Bovis magazin 31 versiune electronica by BOVISmagazin

L IA

p16 Soluţii pentru intrarea în convalescenţă a zootehniei româneşti interviu cu

EC SP

l tu en zin im ga pl a 0 s u o m 2 01 de INr ai clu TE m in LS r. 6 O n

ANUL 8 NR. 2 (31) MAI 2011 8,5 ron

directorul tehnic al ANARZ, dr. Nagy Tamas, cu privire la achiziţiile din ultimii ani ai Agenţiei.

p21 Care sunt beneficiile economice ale laboratorului Holstein RO?

Imaginea drumului spre bussines-ul stabil în timp de criză al fermei Fraher,

un puzzle care se construieşte cu mişcări sigure

CM YK

COMBATETI INFLAMATIA

Reduce concentraţia mediatorilor chimici ai inflamaţiilor. Este prima opţiune ca adjuvant în terapiile antiinflamatorii infecţioase. Combate rapid, eficient și prelungit febra, durerea, simptomele inflamaţiilor, al șocului endotoxic și septicemic, asigură recuperarea morfo-funcţională a organelor inflamate, reduce semnificativ pierderile economice

CM YK

BOVISmagazin

MobiMelk

Instalatie de muls la bidon Comoditate si Flexibilitate oriunde te-ai afla GEA Milking & Cooling | WestfaliaSurge

GEA Farm Technologies Romania SRL Alba Iulia, str. Regimentul 5 Vanatori nr. 38 Tel. 0258 / 832256, Fax 0258 / 812272 mai 2011 www.gea-farmtechnologies.com

CM YK

GEA Farm Technologies bovismagazin The right choice.

CM YK

BOVISmagazin

BIROUL EDITORIAL str. Intrarea Vaselor, nr. 7, Mogoşoaia, cod 077135, jud. Ilfov; tel. 0723-664.394 e-mail: bovis.magazin@gmail.com

Director de publicaţie Dr. Ionuţ Costin LUPU Senior Editor Prof. Univ. Dr. Valer Teuşdea Colaboratori Prof. univ. dr. Alin Bârţoiu Dr. Cosmin Ghencioiu Dr. Marian Ochea Traduceri şi adaptări Conf. Univ. C. GEORGESCU Pre-Press & Tipar AUROprint Bucureşti CORESPONDENŢĂ

Scrieţi-ne părerea dumneavoastră despre revistă, despre ceea ce aţi dori să aflaţi şi despre ceea ce consideraţi că este inoportun să fie editat. Scrisoarea dumneavoastră poate fi scrisoarea ediţiei, iar aceasta va fi premiată cu un abonament pe un an. BOVIS MAGAZIN este o revistă publicată de Agricultural Media Group. Revista are o periodicitate de 6 numere pe an. Este interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în această revistă. Opiniile publicate în articole nu reflectă neapărat părerea editorilor ei. Agricultural Media Group nu răspunde pentru conţinutul materialelor publicitare şi nici pentru cel al articolelor oferite. Editorul îşi rezervă dreptul de a determina categoriile de cititori care primesc revista gratuit. ISSN 1841-0472

E: bovis.magazin@gmail.com

CM YK

Cuprins Imaginea drumului spre bussines-ul stabil în timp de criză al fermei Fraher, un puzzle care se construieşte cu mişcări sigure

Soluţii pentru intrarea în convalescenţă a zootehniei româneşti

În România, laptele nu are „preţ”. Aceasta este o realitate care nu mai trebuie demonstrată. Noi am încercat să gestionăm cât mai bine tehnologia de creştere astfel încât să avem un raport calitate preţ în primul rând echilibrat, care să îţi poată permite să continui în condiţii de securitate financiară activitatea. Din punctul nostru de vedere costul furajării trebui să reprezinte maxim 50% din valoarea litrului de lapte. Atunci când am depăşit această valoare noi am considerat că avem undeva o problemă şi trebuie să acordăm o atenţie sporită. Să nu uităm că mai sunt însă şi costuri suplimentare faţă de furajare, acestea fiind cu energia, combustibilii, forţa de muncă şi cu amortizarea unor credite. Niciodată nu am pus presiune pe furnizori pentru ca noi să ne optimizăm costurile de producţie. Suntem satisfăcuţi de faptul că avem alături furnizori cu care avem în primul rând un excelent dialog.... ing. Bacalu Dumitru

interviu cu directorul tehnic al ANARZ, dr. Nagy Tamas, cu privire la achiziţiile din

ultimii ani ai Agenţiei.

Care sunt beneficiile economice ale laboratorului Holstein RO?

TOP 100 TPI internaţional - aprilie 2011

22 un top preluat de pe site-ul Asociaţiei de Holstein din Statele Unite ale Americii; fidelitate de cel puţin 80% pentru testarea prin descendeţă sau 85% pentru testarea genomică şi fidelitate de cel puţin 80% pentru tip în una dintre ţările încluse în sistemul MACE de evaluare.

Training în managementul fermelor din SUA 2011 • WWS / Schöntal Schul Impex SRL

Care este nivelul optim al ureii din lapte recomandat pentru rasa Holstein?

Despre deontologia agentului de vânzări

Ca urmare a începerii realizării programului de analize în cadrul laboratorului Holstein Ro din localitatea Pantelimon/Ilfov, au fost oferite fermierilor detalii importante şi despre nivelul ureii din lapte. Având în vedere sugestiile unor practiceni i-am invitat pe reprezentanţii câtorva dintre companiile furnizoare de soluţii pentru furajarea vacii Holstein să îşi prezinte punctul de vedere asupra a două întrebări extrem de importante atunci când vine vorba despre nutriţia vacii de lapte. Au răspuns solicitării noastre reprezentanţii a patru companii: Elvis Ştefanov (Noack România), Nicoleta Tănase (Guyomarc’h Nutriţie Animală), Gianina Costache (Vitfoss România) şi Krisztian Szakacs (Trouw Nutrition, toţi specialişti binecunoscuţi dumneavoastră.

bovismagazin

mai 2011

CM YK

BOVISmagazin calc

STO r re P

ulilo

Program alimentar complet pentru îngrăşarea mieilor

nali

Gama AGNOLIS & PATRILIS Include un concept nou de protecţie împotriva incidenţei calculilor renali.

PERFORMANŢĂ Un răspuns dinamic la solicitarile din piată: - 1.000.000 miei furajaţi în anul 2010, în România, - sporuri superioare şi indici de consum adaptate contextului şi raselor autohtone şi de import, - carcase din clasele superioare ale sitemului EUROP.

SIGURANŢĂ Un concept nou şi natural: - limitează formarea de calculi urinari şi creşte secreţia urinară datorită aditivilor naturali cu efect diuretic.

PROMO PROMO

1 MA GISEA U OVIN

La fiecare 10 to de furaj din Gamele AGNOLIS (starter) sau PATRILIS (creştere+ finisare) cumpărate*, primiţi gratuit 1 bucată MAGISEAU OVIN - supliment mineral de lins, găleată 20 kg * minim 10 to/livrare. Oferta valabilă în perioada 1 martie - 31 mai 2011.

Web: www.evialis.ro bovismagazin

mai 2011

CM YK

BOVISmagazin

Imaginea drumului spre bussines-ul stabil în timp de criză al fermei Fraher, un puzzle care se construieşte cu mişcări sigure În România, laptele nu are „preţ”. Aceasta este o realitate care nu mai trebuie demonstrată. Noi am încercat să gestionăm cât mai bine tehnologia de creştere astfel încât să avem un raport calitate preţ în primul rând echilibrat, care să îţi poată permite să continui în condiţii de securitate financiară activitatea. Din punctul nostru de vedere costul furajării trebui să reprezinte maxim 50% din valoarea litrului de lapte. Atunci când am depăşit această valoare noi am considerat că avem undeva o problemă şi trebuie să acordăm o atenţie sporită. Să nu uităm că mai sunt însă şi costuri suplimentare faţă de furajare, acestea fiind cu energia, combustibilii, forţa de muncă şi cu amortizarea unor credite. Niciodată nu am pus presiune pe furnizori pentru ca noi să ne optimizăm costurile de producţie. Suntem satisfăcuţi de faptul că avem alături furnizori cu care avem în primul rând un excelent dialog.... ing.

Bacalu Dumitru

CM YK

BOVISmagazin: Care este povestea fermei Fraher? ing. Bacalu Dumitru: Inves-

tiţiile în fermă au început în anul 2007 odată cu debutul implementării unui program SAPARD, cu o valoare de 2 milioane de euro, de către doi investitori români, domnii Herţea Ioan şi Herţea Nicolae. Actuala fermă Fraher a fost construită pe structura fostului IAS Traianu, ea cuprinzând un număr de 6 adăposturi. Proiectul este realizat pentru a se atinge un efectiv total de 950 – 1.000 capete dintre care 450 – 500 vaci la muls. La ora actuală mulgem un efectiv de doar 150 animale care au înregistrat o producţie medie, ca urmare a COP-ului pe care îl efectuăm lunar, de 31,8 litri cu 4 - 4,1% grăsime şi 3,2 - 3,3% proteină.

BOVISmagazin: Care sunt particularităţile sălii de muls? ing. Bacalu Dumitru: Sala

de muls este de tip paralel de 24 x 2; în ea activează patru salariaţi din care 3 mulgători şi un schimbător. Mulgem de două ori în acest moment însă intenţia noastră este aceea de a trece la 3 mulsori cu întreg efectivul. Nu folosim în teh-

ing. Bacalu Dumitru

responabil sector zootehnic Fraher Tulcea

bovismagazin

mai 2011

CM YK

BOVISmagazin

nologia de creştere grupele de producţie, efectivul fiind momentan redus. Mulsul îl realizăm acum de la orele 5:00 şi 17:00, el durând în medie o oră şi 10 minute. Sala de muls este construită pe două niveluri dintre care unul la subsol şi este prevăzută cu un sistem de management, de monitorizare a producţiei de lapte, de spălare automat şi de detectare a căldurilor. Avem două tancuri de stocare a laptelui, ambele cu o capacitate de

8 tone. Acum, la finele lunii aprilie, avem o producţie de peste 4.500 litri zilnic, laptele fiind colectat zilnic şi rareori, datorită unor condiţii speciale, laptele se colectează la două zile. Vacile cu probleme de sănătate ale ugerului sunt mulse separat, la bidon. Ele nu au acces în sala de muls, incidenţa mamitelor fiind între 1 şi 2% din efectivul de vaci mulse. Sala de aşteptare pentru intrarea în sala de muls are o pardoseală cu o încli-

nare pentru evacuarea facilă a dejecţiilor, iar o dată la 2 zile o spălăm. Pediluviile, utilizate pentru baile profilactice ale ongloanelor, conţin formol şi sulfat de cupru.

BOVISmagazin: Nu vă este teamă ca odată cu trecerea la 3 mulsori veţi avea probleme cu epuizarea animalelor şi scurtarea vieţii lor productive? ing. Bacalu Dumitru: Eu cred

că acest punct de vedere este

o prejudecată a majorităţii fermierilor de la noi. Holstein este o rasă ultraspecializată pentru producţia de lapte şi dacă se reuşeşte trecerea pragului de 27 litri produşi zilnic se impune o a treia mulsoare. Suntem încă atenţi în luarea deciziei de a mulge de 3 ori pentru că încă nu putem controla un factor extern precum: penele de curent. Ar fi o decizie riscantă să trecem la 3 mulsori in condiţiile în care datorită unor întreruperi bovismagazin

mai 2011

CM YK

BOVISmagazin de curent am fi nevoiţi să nu mulgem 12 ore, de exemplu, timp necesar pentru remedierea unor defecţiuni.

BOVISmagazin: De ce nu implementaţi sistemul de grupe de producţie? ing. Bacalu Dumitru: Efecti-

vul actual rulat în sala de muls este redus, iar o lotizare a efectivului ar însemna grupe cu producţii mai reduse de doar 10 - 20 animale.

BOVISmagazin: Puneţi accentul pe viteza de muls atunci când selectaţi taurii? ing. Bacalu Dumitru: Acest

după acest parametru având în vedere vechimea mică a fermei. Reformăm în general cam 5% din efectiv în fiecare an, la o vârstă medie de 65 luni, deci cam după a 3-a lactaţie. Cauzele principale sunt cele reproductive, podale sau cu mamite cronice. Însă, revin, ferma are un istoric scurt şi este aproape irelevant să facem corelaţii între diferiţi parametri de producţie acum, deşi noi am început să îi monitorizăm.

parametru de selecţie este important fiind cuprins în programul de ameliorare, cu toate că în acest moment în fermă sunt puţine animale cu o viteză de muls ridicată.

BOVISmagazin: Care au fost temperaturile cele mai ridicate pe care le-aţi înregistrat în fermă? ing. Bacalu Dumitru: Peste

40°C însă am reuşit să ţinem producţia sub control cu ajutorul condiţiilor de microclimat. Avem toate halele dotate cu ventilatoare şi instalaţii de pulverizare a apei care generează un plus de confort termic în sezonul cald.

BOVISmagazin: Folosiţi un furaj unic? Ce remorci tehnologice folosiţi? ing. Bacalu Dumitru: Da, fo-

losim un mix unic pe care îl modificăm în funcţie de grupele tehnologice. Furajul îl realizăm împreună cu reprezentantul companiei de nutriţie, domnul Szakacs Krisztian, reuşind să ajungem

BOVISmagazin: Câte lactaţii exploataţi animalele? ing. Bacalu Dumitru: Este

greu de conturat o imagine

CM YK

bovismagazin

mai 2011

CM YK

BOVISmagazin

bovismagazin

mai 2011

CM YK

BOVISmagazin la un nivel al performanţelor de producţie şi reproducţie mulţumitor. Vacile în lactaţie consumă în ferma noastră jur de 24,5 kg S.U. Silozul îl avem în totalitate în folie. De la momentul recoltării şi până când ajunge în sac această tehnologie îţi permite să ai costuri minime. Într-un sac încap 170 – 180 tone de siloz. Maşina cu ajutorul căreia umplem sacii de siloz este a noastră şi deşi ar părea o investiţie iniţială destul de mare, având în vedere faptul că avem costuri minime cu pierderile, aceste investiţii sunt pe deplin justificate. Pentru o astfel de înfoliere a silozului nu este nevoie decât de un om pe maşina de însilozat şi de un al doilea pentru încărcarea acesteia. Avem două remorci tehnologice, una cu doi melci orizontali de 9mc şi cealaltă cu doi melci verticali de 14mc. Avem un proiect derulat prin FEADR pentru construcţia unor silozuri cu uscător cu o capacitate de 5.000 tone; patru silozuri de câte 1.000 tone şi două de câte 500. De asemenea, proiectul include şi un FNC pentru realizarea amestecului de concentrate.

BOVISmagazin: Care este managementul viţelelor până la montă? ing. Bacalu Dumitru: Viţeii îi

scoatem imediat după fătare în igloo-uri individuale. Timp de 3 zile le administrăm colostru de la mama fiecărui. Apoi trecem pe o schemă de furajare cu lapte integral şi substituent. În aceste igloo-uri îi ţinem până la vârsta de 90 de zile după care îi înţărcăm la o greutate de peste 120 kg. Masculii îi păstrăm în fermă până la greutatea de 350 kg după care îi abatorizăm. Grupul Fraher deţine o carmangerie şi având acest atuu putem să 10

CM YK

Poarta de împingere a vacilor spre sala de muls este acţionată automat prin intermediul unui dispozitiv ce poate fi acţionat cu uşurinţă de mulgători

exploatăm şi masculii, aceştia consumând resturile de furaje din fermă, practic fără ca furajarea lor să reprezente un cost suplimentar. Vacile care fată sunt ţinute în perioada colostrală în maternitate după care le introducem în producţie. Eu personal, nu ţin vacile în materinitate timp de 7 zile atât căt ar însemna perioada colostrală teoretică, ci le transfer în grupa de vaci în lactaţie după 4-5 zile. Viţelele sunt mutate într-un adăpost special amenajat pentru această categorie unde sunt ţinute până la cca. 250 kg, aproximativ 5 luni. Ulterior, le mutăm într-o altă grupă tehnologică până la greutatea de 400 kg, acesta fiind practic momentul considerat de noi optim pentru IA. La atingerea acestei greutăţi viţelele sunt mutate în grupa de montă pe care o realizăm în general la atingerea vârstei de 13 – 14 luni. Diagnosticul de gestaţie îl facem cu ecograful la 28 zile, însă facem o confirmare la 3 luni. Odată confirmată gestaţia animalele trec în categoria de junici după care în cea de pregătire pentru fătare. Ulterior, după fătare, vacile intră în grupa postpartum. În cazul animalelor din această grupă

intenţia noastră este aceea de a face vacile să demareze bine în producţie şi de a le determina să consume furajul. Modul în care facem furajarea vacilor în aceste două grupe, anti şi post partum, este străns legat de intenţia noastră de a diminua procentul retenţiilor placentare, a hipocalcemiilor, cetozelor şi de a scurta numărul de zile până la monta fecundă. Astel, calving-interval-ul în

ferma noastră este astăzi în jurul valorii de 410 zile, însă ciclul de producţie de anul trecut a fost încheiat cu 396 zile.

BOVISmagazin: Aţi organizat

Poarta de sortare este, de asemenea, acţionată automat de către îngrijitori cu ajutorul unui panou de comandă

bovismagazin

mai 2011

CM YK

BOVISmagazin

Ventilaţia în sala de muls se face în sezonul cald şi cu ajutorul unor pereţi retractabili care se pot ridica pe o întreagă latură a sălii. Aceeaşi tehnică este întâlnită şi în cazul sălii de aşteptare pentru sala de muls.

avem un padoc în care ţinem viţelele pentru IA (75 capete), junicile (aproximativ 50 capete) şi vacile în repaos mamar (puţin peste 60 capete) în sezonul cald. Atunci când vom ajunge la efectivul propus vom dubla capacitatea acestui padoc, avâmd în vedere că începând cu data de 15 aprilie noi începem să scoatem animalele, care nu sunt în lactaţie, din adăposturi. Incidenţa problemelor podale este extrem de redusă deşi, specifice fermei noastre, sunt problemele cauzate de plăgile decubitale generate de paturile de odihnă destul de tari montate în adăposturi. Acest inconvenient a fost discutat cu administratorul fermei şi va fi remediat în cel mai scurt timp posibil. Afecţiunile podale sunt însă în număr mic şi

datorită băilor profilactice pe care le facem periodic. Eu personal nu cred în dificultăţi de adaptare ale animalelor importate în România. Cred mai mult că este vorba despre o problemă de abordare a acestei rase de către fermierii români care nu acordă o atenţie suficientă aspectelor legate de furajare, tehnologie şi mai ales reproducţie. Nu cred că animalele nu s-au adaptat ci cred că fermierii nu s-au adaptat exploatării acestei rase. În fermă exploatăm în acest moment un număr total de 528 capete. Având în vedere faptul că suntem în plină evoluţie a efectivului amenajăm încă un adăpost pentru tineret, însă, în scurt timp ferma va putea adăposti numărul de vaci căt îl reprezintă ţinta noastră, adică 950 – 1.000 capete. Până în acest moment am crescut efectivul doar prin prăsilă proprie dar avem în vedere un nou im-

Stronger than the

others Stronger than the others

Local regulations should be consulted concerning the status of this product in the country of destination.

un padoc pentru junici şi vacile în repaos mamar? ing. Bacalu Dumitru: Da,

I N N O VAT I O N T H R O U G H T H E P O W E R O F N AT U R E

bovismagazin

mai 2011

CM YK

BOVISmagazin port de junici, aproximativ 100 capete pentru a grăbi ajungerea la pragul propus.

BOVISmagazin: Animalele importate au fost aduse din ferme în care erau întreţinute pe păşune sau din ferme unde erau exploatate pe pardoseli de beton? ing. Bacalu Dumitru: Cu toţii

atunci când discutăm despre cele două boli. În rest realizăm vaccinările standard, impuse de programul strategic.

BOVISmagazin: Aveţi probleme cauzate de mamitele

subclinice, care sunt costurile acestora? Dr. Bîlea Petrică: Procentul

mamitelor este de aproximativ 1%, deci costurile sunt reduse. Eu fac 4 teste pentru mamitele subclinice anual, iar fiecare

animal care intră sau reintră în producţie este testat.

BOVISmagazin: Aveţi o contabilizare a costurilor sanitar-veterinare în fermă? Dr. Bîlea Petrică: Oarecum,

ştim că animalele importante sunt aduse din ferme de colectă aşa că îmi este foarte greu să ştiu din ce ferme provin ele de fapt însă cu siguranţă au ajuns şi de pe păşune. Am avut şi noi foarte multe probleme de abordare a acestei rase având chiar mortalităţi, însă treptat am încercat să ne îndreptăm deficienţele iniţiale din furajare şi exploatare.

BOVISmagazin: Câte doze de msc folosiţi per gestaţie? ing. Bacalu Dumitru: Pentru

o gestaţie la vacă folosim 2,5 msc convenţional, iar pentru gestaţie la viţele 1,9 doze de msc sexat. În fermă s-a început activitatea odată cu importul unui efectiv de 200 animale din Germania în anul 2007. S-a mai realizat un import de completare cu 27 junici din Austria în anul 2009, însă abia acum putem vorbi de o dezvoltare, pentru că acum încep să se completeze generaţiile de producţie. Acum exploatăm în fermă inclusiv animale care sunt în lactaţia a 4-a. Facem o monitorizare a producţiilor pe grupe fiziologice, iar pentru primipare avem o medie uşor peste 29 litri zilnic.

BOVISmagazin: Care este punctul dumneavoastră de vedere când vine vorba despre IBR şi BVD? Dr. Bîlea Petrică: Eu sunt

pentru o schemă de vaccinare pentru întreg efectivul 12

CM YK

bovismagazin

mai 2011

CM YK

BOVISmagazin

SUmm It-Ul CReSCĂt ORIl OR de a NImale

Octombrie FRANŢA

v izitatorii externi  Se pot înregistra online pentru intrare gratuită şi pentru turul fermelor www.sommet-elevage.fr

www.sommet-elevage.fr mai 2011de l’élevage SOmmet

- Tel. +33 (0) 4 73 28 95 13 - info@sommet-elevage.fr

CM YK

bovismagazin 13 www.facebook.com/sommet.elevage

CM YK

BOVISmagazin însă nu per valoare per animal sau per interval de timp, acestea fiiind foarte mici în economia fermei, ci mai mult contabilizăm tipul de produse utilizate.

BOVISmagazin: Cum soluţionaţi problema retenţiilor placentare? dr. Bîlea Petrică: Pentru retenţiile placentare folosim metoda consacrată „americană”, cunoscută cu sigurnţă de toată lumea: realizăm un cockteil de alamicin, alcool şi ser fiziologic pe care îl încălzim la temperatura corpului. Îl introducem printre placentă şi carunculi cât mai profund. În maxim o săptămână se macerează şi placenta se elimină singură. În prealabil fac şi o prostaglandină astfel încât să se uşureze eliminarea ei. La noi în fermă retenţiile au apărut cu precădere la vacile cu probleme de sănătate anterioare sau cu gestaţii cu probleme procentul fiind de aproximativ 15% în anul 2010.

BOVISmagazin: Folosiţi msc sexat? Care este opinia dumneavoastră despre deţinerea unui taur în fermă? Dr. Bîlea Petrică: Materialul

seminal sexat este folosit exclusiv pentru inseminarea viţelelor. În cazul în care după mai mult de 3 IA cu msc sexat nu se înregistrează gestaţia folosim msc convenţional. Cât despre taur... deocamdată nu avem taur însă de multe ori am gandit că ne-ar ajuta foarte mult.

BOVISmagazin: Consideraţi că aveţi costuri suplimentare neutilizând un taur în fermă? Costurile financiare şi de timp credeţi că sunt mai mari utilizând exclusiv IA? Dr. Bîlea Petrică: Acum efec-

tivul nostru este în formare şi punem un foarte mare accent pe calitatea generaţiilor următoare pe care ni le dorim omogene din punct de vedere al valorii genetice. S-ar preta un taur pentru montele repetate atunci când ar putea creşte costurile cu msc-ul.

BOVISmagazin: Cum gestionaţi problema salariaţilor? ing. Bacalu Dumitru: În

fermă lucrează aproximativ 30 de persoane, atât în ferma vegetală cât şi în sectorul zootehnic şi cel auxiliar. În condiţiile în care vom creşte efectivul de animale se vor impune noi angajări însă foarte puţine; cu maxim 5 salariaţi ar trebui să completăm schema actuală. Dr. Bîlea Petrică: Eu, ca medic 14

CM YK

veterinar, sunt responsabil de activitatea oamenilor din sala de muls, de colegul nostru care se ocupă de podotehnie şi însămânţătorul, deci în total sunt 6 oameni.

BOVISmagazin: Cu ce tractoare şi echipamente este dotată ferma?

ing. Andrei Ovidiu: Ferma este dotată în acest moment cu două tractoare John Deer de 200 şi respectiv 160 CP şi încă un tractor de 200 CP cu toate echipamentele necesare pentru sectorul vegetal. La acestea se adaugă două combine: una cu tocător pentru

bovismagazin

porumbul siloz şi o combină pentru păioase tot de la John Deer. Ferma vegetală are o suprafaţă de 750 ha pe care am cultivat lucernă, porumb siloz, porumb boabe şi triticale. În fermă zootehnică avem două tractoare mici Fiat şi Ford. Pentru munca efectivă în adăposturi am achiziţionat şi un Bobcat.

BOVISmagazin: Ce presupune parteneriatul pe care îl derulaţi cu furnizorul de genetică? Herţea Ioan: Parteneriatul cu

Alta Genetics a finele anului 2008, la aproximativ doi ani mai 2011

CM YK

BOVISmagazin de la debutul activităţii fermei noastre. Am oferit exclusivitate, Alta Genetics datorită faptului că avem posibilitatea de a beneficia nu doar de produsele acestei companii ci şi de serviciile ei.

dr. Vasile Pachiţanu jr.:

Programul de ameliorare conceput împreună cu reprezentanţii fermei Fraher este practic motorul activităţii de reproducţie. Încă de la început, domnul inginer Bacalu Dumitru împreună cu proprietarii fermei şi-au stabilit obiectivele în dezvoltarea fermei pentru următorii ani. Primul pas în derularea acestui program a fost crearea unui

profil genetic al efectivului pe care aceştia îl deţineau la momentul respectiv. Corelând profilul genetic cu obiectivele la care fermierul îşi doreşte să ajungă s-au stabilit paşii următori şi un număr de tauri care vor fi utilizaţi pentru a se atinge dezideratele propuse. Număr de tauri selectaţi a fost stabilit având în vedere în primul rând mărimea efectivului din ferma Fraher dar mai ales diversitatea genetică existentă. Dacă s-a dorit introducerea unui anumite linii genetice am găsit cele mai bune variante şi am introdus-o, însă, în proporţie de peste 80%

Echipa Fraher alături de dr. Vasile Pahiţanu jr. reprezentantul Alta Genetics în România (în stânga) de la stâga la dreapta: ing. Andrei Ovidiu, ing. Bacalu Dumitru, Herţea Ioan şi dr. Bâlea Petrică

taurii utilizaţi în cadrul programului de ameliorare sunt clasificaţi de către softul Alta Value Builder. Practic, principiu este simplu: fiecare fermier are propriile sale priorităţi în programul de ameliorare, ceea ce ne permite să creăm un index caracteristic fermei sale. Acest index propriu înseamnă că fiecare caracter de selecţie va avea ponderea pe care fermierul şi-o doreşte şi nu ponderea acordată de către o anumită asociaţie. Astfel, taurii vor fi clasificaţi raportându-ne la indexul propriu şi nu la indexul general al taurului. În crearea acestui index există şi posibilitatea impunerii unor limite ale valorilor de ameliorare pe care taurul trebuie să le îndeplinească. rintre taurii utilizati in programul de ameliorare Fraher putem aminti: AltaIOTA, AltaROSS, AltaBAXTER. AltaOTTO, AltaWILDMAN, RAMOS. Producţia (lapte şi componente) deţine ponderea cea mai mare în indexul utilizat de ferma Fraher, conformaţia şi caracterele de sănătate completând index-ul în proporţii aproximativ egale.

Stabilirea unui program de ameliorare la nivel de fermă, pe termen lung, este practic una dintre cele mai importante decizii pe care le poate lua un fermier. Acest lucru denotă foarte clar faptul că în ferma respectivă există un plan de dezvoltare pe termen lung, iar fiecare pas pe care îl faci ca fermier este în prealabil

stabilit funcţie de obiectivele pe care ţi le propui. ing. Bacalu Dumitru: Având în vedere că ferma noastră este una comercială, pe noi interesându-ne producţia de lapte, parametri precum numărul de celule somatice, proteina sau grăsimea au importanţa lor în programul nostru de selecţie.

bovismagazin

mai 2011

CM YK

BOVISmagazin Interviu cu directorul tehnic al ANARZ, dr. Nagy Tamas, cu privire la achiziţiile din ultimii ani ai Agenţiei.

Soluţii pentru intrarea în convalescenţă a zootehniei româneşti BOVISmagazin: Domnule director Tamas, în urma cu peste trei ani au fost achiziţionate de către ANARZ mai multe autovehicole Volkswagen Transporter. Câte autovehicole Volkswagen Transporter au fost achizitionate şi care este valoarea totală a investiţiei? Cu ce echipamente au fost dotate şi care a fost scopul iniţial pentru care acestea

au fost achiziţionate? Câte sunt în funcţiune în acest moment, unde şi cine le exploatează? dr. Nagy Tamas: A trecut de

puţin timp un an de când sunt în staff-ul acestei Agenţii. Am încercat să mă documentez încă de la început cu privire la patrimoniul instituţiei. Aceste maşini despre care vorbiţi fac parte dintr-un program mai vechi început în anul 2006, un

program Phare cu finanţare integrală europeană, accesat încă dinainte de aderarea României la U.E. atunci se accesau fondurile de preaderare. Proiectul acesta a fost derulat de către Ministerul de Finanţe, beneficiarul fiind ANARZ. El ar fi trebuit să se deruleze în 3 etape. Astfel, prima etapă prevedea achiziţia de maşini dotate cu instalaţie de frig care aveau capacitatea de a trans-

porta probe de lapte; a 2-a etapă presupunea achiziţia de etuve şi sterilizatoare pentru un număr de 5 laboratoare zonale de control al calităţii laptelui. Cea de a 3-a etapă, şi cea mai importantă de altfel, presupunea achiziţia de echipamente cu care ar fi trebuit să se doteze aceste laboratoare zonale care ar fi trebuit să se afle la: Iaşi, Bucureşti, Craiova, Braşov şi Arad. Din nefericire, am înţeles

Aduce pajiştea în grajd RM MADE IN GE

NOU: Sistemul pediKURA® creează zone moi şi abrazive contribuind la păstrarea formei corecte a onglonului

ANY

Odihna şi mişcarea pe pardoselile moi din cauciuc! KRAIBURG este rentabilă

Agent România: GKR Impex SRL, Bucureşti, tel/fax: 021.411.15.96, mobil: 0722.587.124, e-mail: sim_ehm@yahoo.de Gummiwerk Kraiburg Elastik GmbH • D - 84529 Tittmoning • Tel. +49/86 83/701 - 0 • www.kraiburg-agri.com 16

CM YK

bovismagazin

mai 2011

CM YK

BOVISmagazin

bovismagazin

mai 2011

CM YK

holsteinromagazin că în urma licitaţiilor prin care ar fi trebuit să se achiziţioneze aceste echipamente de laborator au apărut contestaţii şi procese ceea ce a condus la împiedicarea derulării şi finalizării acelui proiect Phare. Personal, când am venit în această Agenţie, am găsit 12 maşini luate prin acest proiect, toate parcate în faţa instituţiei, nemişcate din anul 2007, încă din momentul achiziţiei. Am încercat şi încercăm să le

CM YK

întreţinem, iar din motive administrative am decis să le mutăm în spatele clădirii ANARZ din Baloteşti. Am dorit să dăm drumul maşinilor în ţară însă după ce am analizat mai atent situaţia evoluţiei acelui proiect am ajuns la concluzia că este mult mai potrivit să le păstrăm nemişcate având în vedere faptul că urmează să fim auditaţi din partea forurilor europene care au oferit finanţarea.

BOVISmagazin: Din câte ştim valoarea acestui proiect Phare este de peste 6 milioane de euro. Care este situaţia derulării lui în acest moment? dr. Nagy Tamas: Nu am cen-

lei, iar TVA-ul 19%. Personal m-am implicat în identificarea principalilor furnizori de echipamente pentru laboratoarele de determinare a calităţii laptelui. Am contactat 14 companii şi aproape jumătate au fost dispuse să ne transmită o ofertă astfel încât să avem un punct de plecare în stabilirea bugetului pe care trebuie să îl alocăm acestei investiţii. Din păcate însă sumele sunt cu mult peste ceea ce primim de la Guvern.

tralizat toate informaţiile legate de sume cu atât mai mult cu cât proiectul s-a derulat acum 4 ani de către Ministerul de Finanţe. Ceea ce ştiu este că etapa a 3-a a proiectului, aceea cu achiziţia de echipamente pentru laboratoare, este blocată şi că s-a emis o Hotărâre de Guvern prin care Statul se angajează să BOVISmagazin: Ce şanse sunt ca această investiţie Phare să finalizeze acest proiect alocând bani pentru achiziţia acestor ajungă să fie utilă pentru fermieri şi să nu se transforme echipamente. Dacă Guvernul într-o nouă gaură şi mai României, prin Ministerul Amare în bugetul de stat? griculturii, nu va finanţa finalidr. Nagy Tamas: Dacă Miniszarea proiectului, va trebuie să terul Agriculturii reuşeşte să plătească structurilor europene echilibreze această diferenţă care gestionează fondurile de curs valutar şi diferenţă de Phare întreaga sumă alocată TVA cred că sunt şanse foarte până în acest moment, sumă mari. Să nu uităm că aveam de care se ridică la mai multe sute a face cu un caiet de sarcini stade mii poate chiar milioane de bilit împreună cu autorităţile euro. Această sumă include atât europene pentru achiziţia acesvaloarea alocată iniţial pentru tor echipamente de laborator achiziţia maşinilor, etuvelor şi şi din păcate sumele alocate sterilizatoarelor, dar şi dobânzi acum sunt cu aproximativ 15 plus penalităţi. Cu toate că a – 20% mai mici decât ceea ce existat deschidere din partea Guvernului pentru finaliza- pot oferi furnizorii în acest moment. Ceea ce trebuie să facă rea acestei investiţii, şi anume achiziţia de echipamente pen- acum Guvernul şi Ministerul tru laboratoare, avem de a face Agriculturii este să găsească cu o problemă: suma alocată, în resurse pentru acoperirea aceseuro, este la nivelul anului 2006 tor diferenţe. Eu am mai soliciatunci când un euro valora 3,6 tat să se achiziţioneze echipamente de ultimă generaţie şi nu tehnologie învechită şi în acelaşi timp am verificat ca amenajarea sediilor în care vor fi montate aceste laboratoare să fie impecabilă. Deci, şanse cred că sunt însă totul ţine de formularea bugetului.... Noi am discutat şi cu reprezentanţii fermierilor: pregătim aceste laboratoare, încercăm să finalizăm şi investiţiile în echipamente şi maşini astfel încât să existe întreaga bază pentru efectua-

holsteinromagazin

mai 2011

CM YK

holsteinromagazin

ABS, în sprijinul partenerilor săi În luna martie a avut loc, la Snagov, a doua ediţie a Seminarului ABS. Evenimentul a fost destinat crescătorilor de bovine şi a avut scopul de a le furniza acestora informaţii utile atât despre piaţă, cât şi din domeniul tehnic. Dacă anul trecut evenimentul s-a adresat fermierilor din Vestul şi Nordul ţării, actuala ediţie i-a reunit pe cei din Sud şi Est. Au participat la seminar reprezentanţi ai: Unic Prod Com, Agroindustriala Pantelimon, Timconsult, Agrocomplex Bîrlad, Bioterra, Comcereal, IBNA şi Holstein-Ro. Discuţiile au fost deschise de Ioan Ladoşi, Director General PIC Romania, care a prezentat un scurt istoric al PIC Romania precum şi contextul unirii cu ABS (American Breeders Service) sub „umbrela” Genus. S-a continuat cu prezentarea pieţei laptelui la nivelul U.E., punctându-se aspectele importante legate de: producţia de lapte, efectivele de vaci de lapte, număr de exploataţii şi număr mediu de vaci/ exploataţie, unităţi procesatoare şi nivelul preţurilor atât în U.E. cât şi în România. Gary Allsopp, Director ABS Europa, a făcut invitaţilor, o prezentare mai amplă a istoricului ABS Global. Lider mondial în genetică bovină, ABS Global, se remarcă prin rezultate productive deosebite: 425 de tauri Holstein testaţi anual şi 50 de tauri din alte rase, producţie ce depăşeşte 12 milioane de paiete anual, concentrată în 5 ţări şi făcând livrări în peste

75 de ţări. Următorul subiect al discuţiei a fost cel al caracterelor standardizate. În acest context s-au prezentat importanţa indexurilor care intră în calculul formulelor de clasificare precum şi schimbările aduse acestor formule la nivel mondial în ultimii 2-3 ani, inclusiv modificarea formulei TPI din aprilie 2011. Evaluarea genomică a fost un alt subiect de interes pentru invitaţi. Subiectul a atras curiozitatea participanţilor la seminar, cu atât mai mult cu cât evaluarea genomică nu este un procedeu de testare disponibil în Romania momentan. Scopul evaluării genomice este acela de a creşte precizia estimării valorii de ameliorare a taurilor. Evaluarea genomică cuprinde atât evaluarea pe bază de pedigree, cât şi evaluarea ADNului din sânge, piele, păr sau material seminal. Cu ajutorul evaluării genomice, precizia estimării valorii de ameliorare creşte cu 25-30% faţă de evaluarea pe bază de pedigree. Directorul ABS Europa a împărtăşit invitaţilor noutăţile despre taurii ABS. Prezentarea s-a încheiat cu introducerea Sistemului de Management Genetic GMS, un program adaptat cerinţelor fermierilor şi destinat prevenirii consangvinizării, pe baza urmăririi caracterelor liniare, productive şi de tip pe parcursul a 7 generaţii. Dr. Cosmin Ghencioiu a prezentat principalele afecţiuni ale vacilor, simptoma-

tologia şi formele de prezentare: rinotraheita infecţioasă bovină (IBR), diareea virală-boala mucoaselor (BVD-MD) şi febra Q, dar şi legislaţia şi sfaturile privind combaterea a unora dintre acestea. Philip Salkeld, Manager Tehnic ABS/Genus Marea Britanie a pus la dispoziţia participanţilor la discuţii, detalii tehnice şi o serie de sfaturi privind perioada de tranziţie la vaci şi monitorizarea reproducţiei. Factorii cei mai importanţi pentru vacile aflate în perioada de tranziţie sunt frontul de furajare şi densitatea animalelor. Consumul de substanţă uscată şi necesarul de apă sunt de asemenea factori esenţiali pentru vacile în tranziţie. Philip Salkeld a vorbit despre rata gestaţiei, ca fiind cea mai simplă metodă prin care fermierii pot obţine un răspuns la întrebarea „Cât de repede rămân animalele gestante?”. Un aspect important pentru orice fermier este acela de a estima numărul de gestaţii necesare pentru a menţine funcţionalitatea fermei. ABS oferă răspunsul: pentru fiecare 100 de vaci sunt necesare 6 gestaţii/lună. Un alt indicator important pentru managementul reproducţiei este rata concepţiei. Rata ideală a concepţiei este de 3545% la juninci, aceasta fiind însă influenţată de incideţa bolilor şi de eficienţa operatorului. ABS oferă câteva sfaturi fermierilor pentru îmbunătăţirea numărului de gestaţii, sfaturi legate

de abilităţile operatorilor, frecvenţa verificării efectivelor, reintroducerea vacilor negestante în reproducţie şi managementul sănătăţii în perioada de tranziţie. Depistarea căldurilor este esenţială şi are rol în îmbunătăţirea performanţelor de reproducţie. Managerul Tehnic ABS a oferit, şi la acest subiect, câteva sfaturi fermierilor cu privire la creşterea perioadelor de supraveghere a vacilor la 4 ore/zi (exclusiv mulsul), măsurarea activităţilor şi marcarea vacilor cu implicarea personalului calificat şi introducerea vacilor care nu au fost inseminate până la 80 de zile în lactaţie în programe de sincronizare. Ultimul sfat venit din partea lui Philip Salkeld a fost legat de importanţa confortului vacilor prin asigurarea de paturi de odihnă corect dimensionate şi curate, accesul la furaj şi apă, minimalizarea timpului petrecut de vaci în picioare şi asigurararea unei luminozităţi adecvate în adăposturi.

PIC Romania, în calitate de reprezentat în Romania al ABS Global, doreşte să facă din acest eveniment, unul de real interes pentru partenerii săi, încercând astfel să îi menţină cât mai bine informaţi asupra pieţei şi noutăţilor tehnice din domeniu.

holsteinromagazin

mai 2011

CM YK

holsteinromagazin

este un proiect iniţiat de patru medici veterinari care au drept scop oferirea unor servicii complete în fermele de taurine

Control înainte de pregătirea pentru montă, diagnostic de gestaţie (precoce la 29-30 zile, prin ecografie transrectală şi la 60 zile prin ETR), transfer de embrioni de la animale donatoare din ferma proprie. Consultanţă de specialitate privind importul şi selecţia de animale.

.. Dr. Ghencioiu Cosmin  .. Dr. Schenker Dana   Dr. Ochea Marian .. . Dr. Bârţoiu Alin .. www.doctordevaci.ro, e-mail: doctordevaci@yahoo.com

CM YK

rea în foarte bune condiţii a C.O.P.-ului. Aş vrea ca nimeni să nu uite un lucru: ANARZ trebuie să îşi externalizeze aceste activităţi, iar crearea acelei companii de stat numita S.C. Zooserv S.A. poate reprezenta soluţia. Chiar dacă această companie ar avea pentru început un capital de stat, în consiliul său de administraţie trebuie să se regăsească fermieri. Aceştia vor putea astfel să se implice în gestionarea activităţii laboratoarelor şi să dirijeze direcţia în care acestea trebuie să lucreze. Am fost în Elveţia şi acolo există tot 5 laboratoare însă toate se află în aceeaşi locaţie. Acest concept, de strângere a unui numar mare de laboratoare sub un singur acoperiş în România nu ar putea da roade datorită infrastructurii. Cu toţii ştim că o probă de lapte trebuie analizată în maxim 48 ore de la muls, iar acest lucru ar fi imposibil în România datorită infrastructurii. Ceea ce eu îmi doresc este ca atât timp cât vom mai stat la conducerea acestei instituţii să oferim transparenţă şi înainte de orice să punem o ştachetă a zootehnie căt mai sus, să lucrăm după norme ICAR aşa cum lucrează întreaga Europă. Dacă nu ne vom integra în toate organizaţiile europene şi mondiale vom ajunge să facem ameliorare aici însă ea să nu fie recunoscută de nimeni. Trebuie să avem cât mai curând laboratoare acreditate RENAR, aparatură agreată ICAR şi să devenim membri ai InterBull. Asociaţiile şi Federaţia trebuie să înceapă cât mai curând să îşi facă treaba, fiecare pe filiera şi direcţiile ei şi în regiunea ei însă lucrurile trebuie să se mişte cât mai curând.

BOVISmagazin: În urmă cu aproximativ trei ani a fost achiziţionat un dispozitiv

Ivos (analizator al calităţii spermei) în valoare de peste 55.000 euro. Care este utilitatea acestui echipament în momentul actual şi care va fi destinaţia lui în viitorii ani? De cîte ori a fost utilizat până în prezent şi în ce scop? dr. Nagy Tamas: Când am

venit în ANARZ am văzut acel aparat pentru prima dată. El este funcţional în cadrul departamentului de reproducţie şi din păcate nu este utilizat la adevărata lui capacitate şi funcţionalitate. Acest echipament este folosit pentru activitatea de expertiză a calităţii m.s.c.-ului putând fi util în cazuri de litigii, în cazul verificării spermei ce urmează să intre în banca noastră de gene dar şi în cazut testării materialului seminal din semtesturile româneşti. În cazul în care există litigii între furnizorul de m.s.c. şi fermier acesta din urmă acuzând că i s-a vândut m.s.c. infecund putem fi contactaţi. Dacă ni se aduce o doză de material seminal putem face determinările aferente şi le vom putea furniza un buletin de analize privind calitatea. În cadrul ANARZ, doamna Maria Vasile este cea care se ocupă de funcţionalitatea acestui echipament şi ea poate fi contactată de către fermieri sau furnizori de material seminal. Noi am cerut ca la toate importurile de m.s.c. să se aducă atunci când se solicită avizul de import câte o paietă pentru a fi analizată. Astfel, dorim să verificăm dacă transportul şi depozitarea materialului seminal înspre şi în România nu a afectat calitatea spermei. Nu facem aceste lucruri doar pentru a ne afla în treabă; au existat probleme cauzate tocmai de aceste aspecte şi încercăm să le evităm. Este normal să existe o rezistenţă din partea

holsteinromagazin

importatorilor care nu sunt de acord cu această procedură având în vedere faptul că o doză de m.s.c. poate costa şi câte 20 – 30 euro. Dacă ei importă de exemplu căte 15 – 20 doze dintr-un anumit taur nu vor fi de acord să ne ofere pentru tesatare o doză pe cheltuiala lor, deşi aşa este normal. Ţinem cont de documentaţia transmisă de către partenerii externi ai furnizorilor români de m.s.c. însă considerăm că o analiză suplimentară ar oferi un plus de siguranţă fermierilor. Noi suntem la dispoziţia fermierilor, iar când aceştia au probleme este suficient să ne atenţioneze. Reprezentanţii Departamentului de Inspecţie din cadrul ANARZ vor merge în fermă, la importator sau însămânţător, vor lua o probă şi le furnizăm un buletin de analiză sigur.

BOVISmagazin: De asemenea, în urmă cu aproximativ trei ani au fost achizitionate ecografe care au fost ulterior distribuite OARZurilor. Vă rugăm să ne precizaţi câte ecografe au fost achiziţionate în total, în posesia cui se află ele în acest moment şi care a fost valoarea totală a investiţiei. De asemenea, va rugăm să ne menţionaţi care a fost scopul acestei achiziţii şi câte sunt utilizate în scopul respectiv. dr. Nagy Tamas: Sunt nece-

sare o serie de precizări. Ecografe au fost achiziţionate 4 şi sunt utilizabile exclusiv pentru cabaline. În ultimii ani au mai fost achiziţionate ecografe ceva mai puţin performante de către OARZ-uri care au personalitate juridică şi care îşi fac achiziţiile în funcţie de necesităţi. Deci, aceste ecografe care se află în posesia OARZ-urilor au mamai 2011

CM YK

holsteinromagazin

Urmează calea performanței • Eficacitate ridicată demonstrată în condiții de laborator și teren • O singură doză vaccinală • Schema convenabilă de vaccinare în grup, cu un interval larg de administrare cuprins între 12 și 3 săptămâni antepartum • Volumul redus al dozei de vaccin, de numai 2 ml/doză • Administrarea convenabilă, intramusculară a produsului

VACCINARE CU DOZĂ UNICĂ CONTRA DIAREILOR NEONATALE

holsteinromagazin

mai 2011

CM YK

holsteinromagazin joritatea sondă pentru depistarea gestaţiei la scroafă şi foarte puţine pentru vacă – maxim 5 – , iar numărul lor diferă de la un judeţ la altul. Odată cu trecerea patrimoniului dinstre OARZ-uri către ANARZ am preluat şi aceste ecografe.

BOVISmagazin: Există vre-o discuţie în cadrul ANARZ/ Ministerul Agriculturii pentru reintroducerea vreunei strategii de subvenţionare a m.s.c.-ului? dr. Nagy Tamas: Nu, regu-

tigii, nu sunt întabulate, nu au extras de CF, şi aşa mai departe. Încercâm să facem puţină ordine însă am cerut de la toată lumea interesată să ocupe un spaţiu în clădirile OARZurilor să ne transmită o cerere scrisă şi acolo unde există posibilitatea noi vom găsi soluţii. Odată cu restrângerea activităţii OARZ-urilor râmân foarte multe spaţii disponibile, acolo unde avem propriile imobile şi nu stăm la rândul nostru cu chirie. Deci, acolo unde se poate, asociaţiile crescătorilor de taurine ne pot solicita să spaţii pentru birouri.

lamentele europene nu mai permit acest lucru. Singurele subvenţii sunt până în anul 2011 inclusiv pentru bioteh- „A existat de multe ori o nologii. reacţie dură din partea fermierilor atunci când le BOVISmagazin: Voi reveni solicităm diferite informaţii despre efective şi producţie. Îi asupra unei probleme disrog pe toţi să înţeleagă faptul cutate cu ocazia ultimului că nu cerem aceste informaţii interviu: sunt interese de dragul comunicării ci penimobiliare, nu din partea tru că trebuie să transmitem fermierilor, atunci când la rândul nostru aceste vine vorba despre clădirile şi informţii centralizate către terenurile OARZ-urilor? dr. Nagy Tamas: Da, categoric Eurostat, agenţia de statistică sunt. În patrimoniul ANARZ, a Uniunii Europene.” - dr. cu privire la aceste imobile, Nagy Tamas, director tehnic al este un haos nemaivăzut. ANARZ. Multe dintre imobile sunt în li-

Dr. ing. Dan COLCERI, şef laborator HolsteinRO

cum te pot ajuta, înainte de orice, informaţiile obţinute ca urmare a realizării unor analize într-un laborator ultraspecializat

Care sunt beneficiile economice ale laboratorului Holstein RO? Capacitatea mare de lucru permite prelucrarea rapidă a probelor şi transmiterea imediată a rezultatelor către crescători. Datele obţinute pot fi utilizate în selecţie (procentul de grăsime şi de proteină, numărul de celule somatice) sau împreună cu conţinutul în uree pot folosi în managementul fermei. O particularitate a noului laborator este aceea că

probele analizate provin de la fiecare animal în parte şi nu din laptele de colectură. Acest lucru face posibilă identificarea imediată a animalelor cu probleme de sănătate a ugerului (mamite) prin numărul crescut de celule somatice (care poate ajunge uneori la câteva milioane) şi tratarea lor. Un raport necorespunzător între grăsimea şi proteina din lapte (optim 1,2) denotă anumite tulburări metabolice la animalele respective. Un conţinut al laptelui în uree mai mare decât limitele normale are drept cauză o raţie cu un conţinut prea mare în proteină. Ambele situaţii impun reajustarea raţiei furajere. Cele de mai sus reprezintă doar câteva dintre avantajele laboratorului pentru analiza laptelui. În opinia fermierilor, laboratorul va contribui întro măsură considerabilă la reglementarea litigiilor dintre crescători, procesatorii de lapte şi alte organisme, prin efectuarea unor analize obiective.

Mărioara Marin

27 noiembrie 1956 - 16 martie 2011 “Bine copile, ai grijă, mai vorbim!!!” în felul acesta se încheia orice discuţie telefonică sau întrevedere pe care o aveam cu DOAMNA Marin. În acelaşi fel s-a încheiat şi ultima noastră discţie, dicuţie avută cu o seară înainte de a se opri timpul, 16 martie 2011, fatidica dată de 16 martie, ora 8 şi ceva dimineaţa; pentru câteva clipe s-a oprit totul, timpul, respiraţia, totul din jurul meu a disparut... mă auzeam spunând ca un robot: glumeşti nu???...este o glumă proastă nu???... când am conştientizat nu mai puteam decât să-mi şoptesc.... nu pot să cred... nu este adevărat!!!.... 16 martie 2011 este data în care am reuşit să înteleg cu adevarat care sunt adevaratele valori în viaţă. Sunt unul dintre “copii” care au trecut prin curtea DOAMNEI, unul dintre cei ce a primit sfaturi, unul dintre cei care a primit ajutorul DOAMNEI unul dintre cei care a avut de învăţat, unul dintre cei cărora DOAMNA le-a călăuzit paşii în afaceri şi în viaţă. Va multumesc (mulţumim) DOAMNĂ pentru ceea ce aţi lăsat în mintea şi în sufletele noastre... o imagine impecabilă, un suflet mare, exemplu de respect şi deontologie profesională cum rar este întâlnit la oamenii de afaceri din ţara noastră. Pentru toate acestea care au fost şi pentru ceea ce aţi lăsat în urmă, pentru şi în numele imaginii dumneavoastră... DOAMNĂ...VĂ MULŢUMIM!!!! Dr. Adrian DINA... sau ADY Danone , cum îi plăcea DOAMNEI să-mi spună.

Când se stinge o lumânare, o aprinzi din nou, când se stinge o viaţă, o plângi mereu... 22

CM YK

De când am cunoscut-o, pentru mine, a fost un exemplu în viaţă ca om, prieten, specialist şi mamă... o inimă mare şi un caracter pe măsură. ing. Daniela Bănescu În data de 16 martie 2011 ne-am despărţit de unul dintre cei mai corecţi şi pragmatici fermieri din România. Doamna Mărioara Marin a fost înainte de orice un om sincer şi direct pe care cu toţii ne-am putut bizui la nevoie. Din păcate sunt doar cuvinte.... Ionuţ - Costin LUPU

holsteinromagazin

mai 2011

CM YK

holsteinromagazin

Danish know-how

Combaterea microbilor şi controlul calităţii mediului pentru toate tipurile de adăpost • Leagă amoniacul şi reduce umiditatea în exces

• Combate eficient: - bacterii - fungi - virusuri

- pentru că doar reducerea umidităţii nu este de ajuns!

Vifoss România SRL RO-120118, Buzău, şos. Brăilei, km. 7, jud. Buzău telefon: 0722.592.626, fax: 0238.712.304, e-mail: mba@vitfoss.ro, web: www.vitfoss.com holsteinromagazin

mai 2011

CM YK

holsteinromagazin

TOP 100 TPI internaţional - aprilie 2011 un top preluat de pe site-ul Asociaţiei de Holstein din Statele Unite ale Americii; fidelitate de cel puţin 80% pentru testarea prin descendeţă sau 85% pentru testarea genomică şi fidelitate de cel puţin 80% pentru tip în una dintre ţările încluse în sistemul MACE de evaluare. nume taur

%RHA

originea

NAAB

PTAP

PTAP %

PTAF

PTAF %

PTAM % R

FLEVO GENETICS SNOWMAN-ET

100NA

NLD

-0.01

0.02

2220

CO-OP O-STYLE OMAN JUST-ET TV

100NA

USA

001HO09167

-0.04

1701

CHARLESDALE SUPERSTITION-ET TV

100NA

USA

001HO08778

-0.13

1723

ENSENADA TABOO PLANET-ET TR TV

100NA

USA

007HO08081

-0.02

HRDS

SCS

% R

PTAT

% R

UDC

FLC

TPI

89 425

2.71

4.1

2.7

2.42

1.81

2.77

2289G

6.9 72

1.48

88 1.28

2.33

2239G

2.73

6.5

2.15

2.02

1.01

2203G

2159

247

2.87

5.3

1.75

1.64 -0.76

2189G

LONG-LANGS OMAN OMAN-ET TV TL

100NA

USA

014HO04929

0.11

0.09

1291

2.94

2.3

1.73

1.34

1.99

2185G

BADGER-BLUFF FANNY FREDDIE TV

99NA

USA

001HO08784

0.04

0.06

988

2.79

7.2

86 1.11

1.95

2177G

REGANCREST ALTAIOTA-ET TV TL

100NA

USA

011HO09647

0.06

0.15

898

2.83

3.1

2.24

2.06

1.1

2156G

LOTTA-HILL SHOTTLE 41-ET TR TV

100NA

USA

001HO09192

-0.05

-0.01

1806

90 47

2.74

4.3

2.64

2.91

1.53

2143G

E-LONGVIEW CM-ET

100NA

USA

014HO05639

-0.01

0.08

1510

90 60

2.81

4.3

1.7

1.51

0.51

2109G

CO-OP OMAN LOGAN-ET TV TL

100NA

USA

001HO08658

0.04

0.09

1653

2.65

3.2

0.94

0.3

2108G

BOSSIDE ALTAROSS-ET TV TL

100NA

USA

011HO09703

0.05

0.09

676

2.73

5.4 76

1.48

89 1.54

1.76

2106G

BOMAZ MARION EMERALD 648-ET TV

100NA

USA

014HO05560

0.1

0.27

523

90 64

2.98

1.9

1.79

1.8

1.98

2097G

MAINSTREAM MANIFOLD TV

100NA

CAN

200HO00402

0.02

0.09

1477

2.88

3.9

1.1

1.02

0.68

2084G

PICSTON SHOTTLE-ET TV TL

100NA

GBR

029HO12209

-0.01

0.06

1254

99 8304

2.66

2.8 98

2.93

2.21

1.92

2080G

COPPERTOP DOBERMAN-ET TV TL

100NA

USA

029HO13363

0.09

0.16

497

2.71

2.7

2.13

1.15

2079G

O-BEE MANFRED JUSTICE-ET TR TV

100NA

USA

007HO06417

0.08

0.14

911

99 10972

2.71

5.1

0.12

99 -0.35

1.22

2074G

KERNDT-PREMIER BUTZE-ET

100NA

CAN

200HO05548

0.04

1449

85 60

2.98

2.87

2.55

1.9

2063G

SCHILLVIEW GARRETT-ET TV TL

100NA

USA

029HO13083

0.01

0.04

1139

2.74

4.1

1.6

1.13

2.81

2060G

BRAEDALE GOLDWYN TV TL

100NA

CAN

200HO03205

0.05

0.13

221

99 14463

2.65

3.2

3.13

2.69

2.76

2058G

COLDSPRINGS GARNETT CRI-ET TV

100NA

USA

001HO08642

0.12

0.18

216

86 107

2.63

4.3

1.04

0.7

1.03

2056G

UFM-DUBS ALTAESQUIRE-ET TV TL

100NA

USA

011HO09624

0.1

101

0.28

681

2.87

2.5

1.14

0.14

1.61

2055G

END-ROAD O-MAN BRONCO-ET TR TV

100NA

USA

007HO08747

0.03

-0.01

1623

2.94

2.8 77

1.56

88 1.37

1.51

2054G

GP ASOTMAN

0.05

0.06

807

2.64 4.3

1.5

1.93

2.19

2043M

A L H DAKOTA-ET

100NA

NLD

007HO09020

0.05

0.02

1614

86 80

2.8

2.5

0.99

0.3

2.05

2038G

COLDSPRINGS GARNER CRI-ET TV

100NA

USA

001HO08645

0.05

0.18

584

2.71

3.3

1.17

0.83

1.5

2036G

GRAN-J OMAN MCCORMICK TV TL

100NA

USA

029HO13053

0.1

0.29 -394

2.64 4.9

1.27

1.31

1.35

2034G

CROCKETT-ACRES OTTO-ET TV TL

100NA

USA

011HO09317

0.06

0.07

1330

2.56

2.9 80

0.57

0.42 -0.11

2024G

RALMA GOLD CROWN-ET TR TV

100NA

USA

007HO09321

0.08

0.1

636

139

2.77

3.4

1.73

1.44

2024G

FRA

1.37

Descrierea elementelor de bază din tabelul Top TPI, Asociaţia Americană de Holstein % ascendenţi înregistraţi cod Asociaţie proteină nume taur xxxxxxxxxxxxxxxxxxx TV TL

%RHA

NAAB

NA I

XXX HO xxxxx

TV - liber de Complex Vertebral Malformation TL - liber de Bovine Leukocyte Adhesion Deficiency TR - liber de gena ce cauzează apariţia părului de culoare roşie 24

CM YK

PTAP

PTAP%

grăsime PTAF

lapte repetabilitate celule somatice conformaţie uger membre

PTAF%

PTAM %R

HRDS

SCS

PTAT

UDC

FLC

TPI xxxx G M

cod companie cod rasă - Holstein cod taur

număr de ferme cu fiice în 001 - Genex Cooperative/CRI • 007 - Select Sires, Inc. testare în SUA 011 - Alta Genetics USA, Inc. • 029 - ABS Global viaţa 014 - Accelerated Genetics • 200 - Semex Alliance productivă

holsteinromagazin

G - testare genomică inclusă în evaluare M - prescurate de la MACE - tauri ale căror rezultate din ţara de origine au fost echivalate de Intebull pentru a putea fi încadrate în Index-ul fiecărei ţări, SUA - în cazul de faţă mai 2011

CM YK

holsteinromagazin

Obţineţi mai mult din dejecţiile dvs.! Adăugaţi Viscolight în bazinele dvs. de dejecţii şi obţineţi cel puţin cu 300 g azot mai mult la tona de dejecţii.

* Îmbunătăţeşte valoarea îngrăşământului * Rezultat economic pozitiv

Adăugaţi Viscolight în grajduri şi veţi obţine cu 700-1000 g mai mult azot la tona de dejecţii.

* Un climat interior mai bun * Protejează mediul ambiant * Uşurează lucrul cu bălegarul

Nicolae Popa Tel. +40 0723 304 981

* Îmbunătăţeşte relaţiile de bună vecinătate

Brøste A/S FarmCare www.broste.com

Big enough to do the job, small enough to care holsteinromagazin

mai 2011

CM YK

holsteinromagazin 29

SCHILLVIEW OMAN GERARD-ET TV

100NA

USA

029HO13162

0.06

-0.02

1307

3.14

2.01

2.52

1.46

2018G

CO-OP OMAN LOYDIE-ET TV TL

100NA

USA

001HO08654

0.12

0.16

512

2.79

2.5

1.29

0.42

2.19

2016G

COMESTAR LAUTHORITY-ET TL

100NA

CAN

200HO05588

0.02

0.07

498

88 97

2.92

2.2

3.66

2.84

2.27

2015G

CO-OP DON JUAN-ET TV TL

100NA

USA

001HO09225

-0.03

0.02

872

89 50

2.89

5.4 70

1.92

2.2

2.03

2011G

NEW-FARM BRITT PRINCE TL

96I

ITA

198HO00113

0.07

0.09

577

88 86

2.46

5.8 72

0.98

0.29

2.02

2011G

MARKWELL FORMULA-ET

100NA

CAN

200HO00427

0.08

0.13

-130

2.59

0.78

0.67

1.98

2009G

SANDY-VALLEY BOLTON-ET TV TL

100NA

USA

029HO11111

-0.03

2078

99 1887

2.87

1.5

2.66

2.59

2.15

2008G

A L H DUKE-ET

100NA

NLD

007HO09021

0.04

0.06

1197

86 192

2.81

3.5

1.62

0.77

2.79

2007G

0.81

FAR-O-LA BOLVR SAMBO CRI-ET TV

99I

USA

001HO09051

0.04

0.02

1001

2.71

4.3

1.11

1.1

2002G

WHITMAN O MAN AWESOME ANDY TV

100NA

USA

001HO08777

0.07

0.27

187

2.52

6.1

0.34

88 -0.12

1.22

2000G

BREMER ALLEGRO MAXUM-ET TR TV

100NA

USA

007HO09357

-0.02

0.02

1062

2.74

4.9

1.65

89 1.56

0.89

1996G

RAMOS TV TL

98I

DEU

011HO08046

0.05

0.06

111

99 14076

2.52

1.12

0.94

1.01

1996M

ALPAG IRON ACTIVE-ET TV TL

100NA

ITA

198HO00100

0.05

0.18

376

396

2.81

4.5

0.81

0.24

0.55

1988G

RI-VAL-RE 2338 NIAGRA-ET TR TV

100NA

USA

007HO08856

0.02

-0.05

1661

120

2.85

2.2

2.04

1.87

0.27

1987G

JENNY-LOU SHOTTLE TRUMP-ET TV

100NA

USA

014HO05434

-0.06

-0.03

1852

2.7

2.2

2.4

1.94

1.52

1986G

END-ROAD BEACON-ET TV TL

100NA

USA

029HO13366

0.01

1240

2.8

2.7

2.09

1.44

1.58

1985G

FUSTEAD GOLDWYN GUTHRIE-ET TR

100NA

USA

007HO09420

0.03

0.1

300

88 56

2.8

2.5

3.23

3.08

1.88

1985G

LINCOLN-HILL SHOT LASER-ET TR

100NA

USA

007HO09222

-0.03

0.1

1063

90 56

2.91

2.2

2.8

1.72

2.51

1985G

GLENN-ANN PALERMO-ET TV TL

100NA

USA

014HO05411

0.06

0.1

279

2.75

2.2

2.67

0.75

1983G

DE-SU OMAN GOLI-ET TV TL

100NA

NLD

097HO08729

0.06

0.12

668

80 95

2.73

3.3

1.31

1.18

1.71

1982M

HARTLINE JAYTON-ET TV TL

98I

USA

029HO13330

0.02

0.04

1324

2.76

4.6

0.58

0.46

1.71

1982G

SHADYBANK SHOTTLE SANTANA TM

100NA

USA

001HO09175

0.05

0.14

1168

89 42

2.89

0.3

2.12

1.52

0.4

1980G

VEAZLAND MYSTICAL-ET TV TL

100NA

USA

014HO05617

-0.06

1547

2.92

1.8

1.89

1.73

1.85

1978G

WA-DEL GARMAN-ET TV TL

100NA

USA

029HO13616

0.02

0.09

649

90 60

2.99

3.8 70

1.69

1.32

1.97

1977G

SALA SHOTTLE PAROCAS

ITA

198HO00151

-0.03

1286

2.65

2.2

2.39

1.26

2.66

1976G

CO-OP OMAN ALABAMA TV TL

100NA

USA

001HO09315

0.01

-0.06

1299

90 44

2.83

4.9

0.91

1.36

0.68

1974G

LYNNCREST O-MAN HANOVER-ET

100NA

USA

007HO08536

0.05

1409

2.86

1.7

0.58

0.07

2.76

1974G

GRAF-ACRES MORRELL-ET TV TL

100NA

USA

029HO13144

0.02

-0.03

1522

2.67

3.6

0.78

0.45

1.19

1973G

2.44

LIRR DREW DEMPSEY TR TV

100NA

USA

007HO09264

0.07

0.12

-104

2.61

2.6 71

3.39

2.79

1972G

WOODMARSH TOPSHOT-ET TV TL

100NA

GBR

029HO12554

-0.01

0.11

943

120

2.66

3.7

1.64

88 1.5

-0.13

1972M

ZANI OMAN AMERICAN

ITA

0.07

598

2.7

4.8

0.71

1.48

1.1

1972M

0.05

1121

2.72

0.57

0.1

1.44

1969G

0.06

0.13

874

84 204

2.66

3.4

0.88

76 -0.45

2.01

1966M

-0.01

-0.09

1409

80 96

2.53

4.4

1.1

1.32

1.02

1965M

JOMAN

NLD

ANGELO

BEL

DANSIRE OMAN ORBIT

DNK

JOBERT TV TL

96I

AUT

202HO00127

0.04

0.03

1500

3.12

3.3

0.9

1.12

0.25

1965G

MAGOR EXCEPTION-ET

98I

HUN

200HO07345

0.02

0.06

965

90 129

2.72

3.5

1.65

1.32

2.28

1965G

GOLD-N-OAKS GOLD-MAN-ET TV TL

98I

USA

029HO13589

0.05

0.21

-201

2.58

5.9 74

1.27

89 1.8

1.53

1963G

182HO00812

1828 79

LATUCH LUKE-ET TV

99I

USA

0.02

0.12

305

85 100

2.55

6.2

0.96

0.81

0.83

1962G

REGANCREST OMAN INFINITE-ET TV

100NA

USA

001HO08919

0.04

0.14

931

86 116

2.93

2.6 74

0.86

0.75

1.27

1962G

BOMAZ OMAN KRAMER 561-ET TV TL

100NA

USA

014HO04924

-0.02

0.02

1619

2.88

3.1

1.4

0.68

2.79

1961G

JAUQUET-LANG SURPRISE TV TL

100NA

USA

007HO09355 -2

0.06

0.26 -557

112

2.56

3.5

2.48

2.78

1.68

1961G

LADYS-MANOR RUBY D SHOUT-ET TV

100NA

USA

029HO13387

0.02

0.08

962

110

2.7

2.1

2.16

1.54

1.38

1961G

CHARITY ALTAGRATIS-ET TV TL

100NA

USA

011HO09799

0.07

0.14

637

2.96

2.2

2.02

1.8

1.11

1960G

DANSIRE OMAN OSCAR

97I

DNK

236HO00604

0.08

0.14

934

131

2.67

3.5

54 -0.22

0.12 -1.17

1960M

KOEBELE P-S SANTA-FE-ET TV TL

100NA

USA

029HO13548

0.07

0.22

2.83

2.9 72

2.11

89 1.78

1.36

1960G

BOMAZ POTTER PLATO-ET TR TV

100NA

USA

007HO09173

-0.05

0.04

1081

2.77

5.3

1.42

89 1.99

1.71

1959G

CM YK

holsteinromagazin

mai 2011

CM YK

holsteinromagazin 75

RONELEE SS DURABLE RC TV

100NA

USA

CO-OP O-MAN KADE-ET

100NA

77 78

007HO09107

-0.03

0.11

668

2.55

3.4

NLD

0.03

0.1

351

80 131

2.66

KLLSTORP ET

SWE

0.08

0.01

756

80 118

NSTGRDEN ET

SWE

0.09

0.17

729

80 101

BARNKAMPER MANDELL

NLD

097HO07782

-0.01

0.05

972

PINE-TREE MISSY MIDWEST-ET

100NA

USA

001HO08546

0.04

0.12

BEYERCREST RAMOS RYE-ET TR TV

99I

USA

007HO09565

0.02

0.19

DANSIRE SHTTLE SOL

0.05

0.13

DNK

2.25

1.62

3.13

1959G

5.6 62

0.3

0.39

1.45

1958M

2.91

2.9 54

1.62

0.99

1.03

1958M

2.91

2.9 52

1.37

0.48

1958M

80 124

2.77

4.1

1.62

1.29

1.13

1955M

655

90 54

2.59

4.8

0.39

0.89

0.05

1955

583

2.51

3.5

1.06

0.3

1.49

1953G

621

80 107

2.85 4.2

0.8

0.89

1.22

1953M

KELLERCREST BRET LES CRI-ET TV

100NA

USA

001HO08631

0.04

399

2.62

0.78

1.55

0.17

1953G

CORDES-MAID STONEWALL-ET TV TL

100NA

USA

029HO13553

0.07

0.09

2.64

3.2

2.16

89 1.59

1.84

1952G

TP BJORKIL ET

0.06

0.13

1482

80 119

2.8

2.6 57 -0.07

67 -0.84

0.96

1952M

MORNINGVIEW LEGEND-ET TV TL

502

2.87

2.5

0.24

1.84

1951G

GOLD-N-OAKS GONE-GOLD-ET TR TV

DIAMOND-OAK APPOINT-ET TV

BOMAZ ALTANEUTRON-ET TR TV

98I

SWE 100NA

USA

029HO11932

0.12

0.15

98I

USA

007HO09424

0.04

0.11

378

2.73

3.6 74

2.14

1.55

1.75

1950G

100NA

CAN

200HO01666

0.03

0.08

429

99 632

2.78

1.4

1.94

2.27

2.34

1949G

USA

011HO09744

0.02

0.11

1373

3.14

1.71

1.02

0.53

1947G

1.2

DANSIRE RAMOS RDDING

98I

DNK

236HO00601

0.06

0.07

1055

80 103

2.63

3.1

0.81

-0.94

1947M

COYNE-FARMS MARSHAL YANK-ET TV

100NA

USA

097HO08718

0.02

1416

86 120

2.98

1.5

1.94

2.02

2.03

1946G

MACOMBER O-MAN BOGART TR TV

100NA

USA

007HO08559

0.05

0.13

252

2.72

3.6 76

1.19

1.16

2.01

1945G

99I

USA

001HO08927

0.03

0.18

213

2.59

6.1

0.65

89 -0.57

1.6

1945G

ITA

029HO13602

0.1

0.19

128

85 69

2.76

2.8 61

1.76

1.6

0.48

1944G

USA

007HO08361

-0.01

0.05

1059

1.16

0.96

0.12

1944G

ZIMMERVIEW BRITT VARSITY-ET TR

AL PAR SHOTTLE NEFAS ET TV TL

KINGS-RANSOM T DOMINGO-ET TR

100NA

2.65 4.6

de tradiţie şi experienţă în slujba obţinerii performanţei în creşterea taurinelor HL HAMBURGER LEISTUNGSFUTTER GERMANIA

distribuitor exclusiv al produselor PANTO şi IBEKA Germania, OVER Polonia şi TELASAN Cehia

• premixuri şi furaje minerale • produse speciale obţinute prin procese fizice (WISAN) după o metodă unică HL • suplimente proteice energetice pentru fiecare tip de raţie, tip de producţie şi categorie de animale (Panto Potent, Panto TMR) • înlocuitori de lapte (pudră şi granulat) • prestarter pentru viţei • grăsime granulată protejată • produse de intervenţie mai 2011

Sediu central: loc. Tărtăşeşti, str. Principală, nr. 38, jud. Dâmboviţa, tel./fax: 0245.261.013, mobil: 0745.284.841 holsteinromagazin Depozit central: şos. Bucureşti - Târgovişte, nr. 138, jud. Dâmboviţa, tel./fax: 0245.261.350, mobil: 0749.152.877

CM YK

holsteinromagazin 96

DANSIRE OMAN OFFROAD

DNK

0.04

0.02

1147

80 97

2.93

3.3

0.92

0.66

1.76

1938M

END-ROAD SHOTTLE MICAH-ET TV

100NA

USA

014HO05300

-0.04

-0.05

1578

2.75

2.2

1.89

1.55

1.11

1938G

KED OUTSIDE JEEVES-ET TV TL

100NA

USA

029HO11614

HAMMER-CREEK GOLD KOLTON-ET TV

100NA

USA

014HO05399

0.04

743

102

3.01

6.7

1.6

89 1.46

1.95

1938G

-0.02

672

90 55

2.63

2.5

2.49

2.48

1.92

1937G

RA-MAR-LAND O PHANTOM-ET TV TL

100NA

USA

014HO05177

0.02

-0.01

1292

2.97

0.92

89 1.03

1.85

1937G

Training în managementul fermelor din SUA - 2011

fotografii Schöntal Schul Impex

WWS / Schöntal Schul Impex SRL

Vizită la Hoard’s Dairy Magazine

În vizită la sediul Asociaţiei Holstein din Wisconsin, SUA

Primele însămânțări artificiale cu material seminal proaspăt: 1942

președintele Holstein RO alături de președintele Asociaţiei Holstein din Wisconsin, SUA 28

CM YK

Densitatea populaţiei de vaci de pe teritoriul SUA

holsteinromagazin

mai 2011

CM YK

holsteinromagazin

mai 2011

CM YK

fotografii Schöntal Schul Impex

holsteinromagazin

Dejecţiile ajung din fermă direct pe câmp prin intermediul unui sistem de ţevi, asemeni unui “cordon ombilical“

Echipa în fața muzeului National Dairy Shrine

Adăpător și dușuri – esențial, modern

Un concept nou: grajd cu ventilație ”cross barn” Creșterea vițeilor în sistem modern – Larson Acres Farm, WI

Perete ”răcitor cu apă!!!, opus ventilatoarelor

Maternitate modernă, pe nisip

Reproducție: de 3 x ori !

Furajare cu TMR (furaj unic complet) 30

CM YK

Curăţenia din timpul mulsului - înainte de începere şi la finalizare (foto dreapta)

holsteinromagazin

mai 2011

CM YK

holsteinromagazin

Danish know-how

Premix Vitamine & Minerale Suplimente Vitfoss este o companie daneză dinamică şi inovatoare, specializată în produse nutriţionale pentru vaci. Principala noastră preocupare este producţia şi marketingul premixurilor şi suplimentelor pentru industria de furaje.

Vifoss România SRL RO-120118, Buzău, şos. Brăilei, km. 7, jud. Buzău telefon: 0722.592.626, fax: 0238.712.304, e-mail: mba@vitfoss.ro, web: www.vitfoss.com

holsteinromagazin

mai 2011

CM YK

holsteinromagazin

•

Ureea Ca urmare a începerii realizării programului de analize în cadrul laboratorului Holstein Ro din localitatea Pantelimon/ Ilfov, au fost oferite fermierilor detalii importante şi despre nivelul ureii din lapte. Având în vedere sugestiile unor practiceni i-am invitat pe reprezentanţii câtorva dintre companiile furnizoare de soluţii pentru furajarea vacii Holstein să îşi prezinte punctul de vedere asupra a două întrebări extrem de importante atunci când vine vorba despre nutriţia vacii de lapte. Au răspuns solicitării noastre reprezentanţii a patru companii: Elvis Ştefanov (Noack România), Nicoleta Tănase (Guyomarc’h Nutriţie Animală), Gianina Costache (Vitfoss România) şi Krisztian Szakacs (Trouw Nutrition, toţi specialişti binecunoscuţi dumneavoastră.

Care este, din punctul dumneavoastra de vedere, nivelul optim al ureii din lapte recomandat pentru rasa Holstein? Elvis Ştefanov (Noack România): Nive-

lul optim al ureei în lapte (MU) pentru rasa Holstein este cuprins între 23 şi 40 mili-echivalenţi/dl lapte sau respectiv între 11 şi 18 miliechivalenţi/dl lapte pentru azotul ureic din lapte (MUN). •••

Gianina Costache (Vitfoss România): Ureea

din lapte reprezinta un indicator important in nutritia animala in ceea ce priveste optimizarea planului furajer din punct de vedere energetic si proteic. Daca nivelul proteinei din lapte este in limite normale (3,2 – 3,8) si nivelul ureii din lapte cuprins intre 10-30 mg/ dL se considera ca necesarul de energie si proteina asigurat prin ratie este cel optim. Nivelul ureii din lapte variaza in functie de rasa, de sezon, de momentul prelavarii probei (3-5 ore dupa furajare) si de numarul mulsorilor. La rasa Holstein nivelul ureii din lapte reprezinta aproximativ 0,19 puncte procentuale din nivelul proteinei din lapte. Valori cuprinse intre 10 – 16 mg/dL sunt considerate „normale” pentru rasa Holstein. 32

CM YK

Nicoleta Tănase (Guyomarc’h Nutriţie Animală): Ureea din lapte – unul dintre indicatorii

echilibrului energo-proteic ai raţiei

UREEA (mg/dl)

CAUZE

CONSECINTE - degradare lenta a fibrelor in rumen, deci productie de energie scazuta - scade ingesta (7-10%) - scade productia de lapte - probleme de reproductie - creste intervalul dintre GB si PB % - risc crescut de acidoza

Nivel scăzut

10- 25

Functionalitatea “ non-optimala” a rumenului - cantitate redusa de proteina in ratie deficit de Azot fermentescibil (ENI) - viteza de degradare a azotului care difera de la o materie prima la alta - utilizarea in ratie a proteinei by-pass - exces de Energie fermentescibila (siloz de porumb si cereale cu continut mare de amidon solubil)

Nivel optim

27 – 30

Ratie echilibrata

Nivel Rridicat

33 – 50

Functionalitatea “ non-optimala” a rumenului - scade sinteza proteinei la nivelul - cantitate crescuta de proteina in ratie - exces ugerului, respectiv in lapte : energia de Azot fermentescibil (ENI) este primul factor limitativ penru - utilizarea de uree neprotejata in cantitate sinteza proteinei necorespunzatoare - probleme de reproductie (scade ph-ul uterin si sinteza de progesteron): nivel - deficit de Energie fermenescibila (PDIME) crescut al mortalitatii embrionare - scade productia de glucoza la nivelul ficatului => scade productia de lapte

Pentru un nivel optim de uree in lapte trebuie respectat necesarul de azot ruminal (ENI), precum si concentratia de amidon si zaharuri. ENI – (un parametru nutritional propriu grupului In Vivo- NSA) - reprezinta predictia de Azot fermentescibil ce se formeaza in rumen, a carui valoare trebuie sa fie situata intre 92 si 106 g N/ kg SU. Guyomarc`h Romania prin intermediul serviciului tehnic utilizeaza un program computerizat de echilibrare ratii

(Isalim) ce include si acest parametru, permitandu-ne astfel posibilitatea de a furniza clientilor nostrii ratii cat mai

holsteinromagazin

corect echilibrate ce vor asigura in final si un nivel optim al ureei in lapte.

mai 2011

CM YK

holsteinromagazin

mai 2011

CM YK

BOVISmagazin Krisztian Szakacs (Trouw Nutrition): Nivelul

dorit de noi al ureei in lapte este de 20-30 mg/dl, determinat ca o medie a unui lot de animale furajate cu aceeasi ratie (!), interpretat impreuna cu nivelul de proteina din lapte.

Care sunt explicaţiile pentru scăderi sau creşteri peste acest nivel?

Pe monitorul computerului central al echipamentului laboratorului HolsteinRo apare nivelul de uree din fiecare probă de lapte analizată. Aceste informaţii pot fi ulterior printate şi transmise fermierilor.

Elvis Ştefanov (Noack România): Ureea din

lapte/azotul ureic din lapte ne ofera informaţii despre echilibrul între proteina degradabilă la nivelul rumenului şi cea degradabilă la nivelul intestinului (proteina by pass), cu un raport optim de 60-65 % pentru proteina degradabilă, respectiv 35-40% pentru proteina by pass. Mai mult, primim informaţii despre echilibrul energo-proteic la nivelul rumenului. Un nivel mare de proteină necesită un aport pe măsura de energie. În cazul în care energia nu este suficientă pentru a susţine activitatea microorganismelor de a procesa proteina la nivelul rumenului, se produce amoniac, care se absoarbe prin peretele ruminal, ajunge în sânge şi apoi în lapte. Nivelul de uree din lapte poate fi determinat de către procesator sau se poate afla cu ajutorul unui aparat portabil (Mini Food Labdistribuit de Noack România). De asemenea, Noack România oferă soluţii pentru echilibrarea fracţiilor proteice din raţie, fiind unica companie din România care distribuie proteine by pass: 34

CM YK

Soy Pass şi Ra Pass. Mai multe detalii vă putem oferi în cadrul prezentării pe care o vom susţine la “Zilele Crescătorului de Taurine”, organizată de revista BOVISmagazin.

Gianina Costache (Vitfoss România):

Nivelul ureii din lapte oglindeste concentratie in uree din sange. Cand planul furajer contine cantitati ridicate de proteina, bacteriile nu pot captura excesul de amoniac si nu il pot converti in proteina microbiala. Deoarece amoniacul poate modifica Phul sangelui, intra in actiune ficatul care nu face altceva decat sa converteasca excesul de amoniac in uree pentru a fi excretat sau recirculat. Uree difuzeaza libera prin membranele celulare si tocmai de aceea ajunge in concentratii considerabile si in lapte. Daca concentratie in uree din sange este mare, atunci si nivelul ureii din lapte va fi mare, datorita unei exces de proteina care practic se pierde prin excretia excesului de azot in mediu extern, deci pierderi financiare considerabile culminand cu efecte daunatore asupra ficatului

si rinichilor. Daca nivelul ureii din lapte este foarte redus (sub 8 mg/dL), se va reduce numarului de bacterii rumenale, fapt ce va avea ca efect reducerea productiei de lapte si a proteinei din lapte. Concret, fiecare ferma ce respecta un plan furajer echilibrat si furajeaza din stoc trebuie sa mentina o concentratie constanta a ureii in lapte cuprinsa la Holstein intre 8 – 16 mg/dL; daca apar variatii saptamanale de 3 – 4 mg mai mult sau mai putin, trebuie gasita si solutionata cauza care poate fi: 1.furajarea unor cantitati ridicate de Proteina Cruda sau 2. furajarea unor cantitati ridicate de RDP (Rumen Degradabil Protein) chiar daca Proteina Cruda este in limite normale sau 3. aparitia unei acidoze rumenale care inhiba producerea de proteina microbiala si amoniacul nu mai este capturat sau 4. ratii dezechilibrate energetic, ce contin un siloz slab energetic, sau nu contin glucide „usoare” - melasa sau nu contin un nivel optim de fibra digestibila (perete celular digestibil) pot reduce dezvoltarea microbiala

bovismagazin

si conduc la cresterea nivelului ureii din lapte. De mentionat ca o crestere a nivelului de uree in lapte poate apare si in urmatorele situatii: o productie de porumb de siloz noua, introducerea vacilor la pasunat, un semisiloz sau semifan cu umiditatea mai scazuta, macinarea prea fina a cerealelor ce intra in amestecul de ferma, schimbarea metodei de insilozare, cu / fara inoculanti, modificarea ratiei furajere prin introducerea unei cantitati mai mari de Proteina Digestibila, ex: inlocuirea sroturilor tratate termic cu seminte brute de floarea soarelui, de soia, de in au ca rezultat producerea unei cantitati mai mari de amoniac in rumen.

Krisztian Szakacs (Trouw Nutrition):

Pentru a intelege importanta nivelului de uree din lapte trebuie stiut ca ureea este forma de eliminare a excesului de proteina si azot neproteic din organism, prin convertirea de catre ficat in uree (netoxica) a surplusului de amoniac (toxic pentru organism) rezultat in special la nivel ruminal din descompunerea acestora. mai 2011

CM YK

BOVISmagazin

bovismagazin

mai 2011

CM YK

BOVISmagazin Excesul de uree se elimina prin la animalele productive. neeconomic sau chiar pericu- pentru a se verifica corectituurina, saliva si lapte. Nivelul ure- Pentru evitarea acestor prob- los! Covertirea amoniacului in dinea buletinelor de analiza ei din lapte este in concordanta leme, nivelul proteinei si al en- uree necesita energie! In caz- si a functionarii rumenului la cu nivelul ureei din sange. ergiei din ratie trebuie reglat in urile ideale, calculele teoretice modul estimat. Microorganismele ruminale functie de normative, excesul trebuie comparate cu analizele sunt capabile sa utilizeze in uneia dintre acestea fiind inutil, de laborator ale ureei din lapte prezenta energiei excesul de azot neproteic, astfel multiplicandu-se si incluzandu-l in pro- un articol furnizat de Alexandru Baciu, director tehnic Biovet Impex /Laboratorios Hipra priul organism, si generand astfel structuri proteice (organice). Din acest motiv nivelul de uree din lapte oglindeste doar nivelul de vaccinurile polivalente ascultă-mă pe mine“…, iar el La ora elaborării acestui articol RELATIV al echilibrului ener- lucrez în vânzări de aproape este clinic dovedită, dar această vorbeşte de fapt despre produse go-proteic al ratiei, neindicand argumentaţie nu rezolvă probfabricate în Europa, avizate de 16 ani. Am avut norocul să-mi daca problema unui dezechili- încep ucenicia în branşă la o organismul European al Medi- lematica ce a dus la apariţia bru are la origine un exces/defi- multinaţională elveţiană. Nu acestor vaccinuri polivalente: camentului, autoritatea cu cele cit de proteina sau energie. Ca necesitatea diminuării manopmai drastice cerinţe în lume în mi s-au spus multe acolo despre urmare a acesteia, ureea cres- cum să mă comport în teren, ceea ce priveşte componenţa erei şi a stress-ului animalelor cuta in lapte demonstreaza utidosarului de înregistrare la cap- prin aplicarea unui singur vacdar ceea ce mi s-a spus, mi s-a lizarea slaba a proteinei. itolele de siguranţă în adminis- cin contra a mai multor boli (3, părut relevant şi m-a călăuzit în Din cele de mai sus rezulta ca trare şi dovedire a eficacităţii? 4, etc.). Cum poate un vaccin toată activitatea mea de “sales un nivel de uree scazut demonAjunge oare să-ţi susţii produ- monovalent să înlocuiască un man”: streaza un nivel scazut de proteivaccin polivalent? Doar prin sul (chiar daca este produs de o na in ratia consumata (!), in spe- 1. Cunoaşte-ţi produsul în cele aplicarea a mai multor vaccinumultinaţională) vorbind exclumai mici detalii; cial proteina degradabila la nivel ri monovalente care să acopere siv negativ despre concurenţă, 2. Nu vorbi de rău despre ruminal. In cazul in care buletivalenţele din componenţa vacconsiderând ca fiind suficient produsele altora ci despre cât de nul de analiza demonstreaza un cinului polivalent! faptul că reprezinţi un brand bune sunt produsele tale; nivel corespunzator de proteina Deci ce facem: în cazul unui cunoscut? 3. Când nu ştii să răspunzi in ratie, aceasta poate fi eventual vaccin tetravalent aplicăm 4 În ultima vreme am văzut o recunoaşte acest lucru, inforneutilizabil (reactia Maillard). tactică de promovare a pro- vaccinări la interval diferite Practic, urmarea este o produc- mează-te şi revino cu explicaţii; de timp? Dar există vaccinuri priilor produse uşor mai tie insuficienta de lapte (un nu- 4. Nu te băga în subiecte pe care monovalente alternative penevoluată decât precedenta, nu mar insuficient de microorgan- nu le stăpâneşti; isme ruminale care genereaza tru vaccinurile polivalente? Şi o simplă negare a eficacităţii 5. Este inacceptabil să faci greşeli un rumen cu un randament produselor concurenţei, ci ne- dacă ar fi, ce facem, stressăm gramaticale; slab in digestia nutrientilor si animalul de 4 ori? Cu ce efect garea eficacităţii unor produse 6. Este inacceptabil să-ţi repeţi generarea acizilor organici nec- greşelile; asupra producţiei? (vaccinuri în acest caz) ale esari pentru productia laptelui) Nu mai vorbesc de situaţia în competiţiei datorită faptului 7. Recunoaşte când au şi alţii si o slaba persistenta a curbei de care recomandările acestor că aceasta oferă pieţei vaccinuri produse bune, comparabile cu lactatie, eventual ingrasarea pre- ale tale; polivalente şi (vezi Doamne), specialişti contrazic orice regulă matura a animalelor. profesională în vigoare: introvaccinurile polivalente dau o Acestea sunt reguli de bun simţ Un nivel crescut de uree in lapte duceri de tulpini vii vaccinale protecţie mult mai slabă decât zic eu şi care (parţial), s-ar putea demonstreaza un exces de prodeletate în ferme infectate cu aplica în multe situaţii de viaţă. vaccinurile monovalente! teina in ratie (in special ruminatulpini sălbatice de herpes - viObserv în ultima perioadă o se- Aceasta este genul de tactică la), deficit de energie (carbohidrusuri în lipsa oricărui program care la neavizaţi ar da ceva rie de agenţi de vânzări (produse rati - in special la nivel ruminal), de eradicare (e vorba de IBR)… roade… sau servicii), care prin modul în sau necorelarea locului de utilidoar aşa …ca să vindem ceva! Ce ne facem însă cu cei care care se comportă în piaţă sunt zare al sursei de energie si proCând vezi recomandări de chiar ştiu subiectul? Trec peste departe de multe dintre aceste teina. Practic, este un indicator acest gen ale unor asemenea faptul că se trece în viteză peste reguli de bun simţ: nu prea ştiu al unei eventuale furajari neecospecialişti, pe bună dreptate, faptul că Agenţia Europeană subiectul, comentează răuvoitor nomice (proteina este componu-ţi rămâne decât să te îna Medicamentului (AEM) la adresa competiţiei, nu sunt în nenta cea mai scumpa a ratiei), trebi: chiar atât de proşti îşi nu avizează produse fără ca stare să recunoască adevărul că duce la probleme de reproducconsideră clienţii sau colegii din la dosarul de înregistrare ale există şi alte produse valoroase tie (chisti, fecunditate/nidatie, competiţie? acestora să nu se prezinte stupe piaţă. Ce poţi să crezi când etc) prin mediul “toxic” generat dii de eficacitate certificate de vezi un agent de vânzări care îşi de pHul modificat, pierdere de experţi autorizaţi agreeaţi de începe discursul cu sintagma conditie corporala, iar in cazuri extreme cresterea mortalitatilor “Dom’le produsul ăla e prost, AEM şi deci protecţia conferită

Despre deontologia agentului de vânzări

CM YK

bovismagazin

mai 2011

CM YK

BOVISmagazin

ALEI DE FURAJARE SCHIPPERS - CRESTEREA PRODUCTIVITATII IN FERMELE CU VACI DE LAPTE MS SCHIPPERS, din Olanda,este unul dintre mariifurnizorieuropeni de solutii complete pentru fermele de animale, inclusiv vaci de lapte. In Romania, compania olandeza este reprezentata de catre Bentley Romania SRL din Timisoara. Pentru finisarea unei noi alei de furajare sau pentru renovarea (egalizarea) suprafetelor uzate, solutia oferita de Schipperseste unica pe piata mondiala. Sapa de egalizare este constituita exclusiv din rasina epoxidica si poate fi aplicata intr-un mod extrem de usor, astfel incat in numai 24 de ore alei de furajare este gata de utilizare. AVANTAJELEmajore ale solutiei oferite de Schippers sunt: - Utilizarea exclusiva a rasinii epoxidice (solutie net superioara fata de poliuretansi metil metacrilat sau alte solutii ce contin partial rasina epoxidica); - Curataresub jet de apa, deoarece este o suprafata neteda, lucioasa; - Mentine o igiena ridicata; - Reduce riscurile de aparitie a fermentatiei resturilor furajere; - Nu permite infiltrarea apei; - Hrana se poate administra usor. AMORTIZARE si PRODUCTIVITATE Investitia se recupereaza intr-un timp foarte scurt (circa jumatate de an) prin faptul ca este imbunatatit consumul de substanta uscata cu pana la 1 kg/zi/cap animal iar acest lucru conduce la o crestere a productiei de laptecu circa 2 litri/zi/cap animal. APLICARE Produsul se aplica foarte usor: se amesteca rasina epoxidica cu intaritorul, se distribuie uniform, se finiseaza cu o rola obisnuita pentru vopsea si se trece de doua ori cu o rola de scos bule de aer. Timpul de uscare este de doar 24 de ore, dupa care animalele se pot deja hrani de pe noua alee de furajare. Dupa numai 48 de ore de la aplicare se poate circula inclusiv cu tractorul peste suprafata proaspat egalizata. DURATA DE VIATA estimata pentru acest produs este de circa 15 ani.

Pentru camera de muls, spatiul tehnic, alte spatii din ferma (garaj, birouri) si pereti exista solutiisimilare, particularizate, de la Schippers. Fiecare produs este proiectat sa raspunda la solicitarile spatiului pentru care este destinat. Pentru detalii tehnice si oferte va rugam sa va adresati departamentului de vanzarial Bentley Romania SRL. SC BENTLEY ROMANIA SRL Piata N. Balcescu, nr. 4, Ap. 4 Timisoara, 300229, judTimis Tel/Fax: 0256 275 173/ 0256 275 177 E-mail: sales@bentleyromania.ro www.bentleyromania.ro bovismagazin

mai 2011

CM YK

BOVISmagazin GHIDUL CRESCĂTORULUI: Companii care oferă servicii şi produse pentru creşterea taurinelor Compania

Activitate

Adresa

Web

Contact

Pag.

CEVA Sante Animale

Medicamente

Str. Chindiei, nr. 5, sector 4, Bucureşti

www.ceva.com

dr. Alexandru Ivancencu, Tel.: 0728.628.717

Aqua D&P

Tehnologie

Cluj-Napoca, jud. Cluj

dorinachezan@yahoo.com

ing. Dorina Chezan, Mob.>

C3, 29 18

Biovet Impex

Medicamente

Str. Sebastian, nr. 211 B, Bucureşti

www.biovet-impex.ro

dr. Alexandru Baciu, Mob.: 0744.328.307

GEA Farm Technologies Ro

Echipamente

str. Regimentul 5 Vânători, nr. 38, Alba Iulia

office@westfalia.ro

Toth Tiberiu, Tel.: 0744.641.585

Kraiburg/G.K.R. Impex

Tehnologie

Cpt. Gârbea, nr. 4, loc. Bucureşti

www.kraiburg-agri.com

ing. Simona Ehman, Mob.: 0722.587.124

ABS Global / PIC România

Genetică

Caimatei 8, et. 2, sector 2, Bucureşti

ioan.ladosi@pic.com

ing. Ioan Ladoşi, Mob.: 0744.649.240

Farm Tech

Utilaje

Calea Bucureşti, nr. 115 B, Săftica, Ilfov

office@farmtech.ro

Giorgiana Ferchedău, Mob.: 0727.554.554

Intervet România

Medicamente

Şos. de Centură nr. 27-28, Sat. Chiajna, Com Chiajna

intervetromania@intervet.com

dr. Cătălin Gheorghe, Mob.: 0721.200.174

C2, 21

Vitfoss România

Furaje

Şoseaua Brăila, km. 7, loc. Buzău, jud. Buzău

mba@vitfoss.ro

ing. Mihai Băluşoiu, Mob.: 0722.59.26.26

23, 31

ALM Genetic

Genetică

Iuliu Maniu 55, Braşov, jud. Braşov

almgenetic@yahoo.com

dr. Laurenţiu Garabet, Mob.: 0742.791.400

IPSO

Utilaje

Bucureşti-Târgovişte, 174D, Mogoşoaia, jud. Ilfov

diana.sava@ipso.ro

Diana Sava, Tel.: 021.207.20.19

TopNutrition

Furaje

Principală 46, Tărtăşeşti, jud. Dâmboviţa

top.nutrition@yahoo.com

ing. Bănescu Daniela, Tel.: 0745.284.841

35, C4 27

G-A Nutriţie Animală

Nutriţie

Bereşti Bistriţa, loc. Brad, jud. Bacău

office@evialis.ro

ing. Nicoleta Tănase, Mob. 0740.188.111

Bentley România

Echipamente

Nicolae Bălcescu, nr. 4, ap. 4, Timişoara

MihaiaiD@bentleyromania.ro

Mihai Doboş, Mob.: 0747.499.594

r e v i s tÃ a c r e s c Ãt o r i l o r d e t a u r i n e d i n r o m â n i a noutăţi

management

alimentaţie

genetică

patologie

tehnologie

mediu

procesare

Numai pe baza acestui talon vei putea obţine abonamentul pentru BOVIS magazin Completaţi spaţiile, bifaţi rândurile corespunzătoare, semnaţi în dreapta jos şi trimiteţi-l prin poştă însoţit de copia documentului care certifică plata, la adresa: SC AGRICULTURAL MEDIA GROUP SRL, loc. Dumbrava Roşie, str. Haiducului nr. 23, cod 617185, jud. Neamţ, România. NUMELE ................................................... PRENUMELE ................................................................................................ TEL ................................................................. E-MAIL................................................................................................... Voi primi publicaţia pe adresa de acasă sau serviciu (numele instituţiei): ...................................................................................................................................................................................... strada ............................................................................................................ nr. .................... bl. ................ ap. .......... sector/judeţul .................................................... localitatea ......................................................................................... Doresc să primesc la acceaşi adresă o factură fiscală pentru suma achitată, pentru firma: .............................................. ............................................................................ CUI ...................................... localitatea ............................................ Am achitat suma de: o 50 RON (1 an), o 90 RON (2 ani) • mandat poştal/ordin de plată nr. ........................................................ din data de ..................................................... pentru SC AGRICULTURAL MEDIA GROUP SRL, în contul IBAN RO37RZBR0000060003407434 deschis la Raiffeisen Bank Piatra Neamţ. Semnătura ............................................. PENTRU mai multe informaţii puteţi să ne contactaţi la: 0723.664.394

CM YK

bovismagazin

mai 2011

CM YK

BOVISmagazin

bovismagazin

mai 2011

CM YK