Bovis magazin 32 versiune electronica by BOVISmagazin

L IA

Consideraţii practice furajare reproducţie-producţie

p. 14

EC SP

l tu en zin im ga pl a 10 su o m 2 0 de INr nie clu TE iu in LS r. 7 HO n

ANUL 8 NR. 3 (32) iunie 2011 8,5 ron

p. 20 Piaţa laptelui românesc

între realităţi, teorii şi filosofii p. 36 Remorci tehnologice

amestecătoare cu melc vertical

Agrocomplex Bădeana, din nou ...după ocuparea locului I la clasa viţele, vaca multipară Sonia a devenit campioana categoriei şi Miss Holstein România 2011. Prezenţa de trei ori pe podium la Zilele Crescătorului de Taurine dovedeşte clar că strategia staff-ului tehnic al fermei Agrocomplex Bădeana, dar şi a investitorului Adrian Porumboiu, a adus rezultate p4

Dislocaţia de stomac sau deplasarea stomacului o afecţiune la “modă” pentru vacile Holstein din fermele noastre.

un material realizat împreună cu dr. Daniela Schenker, specialist “Doctor de vaci“

CM YK

pagina 44

CM YK

BOVISmagazin

Cuprins 4. Zilele Crescătorului de Taurine 2011 5. Primul pas în vederea constituirii interprofesionalei laptelui 14. Consideraţii practice furajare-reproducţie-producţie 17. Cum apreciază fermierii europeni propria situaţie financiară 20. Piaţa laptelui românesc între realităţi, teorii şi filosofii Pentru a putea face o previziune a preţului laptelui materie primă în România, trebuie să cunoşti foarte bine piaţa laptelui din Europa şi pietele tangenţiale ale acestui domeniu. Dacă dorim să facem o previziune a pieţii laptelui materie primă, a preţului la “poarta fermei“, trebuie să ţinem cont şi să luăm în calcul câţiva factori care participă la formarea cererii şi ofertei din piaţă a acestor “mărfuri”.

BOVISmagazin

Dorin Cojocaru, director achiziţii lapte TRD Tnuva România

produselor lactate şi se vând nu ar trebui să uite că mulţi au în jos atunci când nu este cerere, tarea contractelor şi mai ales a fără nici un control deoarece au contracte ferme şi au în contract iar ce este peste pe timp de iarnă cantităţilor contractate, aşa cum preţuri foarte mici. Altă soluţie “graficul de livrări” care trebuie re- să plătească un extra bonus şi şi procesatorii sunt nevoiţi şi îşi care este la îndemâna procesato- spectat şi când este cu “+” şi când penalităţi la ce este sub %. respectă contractele cu superrilor, atunci când apar fluctuaţii este cu “–”. Orice fabrică ar putea Din punctul meu de vedere, marketurile. mari de “fore-cast” (o săptămân contracta, să spunem, de la un dacă fermierii doresc să devină Într-o afacere nimeni nu vinzi bine şi  nu vinzi) când singur fermier % din cantitate “participanţi activi” pe piaţa este mai renta-bil să ai contracte şi ce este peste să plătescă vara trebuie să piardă dacă laptelui trebuie înainte de orice ferme pentru  -  % din nec- un preţ mai mic sau negociabil să stabilească prioritară respec- partenerii sunt corecţi. esarul de lapte pentru procesare, iar pentru restul de -% să utilizezi lapte “spot”. Rusia: -1% Lapte “spot” are şi el tehnica lui şi piaţa specifică. Astfel, iarna USA: EU 27: +1,87%, 37.359 mii tone preţul lui este mai mare dar ianuarie - aprilie 2011, +1,1%, 45.171 mii tone vara este sub preţul pieţei şi comparaţie cu perioada din păcate nu cred că fermierii similară a anului 2010 şi Mexic: +1,2% români pot controla această cantitatea de lapte produsă. piaţă. În România astfel de Conform datelor furnizate de site-ul tranzacţii se fac numai între www.clal.it, în România fabrici care au capacităţi mari de au fost produse în aceeaşi Australia: stocare, separare şi/sau posibiliBrazilia: perioadă 258.000 tone +0,76%, 2.677 mii tone +7,01%, 20.864 mii tone tatea de a procesa lapte praf sau cu 10,59% mai puţin ca unt congelat. Dacă fermierii se Argentina: Noua Zeelanda: în anul 2010. gândesc să formeze o astfel de +16,71%, 3.250 miitone +9,25%, 6.564 mii tone piaţă este bine însă consider că

Producţia de lapte la nivel mondial:

sursa: www.clal.it

rajului. Pot spune că în acest an “vor reuşi să mearga mai departe numai cei care sunt buni manageri, care vor putea să-şi vândă marfa, indiferent dacă sunt fermieri sau procesatori dar să-şi recupereze şi banii pe marfa vândută. acest material este primul dintr-o serie de analize, asupra Un sfat pentru fermieri, în evoluţiei pieţei regionale a laptelui, realizate împreună cu calitate de director de achiziţie domnul Dorin Cojocaru - TRD Tnuva România lapte, este să fie foarte atenţi entru a putea face cui vând laptele şi să se o previziune a gândească şi la încasarea preţului laptelui banilor nu numai la cât este de materie primă în mare preţul stabilit iniţial. România, trebuie În acest an, pentru prima data în să cunoşti foarte bine piaţa ultimii  de ani, pretul la lapte laptelui din Europa şi pietele nu a scăzut în perioada de vara la tangenţiale ale acestui domeniu. fermele mari, comerciale. Aceast Dacă dorim să facem o prelucru poate fi considerat ca un viziune a pieţii laptelui materie efort făcut de către procesatori primă, a preţului la “poarta ferpentru a-şi spijini partenerii mei“, trebuie să ţinem cont şi să furnizori în aşi consolida şi dezluăm în calcul câţiva factori care volta aface-rea. participă la formarea cererii şi ofCe se va întâmpla în toamnă cu ertei din piaţă a acestor “mărfuri”. evoluţia preţului este greu de Dorin Cojocaru Astfel, fermierii (pentru că lor anticipat şi va depinde în primul director achiziţii lapte ne adresăm în special) trebuie rând de puterea de cumparare TRD Tnuva România să înţeleagă mecanismul de fora românilor, de posibilităţile de mare a preţului, mecanismul de consumatorului cu privire la Astfel, în următoarele luni va export ale procesatorilor şi de stabilire a trend-ului în piaţă şi scădea cererea de lapte ma- ce nu a fermierilor romani, de produsele lactate. Deoarece cum se fac aceste previziuni pe terie primă datorită scăderii suntem într-o perioadă de cererea de lapte din Germania, termen mediu şi lung. vânzărilor de produs finit. Acest Italia şi Ungaria. criză prelungită, iar puterea de Cu ani în urmă, când se putea trend se va menţine scăzut până Pronogsticul meu este astfel unul cumpărare a românilor scade face o planificare a producţiei din ce în ce mai mult, au scăzut la jumătatea lunii septembrie moderat şi reţinut. Fluctuaţii pe termen mediu ( luni) şi lung şi vor scădea volumele de vânzări , influenţat şi de volumele mari, faţă de anul trecut, nu vor (un an şi mai mult, se luau în ale produselor lactate. mari de lapte ce vor intra în piată fi chiar cu % mai mic decât în considerare: dupa terminarea “programului • preţul şi trendul acestuia la luna decembrie . • numărul de ferme şi capaci- furaje, precum şi apariţia de laptele şcolar” începând cu data tatea de producţie a acestora, de  iunie . proiecte noi de ferme sau noi Legat de seceta din Vestul • numărul de vaci de lapte şi investitii în acest domeniu. De asemenea, procentul de Europei, nu cred că va exista o din micile gospodării, care fac • preţul laptelui contractat şi scădere poate fi mai mare de influenţă asupra pieţei româneşti. vânzări către centrele de colec- a laptelui “spot” în ţările U.E., % fiind influenţat şi de puterea Influenţe majore avem din tare ale procesatorilor sau a emergente României (Ungaria, de cumpărare a românilor care partea pieţelor din Rusia, UcraiCentrelor de Colectare inde- Germania, Polonia, Bulgaria, devin din ce în ce mai “selectivi” na, Ungaria şi Germania. pendente, atunci când merg la cumpara- Dacă preţul laptelui materie etc.), • numărul de fabrici de proce- • stocurile de lapte praf, unt şi turi. primă, precum şi costurile de sare, capacitatea de procesare şi Datorită crizei economice şi cascaval din România şi din transport ale acestuia, vor creşte răspândirea geografică a aces- U.E., costurilor tot mai ridicate im- semnificativ mulţi proce-satori tora pentru a stabili cere-rea de • prelungirea derogării uti-lizării puse procesatorilor multe fab- se vor orienta către “materii materie primă, la procesare a laptelui necon- rici vor intra în insolvenţă, ceea prime analoage”, care sunt mult • previziunile în vânzări ale form standerdelor U.E. (lapte cu ce va duce la scădere cererii de mai ieftine. Astfel, se vor căuta produsului finit, (lapte consum, >. NTG şi >. CS). materii prime. alternative mai ieftine chiar iaurt, cascaval, telemea), Ca să fiu mai scurt şi simplist: “Reversul medaliei “ ca şi multe cu riscul de a coborâ calităţile • sezonalitatea specifică la pro- piaţa reglează cererea şi ferme vor fi nevoite să-şi închi- nutriţionale ale produsului ducerea materiei prime şi se- oferta mărfii şi în mod direct dă afacerea datorită creşterii finit. Piaţa autohtonă este orizonaliatea faţă de preferinţele pretul acesteia. utilităţilor, transportului şi fu- cum invadată de “imitaţii“ ale

Piaţa laptelui românesc între realităţi, teorii şi filosofii

de tradiţie şi experienţă în slujba obţinerii performanţei în creşterea taurinelor HL HAMBURGER LEISTUNGSFUTTER GERMANIA

22. Bonsilage Mais: silozuri stabile şi sigure 24. Instalaţie de stropire a vacilor montată în ferma Agroserv Măriuţa 26. Febra Q aspecte epidemiologice şi noutăţi în profilaxie 30. Furaje de calitate înseamnă soiuri de plante furajere de calitate şi respectarea tehnologiilor de recoltare şi conservare 32. Zilele Câmpului Limagrain România 34. Odihna pe salteaua WINGFLEX: 2m2 de productivitate pură 36. Remorci tehnologice amestecătoare cu melc vertical 44. Dislocaţia de stomac sau deplasarea stomacului 20

Dislocaţia de stomac sau deplasarea stomacului este o afecţiune la “modă” pentru vaci-

iunie 2011

distribuitor exclusiv al produselor PANTO şi IBEKA Germania, OVER Polonia şi TELASAN Cehia

• premixuri şi furaje minerale • produse speciale obţinute prin procese ﬁzice (WISAN) după o metodă unică HL • suplimente proteice energetice pentru ﬁecare tip de raţie, tip de producţie şi categorie de animale (Panto Potent, Panto TMR) • înlocuitori de lapte (pudră şi granulat) • prestarter pentru viţei • grăsime granulată protejată • produse de intervenţie

iunie 2011

Sediu central: loc. Tărtăşeşti, str. Principală, nr. 38, jud. Dâmboviţa, tel./fax: 0245.261.013, mobil: 0745.284.841 bovismagazin Depozit central: şos. Bucureşti - Târgovişte, nr. 138, jud. Dâmboviţa, tel./fax: 0245.261.350, mobil: 0749.152.877

BOVISmagazin

este un proiect iniţiat de patru medici veterinari care au drept scop oferirea unor servicii complete în fermele de taurine

Control înainte de pregătirea pentru montă, diagnostic de gestaţie (precoce la 29-30 zile, prin ecografie transrectală şi la 60 zile prin ETR), transfer de embrioni de la animale donatoare din ferma proprie. Consultanţă de specialitate privind importul şi selecţia de animale.

Dr. Ghencioiu Cosmin 0722.591.712 Dr. Schenker Dana 0722.240.712 Dr. Ochea Marian 0723.645.694 Dr. Bârţoiu Alin 0040.722.351.978 www.doctordevaci.ro, e-mail: doctordevaci@yahoo.com

bovismagazin

un material realizat împreună cu dr. Daniela Schenker specialist “Doctor de vaci“ • 0722.240.712

Dislocaţia de stomac sau deplasarea stomacului este o afecţiune la “modă” pentru vacii Holstein din fermele noastre. Ea afectează animalele proaspat fătate şi chiar pe cele cu o lactaţie înaintată, datorită marii producţii de lapte pe care acestea sunt forţate să o realizeze. Această afecţiune dă mari bătăi de cap fermierilor, deoarece are ca rezultat pierderi mari de bani cauzate de: costuri cu tratamente injectabile (ineﬁciente de cele mai multe ori), pierderea producţiei de lapte, apariţia unui interval lung între fătare şi concepţie şi în ﬁnal abatorizarea. Toate ace-

stea se datorează diagnosticării incorecte a acestei afecţiuni, şi chiar, în cazul diagnosticării corecte, a aplicării unui trarament inadecvat. Mare atenţie a nu se confunda torsiunea stomacului (twisted gut) cu deplasarea stomacului, torsiunea sau răsucirea stomacului apărând de obicei împreună cu deplasarea lui şi ﬁind necesară operarea de urgenţă. În aproximativ % dintre cazuri deplasarea apare pe partea stângă, mai rar pe partea dreapta şi de cele mai multe ori pe această parte apare şi cu torsionare. Este foarte adevărat că şansele de recuperare ale an-

imalului afectat scad de la o zi la alta, dar din experienţă, vacile ce au fost operate la - săptămâni de la apariţia afecţiunii s-au vindecat % şi au revenit destul de repede la producţiile iniţiale şi chiar mai mari. În mod normal un animal care are ca şi afecţiune primară dislocaţia de stomac, cu o diagnosticare imediată şi operată în decurs de - zile de la aparitia afecţiunii, işi revine complet, în  săptămâni ﬁind la producţia de dinainte de dislocaţie. Despre dislocaţia de stomac se poate vorbi mult mai mult, dar ne vom rezuma pentru

acest scurt material doar la detalierea celor mai importante cauze ale aparitiei afectiunii, diagnosticării şi tratamentului chirurgical, respectiv: operaţia de dislocaţiei de stomac. Cauzele primare sunt: • predispoziţia genetică (rasa Holstein cu adâncime toracică mare) şi • nutriţia deficitară, înainte şi după fătare (respectiv în perioada de înţărcare şi în perioada de imediat după fătate) care se traduce prin dezechilibru nutriţional (raportul energie/proteină şi niveluri ale calciului sangvin depreciate-hipocalcemie clinică şi subclinică). Toate acestea duc la reducerea motilităţii rumenului, dar mai ales a stomacului cu flaciditatea (atonia) acestuia şi acumulare de gaze volatile care fac ca acesta să se ridice din poziţia sa fiziologica (ventrolateral dreapta). Cauzele secundare: • orice afecţiune ce duce la diminuarea consumului de furaje de către animal. Diagnosticarea se face prin ascultaţie cu stetoscopul. Prevenţia se face prin administrarea de raţii furajere echilibrate şi potrivite vacilor mari producătoare de lapte. Pentru rezultate sigure este recomandat tratamentul chirurgical urmat de tratament postoperator  zile cu antibiotic i.m. şi mâncare specifică vacii de lapte. În condiţii normale, cu o anestezie generală corectă, animalul se ridică imediat după terminarea operaţiei şi chiar are dorinţa de a consuma furaje. Costurile acestei proceduri chirurgicale sunt foarte mici în comparaţie cu posibilele pierderi economice în condiţiile netratării afecţiunii. Operaţia se realizează într-un timp foarte scurt, aproximativ  minute (în situaţia de faţă în  minute).

este un proiect iniţiat de patru medici veterinari care au drept scop oferirea unor servicii complete în fermele de taurine

Pregătirea intervenţiei chirurgicale. 1. pregătirea dozei de anestezic local; 2. 2. ﬁr pentru sutură resorbabil; 3. anestezicul general ales acţionează imediat după administrare având un efect tranchilizant uniform pe toată durată intervenţiei chirurgicale. Acesta nu are un efect negativ ulterior asupra vieţii productive, iar animalul se ridică la câteva zeci de secunde după eliberarea din contenţie.

ora 14:36

contenţia animalului s-a făcut de către unul dintre membrii echipei Doctor de vaci cu ajutorul a trei oameni, însă această operaţiune poate fi făcută şi de către doar doi oameni sau un utilaj de fermă cu cupă.

CHIRURGIE ABDOMINALĂ operaţii de deplasare abomasum sau rumenotomii

ANALIZE DE LABORATOR ora 14:41

ora 14:42

teste hepatice şi dozări de microelemente

foto sus (ora 14:41 şi 14:42) pregătirea locului de elecţie pentru operaţie: spălare, dezinfecţie riguroasă. foto jos (ora 14:44) administrarea anestezicului local şi evidenţierea locului inciziei. Atenţie!!! pentru evitarea vascularizaţiei din regiunea ce urmează a fi incizată.

Dr. Ghencioiu Cosmin 0722.591.712 Dr. Schenker Dana 0722.240.712 Dr. Ochea Marian 0723.645.694 Dr. Bârţoiu Alin 0040.722.351.978

ora 14:44

www.doctordevaci.ro, e-mail: doctordevaci@yahoo.com

foto BOVISmagazin / dr. Daniela Schenker iunie 2011

bovismagazin

iunie 2011

bovismagazin

iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin

Dislocaţia de stomac sau deplasarea stomacului foto BOVISmagazin / dr. Daniela Schenker

le Holstein din fermele noastre. Ea afectează animalele proaspăt fătate şi chiar pe cele cu o lactaţie înaintată, datorită marii producţii de lapte pe care acestea sunt forţate să o realizeze. Această afecţiune dă mari bătăi de cap fermierilor, deoarece are ca rezultat pierderi mari de bani cauzate de: costuri cu tratamente injectabile (ineficiente de cele mai multe ori), pierderea producţiei de lapte, apariţia unui interval lung între fătare şi concepţie şi în final abatorizarea. Toate acestea se datorează diagnosticării incorecte a acestei afecţiuni, şi chiar, în cazul diagnosticării corecte, a aplicării unui tratament inadecvat. Mare atenţie a nu se confunda torsiunea stomacului (twisted gut) cu deplasarea stomacului, torsiunea sau răsucirea stomacului apărând de obicei împreună cu deplasarea lui şi fiind necesară operarea de urgenţă.

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin

În următoarele pagini vom face o succintă prezentare, în imagini, a evenimentului organizat de echipa redacţională BOVISmagazin, la finele lunii mai. PARTENERII EVENIMENTULUI PARTENER DE PLATINĂ

PARTENER DE AUR

Prieteni, parteneri şi fermieri expozanţi s-au reunit la Râşnov la cea de a 5-a ediţie a evenimentului Zilele Crescătorului de Taurine. 9 viţele, provenite din 5 ferme, s-au confruntat pentru ocuparea unui loc pe podium. Câştigătoarele au fost viţelele provenite de la Miofan Agrotrans (locul III), Agroindustriala Pantelimon (locul II). Viţica Fifi, provenită din ferma Agrocomplex Bădeana, fiica taurului Kim fătată în data de 10 decembrie 2009, a ocupat locul I.

CM YK

bovismagazin

iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin

Primul pas în vederea constituirii interprofesionalei laptelui

Categoria viţele

viţica provenită din ferma Agroindustriala Pantelimon care a ocupat locul II

de la stânga la dreapta: Zoltan Feher (Friesland Campina România), Eugen Popa (AicBac Bacău, preşedinte Asociaţia Crescătorilor de Bovine Moldova), Costel Caraş (preşedinte HolsteinRo), Dorin Cojocaru (TRD Tnuva), Mariana Popovici (director general APRIL) şi dr. Mihai Petcu (Agroindustriala Pantelimon)

Mariana Popovici (director general APRIL) Mulţumim

viţica provenită din ferma Miofan Agrotrans care a ocupat locul III

înca o dată echipei reacţionale a revistei BOVISmagazin pentru sprijinul acordat prin constituirea unei platforme de comunicare în cadrul evenimentului “Zilele Crescatorului de Taurine ” între reprezentanţii asociaţiei procesatorilor şi reprezentanţi ai asociaţiilor producătorilor de lapte din România, având ca temă organizaţia interprofesională pe filiera laptelui şi produselor lactate. În cadrul acestei întâlniri, reprezentanţii APRIL (asociaţia procesatorilor de lapte, reprezentativă la nivel naţional) şi-au manifestat deschis intenţia de înfiinţare a OIPA pe filiera laptelui şi produselor lactate, reiterând disponibilitatea asociaţiei APRIL de începere a negocierilor cu reprezentanţii asociaţiilor, reprezentative la nivel naţional, ale

producătorilor. Salutând interesul declarat al asociaţiei HolsteinRo de a se alătura APRIL în acest proiect, în vederea demarării negocierilor privind iniţierea procedurii legale de constituire a organizaţiei interprofesionale, APRIL a solicitat asociaţiei producătorilor informaţii privind ponderea activitaţii economice de producţie desfăşurată de membrii acestei organizaţii profesionale, pentru stabilirea nivelului de reprezentativitate. În speranţa că demersul nostru va beneficia de colaborarea asociaţiilor reprezentative ale producătorilor pentru ca proiectul OIPA să poată fi finalizat, cu rezultate reciproc avantajoase pentru actorii fiecărei activităţi economice din filiera laptelui şi produselor lactate care o compun, aşteptăm dovada reprezentativităţii asociaţiilor profesionale ale producătorilor. bovismagazin

iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin viţelele din rasa Bălţată Românească au deschis show-ul

preşedintele Şcolii de Arbitraj a Holstein UK, domnul John Gribbon, a ţinut să-l felicite în mod deosebit pe domnul Mircea Laurenţiu, liderul echipei tehnice a fermei Miofan Agrotrans, pentru excelenta pregătire a animalelor pentru show. viţica Fifi provenită din ferma Agrocomplex Bădeana care a ocupat locul I

CM YK

bovismagazin

iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin

domnul Gavrilă Tuchiluş a fost ca întotdeauna unul dintre cei mai puternici susţinători ai evenimentului Zilele Crescătorului de Taurine şi unul dintre militanţii activi ai ideii de unitate în jurul Holstein Ro. Şi în acest an, trecând peste toate greutăţile, ni s-a alăturat expunând atât vaci cât şi un grup de 5 tăuraşi. Aceştia fac parte dintr-un program de testare iniţiat de Holstein Ro împreună cu Semtest Craiova.

atelierul de podotehnie organizat de către medicul veterinar Supuran Ciprian s-a bucurat de un real interes din partea vizitatorilor prezenţi. Fermierii interesaţi de serviciile domniei sale îl pot contacta la următorul număr de telefon: 0744.430.339

bovismagazin

iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin

Categoria juninci

junincă provenită din ferma Miofan Agrotrans

junincă provenită din ferma Chivu & Asociaţii

junincă provenită din ferma Fenov Robăneşti ocupata locului I

junincă provenită din ferma Chivu & Asociaţii

junincă provenită din ferma Rolex Bacău

junincă provenită din ferma Agroindustriala Pantelimon ocupata locului II

CM YK

junincă provenită din ferma Agrimat Matca ocupata locului

bovismagazin

iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin

bovismagazin

iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin

Categoria primipare

vacă primipară provenită din ferma Bioterra Doştat

vacă primipară provenită din ferma Agroindustriala Pantelimon

vacă primipară provenită din ferma Chivu & Asociaţii ocupanta locului II

CM YK

bovismagazin

iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin

SUmm It-Ul CReSC t ORIl OR de a NImale

Octombrie FRANŢA

v izitatorii externi J Se pot înregistra online pentru intrare gratuitĉ Ɣi pentru turul fermelor www.sommet-elevage.fr

www.sommet-elevage.fr iunie 2011

SOmmet de l’élevage

- Tel. +33 (0) 4 73 28 95 13 - info@sommet-elevage.fr

CM YK

bovismagazin

www.facebook.com/sommet.elevage

CM YK

BOVISmagazin

Vacile Holstein câştigătoare în acest an au provenit din fermele: jurizarea primiparelor a fost destul de dificilă pentru bonitorul britanic John Gribbon având în vedere valoarea incontestabilă a animalelor prezentate. Locul I a fost ocupat de vaca deţinută de ferma Fenov Robăneşti, locul II de vaca din ferma Chivu & Asociaţii, iar locul III de către Agrimat Matca.

Categoria multipare

categoria viţele I - Agrocomplex Bădeana II - Agroindustriala Pantelimon III - Miofan Agrotrans

categoria junici I - Fenov Robăneşti II - Agroindustriala Pantelimon III - Agrimat Matca

categoria primipare I - Fenov Robăneşti II - Chivu & Asociaţii III - Agrimat Matca

categoria multipare I - Agrocomplex Bădeana II - Saris Com’ 96 III - Agrimat Matca

Prinţesa Show-ului Fenov Robăneşti jurizarea primiparelor a adus şi Miss Holstein România. Atfel, locul I a fost ocupat de vaca deţinută de ferma Agrocomplex Bădeana, locul II de vaca din ferma Saris Com’96, iar locul III de către Agrimat Matca.

CM YK

bovismagazin

Miss Holstein România Agrocomplex Bădeana

iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin Deşi în anii precedenţi numărul premiilor obţinute de animalele provenite din ferma domnului Viorel Ninulescu (Robăneşti/Dolj) a fost relativ redus, în 2011 acestea au dominat podiumurile la categoriile junici şi primipare.

Prinţesa Show-lui Zilele Crescătorului de Taurine  a fost aleasă o superbă junică din ferma Fenov Robăneşti deţinută de către domnul Ninulescu Viorel. Acesta a beneﬁciat de către un premiu special din partea domnului director Janos Sultesz, managerul Schontal Schul Impex. Este vorba despre un embrion valoros provenit dintr-o vacă recordistă din ferma Agroserv Măriuţa. Taurul tată al embrionului este ManO-Man (fătări uşoare %, TPI # (+.)). foto jos: domnii Şerban Nicuşor, Janos Sultesz şi Viorel Ninulescu alături de Prinţesa Zilele Crescătorului de Taurine 2011

Best in show Zilele Crescătorului de Taurine  sau Miss Holstein România  a fost aleasă o multipară din ferma Agrocomplex Bădeana deţinută de către domnul Adrian Porumboiu şi manageriată de către domnul Bizim Dumitru. Vaca, fătată în  iulie  în ferma Bădeana din judeţul Vaslui este la cea de a -a fătare, provine din taurul Norlin şi a produs la a -a lactaţie lactaţie ., kg lapte (,% grăsime şi ,% proteină). foto jos: domnul Bizim Dumitru, alături de animalul care a obţinut titlul de Best in show Zilele Crescătorului de Taurine 2011

Investiţiile importante realizate în ultimii ani în fermele Agrocomplex Bădeana şi Comcereal ferma Târzii au adus domnului Adrian Porumboiu două premii I la categoriile viţele şi multipare şi titlul de Miss Holstein România 2011. bovismagazin

iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin un material oferit de Dr. Krisztián Szakács Trouw Nutrition Környe Kft

Consideraţii practice furajare-reproducţie-producţie

n activitatea curenta a fermei uneori apare intrebarea „De ce furajez in ferma mea la un anumit nivel de productie, iar in ferma nivelul de productie este complet diferit?”. Raspunsul la aceasta intrebare este inevitabil legat de o alta problema frecvent neinteleasa in managementul fermei, cea a importantei administrarii unui premix vitamino-mineral, si implicit de cea a respectarii unei ratii si a unor normative in furajarea vacilor de lapte, normative general valabile in toata lumea in cazul vacii Holstein, indiferent de tara lor de provenienta sau exploatare. Prin randurile urmatoare doresc sa raspund acestor intrebari si sa demonstram relatiile existente intre aceste repere ale gestionarii fermei. Maximizarea profitului unei ferme de vaci de lapte este indisolubil legata de maximizarea celor doua surse de venit majore ale acestei afaceri: laptele si vitelul. In conditii optime cele doua surse de venit merg in paralel, si sunt intr-o interdependenta obligatorie. O ferma de vaci de lapte poate fi profund nerentabila in pofida unei productii mari, daca indicii reproductivi sunt nesatisfacatori: orice ferma va deveni mai devreme sau mai tarziu nerentabila in conditiile in care numarul de fatari este insuficient, iar numarul de animale care demareaza o noua lac-

CM YK

tatie este semnificativ mai mic pe termen lung decat numarul animalelor care termina lactatia. Rolul si arta furajarii consta in a maximiza ambele surse de venit prin generarea unei productii medii de lapte mari, cu un continut intern ridicat si in conditiile unui status reproductiv si de sanatate cat mai apropiate de standardele cerute de potentialul rasei. Productia momentana de lapte a unei ferme este oglinda activitatii din trecutul si prezentul fermei, pe cand numarul viteilor este prognosticul evolutiei viitoare a fermei si implicit a viitoarei productii a fermei. Aceasta este explicatia de ce deseori in Romania fermele proaspat infiintate cu animale de import ating recordurile de producitie in primul an al activitatii, in pofida faptului ca animalele au in lactatia a -a si a -a un potential semnificativ crescut de productie fata de primul an! Chiar daca nu suntem clarvazatori, din previziunile referitoare la evolutia fatarilor si din indicii de reproductie ale fermei putem trage concluzii aproximative asupra viitoarei evolutii ale rentabilitatii. Totodata putem diagnostica problematica generala la nivel de ferma care trebuie rezolvata prin furajare, si astfel putem interveni decisiv asupra evolutiei pe termen lung a fermei – nutritia este o stiinta

cu bataie pe termen lung in fermele de vaci, uneori repararea erorilor fundamentale comise in trecut putand fi facuta doar in intervale de timp mari, prin investitii financiare semnificative. Cu totii cunoastem ca vaca de lapte in cursul ciclului de productie descrie o curba (indiferent de nivelul de furajare, in conditiile in care animalele sunt sanatoase), pe care obisnuim sa o denumim „curba de lactatie”. Daca presupunem ca toate vacile din ferma noastra s-ar concentra intr-un singur animal care reprezinta media tuturor animalelor productive din ferma, am putea considera ca ferma noastra evolueaza supusa regulilor unei curbe de lactatie. Lungimea acestei curbe se poate determina in ferma ca o medie a lungimii tuturor curbelor de lactatie individuale, denuminduse „intervalul dintre  doua fatari” (IF). Dat fiind ca perioada de gestatie este fixa, IF este influentata de o singura variabila: perioada in care animalele sunt goale, adica timpul (mediu) necesar pentru a obtine in ferma un animal gestant (SP). Deci, randamentul fermei (indiferent de furajare) este direct influentat de „rapiditatea” cu care reusim sa facem animalele gestante.

bovismagazin

iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin toate fermele/animalele au un anumit randament fata de ratia administrata in ferma, dar nu este singura! Din acest motiv in ferma calculam o medie a tuturor zilelor de lactatie ale animalelor productive (ziua medie de lactatie - DIM), care arata unde se situeaza ferma (in medie) pe curba de lactatie (independent de furajare). Cu cat aceasta cifra se apropie de varful curbei, ferma are un randament mai bun, iar cu cat alunecam la capatul curbei, randamentul fermei este mai slab fata de ratia furajera administrata. Perioada goala este influentata si de indexul spermatic, care ne arata de cate insamantari este nevoie pentru a Presupunand ca intr-o ferma toate animalele fata in acest mo- obtine o gestatie. Totusi, indexul sperment, ferma se va afla implicit la inceputul curbei de lactatie, deci matic nu este un indicator al „calitatii” va fi imposibil sa avem o productie mare de lapte. Presupunand reproductiei per ansamblu in ferma, ca in ferma toate animalele au fatat de - de zile, ferma se va ci arata mai degraba calitatea actului afla in varful curbei de lactatie, deci in acest moment ferma isi de insamantare propriu zis, si implicit va exprima maximul potentialului productiv (in conditiile date calitatea insamantatorului (de exempde furajare). Daca in ferma toate animalele au fatat de  de lu daca insamantatorul insamanteaza zile, implicit ferma se afla la capatul curbei de lactatie, deci ran- animale intr-adevar pregatite pentru damentul si productia in ferma vor fi relativ mici (indiferent de insamantare). nivelul de furajare). Aceasta este una din explicatiile pentru care

Care sunt implicatiile economice ale acestor cifre? Pentru a genera un model teoretic, presupunand ca la  de animale matca (lactante plus repaus mamar) avem  de zile intarziere in IF, ﬁecare animal va persista  de zile in plus la capatul curbei de lactatie (presupunem ca la  litri productie medie) in loc de varful curbei de lactatie (presupunem ca la  de litri productie).

Diferenta se poate cuantifica financiar:  zile x ( – ) litri x  animale x , ron = . ron/ciclu ( milioane rol) Avand in vedere ca  de zile reprezinta aproximativ a -a parte a gestatiei de aproximativ  de zile, la fiecare  de animale pierdem  vitei, cel putin  femele! In cele  de zile facem cel putin o insamantare (pretul unui material seminal), sau efectuam tratamentul necesar pentru a remedia problema

bovismagazin

iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin care a generat intarzierea cu  de zile a curbei de lactatie (pretul tratamentelor medicamentoase).

Care sunt valorile cifrelor dorite in ferma? Care trebuie sa fie ziua medie de lactatie (DIM)? Presupunand ca in ferma exista un ﬂux continuu si stabil de fatari, cu o perioada de repaus mamar de  de zile, vor exista un numar egal de animale cu mai putine si cu mai multe zile de la fatare raportat la ziua medie de lactatie. Aceasta inseamna ca pentru o ferma cu IF de  de zile: DIM = [ zile (IF) –  zile (repaus mamar)] ÷  =  zile Pentru IF de  de zile: DIM = [ zile (IF) –  zile (repaus mamar)] ÷  =  zile Deci, in cazul ideal, IF trebuie sa se situeze intr-o ferma cu un ﬂux constant de fatari pe parcursul anului la - de zile.

Cate animale trebuie sa ne fete in ferma? Pentru un IF de  de zile, raportat la efectivul matca avem:  zile ÷  zile = ~ % Pentru IF de  de zile, raportat la efectivul matca avem:

CM YK

 zile ÷  zile = ~ %

DgGest) =  de zile (%)

Numarul junincilor care fata depinde de numarul de animale importate (!), precum si de intensivitatea cresterii tineretului (este de dorit ca vitelele/junincile sa intre in productie la  luni varsta!), deci in total se poate atinge un procent de % fata de numarul animalelor matca. Aceasta inseamna ca in fiecare luna trebuie sa fete (in conditiile unui flux continuu de fatari): % ÷  luni = ~% din efectivul matca!!! In conditiile in care numarul de fatari este mai mare, vom „urca” pe curba de lactatie, pe cand in conditiile in care numarul de fatari este mai mic, vom „cobori” pe curba de lactatie, si implicit se va modifica randamentul de convertire al furajului in ferma, raportat la o anumita ratie.

 zile – ( zile SP +  zile DgGest) =  de zile (,%). Deci, la un moment dat in ferma trebuie sa avem peste % animale gestante fata de efectivul matca, in conditiile in care fatarile sunt relativ esalonate. Furajarea inﬂuenteaza in mod direct si nemijlocit acesti indici de reproductie si deci implicit randamentul fermei. Este gresit a se crede ca un premix vitamino mineral are potentialul direct de a creste productia de lapte, insa pe termen lung este indispensabil in procesul de reproductie (pentru realizarea indicilor de mai sus) si in intretinerea sanatatii animalelor (productive, cat si neproductive, inclusiv tineretul!), prin aceasta asigurand indirect imbunatatirea randamentului animalelor.

Cate animale gestante trebuie sa am in ferma?

Cum putem imbunatati prin furajare acesti indicatori?

Avand in vedere ca in perioada goala animalul sigur nu este gestant, iar in perioada necesara pentru a pune diagnosticul de gestatie (presupunem ca este de  de zile) nu stim daca animalul este gestant, procentul de gestatii pentru un IF de  si respectiv  este:  zile – ( zile SP +  zile

Problematica din fermele romanesti legata de interactiunile furajare-reproductie este extrem de larga. Una din greselile tehnologice fundamentale este nerespectarea cerintelor animalelor in perioada de tranzitie. Este cunoscut ca majoritatea animalelor ies din ferma in primele  de zile dupa fatare sau din cauze legate direct de probleme

bovismagazin

aparute in aceasta perioada. Nerespectarea cerintelor tehnologice referitoare la perioada de tranzitie ( saptamani inainte si  saptamani dupa fatare) are cateva urmari tipice: Hipocalcemia. Daca dupa fatare in lotul de animale fatate recent apar animale cu parezie postpartum, putem fi siguri ca aceasta este doar varful icebergului: se considera ca alte  animale sunt in hipocalcemie subclinica!!! In pofida faptului ca aceste animale se vor ridica la administrarea unei perfuzii cu calciu, organismul lor nu va mai fi niciodata functional la acelasi randament ca un animal sanatos. Ne putem gandi la semnele unei hipocalcemii si in momentul in care apar probleme nespecifice, de tipul retentiilor placentare, mamite postpartum, torsiuni de cheag, endometrite, etc., peste numarul admis prin indicatorii tehnologici. Pentru rezolvarea acestei probleme trebuie respectata organizarea lotului de pregatire pentru fatare, cu un dublu rol: reglarea nivelului de calciu postpartum si acomodarea rumenului la ingredientele utilizate in loturile de productie. De ce am face un lot de pregatire pentru fatare, daca nu am tinti rezolvarea acestor probleme? Din acest motiv ratia de pregatire pentru fatare trebuie bine individualizata in ferma, pentru a corespunde acestor scopuri. Trouw Nutrition foloseste in acest lot de preferinta sistemul Prelak cu saruri anionice cu scopul de a retine in organism un nivel cat mai crescut de calciu si a asigura dupa fatare un nivel de siguranta peste medie in reglarea calciului. Acest sistem este utilizabil atat sub forma de furaj complet, cat si concentrat sau premix. Nivelul de vitamine - minerale – ßcaroten, deci implicit premixurile administrate in preajma fatarii si insamantarii au rolul de a reumple golul generat in nivelurile sanguine respective la iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin jere si in special a nivelului de proteina dorit are consecinte la fel de grave, cauzate in special de dorinta de a face economii financiare (purtatorii proteici sunt cei mai scumpi componenti ai ratiei). Cum putem avea in aceste conditii pretentia unei reproductii normale, cand ea functioneaza pe baza existentei unor hormoni de structura proteica (peptidica, glicoproteica)? Cum putem avea pretentia unei imunitati corespunzatoare, in conditiile in care imunoglobulinele sunt structuri proteice? Cum avem pretentia existentei unui colostru corespunzator, in conditiile in care imunoglobulinele existente in colostru depind de aportul proteic in ratia mamei? Avand in vedere toate acestea, putem spune ca furajarea este un proces, care se desfasoara pe un termen indelungat, bazat pe comunicarea (feedbackul) dintre managerii fermei si nutritionist, si cu rezultate care apar intr-un interval de timp variabil in functie de problematica specifica a fermei. Dar orice ferma poate sa isi maximizeze profitul doar in momentul in care furajarea este pusa pe baze solide si dirijata inspre realizarea scopurilor de mai sus.

Stronger than the

others Stronger than the others

Cum apreciază fermierii europeni propria situaţie financiară foarte bună / bună• medie • rea / foarte rea •

Local regulations should be consulted concerning the status of this product in the country of destination.

momentul fatarii. Concentratia de ßcaroten administrabila animalelor se poate estima pe baza determinarii spectrofotometrice rapide a nivelului sanguin (Trouw Nutrition Környe Kft determina cu ajutorul unui aparat I-Check portabil), dupa care se determina cantitatea recomandabila din produsul comercial Betarial. Trebuie avut in vedere, ca eficienta insamantarii depinde de „antecedentele” in dezvoltarea folicului de aproximativ - de zile. Din aceasta rezulta ca trebuie sa reumplem in cat mai scurt timp deficitul sanguin de (pro-)vitamine si minerale in jurul fatarii, pentru ca dezvoltarea foliculara sa aiba cat mai putin de suferit. Acidoza este un inamic periculos al reproductiei. Daca nivelul grasimii totale din lapte generat de rumenul vacii este mic, daca raportul grasime/ proteina in lapte este mic sau ingesta este sub volumul normal, putem suspiciona acidoza in ferma. Dar cati cunoastem oare ingesta in fermele noastre, si cati cunoastem substanta uscata a furajelor (mai ales de volum) pe care le avem in ferma? Din acest motiv in intocmirea ratiei primordial ar trebui sa fie intotdeauna respectarea criteriilor de siguranta ale ratiei!!! Neatingerea normativelor fura-

I N N O V AT I O N T H R O U G H T H E P O W E R O F N AT U R E

bovismagazin

iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin Media producţiei de lapte per vacă la nivel naţional (kg)

Nr. de vaci, din rasele specializate în prod de lapte (x 1.000)

Ţara

2009

2010

Ţara

2009

2010

Olanda

7.871

8.075

Olanda

1.489

1.479

Belgia

5.787

6.018

Belgia

504

505

Bulgaria

3.615

3.355

Bulgaria

297

292

Danemarca

8.386

8.589

Danemarca

574

573

Franţa

6.356

6.657

Franţa

3.673

3.626

Ungaria

7.089

7.440

Ungaria

248

239

Italia

6.051

6.057

Italia

1.878

1.746

Germania

6.873

7.113

Germania

4.169

4.182

Spania

7.328

Spania

828

845

Argentina

4.930

5.050

Argentina

2.100

Australia

5.691

5.445

Australia

1.676

1.600

Canada

8.460

8.510

Canada

979

980

Japonia

9.326

9.450

Japonia

848

825

N. Zeelandă

3.703

3.840

N. Zeelandă

4.597

4.850

Rusia

3.420

3.500

Rusia

9.022

8.975

Norvegia

5.950

6.000

Norvegia

250

248

SUA

9.333

9.600

SUA

9.203

România

3.280

3.407

România

1.419

Sursa: www.prodzuivel.nl

Olanda: în 2010 s-a înregistrat o creştere substanţială a preţului laptelui la poarta fermei Nivelul ridicat al preţului din  a venit să acopere mari-le probleme din anul , atunci când în ultimul trimes-tru, s-a înregistrat o scădere extremă. Astfel, în anul  preţul a ajuns la , €/ kg cu aproximativ % mai mult decât în . La data de  decembrie  nucleul dur al procesării laptelui în Olanda era reprezentat de  companii ce deţineau  fabrici. Dintre acestea mai bine de jumătate aparţineau grupului FrieslandCampina. % din produsele obţinute în fabricile de procesare a laptelui sunt destinate consumului intern restul ﬁind plasate pe pieţe precum Germania, Belgia şiFranţa.

cifră de afaceri

Nestle (Elveţia)

18,6

Danone (Franţa)

10,6

Lactalis (Franţa)

9,1

FrieslandCampina

8,0

Fonterra (N. Zeelandă)

7,3

Dean Foods (SUA)

7,0

Arla Foods (Danemarca)

6,2

DFA (SUA)

5,8

Kraft Foods (SUA)

4,9

Unilever (Olanda)

4,6

Meijin Dairies (Japonia)

3,7

Saputo (Canada)

3,6

Parmalat (Italia)

3,5

Morinaga Milk (Japonia)

3,5

Bongrain (Franţa)

3,3

9.117

Mengnui (China)

2,7

1.349

Data

Yili (China)

2,5

Sursa: www.prodzuivel.nl

€/100 kg

cifra de afaceri este exprimată în miliarde de €

miercuri, 22 iunie 2011

36,25

miercuri, 15 iunie 2011

36,25

miercuri, 8 iunie 2011

36,00

miercuri, 1 iunie 2011

36,00

miercuri, 25 mai 2011

35,50

Preţul masculilor cu vârsta de 8 zile (euro/cap), 19-25 iunie 2011

miercuri, 18 mai 2011

32,75

Ţara Franţa - mascul din rasele de carne

303,67 euro

Franţa - mascul rasa Holstein la 45 - 50 kg

139,01 euro

Germania (preţ mediu)

380,85 euro

Olanda (preţ mediu)

152,75 euro

Italia (preţ mediu)

202,21 euro

Spania (preţ mediu)

200,65 euro

miercuri, 11 mai 2011

31,75

joi, 5 mai 2011

35,50

miercuri, 4 mai 2011

31,00

luni, 2 mai 2011

35,50

Sursa: DCA (Deinstencentrum Agrarische Markt) preluat după www.clal.it

Preţul tineretului din rasele de carne (euro/kg viu), 19-25 iunie 2011 Ţara

Preţ

Sursa: www.prodzuivel.nl

Preţ

Franţa - mascul rasa Charolaise, 350 kg

2,35 euro

Marea Britanie (preţ mediu)

120,11 euro

Franţa - mascul rasa Limousine, 300 kg

2,41 euro

Irlanda (preţ mediu)

183,50 euro

Media UE (preţ mediu)

2,11 euro

Media UE (preţ mediu)

225,42 euro

Sursa: FranceAgriMer

CM YK

Nume (ţara)

Preţul laptelui SPOT în Olanda 4,4% grăsime, preţ fără TVA

acest lapte este fără cotă

Lista celor mai mari procesatori din lume

bovismagazin

Sursa: FranceAgriMer iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin Danish know-how

Combaterea microbilor şi controlul calităţii mediului pentru toate tipurile de adăpost t Leagă amoniacul şi reduce umiditatea în exces

t Combate eficient: - bacterii - fungi - virusuri

- pentru că doar reducerea umidităţii nu este de ajuns!

Vifoss România SRL RO-120118, Buzău, şos. Brăilei, km. 7, jud. Buzău telefon: 0722.592.626, fax: 0238.712.304, e-mail: mba@vitfoss.ro, web: www.vitfoss.com bovismagazin

iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin

Piaţa laptelui românesc între realităţi, teorii şi filosofii acest material este primul dintr-o serie de analize, asupra evoluţiei pieţei regionale a laptelui, realizate împreună cu domnul Dorin Cojocaru - TRD Tnuva România

entru a putea face o previziune a preţului laptelui materie primă în România, trebuie să cunoşti foarte bine piaţa laptelui din Europa şi pietele tangenţiale ale acestui domeniu. Dacă dorim să facem o previziune a pieţii laptelui materie primă, a preţului la “poarta fermei“, trebuie să ţinem cont şi să luăm în calcul câţiva factori care participă la formarea cererii şi ofertei din piaţă a acestor “mărfuri”. Astfel, fermierii (pentru că lor ne adresăm în special) trebuie să înţeleagă mecanismul de formare a preţului, mecanismul de stabilire a trend-ului în piaţă şi cum se fac aceste previziuni pe termen mediu şi lung. Cu ani în urmă, când se putea face o planificare a producţiei pe termen mediu ( luni) şi lung (un an şi mai mult, se luau în considerare: • numărul de ferme şi capacitatea de producţie a acestora, • numărul de vaci de lapte şi din micile gospodării, care fac vânzări către centrele de colectare ale procesatorilor sau a Centrelor de Colectare independente, • numărul de fabrici de procesare, capacitatea de procesare şi răspândirea geografică a acestora pentru a stabili cere-rea de materie primă, • previziunile în vânzări ale produsului finit, (lapte consum, iaurt, cascaval, telemea), • sezonalitatea specifică la producerea materiei prime şi sezonalitatea faţă de preferinţele consumatorului cu privire la produsele 20

CM YK

Dorin Cojocaru director achiziţii lapte TRD Tnuva România lactate. Deoarece suntem într-o menţine scăzut până la jumătatea perioadă de criză prelungită, iar lunii septembrie , influenţat puterea de cumpărare a românilor şi de volumele mari de lapte ce scade din ce în ce mai mult, au vor intra în piaţă după terminascăzut şi vor scădea volumele de rea “programului laptele şcolar” vânzări ale produselor lactate. începând cu data de  iunie . • preţul şi trendul acestuia la fura- De asemenea, procentul de je, precum şi apariţia de proiecte scădere poate fi mai mare de noi de ferme sau noi investiţii în % fiind influenţat şi de puterea acest domeniu. de cumpărare a românilor care • preţul laptelui contractat şi a devin din ce în ce mai “selectivi” laptelui “spot” în ţările U.E., emer- atunci când merg la cumpărături. gente României (Ungaria, Ger- Datorită crizei economice şi cosmania, Polonia, Bulgaria, etc.), turilor tot mai ridicate impuse • stocurile de lapte praf, unt şi procesatorilor multe fabrici vor caşcaval din România şi din U.E., intra în insolvenţă, ceea ce va • prelungirea derogării utilizării duce la scădere cererii de materii la procesare a laptelui necon- prime. form standerdelor U.E. (lapte cu “Reversul medaliei “ ca şi multe >. NTG şi >. CS). ferme vor fi nevoite să-şi închiCa să fiu mai scurt şi simplist: dă afacerea datorită creşterii piaţa reglează cererea şi utilităţilor, transportului şi furaoferta mărfii şi în mod direct jului. Pot spune că în acest an “vor pretul acesteia. reuşi să mearga mai departe nuAstfel, în următoarele luni va mai cei care sunt buni manageri, scădea cererea de lapte materie care vor putea să-şi vândă marfa, primă datorită scăderii vânzărilor indiferent dacă sunt fermieri sau de produs finit. Acest trend se va procesatori dar să-şi recupereze

bovismagazin

şi banii pe marfa vândută. Un sfat pentru fermieri, în calitate de director de achiziţie lapte, este să fie foarte atenţi cui vând laptele şi să se gândească şi la încasarea banilor nu numai la cât este de mare preţul stabilit iniţial. În acest an, pentru prima dată în ultimii  de ani, pretul la lapte nu a scăzut în perioada de vara la fermele mari, comerciale. Acest lucru poate fi considerat ca un efort făcut de către procesatori pentru a-şi spijini partenerii furnizori în a-şi consolida şi dezvolta afacerea. Ce se va întâmpla în toamnă cu evoluţia preţului este greu de anticipat şi va depinde în primul rând de puterea de cumparare a românilor, de posibilităţile de export ale procesatorilor şi de ce nu a fermierilor romani, de cererea de lapte din Germania, Italia şi Ungaria. Pronosticul meu este astfel unul moderat şi reţinut. Fluctuaţii mari, faţă de anul trecut, nu vor fi chiar cu % mai mic decât în luna decembrie .

Legat de seceta din Vestul Europei, nu cred că va exista o influenţă asupra pieţei româneşti. Influenţe majore avem din partea pieţelor din Rusia, Ucraina, Ungaria şi Germania. Dacă preţul laptelui materie primă, precum şi costurile de transport ale acestuia, vor creşte semnificativ mulţi procesatori se vor orienta către “materii prime analoage”, care sunt mult mai ieftine. Astfel, se vor căuta alternative mai ieftine chiar cu riscul de a coborî calităţile nutriţionale ale produsului finit. Piaţa autohtonă este oricum invadată de “imitaţii“ ale produselor lactate şi se vând fără nici un control deoarece au preţuri foarte mici. Altă soluţie care este la îndemâna procesatorilor, atunci când apar fluctuaţii mari de “fore-cast” (o săptămână vinzi bine şi  nu vinzi) când este mai rentabil să ai contracte ferme iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin şi ce este peste să plătescă vara dacă fermierii doresc să devină un preţ mai mic sau negociabil “participanţi activi” pe piaţa în jos atunci când nu este cerere, laptelui trebuie înainte de orice iar ce este peste, pe timp de iarnă să stabilească prioritară respecsă plătească un extra bonus şi tarea contractelor şi mai ales a penalităţi la ce este sub %. cantităţilor contractate, aşa cum Din punctul meu de vedere, şi procesatorii sunt nevoiţi şi îşi

Rusia: -1% USA: +1,87%, 37.359 mii tone

Mexic: +1,2%

sursa: www.clal.it

pentru  -  % din necesarul de lapte pentru procesare, iar pentru restul de -% să utilizezi lapte “spot”. Lapte “spot” are şi el tehnica lui şi piaţa speciﬁcă. Astfel, iarna preţul lui este mai mare dar vara este sub preţul pieţei şi din păcate nu cred că fermierii români pot controla această piaţă. În România astfel de tranzacţii se fac numai între fabrici care au capacităţi mari de stocare, separare şi/sau posibilitatea de a procesa lapte praf sau unt congelat. Dacă fermierii se gândesc să formeze o astfel de piaţă este bine însă, consider că nu ar trebui să uite că mulţi au contracte ferme şi au în contract “graﬁcul de livrări” care trebuie respectat şi când este cu “+” şi când este cu “–”. Orice fabrică ar putea contracta, să spunem, de la un singur fermier % din cantitate

Brazilia: +7,01%, 20.864 mii tone Argentina: +16,71%, 3.250 miitone

EU 27: +1,1%, 45.171 mii tone

respectă contractele cu supermarketurile. Într-o afacere nimeni nu trebuie să piardă dacă partenerii sunt corecţi.

Producţia de lapte la nivel mondial: ianuarie - aprilie 2011, comparaţie cu perioada similară a anului 2010 şi cantitatea de lapte produsă.

Conform datelor furnizate de site-ul www.clal.it, în România au fost produse în aceeaşi Australia: perioadă 258.000 tone +0,76%, 2.677 mii tone cu 10,59% mai puţin ca Noua Zeelanda: în anul 2010. +9,25%, 6.564 mii tone

bovismagazin

iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin

Bonsilage Mais: silozuri stabile si sigure un material oferit de Alexandru Stoicescu, manager Schaumann Agri dupa un articol redactat de dr. Edmund Mathies si dr. Holger Kurtz

Avantajele produsului Bonsilage Mais mijloace de insilozare: • O dirijare controlata a procesului de fermentatie (producera unor cantitati deﬁnite de acid lactic, acid acetic, propandiol). • Suprimarea microorganismelor nedorite (acetobacter, drojdie, ciuperci de mucegai si alti produsi toxici daunatori). • Evitarea supraincalzirii si a unei fermentatii nereusite. • Reducerea pierderilor de substanta uscata. • Imbunatatirea consumului (prin gust, savoare). • Cresterea digerabilitatii. • Cresterea randamentului de obtinere a laptelui. Pentru a introduce porumbul insilozat intr-o proportie mare in nutretul de baza, este necesara o fermentatie de cea mai buna calitate. De proprietati excelente beneﬁciaza produsul Bonsilage Mais, dupa cum reisese dintr-o experienta practica indelungata. Porumbul insilozat, pe baza continutului sau relativ scazut in proteina bruta, a continutului mediu de zaharuri si a capacitatii reduse de amortizare care rezulta, face parte din categoria plantelor cu o capacitate de fermentatie buna. Prin acordarea unei atentii reduse la insilozare, si anume concentrare prea mica si o presare deficitara, trebuie sa ne asteptam la o instabilitate aeroba cu o supraincalzire datorita cresterii puternice a drojdiei la suprafata de taiere.

CM YK

Cresterea stabilitatii aerobe cat si a energiei Cauzele pentru incalzire porumbului insilozat la suprafata de taiere se bazeaza mai intai pe cantitatea acidului de fermentatie care se formeaza. Porumbul se insilozeaza foarte bine cu mult acid lactic si putin acid acetic. Acidul acetic lipseste din silozul de porumb, ca si contrabalansare a drojdiei. Din acest punct de vedere trebuie din nou evaluate producerea de acid acetic in silozul de porumb. O concentratie a acidului acetic de aproximativ , pana la % in masa proaspata are ca rezultat o crestere a stabilitatii aerobe a porumbului insilozat. Acest efect se ampliﬁca printr-o concentratie suﬁcienta de acid lactic, deoarece acidul acetic cu o valoare redusa a pH-lui se gaseste intr-o proportie mai mare intr-o forma cu efect de

drojdie, o forma biologic activa. Fermentatia naturala a porumbului insilozat cu formare intensa de acid lactic constituie punctul de plecare ideal. Ca element special de de insilozare pentru acest domeniu de aplicare, Bonsilage Mais mareste capacitatea de fermentatie naturala a acidului lactic, creste potentialul de bacterii care formeaza acidul acetic cu efect stabilizator asupra bacteriilor de acid lactic, asigurand astfel rezistenta aeroba a suprafetei de taiere. Cercetarile practice au conﬁrmat o fermentatie echilibrata cu o parte dominanta de acid lactic si o parte importanta de acid acetic activ. Valorile pHlui< , la folosirea produsului Bonsilage Mais constituie baza pentru obtinerea unei cantitati crescute de acid acetic activ biologic.

bovismagazin

Cantitatea de drojdie sub valoarea limita In comparative cu controlul, in cadrul cercetarilor de laborator a aparut o imbunatatire a stabilitatii aerobe cu trei pana la cinci zile, cu o reducere vizibila a pierderilor de masa uscata si a valorilor drojdiei. Experientele practice de peste  ani conﬁrma aceste rezultate. Mostra de acid rezultat din fermentatie, cu Bonsilage Mais constituie si aici punctul de plecare pentru o mare stabilitate aeroba a silozurilor din ferme.

O mai buna digerabilitate cu Bonsilage Mais Marirea digerabilitatii fiecarei substante nutritive ca fibrele brute, proteine brute si grasimi bruta se afla in directa relatie cu cresterea densitatii energiei. O imbunatatire a concentratiei de energie in siloz este in present iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin

BONSILAGE MAIS

Efect

LVA Aulendorf 6,76

7,14

75,4

+0,38

Haus Riswick LWK Rheinland NEL MJ / kg TM*

7,27

7,44

+0,28

*TM=masa uscata

70 65

67 61,2

de neinchipuit din cauza practicilor de rutina si a evaluarilor din institutiile de cercetare. Din veriﬁcarile silozurilor tratate a reiesit clar actiunea produsului Bonsilage Mais asupra rumegatoarelor (testul Hammel) prin cresterea concentratiei energetice. Tulpinile de bacterii de acid lactic care se gasesc in produsul Bonsilage Mais se completeaza in sfera de inﬂuenta si stimuleaza valoarea nutretului. Date referitoare la digerabilitatea energiei cu o crestere in medie de , pana la , MJ NEL pe

kilogram de masa uscata de porumb sunt concludente(vezi graficul ). Bacteriile de acid lactic speciale influenteaza exemplare si unele fractii de substante brute hranitoare precum in graficul , de exemplu pentru fractia de fibre brute. Bonsilage Mais a condus la o crestere semnificativa a digerabilitatii fibrelor cu ,%.

Factura creste Economicitatea producerii nutretului de baza este determinate de un complex de in-

control

NEL MJ / kg TM*

78,8

Bonsilage Mais

Control

Graficul 2: Influenţa bacteriilor de acid lactic adăugate produsului Bonsilage Mais asupra procesului de digerare; porumb 34% masă uscată

Bonsilage Mais

Graficul 1: Creşterea energiei prin inroducerea produsului Bonsilage Mais; VQ- măsurători Hammel

50 VQ Fibra bruta

ﬂuenta multifactorial. Aici se adauga factorii locali respectivi, intensitatea administrarii, marimea intreprinderilor, tehnologia folosita, tipul de siloz folosit cat si in special nivelul randamentului animalier. Ultimul factor enumerat inseamna ca odata cu randamentul crescut al producerii laptelui cresc si costurile pentru prepararea nutretului de baza, intr-un cadru

VQ Substanta organica

controlabil, lucru perfect justiﬁcabil. Experienta din anii anteriori a demonstrat ca mijloacele biologice de insilozare nu reprezinta varianta recoltei de vreme rea, ci mai degraba elemente strategice decisive pentru succesul economic al productiei de lapte. Masuratorile de stabilitate la Camera de Agricultura Schleswig Holstein din Bredstedt

Inoculant de insilozare, Nr.1 in Europa

Diversitatea, cheia succesului Diversitatea inoculantului Bonsilage asigura performanta prin calitatea oricarui siloz

Siloz de iarba

BONSILAGE PLUS Un plus in stabilitate si energie

Siloz de porumb

BONSILAGE FORTE Specialistul in silozuri cu cantitate redusa de substanta uscata

BONSILAGE MAIS Silozuri stabile, pentru cea mai buna digestie

BONSILAGE CCM Protectie eficienta impotriva drojdiilor si mucegaiului din siloz

SCHAUMANN AGRI SRL Str. Ramuri Tei, Nr. 20 0020355 Bucuresti, Sector 2 Tel. +40 735 548 803

bovismagazin

iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin cat si unele cercetari proprii au conﬁrmat cresterea stabilitatii aerobe prin folosirea produsului Bonsilage Mais (vezi graficul ). Daca se iau in considerare reducerea pierderilor de insilozare pe parcursul insilozarii cu %, o scadere considerabila datorata unei incalziri ulterioare reduse de % si obtinerea in acest fel a unei crestei a densitatii energiei cu , MJ NEL pe kg de masa uscata raportat la un hectar de porumb insilozat, putem conta pe un proﬁt de , Euro. Toate aceste lucruri recomanda folosirea produsului Bonsilage Mais pentru o insilozare sigura cu pierderi reduse in silozuri si la suprafetele de taiere.

Graficul 3: Creşterea beneficiului de energie şi a producţiei de lapte prin folosirea produsului Bonsilage Mais Beneficiul recoltei: 50 tone masă proaspată la hectar cu 35% substanţă uscată corespund cu 17,5 tone masă uscată la hectar; Conţinutul de energie: Porumb însilozat, conţinut mare de ştiuleţi: 6,7 MJ NEL/kg masa uscată (1kg lapte(4,0% grasime, 3,4% albumina) = 3,3 MJ NEL) Siloz de porumb

netratat

tratat cu BONSILAGE MAIS

Energie

Lapte

Energie

Lapte

35530

Beneficiul recoltei in energie din porumb

(MJ NEL/ha / kg lapte/ha)

117250

35530

117250

Pierderi de energie (inclusiv 5% pierderi inevitabile)

(MJ NEL/ha / kg lapte/ha)

14071

4264

5862

1776

Beneficiul energetic

(MJ NEL/ha / kg lapte/ha)

103179

31266

111388

33754

Beneficiul energetic ridicat cu BONSILAGE MAIS

Energie

Lapte

+3%

Imbunatatirea digerabilitatii

(MJ NEL/ha / kg lapte/ha)

3078

933

+5%

Imbunatatirea stabilitatii aerobe

(MJ NEL/ha / kg lapte/ha)

5131

1555

+8%

Beneficiul energetic total cu BONSILAGE MAIS

(MJ NEL/ha / kg lapte/ha)

8209

2488

Energie

Lapte

0,0125

0,0410

Costurile insilozarii

€ per MJ NEL / € si kg lapte

Beneficiul suplimentar

€ per ha

103

102

Cheltuieli cu BONSILAGE MAIS

€ per ha

- 59

Beneficiul suplimentar cu BONSILAGE MAIS

€ per ha

+ 44

+ 43

TM= masa uscata

Instalaţie de stropire a vacilor montată în ferma Agroserv Măriuţa

Acest sistem a fost montat în această primăvară şi are multiple avantaje, pornind de la reglarea temperaturii corporale în timpul sezonului cald (stropirea cu apă este completată de acţiunea ventilatoarelor) şi până la liniştirea animalelor.

CM YK

bovismagazin

iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin

MobiMelk Instalatie de muls la bidon Comoditate si Flexibilitate oriunde te-ai afla GEA Milking & Cooling | WestfaliaSurge

GEA Farm Technologies Romania SRL Alba Iulia, str. Regimentul 5 Vanatori nr. 38 Tel. 0258 / 832256, Fax 0258 / 812272

iunie 2011

CM YK

GEA Farm Technologies bovismagazin h i h h i

CM YK

BOVISmagazin

Febra Q aspecte epidemiologice si noutati in profilaxie un material oferit de dr. Alexandru Ivancencu, CEVA Sante Animale

ebra Q este o zoonoza produsa de Coxiella burnetii, care evolueaza la animale ca o infectie cu simptomatologie necaracteristica ( avorturi, retentii placentare, sindrom gripal), iar la om evolueaza ca o boala cu sindrom febril si manifestari pulmonare in forma acuta si endocardita in forma cronica.

Istoric: Derick descrie in  o boala noua printre muncitorii abatoarelor din Queensland (Australia). Denumeste aceasta boala query fever (query= enigmatic, necunoscut). In Romania a fost diagnisticata prima data in  de Combiescu si col. Raspandire si importanta Cu exceptia tarilor scandinave, Canadei si Groelandei, Febra Q a fost semnalata pe toate continentele, avand o raspandire larga in unele tari. In anii - prevalenta acestei boli in Romania era de .% la bovine, .% la ovine si .% la caprine, reactii pozitive inregistrandu-se la .% 26

CM YK

din efectivele analizate. In ultimii ani de zile se constata o recrudescenta a acestei infectii in multe tari din Europa: Franta: este tara in care Febra Q reprezinta o problema permanenta de sanatate umana si veterinara. Datorita importantei bolii a fost infiintat un centru de referinta pentru Febra Q. In anul  acesta publica un studiu realizat in perioada - (tabel 1). datele furnizate arata o crestere semnificativa a cazurilor de imbolnavire umana de Febra Q in perioada -, proportional cu aparitia de focare noi de boala la animale. In cei  ani de studiu s-au testat . de persoane sin toate regiunile Frantei.Numarul de persoane testate a fost semnificativ mai mare in perioada - comparativ cu perioada anterioara. Din numarul total de persoane testate . ( .%) au prezentat reactii positive, iar din acestea . au manifestat forma acuta de boala si la . forme cornice de boala. Cresterea

alarmanta a numarului de imbolnaviri umane corelat cu aparitia de noi focare de boala in populatia animale a determinat guvernul francez sa inceapa un program strict de supraveghere si control al acestei boli in multe regiuni ale tarii. - se introduce vaccinarea initial voluntara apoi obligatory a tuturor efectivelor de rumegatoare in anumite regiuni unde incidenta bolii este foarte mare ( fig ). Vaccinul utilizat este Coxevac ( Ceva Sante Animele), singurul vaccin comercial eficient in preventia si combaterea bolii). Olanda: in perioada  se inregistreaza o crestere semnificativa a cazurilor de imbolnavire in populatia umana. Un numar de circa . de persoane au contractat Febra Q in  in crestere fata de cele . de cazuri in  si  in . In decembrie  se anunta oficial sase decese din cauza febrei Q, urmate de alte cinci in februaruie . Masurile luate d guvernul olandez au constat intr-un

bovismagazin

control mai strict al efectivelor de rumegatoare ( in special caprine) si introducerea vaccinarii , initial voluntara ( ), apoi vaccinare obligatorie a tuturor efectivelor din zonele de risc si vaccinare voluntara la restul efectivelor () si trecerea la vaccinarea obligatorie a tuturor efectivelor de caprine si ovine incepand cu anul . Pe baza experientei franceze vaccinul ales este Coxevac . Ingrijorata de amploarea pe care Febra Q a luat-o in Olanda , in februarie  Comisia Europeana dispune acordarea unei contributii ﬁnanciare pentru studii referitoare la Febra Q. Germania: ingrijorata de cresterea numarului de focare de Febra Q , in special la granita franco-olandeza, ia in considerare un program mai strict de control si proﬁlaxie a bolii. Un caz aparte il reprezinta Australia, unde vaccinarea persoanelor ce intra in contact cu rumegatorele (fermieri, medici veterinari, angajatii abatoarelor) este obligatorie. iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin

bovismagazin

iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin Romania: anual sunt declarate, in medie, - cazuri de imbolnaviri umane, fara a fi declarat vreun caz de imbolnavire sau de suspicine la animale.??? Caractere epidemilogice Sunt receptive la infectie toate speciile de mamifere si pasari domestic si un numar mare de animale salbatice din diferite zone geografice. C. burnetii a fost izolata de la peste  de specii de capuse al caror rol epidemiologic este semnificativ. Omul este foarte receptiv la infectia cu C.burnetii desi este o gazda intermediara, fiind singura specie care dezvolta o infectie clinica severa, fiind adesea primul marker al focarelor de Febra Q. Dintre animalele domestice rumegatoarele sunt cele mai receptive la infectie, ele reprezentand de cele mai multe ori si principala sursa de infectie. Animalele infectate elimina germenul prin secretii nazale, urina, fecale, lapte,placenta si lichide fetale. Printre vacile de lapte infectate se pot gasi pana la % eliminatoare, durata eliminarii prin lapte poate fi cuprinsa intre - luni. Cea mai mare concentratie de germeni se gaseste in placenta si lichidele fetale. Alte cai de contaminare in cadrul unui efectiv sunt reprezentate de praful contaminat cu germeni, fecalele animalelor contaminate si nu mai putin important acele de seringa folosite la diverse actiuni sanitar veterinare. La animalele domestice Febra Q evolueaza endemic, ritmul de difuzare in efectiv variaza in functie de specie. Dintre bovinele receptive introduse intr-un efectiv contaminat se infecteaza in proportie de -% in primele  luni de la transfer. 28

CM YK

Tabloul clinic si morfopatologic

Tabel 1. Probele de sânge testate pentru Febra Q, anual, în Franţa An

In multe cazuri , infectia animalelor domestice evolueaza inaparent. Manifestarile clinice sunt necaracteristice, putand ﬁ atribuite altor boli. La bovine se pot observa retentii placentare,metrite, infertilitate, mai rar avorturi su fatari de fetusi mortis au slab dezvoltati. In multe cazuri, tabloul clinic initial se prezinta sub forma unui sindrom gripal, urmat apoi de aparitia tulburarilor de reproductive. La examenul histologic predomina inﬁltratii mergand pana la granuloamein ganglionii limfatici si organelle parenchimatoase, formate din histiocite si limfocitesi marginite de celule gigant.

Diagnostic Semnele clinice neﬁind foarte elocvente , diagnosticul serologic al bolii este ,practic, cea mai sigura cale de a stabili prezenta bolii intr-un efectiv. C. burnetii trebuie suspectata in toate cazurile de avorturi la bovine precum si in toate cazurile de retentii placentare, metrite si infertilitate persistente in efectiv. PCR-ul este frecvent folosit in stabilirea unui diagnostic rapid si sigur al bolii. In cazul avorturilor repetate se recolteaza si se efectueaza PCR din avorton si/sau tampon vaginal al mamei, plus  probe de sange de la primipare si  probe de sange de la multipare. Pentru diagnosticul circulatiei germenului intr-un efectiv presupus contaminat se realizeaza PCR pe laptele recoltat de la ani-

Nr. rezultate pozitive / număr de probe (%)

Nr. rezultate pozitive Forma acută

Forma cronică

1985

239 / 2.290 (10,4%)

1986

518 / 3.464 (15,0%)

1987

767 / 4.361 (17,6%)

1988

706 / 3.403 (20,7%)

1989

1.316 / 4.258 (30,9%)

1990

1.621 / 4.720 (34,3%)

1991

1.737 / 5.028 (34,5%)

112

1992

2.011 / 5.249 (38,3%)

1993

1.815 / 7.020 (25,9%)

1994

1.472 / 7.222 (20,4%)

102

1995

1.359 / 6.171 (22,0%)

1996

1.326 / 7.101 (18,7%)

116

1997

1.683 / 7.050 (23,9%)

1998

1.420 / 7.340 (19,3%)

140

1999

1.537 / 8.296 (17,7%)

199

2000

1.460 / 8.444 (17,3%)

135

2001

1.589 / 8.974 (17,7%)

167

2002

2.029 / 10.639 (19,1%)

224

2003

2.094 / 10.588 (19,8%)

242

2004

2.544 / 10.742 (23,7%)

360

2005

2.514 / 10.597 (23,7%)

199

100

2006

2.010 / 7.891 (25,5%)

266

237

2007

1.700 / 5.522 (30,8%)

244

278

2008

2.073 / 10.981 (18.9%)

256

263

2009

1.933 / 12.443 (15,5%)

361

205

Total

39.472 / 179.794 (21,9%)

3.723

1.675

malele din ferma. Important: indiferent de rezultatele obtinute este obligatoriu continuarea testarii animalelor suspecte la intervale regulate de timp.

pentru reducerea riscului de infectie a animalelor si omului B. Reducerea impactului bolii asupra efectivului: reducerea semnelor clinice si diminuarea pagubelor economice .

Profilaxia si combaterea

Masurile de proﬁlaxie generala se refera la limitarea circulatiei si raspandirii germenului in cadrul efectivului. Se impun masuri speciale in manipularea gunoilui de grajd,

Strategia de control a febrei Q trebuie sa vizeze: A. Protectia aniamleleor sanatoase: limitarea eliminarii bacteriei in mediul exterior

Doza: bovine 4 ml administrat stric S.C. ziua 1

ziua 21

9 luni (280 zile)

bovismagazin

iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin Evoluţia producţiei de lapte după vaccinare 32 28 24

Vaccinul este folosit cu succes in programele de eradicare a bolii din Franta si Olanda.

Coxevac este un vaccin sigur si eficient (fig. 2, 3) pentru:

16 8 0 -5

fig. 2

Coxevac

35(zile) Coxevac

Coxevac

Animale gestante 120

• diminuarea semnelor clinice de boala (ﬁg. ), • reducerea excretiei de bacteria de catre animalele infectate, • reducerea riscului de infectie la animalele sanatoase. Schema de vaccinare consta

intr-o vaccinare primara a intregului efectiv de bovine mai mare de  luni , cu repetarea vaccinarii la  saptamani, urmata de o revaccinare periodica a efectivului la in interval de  zile ( luni). Programul strategic de vaccinareimpotriva febrei Q trebuie realizat pe o perioada de - ani de zile cu supravegere serologica periodica a efectivelor (ﬁg. ).

9 fătări normale

80 40 0 Ziua 0

fig. 3

Ziua 21

Coxevac

Ziua 35

Coxevac

Evoluţia parametrilor de reproducţie 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0 Metrite

fig. 4

Monte repetate

Impact Febra Q

Show-ul german al rasei Holstein 2011

Avorturi

După vaccinarea cu Coxevac

Evoluţia Febrei Q (PCR) 100% 80% 60% 40% 20% 0 +

fig. 5

Anul 1

Anul 2

imbunatatirea igienei zonelor de fatare, distrugerea placentelor , dezinfectia riguroasa a maternitatilor, schimbarea cat mai frecvaneta aacelor folosite in diverse actiuni sanitar veterinare si nu un ultimul rand prevenirea infestarilor cu capuse si controlul rozatoarelor. Vaccinarea animalelor sanatoase din zonele de risc precum si a animalelor

Anul 3

Anul 4

În data de 9 iunie, după doi ani, Show-ul german de Holstein 2011 a avut loc, în mod tradiţional deja, în localitatea Oldenburg. Mai mult de 220 animale Holstein şi Red Holstein din Germania, Austria şi Luxemburg s-au confruntat în ring în faţa bonitorilor Matthias Zens (Germania) şi Gerber Markus (Elveţia). Atât arbitrii cât şi cei peste 4.000 de participanţi au confirmat nivelul ridicat al calităţii animalelor expuse în acest show naţional. Programul a fost indiscutabil unul captivant la fel ca şi prezentările celor 9 grupe de fiice. În seara zilei de 9 iunie judecaătorii au nominalizat-o, pentru a doua oară, pe fiica taurului Stormatic, Krista ca Mare Campioană a Germaniei. Această vacă este deţinută de Jörg Seeger şi Holsteins Windloope. Niciodată în istoria Show-lui German de Holstein, aceeaşi vaca nu a fost nominalizată de două ori ca mare campionă.

sanatoase din fermele contaminate a redus considerabil numarul eliminatorilor prin lapte , precum si o scadere semniﬁcativa a manifestarilor de reproductie. Coxevac este singurul vaccine de faza  disponibil la aora actual pentru comercializare. Vaccinul contine Coxiella burnetii inactivata, tulpina “ Nine mile”. bovismagazin

iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin

Furaje de calitate înseamnă soiuri de plante furajere de calitate, şi respectarea tehnologiilor de recoltarea şi conservarea un material oferit de Green Master • Braşov

Conditiile climatice din acest an, temperaturile scazute si apoi perioada de seceta prelungita, au determinat dezvoltarea inceata a plantelor care compun amestecurile din pajistile semanate sau naturale. Multi fermieri au asteptat ploaia si astfel plantele au depasit fenofaza optima de recoltare. Din aceasta cauza se inregistreaza pierderi din substantele nutritive la toate speciile de ierburi si leguminoase. “Avem in portofoliu soiuri noi de graminee perene de pajisti care, prin activitatea de ameliorare a companiei Barenbrug, exceleaza prin abundenta frunzelor, prin finetea lastarilor si prin tardivitatea lor, atenuand astfel efectele negative ale factorilor climatici mentionati anterior. Chiar si pentru aceste soiuri performante este indicat sa 30

CM YK

se respecte tehnologia de recoltare si conservare pentru a pastra proprietatile nutritive ale plantelor” a declarat Angelica Grusea manager general Green Master. Dintre ierburi, cea mai mare scadere se inregistreaza la specia Dactylis glomerata (golomat), care, intre faza de imbobocire si cea de inﬂorit, pierde -% din proteina (de la % la -%), iar digestibilitatea substantei organice scade cu -%. Celelalte graminee pierd din valoarea nutritiva in procente apropiate de cele prezentate, dar mai reduse. Leguminoasele pierd din proteina in special datorita imbatranirii si caderii frunzelor bazale. Digestibilitatea substantelor nutritive scade proportional cu imbatranirea plantelor. In afara de aceste pierderi ﬁziologice apar pierderile teh-

nologice care, in cazul conservarii sub forma de fan, in cele mai bune conditii sunt de -%, dar care in conditii mai rele pot depasi -%. La plantele imbatranite foliajul se pierde mai usor, tulpinile mai groase au nevoie de mai mult timp pentru a se usca, ﬁind necesare mai multe manipulari si astfel se inregistreaza pierderi insemnate din partile valoroase ale plantelor. Specialistii Green Maste recomanda respectarea momentului optim de recoltare pentru a avea furaje de calitate. Specialistii Green Master recomanda de asemenea fermierilor din Romania sa urmareasca momentul optim pentru recoltare deoarece proprietatile nutritive sunt determinate si de soiurile si speciile din amestec dar si de momentul recoltarii. Pentru prima coasa momen-

bovismagazin

tul optim al recoltarii este la inceputul fazei de inspicat la graminee si inceputul fazei de imbobocire la leguminoase. Green Master propune fermierilor din Romania conservarea sub forma de siloz sau semifan pentru a avea un furaj de calitate superioara.

Soiurile performante atenuează efectele negative ale factorilor climatici iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin

Solutia pentru a salva cat mai mult din valoarea nutritiva a plantelor este conservarea acestora sub forma de siloz sau semifan, diferenta dintre cele doua tipuri de furaj ﬁind umiditatea de depozitare: 60-70% umiditate = siloz, 50-60% umiditate = semifan. Prin aceasta metoda pierderile se reduc datorita urmatoarelor considerente:

• se reduce numarul de manipulari care duc la pierderea frunzelor, • se reduce timpul de expunere la factorii de mediu (ploaie, roua, vant) • se reduce infestarea cu bacterii si praf, • creste digestibilitatea substantelor organice datorita activitatii bacteriilor lactice care produc fermentatia,

• creste palatabilitatea furajului. Insilozarea poate ﬁ facuta in baloti infoliati sau in gramezi (pe sol, in groapa, in baterii din beton, etc.).

5 reguli pentru reusita insilozarii Consultantii Green Master atrag atentia fermierilor asupra faptului ca, indiferent de

metoda aleasa, trebuie respectate cateva reguli care asigura reusita insilozarii: • umiditatea plantelor sa fie cat mai uniforma si sa se incadreze intre - %, • balotii sa fie infoliati direct sau in cel mult  de ore, • tasarea ierbii tocate se va face continuu dupa inceperea depozitarii, • inchiderea silozului se va face in ziua urmatoare finalizarii umplerii dupa o tasare energica si eventual acoperirea cu un strat de material verde proaspat recoltat, • acoperirea cu folie si asigurarea contactului dintre aceasta si materialul depozitat. Silozul din ierburi astfel produs poate fi consumat dupa - de zile.

de tradiţie şi experienţă în slujba obţinerii performanţei în creşterea taurinelor HL HAMBURGER LEISTUNGSFUTTER GERMANIA

distribuitor exclusiv al produselor PANTO şi IBEKA Germania, OVER Polonia şi TELASAN Cehia • premixuri şi furaje minerale • produse speciale obţinute prin procese ﬁzice (WISAN) după o metodă unică HL • suplimente proteice energetice pentru ﬁecare tip de raţie, tip de producţie şi categorie de animale (Panto Potent, Panto TMR) • înlocuitori de lapte (pudră şi granulat) • prestarter pentru viţei • grăsime granulată protejată • produse de intervenţie iunie 2011

CM YK

holsteinromagazin

Zilele Câmpului Limagrain România La începutul lunii iunie, în localitatea Roseti din judeţul Călăraşi, compania Limagrain România în parteneriat cu o serie de parteneri: Bayer Cropscience şi IPSO Agricultură a organizat pe terenurile societăţii Concordia Agro o întâlnire cu fermierii din judeţele din sud estul ţării. Scopul acestui eveniment a fost

acela de a prezenta soiurile de cereale păioase şi rapiţă noi, dar şi pe cele deja consacrate pe piaţa din România. Astfel, vă propunem în cele ce urmează o succintă trecere în revistă a soiurilor şi hibrizilor prezentaţi de către reprezentanţii Limagrain.

Renan este o varietate de grâu timpuriu, aristat, rezistent la boli precum rugina brună şi galbenă, care are o capacitate mare de înfrăţire şi umplere a bobului. Are o înălţime medie şi rezistenţă bună la cădere dar şi un comportament excelent la iernare.

Karolinul este o varitate de grâu nearistată, cu o înălţime medie şi o rezistenţă bună la cădere şi iernare. Karolinum are toleranţă la cultura anterioară fiind posibilă cultivarea după cereale.

Andino este o varietate de grâu timpuriu, aristat, rezistent la boli extrem de apreciat de fermierii din zonele deluroase. Este un hibrid nou introdus în România.

Azimut este o varietate de grâu timpurie, nearistat, rezistent la boli precum rugina brună şi galbenă dar şi cu toleranţă la septorioză şi fusarioză. Plantele sunt de talie medie şi au o bună rezistenţă la iernare.

Arlequin este o varietate de grâu timpurie, nearistat, care se pretează la o zonă extinsă de cultură. Poate fi semănat în cantităţi reduse având o capacitate mare de înfrăţire şi umplere a bobului. Culturile se comportă excelent în condiţii de secetă. 32

CM YK

holsteinromagazin

iunie 2011

CM YK

holsteinromagazin

Albatros este o varietate de rapiţă care s-a făcut remercată în rândul fermierilor prin conţinutul de ulei foarte ridicat. Albatros este o varietate cu înflorire semitardivă şi cu o rezistenţă foarte bună la scuturare.

Artoga este o varietate de rapiţă cu o înflorire timpurie din noua generaţie Limagrain cu o rezistenţă foarte bună în condiţii de secetă şi cu o excelentă toleranţă la boli precum Phoma lingam sau Sclerotinia.

Pamela este o varietate de rapiţă din ultimele generaţii lansate de compania Limagrain având un potenţial biologic ridicat. Pamela se caracterizează printr-o înflorire timpurie şi o maturitate a plantelor semitimpurie.

Adriana este o varietate de rapiţă cu talie mijlocie rezistentă la boli. Majoritatea fermierilor care au cultivat-o au fost mulţumiţi de conţinutul ridicat în ulei şi potenţialul biologic ridicat. Manitoba este o varietate de rapiţă cu o dezvoltare semitardivă, talie medie şi o rezistenţă crescută la boli precum Phoma lingam sau Sclerotinia. Potenţialul biologic al acestei varietăţi de rapiţă este de peste 4to/ha având plante viguroase încă din primele faze de vegetaţie şi o capacitate mare de ramificare.

holsteinromagazin

iunie 2011

CM YK

holsteinromagazin

Odihna pe salteaua WINGFLEX: 2m2 de productivitate pură un material oferit de Simona Ehman • Kraiburg Elastik Odihna îndelungată este (%), îndoirea membrului suesențială pentru productivi- perior în față (%), membrul tatea unei vaci de lapte,deoarece inferior îndoit în spate (%), în decubit vasularizarea uger- total pe o parte (%) și poziția ului se îmbunătățește cu %, “de dormit” (%) („Cows and iar rumegarea este cu % mai more, ce ne spun vacile“ Pelzer intensă. Odihna îndelungată et al., ). presupune în același timp Modul de proiectare al boxei scăderea solicitării onglonului de odihnă, în special al limi(din punct de vedere mecan- tatorului de greabăn și piept, ic, chimic și infecțios) real- nu trebuie să stânjenească în izându-se prin aceasta prima niciun fel animalul. Atât timp măsură importantă care se cât vaca nu poate aborda una impune pentru obținerea dintre poziții, de exemplu nu unor animale performante: poate întinde membrul ansănătatea ongloanelor. Dere- terior, va rămâne prea mult glarea ritmului la odihnă, cu culcată în altă poziție, există perioade de ședere prea scurte, pericolul apariției escarelor prea lungi sau prea puține pe piele sau scurtării timpului ca număr, poate declanșa un total de odihnă. Schimbarea cerc vicios, iar de aici rezultă naturală a pozițiilor de odihnă articulațiile sunt sensibile și duc puternic timpul de odihnă, în continuare probleme în ajută la echilibrarea greutății foarte puțin protejate, ceea de multe ori fără ca fermierul să observe. Atunci când crește asimilarea hranei, dereglarea și împiedică tensionarea unei ce impune existența unei metabolismului animalului și anumite părți a corpului. Su- pardoseli moi, cu o deforma- numărul afecțiunilor podale, bilitate de minim  mm. este necesară și verificarea înrăutățirea sănătății onglonu- prasolicitarea are ca rezultat lui. Fiecare minut de odihnă dereglarea vascularizării în Este însă hotărâtor ca pardo- confortului la odihnă. Inflamaseala respectivă să își păstreze rea articulațiilor și plăgile pielii pierdut contează-urmărirea zona articulațiilor sensibile și proprietățile timp îndelungat, cu pierderea firelor de păr apar animalului rentează, deoarece apariția plăgilor la nivelul pielii îndeosebi la jaret. În decubit, adesea se pot observa detalii (de ex. în zona articulației car- după mulți ani să poată oferi același confort ca la început. pielea vacii este solicitată de care pot fi îmbunătățite cu piene). efort minim. Așezarea și ridi- Taurinele sunt animale care Pardoselile care după un nu- sarcina mare a corpului acescarea vacii trebuie să decurgă se odihnesc pe suprafețe moi, mar mic de ani se întăresc re- teia. Stratul adipos și țesutul cât mai aproape de condițiile naturale, de aceea se impune dotarea grajdurilor cu limitatoare de grabăn și de piept flexibile, și cu pardoseli la odihnă moi și sigure la alunecare, corespunzătoare nevoilor animalului. În ceea ce privește comportamentul natural în decubit, boxa de odihnă trebuie să permită abordarea de către animal a tuturor celor  poziții de referință observate Fig. 1 și 2: Solicitare punctuală înaltă pe suprafețe tari față de uniformizarea sarcinilor pe suprafețe moi în natură: așezarea pe piept 34

CM YK

holsteinromagazin

iunie 2011

CM YK

holsteinromagazin

iunie 2011

CM YK

holsteinromagazin muscular pot susține pe o perioadă limitată de timp irigarea pielii cu sânge. Dacă însă sarcina este prea mare sau durează un timp prea îndelungat, apar escare la nivelul pielii și inflamații la rădăcina firelor de păr. Afecțiunile la nivelul pielii apar îndeosebi în zonele în care pielea vine în contact direct cu oasele animalului, de ex. în zona jaretului. În situațiile în care, datorită existenței unei pardoseli deformabile, greutatea animalului se distribuie uniform pe suprafață și nu punctual, pielea va fi mai bine hrănită cu substanțe nutritive (Fig. 1 și 2). În plus, pardoselile moi oferă și o rezistență mai bună la alunecare, ceea ce determină ca animalul să se așeze fără teamăun alt factor care favorizează odihna îndelungată. Pardoseala de odihnă KRAIBURG „WINGFLEX“ combină în mod ideal avantajele cușetei cu cele ale așternutului adânc cu paie, rezultând cel mai bun confort la odihnă, ceea ce oferă animalului odihna și productivitatea optimă. Pardoseala înaltă „WINGFLEX“, cu cei  mm grosime se poate curăța ușor, economisind astfel muncă și paie. Profilul inovativ cu aripi de dedesubt oferă cea mai mare deformabilitate

și își păstrează timp îndelungat stabilitatea și elasticitatea. Are deformabilitatea ideală pentru orice solicitare de către animal. Vă semnalăm faptul că modul de solicitare al pardoselii atunci când animalul este așezat diferă de cel apărut când animalul se ridică. Lamelele profilului de dedesubt se așează perfect atunci când animalul se odihnește și amortizează șocurile articulației carpiene atunci când acesta se ridică. Durabilitatea pardoselii a fost deja testată și confirmată de organismul german DLG. Panta integrată din spate favorizează scurgerea lichidelor și uscarea, aducând astfel încă un avantaj păstrării sănătății onglonului vacii. Montajul cu profile în serie și șuruburi speciale din inox completează acest sistem profesionist. Comportamentul la odihnă al animalului va fi influențat și de corelarea dimensiunilor cușetei de odihnă cu talia vacii, înlocuirea limitatorului rigid pentru greabăn și pentru piept cu elemente flexibile (de ex., limitatorul de piept KRAIBURG ergoBOARD, din cauciuc elastic, plăcut și moale, care să permită în același timp și abordarea de către animal a unei poziții destinse la odihnă, cu membrul anterior întins în față).

În acest număr al revistei vom publica o prezentare succintă, comparativă, a remorcilor tehnologice amestecătoare disponibile în portofoliul furnizorilor de echipamente pentru fermele zootehnice.

Remorci tehnologice amestecătoare cu melc vertical Strautmann • Farm Tech. Testele ştiinţifice din diverse ţări au dezvăluit că respectiva capacitate de producţie de lapte poate fi mărită de multiple ori prin utilizarea unor remorci de amestecare a furajelor cu dispozitive verticale sau orizontale de amestecare. Datorită amestecării componentelor individuale ale furajului într-o TMR (Total Mixing Ration- Raţie de Amestecare Totală), animalele nu mai pot selecta componentele furajului, astfel obţinându-se o compoziţie stabilă a furajului cu fiecare înghiţitură. Aceasta asigură îngrijirea fiziologică optimă. Rezultatele constau într-o producţie superioară de lapte, cu ingrediente îmbunătăţite, mai puţine boli metabolice şi mai puţine probleme de fertilitate. Este de asemenea posibil să se îmbunătăţească furajul de bază prin metode ce utilizează produse industriale secundare de înaltă calitate. Dispozitivul de amestecare “Vario” dezvoltat de Strautmann, dotat cu cuţite reglabile, asigură o amestecare rapidă şi omogenă a tuturor componentelor furajelor. Datorită formei curbate spre interior a cuţitelor de tăiere se realizează o economisire de % a energiei. Un utilaj adiţional de curăţire, situat la gura inferioară de evacuare a dispozitivului de amestec, garantează eliminare rapidă şi constantă a amestecului de furaj. O opţiune Verti-Mix 1050-1450 poate fi livrată cu ax cu boghiu pe arcuri. Această versiune este recomandată pentru transportul de lungă distanţă pe drumuri şi pentru operarea pe teren denivelat. Toate modelele Vert-Mix pot fi echipate la cerere cu un dispozitiv de împrăştiere a paielor. Dispozitivul de amestecare vertical taie baloţii în bucăţi adecvate. Dispozitivul de împrăştiere, acţionat de un motor hidraulic, împrăştie paiele în hambar. O opţiune a acestei funcţii este posibilitatea de a fi acţionată electric. Dispozitivele de împrăştiere a paielor sunt de obicei acţionate de o pompă hidraulică. Ca o opţiune, Verti-Mix poate fi echipat cu o bandă rulantă de alimentare către exterior, în partea frontală sau posterioară. Prin mijloace implicând o bandă transportoare foarte lată, din PVC, care poate fi echipată de asemenea cu un mecanism de control al vitezei, furajul poate fi depozitat în partea dreaptă sau stângă a mesei de furajare. Ca o extraopţiune, modelele Verti-Mix pot fi dotate si cu două uşi de alimentare, în partea din dreaptafaţă şi stânga-spate. Farm Tech SRL este importator in Romania al remorcilor Strautmann. FARM TECH • Calea Bucuresti, nr 115B, DN 1, Sat Saftica, comuna Balotesti, judet Ilfov • mobil: 0723 549 591, 0728 997 176 •tel./ fax: 021/ 352 93 08 • e-mail: office@farmtech.ro • web: www.farmtech.ro

CM YK

holsteinromagazin

iunie 2011

CM YK

ETAPA DUPA ETAPA

I M P O T R I VA Fholsteinromagazin BREI 3 Definirea unei strategii de lupta

2 Diagnosticarea bolii

4 Vaccinare Imunizare Protectie

1 Identificarea bolii

5 Vaccin eficace si sigur

Vaccin unic si inovativ - Febra Q Faza 1

COMPOZIŢIA: Coxiela burnetii inactivată, tulpina “Nine mile” 72 unităţi QF, excipienţi Tiomersal max 120 μg. Indicaţii:Bovine:pentru imunizarea activă a bovinelor, pentru a reduce riscul la animalele neinfectate vaccinate atunci când nu sunt gestante să devină eliminatoare şi pentru reducerea eliminării de Coxiella burnetti prin lapte şi mucus vaginal. Instalarea imunităţii: nu s-a stabilit. Durata imunităţii: 280 de zile de la nalizarea ciclului de vaccinare primară. Caprine:pentru imunizarea activă a caprinelor, pentru reducerea avorturilor produse de Coxiella burnetii şi pentru reducerea eliminării din organism prin lapte, mucus vaginal, fecale şi placentă. Instalarea imunităţii: nu s-a stabilit. Durata imunităţii: nu s-a stabilit. Protecţia a fost demonstrată prin testul infectiei de control la 8 zile de la vaccinarea primară. Contraindicaţii:nu sunt. Reacţii adverse:Bovine: este destul de frecventă (la 8 din 10 animale) observarea unei reacţii palpabile cu un diametru maxim de 9-10 cm la locul de injecţie, care poate dura până la 17 zile. Această reacţie scade gradual şi dispare fără a  necesar vreun tratament. Caprine: este destul de frecventă (la 4 din 12 animale) observarea unei reacţii palpabile cu un diametru maxim de 3-4 cm la locul de injecţie, care poate dura până la 6 zile. Această reacţie scade gradual şi dispare fără a  necesar vreun tratament. Destul de frecvent (mai mult de 1 din 10 animale) se întâlneşte o creştere a temperaturii rectale timp de 4 zile post-vaccinal, fără alte semne generale. Administrare:administrare subcutanată. Agitaţi bine aconul înainte de utilizare. Bovine: 4 ml în regiunea gâtului. Caprine: 2 ml în regiunea gâtului. Deşi cerinţa privind ecacitatea se bazează pe datele de la testul “infecţiei de control” efectuat pe capre vaccinate de două ori, la 6 şi la 3 săptămâni înainte de începerea gestaţiei, există indicii dintr-un studiu clinic mare că este util să se vaccineze animalele tinere. Aceste informaţii, împreună cu datele obţinute la bovine, permit recomandarea următorului program de vaccinare: Bovine de la vârsta de 3 luni: Vaccinare primară: Se administrează subcutanat 2 doze la un interval de 3 săptămâni. În condiţii normale calendarul de vaccinare trebuie planicat astfel încât vaccinarea primară să e făcută cu 3 săptâmâni înainte de montă sau inseminare articială. Revaccinare La ecare 9 luni, aşa cum este descris pentru vaccinarea primară, bazată pe durata imunităţii de 280 zile. Caprine de la vârsta de 3 luni: Vaccinare primară Se administrează subcutanat 2 doze la un interval de 3 săptămâni. În condiţii normale calendarul de vaccinare trebuie planicat astfel încât vaccinarea primară să e făcută cu 3 săptâmâni înainte de montă sau inseminare articială. Nu a fost stabilită durata imunităţii. Protecţia a fost demonstrată prin testul infecţiei de control, la 8 zile de la vaccinarea primară. Timp de aşteptare:carne, organe şi lapte: 0 zile. Natura şi compoziţia ambalajului primar : cutie de carton cu 1 acon din plastic (PEDJ), care conţine 40 ml de supensie.

iunie Ceva2011 Santé Animale S.A. - www.ceva.com - cevaromania@ceva.com Str. Chindiei nr 5, sector 4 - 040185 Bucuresti - Romania - Tel: 00 40 (0) 21 335 00 60 - Fax: 00 40 (0) 21 335 00 60

CM YK

holsteinromagazin

CM YK

holsteinromagazin

Remorcile tehnologice Tatoma cu unul sau mai mulţi melci verticali, pot fi remorcate de un tractor sau pot fi utilizate static fiind acţionate în această situaţie de un motor separat. Remorca are în interior un melc de formă conică. Acesta permite tăierea şi amestecarea oricărui tip de balot: cu formă rotundă sau dreptunghiulară şi din orice fibră. Remorcile dispun de un şasiu independent şi patru senzori de cântărire a furajelor cu urmează a fi amestecate. Ele pot fi folosite cu uşurinţă având mai multe posibilităţi de descărcare a amestecului cu transportor cu bandă pe ambele părţi sau prin spate. În funcţie de tipul de amestec, ordinea de încărcare a baloţilor şi cantitatea lor, se poate realiza un amestec omogen într-un tip foarte scurt.  ani de experienţă în fabricarea remorcilor tehnologice cu melci verticali alături de calitatea materialelor folosite sunt garanţia unei remoerci cu caracteristici imbatabile.

Remorcile tehnologice Idealfeed MAV, au capacităţi cuprinse între  şi m, şnec vertical dotat cu cuţite şi contracuţite reglabile manu-al, cântar electronic cu  reţete memorate,  senzori de avertizare pentru încarcare deplină, descărcare bilaterală anterioară, implant hidraulic independent şi necesită o putere de - CP.

Remorcile tehnologice Idealfeed MAV2, are capacităţi cuprinse între  şi m,  şnecuri verticale dotate cu cuţite şi contracuţite reglabile manual, cântar electronic cu  reţete memorate,  senzori de avertizare pentru încărcare deplină, descărcare bilaterală anterioară, implant hidraulic independent, platformă anterioară de acces şi necesită o putere de - CP.

Comuna Ciocârlia, Ialomiţa, DN 2 (Bucureşti – Buzău) telefon 0243.259.259 • fax 0243.254.091 www.romatech.ro • office@romatech.ro 38

CM YK

holsteinromagazin

iunie 2011

CM YK

holsteinromagazin

Remorcile tehnologice Kuhn Euromix (870, 1070, 1670 şi 2770), au capacităţi cuprinse între  şi m, pot prepara la o trecere între  şi  raţii şi au melcii dispuşi vertical ce au o viteză de rotaţie de  rpm. Acţionarea contracuţitelor este hidraulică iar cuţitele cu curbură metalică sunt incluse în oferta standard. Descărcarea amestecului realizat se face prin partea dreapta faţă însă există posibilitatea ca opţional să se realizeze şi descărcarea prin spate stânga. Sistemul programabil de cântărire cu transmitere a datelor este inclus în standard. Modelele Euromix 870 şi 1070 sunt prevăzute cu un mlec, au lăţimea de , / ,m şi o lungime de , respectiv ,m. Aceleaşi două modele au o înălţime de , şi respectiv ,m şi o greutate de ., respectiv .kg. Sistemul de cântărire este în  puncte. Modelele Euromix 1670 şi 2770 au o capacitate de  şi m şi sunt prevăzute cu doi melci verticali. Necesită o putere la priză mai mare de  şi respectiv  CP. Sistemul de cântărire al acestor modele este în patru puncte şi au o greutate de . şi respectiv . kg.

Remorcile tehnologice DeLaval VM sunt furnizate fermierilor în  variante de dimensiuni de la m pentru fermele mici până la sarcini mari de m. Toate variantele constructive au containere de amestecare din oţel de înaltă calitate şi angrenaj de amestecare conceput pentru funcţionare la sarcină mare, pe termen lung. Există o gamă variată de opţiuni pentru particularizarea mixerului care includ transportoare cu lanţ sau curea pentru distribuirea hranei, precum şi transportoare elevatoare. Sistemele de cântărire şi programare ale raţiei amestecate pot fi gestionate de un sistem de sine stătător sau conectat la software-ul de alimentare DeLaval TMR. Acesta la rândul lui poate fi legat de sistemul de gestionare a cirezii ALPRO™. Melcul vertical al remorcilor DeLaval, special conceput, în combinaţie cu contracuţitele amestecă şi taie chiar şi baloturi întregi şi paie foarte lungi. Datorită acestui amestec omogen, vacile au acces la toate componentele furajului care sunt foarte bine amestecate. Distribuţia furajului este simplă şi precisă, astfel încât fiecare grup de vaci obţine cantitatea exactă de hrană care poate fi distribuită, în mod egal, pe ambele părţi ale mixerului. Remorcile tehnologice DeLava VM lungime

VM 4

4,15m

înălţime

2,18m

lăţime

volum

1,80m 4m

putere necesară greutate netă

35-40 CP

2.500kg

VM 8

4,25m

2,52m

2,25m 8m

50 CP

2.800kg

VM 10

5,21m

2,61m

2,25m 10m3

60 CP

3.400kg

VM 12

5,27m

2,81m

2,25m 12m3

70 CP

3.800kg

3,10m

100 CP

4.600kg

140 CP

7.600kg

VM 16

5,36

VM 20* 7,31

2,78m

2,83m 16m

2,25m 20m

* doi melci şi două axe

Şos. Bucureşti-Târgovişte 174D, Mogoşoaia, Ilfov Tel.: +40-21-207.20.69; Fax.: +40-21-207.20.80 www.ipso.ro/agricultura

Calea Bucureştilor, nr. 91B, etaj 2, Otopeni, Ilfov Tel.: +40-31-405.87.01/02 www.delaval.com / www.delaval.ro holsteinromagazin

iunie 2011

CM YK

holsteinromagazin

Remorci tehnologice amestecătoare cu melc orizontal

Remorcile tehnologice Tatoma, pentru amestecat şi distribuit furaje folosesc un singur melc de amestec care mută furajul cu uşurinţă într-o direcţie longitudinală cu ajutorul spiralelor şi spiţelor care reduc frecarea şi zdrobirea furajului. Melcul este acţionat de o cutie de viteze care este conectată direct la priza de putere a tractorului. Avantajele acestui sistem, pe lângă amestecul omogen realizat, de o mai bună calitate, constau într-o compresie mai redusă a furajului, o putere necesară mai mică, piese în mişcare mai puţine, costuri de întreţinere mai mici şi implicit o durată de funcţionare a utilajului mai lungă. Îmbunătăţirea, simpliﬁcarea şi reducerea puterii consumate faţă de sistemele mai vechi de amestecare ţi tăiere, constau într-o economie de aproximativ % din timpul de amestecare al furajelor. Sistemul de cântărire asigură compoziţia şi distribuţia dorită a amestecului de furaje.

Remorcile tehnologice Championfeed M, au capacităţi cuprinse între  şi  m,  şnecuri dotate cu cuţite cu rotaţie contrară, reducator epicicloidal, transmisie cu pinioane în baie de ulei şi descărcare în partea dreaptă a sensului de mers. Puterea necesară este de - CP.

Remorcile tehnologice Championfeed MD cu freză de autoîncărcare, au capacităţi cuprinse între  şi  m,  şnecuri dotate cu cuţite cu rotaţie contrară, reducator epicicloidal, transmisie cu pinioane în baie de ulei, freză de auto-încărcare cu inversor de rotaţie şi au posibilitatea de descărcare reglabilă hidraulic în partea dreapta a sensului de mers. Puterea necesară este de - CP.

Comuna Ciocârlia, Ialomiţa, DN 2 (Bucureşti – Buzău) telefon 0243.259.259 • fax 0243.254.091 www.romatech.ro • office@romatech.ro 40

CM YK

holsteinromagazin

iunie 2011

CM YK

holsteinromagazin

iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin

Remorcile tehnologice Kuhn Euromix (980, 1880 şi 2780), au capacităţi cuprinse între  şi m, pot prepara la o trecere între  şi  raţii şi au melcii dispuşi orizontal ce au o viteză de rotaţie de  rpm. Acţionarea contracuţitelor este hidraulică iar cuţitele cu curbură metalică sunt incluse în oferta standard. Descărcarea amestecului realizat se face prin partea dreapta faţă însă există posibilitatea ca opţional să se realizeze şi descărcarea prin spate stânga. Sistemul programabil de cântărire cu transmitere a datelor este inclus în standard. Modelul Euromix 980 este prevăzut cu un mlec, are o lăţimea de ,m şi o lungime de ,. Sistemul de cântărire în trei puncte. Modelele Euromix 1880 şi 2780 sunt prevăzute cu doi melci orizontali, au o capacitate de  şi m şi necesită o putere la priză mai mare de  şi respectiv  CP. Sistemul de cântărire al acestor modele este în patru puncte şi au o greutate de . şi respectiv . kg.

Remorcile tehnologice DeLaval HM cu sistem de autoîncărcare şi freză pentru tăierea silozului care poate fi montat pe modelele DeLaval HM şi HM. Cu ajutorul acestui sistem silozul este tăiat drept, neted, fără a se produce pierderi şi fără a fi necesară implicarea unui alt salariat din fermă, altul decât cel care manipuleaza remorca. Software-ul DeLaval, special conceput programarea raţiilor furajere, poate fi uşor conectat la remorcile tehnologice din clasa HM. Sistemul poate include  de raţii cu  de componente şi are o rezervă independentă de baterie. Aceasta înseamnă că vacile dumneavoastră obţin exact raţia necesară, fără să introduceţi reţeta de fiecare dată când amestecaţi. Sistemul este conectat la TMRsoftware şi oferă full control asupra managementului hranei, raţiilor şi inventarului dar şi asupra calculelor economice. Remorcile tehnologice DeLava HM lungime

HM 8 HM 8

4,92m

înălţime

2,47m

lăţime

volum

putere necesară greutate netă

50 CP

3.850kg

60 CP

4.900kg

1,86m 8m

5,83m

2,47m

2,10m

5,73m

2,64m

2,01m 12m3

70 CP

5.000kg

6,64m

2,82m

2,25m 12m

80 CP

6.000kg

6,94m

2,17m

17m3

125 CP

6.300kg

cu freză

VM 12 VM 12 cu freză

VM 16

Şos. Bucureşti-Târgovişte 174D, Mogoşoaia, Ilfov Tel.: +40-21-207.20.69; Fax.: +40-21-207.20.80 www.ipso.ro/agricultura 42

CM YK

Calea Bucureştilor, nr. 91B, etaj 2, Otopeni, Ilfov Tel.: +40-31-405.87.01/02 www.delaval.com / www.delaval.ro

bovismagazin

iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin

bovismagazin

iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin

.591.712 Dr. Ghencioiu Cosmin 0722 .240.712 Dr. Schenker Dana 0722 694 Dr. Ochea Marian 0723.645. 351.978 Dr. Bârţoiu Alin 0040.722. www.doctordevaci.ro, e-mail: doctordevaci@yahoo.com

CM YK

un material realizat împreună cu dr. Daniela Schenker specialist “Doctor de vaci“ • 0722.240.712 foto BOVISmagazin / dr. Daniela Schenker

este un proiect iniţiat de patru medici veterinari care au drept scop oferirea unor servicii complete în fermele de taurine

Dislocaţia de stomac sau deplasarea stomacului

Dislocaţia de stomac sau deplasarea stomacului este o afecţiune la “modă” pentru vacile Holstein din fermele noastre. Ea afectează animalele proaspat fătate şi chiar pe cele cu o lactaţie înaintată, datorită marii producţii de lapte pe care acestea sunt forţate să o realizeze. Această afecţiune dă mari bătăi de cap fermierilor, deoarece are ca rezultat pierderi mari de bani cauzate de: costuri cu tratamente injectabile (ineﬁciente de cele mai multe ori), pierderea producţiei de lapte, apariţia unui interval lung între fătare şi concepţie şi în ﬁnal abatorizarea. Toate aces-

tea se datorează diagnosticării incorecte a acestei afecţiuni, şi chiar, în cazul diagnosticării corecte, a aplicării unui tratament inadecvat. Mare atenţie a nu se confunda torsiunea stomacului (twisted gut) cu deplasarea stomacului, torsiunea sau răsucirea stomacului apărând de obicei împreună cu deplasarea lui şi ﬁind necesară operarea de urgenţă. În aproximativ % dintre cazuri, deplasarea apare pe partea stângă, mai rar pe partea dreapta şi de cele mai multe ori pe această parte apare şi cu torsionare. Este foarte adevărat că şansele de recuperare ale ani-

bovismagazin

malului afectat scad de la o zi la alta, dar din experienţă, vacile ce au fost operate la - săptămâni de la apariţia afecţiunii s-au vindecat % şi au revenit destul de repede la producţiile iniţiale şi chiar mai mari. În mod normal un animal care are ca şi afecţiune primară dislocaţia de stomac, cu o diagnosticare imediată şi operată în decurs de - zile de la aparitia afecţiunii, işi revine complet, în  săptămâni ﬁind la producţia de dinainte de dislocaţie. Despre dislocaţia de stomac se poate vorbi mult mai mult, dar ne vom rezuma pentru iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin acest scurt material doar la detalierea celor mai importante cauze ale aparitiei afecţiunii, diagnosticării şi tratamentului chirurgical, respectiv: operaţia de dislocaţie de stomac. Cauzele primare sunt: • predispoziţia genetică (rasa Holstein cu adâncime toracică mare) şi • nutriţia deficitară, înainte şi după fătare (respectiv în perioada de înţărcare şi în perioada de imediat după fătare) care se traduce prin dezechilibru nutriţional (raportul energie/proteină şi niveluri ale calciului sangvin depreciate-hipocalcemie clinică şi subclinică). Toate acestea duc la reducerea motilităţii rumenului, dar mai ales a stomacului cu flaciditatea (atonia) acestuia şi acumulare de gaze volatile care fac ca acesta să se ridice din poziţia sa fiziologica (ventrolateral dreapta). Cauzele secundare: • orice afecţiune ce duce la diminuarea consumului de furaje de către animal. Diagnosticarea se face prin ascultaţie cu stetoscopul. Prevenţia se face prin administrarea de raţii furajere echilibrate şi potrivite vacilor mari producătoare de lapte. Pentru rezultate sigure este recomandat tratamentul chirurgical urmat de tratament postoperator  zile cu antibiotic i.m. şi mâncare specifică vacii de lapte. În condiţii normale, cu o anestezie generală corectă, animalul se ridică imediat după terminarea operaţiei şi chiar are dorinţa de a consuma furaje. Costurile acestei proceduri chirurgicale sunt foarte mici în comparaţie cu posibilele pierderi economice în condiţiile netratării afecţiunii. Operaţia se realizează într-un timp foarte scurt, aproximativ  minute (în situaţia de faţă în  minute).

este un proiect iniţiat de patru medici veterinari care au drept scop oferirea unor servicii complete în fermele de taurine

ora 14:36

CHIRURGIE ABDOMINALĂ operaţii de deplasare abomasum sau rumenotomii

ANALIZE DE LABORATOR ora 14:41

ora 14:42

teste hepatice şi dozări de microelemente

.591.712 Dr. Ghencioiu Cosmin 0722 .240.712 Dr. Schenker Dana 0722 694 .645. 0723 Dr. Ochea Marian 351.978 Dr. Bârţoiu Alin 0040.722.

ora 14:44

www.doctordevaci.ro, e-mail: doctordevaci@yahoo.com

foto BOVISmagazin / dr. Daniela Schenker bovismagazin

iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin

ora 14:45

ora 14:47

foto BOVISmagazin / dr. Daniela Schenker

ora 14:44

ora 14:49

ora 14:45 incizia pielii se face cu atenţie datorită faptului că musculatura este extrem de subţire. ora 14:49 începe sutura stomacului.

ora 14:49

ora 14:50

ora 14:51

ora 14:49 se analizează parţial stomacul. În acest caz nu au fost evidenţiate aderenţe care pot apărea ca urmare a unor leziuni. ora 14:50 administrarea primei doze de antibiotic în cavitatea abdominală. “Am administrat antibiotic în două doze într-o cantitate dublă faţă de normal, 40 ml faţă de 20 ml, pentru a încerca să stopăm apariţia peritonitei care precede aderenţelor .“ ora 14:50 sutura stomacului.

ora 14:53

ora 14:54

ora 14:56

ora 14:58

ora 14:53 administrarea celei de a doua doze de antibiotic. ora 14:54 închiderea abdomenului se face cu fir resorbabil. ora 14:56 sutura musculaturii abdominale se face de asemenea cu fir resorbabil. ora 14:56 sutura pielii se face cu fir neresorbabil

ora 14:58

ora 14:59

ora 14:59 se administrează la finalul intervenţiei spary cu antibiotic. Pentru a avea o revenire postoperatorie bună se va realiza o incizie cât mai mică. 46

CM YK

bovismagazin

iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin

Danish know-how

Premix Vitamine & Minerale Suplimente Vitfoss este o companie daneză dinamică şi inovatoare, specializată în produse nutriţionale pentru vaci. Principala noastră preocupare este producţia şi marketingul premixurilor şi suplimentelor pentru industria de furaje.

Vifoss România SRL RO-120118, Buzău, şos. Brăilei, km. 7, jud. Buzău telefon: 0722.592.626, fax: 0238.712.304, e-mail: mba@vitfoss.ro, web: www.vitfoss.com

bovismagazin

iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin foto BOVISmagazin / dr. Daniela Schenker

BIROUL EDITORIAL str. Intrarea Vaselor, nr. , Mogoşoaia, cod , jud. Ilfov; tel. -. e-mail: bovis.magazin@gmail.com

Director de publicaţie Dr. Ionuţ Costin LUPU

ora 15:01

ora 15:03

ora 15:01 animalul este eliberat din contenţie imediat după finalizarea intervenţiei şi se ridică în doar două minute

Senior Editor Prof. Univ. Dr. Valer Teuşdea Colaboratori Prof. univ. dr. Alin Bârţoiu Dr. Cosmin Ghencioiu Dr. Marian Ochea Traduceri şi adaptări Conf. Univ. C. GEORGESCU Pre-Press & Tipar AUROprint Bucureşti CORESPONDENŢĂ

ora 15:07

ora 15:09

ora 15:07 hipersalivaţie apărută ca urmare a anesteziei. Atenţie!!! la dozarea anestezicului general. ora 15:07 vaca are tendinţa ca în maxim 10 minute de la finalizarea intervenţiei să consume furaj.

Scrieţi-ne părerea dumneavoastră despre revistă, despre ceea ce aţi dori să aflaţi şi despre ceea ce consideraţi că este inoportun să fie editat. Scrisoarea dumneavoastră poate fi scrisoarea ediţiei, iar aceasta va fi premiată cu un abonament pe un an. BOVIS MAGAZIN este o revistă publicată de Agricultural Media Group. Revista are o periodicitate de 6 numere pe an. Este interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în această revistă. Opiniile publicate în articole nu reflectă neapărat părerea editorilor ei. Agricultural Media Group nu răspunde pentru conţinutul materialelor publicitare şi nici pentru cel al articolelor oferite. Editorul îşi rezervă dreptul de a determina categoriile de cititori care primesc revista gratuit. ISSN 1841-0472

E: bovis.magazin@gmail.com

două animale operate în urmă aproximativ două săptămâni reintră în producţie fără probleme speciale. Astfel, după doar 12 - 15 zile de la intervenţia chirurgicală se poate înregistra o revenire completă a animalului atât din perspectiva strării generale cât şi din perspective producţiei de lapte.

Pentru orice fel de informaţie legată de această intervenţie chirurgicală puteţi contacta

reprezentanţii companiei “Doctor de Vaci“

Datorită numărului mare de solicitări de angajare primite din partea unor companii furnizoare de input-uri pentru fermele de vaci şi nu numai, care ne-au cerut recomandări, invităm pe toţi cei interesaţi să activeze în companii de distribuţie pe poziţii de consultanţă şi reprezentare comercială să ne transmită un Curriculum Vitae la, fax: 0372.870.553 sau e-mail: bovis.magazin@gmail.com. 48

CM YK

bovismagazin

iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin

bovismagazin

iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin GHIDUL CRESCĂTORULUI: Companii care oferă servicii şi produse pentru creşterea taurinelor Compania

Activitate

Adresa

Web

Contact

Pag.

CEVA Sante Animale

Medicamente

Str. Chindiei, nr. 5, sector 4, Bucureşti

www.ceva.com

dr. Alexandru Ivancencu, Tel.: 0728.628.717

Aqua D&P

Tehnologie

Cluj-Napoca, jud. Cluj

dorinachezan@yahoo.com

ing. Dorina Chezan, Mob.>

C3, 37 18

Biovet Impex

Medicamente

Str. Sebastian, nr. 211 B, Bucureşti

www.biovet-impex.ro

dr. Alexandru Baciu, Mob.: 0744.328.307

Rota Guido

Echipamente

Calea Turzii, nr. 199, Cluj Napoca

c.serachitopol@rotaguido.ro

Claudia Serachitopol, Mob.: 0727.881.205

•

GEA WestfaliaSurge Ro

Echipamente

str. Regimentul 5 Vânători, nr. 38, Alba Iulia

office@westfalia.ro

Tiberiu Toth, Tel.: 0258.832.256

Pfizer România

Medicamente

Splaiul Independenţei, nr. 179, Bucuresti

horia.vana@pfizer.com

dr. Horia Vana, Tel.: 0724.251.694

•

Cow Genetics

Genetică

loc. Slobozia, jud. Ialomiţa

cow_genetics@yahoo.com

Adrian Dina Tel.: 0728.528.888

•

Kraiburg/G.K.R. Impex

Tehnologie

Cpt. Gârbea, nr. 4, loc. Bucureşti

www.kraiburg-agri.com

ing. Simona Ehman, Mob.: 0722.587.124

ABS Global / PIC România

Genetică

Caimatei 8, et. 2, sector 2, Bucureşti

ioan.ladosi@pic.com

ing. Ioan Ladoşi, Mob.: 0744.649.240

Farm Tech

Utilaje

Calea Bucureşti, nr. 115 B, Săftica, Ilfov

office@farmtech.ro

Giorgiana Ferchedău, Mob.: 0727.554.554

Intervet România

Medicamente

Şos. de Centură nr. 27-28, Sat. Chiajna, Com Chiajna

intervetromania@intervet.com

dr. Cătălin Gheorghe, Mob.: 0721.200.174

C2, 27

Vitfoss România

Furaje

Şoseaua Brăila, km. 7, loc. Buzău, jud. Buzău

mba@vitfoss.ro

ing. Mihai Băluşoiu, Mob.: 0722.59.26.26

19, 47

ALM Genetic

Genetică

Iuliu Maniu 55, Braşov, jud. Braşov

almgenetic@yahoo.com

dr. Laurenţiu Garabet, Mob.: 0742.791.400

IPSO

Utilaje

Bucureşti-Târgovişte, 174D, Mogoşoaia, jud. Ilfov

diana.sava@ipso.ro

Diana Sava, Tel.: 021.207.20.19

TopNutrition

Furaje

Principală 46, Tărtăşeşti, jud. Dâmboviţa

top.nutrition@yahoo.com

ing. Bănescu Daniela, Tel.: 0745.284.841

G-A Nutriţie Animală

Nutriţie

Bereşti Bistriţa, loc. Brad, jud. Bacău

office@evialis.ro

ing. Nicoleta Tănase, Mob. 0740.188.111

Schaumann Agri

Nutriţie

Str. Ramuri Tei, nr. 20, Bucureşti, sector 2

stoicescu.alexandru@gmail.com

Stoicescu Alexandru, Mob.: 0722.636.955

• 43, C4

R E V I S TÃ A C R E S C ÃT O R I L O R D E T A U R I N E D I N R O M Â N I A noutăţi

management

alimentaţie

genetică

patologie

tehnologie

mediu

procesare

Numai pe baza acestui talon vei putea obţine abonamentul pentru BOVIS magazin Completaţi spaţiile, bifaţi rândurile corespunzătoare, semnaţi în dreapta jos şi trimiteţi-l prin poştă însoţit de copia documentului care certifică plata, la adresa: SC AGRICULTURAL MEDIA GROUP SRL, loc. Dumbrava Roşie, str. Haiducului nr. 23, cod 617185, jud. Neamţ, România. NUMELE ................................................... PRENUMELE ................................................................................................ TEL ................................................................. E-MAIL................................................................................................... Voi primi publicaţia pe adresa de acasă sau serviciu (numele instituţiei): ...................................................................................................................................................................................... strada ............................................................................................................ nr. .................... bl. ................ ap. .......... sector/judeţul .................................................... localitatea ......................................................................................... Doresc să primesc la acceaşi adresă o factură fiscală pentru suma achitată, pentru firma: .............................................. ............................................................................ CUI ...................................... localitatea ............................................ Am achitat suma de: o 50 RON (1 an), o 90 RON (2 ani) • mandat poştal/ordin de plată nr. ........................................................ din data de ..................................................... pentru SC AGRICULTURAL MEDIA GROUP SRL, în contul IBAN RO37RZBR0000060003407434 deschis la Raiffeisen Bank Piatra Neamţ. Semnătura ............................................. PENTRU MAI MULTE INFORMAŢII PUTEŢI SĂ NE CONTACTAŢI LA: 0723.664.394

CM YK

bovismagazin

iunie 2011

CM YK

BOVISmagazin

bovismagazin

iunie 2011

CM YK