53"$5 "5 t &DIJMJCSBUPSCBSƼ DV CMPDBK NBOVBM 10-: 1635"5 t $BQBDJUBUFB DJTUFSOFJ QSJODJQBMF ͦͤͤͤ M 10-: 53"$5 "5 t $BQBDJUBUFB DJTUFSOFJ QSJODJQBMF ͪͤͤ M 10-: 1635"5 t -ƼǭJNFB EF MVDSV B CBSFJ ͥͬN 10-: 53"$5"5 ͥͦ N 10-: 1635"5

PREŢURILE SUNT EXPRIMATE ÎN EURO ŞI NU CONŢIN TVA

suinmagazin holsteinromagazin

ianuarie 2010 decembrie 2011

CM YK

7 43

CM YK

12/2011

holsteinromagazin

www.traktorpool.ro

Toate preţurile nu includ TVA

prezintă cu încredere

Revista

1544887 AgroMasz BT50 5,0 m Detalii produs: nou, 9.270 €, Contact: W. Mezger & Partner GbR, Tel: +49 (0) 7156 959204, www.mezger-landtechnik.de

1544023 BCS Volcon RS750 Detalii produs: 1850 ore, 19.500 €, Contact: Theo van der Perk Mechanisatiebedrijf BV, tel. +31 (0) 345 681493, info@perkbv.com

1547060 Belarus MTS 50 Detalii produs: 2.850 €, Contact: +49 (0) 381 210 68 681 martin.lemcke@hotmail.de

1553910 Belarus MTS 550 Detalii produs: an 1984, 6.400ore, 3.750 €, Contact: H&T GmbH, tel. +49 (0) 36372 97 444, patric.siegl@web.de

1551954 Case IH 2388 X-Clusive Detalii produs: an 2003, 1590 ore, 68.500 €, Contact: AMC Technikland GmbH, tel. +49 (0) 34298 30581, mmilitzer@aol.com

1508486 Case IH 484 Detalii produs: an 1981, 7557 ore, 2.941 €, Contact: Falter GmbH Landtechnik, tel. +49 (0) 8505 480, info@faltner.de

1522259 Case IH 523 Detalii produs: an 1967, 1.597 €, Contact: Rinckhoff Landtechnik GbR, tel. +49 (0) 4724 1784, landmaschinen.rinckhoff@t-online.de

1465150 Case IH 553 Detalii produs: an 1973, 4.900 ore, 3.025 €, Contact: Baywa tel. +49 (0) 9421 985170, gm.straubing@baywa.de

1505508 Case IH 553 Detalii produs: 6496 ore, 2.773 €, Contact: Link GbR Land-u Baumaschinen, tel. +49 (0) 6667 919292, RLink-Landtechnik@t-online.de

1350097 Case IH 624 Detalii produs: an 1967, 9200 ore, 2.437 €, Contact: Heinrich Schröder Landmaschinen KG, tel. +49 (0) 4431 8907-20, info@schroeder-gruppe.de

1454752 Case IH 624 Detalii produs: an 1968, 2.689 €, Contact: Carstensen Landtechnik Godeke Carstensen, tel. +49 (0) 4843 597, carstensen-landtechnik@t-online.de

1405314 Case IH 624 Detalii produs: an 1966, 8997 ore, 3.782 €, Contact: Schlichting Landmaschinen, tel. +49 (0) 4185 79780, wilfried.schlichting@ Schlichting-landmaschinen.de

1544302 Case IH 624 S Detalii produs: an 1972, 6000 ore, 3.529 €, Contact: Meifort GmbH & Co. KG, tel. +49 (0) 4821 896944, info@meifort.de

1545876 Case IH 644 Detalii produs: an 1974, 3200 ore, 2.185 €, Contact: tel. +49 (0) 7977 919730, Holger.Schenk1@gmx.de,

1476930 Case IH 644 Detalii produs: an 1975, 2.950 €, Contact: E. Engbers Söhne GmbH, tel. +49 (0) 5942 92000, info@engberssoehne.de

1548348 Case IH 644 Detalii produs: an 1979, 9000 ore, 3.500 €, Contact: Jürgen Meine, tel. +49 (0) 511 800329, jmeine@gmx.net

1409785 Case IH 644 H Detalii produs: an 1976, 3.613 €, Contact: Ostermayr Landmaschinen, tel. +49 (0) 8783 96050, albin@ostermayr.com

1164396 Case IH 654 S Detalii produs: an 1973, 9750 ore, 2.437 €, Contact: August Bruns Landmaschinen GmbH, tel. +49 (0) 4471 189 15, winter.maik@abc-bruns.de

1501421 Case IH 743 Detalii produs: 5882 ore, 3.613 €, Contact: A1-Traktor.de, tel. +49 (0) 4282 9327 50, kontakt@a1-traktor.de

1350476 Case IH 743 S Detalii produs: an 1981, 5951 ore, 3.277 €, Contact: August Bruns Landmaschinen GmbH, tel. +49 (0) 4471 189 15, winter.maik@abc-bruns.de

holsteinromagazin

decembrie 2011

12/2011

CM YK

holsteinromagazin

1412540 Case IH 743 Detalii produs: an 1981, 9000 ore, 4.412 € Contact: Mager & Wedemeyer, tel. +49 (0) 4207 605126, gebrauchte@muw.de

1350589 Case IH 744 Detalii produs: an 1978, 5633 ore, 3.277 € Contact: Marxen Landtechnik GmbH & Co., tel. +49 (0) 4883 90 56 73, info@marxen-landtechnik.de

1548591 Case IH 744 Detalii produs: 8707 ore, 3.697 € Contact: Link Gbr Land-u. Baumaschinen, tel. +49 (0) 6667 919292, RLink-Landtechnik@t-online.de

1553855 David Brown 990 Detalii produs: an 1969, 8500 ore, 3.200 € Contact: tel. +49 (0) 8205 963284, ma-steinhart@web.de

1417011 David Brown 990 Detalii produs: an 1966, 3.590 € Contact: Fleischanderl Landtechnik, tel. +43 (0) (0)7277 2434, office.fleischanderl@penet.at

1494150 David Brown 995 Detalii produs: an 1972, 3.500 € Contact: Cadauma MA Sarl. tel. +33 (0) 5 65 77 55 05, philippe.galarme@cadauma.fr

1442670 David Brown 996 Detalii produs: an 1972, 8000 ore, 2.353 € Contact: August Bruns Landmaschinen GmbH, tel. +49 (0) 5932 7270-25, antons.andreas@abc-bruns.de

1355525 Deutz-Fahr 6006 Detalii produs: an 1968, 14000 ore, 2.941 € Contact: Adolf Schmidt Landmaschinen, tel. +49 (0) 5832 1759, info@schmidt-landmaschinen.de

1359774 Deutz-Fahr 6006 Detalii produs: an 1968, 3.277 € Contact: Ulrich Beck Autos und mehr, tel. +49 (0) 7904 8162, autosundmehr-u.beck@gmx.de

1468341 Deutz-Fahr D 5006 Detalii produs: an 1972, 9034 ore, 3.650 € Contact: W. Hobein Landtechnik, tel. +49 (0) 5156 78550, info@hobein-landtechnik.de

1531025 Deutz-Fahr D 5506-S Detalii produs: an 1973, 9000 ore, 3.690 € Contact: Kruse Agrartechnik GmbH, tel. +49 (0) 5901 9595520, info@kruse-agrartechnik.de

1552527 Deutz-Fahr D 6806 Detalii produs: an 1976, 8706 ore, 3.319 € Contact: Wüstenberg Landtechnik KG, tel. +49 (0) 4661 96780, Standort.niebuell@wuestenberg-gruppe.de

1393230 Deutz-Fahr D50 Detalii produs: 3.500 € Contact: LHG Schwartz mbH, tel. +49 (0) 4329 393, info@lhg-schwartz.de

1538396 Fendt 105S Detalii produs: an 1976, 7600 ore, 3.109 € Contact: Landmaschinen Vertrieb Bennigsen GmbH, tel. +49 (0) 5045 971-0, info@lvbennigsen.de

1547693 Fendt Farmer 104S Detalii produs: an 1974, 7800 ore, 3.523 € Contact: Buchheister Technik GmbH, tel. +49 (0) 5156 96080, dirk.beissner@buchheister-landmaschinen.de

1517578 Fendt FARMER 4 S Detalii produs: an 1971, 6573 ore, 3.193 € Contact: August Bruns Landmaschinen GmbH, tel. +49 (0) 4941 604090, Voigt.jakob@abc-bruns.de

827207 Fendt Favorit 104 S Detalii produs: an 1973, 9987 ore, 2.981 € Contact: Gassner NFL, tel. +49 (0) 8095 870456, johannes.gassner@t-online.de

1550844 Fiat 615-1 Detalii produs: 2.000 € Contact: Frieslandtechnik, tel. +49 (0) 4463 94 23 00, jens.taddigs@web.de

1529274 Fiat 640 Detalii produs: an 1974, 10679 ore, 3.782 € Contact: Agratec, tel. +49 (0) 9421 994412, x.danzer@agratec-gmbh.de

1544681 Ford 3000 Detalii produs: an 1970, 3156 ore, 1.300 € Contact: Interbusiness FR, tel. +33 (0) 607 75 82 37, office@interbusinessfr.com

1255412 Ford 3055

1534205 Ford 4000

1479751 Ford 4000

1552715 Ford 4100

Detalii produs: an 1974, 7900 ore, 3.250 € Contact: WB-Automobile, tel. +49 (0) 7452 2600, info@wb-automobile.de

Detalii produs: an 1970, 3.252 € Contact: Becker Landtechnik, tel. +49 (0) 6677 424, becker-landtechnik@arcor.de

Detalii produs: an 1973, 9600 ore, 3.500 € Contact: Sica-Artois, tel. +33 (0) 3 21 03 12 55, sicartois@wanadoo.fr

Detalii produs: an 1976, 3.300 € Contact: Erich Völlmer, tel. +49 (0) 5545 463, voellmer-witzenhausen@t-online.de

holsteinromagazin

decembrie 2011 Toate preţurile nu includ TVA

CM YK

• • •• • • •

CM YK

BOVISmagazin

1536713 Fordson Major Detalii produs: an 1965, 8000 ore, 2.500 € Contact: Fritz Brandt Landmaschinenhandel, tel. +49 (0) 421 259252, info@brandt-traktoren.de

1489809 Hanomag Brillant 600 Detalii produs: an 1965, 5000ore, 3.193 € Contact: Hermann Wagener Landmaschinen, tel. +49 (0) 5621 78860, info@hermann-wagener.de

1480563 Hanomag Brillant 601 Detalii produs: 2.950 € Contact: LVR-Landtechnik, tel. +49 (0) 6667 919020, dieter@lvr-mueller.de

1551330 Holder C870H Detalii produs: an 1998, 621 ore, 27.731 € Contact: tel. +352 (0) 691 110473, roger.reiles@me.com

1528962 International 644 Detalii produs: 2.450 € Contact: BERO Traktoren, tel. +49 (0) 5907 7882, b.roth@ewetel.net

1504400 John Deere 2030 Detalii produs: an 1975, 2.200 € Contact: Heinrich Schröder Landmaschinen KG, tel. +49 (0) 4431 8907-20, info@schroeder-gruppe.de

1548602 John Deere 2030 S Detalii produs: an 1974, 7360 ore, 2.000 € Contact: Fritz Appold, tel. +49 (0) 5153 802750, info@appold-online.de

1543750 John Deere 2040 Detalii produs: 3.782 € Contact: Greving Landmaschinen, tel. +49 (0) 2561 9846-13, werlemann@greving.de

1445548 John Deere 6600 Detalii produs: an 1997, 10235ore Contact: Günter Poggensee KG, tel. +49 (0) 4537 18 20 0, guenterpoggensee@poggensee-kg.de

1505645 Lindner Geotrac 50 A Detalii produs: an 1999, 1523ore, 29.500 € Contact: tel. +49 (0) 9822605590, Griesser.Deffersdorf@t-online.de

1544874 Maask 5,6 m Detalii produs: nou, 5.530 € Contact: W. Mezeger & Partner GbR, +49 (0) 7156-959204, www.mezger-landtechnik.de

1490463 Massey Ferguson 158 Detalii produs: an 1973, 7620 ore, 3.361 € Contact: Ackeren Landtechnik GmbH & Co. KG, tel. +49 (0) 28516061 24, landtechnik-va@t-online.de

1470995 Massey Ferguson 165 Detalii produs: 2.941 € Contact: Horst Körner GmbH & Co. KG, tel. +49 (0) 6841 82 51, landmaschinen-koerner@t-online.de

1461905 Massey Ferguson 165 Detalii produs: an 1966, 9500ore, 3.782 € Contact: Baywa, tel. +49 (0) 9421 985170, gm.straubing@baywa.de

1519113 Massey Ferguson MP158 Detalii produs: an 1975, 8630 ore, 2.900 € Contact: Arneuba GmbH, tel. +49 (0) 3733 67 238-18, frank.suess@arneuba.de

1544880 Meteor 5,0 Detalii produs: nou, 5.820 € Contact: W. Mezeger & Partner GbR, +49 (0) 7156-959204, www.mezger-landtechnik.de

1327624 New Holland TD 5010 Detalii produs: an 2011, 1 oră, 23.529 € Contact: F. Steiner GmbH, tel. +49 (0) 2738 609-0, info@landtechnik-steiner.de

1462998 Renault 651 Detalii produs: an 1981, 6300 ore, 3.151 € Contact: Mager & Wedemeyer, tel. +49 (0) 4207 605126, gebrauchte@muw.de

1545843 Renault Ceres 320 Detalii produs: an 1999, 3519 ore, 19.000 € Contact: Gartenbau Hoffmann, tel. +49 (0) 172 9253282, michael-hoffmann.w-donk@web.de

1544642 Renault Master 385 Detalii produs: an 1964, 14000 ore, 2.300 € Contact: Interbusiness FR, tel. +33 (0) 607 75 82 37, office@interbusinessfr.com

1398669 Steyr 870 Detalii produs: an 1975, 3.782 € Contact: Moewert Landtechnik, tel. +49 (0) 4545 1470, moewert-landtechnik@t-online.de

1450300 Steyr PLUS 50 Detalii produs: an 1969, 7010 ore, 2.950 € Contact: LTC Kirchdorf, tel. +43 (0)7582 64240-1070, robert.schroeckmair@lagerhaustc.at

1544870 Unia Cross L Drive 3,0 Detalii produs: 9.265 € Contact: W. Mezger & Partner GbR, tel. +49 (0) 7156 959204, www.mezger-landtechnik.de

1511000 Zetor Super 50 Detalii produs: an 1960, 2.750 € Contact: Fichwald GmbH Wehrhain, tel. +49 (0) 35361 8 99 80, fichtwald-gert@freenet.de

bovismagazin 12/2011

CM YK

decembrie 2011 Preţurile nu includ TVA

CM YK

BOVISmagazin

bovismagazin

decembrie 2011

CM YK

BOVISmagazin HU-6760 Kistelek Agropark 4. Ungaria Tel.: +36 30 306 3167 +36 30 928 9257

info@agropark.hu www.agropark.hu

1152665 Farmtrac 535 Detalii produs: an 2011, 1 oră, 10.496€ Contact: Gnoss Land und Baumaschinen, tel. +49 (0) 151 10623487, gnoss1@t-online.de

1556342 Case IH MX 180 Magnum Detalii produs: an 2000, 7250 ore, Tracţiune pe toate roţile, Instalaţie pneumatică, Elevator frontal, Priză de putere faţă, Cabină, Instalaţie de aer condiţionat

1556350 John Deere 8345R Detalii produs: an 2010, 950 ore, Tracţiune pe toate roţile, Instalaţie pneumatică, Elevator frontal, punte faţă elastică, Cabină, Inst. de aer condiţionat

1485015 John Deere 6330 Detalii produs: an 2010, 750 ore, 46.218 € Contact: Metallbau-Kerscher, tel. +49 (0) 9955 386, Metallbau-kerscher@t-online.de

1554388 Foton FT 254 Detalii produs: an 2010, 10 ore, 6.303 € Contact: tel. +49 (0) 4151 86789-0, m.sauerland@sauerland-elektroanlagen.de

1542244 John Deere 9660 WTS Detalii produs: an 2003, 1827 ore, Tracţiune pe toate roţile, Autocontour, Calculator de bord, Control debit

1554185 John Deere 9630 Detalii produs: an 2009, 1180 ore, Tracţiune pe toate roţile, Cabină

1549187 John Deere 6830 Premium Detalii produs: an 2011, 200 ore, 73.950€ Contact: Arnold Ehlers e.K., tel. +49 (0) 4822 5075, info@landmaschinen-ehlers.de

1493202 Kioti CK 22 HST Detalii produs: an 2011, 5 ore, 9.450€ Contact: Arneuba GmbH, tel. +49 (0) 3733 67 238-18, frank.suess@arneuba.de

1542246 Joskin Euroliner 20.000 T Detalii produs: an 2008, Calculator de bord, Frână pneumatică, Sistem hidraulic

1542604 Oros SF 4+2 QSA Detalii produs: an 2006, Mecanism hidraulic de rabatare pt. transport, Tocător adânc

1398233 Landini 6544 Detalii produs: an 2010, 11 ore, 21.008€ Contact: Gotz Landtechnik, tel. +49 (0) 6054 2091, kevin.euler@landtechnik-goetz.de

1542726 McCormick X 10.25H Detalii produs: an 2011, 1 oră, 21.000€ Contact: Middel Landmaschinen, tel. +49 (0) 2761 64539, juergen_middel@t-online.de

1556344 Claas 975 Teleporter Detalii produs:an 1999, 4310 ore, Mecanism hidraulic de blocare a utilajului, Cabină, Cadru interschimbabil pentru utilaje

1554183 JCB 406 Agri Detalii produs: an 2008, 525 ore, Cabină, Instalaţie de aer condiţionat, Circuit hidraulic secundar

1554184 JCB 531-70 Detalii produs: an 2006, 2640 ore, 3,1 tone, 7m capacitate de încărcare

1542605 Manitou MT 1340 SLT Detalii produs:an 2004, 2247 ore, Mecanism hidraulic de blocare a utilajului, Cabină, Cadru interschimbabil pentru utilaje

1264771 VEMAC VT254 mit 25PS

1416314 Zetor FORTERRA 135

Detalii produs: an 2010, 1 oră, 8.490€ Contact: Vemac GmbH, tel. +49 (0) 391 727 67 92, info@vemac24.com

Detalii produs: an 2011, 1 oră, 35.300€ Contact: P.H.S.R. Agroma Sp. z o.o., tel. +48 (0) 048 52 388 57 02, ania@agromasepolno.pl

1555188 Zetor proxima 105 power

1525027 Zetor Proxima 65 EKO Detalii produs: an 2011, 7 ore, 21.008€ Contact: Bauer Landmashinen GmbH, tel. +49 (0) 9664 277, sepp-bauer@t-online.de

Detalii produs: an 2011, 3 ore, 30.500€ Contact: P.U.H. Agro Farm, maciekpgr@op.pl

bovismagazin • • •• • • •

CM YK

1511003 Deutz-Fahr Agrotron 265 T Detalii produs: an 2005, 3750 ore, 57.000 € Contact: Agravis Technik Südhann. Braunschweig GmbH, tel. +49(0)551 3 07 260, thomas.lieberum@agravis.de

decembrie 2011 Toate preţurile nu includ TVA

CM YK

BOVISmagazin

bovismagazin

decembrie 2011

CM YK

autori MN, HW

Test: tractorul Valtra N142 Direct

Filosofia CVT Când vine vorba despre dezvoltarea unui model CVT / cu transmisie continuă, echipa Valtra ar fi fost probabil tentată de soluţia cea mai simplă, aceea de a se „pierde” în magazinul de piese ACGO şi de a monta pe un nou tractor o cutie Vario standard. Însă, compania finlandeză a decis să urmeze calea cea mai grea, aceea de a şi-o proiecta. O mişcare inteligentă? Aflăm în acest articol care sunt rezultatele obţinute de N142 Direct cu 4 cilindri, atunci când este supus unui test al echipei redacţionale a revistei Profi. La sfârşitul anului , am supus testului nostru modelul Valtra T Versu cu  cilindri, iar acum a venit rândul modelului N Direct cu  cilindri şi echipat cu CVT. Se pare că pe piaţa din Marea Britanie şi Irlanda există o tendinţă din ce în ce mai vizibilă de a accepta motoarele puternice cu  cilindri care, în cazul său, după cum afirmă Valtra, sunt susţinute de o capacitate cilindrică adecvată - , litri, mai exact - dotând cu mai multă putere utilajul cu  cilindri. Uitându-ne peste statisticile publicate de Valtra, vedem că cei  cilindri,  supape şi injecţia electronică common rail ale modelului N, depăşesc kW/CP la turaţie nominală, înainte de a atinge maximul de  kW/CP la . rpm. Puterea de ieşire creşte cu câteva unităţi la transport şi când se lucrează cu priza de putere, dacă se adaugă kW/ CP. Toate acestea sunt foarte utile şi, conform afirmaţiilor făcute de specialiştii Valtra, aceste statistici fac din versiunea CVT un utilaj ideal pentru a pune în funcţiune un separator pentru bulgări de pământ sau pietre sau un echipament pentru recoltat cartofi, cu o distanţă între osii ce permite întoarceri mai mici şi posibilitatea de a mări numărul de rânduri care pot fi recoltate. În cele din urmă, 50

CM YK

totuşi, decizia de a opta pentru modelul Direct CVT sau Versu semi-powershift se rezumă fie la necesitatea de a avea capacitatea de a atinge o plajă foarte mare de turaţii, fie la probabilitatea ca investiţia financiară suplimentară să fie amortizată prin îmbunătăţirea economiei făcute per ansablu. În ceea ce priveşte puterea, modelul N nu a dezamăgit la testul făcut de DLG, unde au fost măsuraţi ,kW/,CP în priză de putere, atunci când motorul a atins turaţia nominală; la . rpm, puterea de ieşire s-a mărit la , kW/,CP (,kW/,CP datorită creşterii). Creşterea cuplului cu % şi o plajă de putere constantă de aproape % sunt în mod egal avantajoase, în special când se ţine cont de cei % ai cuplului de deplasare. Cifrele consumului de combustibil, în schimb, sunt mai puţin impresionante. La viteză nominală au fost înregistraţi g/kWh, iar la maximul prizei de putere g/kWh, ceea ce reprezinta o creştere de % faţă de alte tractoare din aceeaşi clasă de putere. Iar situaţia nu s-a îmbunătăţit nici în cadrul testul de tracţiune; chiar şi cu CVT, modelului N i-a „fost sete”, absorbind g/ kWh şi g/kWh, însă puterea nominală de tracţiune de ,kW/,CP şi cea maximă de ,kW/,CP reprezintă

bovismagazin

decembrie 2011

CM YK

bovismagazin

decembrie 2011

CM YK

Powermix Valtra N12 Direct -20% -10% 0 +10% Sumarul activităţilor: Consumul mediu 294g/kWh şi 11,83l/ha 1. Activitate grea Plug (sarcină 100%) Cultivator 2. Activitate medie Plug (sarcină 60%) Cultivator Activitatea prizei de putere: Consumul mediu 310g/kWh şi 4,08l/ha 3. Activitate intensă Grapă rotativă (sarcină 100%) Cositoare 4. Activitate medie Grapă rotativă (sarcină 70%) Cositoare 5. Activitate uşoară Grapă rotativă (sarcină 40%) Cositoare Activitatea mixtă: Consumul mediu 332g/kWh şi 4,63l/ha

+20%

6. Echipament pentru împrăştiat dejecţii 7. Presă de balotat 8. Transport 1)

Powermix 308g/kwh Punctele principale ale tehnologiei Powermix au fost obţinute după realizarea unei medii a 7 teste individuale. Tablelul de mai sus prezintă rezultatele medii ale categoriilor de teste: sumarul activităţilor, activitatea prizei de putere şi activitatea mixtă, măsurând consumul de combustibil în grame pe kWh şi în litri per hectar. Linia galbenă centrală reprezintă rezultatul mediu obţinut la toate teste Powermix anterioare. Lungimea individuală a casuţelor prezente în tabel reprezintă gradul de performanţă în care se află tractorul în mometul executării sarcinilor specifice, fiind fie bun (verde), fie inferior (roşu). Parametrul mediu Powermix, obţinut în cele 59 teste anterioare, este de 301g/kWh.

Motorul nou în 4 cilindri de la Sisu oferă o caracteristică de putere excelentă dar puţin mai ridicată decât consumul mediu de combustibil.

1) Rezultatele testului ciclului de transport nu sunt disponibile încă. Valtra N142 Direct se poziţionează imediat sub nivelul mediu în ceea ce priveşte rezultatele tuturor testelor efecutate cu Powermix. Rezultatul final al Powermix este cu aproximativ 2,2% mai puţin decât rezultatul mediu obţinut la toate celelate teste realizate.

Valtra N 142 Direct: Patru grupe de viteză, cu reglarea continuă a raportului de transmisie, de la 0 la 8 km/h, 8-17 km/h, 17-26 km/h, şi 26-50 km/h, în ambele direcţii de mers (înainte şi marşarier).

Reglare continuă de la 4-12 km/oră

totuşi rezultate decente. Pentru testele Powermix făcute în „lumea reală” de către fermieri, motorul Valtra şi transmisia au înregistrat rezultate mai bune. Aceste teste simulează activitatea tractorului pe câmp, unde încărcătura se schimbă constant, iar motorul şi transmisia trebuie să interacţioneze. Modelul N Direct s-a descurcat destul de bine, obţinând o medie de g/kWh. Însă, în continuare, există o creştere de ,% faţă de consumul normal şi o mică diferenţă faţă de rezultatul mediu obţinut în testele Powermix anterioare – dar totuşi nu este chiar deloc rau.

Analizând mai detaliat transmisia, între Valtra Direct CVT şi cutia powershift Versu a aceleiaşi companii, există o legatură directă. Două cuplaje cu plăci multiple

1 2

Reglare continuă înainte şi în marşarier

3 1 4

Grupa de viteză

2 P

10 12 14 16 18 km/h

F N

1 Cruise

OFF

4 2

-50

CM YK

-40

-30

-20

-10

50 km/h

sunt înlocuite de o pompă hidrostatică şi un motor, care funcţionează cu  trepte de schimbare a puterii şi o transmisie planetară, pentru a asigura ajustarea vitezei fără trepte. Totuşi, sunt prezente  trepte de reglare: de la  la  km/oră (A),  la km/oră (B),  la km/oră (C) şi  la km/oră (D), care pot ﬁ folosite pentru manevrare. Treapta A este destinată sarcinilor ce presupun manevrarea unor greutăţi foarte mari, pe când B este mai potrivit pentru sarcini de încărcare. Treapta C este mai mult folosită pentru întregul raport de transmisie. Este simplu să treci, ca fermier, la un model „Direct” şi să faci tractorul să funcţioneze

bovismagazin

decembrie 2011

CM YK

fără să mai depui efortul de a înţelege manualul de utilizare. Cu toate acestea, dacă îţi doreşti să exploatezi la maximum mecanismul de transmisie al acestui model, atunci puţină informare cu siguranţă nu ar strica. Din fericire, la efectuarea testării, am primit un ghid rapid pentru înţelegerea semniﬁcaţiei diverselor simboluri.

Uneori, am observat că reacţia transmisiei este puţin „lentă”, ceea ce-i poate mulţumi pe operatorii începători, dar care poate deranja în timp. De exemplu, atunci când un operator intenţionează să pornească repede, motorul trebuie să mărească turaţia înainte ca

raportul de transmisie să scadă. La fel de frustrant este şi atunci când uiţi să activezi memoria care controlează deplasarea, după ce ai pornit motorul, sau atunci când frâna de mână automată se activează după  de secunde de inactivitate, de exemplu atunci când aştepţi lângă un utilaj. Înainte de a putea porni din nou, modulul de putere trebuie setat pe modul „park” şi apoi selectată direcţia de deplasare dorită. Am constatat utilitatea domeniilor de viteză atunci când s-a ataşat o remorcă încărcată care a fost tractată pe o pantă abruptă. În această situaţie s-ar trece de la D la C, pen-

tru a asigura o urcare rapidă a dealului, ceea ce înseamnă că tractorul beneficiază de această creştere la  km/h faţă de cei  km/h atunci când raportul este mai mare. De asemenea, din punct de vedere economic, această opţiune ne ajută să înţelegem că cea mai bună soluţie nu este întotdeauna menţinerea continuă a raportului în intervalul de viteză de lucru cel mai larg, deoarece există  momente în cadrul fiecărei trepte ce oferă eficienţa optimă. Pentru a şti care treaptă este cea mai potrivită, operatorul trebuie să fie atent la indicatorul de combustibil. Prin simpla atingere a comu-

tatorului, operatorul are posibilitatea să schimbe modul mecanic, prin pedală şi managementul transmisiei şi al motorului în modul semi-automat. În acest mod, poziţia fiecărei pedale este aliniată corespunzător unei viteze şi unui raport, plasată pe o mică pârghie ce ajustează banda de viteză atunci când se află în modul automat. În modul manual, operatorul poate schimba viteza de transmisie cu ajutorul manetei şi viteza motorului cu ajutorul pedalei. Singura noastra nemulţumire aici este că ne-am fi dorit să se poată selecta modul manual mai repede atunci când se conduce la drum întins.

Mai multe detalii după testul Profi / Tractors and farm Machinery Suspensia din dotarea standard a cabinei este mecanică. Fotografii: ST.

Această rubrică nu este un rezumat de ansamblu al testului făcut ci o prezentare succintă cu aspectele pozitive şi mai puţin pozitive observate.

Aspecte pozitive + + + +

Scaunul operatorului se roteşte foarte uşor, Maneta inversorului de send cu frână de mână, Racord frontal cu cuplă auto-blocare

Cotiera nu este tapisată, Este dificil de ajuns la manşa pentru remorcare pentru operatorii nu foarte înalţi, Cuplele de la tiranţii cu sistem de cuplare LH sunt dificil de cuplat, Sistemul de administrare la capătul rândului nu are nici un fel de corecţie sau funcţie de memorie.

plus + + + +

plus +

Apărători frontale pentru noroi, Cuplă aer comprimat poziţionată posterior, Suport bile tiranţi din spate în standard

Aspecte negative -

Racordul frontal este robust construit şi are un sistem de control extern. Osia frontală suspendată are scopul de a îmbunătăţi deplasarea în timpul lucrului.

Ştergătorul este prea mic, iar poziţionarea motorului blochează vizilbilitatea operatorului prin geamul din spate

minus Conectorii hidraulici sunt poziţionaţi la un anumit unghi, iar cuplarea furtunelor dintr-o singură parte este dificilă.

Cutia de scule se află poziţionată sub acest sistem de acoperire. Pentru a ajunge la borna de baterie este nevoie de o cheie.

Nu există foarte mult spaţiu de depozitare. Scaunul secundar nu este comfortabil şi este dificil de rabatat, deşi design-ul său a fost îmbunătăţit.

plus + Există butoane externe destinate controlului ataşării echipamentelor de lucru, prizei de putere şi a celor 2 distribuitoare. Din nefericire, cele pentru priza de putere şi ataşarea echipamentelor arată identic.

minus -

minus bovismagazin

decembrie 2011

CM YK

Volanul mic şi maneta roşie pentru schimbarea sensului de mers, care are şi funcţie de frână de parcare, sunt cele două caracteristici distinctive ale tractoarelor Valtra. În mod deosebit semnalăm eficienţa manetei.

Cabina suspendată este spaţioasă şi bine izolată fonic. Accesul în cabină se face pe o scară rezistentă, cu trepte largi.

În ceea ce priveşte priza de putere fermierii au posibilitatea de a alege între variantele /. rpm şi E/.rpm. O altă

La o primă vedere, între Versu şi Direct nu pare să existe diferenţe. Manevrarea unor comenzi ce arată identic ajută mult operatorul în a se familiariza cu tractorul.

observaţie a echipei redacţionale a revistei Proﬁ face referire la priza de putere automată, care la tractorul testat a decu-

plat axul în momentul în care legătura a fost ridicată însă nu l-a recuplat atunci cand „braţele” ridicate au fost coborate din

Valtra N142: Puterea şi cerinţele de ridicare 10,000 9,000 8,000 7,000 6,000 5,000 4,000 3,000 2,000 1,000 0

100

110

120

Valtra N124 Direct: Linia curbă roşie reprezintă capacitate de ridicare înregistrată (90 % maxim de ridicare) ca şi putere de ridicare pentru capetele tirantului în timp ce linia curbă galbenă reprezintă capacitatea cu braţele de ridicare scurtate – mai mult de 1 tonă de capacitate extra de ridicare. Deşi forţa de ridicare scade odată ce forţa de înălţare creşte, ar trebui să fie suficient pentru tractorul Valtra N142 în toate situaţiile pe care este posibil să le întâlnească.

CM YK

bovismagazin

nou şi puse în funcţiune. Aceasta acţiune (sau lipsa acţiunii) este realizată când operatorul apasă comutatorul de ridicare rapidă, însa este o chestiune de timp şi nu are loc în momentul în care braţele de ridicare sunt ridicate % sau sunt ridicate la o distanţă de ridicare similare. Echipa Valtra a precizat că operatorii pot programa sistemul Upilot de administrare la capătul rândului în aşa fel încât priza de putere să se închidă şi să se deschidă cu ajutorul sistemului de conexiuni, răspunzând astfel tuturor observaţiilor redactorilor revistei Proﬁ prezentate mai sus. Dacă tot vorbim de conexiuni, capacitatea de ridicare descreşte pe măsură ce braţele sunt ridicate, ceea ce nu ajută. Din fericire, capacitatea este mare încă de la început, aşa că ridicarea unor echipamente de peste . t nu a reprezentat o problemă pentru tractorul supus testelor. Sistemul hidraulic al seriei N, unul din punctele forte recunoscute ale mărcii Valtra, este foarte apreciat în cazul acestui model. Tractorul testat a fost echipat cu pompa cu disc excentric, ce asigură până la ,litri/min. Acest lucru a ajutat modelul N Direct să atingă o valoare excelentă de ,kW din sistemul hidraulic. Maxim  de litri sunt disponibili exclusiv pentru sistemul hidraulic, iar uleiul de transmisie este ţinut separat. Distribuitoarele cu sertare cilindrice sunt suﬁciente,  în faţă şi  în spate, plus încă  vane închis-deschis, precum şi puterea ce se transmite prin cuplaje. Dar, ceea ce este mai bun, abia acum vine! Este vorba despre Valtra Hydraulic Assistant, care creşte viteza motorului ori de câte ori se detectează că este nevoie de mai mult ulei. Toate cuplajele hidraulice sunt clar marcate şi aranjate ordonat în partea din spate, cu decembrie 2011

CM YK

BOVISmagazin Valtra N 142 Direct este prevăzut cu multe prize hidraulice. Am remarcat şi apreciat la acest tractor mecanismul de cuplare puternic şi farurile de lucru ajustabile.

toate că este posibil ca nu toţi operatorii să aprecieze unghiul de poziţionare a prizelor. În plus, joy stick-ul montat în dreptul cotierei, acţionează doar  distribuitoare, ﬁe pe cele din faţă, ﬁe pe cele din spate. În această situaţie, operatorul nu poate fo-

losi maneta de comandă pentru a acţiona un utilaj montat în faţă şi unul în spate, în acelaşi timp. În plus, maneta nu are un mecanism de oprire pentru a indica dacă utilajul se aﬂă în poziţia “ﬂotant“.

Chiar dacă transmisia este în întregime Valtra, suspensia osiei frontale provine de la modelele 300 ale Fendt, un acord ce a fost stabilit încă din anul  când seria N a fost lansată. Acest aspect facilitează deplasarea uşoară şi întoarcerea strânsă de m, cu o frânare în ,m toate fiind avantaje demne de luat în seamă. Întreg modelul testat cântăreşte .kg, avand o încărcătură utilă de . kg, datorită celor  t greutate brută. Accesul operatorului în cabina, care este încăpătoare, cu podeaua plată, este foarte facil; nivelul de zgomot măsurat are o valoare adecvată de , dB(A). Acestea fiind spuse, ergonomia trebuie totuşi criticată, în special datorită faptului că indicatoarele de bord sunt dezordonat plasate, existând ecrane şi afişări ce creează puţină confuzie, prin dublarea anumitor caracteristici şi omiterea altora, în timp ce indicatorul monocromatic instalat pe cotieră este dificil de observat în lumina puternică a soarelui. Operarea intuitivă este îngreunată de multitudinea de butoane, care, sunt uneori identice, şi nu respectă o succesiune logică în aranjarea pe cotieră

sau consolă. În poﬁda celor menţionate mai devreme, cabina posedă o excelentă lumină de fundal a tuturor dispozitivelor de control şi un sistem eﬁcient de încălzire.

Concluzie: Considerăm că mai există loc pentru îmbunătăţiri în ceea ce priveşte legătura dintre motorul şi transmisia modelului N pentru a face ca tractorul să devină unul excepţional însă ne aşteptăm ca finlandezii de la Valtra să realizeze acest lucru pe viitor. Într-adevăr, reprezentanţii Valtra au anunţat că vor aduce îmbunătăţiri modelelor N/T, până la sfârşitul anului , şi anume: un ecran color cu setări pe timp de noapte şi zi, acţionarea prizei de putere şi a tracţiunii X de pe cotieră şi memorie de navigare păstrată după deconectare, cu posibilitatea de activare de la  km/h. Va fi de asemenea posibilă acţionarea simultană a distribuitoarelor din faţă şi spate, folosind maneta de control din dreptul cotierei. Din păcate, necesitatea unui procesor mai mare implică şi faptul că aceste îmbunătăţiri nu pot fi adăugate tractoarelor deja existente din acest model.

bovismagazin

decembrie 2011

CM YK

Detalii tehnice I

Rezultate testelor

Motor I 110kW/150CP la 2,200rpm, max. 118kW/ 160CP (suplimentar); motor cu 4 cilindri cu răcire hidraulică, etapa IIIA, Sisu 49CWA 4V cu common-rail, turbocharger, intercooler; capacitate 4.900cm3, 230 litri rezervor de combustibil. Transmisie I CVT 0-50km/oră (la doar 1.750rpm) cu un total de 4 trepte, F/R powershuttle şi control de navigare. Sistem de frânare I Sistem de frânare multi disc pentru roţile din spate, ambrej hidraulic, ambreiere 4W în axul frontal, frână de parcare hidraulică, sistem opţional de frânare cu aer. Sistem electric I 12V, baterie 175amps, alternator 150 amps, 3.0kW/4.0CP putere de pronire. Sistem de prindere I Cat III, ELC, cu comandă a tiranţilor şi amortizor, comandă antiderapare (în standard), ridicător frontal şi priză de putere frontală (în dotarea opţională), control antiderapare standard, legatura frontala si pto frontal optionale. Sistem hidraulic I 160-litri/min pompă hidraulică cu debit variabil (opţional), 115-litre/min pompă standard, 205 bar, până la 7 plus 2 prize electrohidraulice; opţional priză hidraulică tip “power beyond“; 40 litri de ulei disponibil pentru acţionarea diverselor utilaje. Priză de putere I 540/1,000 sau 540E/1,000rpm; 1 3/8in, 6 sau 21 şanţuri, acţionare electro-hidraulică Osii şi mecanism de rulare I Planetară cu blocaj diferenţial şi ambreiaj electro-hidraulic, ambreiaj hidraulic cu tracţiune integrală, suspensie osie faţă opţională, 540/65 R28 cauciucuri faţă şi 650/65 R38 cauciucuri spate. Service şi mentenanţă I Pompă ulei 13 litri (interval service 500 ore), ulei de transmisie de 60 de litri (interval service 2.000 ore); ulei hidraulic de 65 litri (interval service 1.000 ore), sistem de răcire de 22 litri.

Putere şi cuplu I

•

randament (kW) 120 impuls 100

cuplu (Nm)

putere

viteză

g/ kWh

l/ oră

Viteza standard priză de putere 540rpm

100%

1.847

247

29,9

Economie priză de putere 540E

100%

1.539

232

24,7

Viteza standard priză de putere1.000 rpm

100%

2.000

257

30,9

Economie priză de putere 1.000E

100% -

Motor la turaţie maximă

80%

Max

296

27,3

300

Debit maxim

80%

90%

263

24,2

250

Transport

40%

90%

318

14,6

200

Debit minim la 1/2 din viteză

40%

60%

263

12,2

Debit maxim 1/2 viteză

60%

240

16,6

500

40 Nm

20 1,000

1,500

2,000

400

300 2,500 rotaţii (rpm)

• Consumul de combustibil I Absolut (l/oră) 50 impuls 40

g/kWh 10 1,500

Abilităţi I

Standarde de bază -

Standarde medii

Standarde ridicate

l/hr

0 1,000

MOTOR I + Caracteristici de performanţă 1.2 Economie combustibil 3.8 Randament priză de putere/putere de tracţiune 1.7 Rezultate bune au fost observate în ceea ce priveşte randamentul şi caracteristicile de performanţă, însă consumul mediu de combustil al tractorului este mai mare decât rata medie de consum coresponzătoare acestei clase de putere. Randamentul prizei de putere este excelent; CVT putere de tracţiune bună. TRANSMISIE I + / + + Funcţiile cutiei de viteze 1.8 Schimbător 2.0 Ambreiaj 1.4 Priză de putere 3.4 Reglare continuă a vitezei, 4 trepte de viteze, 50km/oră viteză maximă (la 1,750 rpm), manetă fină pentru inversorul de sens, însă sistemul de management al motorului / cutiei de viteze nu răspunde comenzilor atunci când este decuplat. Mai exista detalii ce trebuiesc reconsiderate în ceea ce priveşte interacţiunea dintre motor şi cutia de viteze, iar cele doua viteze ale prizei de putere sunt insuficiente. OSIILE şi VITEZELE DE RULARE I + + Direcţie 1.5 4W şi diferenţial blocabil 1.3 Frână de mână/picior 1.5 Osie frontală/suspensie cabină 1.4 Greutate şi sarcină utilă 2.2 Valtra N142 Direct este un tractor agil, uşor manevrabil cu o direcţie foarte bună; foarte eficiente sunt sistemele de funcţionare ale osiei frontale şi suspensiei; frâne puternice şi sarcină utilă mulţumitoare. CONECTIVITATE / SISTEM HIDRAULIC I + + Putere de ridicare şi înălţime la ridicare 1.4 Operaţie 2.0 Randament hidraulic 1.1 Valve hidraulice 2.2 Cuplaj hidraulic 2.2 Ridicare lină, însă la un nivel ridicat al echipamentului de cuplat; randament hidraulic foarte bun şi eficienţă a electrovalvei; cuplajele sunt bine marcate însă dificil de cuplat dintr-o singură parte. CABINĂ I + Spaţiu şi confort 1.5 Vizibilitate 2.1 Încălzire/ventilaţie 1.7 Nivelul zgomotului 2.0 Sistemul electric 2.0 Calitatea finisajelor 2.0 Mentenanţă 1.5 Acesul, spaţiul şi vizibilitatea sunt foarte bune, precum şi nivelul de 74dB(A) al zgomotului.

Relativ (g/kWh)

CM YK

Rezutatele testelor I

Domeniile de activitate

Laţime I 245 cm Lungime I 523 cm Înălţime I 295 cm

Randament priză de putere (cu/fără adaos de putere la transport) I Max (1,900rpm) 102.3/109.0kW Turaţie nominală 96.3/99.4kW Consum de combustibil I Specific pt putere max dezvoltată 249/254g/kWh Specific pentru turaţie nominală 284/286g/kWh Maxim la turaţie nominală 32.7/33.9l/ora Cuplu I Maxim 553/610Nm (1,500/1,400rpm) Creşterea cuplului 32.2/41.3% Reducerea turaţiei motorului 32.0/36.0% Cuplu la pornire 132/131% Transmisie I Nr trepte în dom. 4-12 km/h fără trepte Capacitatea de ridicare frontală I (90% max presiune ulei, cor.) Baza/mijloc/sus 7,350/6,880/6,690daN Înalţime ridicare cu sarcină 73.3cm(23.0–96.3cm) Capacitate de ridicare spate I (90% max presiune ulei, cor.) Baza/mijloc/sus 2,750/3,380/4,010daN Înalţime ridicare cu sarcină 73.3cm(15.5–88.8cm) Capacitate hidraulică I Presiune de operare 196 bar Debit maxim 156.6l/min Capacitate maximă 43.6kW (147.0l/min, 178 bar) Putere de tracţiune I Max (1,900rpm) 92.4kW (300g/kWh) La turaţie nominală 84.6kW (334g/kWh) Nivelul de zgomot (pentru operator) I Cabină închisă/deschisă 73.7/83.7dB(A) Sistem de frânare I Deceleraţie maximă 5.2m/s Forţa pedalelor 54daN Distanţa de rotaţie a tractorului I 4WD cu/fără ambreiere 11.40/11.90m Test greutate I Osie fata/spate 2,800kg/3,850kg Greutate fără încarcatură 6,650kg Greutatea maximă autorizată 10,000kg Sarcină utilă 3,350kg Raport putere/greutate 60kg/kW Distanţa dintre osii 256.5cm Ecartament faţă/spate 191/192cm Garda la sol 38.0cm

Economie de combustibil şi performanţe specifice I

2,000

2,500 rotaţii (rpm)

Munca pe teren Munca pe pajişte Transport Încărcare +

foarte bun

bovismagazin

bun

mediu

sub medie

slab

decembrie 2011

CM YK

cumpăraţi şi vindeţi maşinile dumneavoastră agricole folosite pe site-ul www.traktorpool.ro

cea mai mare bursă pentru maşini agricole folosite din Europa un proiect dezvoltat cu sprijinul

bovismagazin

decembrie 2011

CM YK

BOVISmagazin GHIDUL CRESCĂTORULUI: Companii care oferă servicii şi produse pentru creşterea taurinelor Compania

Activitate

Adresa

Web

Contact

Pag.

CEVA Sante Animale

Medicamente

Str. Chindiei, nr. 5, sector 4, Bucureşti

www.ceva.com

dr. Alexandru Ivancencu, Tel.: 0728.628.717

Aqua D&P

Tehnologie

Cluj-Napoca, jud. Cluj

dorinachezan@yahoo.com

ing. Dorina Chezan, Mob.>

Biovet Impex

Medicamente

Str. Sebastian, nr. 211 B, Bucureşti

www.biovet-impex.ro

dr. Alexandru Baciu, Mob.: 0744.328.307

Kraiburg/G.K.R. Impex

Tehnologie

Cpt. Gârbea, nr. 4, loc. Bucureşti

www.kraiburg-agri.com

ing. Simona Ehman, Mob.: 0722.587.124

ABS Global / PIC România

Genetică

Caimatei 8, et. 2, sector 2, Bucureşti

ioan.ladosi@pic.com

ing. Ioan Ladoşi, Mob.: 0744.649.240

Farm Tech

Utilaje

Calea Bucureşti, nr. 115 B, Săftica, Ilfov

office@farmtech.ro

Giorgiana Ferchedău, Mob.: 0727.554.554

Intervet România

Medicamente

Şos. de Centură nr. 27-28, Sat. Chiajna, Com Chiajna

intervetromania@intervet.com

dr. Cătălin Gheorghe, Mob.: 0721.200.174

C2, 31

Vitfoss România

Furaje

Şoseaua Brăila, km. 7, loc. Buzău, jud. Buzău

mba@vitfoss.ro

ing. Mihai Băluşoiu, Mob.: 0722.59.26.26

Limagrain România

Seminţe/furaje

loc. Otopeni, str. Drumul Gării Odăi, nr. 1A, Ilfov

alina.cretu@limagrainromania.ro

ing. Alina Creţu, Tel.: 021.313.32.23

Pfizer Animal Health

Medicamente

Şis. Bucureşti-Ploieşti, nr. 172-176, clădirea B, et. 6

andreea-cristina.pata@pfizer.com

Andreea Paţa, Mob.: 0724.515.034

IPSO

Utilaje

Bucureşti-Târgovişte, 174D, Mogoşoaia, jud. Ilfov

diana.sava@ipso.ro

Diana Sava, Tel.: 021.207.20.19

TopNutrition

Nutriţie

Principală 46, Tărtăşeşti, jud. Dâmboviţa

top.nutrition@yahoo.com

ing. Bănescu Daniela, Tel.: 0745.284.841

29 / 57 21

G-A Nutriţie Animală

Furaje

Bereşti Bistriţa, loc. Brad, jud. Bacău

office@evialis.ro

ing. Nicoleta Tănase, Mob. 0740.188.111

Viking Genetics / DaNutrition

Genetică

T\rgu Mureş, jud. Mureş

mariusvet@gmail.com

dr. Marius Marcu, Mob.: 0743.027.032

Noack România

Furaje

Str. Ion Urdăreanu, nr. 34, et. 5, Bucureşti

mnastasache@noack.ro

ing. Elvis Stefanov, Mob.: 0733.109.527

Ecolab

Detergenţi

Str. Sf. Lazăr, nr. 50, loc. Iaşi, jud. Iaşi

ciprian.gal@ecolab.com

Ciprian Gal, Tel.: 0733.580.124

Schaumann Agri

Furaje

Str. Ramuri Tei, nr. 20, Bucureşti, sector 2

alexandru.stoicescu@schaumann-agri.com

Stoicescu Alexandru, Mob.: 0722.636.955

R E V I S TÃ A C R E S C ÃT O R I L O R D E T A U R I N E D I N R O M Â N I A noutăţi

management

alimentaţie

genetică

patologie

tehnologie

mediu

procesare

Numai pe baza acestui talon vei putea obţine abonamentul pentru BOVIS magazin Completaţi spaţiile, bifaţi rândurile corespunzătoare, semnaţi în dreapta jos şi trimiteţi-l prin poştă însoţit de copia documentului care certifică plata, la adresa: SC AGRICULTURAL MEDIA GROUP SRL, loc. Dumbrava Roşie, str. Haiducului nr. 23, cod 617185, jud. Neamţ, România. NUMELE ................................................... PRENUMELE ................................................................................................ TEL ................................................................. E-MAIL................................................................................................... Voi primi publicaţia pe adresa de acasă sau serviciu (numele instituţiei): ...................................................................................................................................................................................... strada ............................................................................................................ nr. .................... bl. ................ ap. .......... sector/judeţul .................................................... localitatea ......................................................................................... Doresc să primesc la acceaşi adresă o factură fiscală pentru suma achitată, pentru firma: .............................................. ............................................................................ CUI ...................................... localitatea ............................................ Am achitat suma de: o 50 RON (1 an), o 90 RON (2 ani) • mandat poştal/ordin de plată nr. ........................................................ din data de ..................................................... pentru SC AGRICULTURAL MEDIA GROUP SRL, în contul IBAN RO37RZBR0000060003407434 deschis la Raiffeisen Bank Piatra Neamţ. Semnătura ............................................. PENTRU MAI MULTE INFORMAŢII PUTEŢI SĂ NE CONTACTAŢI LA: 0723.664.394

CM YK

bovismagazin

decembrie 2011

CM YK

ETAPA DUPA ETAPA

I M P O T R I VA FBOVISmagazin BREI 3 Definirea unei strategii de lupta

2 Diagnosticarea bolii

4 Vaccinare Imunizare Protectie

1 Identificarea bolii

5 Vaccin eficace si sigur

Vaccin unic si inovativ - Febra Q Faza 1

COMPOZIŢIA: Coxiela burnetii inactivată, tulpina “Nine mile” 72 unităţi QF, excipienţi Tiomersal max 120 μg. Indicaţii:Bovine:pentru imunizarea activă a bovinelor, pentru a reduce riscul la animalele neinfectate vaccinate atunci când nu sunt gestante să devină eliminatoare şi pentru reducerea eliminării de Coxiella burnetti prin lapte şi mucus vaginal. Instalarea imunităţii: nu s-a stabilit. Durata imunităţii: 280 de zile de la nalizarea ciclului de vaccinare primară. Caprine:pentru imunizarea activă a caprinelor, pentru reducerea avorturilor produse de Coxiella burnetii şi pentru reducerea eliminării din organism prin lapte, mucus vaginal, fecale şi placentă. Instalarea imunităţii: nu s-a stabilit. Durata imunităţii: nu s-a stabilit. Protecţia a fost demonstrată prin testul infectiei de control la 8 zile de la vaccinarea primară. Contraindicaţii:nu sunt. Reacţii adverse:Bovine: este destul de frecventă (la 8 din 10 animale) observarea unei reacţii palpabile cu un diametru maxim de 9-10 cm la locul de injecţie, care poate dura până la 17 zile. Această reacţie scade gradual şi dispare fără a  necesar vreun tratament. Caprine: este destul de frecventă (la 4 din 12 animale) observarea unei reacţii palpabile cu un diametru maxim de 3-4 cm la locul de injecţie, care poate dura până la 6 zile. Această reacţie scade gradual şi dispare fără a  necesar vreun tratament. Destul de frecvent (mai mult de 1 din 10 animale) se întâlneşte o creştere a temperaturii rectale timp de 4 zile post-vaccinal, fără alte semne generale. Administrare:administrare subcutanată. Agitaţi bine aconul înainte de utilizare. Bovine: 4 ml în regiunea gâtului. Caprine: 2 ml în regiunea gâtului. Deşi cerinţa privind ecacitatea se bazează pe datele de la testul “infecţiei de control” efectuat pe capre vaccinate de două ori, la 6 şi la 3 săptămâni înainte de începerea gestaţiei, există indicii dintr-un studiu clinic mare că este util să se vaccineze animalele tinere. Aceste informaţii, împreună cu datele obţinute la bovine, permit recomandarea următorului program de vaccinare: Bovine de la vârsta de 3 luni: Vaccinare primară: Se administrează subcutanat 2 doze la un interval de 3 săptămâni. În condiţii normale calendarul de vaccinare trebuie planicat astfel încât vaccinarea primară să e făcută cu 3 săptâmâni înainte de montă sau inseminare articială. Revaccinare La ecare 9 luni, aşa cum este descris pentru vaccinarea primară, bazată pe durata imunităţii de 280 zile. Caprine de la vârsta de 3 luni: Vaccinare primară Se administrează subcutanat 2 doze la un interval de 3 săptămâni. În condiţii normale calendarul de vaccinare trebuie planicat astfel încât vaccinarea primară să e făcută cu 3 săptâmâni înainte de montă sau inseminare articială. Nu a fost stabilită durata imunităţii. Protecţia a fost demonstrată prin testul infecţiei de control, la 8 zile de la vaccinarea primară. Timp de aşteptare:carne, organe şi lapte: 0 zile. Natura şi compoziţia ambalajului primar : cutie de carton cu 1 acon din plastic (PEDJ), care conţine 40 ml de supensie.

decembrie 2011 Ceva Santé Animale S.A. - www.ceva.com - cevaromania@ceva.com Str. Chindiei nr 5, sector 4 - 040185 Bucuresti - Romania - Tel: 00 40 (0) 21 335 00 60 - Fax: 00 40 (0) 21 335 00 60

CM YK

bovismagazin

CM YK