Bovismagazin 54 versiune electronica by BOVISmagazin

ăr ude : um cl ţieo t n in ia es va oc ac zin l as cu aga iv a o nd m at nR pâ IS rm ei ce OV fo st În ta B l in Hol u vis in re ulet b

info

ANUL 12 NR. 1 (54) ianuarie 2016

Asociaţia Crescătorilor de Vaci HolsteinRo

• Evaluarea stării de întreţinere corporală (BCS) • Rezultatele primelor testări genomice din România • Bonitarea primiparelor

je eporta foto rHolstein Germania între cifre,

pragmatism tipic nemţesc şi globalizare

• Laboratorul asociaţiei Hessen din Alsfeld • Ferma Polmann, Diemelsee, landul Hessen • Masterrind Verden, Saxonia Inferioară • Ferma AgrarGenossenschaft e.G. www.bovismagazin.com

CM YK

bvd, odata scapata de sub control nimic nu o poate opri www.bovismagazin.com

CM YK

Goldwyn are cei mai buni fii

BOVISmagazin

HIGHLIGHT

fii proveniţi din taurul Goldwyn transmit în descendenţă pe lângă o constituţie robustă şi un potenţial lactogen foarte bun, precum şi o funcţionalitate tehnologică foarte bine adaptată condiţiilor din marile ferme comerciale de creştere a vacilor de lapte.

GOLDWYN X O-MAN X DURHAM X LUKE

635357 CVF BLF BYF NLD 000475750563 aAa 234165

GOLDWIND - 2 LA

KeLeKi

W. Schulze

GOLDWYN X FORD X METRO X GEOFFRY

822201 CVF BLF BYF DEU 000350427795 aAa 243165

GUNDA - 1 LA

KeLeKi

GOLDWYN X FORD X ELWILLO X AEROSTAR KeLeKi

804049 CVF BLF BYF DEU 001500838492 aAa 342156

loc. Zăneşti, jud. Neamţ CP 617515 Telefon / Fax: +40-730-880118 +40-233-214233 +40-233-210597 +40-233-283480

German Genetics International GmbH Am Osterfeld 14 49661 • Cloppenburg-Bethen • Germany Tel. +49 - 44 71 - 91 74 0 • Fax +49 - 44 71 - 91 74 74 Internet: www.ggi.de • e-mail: info@ggi.de www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

bovismagazin

CM YK

Cuprins

BOVISmagazin

2016

Agenda Show-urilor şi Licitaţiilor Holstein Ianuarie 2016 08 25. Highlight SALE, Hamm, DE 14 Swiss Expo, Laussane, CH 17 International Dairy Week, Tatura (VIC), AU 20 World Wide Sires Evolution Sale, Tatura (VIC), AU 28 Neumünster am abend 2016, Neumünster, DE 29 Destination Naples Sale, Naples (FL), US 30 40. Internationale Osnabrücker, Osnabrück, DE Februarie 2016 03 Fieragricola, Verona, IT 06 Hessens Zukunft, Alsfeld, DE Martie 2016 05 Butlerview Complete Dispersal, Elkhorn (WI), US 08 Agro Nord show & Sale, Aars, DK 15 Sunrise Sale, Karow, DE 16 Schau Rind Aktuell, Karow, DE 18 Vekis Spring Sale, Nunspeet, NL 28 WHFF Conference, AR Aprilie 2016 02 Expo Bulle, Bulle, CH 06 Canadian Dairy Xpo, Stratford, ON 21 International Dairy Expo & Summit, Harbin, CN Mai 2016 21 Seagull Bay & Triple Crown Pedigree Power Sale 3, (ID), US Iunie 2016 07 Alison & Friends Sale, Tocumwal (NSW), AU 17 European Holstein & Red Holstein Championship, Colmar, FR 17 European Sale, Colmar, FR 30 Danish National Show, Herning, DK Septembrie 2016 16 Thuringia Holstein Open, Erfurt, DE Octobrie 2016 04 World Dairy Expo, Madison (WI), US 07 World Classic Sale, Madison (WI), US Noiembrie 2016 04 Royal Agricultural Winter Fair, Toronto (ON), CA 22 Agromek 2016, Herning, DK

N 54 º

6. info Asociaţia Crescătorilor de Vaci HolsteinRo 11. Femelele reprezintă cheia (preluare Holstein International) 14 Evaluarea stării de întreţinere corporală (body condition score) 15. Rezultatele primelor calculaţii ale indexurilor pedigree pentru cele mai bune viţele din 3 ferme HolsteinRo

16. Florin Dumitru (HolsteinRo), alaturi de Corrado Zilocchi şi Paolo Pipperi (clasificatori ANAFI), a bonitat majoritatea primiparelor înregistrate de organizaţie 18. Testarea tăuraşilor între iluzie şi realitate 24. foto reportaj Ferma Hall Calf Ranch

Jay Hall și soția sa, Marlene, sunt atât proprietarii fermei Hall Calf Ranch. Au început afacerea de creştere a vițeilor în anii ‘95 cu 13 de igloo-uri închiriate şi adăpostite în curtea lor. S-au dezvoltat constant în fiecare an, ajungând la numărul actual de 6.800 de viței, cu o capacitate de 7.000 capete, dar şi 520 junici cazate în trei noi adăposturi. În total, peste 25.000 de viţei trec anual prin facilităţile fermei care constau în nu mai puţin de 4.000 de igloo-uri şi 18 adăposturi cu capacitate de aproximativ 3.000 capete. Jay preia vițeii (atât masculi 10% cât şi femele 90%) de la 26 ferme din apropiere, cu efective cuprinse între 50 şi 5.000 capete. Vițeii care ajung în fermă au vârstă cuprinsă între 1 şi 20 zile. Aceştia sunt înțărcați la vârsta de 7 săptămâni și sunt adăpostiţi în igloo-uri până la vârsta de 8 săptămâni, iar de acolo sunt mutaţi în grupe până în momentul în care părăsesc ferma la vârsta de 5 luni.

28. Înţărcarea punctul unui nou început 32. foto reportaj Ferma de viţei CRI din Stony Hill, Wisconsin 36. foto reportaj Ferma East River Dairy Dallmann 42. Costurile cauzate de micotoxine şi soluţia oferită de laboratorul Alltech 37+ din SUA

Asociaţia Holstein Germania

46. Holstein Germania între cifre, pragmatism tipic nemţesc şi globalizare

50. foto reportaj Laboratorul asociaţiei Hessen din Alsfeld 52. foto reportaj Ferma Polmann, Diemelsee, landul Hessen 54. foto reportaj Masterrind Verden, Saxonia Inferioară 56. foto reportaj Ferma AgrarGenossenschaft e.G. 58. Compania germana de export GGI, a sărbătorit anul acesta 25 de ani de la înfiinţare Berlin

Manşonul DeLaval Clover™ are un design unic şi conferă aparatului de muls posibilitatea de a râmâne într-o poziţie corectă pe toată durata sesiunii de muls.

Bonn

DeLaval AMR™ este ultima tehnologie adaptată sistemelor de muls rotative fiind un braţ hidraulic, ultra automatizat, care permite până la 1.600 de mulsori zilnice.

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin

info

Asociaţia Crescătorilor de Vaci HolsteinRo

La începutul lunii decembrie departamentul Registru Genealogic al Asociatţiei Crescătorilor de Vaci HolsteinRo, format din Dana Deghe, Dragoş Drăguşanu, Alina Cuvliuc şi Cristina Vărzaru, cu sprijinul întregii echipe a asociaţiei, a finalizat estimarea

lactaţiilor pentru anul de control 2014 - 2015. Evaluarile au fost realizate pentru un numar total de 11.754 lactaţii, pentru fermele A.C.V. HolsteinRo, A.C.B. Narcisa şi A.C.T. Hunedoreana. Rezultatele au condus la o ierarhizare a animalelor şi fer-

melor din care acestea provin. Fermele care se remarcă sunt:

SC Holland Dairy Farm SRL

(Giurgiu) cu o medie a rangului lactaţiilor de 2,93 faţă de 2,55 cât reprezintă media evaluarilor. Ferma societăţii Agroserv Măriuţa (Ialomiţa) are cele mai bune rezultate atât pentru vârsta la prima fătare, 23,61 luni faţă de 26,69 luni cât este media evaluărilor, cât şi pentru producţia de grăsime exprimată în kg pentru lactaţia standard de 305 zile (446,40 kg

faţă de 286,26 kg cât reprezintă media evaluărilor). Ferma societăţii Mega Construct (Timiş), membră a grupului Maxagro a înregistrat cele mai bune evaluări pentru numărul de zile de lactaţie, avâand lactaţiile totale cele mai scurte, 282 zile comparativ cu 337 cât este media evaluărilor. Ferma societăţii Panifcom a înregistrat cel mai mare număr de animale cu producţii de peste 10.000 litri. Astfel, cel mai bun animal (RO245001039235

1. - Număr lactaţii evaluate / 2. - VP = varsta la prima fatare / luni / 3. - Rang = rangul lactaţiilor estimate / 4. - DIM = Days in milk / Media yilelor de lactaţie FERMA

CM YK

nr. lact. (1.)

medie VP (2.)

medie rang (3.)

medie DIM (4.)

medie lactaţie totală

medie G kg

medie P kg

medie G%

medie P%

Medie lactatie standard (305 zile)

Medie G kg (305)

Medie P kg (305)

Medie G% (305)

Medie P% (305)

SC PANIFCOM SRL

435

25,66

2,46

345,68

12.780,48

498,64 411,92

3,91%

3,22%

11.337,41

437,53

362,30

3,88%

3,20%

SC AGRIMAT MATCA SA

224

24,00

1,91

366,08

12.662,21

471,02

405,30

3,73%

3,21%

10.873,45

400,11

345,74

3,69%

3,19%

SC AGROSERV MARIUTA SRL

491

23,61

2,32

337,83

11.921,09

499,06 383,29

4,21%

3,21%

10.686,91

446,40

340,58

4,21%

3,19%

SC AGRICOLA UTVINIS SRL

390

25,39

2,42

326,03

11.643,89

434,90

373,58

3,74%

3,21%

10.555,65

392,10

337,35

3,73%

3,20%

SC COREMANS ZOOTEHNIA SRL

633

27,10

2,41

355,91

11.408,35

458,92

367,44

4,05% 3,23%

10.051,85

402,08

320,37

4,03%

3,19%

SC BIOTERRA SRL

182

26,19

2,15

364,90

11.907,21

508,85 391,58

3,29% 9.994,82

424,45

324,98

4,27%

3,26%

SC SARIS COM 96 SRL

355

26,24

349,88

11.795,48

373,09

392,18

3,20% 3,33%

9.974,65

313,94

328,37

3,18%

3,30%

SC BOGA SRL TRIFESTI

103

27,21

338,71

11.321,66

451,46

366,93

4,03% 3,24%

9.947,25

398,26

320,62

4,03%

3,23%

SC COSTI ZOOTEHNIA SRL

616

27,40

2,43

341,52

10.941,97

435,38

349,04

3,99% 3,19%

9.827,48

390,29

310,72

3,99%

3,17%

SC VS LACTOLAND SRL

225

25,76

347,50

10.965,01

360,08 351,05

3,28% 3,20% 9.632,22

313,57

307,43

3,26%

3,20%

SC ECO FERM SRL

396

27,37

1,52

313,45

10.145,74

368,63

344,68

3,65% 3,39% 9.376,06

339,63

316,12

3,65%

3,37%

SC VACROM SRL

116

25,09

1,75

344,55

10.546,96 420,07

336,46

3,99% 3,19%

9.342,47

370,30

294,91

3,98%

3,16%

SC LACTO DEVAGRO SRL

205

26,68

314,42

9.970,79

370,32

330,42

3,72%

3,31%

9.103,63

335,24

299,58

3,69%

3,29%

SC UNICPRODCOM OLTENITA

463

25,52

1,67

318,81

9.963,00

427,78

329,57

4,31%

3,31%

9.063,04

387,84

298,17

4,30%

3,30%

SC AGROTRANS MIOFAN SRL

27,36

2,01

382,47

10.707,55

477,41

350,29

4,48% 3,27%

9.032,84

395,63

291,92

4,42%

3,24%

SC DN AGRAR SRL

734

28,40

2,20

358,67

10.481,44

393,72

356,03

3,82% 3,40% 9.020,64

338,39

302,96

3,82%

3,36%

SC FENOV SRL

255

25,41

2,13

375,27

10.571,12

418,68

336,75

3,99% 3,20% 8.974,89

353,24

283,63

3,97%

3,17%

SC MEGA CONSTRUCT SRL

281,80

8.736,30

313,94

290,57

3,62% 3,33%

8.736,30

313,94

290,57

3,62%

3,33%

SC MAX AGRO FARM SRL

189

316,63

9.248,53

359,43

307,54

3,92% 3,33%

8.656,06

335,18

286,60

3,91%

3,31%

SC HOLLAND DAIRY FARM SRL

177

25,22

2,93

330,31

9.508,88

370,00

309,95

3,88% 3,25%

8.589,80

328,59

277,16

3,83%

3,23%

SC BANAT MILCH SRL

31,33

2,70

331,08

9.306,61

370,30

307,59

3,99% 3,30% 8.535,61

340,40

281,04

4,00%

3,29%

SC DUTCH DAIRY FARM

278

25,44

2,43

346,12

9.475,45

395,62

309,58 4,19%

348,00

270,79

4,17%

3,24%

SC AGROMEC PERIAM SRL

2,60

330,28

9.180,38

323,69

SC LACTO AGRAR SRL

852

24,39

2,26

329,43

9.099,99

372,84

SC CARMOLIMP SRL

190

28,93

2,10

321,76

8.960,84

SC AGROIND SA FOCSANI

252

27,82

2,36

369,92

SC BOVISELECT SRL

202

27,56

2,67

326,25

SC FRY LAPTE SRL

2,36

SC ROTUR SRL

31,65

SA MOLDOVA TIGANASI

170

26,52

bovismagazin

4,31%

3,27%

8.372,69

304,20

3,56% 3,32%

8.367,30

294,67

276,30

3,56%

3,31%

303,22

4,10%

3,33%

8.317,46

339,23

274,73

4,09%

3,31%

362,51

292,32

4,05% 3,27%

8.236,06

331,93

266,82

4,04%

3,25%

9.761,74

365,21

319,90

3,77%

3,28%

8.220,10

304,62

266,28

3,72%

3,24%

8.878,01

336,07

283,14

3,80% 3,19%

8.215,01

310,30

260,84

3,80%

3,18%

302,14

8.410,20

328,08

283,82

3,93% 3,40% 8.165,03

319,48

275,47

3,94%

3,39%

2,16

333,78

9.175,97

414,42

305,45

4,52%

3,33%

8.087,65

366,73

267,59

4,54%

3,31%

2,76

355,28

9.127,61

352,14

292,88

3,87%

3,21%

7.850,69

301,29

249,63

3,86%

3,18%

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

BOVISmagazin FERMA

nr. lact. (1.)

medie VP (2.)

medie rang (3.)

medie DIM (4.)

medie lactaţie totală

medie G kg

medie P kg

medie G%

medie P%

Medie lactatie standard (305 zile)

Medie G kg (305)

Medie P kg (305)

Medie G% (305)

Medie P% (305)

SC EMA GAB SRL

170

2,22

348,40

8.519,78

332,35

279,37

3,88% 3,28% 7.569,11

293,42

245,86

3,87%

3,25%

SC AGROZOOTEHNIE FERMA ANCUTEI

24,27

2,00

369,78

8.894,81

335,01

282,76

3,78%

3,17%

7.469,73

282,24

235,93

3,79%

3,15%

SC AZEDRO TERRA SRL

32,35

302,40

7.688,33

289,18

245,93

3,79%

3,20% 7.430,92

279,45

237,27

3,79%

3,20%

SC ROLEX SRL

203

26,04

2,03

367,81

8.787,58

353,82

282,53

4,04% 3,22%

7.424,53

294,86

237,01

3,99%

3,20%

II LACTO VEST

32,71

2,08

396,69

9.022,94

359,47

289,88

3,95% 3,22%

7.391,29

298,38

236,56

3,99%

3,21%

SC TOTAL PLUS SRL

33,05

2,54

355,73

8.769,20

352,76

296,58 4,05% 3,38% 7.379,56

297,81

246,16

4,06%

3,34%

SCAI PANTELIMON

224

26,81

2,50

372,04

8.682,08

340,04 281,49

3,95% 3,24%

7.359,53

285,04

236,06

3,90%

3,21%

SC AGROSTEA PRODUCT SRL

149

26,95

1,82

350,24

8.386,93

323,40

285,28

3,89% 3,40% 7.307,52

277,93

245,50

3,85%

3,37%

PF MUSCELEANU

25,83

2,76

372,32

8.581,80

334,32

277,42

3,84% 3,23%

7.289,40

278,31

231,94

3,81%

3,19%

SC BREDO INVEST SRL

26,00

2,74

344,73

7.989,99

332,56

257,32

4,18%

3,22%

7.165,13

296,59

229,67

4,16%

3,21%

SC AGROCOMPLEX SA BARLAD

388

25,58

2,79

339,78

7.828,97

313,49

253,90

4,01%

3,24%

6.928,23

276,42

222,20

4,01%

3,21%

SC PC CERBUL SRL

28,67

2,56

285,02

7.334,68

291,02

243,98

4,03% 3,33%

6.864,59

270,82

226,69

4,01%

3,31%

SC EUROFERM MURESAN SRL

26,15

445,06

9.272,11

427,93

307,25

4,62% 3,33%

6.749,86

307,23

215,24

4,58%

3,23%

SC AGROCOM STRUNGA SRL

28,11

1,76

344,04

7.617,04

260,70

254,61

3,44% 3,33%

6.571,86

224,33

216,34

3,45%

3,30%

SC BIROM SRL

2,39

286,12

6.788,20

263,41

228,03

3,94% 3,37%

6.431,57

250,75

215,67

3,94%

3,36%

IF LUNGU OVIDIU

2,00

407,38

7.937,03

341,51

266,81

4,35%

3,36% 6.330,50

268,14

208,92

4,28%

3,30%

SC AGROINDAF AFUMATI

255

28,98

1,68

395,12

7.841,82

328,87

262,08

4,22%

3,34% 6.309,63

264,71

207,29

4,23%

3,29%

SA CAI CURTICI (IAC)

215

31,11

2,10

377,62

7.363,81

303,09

241,61

4,13%

3,28% 6.180,10

250,56

200,53

4,08%

3,25%

PFA DRUICA STEFAN

27,21

2,13

374,67

7.409,26

310,10

243,93

4,22%

3,30% 6.178,03

257,77

200,25

4,21%

3,25%

SC ADRILACT SRL

26,89

2,19

380,00

7.196,39

288,28

236,56

4,00% 3,29% 6.010,51

237,12

194,92

3,98%

3,25%

SC AGROMILK HOLSTEIN SRL

336,11

6.181,85

228,69

200,19

3,71%

3,23%

5.593,41

206,75

179,22

3,72%

3,21%

SC AGROSTAR FARMEX SRL

28,69

2,03

309,50

6.299,52

236,57

207,70

3,77%

3,30% 5.562,44

205,85

181,79

3,75%

3,28%

II SAVA ALEXANDRINA

35,08

2,68

345,85

6.120,79

250,43

192,98

4,11%

3,15%

212,96

163,77

4,06%

3,13%

SC AGROINDUSTRIALA SINAGRO SA

199

4,12

321,94

5.264,57

180,13

168,89

3,46% 3,22% 4.744,61

159,92

150,93

3,42%

3,19%

SC AIC BAC BACAU SRL

141

26,47

2,34

323,63

10.612,20

408,72

337,65

3,90% 3,18%

371,34

304,91

3,90%

3,17%

5.237,58 9.628,90

intervale fluctuante intre mulsori / estimari cu o precizie extrem de redusa

/ a 3-a lactaţie) a avut o lactaţie standard (305 zile) de 16.817,19 litri, pete 16.000 litri aflânduse 5 animale, peste 15.000 litri 16, iar peste 14.000 litri un numîr de 45 animale. Primele 10 animale din această fermă au produs peste 160 to de lapte / 6 to grăsime / 5 to proteină în decursul lactaţiei standard (305 zile). Media producţiei de lapte per lactaţie standard (305) în cazul acestei ferme a fost de 11.337,41 kg faţă de 7.460,44 cât ete media lactaţiiilor evaluate. Rezultate foarte bune au avut şi fermele FryLapte (Braşov), o fermă nou înfiinţată a unor tineri fermieri olandezi (familia Paulus Dijkstra şi Paula Bos).

Media procentului de proteină pentru lactaţia standard fiind de 3,39 faţă de 3,25 cât ete media evaluărilor. O altă fermă care s-a remarcat este şi Euroferm Mureşan (Satu Mare) care a înregistrat o medie a procentului de grăsime de 4,58, pentru cele 58 de lactaţii standard încheiate, faţă de 3,84 cât este media estimărilor realizate. Aceste estimări ale lactaţiilor sunt instrumente de lucru de bază în managementul oricărei ferme de vaci. Însă, estimarea lactaţiei şi performanţele de reproducţie nu mai sunt de foarte mulţi ani un instrument de lucru folosit în identifica-

rea mamelor de taur datorită diferenţelor foarte mari de management de la o fermă la alta care influenţează în mod categoric performaţele animalelor. Testarea genomică vine, prin analizarea segvenţelor de ADN, să uniformizeze influenţa mediului (condiţiilor de management) şi să identifice animalele cu adevărat valoroase. Însă, testarea genomică nu face decât să identifice caracterele valoroase, confirmarea existenţei acestra în cazul unui taur realizându-se prin testarea descendenţilor.

Să vorbeşti în România anului 2016 despre identificarea

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

mamelor de taur pe baza performanţelor proprii de producţie şi reproducţie, dar mai ales la întreg efectivul naţional, este contraproductiv şi conduce la irosirea inutilă de resurse... fie că vobim de bani, energie sau timp. După atâţia ani de regres pe la toate colţurile s-a ajuns să se vorbească din nou despre ameliorare şi despre cât de importantă este ea făcută... serios, în gospodării şi pe banii statului... auzi astfel, pe la toate întâlnirile de la MADR, întrebându-se cu glas grav şi foarte tranşant... se mai doreşete sau nu ameliorare în România? continuare în pagina 8 bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin În cazul ACV HolsteinRo, asociaţia cu cel mai mare număr de animale înregistrate (peste 21.000)... animale provenite din proriile ferme, cu un efectiv mediu de 298 vaci matcă, sunt cca. 30% lactaţii compromise. Aşadar, dacă în cazul asociaţiei HolsteinRo, unde avem un control efectiv asupra datelor prvenite din propriile ferme, iar sălile de muls au sisteme de management proprii care stochează, filtrează şi realizeză evaluări, ne lovim de un procent foarte mare de lactaţii compromise... care va fi oare situaţia în cazul evaluărilor realizate de către asociaţiile RG care au alte mici asociaţii afiliate şi care au un efectiv mediue de zece ori mai mic decât al HolsteinRo. Cele mai importante motive care stau la baza compromiterii lactaţiilor sunt: 1. două sau mai multe controale succesive la care animalele au lipsit din sala de muls, 2. numărul mare de zile de la fătare la primul control, 3. animale intrate în programul de COP în timpul lactaţiei (ex.: vaci importate în lactaţie, ferma nou intrată în COP... etc)....

Exista de asemnea mai multe ferme care au un management al mulsului particular!?!? Astfel, avem situaţii în care ferme mulg de de 3 ori la intervale total neregulate între mulsori (ex.: 5 / 7 / 12 ore) sau mai râu îşi modifică numarul de mulsori zilnice la intervale de câteva luni, fără a anunţa (ex.: trec de la 2 la 3 mulsori şi apoi revin la 2 mulsori în doar 4-5 luni). De asemnea, avem ferme care mulg de 3 ori însă din păcate grupa animalelor care se mulg la prânz este formată dupa reguli proprii ale şefului de fermă. Acesta scoate sau adaugă animale în grupa „de prânz” după propriul sistem de evaluare, fărp a şti, de cele mai multe ori măcar orientativ, numărul de zile cât animalul rămâne în aceasta grupă. Valorile calculate de echipa ACV HolsteinRo sunt estimate ca urmare a informaţiilor pe care le preluăm din ferma la intervale de 28 zile. De la un control la altul, (28 zile) sunt posibile situaţii în care animalul să nu fie în sala de muls (ex.: să fie în tratament şi să fie muls la bidon). Astfel, pot apărea numeroase cazuri in care estimările oferite de ACV HolsteinRo să difere de

înregistrările sălii de muls. Avem aşadar, în cazul HolsteinRo, foarte multe puncte critice în realizarea unor evaluari precise. Însă, ca urmare a verificărilor realizate cu ferme care au management al sălii de muls, putem afirma că estimările departamentului RG sunt în marje tolerabile.

Reiteram rugamintea transmisă către reprezentanţii ANZ de a pregăti şi publica, pana la finele anului 2015, un raport cu toate lactaţiile calculate de către asociaţiile de rasă şi propriile chei de verificare ale corectitudinii acelor date în vederea transparentizării procesului de monitorizare a performanţelor pentru specia bovină, în România. Mai mult se vorbeşte despre întârzierile asociaţiilor în testarea tăuraşilor... voi face o scurtă precizare în cele ce urmează lăsându-vă pe dumnevoastră, dragii noştri cititori să apreciaţi cu realism unde suntem de fapt... La un congres european BVD ţinut la finele lunii noiembrie în Viena s-a vorbit despre câte eforturi fac organizaţiile din

Germania (care au baze de date naţionale cu animalele monitorizate şi despăgubesc omorărea animalelor „PI” permanent infectate), Franţa şi Polonia pentru a CONTROLA şi nu ERADICA... boala. Câte fonduri se alocă numai pentru identificarea animalelor „PI” (permanent infectate) şi ce presiune este făcută din partea fermierilor care conştientizează importanţa unor măsuri specifice, cel puţin de control. În Romania sunt doar câteva ferme comerciale mari care vaccinează pentru BVD şi nu există o strategie naţională de monitorizare a acestor boli (IBR şi BVD). Ce putem să mai vorbim despre gospodării...!?! Poate este momentul ca reprezentanţii ANZ, înainte de a discuta despre testarea tăuraşilor ca o acţiune vitală naţiunii să înceapă un dialog instituţional corect, realist şi constructiv cu reprezentantii ANSVSA / IDSA în vederea construirii unui cadru general propice începerii preluării de reproducători masculi din ferme. În caz contrar este inutil sa vorbim despre „selecţie”.

vizita in imagini

Ferma Agricola Giliole Mantova Italia

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

BOVISmagazin

35235,(7$5 3 ) $ %$/2 =2/7$1 6$08(/ .$7, 52 6,5( +21/$*

35235,(7$5 6 & &6,., 7(- 6 5 / 9,5$* 52 6,5( :$/

35235,(7$5 , , 6=2&6 $77,/$ 5(.$ 52 6,5( /$5(//

/B.J

.J*

.J3

/B.J

.J*

.J3

/B.J

.J*

.J3

35235,(7$5 6 & &6,., 7(- 6 5 / 0$1&, 52 6,5( 5,18/

35235,(7$5 )8/23 ,679$1 5(1$7$ 52 6,5( 5,18/

35235,(7$5 , , 621$ 67()$1 '258 * 52 6,5( (1'2

/B.J

.J*

.J3

/B.J

.J*

.J3

/B.J

.J*

.J3

y $FF y $FF

5RP

6 & 35(67$5, 6(59,&,, &21, 75$16 6 5 / /,1$ 52 6,5( 6$087

35235,(7$5 6 & $*529,6,21 6 5 / 6,/.( $7 6,5( 0,675$/

35235,(7$5 , , 9/$' &2167$17,1 )58086,&$ 52 6,5( 9,66,1*

/B.J

.J*

.J3

/B.J

.J*

.J3

/B.J

.J*

.J3

+HDGTXDUWHU %UDĂşRY &RXQW\ +Ä&#x192;UPDQ FRPPXQH QG 0LKDL 9LWHD]X 6W 520Ă&#x2020;1,$

7HO )D[ 0RELOH

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin

Începând cu acest număr al revistei BOVISmagazin vom începe publicarea rezultatelor evaluărilor realizate de către echipa Registru Genealogic a Asociaţiei Crescătorilor de Vaci HolsteinRo

CM YK

ID animal

Data naşterii

GPFT

Precizie %

Lapte kg

Grăsime kg

Proteină kg

Grăsime %

Proteină %

Type

RO508004502514

03/30/2015

2725

652

0,36

0,11

1,65

1,75

4,07

111

118

RO508004502530

04/15/2015

2353

498

0,16

0,13

1,69

2,79

1,5

110

113

RO509004502559

05/09/2015

2233

839

0,21

0,06

0,94

1,61

2,64

108

112

RO503004502481

02/23/2015

2208

1636

0,28

-0,06

1,24

0,44

2,48

107

111

RO506002331000

10/18/2014

1965

1500

-0,16

-0,01

1,42

1,54

1,13

103

105

RO500004502482

02/23/2015

1945

1066

0,2

0,07

0,76

0,8

1,44

107

110

RO500004502466

02/04/2015

1935

502

0,09

0,08

1,52

1,98

3,91

107

110

RO504004502538

04/22/2015

1904

738

0,02

0,03

1,1

1,85

2,6

107

113

RO506004502448

01/18/2015

1858

0,37

0,13

2,51

2,43

3,86

101

114

RO507004502524

04/06/2015

1813

1576

-0,17

-0,04

0,81

1,07

105

107

RO503004502494

03/14/2015

1771

689

0,37

0,12

0,9

0,75

2,45

101

108

RO508004502428

12/30/2014

1761

923

0,14

0,03

1,63

0,96

2,58

103

106

RO502004502433

01/27/2015

1728

951

0,13

-0,01

2,13

1,84

2,71

105

103

RO501004502485

02/25/2015

1623

264

0,49

0,21

1,45

0,76

2,32

105

102

RO503004502436

01/04/2015

1569

347

0,22

0,21

-0,05

-0,02

0,71

106

110

RO504004502525

04/07/2015

1469

332

0,17

0,12

0,39

0,41

108

109

RO501004502456

01/25/2015

1393

0,53

0,12

0,66

0,76

0,75

107

109

RO501004502469

02/07/2015

1336

347

0,21

0,07

0,66

0,51

1,85

104

110

bovismagazin

www.bovismagazin.com

Index Compozit Index Compozit Scor Celule Uger Membre Somatice

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

Longevitate

Este un an aniversar. Au trecut deja 50 ani de când, VIT a început să calculeze valorile de ameliorare pentru populaţiile de vaci Holstein din Germania, Austria şi Luxembourg. Cu toate acestea, nu doar lunga istorie oferă încredere persoanelor cu atribuţiuni executive din acest centru de calcule zootehnice (VIT) localizat în nordul Germaniei, Saxonia Inferioară, mai precis în oraşul Verden. Este vorba de rezultale lor, de “produsul” oferit, cel mai mult vorbim despre indexul total pentru rasa Holstein, denumit RZG, dezvoltat din anul 1996 şi care se bucură de o apreciere internaţională care a contribuit la creşterea notorietăţii centrului VIT. Deci, este cel mai potrivit timp pentru un interviu. Astfel, revista Holstein Internaţional, publică un interesant interviu cu domnii dr. Reinhard Reents şi Dr. Stefan Rensing.

Fertilitate Poziţia în Italia din Poziţia în Italia din totalul animalelor totalul viţelelor genotipizate genotipizate

Taur tată

Taur tată matern

110

760/20199

752/11355

GEDDDY

IOTA

106

2217/20199

2155/11355

SKODA

ARDENT

108

2911/20199

2780/11355

WISEMAN

BENITO

100

3055/20199

2905/11355

WISEMAN

IOTA

105

4976/20199

4470/11355

SHOTGLASS

LAVAMAN

5185/20199

4626/11355

SKYCREST

KINGLY

105

5284/20199

4707/11355

WISEMAN

CALIBER

104

5596/20199

4928/11355

SKODA

BENITO

101

6008/20199

5214/11355

CEO

BAXTER

101

6474/20199

5539/11355

SKODA

IOTA

103

6924/20199

5847/11355

WISEMAN

JENKINS

103

7032/20199

5916/11355

SKYCREST

MILLION

101

7421/20199

6158/11355

SKYCREST

AVALON

100

8685/20199

6925/11355

SKYCREST

WINTERSELL STELLATION

106

9351/20199

7283/11355

WISEMAN

TRIANGLE

104

10656/20199

7976/11355

WISEMAN

BENITO

105

11637/20199

8412/11355

WISEMAN

BENITO

105

12400/20199

8759/11355

WISEMAN

BENITO

Partenerii noştri de dialog pe care i-am întâlnit într-o zi ploioasă de septembrie în sala de conferinţe a VIT (Vereinigte Informationssysteme Tier) sunt mai mult decât binecunoscuţi. În acest an, centrul de date german a împlinit 50 ani de existenţă şi pe unul dintre cei doi pe care i-am întâlnit, Reinhard Reents, este managerul VIT de mai bine de două decade. El este al doilea manager al centrului VIT în cei 50 ani de activitate! Ca preşedinte al Interbull, ales în anul 2015, Reents a fost martorul şi a conturat elemente decisive ale sistemelor de evaluare genetice nu doar din Germania, dar şi la nivel internaţional. La debutul carierei sale, la începutul anilor 1990, el a lucrat la Institutul Larry Schaeffer din Guelph, Ontario, pentru 18 luni. Era momentul în care se realiza conversia modelului de calcul, în întreaga lume, către modelul “zilei de control”. Revenind la Germania, indexul RZG a fost dezvoltat de către VIT în colaborare cu organizaţiile regionale de crescători şi mediul universitar. Pentru comunitatea internaţional a crescătorilor de Holstein index-ul RZG este cel mai important index de selecţie alături de index-ul american TPI. Cel de al doilea partener de dialog a fost Ştefan Rensing. Numele său este cu siguranţă cunoscut

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

cititorilor Holstein Internaţional de când a devenit purtătorul de cuvânt şi imaginea VIT în întreaga lume. Rensing este un statistician cu un background solid în producţia animală şi mai ales în ameliorare. Dacă există vreo întrebare cu privire la calcularea valorilor de ameliorare, cu siguranţă acum se vor putea găsi o serie de răspunsuri.

un articol preluat din revista Holstein International

Femelele reprezintă cheia

un interviu de Stephan Schneider

BOVISmagazin

Domnule Reents, evaluarea genetică este atât de bună (corectă) cât sunt de corecte şi calculele folosite. Cât de corecte sunt aceste date în Germania? Reents: Cu privire la acest as-

pect noi ne sprijinim pe un pilon solid, aici în Germania, de când asociaţiile de COP, care deţin şi cărţile de rasă, dar şi organizează activitatea de IA sunt membre şi deţin centrul VIT. Precizia datelor este extrem de ridicată de când avem acces direct la toate datele precum cele de producţie, genealogie şi monte. Alte ţări din nord-vestul Europei sunt de asemnea în aceeaşi situaţie ca noi, iar acest lucru este un mare avantaj în faţa altor state cu o filieră Holstein foarte puternică.

Ce ne puteţi spune despre calitatea informaţiilor legate de conformaţie, de exemplu? Rensing: Putem să ne asumăm bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin faptul că datele de conformaţie – un număr de tauri incluzândusunt mult mai corecte şi de mai i pe Planet şi Man-O-Man care încredere chiar decât se vorbeşte. au fost intens folosiţi ca “taţi de În ultimii ani foarte multe lu- tauri” la începutul selecţiei gecruri s-au întâmplat mai ales de nomice nu s-au ridicat la nivelul când au incept programe de for- aşteptărilor. Acesta este un efect mare ale clasificatorilor – reali- psihologic care a provocat multe zate chiar şi la nivel internaţional. interpretări în rândul fermiNu cred că ştie prea multă lume erilor. Cu toate acestea, folosirea faptul că realizarea corelărilor unei imagini de ansamblu este între carcacterele liniare de decisive. Aceasta ne arată faptul conformaţie, între principalele că evaluările genomice ale tausisteme naţionale de evaluare rilor, intens utilizaţi, se adeveresc Holstein, sunt mult mai precise într-o foarte mare proporţie. astăzi decât în cazul caracterelor Cu toate acestea, rămâne foarte de producţie. interesant de urmărit evoluţia taurilor evaluaţi genomic care Variaţia din cadrul grupelor provin la rândul lor din alţi tauri de date de referinţă este evaluaţi genomic şi neevaluaţi importantă pentru a garanta încă pe baza performanţelor fiprecizia calculaţiilor evaluărilor icelor lor.

genomice. Ce puteţi să ne spuneţi asupra acestor validări în prezent? Rensing: Rezultatele validării

sunt mai bune decât s-ar crede deşi există unii tauri de top care nu şi-au confirmat evaluările. Dar, un motiv pentru aceasta este că – în special în Germania

Ce ar trebui să se întâmple pentru a fi siguri de faptul că seturile de date de referinţă rămân solide? Reents: Aceasta este cu siguranţă una dintre cele mai importante provocări din viitor pentru că avem nevoie de date de referinţă

bazate pe performanţe reale din teren ale femelelor (vacilor). Acele vaci trebuie să fie testate pe baza producţiei pentru că o evaluare genetică pe baza ascendenţei nu este suficientă. În aceeaşi măsură avem nevoie de vaci care sunt sub media efectivului. Din acest motiv, în următorii 3 ani, un număr total de 150.000 vaci din întreaga Germanie vor fi genotipizate, această acţiune făcând parte dintr-un vast program dezvoltat de asociaţii cu implicarea VIT. Avem nevoie de o “secţiune transverasala” reprezentativă a populaţiei Holstein, condiţii de management şi de asemenea formarea unui grup de animale de referinţă. Sperăm că fermierii vor accepta testările genomice pentru întreg efectivul nu doar pentru animalele de top, pentru a se reduce costurile, făcând acest lucru ca un instrument necesar propriilor lor evaluări. Din această perspectivă Statele Unite sunt cu mult înaintea noastră, a Germaniei.

Nu vă este teamă că multe dintre ferme efectiv vor dori să nu mai facă parte definitive din Registrul Genealogic sau din Controlul Oficial al Producţiei de lapte? Reents: Categoric nu. Ceea ce

observăm este exact contrariul. Procentul de vaci înregistrate în COP şi RG (Germania) chiar a crescut. Multe dintre ferme folosesc datele colectate în acest sistem pentru propriile programe de management. Peste toate acestea, multe dintre datele pe care noi le putem folosi sunt accumulate cu precădere cu ajutorul sistemelor automate de management şi depistare a cadurilor sau roboţi de muls. Datele colectate în acest fel reprezintă baza sistemelor de evaluare pentru caracterele pe care vom începe să le analizăm în viitor.

Pentru ce noi caractere pregătiţi în perioada imediat următoare calcule ale valorilor de ameliorare?

Cooperative Resources International SC CRI Genetics SRL România 12

CM YK

bovismagazin www.crinet.com | office@cigen.ro | f. +40.372.870.553 | t.www.bovismagazin.com +40.728.117.260

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

BOVISmagazin Rensing: Apreciem că putem publica o evaluare pentru “pierderile la categoria de vârstă tineret” în cea de a doua jumătate a anului 2016. Mai mult, luăm în considerare posibilitatea calculării unui index direct pentru mastită, şi desigur sperăm să putem calcula caractere suplimentare precum sănătatea ongloanelor pornind de la grupul de animale de referinţă la constituirea căruia lucrăm acum. În viitorul ceva mai îndepărtat, un caracter precum “eficienţa furajării” va fi cu siguranţă un obiectiv important. Un alt aspect: Cum aderaţi la sistemul de evaluare gMace calculate de către Interbull şi care este opinia dumneavoastră despre consangvinizare? Reents: VIT a susţinut dez-

voltarea sistemului de evaluare gMace încă de la început. Pentru acele ţări care nu au propriul sistem de calcul al evaluării genomice este singura şansă să se realizeze o comparaţie deşi

evaluările genomice vor avea în acest caz o precizie cu mult mai mică. Pentru cele mai importante asociaţii Holstein din lume cu siguranţă este cu mult mai puţin interesant. gMace este un decalaj apropiat de punctul unde rezultatele genotipizarilor vor schimbate foarte mult între state. Rensing: Consangvinizarea este un subiect extrem de abordat, deşi analizând cu toată obiectivitatea nu este chiar o problemă atât de mare. Un bun program de selecţie reduce varianta din cadrul populaţiei în sensul formei dorite a diverselor caractere. Fără consangvinizare nu există ameliorare. Indexul nostru RZG şi într-o mare proporţie şi alte index-uri sunt în linii mari concepute pentru a nu fi focusate asupra unui singur carcater şi nici asupra individului. Un procent al consangvinizării de 5-6% şi de asemnea o creştere în jur de 0,2% în ultimii ani, nu este atât de problematică.

Index-ul RZG este considerat cel mai important index de selecţie după TPI. Este corect? Rensing: Aşa ne place să credem.

Index-ul RZG cu ponderea sa largă pentru diferitele caractere a fost un model de index-uri de selecţie în multe ţări. De la introducerea sa în 1996, şi creşterea impactului caracterului “viaţă productivă” de la 5% la 20% în anul 2001, nu a suferit modificări substanţiale. În schimb, multe dintre indexurile totale internaţionale au devenit tot mai asematoare cu el.

Aceasta ar putea fi baza perfectă pentru indicele total European? Rentents: Un index total European, ar putea căpăta sens doar dacă ar fi calculat prin intermediul unei baze de date centrală având acces la datele originale din toate ţările. Dar, aceasta este o iluzie. În situaţia de faţă, un “EuroProof” ar fi un index alcătuit din diferite valori de ameliorare calculate la nivel naţional. În

comparaţie cu indexul RZG în forma lui prezentă, aceasta ar fi mai degrabă regresivă decât progresivă.

O ultimă întrebare care cu siguranţă este foarte interesantă pentru mulţi crescători: Puneţi-vă în postura unui “sire analist”. Cum aţi proceda pentru a avea cât mai mult succes cu putinţă? Reents: Este o chestiune de

identificare a celor mai bune femele. Nu se justifică testarea dincolo de un anumit scop pentru a găsi taurii valoroşi. Femelele sunt cheia. Rensing: Aceasta este ideea de fapt. Testarea genomică trebuie să pună mai mult accent pe femele. Trebuie făcută o selecţie riguroasă şi să se continue prin utilizarea doar a celor mai bune şi valoroase animale. Vom încerca să producem cât mai mulţi descendenţi de la animalele cele mai valoroase şi să păstrăm intervalul între generaţii cât mai scurt cu putinţă.

Fiicele taurului Co-op Bosside Massey-ET, taur preferat în România de Panifcom Iaşi şi Agroind Focşani

161 NVI | 136 RZG | 2.277 TPI | 7.405 fiice în 2.652 ferme din Statele Unite www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin

Evaluarea stării de întreţinere corporală (body condition score) În cursul lunii iulie s-a finalizat o primă etapă în evaluarea BCS (Starea de Întreţinere Corporală) într-un număr de 12 ferme, adică pentru 2.453 vaci în lactaţie. Tehnicianul HolsteinRo care a realizat această evaluare este Dragoş Drăguşanu, angajat HolsteinRo în cadrul Departamentului Registru Genealogic. Aceste evaluări reprezintă primul set de măsurători de acest tip realizate în România şi a fost realizat cu sprijinul companiei elveţiene Ingenera care ne-a furnizat echipamentul Body Mat, dar şi softul de procesare a măsurătorilor. Acest sistem este utilizat în state precum Franţa, Irlanda, Belgia, Germania (la început în câteva landuri din sud), China (ferme de 10.000 - 35.000 capete cu management american) şi mai nou Ungaria. Italia compară în acesată perioadă evaluarile tradiţionale realizate prin clasificare de către bonitori, cu cele furnizate de către echipamentul BodyMat. Fermele care au fost evaluate până în acest moment sunt: Afiliu Trans / Agroind Doaga / Constructii Erbasu & Best Farm / AF Lungu / Agroindustriala Pantelimon / AF Caras Costel / Agroserv Mariuţa / Fenov

modul de folosire al echipamentului BodyMat

CM YK

bovismagazin

Robăneşti / Saris Com / Agroind Doaga / Ecoferm Boldeşti Scăieni / Agrozootehnica Ferma Ancuţei.

Modelul de raport BCS: este o reprezentare grafică prin care animalele din ferma sunt poziţionate pe o curba a lactaţiei. De asemenea, animalele din ferma (marcate cu galben în graficul de mai jos) sunt puse în comparaţie directă cu efectivul evaluat până în acest moment în România (puncte gri). Analizând acest ultim grafic putem avea o primă apreciere: faptul că în majoritatea cazurilor managementul categoriei „fresh cow”, dar şi „dry cow” are nevoie de o serie de ajustări, majoritatea animalelor aflandu-se sub nivelul minim BCS (3 – 2,5).

Se impune aşadar continuarea acestei evaluări pentru a acoperi în cel mai scurt timp toate fermele membre HolsteinRo.Însă,această evaluare este total ineficientă fără date de reproducţie precum: rangul lactaţiei şi zilele de lactaţie. Această evaluare va fi efectuată începând din anul 2016 de câte 2 ori pe an. Serviciu va furniza date pentru 2 direcţii principale de dezvoltare HolsteinRo: 1. Evaluarea genetică, 2. Rapoarte de consultanţă în managementul fermelor după o coroborare cu alte informaţii provenite din activitatea de COP şi selecţia datelor de reproducţie. Ameliorarea genetică direcţionată intens şi pentru mult timp doar pentru ameliorarea caracterului „producţie de lapte” a

zona de scanare a sistemului laser BodyMat

5,00

BCS 4,50

4,00

12 11 10 9 8 7 5 4 3 2 1 6 Max Min

3,50

3,00

2,50

2,00

1,50

animalele evaluate, aflate între prima şi a 70-a zi de lactaţie, au fost în proporţie de 85% cu un BCS sub limitia inferioară 1,00 0

100

200

300

400

redus eficienţa activităţii de reproducţie şi a crescut riscul reformării. Caracterul „fertilitate” are o valoare economică foarte mare, acesta fiind motivul pentru care multe asociaţii, la solicitarea fermierilor, l-au introdus în sistemele de evaluare. Intervalul dintre fătări (Calving interval) este indicatorul de fertilitate cel mai utilizat pentru rasa Holstein şi este facil să fie colectate date la nivelul asociaţiei, dar din păcate nu este disponibil atunci când animalul este reformat. Însă, www.bovismagazin.com

500

600

calving interval-ul nu poate fi un indicator al fertilităţii pentru prima parte a vieţii productive a animalului. BCS-ul evaluează, printr-o scală numerică, rezer-vele energetice (grăsimea) acumulată. Astfel, BCS-ul poate fi facil utilizat ca un indicator indirect al fertilităţii. Mai multe studii (Dechow et al. 2002, Harris 2002) disponibilie şi la Catedra de Reproducţie a Facultăţii de Medicină Veterinară Bucureşti, evidenţiază o relaţie genetică şi fenotipică între BCS-ul evaluat decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

zile de lactaţie

BOVISmagazin în diverse perioade ale vieţii productive (fătare, postpartum, etc.) și activitatea ovariană. Aproape în toate sistemele de evaluare europene ale BCS, acest caracter a fost apreciat de la începutul anilor 2000, însă a intrat oficial în formula sistemului de evaluare naţional începând cu anul 2013 (cu mici diferenţe de timp) în toate ţări. Unele vaci sunt „predispuse” genetic pentru a mobiliza rezervele excesive de ţesut cu costul deprecierii stării de sănătate şi a fertilităţii în favoarea producţiei mari de lapte, în special în primele 100 zile de lactaţie. Prin urmare, la o estimare a valorii de ameliorare pentru BCS la fătare şi la cel mai de jos punct al curbei de BCS, în cazul în care animalul încetează să-şi mobilizeze rezervele tisulare şi revine la parametrii normali ai BCS, ar putea fi calculată, iar diferenţa ar putea fi luată pentru calculul deprecierii BCS. Astfel, selecţia taurilor ar putea fi efectuate pentru a minimizarea pierderile de BCS. Cu toate acestea, varietatea genetică de pierdere BCS este scăzută, având o heritabilitate între 0,01 şi 0,09). În plus, concentrându-ne numai asupra lactaţie precoce un sistem de evaluare ar putea limita progresul genetic pentru BCS, deoarece este important să se ia în considerare, de asemenea, selecţia pentru animalele care reuşesc să revina asupra curbei BCS. Aşadar, paşii pe care i-am făcut la HolsteinRo pentru evaluarea acestui caracter sunt aceiea de a încerca să creem un sistem de evaluare BCS care va putea fi folosit ulterior ca modalitate de testare în condiţii de teren, a taurilor evaluaţi genomic. Evaluarea BCS, alături de evaluarea Scorului Celulelor Somatice pe care am încercat să îl realizăm împreună cu tehnicienii ANAFI vor fi alături de aprecierea caracterelor de exterior (clasificare) puncte de bază în construirea sistemului de evaluare HolsteinRo avand ca ţintă un număr minim de 30 caractere evaluate.

Rezultatele primelor calculaţii ale indexurilor pedigree pentru cele mai bune viţele din 3 ferme HolsteinRo Supersire, McCutchen şi AltaIota sunt taurii care domină topul calculaţiilor index-urilor pedigree, iar Dorcy şi Planet sunt bunicii materni care se poziţionează cel mai bine în topul bunicilor. Calculul acestui index pedigree este o primă etapă în calcularea indexului genomic. Pentru animalele care au un index pedigree de peste 1.600 (PFT_PED) se vor preleva probe pentru testarea ID viţică

Nume taur

RO501004322838

genomică. Rezultatul testării taurului tata + 1/4 index-ul genomice, alături de rezultatul taurului bunic matern. Rezulindexului pedigree, intră în al- tatul este rotunjit. Dacă indexgoritmul de calcul al indexului ul taurului tată lipseşte nu s-a genomic. “Suntem conştienţi putut calcula index-ul pedigree. de faptul că aceştia sunt primii Dacă index-ul taurului bunic paşi în direcţia construirii unor matern lipseşte s-a folosit mebaze de date mult mai bine dia index-ului taurilor bunici structurate şi a unei proceduri materni folosiţi în acel efectiv. de lucru coerente cu parteneri Tipul index-urilor folosite se internaţionali precum ANAFI indentifică prin: G – Index geexistând încă foarte multe nomic convertit direct PFT, GM scăpări. Suntem însă deschişi – Index genomic convertit prin să le identificăm, împreună cu sistemul international MACE fermierii asociaţi şi specialiştii (convertirea se face in PFT prin ANARZ.”... LUPU Ionuţ, direc- intermediul INTERBULL), MA tor ACV HolsteinRo. Pentru – Index international convertit fiecare animal din lista de mai prin sistem MACE (convertijos s-a identificat index-ul tau- rea se face in PFT prin intermerului şi al bunicului matern diul INTERBULL pentru taurii (acolo unde au existat infor- testate prin fiice), AVG – media matii disponibile). Calcula- index-urilor taurilor bunic rea indexului PFT pedigree matern din efectiv. (PFT_PED) se face după o formulă simplă: 1/2 index-ul SIRE

PFT Taur

Nume taur bunic matern

MGS

PFT TBM

PFT PED

Ferma

SEAGULL-BAY SUPERSIRE

2844

DYECREST PLANET TRISTAN-ET

1951

1910

SC Agroserv Măriuţa

RO502003532105

DE-SU MCCUTCHEN 1174 TV

2883

WOUDHOEVE 1042 IMPULS

1690

1864

SC Agroserv Măriuţa

RO501003532131

DE-SU MCCUTCHEN 1174 TV

2883

TOMLU OMAN DOTSON ET TV

1506

1818

SC Agroserv Măriuţa

RO506003317997

REGANCREST ALTAIOTA TV

2558

ENSENADA TB PLANET ET TV

2110

1807

SC Panifcom SRl Iaşi

RO501004502360

BLUE-HORIZON ALTAGEDDY-ET

2591

BG E.T.SHOTTLE-ET

1872

1764

SC Panifcom SRl Iaşi

RO504003568388

BLUE-HORIZON ALTAGEDDY-ET

2591

MOUNTFIEL ALTAEXACTER TV

1836

1755

SC Fraher Tulcea SRL

RO506002836662

APINA FRIDO EMBASSY TV TL

2612

WOUDHOEVE 1042 IMPULS

1690

1729

SC Panifcom SRl Iaşi

RO503004502366

BOMAZ ALTAARMANI ET TV

2511

BG E.T.SHOTTLE-ET

1872

1724

SC Panifcom SRl Iaşi

RO508003568380

BLUE-HORIZON ALTAGEDDY-ET

2591

MORNINGV. ALTATOYOTA TV TL TY

1631

1703

SC Fraher Tulcea SRL

RO505004502263

APINA FRIDO EMBASSY TV TL

2612

BOMAZ OMAN KRAMER 561 TV

1569

1698

SC Panifcom SRl Iaşi

RO509003532106

DE-SU MCCUTCHEN 1174 TV

2883

MR ATLEES ALTAAMAZING TV

954

1680

SC Agroserv Măriuţa

RO502003317966

REGANCREST ALTAIOTA TV

2558

BOMAZ OMAN KRAMER 561 TV

1569

1671

SC Panifcom SRl Iaşi

RO502002177866

DE-SU ALTABANFF ET TV TL TY

2345

Ramos

1970

1665

SC Fraher Tulcea SRL

RO504004502301

APINA FRIDO EMBASSY TV TL

2612

CL.-ECHO ALTATRIANGLE TV TL TY

1437

1665

SC Panifcom SRl Iaşi

RO505003317853

REGANCREST ALTAIOTA TV

2558

TOMLU OMAN DOTSON ET TV

1506

1656

SC Panifcom SRl Iaşi

RO508004502345

BLUE-HORIZON ALTAGEDDY-ET

2591

CL.-ECHO ALTATRIANGLE TV TL TY

1437

1655

SC Panifcom SRl Iaşi

RO505002836718

BOMAZ ALTAARMANI ET TV

2511

BOMAZ OMAN KRAMER 561 TV

1569

1648

SC Panifcom SRl Iaşi

RO507003568374

BLUE-HORIZON ALTAGEDDY-ET

2591

CLEAR-ECHO ALTAR2 ET TV TL TY

1398

1645

SC Fraher Tulcea SRL

RO506002836716

BOMAZ ALTAARMANI ET TV

2511

TOMLU OMAN DOTSON ET TV

1506

1632

SC Panifcom SRl Iaşi

RO504003317991

REGANCREST ALTAIOTA TV

2558

ENGLAND-AMMON MILLION

1408

1631

SC Panifcom SRl Iaşi

RO507002836694

APINA FRIDO EMBASSY TV TL

2612

END-ROAD SH. MICAH ET TV

1294

1630

SC Panifcom SRl Iaşi

RO501004322924

DE-SU 527 SPUR-ET

2226

JENNY-LOU SHOTT.TRUMP TV

2053

1626

SC Agroserv Măriuţa

RO508003532116

DE-SU MCCUTCHEN 1174 TV

2883

KIAN

720

1622

SC Agroserv Măriuţa

RO504004502343

BLUE-HORIZON ALTAGEDDY-ET

2591

GILLETTE JORDAN ET TL TV BY

1302

1621

SC Panifcom SRl Iaşi

RO509004322803

DE-SU 527 SPUR-ET

2226

PICSTON SHOTTLE

2025

1619

SC Agroserv Măriuţa

RO501004502331

REGANCREST ALTAIOTA TV

2558

BARBI LYN M MATCHES ET TV TL

1355

1618

SC Panifcom SRl Iaşi

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin

foto: în timpul clasificării în ferma LactoAgrar

foto: în timpul clasificării în ferma Bioterra, alături de şef-ul de fermă dr. Costel Iancu

Florin Dumitru (HolsteinRo), alaturi de Corrado Zilocchi şi Paolo Pipperi (clasificatori ANAFI), a bonitat au început să clasifice toate primiparele înregistrate de organizaţie

tantii companiilor furnizoare de msc, daca nu stii care sunt si minusurile pe partea de conformatie cel putin pentru primipare, in prima faza. Am gandit acest serviciu ca un precursor al unui program de potrivire a perechilor, asa cum se intampla in toate tarile europene in care exista asociatii de rasa puternice. Acesta este motivul pentru care am inceput sa redactam profile de ferma care sa arate foarte clar plusurile si minusurile fermei si mai ales directiile de ameliorare. Avem specialisti? De ce nu folosim specialisti romani? Spe-

Aprecierea conformatiei, bonitarea sau clasificarea a fost si ramane unul dintre „cuielele lui Pepelea” ale ameliorarii din Romania. Sunt foarte multi care sustin contrariul insa din punctul meu de vedere, de peste 10 ani, aceasta activitate in tara noastra a fost prezenta doar in discutii de taifas. Aceasta activitate are insa o importanta practica extrem de mare pentru managementul fermei, ea fiind ignorata mereu. Este foarte greu sa sustii ca poti alege corect un taur pentru vacile din ferma ta, asa cum sugereaza acum multi dintre reprezen-

Media notelor finale: 79.85 / 26 animale peste 80 puncte 1 animal: VG 85 2 animale: VG 84 3 animale: VG 83 Media notelor finale: 79.85 / 26 animale peste 80 puncte 1 animal: VG 85 2 animale: VG 84 3 animale: VG 83

SC Panifcom SRL Iaşi SC Panifcom SRL Iaşi

Primipare clasificate (mai 2015): 42

Clasificator: Corrado Zilocchi, Florin Dumitru Clasificator: Corrado Zilocchi, Florin Dumitru Trait Profile ••

••

Short Stature Frail Strength Shallow•• Body Depth Tight Rib Dairy Form Short Stature High Frail Pins Rump Angle Strength Narrow Thurl Depth Width Shallow Body Rear Legs-Side Vw. TightPosty Rib Dairy Form Hock-In Rear Legs-Rear Vw.* High Pins Rump Angle Low Foot Angle Narrow Thurl Width Low Feet Legs-Side & Legs Score Posty Rear Vw. Loose Fore Udder Attach. Rear Legs-Rear Vw.* Hock-In Low Rear Angle Udder Height Low Foot Narrow Rear&Udder Width* Low Feet Legs Score Weak Udder CleftAttach. Loose Fore Udder Deep Udder Depth Low Rear Udder Height Wide FrontUdder Teat Place. Narrow Rear Width* Wide Rear Teat Weak Udder CleftPlace.* Short Teat Length Deep Udder Depth Wide•• Front Teat Place. Wide Rear Teat Place.* Short Teat Length

•

Trait Profile

••

•

• Deep

••

•

••

•

Primipare clasificate (mai 2015): 42 Profil conformaţie

••

Tall Strong

Open Rib Tall Sloped Strong Wide Deep SickleRib Open Straight Sloped Steep Wide High Sickle Strong Straight High Steep Wide High Strong Strong Shallow High Close Wide Close Strong Long Shallow • Close Close Long

0.5 0.33 0.74 0.74 0.5 0.74 0.33 0.67 0.74 -0.12 0.74 NA 0.74 NA 0.67 1.64 -0.12 -0.26 NA 0.12 NA NA 1.64 0.76 -0.26 0.6 0.12 0.07 NA NA 0.76 -1.0 0.6 0.07 NA -1.0

•

••

Scund Inălţimea crupei Slab Lărgimea pieptului Puţin ad.•• Adâncimea toracelui Închis Caracter lapte Scund Inălţimea crupei Teşit Unghiul crupei Slab Lărgimea pieptului Îngust Lărgimea crupei Puţin ad. Adâncimea toracelui Drept Unghiul jaretului Închis Caracter lapte Membrecrupei post.- later.* Apropiate Teşit Unghiul Adânc Unghiul chişiţei Îngust Lărgimea crupei Aplombjaretului membre post Defectuos Drept Unghiul Slab Extinderepost.anterioară Membre later.* Apropiate Scund Înălţimechişiţei posterioară Adânc Unghiul Îngust Lărgimea ugerului Aplomb membre post Defectuos Slab Ligamentanterioară suspensor Slab Extindere Adânc Adâncimea ugerului Scund Înălţime posterioară Poziţia mamel. anter. Divergent Îngust Lărgimea ugerului Poziţia mamel. post. Divergent Slab Ligament suspensor Scurt Lungimea mamel. Adânc Adâncimea ugerului Poziţia mamel. anter. Divergent -2 Poziţia post. Divergent Înălţimemamel. ongloane Scurt Lungimea mamel. Aspectul jaretului -2

•

Profil conformaţie ••

Locomoţie Înălţime ongloane BCS Aspectul jaretului

•

-1

Înalt Puternic

• Adânc

Deschis Înalt Drept Puternic Larg Adânc Săbiat Deschis Depărtate Drept Mare Larg Corect Săbiat Puternic Depărtate Înalt Mare Larg Corect Evident Puternic Înalt Înalt Converg. Larg Converg. Evident Lung Înalt 2 Converg. Converg. Lung

NA 0.26 NA 1.21 NA

BCS

Media notelor finale: 79.48 / 12 animale peste 80 puncte 3 animale: VG 83 Media notelor finale: 79.48 / 12 animale peste 80 puncte 3 animale: VG 83

Clasificator: Corrado Zilocchi, Florin Dumitru

Primipare clasificate (mai 2015): 25

Clasificator: Corrado Zilocchi, Florin Dumitru Trait Profile

Primipare clasificate (mai 2015): 25 Profil conformaţie

••

•

Trait Profile

••

•

• Deep

••

•

••

•

••

Tall Strong

-0.24 0.20 -0,16 Open Rib -0.24 -0,2 Tall Sloped 0.52 Strong 0.20 Wide -0.84 Deep -0,16 SickleRib -0,2 -0.12 Open Straight NA Sloped 0.52 Steep NA Wide -0.84 High 0.20 Sickle -0.12 Strong -0.04 Straight NA High 0.08 Steep NA Wide NA High 0.20 Strong 1.36 Strong -0.04 Shallow 0.28 High 0.08 Close 0.00 Wide NA Close NA Strong 1.36 Long -0.48 Shallow 0.28 • Close 0.00 Close NA Long -0.48

•

••

•

Profil conformaţie ••

Locomoţie Înălţime ongloane BCS Aspectul jaretului

•

-1

Înalt Puternic

• Adânc

BCS

bovismagazin

SC Lacto Agrar SRL Alba SC Lacto Agrar SRL Alba

CM YK

-0.24 0.20 -0,16 -0,2 -0.24 0.52 0.20 -0.84 -0,16 -0.12 -0,2 NA 0.52 NA -0.84 0.20 -0.12 -0.04 NA 0.08 NA NA 0.20 1.36 -0.04 0.28 0.08 0.00 NA NA 1.36 -0.48 0.28 0.00 NA 0.32 -0.48 0.00 NA 0.32 NA 0.00

Locomoţie

0.5 0.33 0.74 0.74 0.5 0.74 0.33 0.67 0.74 -0,12 0.74 NA 0.74 NA 0.67 1.64 -0,12 -0.26 NA 0.12 NA NA 1.64 0.76 -0.26 0.6 0.12 0.07 NA NA 0.76 -1.0 0.6 0.07 NA 0.26 -1.0 1.21

Locomoţie

SC SarisCom 96 SRL Argeş SC SarisCom 96 SRL Argeş Short Stature Frail Strength Shallow•• Body Depth Tight Rib Dairy Form Short Stature High Frail Pins Rump Angle Strength Narrow Thurl Depth Width Shallow Body Rear Legs-Side Vw. TightPosty Rib Dairy Form Hock-In Rear Legs-Rear Vw.* High Pins Rump Angle Low Foot Angle Narrow Thurl Width Low Feet Legs-Side & Legs Score Posty Rear Vw. Loose Fore Udder Attach. Rear Legs-Rear Vw.* Hock-In Low Rear Angle Udder Height Low Foot Narrow Rear&Udder Width* Low Feet Legs Score Weak Udder CleftAttach. Loose Fore Udder Deep Udder Depth Low Rear Udder Height Wide FrontUdder Teat Place. Narrow Rear Width* Wide Rear Teat Weak Udder CleftPlace.* Short Teat Length Deep Udder Depth Wide•• Front Teat Place. Wide Rear Teat Place.* Short Teat Length

NA NA

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

Media notelor finale: 78.78 / 42 animale peste 80 puncte 4 animale: VG 83 Media notelor finale: 78.78 / 42 animale peste 80 puncte 4 animale: VG 83

Clasificator: Paolo Pipperi, Florin Dumitru

Primipare clasificate (mai 2015): 144

Clasificator: Paolo Pipperi, Florin Dumitru Trait Profile

Primipare clasificate (mai 2015): 144 Y K Profil conformaţie

••

•

Trait Profile •

cialisti de anvergura au existat si exista insa fie au depasit sau se apropie de varsta de 70 ani, fie sunt funcionari ai Ministerului Agriculturii aflandu-se in incompatibilitatea de a fi angajati, chiar si cu un numar mai mic de ore, pentru a efectua acest serviciu asociatiei. Mai mult, nu trebuie uitat faptul ca: aprecierea exteriorului este o munca de rutina care necesita deplasari de mii de km la ferme din intreaga tara, lupta cu unii dintre fermierii care nu accepta in prima faza sa le stresezi animalele si care nu in ultimul rand trebuie facuta in concord-

•

• Deep

••

Tall Strong

0.76 -0.69 0.78 Open Rib -0,2 Tall 0.76 Sloped -0.38 Strong -0.69 Wide 0.79 Deep 0.78 SickleRib -0,2 0.56 Open Straight -0.38 NA Sloped Steep NA Wide 0.79 High -1,01 Sickle 0.56 Strong -0.67 Straight NA

••

•

Profil conformaţie ••

•

Înalt Puternic

• Adânc

Deschis Înalt Drept Puternic Larg Adânc Săbiat Deschis Depărtate Drept Mare Larg Corect Săbiat Puternic Depărtate

0.76 -0.69 0.78 -0,2 0.76 -0.38 -0.69 0.79 0.78 0.56 -0,2 NA -0.38 NA 0.79 -1,01 0.56 -0.67 NA

BOVISmagazin anta cu ultimele tehnici de clasificare internationale. Periodic, la nivel international, au loc intalniri de lucru ale sefilor de departament „Clasificare” din toate statele cu asociatii de rasa puternice. Ei stabilesc directiile si mai ales standardizeaza sistemul de clasificare, il armonizeaza, la nivel international astfel incat sa nu existe decalaje intre modul de apreciere al caracterelor dintr-o tara sau alta. Asadar, singura varianta nostra varianta este sa pregatim un specialist care sa poata face aceasta activitate in mod curent. In Italia de exemplu, unde exista 32 de clasificatori angajati, o persoana boniteaza anual pana la 30.000 animale. Astfel, in prima jumatate a zilei clasifica intre 100 si 150 animale, iar in a 2-a jumatate a zilei ofera consultanta fermierilor in primul rand pe partea de potrivire a perechilor. Costurile, in Italia, pentru un astfel de program de potrivire a perechilor, 100% echidistant si oferit de asociatie, in care sunt inregistrati toti taurii activi pe piata italiana, sunt de: 50 euro / sedinta de potivire pentru fermele cu sub 50 capete, 100 euro / sedinta de potrivire pentru fermele cu 50 – 100 capete si 150 euro / sedinta de potrivire pentru fermele cu peste 150 capete. Anual se real-

izeaza in medie cate 2 astfel de sesiuni de potrivire a perechilor in fiecare ferma.

cu firma romaneasca Polysoft Cluj; softul fiind detinut de catre asociate. Algoritmul de clasificare, care sta la baza aplicatiei, a fost creat dupa mai multe zile de analiza a efectivelor din Romania, dupa recomadarile lui Corrado Zilocchi (director departament clasificare ANAFI), dar respectand si fisele de bonitare din legislatia romaneasca. Astfel, clasificarea se face dupa 4 grupe compozite („agregate”) care au mai multe caractere fiecare. Notarea caracterelor va fi de la 1-9, iar nota grupei de la 50 – 99. De asemnea, exista o notare finala de la 50 – 99. Atat intre notarea caracterelor (1-9) si notarea grupei (50 - 99) cat si intre notarea grupei si notarea finala exista o corelare, fiecare caracter si ulterior grupa compozita avand o anumita pondere. Ca urmare a discutiilor cu cativa dintre fermierii si tehnicienii din fermele HolsteinRo am ales ca ponderea agregatelor sa fie: 20% tip productiv, 20% format, 20 % membre si 40% uger, similar cu cea din Italia. Pana acum, in interiorul fiecarui agregat mai sus mentionat, fiecare caracter avea o pondere egala. Avand in vedere realitatile din fermele HolsteinRo, cu un management similar fermelor mari din intreaga lume, caracterele au

Cum se face clasificarea in alte state? In cateva dintre

statele civilizate bonitarea se face prin: terminale speciale. Situatia este similara atat in: SUA, Canada, Italia cat si in UK. Aceste terminale insa sunt greu de procurat pentro o asociatie cum este HolsteinRo, dar mai ales greu de adaptat unui sistem informatic, altul decat al tarilor mai sus mentionate. În Germania, VIT (furnizorul de servicii informatice catre asociaţii) a dezvoltat o aplicatie foarte simpla, iar la salvarea datelor fiecarui animal clasificat rapoartele sunt directionate in baza de date centrala sau intrun fisier predefinit cu animalele ce urmeaza a fi bonitate.

Cum se face clasificarea la HolsteinRo? Plecand de la cele

mentionate anterior si mai ales de la nevoia de a incerca sa oferim clasificatorului pe care il pregatim o alta perspeciva, ne mai fiind nevoit sa boniteze pe fise prinse pe un clibord, am luat decizia dezvoltarii unei aplicatii care acum este disponibila de pe tableta. Aceasta aplicatie a fost dezvoltata de catre HolsteinRo in parteneriat

DEFINIREA PUNCTAJELOR CARACTERELOR DE EXTERIOR ÎN FUNC

IE DE NOTE(N1, N2, ... , N9), DEFINIREA AGREGATULUI DE CARACTERE SI A

PONDERII ACESTORA (W) ÎN PUNCTAJUL GRUPEI. PROPUNERE A.C.V. HOLSTEIN RO Rasa 08 – B

cu Negru Româneasc / Holstein

=============================================================================================================== Caracter

Agregat

PONDERE NOTA FINALA

=============================================================================================================== Adancimea trunchiului

15%

Format

Inaltime la crupa

20%

Format

Largimea pieptului

15%

Format

74 80

Aspectul jaretului

10%

Membre

Ongloane, inaltime posterioara

40%

Membre

Largimea crupei Unghiul crupei

Aplomb membre posterioare

15% 35%

25%

Format Format

Membre

68 68

71 74

80 92

83 86

86 80

89 74

92 68

Unghiul jaretului

25%

Membre

Caracter specific de lapte

100%

Tip

Adancime uger

25%

Uger

Extindere anterioara

20%

Uger

Lungimea mameloanelor

10%

Uger

Poziţie mameloane

15%

Uger

Extindere posterioara Ligament suspensor

15% 15%

Uger Uger

68 68

71 71

74 74

77 77

80 80

83 83

86 86

89 89

20%

40%

foto: în timpul clasificării în ferma Coremans Zootehnia

primit o pondere diferita. Astfel, unghiul crupei a primit ponderea de 35% in detrimentul adancimii trunchiului, largimii crupei si a pieptului care au o pondere de 15%. Unghiul crupei (heritabilitate 43%) este un element de baza in calculul indexului fertilitatii, un punct de baza in managementul oricarei ferme comerciale. De asemnea, in agregatul membre, inaltimea ongloanelor are o pondere de 40% avand in vedere faptul ca animalele din fermele HolsteinRo sunt exploatate in proportie de peste 90% pe pardoseala de beton, incidenta afectiunilor podale fiind destul de mare. Analizand rezultatele bonitarii pentru cele aproximativ 1.000 primipare, vom observa ca media notelor pentru descrierea liniara a inaltimii ongloanelor este de 3,97, cu mult sub media rasei Holstein care este de 5; doar 35% dintre animalele clasificate avand note de peste 5. Avand in vedere ca in acest moment intreaga genetica din fermele comerciale din Romania provine de la furnizori vest europeni sau nord americani, iar izolarea reproductiva nu este decat un concept care ramane pentru moment doar in bibliografie, clasificarea trebuie apreciata, in primul rand, ca un instrumnent util in managementul fermei.

===============================================================================================================

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin

punct de vedere Ionuţ Costin Lupu, în calitate de director executiv HolsteinRo

Imaginea este din Centrul de tauri ai asociaţiei Masterrind din localitatea germană Verden. Masterrind este unul dintre cei mai agresivi jucători de pe piaţa geneticii internaţionale ajungând la o cifră de afaceri de peste 400 milioane de euro în anul 2014, majoritatea fiind realizaţi ca urmare a vânzării de material seminal, embrioni şi intermedierea vânzării de junici gestante în întreaga lume.

n numărul 27 (8 iulie 2015) al revistei Profitul Agricol a fost publicat un scurt interviu cu ing. Iacob Lelior, director general ANZ. Plec în redactarea acestui punct de vedere de la idea ca Asociaţia Crescatorilor de Vaci HolsteinRo a fost acreditată de către ANZ în anul 2010 conform unui program de ameliorare asumat, însă redactat sumar, fără respectarea elementelor de bază ale unui program de ameliorare din lumea civilizată. În calitate de director ACV HolsteinRo, alături de echipa tehnică şi 18

CM YK

bovismagazin

executivă vom face toate eforturile să îndeplinim cerinţele autorităţilor însă, indiferent de cât de buni profesionişti suntem, de cât de bine întelegem realităţile unui domeniu, suntem indiscutabil sclavii unei societăţi care îţi cere acum mai mult ca oricând hârtii care să te protejeze de furia cenzorilor şi nu îţi impune să dezvolţi proiecte realiste. Am gândit mereu că este absurd să ceri mântuirea propriilor nereuşite din ultimii 25 ani, raportându-te acum la nişte “hârtii” care, după cum ştim cu toţii, pot suporta orice.

Cei care au condus Agenţia în ultimii ani - Gheorghe Neaţă, Tamash Nagy, Vasile Bacilă şi Lelior Iacob - sunt buni profesionişti, care înteleg mai bine ca oricare alţii unde se află în prezent sectorul creşterii bovinelor. Testarea tăuraşilor în România în anul 2015, subliniez, în anul 2015, făcută la standarde europene, sau cel puţin regionale, este o acţiune lipsită de realism. Cei care înţeleg cât decât ce înseamnă testarea unor tăuraşi, sunt convins ca îmi dau dreptate. Am să ofer în cele ce urmează

www.bovismagazin.com

6 motive de bază pentru care testarea tăuraşilor în anul 2015 este imposibil să fie realizată la un minim al standardelor internaţionale, iar „facerea” ei în grabă, fără ca organizaţiile să fie cu adevărat pregătite, doar sub presiunea unor asumări din anul 2010, este o irosire de resurse bugetare.

În România au fost codificaţi de către ANZ în anul 2014 şi primele cinci luni din 2015, un număr de 443 tauri. Dintre aceştia 245 sunt tauri din rasa Holstein, care la rândul lor, în decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

BOVISmagazin Evoluţia preciziei de transmitere a valorii genetice agreată de specialiştii din întreaga lume:

35% pentru pedigree index (fără testare genomică), 75% pentru testare genomica (fără fiice în producţie), 90% pentru tauri testaţi prin descendenţă (prima generaţie de fiice), 99% pentru taurii testaţi prin descendenţă (a doua generaţie de fiice). În HolsteinRo, şi nu numai, există fermieri care agrează să folosească 100% tauri testaţi genomic în programul lor de selecţie. de la tauri proveniţi din ţări în care există un sistem de evaluare matur şi credibil, iar testarea se face pentru un numar mare de caractere, 31. În ţara noastră nu există încă un sistem de evaluare al taurilor, iar calculul valorii de ameliorare se face exclusiv pe baza producţiei (5 caractere din 31: lapte kg, grăsime kg, proteină kg, grăsime % şi proteină %). La nivelul asociaţiei ACV HolsteinRo, împreună cu staff-ul tehnic al Asociaţiei Holstein Italia (ANAFI), încercăm să agregăm un program de centralizare a datelor pentru celule

SCS este prezent în toate sistemele de evaluare şi are calculat un index ce deţine o pondere de la 18% în cazul Frantei, 14% în cazul Ţărilor Scandinave şi până la 3% în cazul Spaniei şi Canadei. Mai mult, în colaborare cu clasificatori italieni încercâm să bonităm cel puţin 3.500 primipare anual astfel încât să putem strânge informaţiile care vor reprezenta baza calculului indexurilor compozite pentru uger, membre şi tip. Aceste lucruri necesită însă timp. Aşadar, ce se va întâmpla în aceste condiţii cu un taur “te-

stat” sub presiunea timpului şi ghilotina controalelor de la Curtea de Conturi şi Corpul de Control al Ministrului? Personal, garantez că va fi un fisco din toate punctele de vedere... Ajungem de fapt să ne facem că muncim însă de fapt totul va fi irosire de bani şi nu vom aduce beneficii filierei, fie că vorbim despre crescători, unităţi semtest sau asociaţii.

Dacă ne rezumăm doar la nominalizarea candidatelor mame de taur pe baza de producţie, avem de a face, aşa cum menţiona şi directorul

Testarea tăuraşilor între iluzie şi realitate

proporţie de 57% sunt tauri testati genomic.Aceşti tauri provin din ţări precum: Statele Unite (110 tauri / 24,7%), Germania (112 tauri / 25,1%), Canada (26 tauri / 5,8%), Olanda (33 tauri / 7,4%), Franţa (52 tauri / 11,7%), Ţările Scandinave (28 tauri / 6,3%), Italia (9 tauri / 2%), Anglia (10 tauri / 2,2%), Austria (18 tauri / 4%), Belgia (22 tauri / 4,9%), Elvetia (8 tauri / 1,8%), Ungaria (7 tauri / 1,6%) şi alte state ca: Irlanda (3 tauri), Polonia (2 tauri), Luxembourg (1 taur) şi Spania (3 tauri). Aşadar, în România a intrat şi intră msc

somatice, pe care le centralizăm încă din 2011 şi care nu au fost niciodată folosite într-un program de evaluare şi BCS (body condition score / starea de întreţinere). BCS-ul a început să fie evaluat separat de clasificare cu ajutorul echipamentului BodyMat. Au fost făcute teste de evaluare BCS în 5 ferme (cca. 850 animale), iar rezultatele au fost mulţumitoare atât pentru noi cât şi pentru fermierii HolsteinRo. Aceştia au, prin raportul HolsteinRo BCS Ingenera, o imagine foarte clară, pentru fiecare animal în parte, dar cu precădere pentru cele din perioada 0-30 zile de la fătare („fresh cows”). Ţinta mea ca director executiv este ca până la finele anului 2015 să facem o evaluare completă a întregului efectiv de vaci matcă HolsteinRo, urmând ca din anul 2016 să se facă două evaluări anual.

Tabel 1: Evoluţia % taurilor testaţi genomic în diferite sisteme de evaluare din 2010 şi până în prezent. Companie, ţara, % taurilor genomici utilizaţi în programul de ameliorare 2010 2011 2012

CM YK

2014

Aberekin, Spania

ABS Global, SUA

Accelerated, SUA

CRV, Olanda

100

Evolution, Franţa

Genex CRI, SUA

100

peste 90

Inseme, Italia

100

Masterrind, Germania

100

OHG, Germania

100

Origin Plus, Franţa

100

RSH/NOG, Germania

100

RUW/TopQ, Germania

100

Select Sires, SUA

Swissgenetics, Elveţia

Viking Genetics, Sandinavia

100

Sursa: Holstein International, octombrie 2014

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

2013

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin Lelior Iacob, cu extrem de mult pragmatism, cu lacune mari în înregistrarea datelor de baza: fătare (start lactaţie - data precisă), înţărcare (stop lactaţie - data precisă/estimata), intervalul când animalul se află în tratament sau când acel animal a ieşit din exploataţie. Avem, de asemnea, de a face cu disfuncţionalităţi ale sălilor de muls din ferme şi în foarte multe cazuri ne lovim de probleme de recoltare (prelevare), transport, stocare şi procesare a probelor de lapte. Spun aceste lucruri în condiţiile în care sunt directorul unei asociaţii care are o medie de 290 capete per ferma, are organizată intern activitatea de COP cu maşini frigorifice, laborator propriu care procesează cel mai mare număr de probe din ţară şi nu în ultimul rând conduce registrul genealogic. Avem astfel capacitatea de a asigura trasabilitatea datelor fundamentale oricarui sistem de evaluare şi de a interveni rapid pentru a corecta şi îmbunătăţi procedurile de lucru. De asemnea, la nivelul HolsteinRo ne străduim de mai bine de 4 luni să lansăm serviciul de montorizare al sălilor de muls (consistenţa şi uniformitatea vacuumului de la pompa la nivelul manşonului) şi a conduitei mulsului prin intermediul echipamentelor achiziţionate: Lactocorder şi VaDia BioControl, singurele din Romania în acest moment. Care este însă realitatea în cazul controlului oficial al producţiei pentru ferme cu 20 sau 30 capete? Avem, aşadar, un număr mare de puncte critice în care informaţia, fundamentul oricărui sistem de evaluare, poate fi viciată şi pe care asociaţiile le pot controla greu, indiferent de cât de mult se implica. Personal, am experienţa unei încercări absolut lăudabile lansată de domnul Costel 20

CM YK

bovismagazin

Caraş, fost preşedinte, de a testa tăuraşi chiar de către HolsteinRo. Unul dintre cei mai tehnici fermieri ai organizaţiei noastre, domnul ing. Gavrilă Tuchiluş, a investit enorm şi a produs material seminal din tauri de top în parteneriat cu Semtest Craiova. Acest material seminal a fost “aruncat”, aşa cum era firesc, pe o piaţă în care principalii jucători l-au decredibilizat total şi sistematic ani la rând, iar asociaţia, din cauza lipsei unui sistem de evaluare si, mai ales, datorita lipsei unei strategii de marketing, nu a putut să facă nimic. Rezultatul nu a fost astfel nici pe departe cel scontat, ba mai mult ne-am cultivat o lipsă de credibilitate… Revin, şi mă întreb ce se va întampla cu un taur “testat” în grabă, sub presiunea unui cenzorat al autorităţilor şi mai ales sub presiunea pieţei? Personal garantez ca va fi un fiasco din toate punctele de vedere, iar grăbindu-ne, nu vom face decât să ne pierdem credibilitatea, iar şi iar. Cum putem “testa” tăuraşi dacă noi nu avem o trasabilitate a datelor, deci nu avem încă un fundament solid? Banii cui ii vom cheltui pentru a “testa” aceşti tăuraşi? În calitate de director executiv HolsteinRo nu imi pot asuma să cheltui nici banii fermierilor ori de la bugetul de stat, pentru proiecte nerealiste. Consider că daca HolsteinRo va intra în acest joc al “testării” eu voi fi cu adevarat culpabil în viitorul mai mult sau mai puţin apropiat şi fiecare asociaţie trebuie să facă acest pas atunci când este pregătită nu când i se impune.

GFI (genomic future inbreeding) şi alte tehnici de selecţie, iar la HolsteinRo ne luptăm să identificăm din peste 24.000 animale, câteva sute care să aibă ascendenţă pe două generaţii, iar în cazul testării de paternitate avem conflict de date de până la 15% în cazul taurului tata pentru ferme bune. Mai mult, avem înregistrate mii de animale cu pedigree international (provenite cu precădere din Germania şi Olanda) care au extrem de multe neconcordante. Aşadar, revin obsesiv, cum putem “testa” tăuraşi în condiţiile în care nu avem linii materne puternice în ferme credibile şi specializate în producerea de genetică? De ce oare în spatele geneticii americane şi a companiilor nord americane se află doar 20 - 30 de ferme care lucrează de zeci de ani la obţinerea unor linii/familii de vaci, nu de tăuraşi? De ce oare aceleaşi companii nord americane îşi dezvoltă mai nou propriile ferme, dorind să controleze liniile materne şi comerţul cu embrioni înainte

de orice? De ce oare tauri genomici sunt acum taţii unor alţi tauri genomic comercializaţi chiar şi în România? Accentul pare a fi pus acum, nu pe identificarea tăuraşilor ci pe obţinere de femele valoroase, astfel încât să se poată creşte intensitatea pre-selecţiei taurilor... în Statele Unite, conform lui John B. Cole (genetician USDA) a crescut foarte mult în ultimii doi ani testarea genomică a viţelelor (vezi grafic).

În România nu există programe sanitar veterinare clare la nivel naţional, prin care să se încerce măcar o monitorizare a unor boli precum IBR sau BVD, majortatea fermelor având un status incert. În condiţiile în care unităţile semtest, 100% private şi considerate a fi libere de principalele boli, care cheltuie sume importante pentru achiziţia de tauri din alte state europene, putem oare considera că vor accepta efectiv să preia tăuraşi de câteva zile pentru a-i izola, testa şi recolata ulterior?

Tineret Animale bătrâne Tineret femel <50K Tăuraşi <50K Vaci <50K Tauri <50K Tineret femel >50K Tăuraşi >50K Vaci >50K Tauri >50K

Orice pedigree al unui tăuraş valoros se constituie pe un pedigree matern de înaltă valoare, cunoscut până la a treia generaţie, cel putin. Reprezentanţii celor mai puternici furnizori globali de genetică vorbesc acum despre www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

BOVISmagazin

Viziunea şi programul de organizare pe care asociaţiile sunt forţate să mearga sunt, în opinia mea, de orientare germana. Îmi explic acest model prin influenţa avută de specialiştii germani asupra celor din România. Această viziune impune ca asociaţiile să deţină tauri şi să comercializeze msc. Din pacate însă aceasta formă de organizare, la noi, nu a funcţionat decât la un nivel de comerţ rudimentar. Dovadă sunt statisticile naţionale în ceea ce priveşte nivelul producţie şi descreşterea acesteia în ultimii 25 ani. Mai mult, deşi poate nu este recomandată trasarea unor paralele cu situaţia din România, există numeroase observaţii la nivel internaţional în care sunt semnalate rupturi grave între fermierii membri şi interesele lor de selecţie şi conducerea asociaţiilor.Acestea sunt acuzate că au transformat organizaţiile pe care le coordonează în instrumente comerciale orientate spre profit şi nu spre interesul fermierului membru. Este de renume situaţia uneia dintre cele mai puternice organizaţii euro-

“... am organizat şi aşteptăm o vizita în România a unui sire analyst de top la nivel internaţional. Este vorba despre domnul Enrico Dadati, fost director tehnic ANAFI, care are ca principala activitate monitorizarea liniilor genetice din întreaga lume şi identificarea celor mai buni tauri (msc) / embrioni / viţele pe care să le aducă în centrele genetice italiene...” Ionuţ Costin Lupu, director HolsteinRo pene care şi-a modificat radical structura sistemului de evaluare de la unul tradiţional, simplu şi funcţional, la unul identic cu sistemul de evaluare Net Merit din Statele Unite. Acest lucru a avut loc în momentul in care conducerea asociaţiei a luat decizia să devină un jucător important la nivel internaţional. Există aşadar un comportament cameleonic al organizaţiilor tolerat doar dacă asociaţia respectivă este puternica din toate punctele de vedere.

În ţările vest europene este nevoie de până la zece ani pentru analizarea efectelor unor caractere asupra populaţiei de vaci, a modului de agregare a datelor şi stabilirea ponderii caracterului în sistemul de evaluare respectiv. Aceste aspecte sunt însă decise în majoritatea cazurilor de piaţă şi de evoluţia ei. Astfel, cum putem oare să ne iluzionăm că ştim să testăm tăuraşi în 5 ani de la debutul activităţii, în condiţiile în care abia acum înţelegem care sunt priorităţile fermierilor. Mai mult, de 25 ani în România nu s-a testat nici un tăuraş şi recunoaştem că avem probleme foarte mari în a stabili trasabilitatea corectă a datelor. Fără a încerca să susţin că acesta este cel mai bun sistem trebuie să avem în vedere faptul că majoritatea companiilor furnizoare de genetică la nivel internaţional au în prezent următoarele proceduri: 1. Se identifică cele mai bune viţele, provenite din linii genetice de top, prin testare genomică. 2. La vârsta de 12 luni viţelele intră într-un program de poliovulaţie şi recoltare de embrioni după IA cu tauri de top 100% genomici, care în mojoritatea cazurilor nu sunt disponi-

bili încă pentru piaţă. 3. Sunt obţinute mai multe serii de embrioni iar abia ulterior, în jurul vârstei de 18-20 luni, animalul este IA pentru obţinerea unei gestaţii. 4. Embrionii sunt implantaţi în mame surogat, iar produşii obţinuţi, dacă sunt tăuraşi vor fi testaţi genomic şi intră sau nu în programul centrului genetic respectiv. 5. Tăuraşii, în momentul debutului vieţii productive în centrul de tauri şi de recoltare material seminal, nu au un statut aparte faţă de un taur deja recoltat de peste 2-3 ani. Materialul lor seminal este recoltat şi comercializat de cele mai multe ori la preţuri cu mult mai mari decât cele ale taurilor care au deja confirmarea valorii lor prin descendenţă. 6. Noţiunea de testare a tăuraşilor se rezumă acum la testari genomice de foarte mare precizie (Ultra High-Density SNP Test). Aşadar, evoluţia preciziei de transmitere a valorii genetice este: a. 35% pentru pedigree index (fără testare genomică), / b. 75% pentru testare genomica (fără fiice în producţie), / c. 90% pentru tauri testaţi prin descendenţă (prima generaţie de fiice), / d. 99% pentru taurii testaţi prin descendenţă (a doua generaţie de fiice). Aşadar, filosofia de testare naţională prin descendenţă nu mai este de actualitate... ea doar confirma valoarea unui taur. Testarea genomică este singura variantă prin care se creşte foarte mult “beneficiul” genetic/ an şi se reduc intervalele dintre generaţii (în Italia s-a ajuns ca 10% dintre taurii folosiţi ca taţi de taur să fie tineri, testaţi doar genomic). Chiar dacă putem sau nu accepta, testa-

Similar acestui trend internaţional HolsteinRo testează genomic în această perioadă exclusiv viţele cu vârsta de până la 12 luni www.bovismagazin.com astfel încât fermierii2015 interesaţi de selecţie priveşte viitorul animalelor în fermă... o viţică decembrie - ianuarie 2016 să poată lua decizii corecte în ceea ce valoroasă va primi o atenţie sporită şi va fi IA cu tauri de top şi eventual cu msc sexat. CM YK

rea genomică are o acurateţe cu mult mai mare decat evaluările pe baza producţiei, mai ales în România, iar toţi consultanţii genetici specializaţi în identificarea liniilor genetice valoroase (sire analyst) au acceptat faptul că progresul genetic înregistrat în 3 ani de la lansarea genomicii este echivalent cu peste 10 ani de testare convenţională. Mai mult, la recomandarea preşedintelui HolsteinRo, domnul Şerban Nicusor, am organizat şi aşteptăm o vizita în România a unui sire analyst de top la nivel internaţional. Este vorba despre domnul Enrico Dadati, fost director tehnic ANAFI, care are ca principala activitate monitorizarea liniilor genetice din întreaga lume şi identificarea celor mai buni tauri (msc) / embrioni / viţele pe care să le aducă în centrele genetice italiene. Suntem aşadar la o fază mai mult decât rudimentară în ceea ce reprezintă selecţia. Irosim bani şi timp încercând să facem funcţional un sistem de selecţie (testarea tăuraşilor prin descendenţă) care nu mai este de actualitate nicăieri în lume. Mai mult chiar, încercam să îl facem funcţional, în ferme cu 20 capete sau în ferme în care nu există un interes real pentru aceasta direcţie. În concluzie, lăsând la o parte procedurile şi normativele impuse de ANZ – pe care Asociaţia Crescătorilor de Vaci HolsteinRo le va respecta indubitabil dacă vor fi realiste - apreciez că: 1. Asociaţiile trebuie să dovedească pe ce au cheltuit banii şi care este beneficiul adus sectorului ca urmare a alocărilor bugetare din partea MADR. 2. Impactul real al testării tăuraşilor din fermele româneşti în anul 2015/2016 va fi unul bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin extrem de redus, spre inexistent, datorită lipsei unui sistem complet de evaluare, iar testarea va fi aproape imposibil de făcut datorită logisticii precare. 3. Asociaţiile trebuie să se focuseze cel puţin 3-5 ani din acest moment doar pe strângerea de date, verificarea trasabilităţii lor şi conturarea unui sistem propriu de evaluare în parteneriat cu specialişti români, dar şi europeni, până să poată ajunge la maturitatea nominalizarii corecte a unei mame de taur. Cu ajutorul domnului Prof. Horia Grosu, director IBNA Baloteşti, încercâm să punem la punct un sistem de construire a unei baze de date de referinţă, internă. Peste tot în lume astfel de baze de date sunt fundamentele unui sistem de evaluare genomică, pasul pentru care HolsteinRo va trebui să se pregătească, fiind cu mult mai important numărul de animale corect înregistrate decât numărul

markerilor genetici analizaţi. Se poate astfel construi un sistem de monitorizare a repetabilităţii caracterlor. 4. Testarea genomică este singurul pas real şi sigur, făcut în sensul ierarhizării animalelor după potenţialul lor genetic efectiv. A susţine că testarea genomică nu reprezintă un pilon în sistemul românesc (vezi tabel) de evaluare a genitorilor atrage după sine obligativitatea din partea ANZ de a suspenda condificarea celor 140 tauri genomici Holstein, dintre care 13 fii ai unor tauri testaţi genomic (codificaţi între ianuarie 2014 şi mai 2015) şi de a-i considera oficial improprii folosirii în Romania. Nu poate fi acceptat ca 57% din genetica Holstein importată în România, şi pe care s-a bazat şi se bazează progresul rasei Holstein în ţara noastră, să fie evaluată doar genomic, în momentul codificării, iar asociaţiilor să nu le fie accep-

tat acest sistem de selecţie. 5. Testarea tăuraşilor trebuie să aibă în spate un interes comercial clar al fermierilor, aşa cum este în întreaga lume, şi nu al asociaţiilor sau, şi mai rău, al autorităţilor. Doar uitandu-te cu atenţie la numele taurilor ai să vezi acronimul fermelor în care s-a produs acel taur. Exemplu de ferme specializate în obţinerea de linii materne din Europa apreciate la nivel internaţional: Ponderosa Holstein (Spania), W.N. PonKoepon (Olanda - deţinută de familia Pon, acţionar majoritar Alta Genetics), Rijnhof & Diamond Genetics (Olanda - Diamond Genetics este unul dintre cele mai importante grupuri de agribusiness olandeze care deţin cotă parte din multe dintre cele mai bune animale din Europa şi America de Nord), EBA Holsteins (Franţa - ferma cu viţele testate genomic cu cel mai mare gTPI din Europa)... etc.

Experienţa şi dotările noastre sunt pregătite pentru viitorul fermei tale

În cazul unora dintre fermele HolsteinRo, precum Panifcom Iasi, Agrimat Matca, Agroserv Mariuta, Boga Trifesti, Miofan Agrotrans, Agroind Doaga, Ecoferm Boldeşti Scăieni... etc., există interese foarte bine definite în ceea ce înseamnă dezvoltarea unor linii genetice de top, iar graba debutului activităţii de testare nu ar aduce nimic bun. Aşadar, ca director executiv al ACV HolsteinRo nu solicit renunţarea la controale din partea ANZ, MADR sau Curtea de Conturi ci susţin ca trebuie să fim fortaţi să abordăm cu realism şi pragmatism o acţiune care trebuie să nu mai conducă la distrugerea credibilităţii şi risipă prostească de bani. De asemnea, atât timp cat voi fi director ACV HolsteinRo voi face toate eforturile pentru a respecta solicitările ANZ, dacă acestea sunt realiste, indiferent de opiniile mele persoanle.

Calibrari periodice realizate impreuna cu Laboratorul de Referinta din Budapesta

Procesatorul va notifica faptul ca aveti un NTCS mare si nu stiti care sunt animalele cu probleme? Nutritionistii au incercat in repetate randuri sa echilibreze energo-proteic ratiile in ferma du mneavoastra insa animalele nu au raspuns adecvat?

Laboratorul Asociaţiei HosteinRO este dotat cu un echipament FOSS (CombiFoss FT+) de ultimă generaţie care analizează numărul de celule somatice şi parametri fizico chimici ai laptelui precum grăsimea, proteina, substanţa uscată totală, lactoza şi ureea. Chiar dacă nu sunteţi înscrişi în programele Asociaţiei HolsteinRo de “Control Oficial al Producţiei de Lapte” sau “Carte de Rasă” contactaţi reprezentanţii asociaţiei pentru a putea beneficia de programul de analize complet şi de ofertele valabile în anul 2014 - 2015. tate şi petabili rateţe, re steţe. u ac n ri u rob că p lobale şi se remar ss FT+ librări g d ombiFo bune, ca telui avân FOSS C ibilitate foarte nă al lap a lume. ct l de ruti ag e lu o tr reprodu tr în n in 0 ţări d entru co global p te vândute în 8 n ste lider FOSS e 0 de echipame .50 peste 2

Rezultatele analizelor trimise de specialistul HolsteinRo vă poate ajuta să luaţi împreună cu medicul veterinar şi nutriţionistul fermei dumneavoastră cele mai bune decizii în cel mai scurt timp. Apelaţi deci la serviciile laboratorului independent HosteinRo .

un proiect susţinut de

bovismagazin www.bovismagazin.com

CM YK

+40 722 326 953 Nicuşor Şerban +40 723 664 394 Ionuţ Lupu +40 768 153 204 Mariana Ghiorghiţă +40 742 062 808 Dan Colceri decembrie 2015 - ianuarie 2016 +40 742 062 880 Florin Dumitru

www.bovismagazin.com www.foss.dk în Romania prin www.carlex.se

CM YK

BOVISmagazin BOVISmagazin

atractiv şi

GTPI +2576 | LAPTE +1587 | P +59

gTPI

GTPI +2576 | LAPTE +1587 TIP +2.17 | P +59 | G +85

GRĂSIME PROTEINĂ pentru evaluarea în Canada

8 generaţii de vaci evaluate VG şi EX

www.bovismagazin.com www.bovismagazin.com

decembrie 2015 2015 - ianuarie 2016 octombrie

bovismagazin bovismagazin

Materialul seminal Jetstream Genetics este produs şi colectat folosind logistica Alta Genetics

CM M C YY KK

23 11

CCMM YYKK

Ferma Hall Calf Ranch, Kewaunee, Wisconsin SUA

BOVISmagazin

Ferma Hall Calf Ranch Jay Hall și soția sa, Marlene, sunt atât proprietarii fermei Hall Calf Ranch. Au început afacerea de creştere a vițeilor în anii ‘95 cu 13 de igloo-uri închiriate şi adăpostite în curtea lor. S-au dezvoltat constant în fiecare an, ajungând la numărul actual de 6.800 de viței, cu o capacitate de 7.000 capete, dar şi 520 junici cazate în trei noi adăposturi. În total, peste 25.000 de viţei trec anual prin facilităţile fermei care constau în nu mai puţin de 4.000 de igloo-uri şi 18 adăposturi cu capacitate de aproximativ 3.000 capete. În prezent, Jay preia vițeii (atât masculi 10% cât şi femele 90%) de la 26 ferme din apropiere, cu efective cuprinse între 50 şi 5.000 capete. Vițeii care ajung în fermă au vârstă cuprinsă între 1 şi 20 zile. Aceştia sunt înțărcați la vârsta de 7 săptămâni și sunt adăpostiţi în igloo-uri până la vârsta de 8 săptămâni, iar de acolo sunt mutaţi în grupe până în momentul în care părăsesc ferma la vârsta de 5 luni.

Alte informații:

45 angajaţi cu normă întreagă, majoritatea cetăţeni mexicani. Hrană: lapte integral, pasteurizat Furajarea are loc de 2 ori pe zi: 6 a.m. și 3 p.m. Viței sunt hrăniţi cu cereale și 18% starter cât timp sunt cazaţi în igloo-uri. Siloz de porumb zdrobit crimping şi tasat în folii tunel

Fiecare viţel care ajunge în ferma HallCalf este testat în prealabil pentru BVD şi proteină serică pentru a se verifica dacă a consumat colostru. Nici un vitel nu este preluat dacă nu este crotaliat sau daca are leziuni ombilicale.

Jay Hall cumpără lapte pentru viţei pe care îl pasteurizează înainte de a-l administra sau pregătesc lapte praf. Oferă 1 galon (3,8 litri) de două ori pe zi, apă la discreţie şi un premix starter cu 18% proteină.

Amestecul (cereale şi premix 18%) primit de viţei atât timp cât sunt cazaţi în bozele individuale.

Pentru ca fiecare dintre cei 23 de muncitori care îngrijesc direct viţeii să ştie ce protocol să aplice fiecărui animal Jay Hill a ataşat două tipuri de mărci (roşie şi albastră) pentru viţeii cu probleme sau celor care trebuie să beneficieze de un tratament special. 24

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

PĂ˘nÄ&#x192; la vĂ˘rta ĂŽnĹŁÄ&#x192;rcÄ&#x192;rii (7 sÄ&#x192;ptÄ&#x192;mĂ˘ni) ĂŽn ferma Hall Calf se cheltuie zilnic per viĹŁel aproximativ 5,40 dolari din care 2 dolari este cosul furajÄ&#x192;rii, 2,5 dolari costurile forĹŁei de muncÄ&#x192; Ĺ&#x;i 0,7 costurile veterinare.

De la preluare Ĺ&#x;i pĂ˘nÄ&#x192; la vĂ˘rta la care viĹŁeii pÄ&#x192;rÄ&#x192;sesc ferma costurile se ridicÄ&#x192; la 3,3 dolari per animal.

BOVISmagazin

Micotoxine ViĹŁeii sunt preluaĹŁi de la ferme aflate pe o razÄ&#x192; de pĂ˘nÄ&#x192; la 70 mile (110 km).

Principala provocare a proprietarilor Hall Calf a fost aceea de a se adapta stilului de lucru din fiecare fermÄ&#x192; Ĺ&#x;i de a se asigura cÄ&#x192; preiau viĹŁei care au primit un protocol corect dupÄ&#x192; fÄ&#x192;tare... poate pentru a reduce mortalitÄ&#x192;ĹŁile ĂŽn primele zile de viaĹŁÄ&#x192;. Jay Hall are ca ĹŁintÄ&#x192; sÄ&#x192; reducÄ&#x192; laptele praf din raĹŁia viĹŁeilor de peste 4 sapatÄ&#x192;mĂ˘ni Ĺ&#x;i sÄ&#x192; adauge proteinÄ&#x192; hidrolizatÄ&#x192; din soia Ĺ&#x;i grĂ˘u care este cu mult mai ieftinÄ&#x192; Ĺ&#x;i oferÄ&#x192; rezultate foarte bune.

Sunt bine protejat ?

'( 0Ä&#x201E;$Ä&#x201E; 5 2 % ) 68 $18/( 5 2 5 7 ) Â° ,;$ 0,&52*

Jay Hall Č&#x2122;i soČ&#x203A;ia sa, Marlene, alÄ&#x192;turi de fermierii romĂ˘ni participanĹŁi la tur: (de la stĂ˘nga la dreapta) prof. Alin BĂ˘rĹŁoiu, Alex Gomez (coordonator Europa de Est CRI International), IonuĹŁ Lupu (editor BOVISmagazin), Bogdan Pantazi (Agrocomplex PaĹ&#x;cani), PetricÄ&#x192; AzoiĹŁei (Agroind Doaga), Liviu BÄ&#x192;lÄ&#x192;nici (Panifcom IaĹ&#x;i) Ĺ&#x;i Irinel PĂ˘ntea (Moldova Ĺ˘igÄ&#x192;naĹ&#x;i).

Power Inside

0HOVSULQJ 5RPkQLD =RQD /LEHUÄ&#x192; *LXUJLX tel : 0246 211070 - fax : 0246 214028 ViĹŁeii primesc lapte pĂ˘nÄ&#x192; la vĂ˘rsta de 7 sÄ&#x192;ptĂ˘mĂ˘ni dupÄ&#x192; care li se administreazÄ&#x192; doar apÄ&#x192; Ĺ&#x;i amestecul premix 18% cu cereale. www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

ZZZ ROPL[ FRP PPLV#ROPL[ FRP ,QRYDÄ LH SULQ SXWHUHD QDWXULL bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin

Jay Hall este recunoscut în partea de nord a statului Wiscounsin ca fiind unul dintre cei mai buni consultanţi pentru creşterea viţeilor fiind adeptul unor tehnologii noi. A început să utilizeze bolusuri pe care le introduce in rumenul viţeilor pentru a primi în permanenţă rapoarte despre temperatură. Informaţiile sunt centralizate de un soft, iar alertele per animal sunt primite în câteva minute de la creşterea temperaturii.

Din a 9-a săptămână de viaţă viţeii sunt mutaţi în grupe de 10 unde primesc un TMR (furaj unic) format din porumb siloz, fân de lucernă, pele de fân de lucernă şi porumb crimping recoltat la o umiditate de peste 35%.

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

O altă provocare a salariaţilor Hall Calf Ranch a fost aceea de a identifica într-un timp cât mai scurt viţeii bolnavi sau potenţiali bolnavi având în vedere timpul foarte scurt până la stadiul de deshidratare severă... pierederile în primele două luni sunt de 2%. S-a ajuns la acest procent pentru că viţeii sunt trataţi intravenos în momentul apariţiei deshidratării.

BOVISmagazin

Viţeii sunt crescuţi astfel până la vârsta de 5 luni după care sunt returnaţi în fermele din care au venit sau trec în alte facilităţi de creştere cu un management special adaptat viţelelor de reproducţie.

Găleţile în care viţeii priesc apă sai lapte sunt spălate zilnic. O persoană se ocupă exclusiv de această activitate, zi de zi.

Instalaţia de producere şi însilozare a porumbului crimping.

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin

Înţ•arcă în cel mai sigur mod

Înţărcarea punctul unui nou început

în incidenţa şi distribuţia mastitelor clinice în lactaţia următoare. De fapt, marea majoritate a mastitelor clinice observate în prima fază a lactaţiei pot fi atribuite unor infecţii apărute în perioada de repaus. Este, de asemenea, important de amintit faptul că infecţiile dobândite în perioada târzie a repausului mamar şi în perioadele de tranziţie, au o influenţa mai mare în apariţia mastitelor clinice în lactaţia următoare decât infecţiile produse imediat după perioada de repaus mamar.

În prima perioadă a repausului mamar, glanda mamară trebuie să aibă o involuţie rapidă pentru a menţine starea de sănătate a ugerului şi pentru a optimiza producţia de lapte a următoarei lactaţii. În mod frecvent, această fază (fază de involuţie) prezintă un risc ridicat de apariţie a unor noi infecţii intramamare (IIM). O involuţie completă a glandei mamare durează, în medie, 3-4 săptămâni. În faza de involuţie completă, glanda mamară este rezistentă la apariţia unor noi IIM şi durata acestei faze va fi determinată de lungimea totală a perioadei de repaus. Cu o săptămână sau două înainte de momentul fătării, glanda mamară este din nou expusă riscului unei IIM. Importanţa perioadei de repaus în epidemiologia mastitelor la fătare este studiată de ani de zile. Unele studii din anii ´80 au demonstrat că incidenţa infecţiilor mamare cu germeni din mediu este de 10 ori mai 28

CM YK

bovismagazin

Involuţia ugerului

Uger complet involuat

Dezvoltarea ugerului

Repaus mamar

Fătare

Involuţie activă

Colostogeneză

ridicată în perioada fătării decât în perioada de lactatie26. Studii realizate în UK au demostrat rolul perioadei de repaus în epidemiologia mastitelor. Studiile au arătat că în fermele cu nivel al celulelor somatice mic (< 250.000 celule/ ml) obţinut prin folosirea, în covor, a unor antibiotice, există o prevalenţă crescută a IIM între perioada de repaus mamar şi perioada postpartum. Studii realizate de aceiaşi autori prin folosirea unor metode moderne de diagnostic au confirmat faptul că peste 50% din mastitele produse de germeni din mediu în primele 100 de zile de lactaţie sunt rezultate din infecţii dobândite în perioada de repaus mamar.

Axele perioadei de repaus mamar: Management, Sănătatea ugerului, Bunăstare

Un obiectiv important al peri-

Infecţii provenind din perioada de repaus

14 12 Cazuri /100 vaci

Introducere Perioada de repaus mamar este o perioadă importantă de odihnă pentru vaca de lapte. Durata medie a acestei perioade este cuprinsă între 45-60 de zile. Este crucial să maximizăm productivitatea următoarelor lactaţii având în vedere faptul că pregătirea lactaţiei următoare începe acum.Modificări fiziologice şi imunologice se succed rapid în prima fază a repausului mamar – involuţie activă – şi în momentul imediat dinaintea şi de după fătare - colostrogeneza.

Riscul unor infecţii intramamare noipe parcursul lactaţiei

Ana I. de Prado: Corporate Technical Manager Ceva Santé Animale (France)

Infecţii provenind din perioada de lactaţie

10 8 6 4 2 0

Luna lactaţiei Originea infecţiilor (perioada de repaus sau lactaţie) în mastitele clinice.

De asemenea, s-a demostrat că sferturile mamare infectate în timpul perioadei de repaus au fost semnificativ mai predispuse la evoluţia unor mastite clinice cu acelaşi agent patogen în lactaţia următoare decât sferturile neinfectate. Dobândirea unor noi IIM în perioada de repaus poate avea un impact dramatic Persistenţa infecţiilor din perioada de repaus. (Amprentă ADN indică zilele pre şi post fătare când au fost colectate probele. Toate bacteriile izolate după fătare au fost recoltate din cazuri de mastite clinice).

www.bovismagazin.com

oadei de repaus mamar este reducerea la minim a riscului apariţiei a IIM. În acelaşi timp există şi alte două aspecte la fel de importante şi în strânsă legătură cu sănătatea ugerului. Aceste aspecte (axe) sunt managementul şi bunăstarea. Potenţialul genetic pentru producţia de lapte a crescut considerabil în ultimele decade şi,în consecinţă,oprirea producţiei de lapte în momentul înţărcării vacilor,a devenit o provocare de management pentru crescători. Cantitatea mare de lapte din uger produce o supraumplere decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

BOVISmagazin a acestora. Dilatarea în exces a ugerului produce disconfort şi durere şi se poate observa o scădere a perioadei totale de odihnă a animaleleor. O metodă bună de a evalua relaţia dintre cele trei axe este analiza celor trei indicatori cheie ai perioadei de repaus: incidenţa pierderilor de lapte, incidenţa infecţiilor intramamare noi şi durerea la nivelul ugerului.

Glanda mamară are nevoie de regenerare pentru a fi pregătită pentru o nouă lactaţie. Tratarea şi eliminarea infecţiilor existente, precum şi prevenirea infecţiilor noi asigură o nouă lactaţie sănătoasă.

Management Pierderi de lapte

Managementul perioadei de repaus mamar În practica curentă se folosesc două metode pentru stoparea producţiei de lapte la sfârşitul perioadei de lactaţie: abruptă şi graduală.Metoda abruptă implică o oprire bruscă a mulsului fără nicio variaţie în producţia de lapte anterioară acestui moment. Aceasta implică neefectuarea niciunei modificări în cantitatea sau calitatea furajului, a disponibilităţii apei sau frecvenţa mulsorilor. Orice altă metodă ce cuprinde reducerea producţiei de lapte cu câteva zile înainte de intrarea în repaus, de exemplu reducerea numărului de mulsori sau restricţii în furajare, reprezintă o intrare graduală în repaus mamar. Metoda abruptă de intrare în repaus mamar este preferată de fermieri, necesitând un management nu foarte laborios. În acelaşi timp, datorită creşterii potenţialului genetic al animalelor pentru producţia de lapte, intrarea în repaus mamar a devenit un moment critic pentru vacile de lapte. Vacile cu producţii mari de lapte sunt dificil de introdus în repaus mamar abrupt datorită cantităţii semnificative de lapte produse şi, în acelaşi timp, sunt mai predispuse la apariţia pierderilor de lapte şi la creşterea riscului de apariţie a unor infecţii intramamare noi. De aceea, NMC (Naţional

Intrarea în repaus mamar se poate realiza într-un mod abrupt sau gradual. Tipul de management aplicat are consecinţe pentru sănătatea ugerului, bunăstarea şi productivitatea vacii.

Sănătatea ugerului

Mastitis Council) recomandă oprirea hrănirii cu furaje concentrate a vacilor cu producţii ridicate de lapte cu 2 săptămâni înainte de momentul preconizat al intrării în repaus mamar, pentru reducerea sub 15 kg /zi înainte de înţărcare. Reducerea numărului de mulsori produce o scădere a producţiei de lapte cuprinsă între 22% şi 47% în ultima săptămână de lactatie18. Scăderea producţie de lapte are un impact negativ în parametrii economici ai fermei. Reducerea cantităţii de furaj în hrana vacilor poate duce la o scădere a producţiei de lapte. Dar această reducere poate produce modificări metabolice, în special la vacile cu producţii foarte mari de lapte, şi pot cauza înfometarea animalului27. Restricţiile în nutrienţi în perioada lactaţiei târzii şi în perioada de repaus mamar reprezintă o provocare metabolică pentru animale, prin creşterea nivelului de acizi graşi liberi (NEFA) şi cortizol. Scăderea producţiei de lapte înainte de intrarea în repaus sa dovedit a fi benefică pentru

CM YK

Bunăstare Infecţii intramamare

Dilatarea excesivă a ugerului şi creşterea presiunii la nivelul acestuia imediat după înţărcare induce durere şi diconfort vacilor de lapte.

sănătatea ugerului. Totuşi, reducerea furajării şi a frecvenţei mulsorii pot avea efecte negative pentru bunăstarea vacilor de lapte. În plus, aceste metode implică un volum considerabil de muncă versus metoda abruptă.

Sănătatea ugerului în repaus mamar Nivelul producţiei de lapte înainte de intrarea în repaus mamar şi incidenţa pierderilor de lapte în cursul săptămânii după ultima mulsoare sunt cunoscute ca fiind factori de risc pentru apariţia de noi infecţii intramamare în primă fază de repaus. În momentul încetării mulsorilor, apar modificări majore: se opreşte eliminarea de bacterii prin canalul mamar iar creşterea presiunii intramamare duce la compromiterea funcţiei sfincterului canalului mamar. Tranziţia lentă către faza de involuţie întârzie

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

Durere la nivelul ugerului

manifestarea efectelor protectoare ale lactoferinei şi imunoglobulinei, în timp ce nivelul de cazeină şi grăsime rămâne ridicat, inhibând funcţia leucocitara. Motivul pentru care este recomandată reducerea volumului de lapte, produs înainte de intrarea în repaus mamar, este legat, în primul rând, de riscul crescut de apariţie a infecţiilor intramamare noi corelat cu producţia mare de lapte. Unele studii arată că fiecare 5Kg de lapte produşi în plus peste limita de 12,5kg, pot duce la o creştere cu 77% 20 a incidenţei IIM. În alte lucrări se demonstrează că fiecare litru produs în plus creste şansa apariţiei unei infecţii cu Enterobacteriaceae cu 1.0612. Aceasta echivalează cu dublarea riscului de apariţie a unei noiIIM în perioada de repaus,cu fiecare 12 litri de lapte produşi în plus.

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin Dopul de cheratină se formează în canalul mamar după înţărcare. Acesta reprezintă mecanismul natural de apărare în prevenirea colonizării bacteriene în perioada repausului mamar. Într-un studiu realizat în America de Nord, s-a demonstrat că după 6 săptămâni de la intrarea în repaus, 23,4 % din canale erau clasificate ca şi deschise (nu prezentau dop de cheratină) şi s-a observat o legătură directă între producţia de lapte şi procentul de canale deschise. La sfârşitul celor 6 săptămâni de repaus mamar, 47% din sferturile vacilor cu producţii mai mari de 21kg erau deschise, comparativ cu 19% la vacile cu producţii sub 21Kg 8. Observaţii privind dinamica închiderii canalelor pe un grup de 756 de vaci (Noua Zeelandă) a demonstrat că 50% din canale erau încă deschise la 7 zile de la intrarea în repaus. Pierderea de lapte este un simptom al funcţionării defectoase a sfincterului şi reprezintă un factor de risc în incidenţa IIM. Pierderea de lapte este definită ca eliminarea de lapte dintr-un sfert sau mai multe în absenţa mulsului. Pierderea de lapte se consideră prezenţa dacă se observă jet de lapte sau picături de lapte la nivelul sferturilor sau indirect, dacă se observă lapte pe pardoseală sub glanda mamară. Importanţa pierderii de lapte a fost demonstrată prin observaţia că vacile ce prezentau scurgeri de lapte în perioada de repaus mamar au fost de 4 ori mai predispuse la dezvoltarea de mastite clinice şi un risc de 6,1 ori mai mare să dezvolte IIM cu un agent patogen major în perioada de repaus comparativ cu vacile fără pierderi de lapte 23. Vacile ce prezentau pierderi de lapte au fost asociate cu incidenţa crescută a mastitelor produse 30

CM YK

bovismagazin

80%

vaci Noua Zeelandă

70% 60%

vaci SUA (<21kg)

50%

vaci SUA (>21kg)

40% 30% 20% 10% 0%

100

Zile după intrarea în repaus mamar

Proporţia de canale deschise observate pe perioada repausului mamar în condiţii de teren în SUA şi Noua Zeelandă.

confort şi durere. Se observă o reducere a timpului total de odihnă şi a duratei medii de odihnă în poziţie culcată, ceea ce reprezintă un indicator al disconfortului1. Acest disconfort datorat creşterii în volum a glandei mamare poate acţiona negativ asupra mobilităţii trenului posterior. Problemele de bunăstare cauzate de intrarea în repaus mamar sunt mai pronunţate la vacile cu producţii mari de lapte, deci acesta problemă va deveni din ce în ce mai importantă odată cu creşterea producţiei de lapte.

Concluzii

Vaca prezentând scurgeri de lapte (lapte la nivelul canalului mamar şi pe pardoseală).

Mărirea în volum a glandei mamare la 24 h după înţărcare.

de E.coli şi S.aureus în ferme cu un nivel al celulelor somatice mic. Pierderile de lapte au fost observate şi la vacile cu producţii mici de lapte. 30% din vacile ce au intrat în repaus mamar cu o producţie de 5kg/zi au prezentat scurgeri de lapte în prima săptămână după înţărcare. Laptele pierdut în aşternut reprezintă mediul de cultură pentru microorganisme ducând la creşterea riscului de expunere la infecţii. Riscul de infecţii ale glandei mamare în asociere cu pierderile de

lapte creşte atunci când igiena din adăposturile animalelor, şi în special a aşternutului, este deficitară.

Management

Bunăstarea animalelor în repaus mamar Metoda abruptă pentru introducerea vacilor în repaus mamar produce o acumulare de lapte la nivelul ugerului. Aceasta conduce la mărirea volumului şi presiunii la nivelul glandei mamare şi la apariţia pierderilor de lapte. Mărirea în volum produce dis-

Repausul mamar este o perioadă de odihnă importantă pentru vaca de lapte. Ea începe cu alegerea metodei de înţărcare care va avea consecinţe în management, sănătatea ugerului şi în bunăstare. Folosirea unei metode mai simplepentru o reducere rapidă a producţiei de lapte care să nu implice restricţii în furajare sinici frecvenţa mulsorilor, este necesară pentru un management mai facil al vacilor în repaus mamar şi fără impact asupra sănătăţii ugerului şi bunăstarea animalelor. O astfel de metodă este esenţială în îmbunătăţirea performanţele vacilor de lapte şi, de asemenea, pentru obţinerea unui impact pozitiv asupra profitabilităţii fermei.

Dilatarea ugerului

Înţărcare abruptă

Presiune la nivelul ugerului

Sănătate uger

Risc mare pentru noi infecţii intramamare Risc de pierdere de lapte

Bunăstare

Forare dop de cheratină

Durere şi disconfort

Sursa: Farm Animal Welfare Education Centre. www.fawec.org. (Fact sheet #13) www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin

Ferma de viţei CRI din Stony Hill, Wisconsin CRI International, cea mai importantă cooperativă de fermieri nord americană, cu sediul în Shawano, Wi., a dezvoltat în urmă cu câţiva ani (1989) o fermă proprie în Stony Hill, Wi., ca parte a proiectului GENESIS alături de ferma din Tiffin, Ohio. Proiectul GENESIS reuneşte un număr redus de ferme de elită membre ale cooperativei CRI având drept scop crearea unui nucleu de animale cu o valoare genetică de top la nivel internaţional. Tauri precum Troy, Cabriolet sau O-Style şi domatoare de embrioni precum vacile din familia Yoyo (Co-op Boliver Yoyo-ET) se bucură de o excelentă reputaţie în întreaga lume. În facilităţile de la Stony Hill sunt exploataţi un număr de 826 tauri şi junici. Junicile din acest program GENESIS produc următoarele generaţii de tauri CRI.

Adăpostul pentru viţeii cu vârsta de până la 2 luni Cooperativa CRI a construit în anul 2011, în ferma din Stony Hill din nordul statului Wisconsin două adăposturi destinate tineretului femel cu o valoare genetică de top care vor reprezenta viitoarele mame de taur. Astfel, Cooperativa CRI a continuat dezvoltarea programului Genesis în vederea producerii de animale de elită. Această investiţie a fost

CM YK

bovismagazin

proiectată pentru un număr de 160 viţei care urmează a fi cazate anual în aceste facilităţi. Fiecare adăpost are dimensiunea de 42 x 12m, iar şase ventilatoare în combinaţie cu perdelele superioare, reglează temperatura pe tot parcursul anului. Acest sistem de monnitorizare a temperaturii este mult mai complex el putând ţine sub permanentă observaţie şi umiditatea, intensitatea luminii dar şi a curenţilor de aer.

Fiecare adăpost are patru boxe de grup care cazează între 20 şi 25 animale / boxă și 14 individuale pentru viţelele proaspăt fătate în care sunt cazate în primele 8-10 zile de viaţă. În acest interval viţelele primesc lapte de 3 ori pe zi. Automatele de furajare cu lapte praf, în număr de două per adăpost, sunt montate în boxele comune şi permit viţeilor să bea între şase şi doisprezece ori pe zi, putându-se regla-

www.bovismagazin.com

rea cantităţii de lapte administrat, per individ, în funcţie de informaţiile furnizate de rapoartele de management generate de softul echipamentele de furajare (DeLaval CF 1000+). Fiecare viţel este identificat cu ajutorul unui transponder şi primeşte cantitatea de lapte predefinită de către operatorii fermei. Astfel, până la vârsta de 45 zile viţelele trebuie să ajungă să consume zilnic câte 2 pound (0,9 kg) de mix de ce-

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

BOVISmagazin Programul de producere de embrioni

Adăpstul în care sunt cazate vaci surogat în timpul procedurile de sincronizare, implantare de embrioni şi cu 60 zile înainte de fătare. Controlul de gestaţie are loc la 30 de zile, iar procentul de animale gestante este cuprins între 60-65% pentru acea etapă. Animale surogat sunt mutate după transfer în altă fermă pe perioada gestaţiei, revenind cu 60 de zile înainte de fătare.

reale şi premix, automatul de furajare cu lapte reconstituit înţărcându-i treptat. Aşa cum se poate observa şi în fotografia din medalion (stânga) unul dintre cele mai importante aspecte în furajarea viţeilor este acela de a ofei un furaj granulat curat... fără pulberi. În sezonul rece, care în acea regiune a Statelor Unite durează până la 5 luni, este activat un sistem de “încălzire prin pardoseală“ care încălzeşte podeaua adăposturilor. Suplimentar, viţeilor li se va aloca o cantitate mai mare de rumeguş în boxele comune astfel încât să

se poată proteja de temperaturile mult prea reduse. Din aceste adăposturi, unde viţelele intră într-un program de screening sanitar veterinar complet, dar unde se realizează şi analize genomice de mare precizie (ultra high density SNP), sunt transferaţi în adăpostul de tineret, în condiţii de biosecuritate extrem de stricte. Masculii intră în programul de pregătire pentru recoltare de msc, iar femelele care formează baza viitoarelor familii Genesis intră într-un program de poliovulaţie şi deci ulterior producere de embrioni.

Viţelele cu un potenţial genetic de elită sunt identificate de la o vârstă foarte mică prin utilizarea testărilor genomice şi sunt ulterior însămânţate cu tauri de înaltă valoare, după respectarea unui program anterior de poliovulaţie. Prin aceste programe de potrivire a perechilor, cât și prin punerea unui accent important pe reducerea intervalului dintre generaţii, animalele din programul GENESIS au ajuns în prim-planul industriei din întreaga lume. Mai mulţi taurii GENESIS, cât şi vacile și junincile (recunoscute datorită prefixului Co-op sau sufixul CRI), s-au clasat în fruntea topului TPI cât și a topului LMN Life Net Merit. Junincile îşi încep activitatea ca donatoare de embrioni încă de la vârsta de 10 luni. Programul de “flushing“ presupune trei spălări cu un minim de 40 de zile între spălări. La fiecare spălare o junincă produce în medie 5-6 embrioni viabili.

În jurul vârstei de 14 - 16 luni (sau după ultima spălare), juninca intră într-un program de montă pentru a făta la vârsta de aproximativ 25 de luni. În ferma din Stony Hill se utilizează animale din rasele de carne, cu precădere Angus, pentru a fi mame surogat pentru embrionii de elită proveiţi de la junincile obţinute în programul GENESIS. S-a optat pentru această soluţie datorită costurilor reduse la achiziţie, a uşurinţei cu care este purtată o gestaţie, a fătărilor uşoare şi mai ales pentru toleranţa foarte mare faţă de tratamente şi intervenţii veterinare, cu un procent foarte mare de animale ce pot fi refolosite în program. Există aşadar un număr de 600 de astfel de vaci primitoare care sunt lotizate în grupuri de câte 100 de capete pentru a realiza obiectivul de implantare a unei medii de 20 de embrioni pe săptămână şi o medie de 1.000 anual. Se încearcă astfel să se obțină 50% produşi vii din toţi embrionii implantați.

ferma din Stony Hill are patru tipuri de adăposturi: viţei, vaci surogat Angus, masculi pentru reproducţie şi femele pentru reproducţie.

cu ajutorul unui soft simplu şi a unor transponderi viţeii sunt monitorizaţi în permanenţă operatorul ştiind în fiecare moment ce care viţel a mâncat, la ce intervale de timp şi ce cantitate

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin În facilităţile de stocare de msc ale CRI International din Shawano WI se află în permanenţă peste 8 milioane de doze de material seminal provenite atât de ala taurii din rasele de carne căt şi de la cei din rasele Holstein, Jersez şi Brown Swiss. De aici pleacă în peste 60 de ţări containere cu msc. Anual se exportă peste 6 milioane de doze de material seminal în întreaga lume. În Cooperativa CRI lucrează peste 1.400 de salariaţ dintre care 170 în facilităţile din Shawano. În câteva luni se va deschide un centru special de stocare şi distribuţie de embrioni în care vor activa 7 noi salariaţi.

Fondată în anul 1993, Cooperativa CRI „Cooperative Resources Internaţional ” a devenit cea mai importantă cooperativă de profil din Statele Unite, dezvoltând de-a lungul anilor numeroase programe de cerecetare. Index-uri precum „Productive Life” sau „Lifetime Profit Rankings”, precursor al indexului actual Lifetime Net Merit $ (LNM$), sunt rezultatul muncii departamentelor CRI INternational. În urmă cu doar câteva luni reprezentanţii aceleiaşi cooperative, CRI, au lansat index-ul „Ideal Commercial Cow” care va câştiga, cu siguranţă, în foarte scurt timp popularitata specifică index-urilor create de echipa CRI. În egală măsură, CRI a investit în dezvoltarea celui mai mare laborator de testări genomice pentru bovine din Statele Unite (Precise). Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor producătorilor de lapte din întreaga lume CRI a dezvoltat programe proprii care au avut ca rezultat obţinerea de tauri din rasele Holstein şi Jersey care şi-au dovedit excelenta competitivitate într-o piaţă aflată în continuă evoluţie, sprijinind 34

CM YK

bovismagazin

creşterea profitabilităţii fermelor prin fertilitate şi obţinerea de fiice cu o foarte mare productivitate şi uşor de exploatat în condiţii de ferme industriale. Taurii CRI se departajează de taurii celorlalţi competitori nord americani având cele mai bune evaluări pentru Rata de Gestaţie a Fiicelor (DRP), Fertilitatea Taurilor (SCR), dar şi Viaţa Productivă (PL).

Despre grupul de ferme GENESIS şi producerea de msc Aşa cum menţionam la articolul de la pagina 20, prin programul GENESIS cooperativa CRI desfăşoară, în general, activitatea de testare a taurilor. De asemenea, Genesis, se implică în procesul de monitorizare a femelelor pentru o dezvoltare superioară din punct de vedere genetic, care ulterior vor servi ca mame de taur. Astăzi, mai mult de 90 de tauri GENESIS, sunt disponibili la nivel global. Taurii tineri au capacitatea de a produce 8-16 miliarde spermatozoizi pe săptămână, iar capacitatea de producție a taurilor maturi este de aproape 3545 miliarde spermatozoizi pe săptămână. În Shawano, Wis-

consin, în medie, 80-100 tauri sunt înscrişi în programul de colectare a materialului seminal, unde săptămânal aceştia realizează un total de 65 de ejaculări.

Date despre Cooperativa Genex, pe scurt Cooperativa Genex deţine un total de 623 de tauri: 277 în Shawano (204 fiind în locaţia de la Stony Hill), 209 în Ithaca, New York, 91 în Tiffin, Ohio și 46 tauri la Fundaţia Ontario din Canada. Anual, 200 de tauri sunt aduşi la vârsta de 610 luni și introduşi în izolare la Stony Hill sau Ithaca, New York. Taurii sunt recoltaţi începând cu vârsta de 14-15 luni.

Taurii populari în întreaga lume precum Freddie, O-Style, Troy, Cabriolet şi Massey sunt recoltaţi la Stony Hill, o parte dintre ei fiind deja disponibili şi fermierilor din România.

În luna octombrie 2014 câţiva fermieri români au vizitat facilităţile CRI din Shawano. (de la stânga la dreapta) prof. Alin Bârţoiu, Petrică Azoiţei (Agroind Doaga), Irinel Pântea (Moldova Ţigănaşi) şi Bogdan Pantazi (Agrocomplex Paşcani).

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

BOVISmagazin

În curând în România, celule somatice uree proteină grăsime lapte

Producţie

Sănătate

Reproducţie

soluţii pentru ferme mai profitabile

ing. Cosmin Batis, director vânzări Nutriţie Animală Timac Agro România e-mail: cbatis@ro.timacagro.com telefon: 0732.555.224

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

bovismagazin

CM YK

Ferma East River Dairy Dallman, Brillion, Wisconsin SUA

BOVISmagazin

Ferma Dallman a fost înfiinţată în anul 1964 de Terrel şi Darlene Dallman cu doar 80 acri şi 16 vaci. În anul 1980, atunci când fiul lor Dan a absolvit liceul, aceştia aveau 80 vaci. Dan şi soţia sa Shirley s-au implicat activ în dezvoltarea fermei ajungând ca în anul 2005 să deţină un număr de 700 vaci, iar acum, la a 3-a generaţie (reprezentată de Nick şi Lindsay Dallman) ferma a ajuns la un număr de 1.900 vaci la muls şi un efectiv total de 2.400 capete. În anul 2012 s-au realizat o serie de noi investiţii fiind construit un nou adăpost cu o capacitate de 700 locuri şi un sistem de ventilaţie special, cu ventilatoare poziţionate pe peretele vestic. Uletrior toate cele 7 adăposturi au fost modernizate cu acelaşi sistem.

Ferma East River Dairy Dallmann

Am vizitat la începutul lunii octombrie 2014 câteva ferme din Statul Wisconsin, SUA. Fiind convins de faptul că “o fotografie face cât o mie de cuvinte“ vă prezentăm în cele ce urmează un colaj de fotografii din aceste ferme.

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

BOVISmagazin

East River Dairy Dallmann este o afacere de familie deţinută de Dan Dallmann, împreună cu fiul său, Nick și fiica acestuia, Lindsay. Efectivul matcă în această fermă este de 2.200 capete și produce furaje pe o suprafaţă de 890ha. Ferma a fost construită de tatăl lui Dan în urmă cu peste 50 de ani, exploatând o suprafaţă de 40ha. După absolvirea liceului, Dan a început să se ocupe exclusiv de fermă prin mărirea

efectivului şi construcţia unei noi săli de muls. De-a lungul anilor, ferma s-a extins în mod constant. În anul 2012, fermierul a construit un nou adăpost montându-şi în acesta un dispersor de metan. În anul 2013, acesta a mai construit un nou adăpost destinat exclusiv junincilor, unde sunt cazate un efectiv de 800 juninci, între 5 și 15 de luni. Pentru lucrările efectuate în ferma vegetală, familia Dallmann a luat decizia

de a angaja o firmă specializată pentru efectuarea tuturor lucrărilor.

Informaţii despre fermă

Efectivul total: 2.400 capete Numărul de mulsori: de 3 ori pe zi Producţia de lapte/zi/cap de animal: 38.1 kg Nivelul de grăsime şi proteină: 3,7% grăsime și 3,0% proteină Număr de angajaţi: 24 cu normă întreagă

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

Informaţii despre reproducţie

Rata de gestaţie: 26% Utilizarea m.s.c. sexat: materia-lul seminal sexat este utilizat pe toate juninile atât pentru prima cât şi pentru a doua montă, iar începând cu a 3-a se foloseşte material seminal convenţional.Detectarea căldurilor cu sistemul Boumatic. De asemenea, se utilizează programe de pre-sincronizare Synch și OV-Synch.

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin

instalaţia pentru separarea fazelor solide şi lichide şi principiul de producere al biogazului

Nick Dallman

După ce a absolvit Universitatea din Wisconsin, în anul 2009, Nick Dallman şi soţia sa Lindsay s-au întors în Brillion unde au preluat ferma de vaci dezvoltată încă din anul 1964 de bunicul său Terrel Dallman. Acesta a început cu 80 acri de teren şi 16 vaci.

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

BOVISmagazin

Fermentatorul din ferma Dallmann East River a fost dat în funcţiune în decembrie 2012 şi utilizează exclusiv dejecţiile produse în fermă. Un circuit complet de tranzit prin fermentator este de 22 zile. Acesta are o capacitate totală de 80.000 galoane (302.800 litri) şi produce zilnic 130 “cubic feet“ (3,7 m3) per vacă, dar şi electricitate, aşternut, sulfat de amoniu ca fertilizant (între 200 - 250 galoane pe zi / 750 - 950 litri pe zi) şi căldură. Întreaga electricitate produsă este vândută reţelelor naţionale. Fermentatorul procesează zilnic o cantitate de 63.300 galoane (cca. 240 to) dejecţii, are o temperatură medie de fermentare de 101 grade Farenheit (38,3 grade Celsius) similar cu temperatura la care se produce fermentarea la nivelul rumenului şi produce în medie 540 kw/oră.

Dejecţiile din adăposturi sunt pompate printr-o instalaţie subterană într-o fosă de stocare

Fermentator subteran cu evacuare controlată pe două niveluri Metan biogaz

Primul tanc de aerare

Drenaj lichid/solid

Separator, faza solidă

Faza lichidă este transportată între cele două tancuri de aerare

Separator, faza lichidă

Faza lichidă Aer + CO2 + H2S + NH3

Stocare & folosire pentru aşternut în adăposturi

Faza solidă, care se acumulează la partea de sus a bazinelor DAF, este colectată şi se stocată pentru aşternut Fază lichidă procesată care se stochează în lagonă

Al 2-lea tanc de aerare DAF tanc

Aer exterior injectat printr-un sistem de difuzare

Metan Aer & CO2

Electricitate motor Guascor de 600 kw Acid sulfuric pompat dintr-un tank de 5.200 galoane (19.700 litri)

(NH4)2SO4 sulfat de amoniu, fertilizat

Încălzirea fermentatorului, apă caldă, sală de muls

tanc de 7.800 galoane (29.500 litri)

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

Fermentatorul de pe proprietatea Dallman este construit, deţinut şi operat de către compania DVO Inc. care are ca principal domeniu de cativitatea producerea şi comercializarea de energie produsă în staţii de biogaz. Aşadar, acest parteneriat Dallman vs. DVO Inc. aduce avantaje pentru ambele părţi: biogaz (care este ars şi se produce energia vândută ulterior de DVO Inc.), biosolid (utilizat de către fermier ca aşternut pentru animale, o parte din acest aşternut este vândut altor ferme) şi fertilizant. bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin Sala de muls BouMatic 2 x 20 posturi

Pentru o deplasare facilă prin adăposturi operatorul IA foloseşte un vehicul similar celor din centrele de golf.

Prof. Alin Bârţoiu (stânga) alături de domnul Petrică Azoiţei (dreapta), doi dintre participanţii la acest tur.

În timpul sezonului rece pereţii laterali ai adaposturilor, din material plastic cu un grad ridicat de transparenţă, se montează lăsând însă în partea de sus posibilitatea ventilării.

CM YK

bovismagazin

În ferma Agroind Doaga, administrată de domnul Petrică Azoiţei şi coordonată tehnic de domnul ing. Daniel Cozma s-au născut în ultimele luni ale anului 2015 fiice ale taurilor CRI: Jacey, Massey, www.bovismagazin.com Myth şi urmează să fete vaci care au ca partener de gestaţie taurul Troy şi Unique.

CM YK

decembrie 2015 - ianuarie 2016

BOVISmagazin

O altă poveste de succes a programului CRI GENESIS

1HO11056 River-Bridge Co-op TROY-ET *TV Mogul x Freddie x Mascol

orice unghi

Totul în jurul Fitness-ului

+ $773 LNM + $985 ICC + $793 CM + $2568 TPI

6,2% SCE + 7,9 PL + 2,76 SCS + 2,6 DPR

Conformaţie de calitate + 1,57 UDC + 1,86 FLC + 1,6 TYPE

Specialisutul în fertilitate + 3,5 SCR

Taurul River-Bridge Co-op TROY a fost obţinut în programul Genesis dezvoltat de membrii Cooperativei CRI International. Programul Genesis reprezintă un grup de ferme de elită, deţinute de membrii organizaţiei, ultra specializate în producerea de viţele cu un înalt potenţial genetic.

Cooperative Resources International SC CRI Genetics SRL România

www.crinet.com | office@cigen.ro | f. +40.372.870.553 | t. +40.728.117.260 www.bovismagazin.com decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin

lung asupra performanţei animale.

O scădere a producţiei de lapte

Costurile cauzate de micotoxine şi soluţia oferită de laboratorul Alltech 37+ din SUA Contaminarea furajelor cu micotoxine reprezinta o îngrijorare mondială. Analize recente au arătat ca 97.5% din probele de cereale testate la nivel global (testele au fost derulate în laboratorul Alltech din SUA în cadrul programului 37+ între lunile iunie- august 2014) conţin 2 sau mai multe micotoxine cu o medie de 6.7 micotoxine per probă. Micotoxinele cele mai des întâlnite sunt Trichothecenes Tip B, Acidul Fusaric şi Fumonisine şi sunt prezente în peste 71% de probe. Acestă prezenţă simultană a mai multor micotoxine creşte toxicitatea pentru animal şi duce la scăderi ale performanţelor şi afectează sănătatea în moduri mult mai serioase decât ne aşteptăm. Pentru a ajuta producătorii de furaje să prevadă efectele pe care micotoxinele le vor avea asupra efectivului animal 42

CM YK

bovismagazin

echipa Alltech dedicată Managementului Micotoxinelor au calculat un indice numit REQ (risk equivalent quantity). Acest indice reprezintă riscul total asupra unei anumite specii (făcând referire la sănătate şi performanţă) bazându-se pe efectul cumulativ al grupelor de micotoxine prezente în furaj. Animalele ingerează hrana ca o combinaţie de mai multe ingrediente astfel încât este important să se evalueze riscul total al furajului final care va ajunge în faţa animalului. Analiza efectuată pe probe între iunie- august 2014 a arătat că în acestea există 7.7 micotoxine diferite care prezintă un nivel individual de risc de la scăzut la mediu. Indicele REQ (luând în considerare efectul cumulativ pe care aceste micotoxine îl vor avea asupra organismului animal) indică un risc ridicat de îmbolnăvire atunci când efect-

ele micotoxinelor prezente sunt calculate cumulativ. Efectele pe care le putem vedea asupra animalelor sunt preformanţă scăzută, boli digestive şi probleme imunitare. Nu este totuşi suficient să cunoaştem nivelul de risc la care ne expunem efectivul în momentul în care este depistată contaminarea cu micotoxine. Este de asemenea important să înţelegem care este impactul micotoxinelor asupra animalelor. Simptomele pe care le putem observa pot să difere în funcţie de tipul micotoxinelor şi de concentraţia acestora iar adesea îşi mai aduc aportul şi alţi factori cum ar fi specia din efectiv, vârsta animalelor şi nivelul de productivitate al acestora. Nivelurile ridicate de micotoxine pot avea simptome acute dar nivelurile mai reduse pot avea un impact pe termen

www.bovismagazin.com

Producţia de lapte şi sănătatea vacii pot fi afectate de micotoxine chiar şi atunci când contaminarea furajului este scăzută. Studii din mai multe cercetări arată că vacile de lapte care erau expuse la furaje contaminate cu micotoxine au avut o producţie de lapte mai scăzută cu 2,3 litri/vacă/zi comparativ cu grupul de control. În acelaşi timp, acele animale prezentau o stare de sănătate alterată manifestată prin creşterea numărului de celule somatice cu 78.5%. Împreună aceste efecte asupra productivităţii şi sănătăţii animalului au adus o pierdere financiară de 1,70 euro/vacă/zi. Deşi vacile nu manifestă semne acute a micotoxicozelor pierderea rezultată din scăderea producţiei de lapte se poate traduce în pierdere de mii de euro profit pe an.

Cum putem controla această provocare?

Pentru a proteja efectivul din fermă trebuie să cunoaştem riscurile la care sunt expuse animalele afectate de micotoxicoze şi costurile pentru fermă. Astfel micotoxinele pot dăuna funcţiei rumenale şi digestiei (rata de utilizare a furajului) şi pot cauza diaree; pot scădea producţia de lapte şi afecta calitatea acestuia; pot slăbi sistemul imunitar şi creşte susceptibilitatea animalului decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

BOVISmagazin

•• • • • ••••

• •• •• •• • •

• •• • •• • •• • •• •

••

Compoziţie calitativă şi cantitativă: Fiecare seringă intramamară de 4.5 g conţine: Penetamate Hidriodid 100 mg (echivalent a 77.2 mg penetamate), Benetamine Penicillină 280 mg (echivalent a 171.6 mg penicillină), Framiceti nă Sulfat 100 mg (echivalent a 71.0 mg framicetină) / Indicaţii: Pentru tratamentul masti telor sublic-

nice la scăderea producţiei de lapte şi prevenirea noilor infecţii bacteriene ale ugerului în perioada de repaus mamar pentru vacile de lapte, provocate de bacterii sensibile la penicilină şi framicetină. Proprietăţi farmacologice: Benetaminbenzilpenicilina este sarea N-Benzil-2-fenileti lamină a benzilpenicilinei, concepută ca o formulă cu acţiune îndelungată a benzilpenicilinei. Penetamatul este un precursor din care se eliberează prin hidroliză benzilpenicilina şi dieti laminoetanolul. Activitatea anti microbiană este derivată exclusiv din benzilpenicilină. Benzilpenicilina liberă este efi cientă în principal împotriva unei varietăţi de agenţi patogeni grampozitivi, cu excepţia acelor stafi lococi care produc β-lactamază. Penicilina are acţiune bactericidă asupra microorganismelor care proliferează, prin inhibarea sintezei pereţilor celulari. Activitatea antibacteriană este dependentă de ti mp. Framicetina, cunoscută de asemenea ca neomicină B, este un antibiotic bactericid aminoglicozidic. Inhibarea sintezei proteinelor bacteriene şi presupusa interferenţă cu permeabilitatea membranei celulare joacă un rol în distrugerea eficientă a celulelor bacteriene. Spectrul său de acţiune cuprinde numeroase bacterii gram-negative şi unele bacterii gram-pozitive. S-a demonstrat efi cacitatea in vitro a combinaţiei de benzilpenicilină şi framiceti nă împotriva: Staphylococcus spp, Streptococcus spp, Arcanobacterium (Corynebacterium), Escherichia coli, klebsiellaspp şi Pseudomonas spp. Compuşii de penicilină ai produsului vor rămâne în ugerul în repaus până la 3 săptămâni. La majoritatea vacilor, compuşii de framiceti nă vor rămâne în ugerul în repaus ti mp de 10 săptămâni sau până la fătare. Timp de aşteptare la lapte: dacă tratamentul este făcut cu cel puţin 35 de zile înainte de fătare, laptele nu trebuie utilizat timp de 36 de ore după fătare. Dacă tratamentul este făcut cu mai puţin de 35 de zile înainte de fătare, laptele nu trebuie să fi www.bovismagazin.com bovismagazin decembrie ianuarie 2016 e uti lizat 37 de zile2015 de la -tratament. Pentru carne şi organe: 10 zile

CM YK

BOVISmagazin

către diferite boli. În cadrul Alltech avem tehnologia necesară determinării tipurilor de micotoxine care afectează materiile prime (porumb, grâu, etc) cât şi a gradului de risc pe care îl reprezintă acestea. În cadrul programului Alltech Mycotoxin Management putem testa (în laboratoarele noastre specializate din SUA) prezenţa celor mai periculoase 38 de micotoxine în probele colectate de la clienţii noştri. În urma unei astfel de analize se emit buletine care indică nivelurile micoxinelor prezente în probă

CM YK

bovismagazin

şi evaluarea riscului asupra sănătăţii animalelor. În cazul în care în urma analizelor rezultă că probele testate sunt contaminate cu micotoxine Alltech vă poate ajuta cu Mycosorb A+ ® , un adsorbant cu spectru larg care se va dovedi un ajutor esenţial în reducerea micotoxinelor din furaj şi a costurilor pe care acestea le pot crea in fermă. Mycosorb A+ este un captator de micotoxine de generația a doua, care oferă capacitate superioară de captare, un profil de adsorbție mai larg și o

eficiență crescută în eliminarea micotoxinelor. Mycosorb A+ reduce absorbția în organismul animal, înlăturând astfel efectele negative ale micotoxinelor asupra sănătății. Tehnologia unică de la baza produsului Mycosorb A+ îl face cel mai avansat captator de micotoxine de pe piață. Eforturile continue ale Alltech pentru cercetare și dezvoltarea produselor au dus la identificarea acestei noi metode de captare a micotoxinelor. Astfel s-a determinat compoziția exactă necesară pentru extin-

www.bovismagazin.com

derea capacităților de captare ale Mycosorb A+. Producția patentată de Alltech asigură controlul total al procesului de fabricație, trasabilitate completă precum și conformarea la standardele globale de calitate. În octombrie 2014 laboratorul Alltech 37 + din Statele Unite ale Americii a primit certificarea ISO/ IEC 17025:2005, un standard internaţional care recunoaşte competenţele laboratoarelor de testare. Această evaluare din partea unui terţ cu un punct de vedere obiectiv asigură exactitatea şi imparţialitatea rezultatelor analitice şi răsplăteşte managementul de înaltă calitate şi capacităţile tehnice ale laboratorului Alltech. Certificarea ISO/IEC 17025:2005 este standardul de bază în peste 35 de ţări. Managerul laboratorului Alltech 37+, Steve Mobley, a declarat că: „Această acreditare internaţională înseamnă că de acum înainte, clienţii vor avea şi mai multă încredere în precizia, acurateţea şi repetabilitatea rezultatelor obţinute în laboratorul Alltech.” Laboratorul Alltech 37+ a fost inaugurat în 2012 ca o divizie a Alltech, leader global în îmbunătăţirea sănătăţii şi performanţei oamenilor, animalelor şi plantelor prin nutriţie naturală şi inovaţie ştiinţifică. În ultimii 2 ani în acest laborator s-au analizat mai mult de 5.000 de probe de furaj din peste 50 de ţări din toată lumea, aflate în programul Alltech de Management al Micotoxinelor (Alltech Mycotoxin Management Programme) şi care au creat o bază de date solidă prin care se pot recunoaşte problemele cauzate de micotoxine la nivel mondial. Studiile efectuate asupra acestor probe ne pun la dispoziţie informaţii preţioase cu privire la efectele cumulative (REQ) ale micotoxinelor asupra diferitelor specii de animale. decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

Noutate absolută

Laboratorul mobil AGRINIR în fermele de vaci lapte.

Tehnologia NIR din laboratoare aplicată direct în fermă

BOVISmagazin

AICI, ACUM !

Nutriţia prezentului! Noutate absolută Laboratorul mobil AGRINIR în fermele de vaci lapte. Tehnologia NIR din laboratoare aplicată direct • parametrii urmăriţi: substanţă uscată, amidon, Analize pe loc, în ferme:

• materii analizate: silozuri, semisilozuri, fânuri, porumb umed, mixtură din iesle - TMR,

proteină brută,graăime brută, raport fracţiune fibroase ADF - NDF, cenuşă.

Când? De ce? Pentru că avem rezultatele analizelor pe loc • în perioada de schimbare a furajelor, începerea unui siloz nou = avem rezultate pe loc astfel putem optimizata raţiile ANALIZELE = 1 MINUT SI NU 7 ZILE • periodic la silozuri sunt necesare analize rapide întrucât acestea nu sunt omogene din cauza solului, hibrizilor, recoltărilor Cum? • analiza mixturii din iesle- TMR este necesară pentru controlul respectării raţiilor Contactaţi specialiştii Vitafort

laborator mobil

adresa: 400624, Cluj-Napoca, Str. Fabricii de Zahar, nr. 153

telefon: 0742.047.499 email: office@medicom-vitafort.ro web: www.medicom-vitafort.ro www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin

1876

2015

Holstein Germania între cifre, pragmatism tipic nemţesc şi globalizare Berlin

Bonn

Lupu Ionuţ Costin

La începutul prezentării Stefan Rensing a reamintit structura efectivelor de vaci din Germania. Acestea sunt 12,7 milioane de bovine dintre care 4,267 milioane vaci de lapte şi 0,673 milioane sunt vaci din rasele destinate producţiei de carne. Dintre cele 4,267 milioane 88% sunt în programele de Control Oficial al Producţiei şi doar 66% în Registrul Genealogic. Toate aceste animale sunt exploatate într-un număr de 79.500 ferme, cu medie de 53 vaci per fermă. Nivelul I.A. în Germania este de aproximativ 90%, fiind realizate anual cca. 4,3 milioane de prime însămânţări. Ponderea raselor în aceste cifre este de 60% Holstein, 27% Fleckvieh, 4% Brown Swiss şi 9% alte rase incluzând aici şi metişii. Pe întreg teritoriul Germaniei există un număr 46

CM YK

bovismagazin

Cu câteva săptâmâni în urmă am avut prilejul de a-l întâlni pe dr. Stefan Rensing, geneticianul centrului VIT Germania, coordonator al diviziei de evaluare genetică. Acesta a susţinut o prezentare despre realităţile geneticii Holstein din Germania şi ţintele fermierilor germani.

Holstein

Fleckvieh Brună

www.bovismagazin.com

de 11 organizaţii regionale (au existat 13 însă două dintre ele au fuzionat aşa cum este cazul Masterrind care îşi desfăşoară activitatea atât în Landul Saxonia cât şi în Saxonia Inferioară). Aceste organizaţii regionale de fermieri realizează atât activitatea de COP şi Registru Genealogic, dar şi coordonează programele de I.A. fermierilor membri. Serviciul de procesare de date şi calcularea vlorilor de ameliorare se realizează la nivel naţional, centralizat sub umbrela Asociaţiei Naţionale Holstein Germania (DHV) şi a Centrului Informativ VIT. VIT, sau Sistemul Informatic Centralizat pentru Studii Zootehnice, este o organizaţie independentă specializată în procesarea de date pentru toate speciile de animale, lucrând deci cu toate organizaţiile de fermieri din Germania dar oferindu-şi serviciile şi la nivel internaţional (toate calculaţiile necesare sistemului de evaluare genetică pentru efectivele de vaci din rasele de lapte din Luxembourg şi Austria sunt realizate de VIT ambele state fiind incluse în sistemul germen de evaluare). VIT are un decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

BOVISmagazin regioale de crescători de vaci dar şi pentru DHV grupul VIT furnizează servicii informatice pentru: procesarea de date aferente controlului oficial al producţiei de lapte, procesare de date aferente registrului genealogic şi procesarea de date pentru centrele IA. Similat situaţiei din întreaga lume datele de reproducţie şi genealogie colectate de către asociaţiile regionale aparţin fermierilor şi organizaţiilor acestora. Pentru o monitorizare cât mai precisă VIT este autorizat în vederea realizării identificării şi crotalierii viţeilor în maxim 7 zile de la fătare, 1,1 milioane de animale fiind crotaliate anual şi peste 0,889 milioane de animale primid certificate de origine. În cadrul programului de control oficial al producţieie de lapte VIT oferă serviciile informtice pentru 9 organizaţii regonale dintre care 8 în Germania şi una în Luxembourg fiind realizate calculaţii statistice pentru aproximativ 1,6 milioane de animale lunar, toate exploatate

număr de 130 salariaţi şi o cifră de afaceri de pete 12,2 milioane de euro însă sectorul creşterii vacilor de lapte este cel mai important depăşind 50% din cifra de afaceri. Pentru asociaţiile Repetabilitatea valorii de ameliorare genomice (gZW) comparativ cu valoarea de ameliorare calculată pe baza Indexului Pedigree (PI) Sistemul de evaluare genomică lansat de centrul VIT a fost unul dintre primele recunoscute oficial de către ICAR/Interbull la nivel internaţinal. Testarea prin descendenţă cu o precizie de 90% şi tradiţia pe termen lung a determinării valorilor de ameliorare (RZG a fost lansat în anul 1997) plasează sistemele de evaluare genetice în topul celor mai precise, fiind considerat al doilea ca şi popularitate după TPI.

decembrie 2015 - ianuarie 2016

. at

m RZ K

23,5% 40-80 vaci

RZN

8,2% < 40 vaci

P.I.

RZG

RZR

Determinarea valorii de ameliorare genomice este un proces în care performnţele animalelor sunt evaluate cu mult timp înainte ca producţiile lor sau ale descendenţilor lor să fie disponibile acesta fiind motivul pentru care valoarea de ameliorare genomică este cu mult mai precisă decât Index-ul Pedigree.

RZS

gZW

în peste 16.500 ferme. Modul de relizare a acestor servicii informatice sunt realizate în conformitate cu procedurile ICAR (International Committe for Animal Recording) dar şi cu mult mai strictele reglementări ADR (organizaţia germană de control). În acest program centrali-zat de colectare şi procesare a datelor un rol extrem de important îl joacă organizaţiile regionale de fermieri care au echipe specializate în realizarea controlului oficial şi transmiterea probelor de lapte spre laboratoare dar şi preluarea de date de producţie (cantitatea de lapte). Aceste date, cantitatea de lapte şi rezultatele buletinelor de analiză care oferă informaţii despre calitatea laptelui sunt centralizate într-o bază de date a acetei organizaţii regionale. Din aceasta datele sunt transferate către VIT care fa realiza calculul lactaţiilor standard şi echivalent maturitate dar şi a calculelor fundamentale din prgramul de evaluare genetică. Pentru Registrul Genealogic VIT furnizează servicii infor-

RZM

dir. RZK RZD

31,7% > 200 vaci

36,7% 80-200 vaci

36.7% dintre vaci sunt exploatate în ferme cu 80 - 200 capete

www.bovismagazin.com

CM YK

Berlin

Bonn

Sediul Asociaţiei Germane a Crescătorilor de vaci din rasa Holstein este localizată în Bonn

matice unui număr de 20.000 ferme din Germania şi Luxembourg în care unt exploatate peste 1,9 vaci din rasele specializate în producţia de lapte (100% dintre vacile din rasa Holstein) şi 50.000Berlin vaci din rasele specializate în producţia Bonn de carne (80% din acest efectiv). Astfel, VIT are centralizată în baza sa de date peste 77 milioane de pedigree. Strând legată de această activitate sunt programele VIT de pregătire a licitaţiilor, exportului şi showurilor de animale şi programele informatice pentru clasificatori. Un alt punct forte al VIT este şi pachetul de servicii oferit centrelor regionale de operatori I.A. (reuniţi sub coordonarea organizaţiilor regionale de fermieri). Astfel, VIT înregistrează toate I.A. dar şi montele naturale fiind centralizate de către sistemul informatic toate montele animalelor din controlul oficial. Montele înregistrate pentru vacile matcă (în urmă cu 9 luni) reprezintă baza înregistrării taurului partener al viţelului.

Evaluarea genetică. VIT este promotorul evaluării genetice clasice în Germania, Luxembourg şi Austria realizând în acelaşi timp şi evaluarea genomică bazată pe genotipizarea secvenţelor de ADN şi compararea cu populaţia de referinţă. Astfel, în baza de date cu informaţii despre controlul bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin oficial, în anul 2013, VIT avea Meritul genetic Fitness centralizate date de la 3,68 mil10.000 kg: 4.0% grăsime; 3.5% proteină - o bună fertilitate Producţia per viaţă productivă: - o viaţă productivă lungă ioane de vaci (87,8% vaci din peste 40.000 kg - un procent redus de rasele specializate în producţia celule somatice de lapte) dintre care în landurile Longevitate din estul Germaniei media era de peste 250 capete / fermă, preponderent Holstein, comparativ cu cca. 85 capete în nord vest sau 40 capete în sud unde sunt exploatete cu precădere Producţia vaci din rasele Fleckvieh şi Brown Swiss. Producţia medie de lapte în acelaşi an pentru vacile din rasa Holstein a fost de 8.855 kg (4.07%G / 3.37%P) pentru o lactaţie totală medie de 322 zile. Pentru Red Holstein reConformaţie zultatele statistice au fost 7.867 - membre robuste Performanţe în exploatare - ugere sănătoase şi uşor de muls kg (4.23%G / 3.40%P) pentru - caractere de fertilitate - statura: 145 - 156 cm •- fătări uşoare o lactaţie totală medie ceva - greutate: 650 - 750 kg - viţei viabili • mai scurtă de 320 zile. Pentru Fleckvieh rezultatele statistice început. Nu acelaşi lucru l-aş în 2013 au fost 7.211 kg (4.16%G RZM ponderea caractere- fătări uşoare. lor este: 75% kg proteină, 5% “Dovada stabilităţii deciziilor putea spune în cazul indexu/ 3.50%P) pentru o lactaţie noastre constă şi în faptul că lui olandez NVI care în anul totală medie ceva mai scurtă %proteină şi 20% kg grăsime. Caracterele liniare de dacă am analiza în comparaţie 2000 reflecta nevoile fermide 317 zile. Evaluarea genetică pentru conformaţie incluse în sistemul indexul german (RZG) în anul erilor din cooperativă având animalele din rasa Holstein de evaluare genetică sunt în 2000 comparativ cu indexul doar două caractere majore: producţie cca. 65% şi longeviimpune evaluarea unui număr număr de 19, inclusiv BCS din anul 2013 vom observa de 41 caractere. Astfel, sistemul (Body Condition Score care foarte fine modificări mai ales tate 35%. Odată cu evoluţia prin diminuarea importanţei internaţională a CRV index-ul german de evaluare, organizat este publicat însă nu este inclus în Index-ul conformaţiei RZE) unor caractere precum olandez a fost radical schimde VIT, are printre cele mai importante complexe com- apreciate cu note de la 1-9. Supli- producţie, conformaţie şi celule bat fiind introduse acele carapozite de caractere: producţia mentar fişa de casificare are şi 4 somatice în favoarea fertilităţii ctere tradiţionale de acum în sistemul de evaluare german.“ de lapte (kg lapte, kg grăsime, seturi de scoruri cu valori de la şi fătărilor uşoare. Aceste kg proteină, %grăsime şi 65 - 89. Toate datele de clasifi- modificări sunt de cateva pro- a ţinut să precizeze dr. Stefan %proteină) - centralizată într- care sunt înregistrare direct de cente şi cred că dovedeşte clar Rensing. un index relativ denumit RZM, către soft-urile VIT fiind reali- că nu ne-am înşelat încă de la Evaluarea genomică a repsănătatea ugerului (celule so- zate în mod standard evaluari matice) - RZS, conformaţie (19 ale conformaţiei pentru vacile trăsături liniare şi 4 caracter- aflate la prima lactatţie între 30 isitici) - RZE, longevitate - RZN, - 180 zile de lactaţie. fertilitatea fiicelor (4 caractere Prezentarea specialistului VIT, ce monitorizează concepţia) - dr. Stefan Rensing a continuat RZR, caractere de fătare uşoară detaliind filosofia germană asupra unor carcatere precum lon(fătări uşoare, rată viţeilor fătaţi gevitatea, fertilitatea şi fătările morţi) - RZK... etc. Producţia de lapte este evaluată uşoare concluzia însă a fost după modelul “Test day“ încă aceea că index-ul general german (RZG) este unul echilibrat, din anul 1996. Baza de date în acord cu realităţile fermicare centralizează informaţiile legate de producţie deţine re- erilor germani. Acesta are 45% producţie de lapte (raportul zultatele controalelor lunare pentru lactaţiile 1-3 şi numărul P / G = 4 / 1), 20% longevitate, Marea campioană a Germaniei în anul 2014, vaca Lady Gaga, evaluată cu EX 95 pentru exterior, de celule somatice pentru toate 15% conformaţie, 7% sănătatea fiică a taurului Modest, născută în anul 2006. A avut la cea de a 2-a lactaţie (305) 13.821 kg lapte aceste controale. În Index-ul ugerului, 10% fertilitate şi 3% cu 3,61% (499) grăsime şi 3,24% (448) proteină. 48

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

BOVISmagazin 45%

RZM (ProducĹŁia de lapte)

femele de cĂ˘teva sÄ&#x192;ptÄ&#x192;mĂ˘ni. pedigree-ului Ĺ&#x;i mai ales de â&#x20AC;&#x153;Sunt sigur cÄ&#x192; ĂŽmi daĹŁi dreptate estimÄ&#x192;rile valorii de ameliorare cĂ˘ns spun cÄ&#x192; atĂ˘t bunicii cĂ˘t Ĺ&#x;i prin metoda clasicÄ&#x192;. taĹŁii noĹ&#x;tri Ĺ&#x;tiau cÄ&#x192; potenĹŁialul â&#x20AC;&#x153;Acum populaĹŁia de referinĹŁÄ&#x192; animalelor din fermele lor stÄ&#x192; din Germania este formatÄ&#x192; din ĂŽn gene dar nici unul dintre ei 27.000 tauri (deci aproximativ RZG nu putea â&#x20AC;&#x153;citiâ&#x20AC;&#x153; mesajul unei 10.000 fiice cu o mare repeta40% Total Merit gene deĹ&#x;i ĂŽnĹŁelegeau modul de bilitate pentru fiecare caracter) uger RZE 15% exprimare al acestora prin fiice. ceea ce reprezintÄ&#x192; cel mai mare Index (Membre Ĺ&#x;i uger) AstĂ˘zi, am ajuns prin labora- numÄ&#x192;r de tauri din ĂŽntreaga 10% RZE toarele noastre sÄ&#x192; descifrÄ&#x192;m lume, cu mult peste FranĹŁa, tip ConforĂŽn mod direct codul genetic... Olanda, Spania Ĺ&#x;i ĹŁÄ&#x192;rile scanmaĹŁie ĂŽnsÄ&#x192; descifrarea acestui dinave impreuna Ĺ&#x;i chiar mai RZR 10% 20% 30% RZS 7% (fertilitatea fiicelor) cod genetic NU ĂŽnseamnÄ&#x192; mult Ĺ&#x;i decĂ˘t USA, Canada Ĺ&#x;i structurÄ&#x192; (sÄ&#x192;nÄ&#x192;tatea membre Ĺ&#x;i ĂŽnĹŁelegerea lui... din acest Italia deasemnea ĂŽmpreunÄ&#x192;.â&#x20AC;&#x153; a ugerului) motiv, pentru ĂŽnĹŁelegere avem conchis dr. Stefan Rensing. RZk 3% nevoie de o populaĹŁie de Toate aceste aspecte prezen(Caractere legate de fÄ&#x192;tare) referinĹŁÄ&#x192; (un numÄ&#x192;r mare de tate sunt doar o selecĹŁie din tauri testaĹŁi prin fiice cu ADN ideile de bazÄ&#x192; expuse de domrezentat o adevÄ&#x192;ratÄ&#x192; cotiturÄ&#x192;, real treceau peste 45 luni. Din cunoscut) pentru a identifica nul dr. Stefan Rensing. Ă&#x17D;n ĂŽncepĂ˘nd cu anul 2010, ĂŽn toate anul 2010, odatÄ&#x192; cu introduce- relaĹŁia dintre codul genomic Ĺ&#x;i urmÄ&#x192;torul numÄ&#x192;r al revistei programele de selecĹŁie din rea testÄ&#x192;rii genomice, selecĹŁia evaluÄ&#x192;rile clasice.â&#x20AC;&#x153; a precizat vom prezenta expunerea domĂŽntreaga lume. Ca peste tot ĂŽn a ĂŽnceput sÄ&#x192; se realizeze Ĺ&#x;i ĂŽn dr. Stefan Rensing. Calitatea nului Prof, Hermann H. Swalve, lume Ĺ&#x;i ĂŽn Germania selecĹŁia era Germania pe baza index-ului estimÄ&#x192;rii valorii de ameliorare unul dintre specialiĹ&#x;tii care infuenĹŁatÄ&#x192; pa I.A. cu tauri testaĹŁi genomic calculat. TestÄ&#x192;rile ge- (EBV) este strĂ˘ns dependentÄ&#x192; formeazÄ&#x192; echipa de lucru care exclusiv prin descendenĹŁÄ&#x192;, iar nomice sunt acum folosite, cu o de numÄ&#x192;rul de tauri care construieĹ&#x;te Ĺ&#x;i adapteazÄ&#x192; inpentru obĹŁinerea unei con- precizie din ce ĂŽn ce mai mare formeazÄ&#x192; populaĹŁia de referinĹŁÄ&#x192; dexul RZG la relitÄ&#x192;ĹŁile naĹŁionale firmari asupra potenĹŁialului atĂ˘t pentru viĹŁeii masculi dar Ĺ&#x;i dar de asemenea de structura Ĺ&#x;i internaĹŁionale.

20%

RZN (ViaĹŁa productivÄ&#x192;)

from om grass to beef ANGUS - Business systems

Programul ANGUS

BÂ?Ď?Â&#x2039;Â&#x2039;Â?ĂŹÂ&#x192;Â&#x201D;Â&#x2021;Â&#x192; Â&#x2014;Â?Â&#x2014;Â&#x2039; Â&#x201E;Â&#x2014;Â&#x2022;Â&#x2039;Â?Â&#x2021;Â&#x2022;Â&#x2022; Â&#x2020;Â&#x2021; Â&#x2026;Â&#x201D;Â&#x2021;Ă¨Â&#x2013;Â&#x2021;Â&#x201D;Â&#x2021; Â&#x192; Â&#x201E;Â&#x2018;Â&#x2DC;Â&#x2039;Â?Â&#x2021;Â&#x17D;Â&#x2018;Â&#x201D; Â&#x2020;Â&#x2021; Â&#x201D;Â&#x192;Â&#x2022;ÂŁ Â?Â&#x2030;Â&#x2014;Â&#x2022; Ă Â? Â&#x2022;Â&#x2039;Â&#x2022;Â&#x2013;Â&#x2021;Â? Â&#x2021;Â&#x161;Â&#x2013;Â&#x2021;Â?Â&#x2022;Â&#x2039;Â&#x2DC; Â&#x2019;Â&#x2021; Â&#x2019;ÂŁĂ¨Â&#x2014;Â?Â&#x2021;ÇĄ Â&#x2013;Â&#x2021;Â&#x160;Â?Â&#x2018;Â&#x17D;Â&#x2018;Â&#x2030;Â&#x2039;Â&#x2021; Â&#x2022;Â&#x2039;Â?Â&#x2019;Â&#x17D;ÂŁÇĄ Â&#x2026;Â&#x2018;Â&#x2022;Â&#x2013;Â&#x2014;Â&#x201D;Â&#x2039; Â&#x2022;Â&#x2026;ÂŁÂ&#x153;Â&#x2014;Â&#x2013;Â&#x2021;Ç¤

Â&#x161; ÂŁÂ&#x17D;ĂŹÂ&#x192;Â&#x2013;ÂŁ Â&#x2018;Â?Â&#x;Â?Â&#x2021;Â&#x192;Â&#x2022;Â&#x2026;ÂŁ Â&#x2018;Â?Â&#x2DC;Â&#x2021;Â&#x201D;Â&#x2022;Â&#x2039;Â&#x192; Â&#x2C6;Â&#x2021;Â&#x201D;Â?Â&#x2021;Â&#x17D;Â&#x2018;Â&#x201D; Â&#x2020;Â&#x2021; Â&#x17D;Â&#x192;Â&#x2019;Â&#x2013;Â&#x2021;ÇĄ Â&#x2020;Â&#x2021; ÂŁÂ&#x17D;ĂŹÂ&#x192;Â&#x2013;ÂŁ Â&#x2018;Â?Â&#x;Â?Â&#x2021;Â&#x192;Â&#x2022;Â&#x2026;ÂŁÇĄ Ă Â? Â&#x2C6;Â&#x2021;Â&#x201D;Â?Â&#x2021; Â&#x2020;Â&#x2021; Â&#x2026;Â&#x201D;Â&#x2021;Ă¨Â&#x2013;Â&#x2021;Â&#x201D;Â&#x2021; Â&#x2020;Â&#x2021; Â&#x2DC;Â&#x2039;ĂŹÂ&#x2021;Â&#x2039; Â?Â&#x2021;Â&#x2013;Â&#x2039;Ă¨Â&#x192;ĂŹÂ&#x2039; Â&#x2019;Â&#x201D;Â&#x2039;Â? Â?Â&#x2018;Â?Â&#x2013;ÂŁ Â&#x2026;Â&#x2014; Â&#x2013;Â&#x192;Â&#x2014;Â&#x201D; Â?Â&#x2030;Â&#x2014;Â&#x2022;Ç¤

Â&#x192;Â&#x2013;Â&#x2021;Â&#x201D;Â&#x2039;Â&#x192;Â&#x17D; Â&#x2022;Â&#x2021;Â?Â&#x2039;Â?Â&#x192;Â&#x17D;

Â&#x;Â?Â&#x153;Â&#x192;Â&#x201D;Â&#x2021; Â&#x2020;Â&#x2021; Â?Â&#x192;Â&#x2013;Â&#x2021;Â&#x201D;Â&#x2039;Â&#x192;Â&#x17D; Â&#x2022;Â&#x2021;Â?Â&#x2039;Â?Â&#x192;Â&#x17D; Â?Â&#x2030;Â&#x2014;Â&#x2022; Â&#x2026;Â&#x192;Â&#x201D;Â&#x2021; Â&#x2019;Â&#x201D;Â&#x2018;Â&#x2DC;Â&#x2039;Â?Â&#x2021; Â&#x2020;Â&#x2021; Â&#x17D;Â&#x192; Â&#x2013;Â&#x192;Â&#x2014;Â&#x201D;Â&#x2039; Â&#x2026;Â&#x192;Â?Â&#x2019;Â&#x2039;Â&#x2018;Â?Â&#x2039;ÇĄ Â&#x2026;Â&#x2018;Â?Â&#x2022;Â&#x2014;Â&#x17D;Â&#x2013;Â&#x192;Â?ĂŹÂŁ Â&#x2019;Â&#x201D;Â&#x2039;Â&#x2DC;Â&#x2039;Â?Â&#x2020; Â&#x192;Â?Â&#x2021;Â&#x17D;Â&#x2039;Â&#x2018;Â&#x201D;Â&#x192;Â&#x201D;Â&#x2021;Â&#x192; Â&#x2030;Â&#x2021;Â?Â&#x2021;Â&#x2013;Â&#x2039;Â&#x2026;ÂŁ Â&#x17D;Â&#x192; Â&#x201E;Â&#x2018;Â&#x2DC;Â&#x2039;Â?Â&#x2021;Â&#x17D;Â&#x2021; Â&#x2020;Â&#x2021; Â&#x2026;Â&#x192;Â&#x201D;Â?Â&#x2021;Ç¤

Programul de Â&#x201D;ÂŁÂ&#x2022;Â&#x2026;Â&#x2014;Â?Â&#x2019;ÂŁÂ&#x201D;Â&#x192;Â&#x201D;Â&#x2021; Â&#x2DC;Â&#x2039;ĂŹÂ&#x2021;Â&#x2039;

ÂŁÂ&#x2022;Â&#x2026;Â&#x2014;Â?Â&#x2019;ÂŁÂ&#x201D;Â&#x192;Â&#x201D;Â&#x2021; Â&#x2020;Â&#x2021; Â&#x2DC;Â&#x2039;ĂŹÂ&#x2021;Â&#x2039; Â?Â&#x2030;Â&#x2014;Â&#x2022; Â&#x2022;Â&#x192;Â&#x2014; Â?Â&#x2021;Â&#x2013;Â&#x2039;Ă¨Â&#x2039; Â&#x2020;Â&#x2021; Â?Â&#x2030;Â&#x2014;Â&#x2022; Â&#x2026;Â&#x2014; ÂŁÂ&#x17D;ĂŹÂ&#x192;Â&#x2013;ÂŁ Â&#x2018;Â?Â&#x;Â?Â&#x2021;Â&#x192;Â&#x2022;Â&#x2026;ÂŁ Â&#x2020;Â&#x2039;Â? Â&#x2026;Â&#x192;Â&#x2020;Â&#x201D;Â&#x2014;Â&#x17D; Â&#x2019;Â&#x201D;Â&#x2018;Â&#x2030;Â&#x201D;Â&#x192;Â?Â&#x2021;Â&#x17D;Â&#x2018;Â&#x201D; Â&#x2020;Â&#x2021; Â&#x2019;Â&#x192;Â&#x201D;Â&#x2013;Â&#x2021;Â?Â&#x2021;Â&#x201D;Â&#x2039;Â&#x192;Â&#x2013;Ç¤

Â&#x2018;Â&#x2DC;Â&#x2039;Â?Â&#x2021;Â&#x17D;Â&#x2021; Â&#x2020;Â&#x2021; Â&#x2026;Â&#x192;Â&#x201D;Â?Â&#x2021; Â?Â&#x2030;Â&#x2014;Â&#x2022;ÇĄ Â&#x2019;ÂŁĂ¨Â&#x2014;Â?Â&#x2039;Â&#x17D;Â&#x2021; Â?Â&#x192;Â&#x2013;Â&#x2014;Â&#x201D;Â&#x192;Â&#x17D;Â&#x2021; Â&#x201D;Â&#x2018;Â?Â&#x;Â?Â&#x2021;Ă¨Â&#x2013;Â&#x2039; Ă¨Â&#x2039; Â&#x2021;Â&#x161;Â&#x2019;Â&#x2021;Â&#x201D;Â&#x2013;Â&#x2039;Â&#x153;Â&#x192; Â&#x2021;Â&#x17D;Â&#x2DC;Â&#x2021;ĂŹÂ&#x2039;Â&#x192;Â?ÂŁ Č&#x201A; Â&#x192;Â&#x2026;Â&#x2021;Â&#x2022;Â&#x2013;Â&#x2021;Â&#x192; Â&#x2022;Â&#x2014;Â?Â&#x2013; Â&#x2026;Â&#x192;Â&#x201D;Â&#x192;Â&#x2026;Â&#x2013;Â&#x2021;Â&#x201D;Â&#x2039;Â&#x2022;Â&#x2013;Â&#x2039;Â&#x2026;Â&#x2039;Â&#x17D;Â&#x2021; Â&#x2020;Â&#x2021; Â?Â&#x192;Â&#x201D;Â&#x2026;ÂŁ Â&#x192;Â&#x17D;Â&#x2021; Ď?Â&#x2039;Â&#x201D;Â?Â&#x2021;Â&#x2039; Â&#x192;Â&#x201D;Â&#x2019;Â&#x192;Â&#x2013;Â&#x2021;Â? Â&#x2021;Â&#x192;Â&#x2013; Â&#x2018;Â?Â&#x;Â?Â&#x2039;Â&#x192;Ç¤ Â&#x2039;Â&#x201D;Â?Â&#x192; Â&#x2021;Â&#x17D;Â&#x2DC;Â&#x2021;ĂŹÂ&#x2039;Â&#x192;Â?ÂŁ Â&#x2026;Â&#x201D;Â&#x2021;Â&#x192;Â&#x153;ÂŁ Â&#x2018; Â&#x201D;Â&#x2021;ĂŹÂ&#x2021;Â&#x192; Â&#x2020;Â&#x2021; Â&#x2019;Â&#x192;Â&#x201D;Â&#x2013;Â&#x2021;Â?Â&#x2021;Â&#x201D;Â&#x2039; Ă Â? ĂŹÂ&#x192;Â&#x201D;ÂŁ Â&#x2019;Â&#x2021;Â?Â&#x2013;Â&#x201D;Â&#x2014; Â&#x2019;Â&#x201D;Â&#x2018;Â&#x2020;Â&#x2014;Â&#x2026;ĂŹÂ&#x2039;Â&#x192; Â&#x2020;Â&#x2021; Â&#x2DC;Â&#x2039;ĂŹÂ&#x2021;Â&#x2039; Â?Â&#x2030;Â&#x2014;Â&#x2022; Â&#x2018;Â&#x2C6;Â&#x2021;Â&#x201D;Â&#x2039;Â?Â&#x2020; Â&#x2022;Â&#x2019;Â&#x201D;Â&#x2021; Â&#x2DC;Â&#x;Â?Â&#x153;Â&#x192;Â&#x201D;Â&#x2021; Â&#x192;Â&#x2013;Â&#x;Â&#x2013; Â&#x192;Â?Â&#x2039;Â?Â&#x192;Â&#x17D;Â&#x2021; Â&#x2020;Â&#x2021; Â&#x201D;Â&#x2021;Â&#x2019;Â&#x201D;Â&#x2018;Â&#x2020;Â&#x2014;Â&#x2026;ÇŚ ĂŹÂ&#x2039;Â&#x2021; Â&#x201D;Â&#x192;Â&#x2022;Â&#x192; Â?Â&#x2030;Â&#x2014;Â&#x2022;ÇŁ Â&#x2DC;Â&#x2039;ĂŹÂ&#x2021;Â&#x17D;Â&#x2021;ÇĄ Â&#x152;Â&#x2014;Â?Â&#x2039;Â?Â&#x2026;Â&#x2039;ÇĄ Â&#x2013;Â&#x192;Â&#x2014;Â&#x201D;Â&#x2039; Â&#x2019;Â&#x2021;Â?Â&#x2013;Â&#x201D;Â&#x2014; Â&#x201D;Â&#x2021;Â&#x2019;Â&#x201D;Â&#x2018;Â&#x2020;Â&#x2014;Â&#x2026;ĂŹÂ&#x2039;Â&#x2021; Â&#x2026;Â&#x;Â&#x2013; Ă¨Â&#x2039; Â?Â&#x192;Â&#x2013;Â&#x2021;Â&#x201D;Â&#x2039;Â&#x192;Â&#x17D; Â&#x2022;Â&#x2021;Â?Â&#x2039;Â?Â&#x192;Â&#x17D; Â&#x2026;Â&#x2018;Â?Â&#x2030;Â&#x2021;Â&#x17D;Â&#x192;Â&#x2013; Â&#x2019;Â&#x201D;Â&#x2018;Â&#x2DC;Â&#x2021;Â?Â&#x2039;Â&#x2013; Â&#x2020;Â&#x2021; Â&#x17D;Â&#x192; Â&#x2013;Â&#x192;Â&#x2014;Â&#x201D;Â&#x2039; Â?Â&#x2030;Â&#x2014;Â&#x2022; Â&#x2026;Â&#x2014; Â&#x2030;Â&#x2021;Â?Â&#x2021;Â&#x2013;Â&#x2039;Â&#x2026;ÂŁ Â&#x2022;Â&#x2014;Â&#x2019;Â&#x2021;Â&#x201D;Â&#x2039;Â&#x2018;Â&#x192;Â&#x201D;ÂŁÇ¤ Â&#x201D;Â&#x2039;Â? Â&#x2026;Â&#x2018;Â?Â&#x2013;Â&#x201D;Â&#x192;Â&#x2026;Â&#x2013; Â&#x2030;Â&#x192;Â&#x201D;Â&#x192;Â?Â&#x2013;ÂŁÂ? Â&#x201D;ÂŁÂ&#x2022;Â&#x2026;Â&#x2014;Â?Â&#x2019;ÂŁÂ&#x201D;Â&#x192;Â&#x201D;Â&#x2021;Â&#x192; Â&#x2020;Â&#x2021; Â&#x2DC;Â&#x2039;ĂŹÂ&#x2021;Â&#x2039; Ă Â?ĂŹÂŁÂ&#x201D;Â&#x2026;Â&#x192;ĂŹÂ&#x2039; Â&#x2026;Â&#x192;Â&#x201D;Â&#x2021; Â&#x192;Â&#x2014; Â&#x2014;Â? Â?Â&#x2039;Â?Â&#x2039;Â? Â&#x2020;Â&#x2021; Í¸ Â&#x17D;Â&#x2014;Â?Â&#x2039; Ă¨Â&#x2039; Â&#x2026;Â&#x2021;Â&#x17D; Â&#x2019;Â&#x2014;ĂŹÂ&#x2039;Â? Í´Í˛Í˛Â?Â&#x2030; Â&#x2020;Â&#x2039;Â? Â&#x201D;Â&#x192;Â&#x2022;Â&#x192; Â?Â&#x2030;Â&#x2014;Â&#x2022; Â&#x2026;Â&#x;Â&#x2013; Ă¨Â&#x2039; Â&#x2DC;Â&#x2039;ĂŹÂ&#x2021;Â&#x2039; Â?Â&#x2021;Â&#x2013;Â&#x2039;Ă¨Â&#x2039; Â&#x2026;Â&#x2014; ÂŁÂ&#x17D;ĂŹÂ&#x192;Â&#x2013;ÂŁ Â&#x2018;Â?Â&#x;Â?Â&#x2021;Â&#x192;Â&#x2022;Â&#x2026;ÂŁÇ¤ Â&#x2039;Â&#x201D;Â?Â&#x192; Â&#x2021;Â&#x17D;Â&#x2DC;Â&#x2021;ĂŹÂ&#x2039;Â&#x192;Â?ÂŁ Â&#x2018;Â&#x2C6;Â&#x2021;Â&#x201D;ÂŁ Â&#x2026;Â&#x2018;Â?Â&#x2022;Â&#x2014;Â&#x17D;Â&#x2013;Â&#x192;Â?ĂŹÂŁ Ă¨Â&#x2039; Â&#x2013;Â&#x2018;Â&#x2013; Â&#x2022;Â&#x2014;Â&#x2019;Â&#x2018;Â&#x201D;Â&#x2013;Â&#x2014;Â&#x17D; Â&#x2019;Â&#x2021;Â?Â&#x2013;Â&#x201D;Â&#x2014; Ă Â?Ď?Â&#x2039;Â&#x2039;Â?ĂŹÂ&#x192;Â&#x201D;Â&#x2021;Â&#x192; Â&#x2014;Â?Â&#x2014;Â&#x2039; Â&#x201E;Â&#x2014;Â&#x2022;Â&#x2039;Â?Â&#x2021;Â&#x2022;Â&#x2022; Â&#x2026;Â&#x2014; Â&#x201E;Â&#x2018;Â&#x2DC;Â&#x2039;Â?Â&#x2021;Â&#x17D;Â&#x2021; Â&#x2020;Â&#x2021; Â&#x2026;Â&#x192;Â&#x201D;Â?Â&#x2021; Â?Â&#x2030;Â&#x2014;Â&#x2022;Ç¤ Â&#x2021;Â&#x17D;ÇŁ Í˛Í´Í¸ÍťČ&#x20AC;Í´ÍľÍ´ ÍťÍšÍš Â?Â&#x192;Â&#x2039;Â&#x17D;ÇŁ Â&#x2039;Â?Â&#x2C6;Â&#x2018;ĚˇÂ?Â&#x192;Â&#x201D;Â&#x2019;Â&#x192;Â&#x2013;Â&#x2021;Â?ÇŚÂ?Â&#x2021;Â&#x192;Â&#x2013;Ç¤Â&#x2026;Â&#x2018;Â? Â&#x2039;Â&#x201E;Â&#x2039;Â&#x2014;ÇĄ Â&#x192;Â&#x201D;Â&#x2019;Â&#x2018;Â&#x2020; Â&#x2122;Â&#x2122;Â&#x2122;Ç¤Â?Â&#x192;Â&#x201D;Â&#x2019;Â&#x192;Â&#x2013;Â&#x2021;Â?ÇŚÂ?Â&#x2021;Â&#x192;Â&#x2013;Ç¤Â&#x2026;Â&#x2018;Â?

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

bovismagazin

CM YK

Holstein Germania în imagini

BOVISmagazin

Berlin

Bonn

Laboratorul asociaţiei

La invitaţia Asociaţiei Holstein Germania (DHV) am vizitat laboratorul de Control Oficial al uneia dintre cele

mai puternice organizaţii regionale germane, şi anume aceea din landul Hessen. Lupu Ionuţ Costin

Asociaţia ZBH deşi este cea mai mică organizaţie regională din Germania, 104.192 vaci Holstein înregistrate în Registrul Genealogic (134.931 prime IA Holstein şi 36.994 prime IA RedHolstein) şi cea mai tradiţionalistă din punct de vedere al selecţiei pentru rasa Hostein, doar 58% dintre taurii folosiţi sunt tauri testaţi genomic este una dintre cele mai bine organizaţii de profil stabilind din anul 2011 un strâns parteneriat cu asicaţia omoloagă din landul Turingia. Această colabo-rare, materializată sub forma lansării proiectului naţional german TopQ are ca rezultat obţinerea unor tauri de excepţie precum Mascol (peste 40.000 fiice în 50

CM YK

bovismagazin

Hessen din Alsfeld

producţie), dar mai ales Goldday (fiu al taurului Goldwyn, 6286 fiice cu 129 RZG) şi mai nou taurul genomic Chevalier (fiu al taurului Chevrolet cu 162 gRZG) sau taurul Big Point (fiu al taurului Bookem cu 149 gRZG folosit deja în România, cu bune rezultate, de ferma Rolex Bacău). Laboratorul HVL deţinut de asociaţia ZBH, condus de către dr. Jens Baltissen, are un număr de 11 salariaţi care lucrează full time şi 4 part time care procesează zilnic un număr de 10.000 probe lucrând în 1,5 ture. Dotarea este de invidiat având în vedere că deţin 3 echipamente CombiFoss MilkoScan FT+ (similar cu cel deţinut de HolsteinRo) şi două

echipamente MilkoScan FT6000 combinate cu Fossomatic FC 500 şi 5500. La acestea se adaugă un BactoScan (150 ptrobe pe oră). În acelaşi timp operatorii asociaţiei ZBH sunt implicaţi în programele veterinare naţionale. Astfel, aceştia prelevează probe din fermele asociaţiei pentru BoHV1, leucoză şi bruceloză pe care le transmit laboratorului de stat din Kassel.

dr. Jens Baltissen este directorul de dezvoltare al asociaţiei ZBH (Asociaţia pentru Reproducţie şi IA a landului Hessen) care reuneşte un număr de 4.132 crescători de bovine, care exploatează aproximativ 104.000 vaci Holstein înscrise în Cartea de Rasă (64 vaci / fermă)

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

BOVISmagazin BOVISmagazin

anunţă lansarea în România a proiectului

atractiv şi tauri cu o înaltă fertilitate GTPI +2576 | LAPTE +1587 | P +59

Cod taur

Nume taur

SCR

gTPI

Grăsime

Uger

Type

534HO00022 534HO00009 534HO000 26

EDG CT ITUNES-ET FARNEAR-TBR-BH CASHMONEY-ET EDG DEMAN-ET

+4.4 +2.0 +1.9

+2370 +2195 +2487

+583 +414 +584

+73 +25 +72

+0.83 +1.59 +2.71

+1.57 +1.55 +3.22

GTPI +2576 | LAPTE +1587 TIP +2.17 | P +59 | G +85 Fotografii de Beth Herges | imaginea iTunes este întoarsă CDCB 04/2015

PL gTPI +4.2 +4.2 +3.7

SCR = Rata de Concepţie a Taurului

EDG CTITUNES-ET

534HO00022 | Epic X Watson x Mom

GRĂSIME PROTEINĂ

EDG DEMAN-ET

pentru evaluarea

534HO00026 | Mogul X Atwood X Shottle

în Canada

8 generaţii de vaci evaluate VG şi EX

FARNEAR-TBR-BH

CASHMONEY-ET

534HO00009 | Observer X Goldwyn X Chassity

www.bovismagazin.com www.bovismagazin.com

decembrie 2015 2015 - ianuarie 2016 octombrie

bovismagazin bovismagazin

Materialul seminal Jetstream Genetics este produs şi colectat folosind logistica Alta Genetics

CM M C YY KK

51 11

CCMM YYKK

BOVISmagazin

Ferma Polmann, Diemelsee, landul Hessen

Holstein Germania în imagini - ferma familiei Christian şi Barbel Pohlmann

foto reportaj

Ferma Polmann deţine un număr de 220 vaci matcă, 260 de tineret femel şi 10 tauri de reproducţie aflaţi sub monitorizarea TopQ (Asociaţia ZBH & LTR)

Berlin

Bonn

Tineretul femel de peste 6 luni stă cel puţin 8 luni anual pe păşune, iar viţelele sunt cazate într-un adăpost construit la 200 m de fermă

Ferma Polmann inaugurată în anul 1911 de bunicul lui Christian a ajuns să aibă ca ţintă pentru anul 2015 un nivel de producţie de 10.500 litri cu 4% grăsime şi 3,4% proteină

Fermierii deţin două tractoare de câte 100Cp şi unul de 130Cp, vidanja de 10m3, remorcă tehnologică de 14m3 şi toată gama de echipamente pentru pregătirea patului germinativ, însămânţare şi recoltare deţinut în comun cu alţi fermieri.

CM YK

bovismagazin

Dezvoltarea în timp a fermei: 1984 - adăpost 60 vaci şi sală de muls 2x4, 1988 - construirea a 2 celule de siloz de câte 450 to, 1992 - construirea unei extensii a adăpostului cu 58 cuşete şi mărirea sălii de muls la 2x6, 2002 - o nouă extindere cu încă 90 cuşete, construirea unui adăpost nou pentru maternitate şi lărgirea silozurilor la peste 3.000m3 spaţiu de stocare, 2009 - o ultimă extindere cu încă 70 spaţii de cazare pentru vacile matcă şi 110 locuri de cazare pentru tineretul femel şi modernizarea sălii de muls: 2x16 swing over cu evacuare. www.bovismagazin.com

CM YK

Christian şi soţia sa Barbel Polmann, fermieri membri ai asociaţiei ZBH decembrie 2015 - ianuarie 2016

BOVISmagazin Ferma Polmann pe scurt: altitudine 320m, temperatură medie 7,2 ºC, 240 hectare deţinute din care: 130 iarbă pentru însilozare, 30 păşune, 40 porumb şi 40 grâu.

Taurii folosiţi în acest moment sunt: Goldday, Elite, BigPoint şi Smurf. Cerinţele minime pentru selecţia taurilor utilizaţi în programul propriu sunt: + 1.200kg lapte, +/- 0,25% gr, 0% pr, longevitate 115, unghiul crupei 110, ad\ncimea trunchiului 105

Ţinta lui Christian Polmann este aceea de a selcta cât mai atent taurii punând un accent deosebit pe membre şi uger (RZS) condiţii de bază pentru funcţionalitate şi mai ales longevitate (RZN). Evaluările fermei pentru indexul compozit uger (RZS) au fost de 115, iar pentru longevitate (RZN) 110. Atenţia acordată selecţiei, ani la rând, au plasat această fermă în top, având numeroase poziţionări pe podium la Show-ul Holstein din Oldenburg.

TELFID® VITULAR® PORFID®

Înlocuitori de lapte

- Un procent mare de ingrediente din lapte - Ingrediente de primă calitate -Ingestă excelentă, eficiență maximă

S.C. FIDES AGRO s.r.l., str. Aristide Demetriade nr. 1/3, birou 33, 300244 TIMIŞOARA, judeţul Timiş, telefon: 0751 538 727, 0756 024 904, e-mail: office@fidesagro.ro, www.fidesagro.ro www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

bovismagazin

CM YK

foto reportaj

BOVISmagazin

Masterrind Verden, Saxonia Inferioară

Dr. Hinrich Osmer (stânga) coordonator tehnic staţiunea de tauri Masterrind Verden şi Volker Meins (dreapta) semen export manager

Berlin

Bonn

Participanţii la DHV Press Tour. Reprezentanţi din Columbia, Polonia, Mexic şi Slovacia.

Masterrind este cunoscut în România ca unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa materialului seminal bovin. Vom trece în revistă, prin câteva fotografii adăpostul taurilor, sala de recoltare şi dotarea laboratorului de condiţionare şi împaietare.

Sala de recoltare. După programul de recoltare, igienizarea pare a fi o condiţie de bază.

Maşina de împaietare Genom’X.

Vagine artificiale pregătite înainte de folosire.

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

BOVISmagazin

aduce pajiștea în grajd

Laboratorul de sexare a materialului seminal.

Grajdurile staţiunii de tauri Masterrind Verden, chiar dacă se află în vecinătatea sediului central şi a birourilor, sunt construite şi organizate respectând condiţii stricte de biosecuritate.

Florin Dumitru

Ulrich Boeckmann

Ulrich Boeckmann este şeful departamentului de clasificare din Asociaţiile Landurilor Saxonia Inferioară şi Saxonia Superioară. În cursul anului 2014 a realizat un training de formare a colegului nostru Florin Dumitru, trainig realizat în 7 ferme ale Asociaţiei HolsteinRo.

2GLKQă ΊL PLΊFDUH H UHQWDELOă S oi pardoseli m din cauciuc ! KRAIBURG

saltele KRAIBURG DUWLFXODΌLL VăQăWRDVH

covoare KURA + pediKURA® la PLΊFDUH ΊL VDOD de muls RQJORDQH VăQăWRDVH ΊL ΊOHIXLWH QDWXUDO

DeLaval Dairy ICC este un dispozitiv mobil care permite analizarea unei probe de lapte din perspectiva numărului total de celule somatice. Instalată pe orice smarphone, DeLaval Dairy ICC afişează o imagine clară a prezenţei celulelor somatice în probele de lapte în mai puţin de un minut fără a mai fi necesară transmiterea unei probe de lapte la un laborator sau folosirea altor echipamente scumpe şi greu de utilizat.

www.kraiburg-agri.de www.kraiburg - elastik.de Astfel, fermierul aflat în sala de muls va putea avea informaţii precise, înainte ca sesiunea de muls să se fi terminat putând lua imediat decizia izolării animalului.

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

Agent România - GKR IMPEX SRL Tel/Fax: 021 411 15 96 Tel. mobil: 0722 587 124 E-mail: ehmann.simona@gmail.com E-mail: simona.ehmann@yahoo.com

bovismagazin

CM YK

Ferma AgrarGenossenschaft e.G.

foto reportaj

BOVISmagazin

În anul 2012 ferma a fost modernizată prin construcţia unui adăpost nou şi instalarea unui număr de 8 roboţi de muls DeLaval. Microclimatul este realizat prin folosirea unor pereţi cortină acţionaţi automat, iar cuşetele sunt umplute periodic cu un amestec de paie tocate, var şi apă.

Harald Behrends, proprietarul fermei Agrargenossenschaft Hamersleben e.G.

Localizată în Hamersleben, în vestul Saxoniei Superioare la mijlocul distanţei dintre Berlin şi Hanovra, ferma Agrargenossenschaft e.G. este ridicată pe structura unei foste ferme vechi ce respecta structura fermelor din Europa Estică.

Berlin

Bonn

Investiţia în roboţii de muls a condus la creşterea producţiei de la 25 la 32 litri şi o reducere a NTCS până la nivelul actual de 167.000.

CM YK

bovismagazin

De la stânga la dreapta: dr. Matthias Lober (directorul Asociaţiei / Centrului de tauri RinderAllianz), dr. Michael Kramer (responsabil comunicare DVH - Holstein Germania) alături de Harald Behrends, proprietarul fermei şi unul dintre tehnicienii săi.

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin Germania avea în anul 2006 cea mai mare capacitate de testare a taurilor Holstein din întreaga Europă (1.025), a doua după Statele Unite (1.166) şi cât următorii în top: Franţa (653) şi Olanda (557) împreună.

Berlin

Bonn

Compania germana de export GGI, a sărbătorit anul acesta 25 de ani de la înfiinţare

În urmă cu 25 de ani, pe data de 10 mai 1990, 21 de companii germane (fiice ale unor asociaţii regionale din vestul Germaniei) şi-au unit forţele pentru segmentul de producere a materialului seminal congelat bovin, de-a lungul anilor 1995 şi 1998 şi au înfiinţat compania internaţională de genetică, activă pe piaţă sub denumira GGI.

La iniţiativa echipei DHV am participat la o prezentare organizată în vederea expunerii modului de organizare al GGI. Prezentarea a fost

La iniţiativa Holstein Germania, VDS (Verbandes Deutscher Schwarz), organizaţie ce şi-a schimbat ulterior numele în DHV (Deutscher Holstein-Verband) aceste companii au început să producă msc pentru piaţa locală, dar mai ales pentru export. În acest moment, grupul GGI este format din 7 organizaţii (vezi figură).

susţinută în cadrul programului DHV Press Tour de către domnul Jorg Harms, director de dezvoltare al GGI. Domnia sa a subliniat poziţia de

top a filierei holstein la nivel global, a doua ca populaţie monitorizată în C.O.P., a doua după Statele Unite, cu 2.042.989 capete şi o medie de

8.794 litri / 305. De asemnea, Jorg Harms a prezentat în detaliu şi indexul total german (RZG) care este, conform domniei sale “o combinaţie perfect echilibrată între producţie şi funcţionalitate“. Formula RZG înglobează carcatere precum producţia (index compozit RZM) cu o pondere de 45%, longevitatea (index RZN) cu o pondere de 20%, conformaţia cu o pondere de 15%, fertilitatea (index RZR) cu o pondere de 10%, sănătatea ugerului (index RZS) cu o pondere de 7% şi caractere legate de fătare cu o pondere de 3%. În formula RZG un rol principal îl joacă longevitatea în a cărei formulă intra caractere precum conformaţia şi sănătatea ugerului cu care se corelează pozitiv. Cei mai populari tauri în Germania... Goldday, Gunnar, Guarini sau Suran au cu toţii peste 30.000 doze vândute în ţare de provenienţă şi sunt disponibili pe piaţa din România prin dealerul local, Boviselect Piatra Neamţ (ing. Amihăiesei

Măsurarea scorului condiţiei corporale (BCS) cu scanerul laser DeLaval BCS elimină inexactitățile realizate de evaluările clasice. Camera BCS se poate monta pe o poartă de acces înspre sau dinspre sala de muls. Se va realiza o imagine 3D a zonei dorsale a vacii de fiecare dată când acesta trece pe sub cameră. Ulterior, se calculează BCS-ul pentru fiecare vacă, evaluările fiind prezentate sub forma unui raport uşor de accesat prin sistemului de management al sălii de muls. Sistemul DeLaval BCS poate notifica fermierul dacă o vacă scade sau crește peste un anumit punctaj prestabilit grupei / stării fiziologice.

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

BOVISmagazin

Inovații, Soluții, Rezultate

)

m pentru tin a r c e Lu Suntem specializați în furnizarea de soluţii şi echipamente cu un grad înalt de automatizare pentru fermele de vaci de lapte comerciale cu un număr mare de animale în exploatare. Activitatea noastră este concentrată cu precădere în România, dar suntem recunoscuţi şi la nivel european, cu un portofoliu de zeci de echipamente instalate şi date în funcţiune în ultimii ani si cu un număr mare de fermieri mulţumiţi ca referinţă. Sfera de activitate a Dairy MAX include următoarele: - furnizarea de echipamente (muls, răcire lapte, dejecții, igienă, creşterea viţeilor, etc.) – furnizarea unei game largi de produse consumabile aferente echipamentelor comercializate – consultanță tehnologică – asistență la proiectarea și construcția fermelor de vaci de lapte Birou NORD: Bd. Independenței nr. 58, Baia Mare, Maramureș Birou SUD: Str. Horia, Cloșca și Crișan nr. 17-19, Otopeni, Ilfov Telefon: 031 8200.400, 031 8200.402, Fax: 031 8200.401 office@dairymax.ro, www.dairymax.ro www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin Mariana, 0736.364.237). Din nevoia de securizare logistică. dar şi pentru dezvoltarea unor programe de selecţie cu mult mai puternice în ultimii ani a avut loc o grupare a asociaţiilor regionale deţinătoare de centre de tauri. Astfel, trei dintre organizaţii: LTR, RUW şi ZBH, care însumează un număr de 677.665 (2013) “prime însămânţări“, cea mai mare concentrare de animale din rasa Holstein per km2, au format organizaţie TopQ. În cadrul TopQ mamele de taur Holstein negru provin în proporţie de 20% din landurile din centrul Germaniei, 30% din celelalte landuri şi... 50% din alte ţări, cu precădere din SUA (25%), Canada (20%), Franţa (20%) şi Italia (10%) - taurul Suran (Superstition X Mr. Burns X Goldwyn), unul dintre tarii testaţă prin fiice, cu o poziţie de top pe piaţa germană, este produs în ferma Albus deţinută de familia Busso Valerio şi localizată în vestul Italiei, în regiunea Cuneo, la aproximativ 100km sud de Torino. În cazul Red Holstein, 50% dintre mamele de taur provin din regiunea TopQ, 15% din alte landuri şi 35% din afara Germaniei... 30% SUA, 30% Canada şi 35% Olanda. TopQ are 3 specialişti “sires analyst” care călătoresc în întreaga lume şi care au ca principală atribuţiune selecţia şi monitorizarea potenţialelor mame de taur. Printre aceştia se află şi cunoscutul specialist Heiko Grob, ultra specializat în selecţia pentru rasa Fleckvieh însă cu o excelentă reputaţie în lumea Holstein. Orgazaţiile: RBB, RSH şi Rinder Alllianz la care se adaugă şi Masterrind, organizaţie care însă nu este membră GGI, au format NOG (Nord-Ost Genetic) care este lider incontestabil al efectivelor deţinute, peste 750.000 vaci în cartea de rasă şi peste 1,5 milioane de prime însămânţări.

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

LTR: Asociaţia din Turingia, care a deţinut cunoscutul taurul Mascol

Este una dintre cele mai mici asociaţii germane (128.150 prime IA şi cca 103.000 animale Holstein în COP) alături de asociaţia ZBH din Hessen. Nu reprezintă astfel niciun fel de surpriză faptul că aceste două organizaţii au ales să colaboreze foarte strâns, dat fiind că acestea au mai colaborat şi înainte de anul 2000. Începând cu anul 2011 LTR şi ZBH au pus bazele unui program de ameliorare comun, deşi sunt puncte în care acesta diferă de la o organizatie la alta. În Turingia, media efectivelor este peste 300 de capete per fermă şi 60% dintre taurii deţinuţi în programul propriu de producere a msc sunt testaţi genomic. “Caracterele funcţionale precum longevitatea, celulele somatice, fertilitatea, viteza de muls şi temperamentul sunt cele mai importante aspect de care ţin cont fermierii noştri”, declara cu câteva luni în urmă pentru revista Holstein International, Rudolf Goldmann, reprezentantul LTR. În plus, caractere de conformaţie precum membrele, ugerul, lungimea mameloanelor şi prinderea ugerului sunt de asemenea importante. Cel mai bine cotat taur din istoria acestei organizaţii, cu peste 40.000 de fiice în producţie, a fost taurul Mascol - care a murit în august 2012 şi care se bucură de o faimă internaţională datorită fitnesului său. În momentul de faţă, cel mai bine cotat taur LTR este taurul Big Point, un fiu de Bookem folosit şi în câteva ferme din România.

Rinder Allianz: Asociaţia umbrelă a fermierior din landurile Mecklenburg - Pomerania Inferioară şi Saxonia Superioară şi taurul lor Gunnar

Cel mai tânăr membru al fami-

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

BOVISmagazin liei GGI este RA (Rinder Allianz), infiinţat în primăvara anului 2014 prin fuzionarea companiilor RMV (Rinderzucht Mecklenburg Vorpommern) şi RSA (Sachsen-Anhalt). Rinder Allianz are peste 300.000 de vaci înregistrate, ceea ce reprezintă cele mai mari ferme din Germania, cu o medie de peste 372 capete/ ferma. “Procentul de proteină, conformaţia ugerului şi lungi-

mea mameloanelor, membrele, cât şi fertilitatea sunt cele mai importante caractere pentru fermierii din regiunea noastră”, a declarat pentru revista Holstein International, Sabine Kruger, coordonatorul ecipei IA din cadrul asociaţiei Rinder Allianz, unde taurii precum Basar, Leif şi Gunnar sunt cei mai comercializaţi. Gunnar este fiul taurului Goldwyn, iar mama acestuia

este o fiică a taurului Ford, cel mai bine vândut taur în Germania, în anul 2012. În acest moment, compania RA comercializează foarte mult m.s.c. provenit de la nepotul taurului Gunnar, Jentin şi fii ai taurilor Fergus şi Snow RC (Fanatic şi Snake Red).

RBB: Asociaţia landului Rinderproduktion Berlin Brandenburg şi taurul

Laudan

RBB (Rinderproduktion Berlin Brandemburg), care a înregis-trat în anul 2013 un număr de 166.757 prime însămânţări, este o organizaţie delimitată regional de Rinder Allianz atât în partea de nord cât şi în partea de sud, iar în ceea ce priveşte numărul de capete, acesta este asemănător cu numărul animalelor înregis-trate de către Rinder

NOU

Palatabilitate crescută Uşor de administrat

Acţiune rapidă şi eficientă

Suspensie micronizată

Preţ atractiv

Muște

Țânțari

Păduchi

Căpușe

2 tipuri de prezentare

importator: veterin distribution srl. tel: 0371.190.455

Denumirea produsului medicinal veterinar: Albecorin vacuno 100 mg/ml suspensie orala pentru bovine. Compozitie: Fiecare ml produs conine: Substanta activa: Albendazol 100 mg Indicatii: Tratamentul nematodozelor gastrointestinale si pulmonare produse de catre nematode sensibile la albendazol, in stadii larvare si adulte: Nematode gastrointestinale: Ostertargia ostertagi, Trichostrongylus axei, Trichostrongylus colubriformis, Cooperia ancophora, Oesophagostomum radiatum,Haemochus contortus, Nematodirus helvetianus. Nematode pulmonare: Dictyocaulus viviparus. Tratamentul cestodozelor produse de Moniezia expansa. Tratamentul fasciolozei acute cauzate de forme adulte ale Fasciola hepatica. Specii tinta: bovine. Doze si mod de administrare: Se administreaza pe cale orala. Tratamentul nematodozelor si cestodozelor: 7,5 mg albendazol/ kg greutate corporala ( echivalent cu 0.75 ml produs/10 kg greutate corporala) in doza unica. Tratamentul fasciolozei: 10 mg albendazol / kg greutate corporala ( echivalent a 1 ml produs/ 10 kg greutate corporala) in doza unica. Se va agita produsul inainte de utilizare. Administrarea se efectueaza cu ajutorul unui pistol dozator. Pentru a garanta administarea dozei corecte, se va determina greutatea corporala cat mai precis si va trebui sa fie verificata precizia dozatorului. In cazul in care animalele vor fi tratate in grupuri vor trebui sa fie grupate dupa greutatea corporala, iar dozarea se va efectua in functie de greutate, pentru a evita atat subdozarea cat si supradozarea. Calendarul sau momentul tratamentului trebuie sa se bazeze pe factori epidemiologicici si sa fie personalizat pentru fiecare exploatare. Timp de asteptare: Bovine: carne si2015 organe: 14 zile,2016 lapte: 4 zile. Prezentare: Flacoane albe de 1 www.bovismagazin.com litru si bidoane albe de 5 litri. Producator: Laboratorios Cenavisa S.A, Spania. bovismagazin 61 decembrie - ianuarie

CM YK

BOVISmagazin Allianz. “Producţia de lapte, conformaţia membrelor şi ugerului sunt caracteristici importante de care ţin cont fermierii noştri in ceea ce priveste selectia de tauri”, a declarat Bernd Alder, directorul - RBB. Fiul taurului Lexor, Leno, este acum cel mai popular dintre taurii asociaţiei RBB, însă cel mai apreciat taur din istoria asociaţiei este taurul Laudan care are peste 80.000 de fiice la nivel mondial, fiind un taur foarte apreciat pentru transmiterea caracterelor de fitness.

RSH: Rinderzucht Schleswig Holstein, cea mai nordică organizaţie germană şi taurul Patrick

Taurul Patrick s-a născut în acelaşi an în care compania GGI a fost fondată şi rămâne în continuare unul dintre cei mai bine vânduţi tauri produşi de

CM YK

bovismagazin

organizaţie RSH (Rinderzucht fiind foarte importante. CaraSchleswing Holstein). Acesta cterele nedorite sunt viteza de este fiul taurului Blackstar, iar muls scăzută, dar şi mamelmama lui este fiica taurului oanele scurte. Cleitus (New York). Taurul Patrick are acum peste 58.000 RUW: Rinder Union West, de fiice şi este apreciat datorită membră a TopQ şi taurul caracterului longevitate trans- Gibor mis fiicelor. În anul 2015, în “Fermierii noştri se bazează această regiune nordică a Ger- foarte mult în momentul maniei, însă cu fermeiri dintre selecţi-ei pe conformaţia cei mai progresivi din Europa, membrelor şi a ugerului, pe sunt utilizaţi în mod intensiv producţia de lapte şi comtaurii testaţi genomic. Cei mai ponente, dar şi pe viteza de utilizaţi sunt taurii: Fageno- muls”. Acestea au fost declaRed (Fidji) şi Lobach (Lexor). rate de către domnul Hartwig RSH este dupa organizaţia Meinikmann din cadrul comRUW regiunea cu cea mai paniei RUW (Rinder Union mare populaţie de Red Hol- West), cea mai mare asociaţie stein din Germania. din cadrul grupului GGI. Cu un număr de peste 100 Organizaţia RUW este activă de capete/fermă, acestea sunt în cadrul regiunilor Nordrcele mai mari exploataţii din hein - Westfalen, Rheinland vestul Germaniei. Fermierii - Pfalz şi Saarland, iar anual RSH pun accetul pe indexuri echilibrate, caracterele funcţionale şi de tip productiv

www.bovismagazin.com

acesta realizează 336.000 de prime însămânţări cu tauri Holstein şi peste 100.000 cu taurii Red-Holstein. Peste 70% dintre taurii din portofoliul RUW sunt obţinuţi din tauri testaţi genomic. Cu toate acestea unul dintre taurii genomici cel mai utilizat este fiul taurului Shottle, Short Cut. Cel mai bine vandut taur din istoria RUW este însă taurul Gibor. Acesta este fiul lui Gibbon, iar mama lui este fiica milionarului CRV, Sunny Boy. Acesta are peste 48.000 de fiice şi este în continuare unul din taurii de top germani cunoscut pentru longevitate, celule somatice şi nu în ultimul rând fertilitate.

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

decembrie 2015 - ianuarie 2016

CM YK

bovismagazin

CM YK

În fiecare zi, milioane de animale sunt mulse, hrănite şi întreţinute cu echipamente DeLaval

Din poziţia noastră de leaderi mondiali în acest domeniu, inovăm şi extindem afacerea în noi segmente şi zone geografice. De aceea, ne propunem să venim în ajutorul clienţilor noştri din România cu cele mai potrivite soluţii pentru nevoile lor şi astfel să facilităm desfăşurarea următoarelor proiecte din 2016. DeLaval este prezentă în România de peste 11 ani, unde am echipat peste 100 de ferme cu instalaţii performate de muls noi şi echipament de grajd. Facem echipă comună cu clienţii noştri pentru a avea rezultate pe termen lung şi oferim service la nivelul ţării prin distribuitorii noştri autorizaţi. Clienţii noştri au devenit un bun exemplu pentru această afacere şi de aceea vă invităm să vă inspiraţi pentru proiectele dvs. viitoare de la clienţii DeLaval în România, vizitând poveştile lor pe site-ul nostru. www.delaval.ro Distribuitori autorizaţi DeLaval: SC Polaris Group SRL - distribuitor autorizat Capital Goods şi Aftermarket adresa: DN5C nr 112, 145100 Zimnicea, România telefon: 0247.366.155; fax: 0247.367.032; mail: office.polaris@gmail.com Manager Vânzări: Lucian Brânzoi - mobil: 0745.167.115 email: lucian.brinzoi@polarisgroup.ro Polaris Grup este dealer autorizat DeLaval şi ne reprezintă în următoarele judeţe: Vâlcea, Dolj, Olt, Argeş, Dâmboviţa, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Prahova, Bucureşti, Ialomiţa, Călăraşi, Constanţa.

DeLaval operează în mai mult de 100 ţări şi se poate adresa fermierilor cu un număr de vaci cuprins între 1 şi 50.000. Scopul nostru în 2014 este să să accelerăm trecerea de la managementul mulsului la managementul total al fermei şi al profitabilităţii dumneavoastră, prin a vă ajuta să luaţi decizii mai rapid cu ajutorul tehnologiilor avansate DeLaval ce o să vă permită obţinerea unei producţii profitabile şi de calitate. De mai mult de 125 ani, DeLaval conduce progresul în producţia de lapte la nivel mondial, de când inventatorul Gustaf de Laval a patentat separatorul de smântână. Astăzi, DeLaval este una dintre cele 3 companii din cadrul Grupului Tetra Laval, alături de Tetra Pak şi Sidel- un grup privat care şi-a început activitatea în Suedia. Pentru mai multe detalii consultaţi site-ul nostru www.delaval.ro Pentru informaţii despre produsele noastre, despre inovaţiile DeLaval, campaniile speciale de preţuri în această perioadă şi despre programul nostru de service, ne puteţi contacta direct sau puteţi contacta un distribuitor autorizat DeLaval responsabil de zona dumneavostra.

SC Alfa Kalota SRL - dealer autorizat DeLaval Capital Goods şi Aftermarket adresa: 407515 Sáncraiu Nr. 201. Jud. Cluj-Romania telefon/fax: 0264.257.602, email: alfa_kalota@freemail.hu Manager Vânzări: Attila Csaki - mobil: +40 741 215 499 email: alfa_kalota@freemail.hu Alfa Kalota este dealer autorizat DeLaval şi ne reprezintă în urmatorele judeţe: Bihor, Satu Mare, Sălaj, Cluj, Alba, Maramureş, Bistriţa Năsăud.

Colaboratori DeLaval: SC Romagricom SRL adresa: Calea Humorului nr. 80, loc. Suceava / Contact: Ilie Popescu - mobil: 0727.380.712 Romagricom ne reprezintă în judeţele Botoşani, Suceava.

SC HU-RO SRL adresa: loc. Sânsimion, jud. Harghita / contact: Istvan Sandor - mobil: 0723.323.438 HU-RO ne reprezintă în judeţele Covasna, Harghita.

www.bovismagazin.com

CM YK