Bovis magazin 34 versiune electronica

Page 1

EC SP

l tu en zin im ga 11 pl a 20 su o m rie de INr mb clu TE ie in LS no HO nr. 9

ANUL 8 NR. 5 (34) noiembrie 2011 8,5 ron

L IA

Calculul ediţiei: peste 63% din piaţa românească a m.s.c.-ului este ”la negru” pag. 13

DN Agrar:

tehnologiile vestului, realităţile estului interviu cu Sorin Anderco managing partner DN Agrar Group pag. 14

Petrică Azoiţei manager Agroind Focşani

Investiţii în plină criză actul I

Agroind Focşani

CM YK

pag. 6

4. Piaţa laptelui românesc între realităţi, teorii şi filosofii (III) 48. Mai mult decât poate desluşi ochiul unui tehnician (Test: John Deere i combina de tocare a furajelor)

CM YK


PROTECпIE PENTR8 PER)ORMANпĂ

BOVILIS® RINGVAC

BOVILIS® BVD

9DFFLQDUHD SURILODFWLFă оL FXUDWLYă vPSRWULYD WULFRILрLHL OD ERYLQH

$YDQJDUGD OXSWHL vPSRWULYD GLDUHHL YLUDOH ERYLQH

BOVILIS® IBR MARKER 9DFFLQ PDUNHU YLX FRQWUD ULQRWUDKHLWHL LQIHFрLRDVH ERYLQH

CM YK

BOVILIS® BOVIPAST RSP 9DFFLQ FRQWUD EROLL UHVSLUDWRULL OD ERYLQH 8Q VLQJXU YDFFLQ SHQWUX WRDWH EROLOH

CM YK


BOVISmagazin O analiză succintă a filierei laptelui, o analiză responsabilă sau ridicolă?... dumneavostră decideţi

º

Cuprins N 34 4 І Piaţa laptelui românesc între realităţi, teorii şi filosofii (III) 6 І Agroind Focşani - Investiţii în plină criză - Actul I 10 І DCDA: diferenţa cationi – anioni din dieta: corelaţii cu pH-ul urinar în perioada de repaus mamar 12 І 5 elemente de bază în aprecierea exteriorului 13 І Agromalim Arad, 8 - 11 septembrie 14 І DN Agrar: tehnologiile vestului, realităţile estului

% din piaţa românească a

19 І Calculul ediţiei: peste m.s.c.- ului este ”la negru”

30 І Angus, din nou în România, cu o altă filosofie de dezvoltare! 34 І Noutăţi tehnice din ferme (Echipamentul de tăiat siloz.) 35 І BG ET (Shottle x Jocko Besn x Mtoto) noul număr 1, în Franța, la rasa Holstein

„S-a investit enorm, modernizarea este formidabilă, dar efectivele [de vaci] nu sunt cele pe care le dorim. În industria laptelui capacităţile de producţie sunt de trei ori mai mari decât producţia şi sunt mai mari şi decât cota alocată de 3,15 milioane tone. Sunt repartizate neuniform în judeţe şi nu s-au dezvoltat pe baza planurilor de afaceri şi a unor analize clare de piaţă. Multe obiective de investiţii construite prin SAPARD sunt în pericol de a fi lichidate pentru că cred că nu îşi vor atinge parametrii de performanţă fixaţi în proiecte”, a declarat ministrul Valeriu Tabără, potrivit

Agerpres. Deşi purtăm un respect deosebit funcţiei de Ministru al Agriculturii nu ne putem cenzura şi ne manifestăm surprinderea... Oare, în ultimii ani, cine a fost preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor? Oare cine a fost plătit din bani publici, i s-a oferit statut de demnitar şi ar fi trebuit să aibă o imagine de ansamblu a zootehniei şi industriei de procesare a laptelui din România? Oare cine ar fi trebuit să se implice activ în cristalizarea unei strategii naţionale a filierei laptelui?... oare cine? Declaraţia domnului ministru Valeriu Tabără este cel mai probabil un mix de ipocrizie, superficialitate şi impotenţă... mare păcat.

36 І Software pentru managementul fermelor de taurine, conceput cu ajutorul medicilor veterinari români 37 І AfiFarm, instrumentul suprem de gestionare a managementului 38 І Ferma Schaumann din localitatea germană Hülsenberg are un nou adăpost care sporeşte comfortul şi performenţele efectivelor 39 І Tehnici moderne de includere a substanţelor minerale în furaj 40 І Testarea genomică - scurt interviu cu domnul dr. Johannes Aumann, director al Besamungsverein Neustadt a.d. Aisch (BVN) 42 І traktorpool - liderul promovării on-line a vânzărilor de utilaje agricole second-hand 48 І Mai mult decât poate desluşi ochiul unui tehnician (Test practic în câmp: John Deere 7750i combina de tocare a furajelor) 54 І „Albastru până în măduva oaselor” (Test: tractorul New Holland T7.210)

Sorin Bazavan 1 dec 1967 - 16 oct 2011 „Am aflat cu tristeţe vestea trecerii în nefiinţă a colegului şi prietenului nostru Sorin Bazavan. A fost un profesio-nist desăvârşit şi am pierdut un partener valoros. Îl vom păstra în amintirea noastra şi dorim să transmitem sincere condoleanţe familiei şi tuturor celor apropiaţi! Întreaga echipa DeLaval îl regretă enorm! Dumnezeu să îl odihnească!„ “Am pierdut omul care ne-a adus ani mulţi liniştea în fermă, un amic deschis şi corect.“ dr. Cosmin Ghencioiu bovismagazin

noiembrie 2011

CM YK

3

CM YK


BOVISmagazin

Piaţa laptelui românesc între realităţi, teorii şi filosofii (III) Dorin Cojocaru (TRD Tnuva România): Este o

Dorin Cojocaru (director achiziţii lapte TRD Tnuva România / fost vicepreşedinte APRIL) a răspuns întrebărilor comunicate de dumneavoastră. Dacă aveţi orice întrebare, fie ea despre un caz punctual sau general, legată de piaţa laptelui din România şi relaţia dumneavoastră cu procesatorul partener, vă rugăm să ne contactaţi la: bovis.magazin@gmail.com / 0723.66.43.94 (LUPU Ionuţ, editor BOVISmagazin).

BOVISmagazin: Sunt cu adevărat procesatorii bulgari mai eficienţi decât cei romani? Care sunt motivele pentru care, după achiziţionarea de lapte de pe piaţa românească, procesatorii bulgari reuşesc să vândă mai ieftin produse lactate pe piaţa din România? Dorin Maxim (Hochland România): Din informațiile statistice disponibile, în cazul procesatorilor de lactate din Bulgaria o cantitate relativ mică de lapte provine din România, cea mai mare parte din materia primă fiind asigurată de pe piața bulgară, la prețuri inferioare celor din România. Realizând o medie ponderată, procesatorii din țara vecină reușesc să aibă, per total, costuri mai mici de achiziție a laptelui față de procesatorii români. Pe lângă aceasta, o posibilă economie de costuri a procesatorilor de lactate din Bulgaria se poate baza și pe alți factori: un nivel estimat al 4

CM YK

investițiilor directe în facilități de producție mai redus decât în România, costuri mai mici cu forța de muncă, dar și o fiscalitate mai relaxată față de piața românească. De asemenea, considerăm că analiza eficienței trebuie să se bazeze pe un raport optim prețcalitate, prin asigurarea celui mai bun preț posibil pentru o calitate impecabilă. În cadrul companiei Hochland România aceasta este preocuparea noastră continuă: să oferim consumatorilor produse la cele mai înalte standarde de calitate și siguranță alimentară, la prețuri corecte, pentru protejarea permanentă a intereselor acestora.

BIROUL EDITORIAL str. Intrarea Vaselor, nr. , Mogoşoaia, cod , jud. Ilfov; tel. -. e-mail: bovis.magazin@gmail.com

întrebare serioasă sau o glumă? Director de publicaţie nu ştiu cum să reacţionez la o Dr. Ionuţ Costin LUPU astfel de întrebare... nu vreau să jignesc pe nimeni, dar nu pot da Colaboratori un raspuns “tehnic” la astfel de Prof. univ. dr. Alin Bârţoiu întrebări, poate că “procesatorii Dr. Cosmin Ghencioiu bulgari” despre care vorbiţi au Dr. Marian Ochea descoperit “magia tehnologiei“ Traduceri şi adaptări şi pot face  kg telemea din  litri Conf. Univ. C. GEORGESCU de lapte” şi restul... chimicale. Abordând însă acest subiect cu Pre-Press & Tipar mult mai multă atenţie trebuie AUROprint Bucureşti să sublinez următoarele puncte: . Aveţi date concrete sau nume CORESPONDENŢĂ de procesatori bulgari care au Scrieţi-ne părerea dumneavoastră despre revistă, despre ceea ce aţi dori să aflaţi şi cumpărat lapte din România despre ceea ce consideraţi că este inoportun la preţuri mai mari cu -% să fie editat. Scrisoarea dumneavoastră poate şi au vândut telemea şi caşcaval fi scrisoarea ediţiei, iar aceasta va fi premiată cu un abonament pe un an. cu % mai ieftin? . Sigur era telemea sau caşcaval? BOVIS MAGAZIN este o revistă publicată de Agricultural Media Group. Nu era oare un produs obţinut Revista are o periodicitate de 6 numere pe an. din % lapte degresat amestecat cu grăsimi vegetale (ulei Este interzisă reproducerea parţială sau totală de palmier) şi adăugat sare de a materialelor cuprinse în această revistă. Opiniile publicate în articole nu reflectă lămâie? neapărat părerea editorilor ei. Am auzit şi eu această abordare Agricultural Media Group nu răspunde în presă şi aş dori să adresez pentru conţinutul materialelor publicitare şi nici pentru cel al articolelor oferite. Editorul îşi câteva întrebări: rezervă dreptul de a determina categoriile de . ar cumpăra oare aceste cititori care primesc revista gratuit. produse contrafăcute din BulISSN 1841-0472 garia, şi le-ar da copiilor lor să mănânce acele persoane care ne acuză că procesatorii bulgari sunt mai eficienţi? . unde sunt aceşti “procesatori” în perioada de vară şi de ce apar doar în lunile de toamnă şi iarna? . oare cei care ne acuză că suntem ineficienţi au auzit de “piaţa neagră” a laptelui din Bulgaria? . aritmetica din clasa a -a nu Nu îmi doresc să jignesc pe nimeni dar consider că cititorii cred că poate explica modul BOVISmagazin sunt oameni cum poate un produs finit să fie inteligenţi şi înţeleg care este mai ieftin decât valoarea materi“Legenda procesatorilor bulei prime înglobate în el? (alte gari”... costuri nu mai adăugăm).

bovismagazin

noiembrie 2011

CM YK


BOVISmagazin

bovismagazin

noiembrie 2011

CM YK

5

CM YK


BOVISmagazin Agroind Focşani

fotografii BOVISmagazin

Investiţii în plină criză - Actul I

La finele lunii septembrie a avut loc poate cel mai important eveniment al anului pentru familia crescătorilor de vaci din judeţele din est-ul ţării: deschiderea oficială a noilor facilităţi din cadrul fermei Agroind Focşani SA. Maestrul de ceremonii şi gazda a fost domnul director Petrică

Azoiţei unul dintre cei mai populari fermieri din România. Astfel, investiţia a fost realizată prin Măsura , iar costul total s-a ridicat la peste  milioane de euro. Acestea includ un adăpost în valoare de .€, realizat împreună cu firma Hoermann Germania şi MBM Construct  SA

România, o sală de muls DeLaval în valoare de .€ şi utilaje agricole CLASS în valoare de .€. Având în vedere standardul investiţiilor am luat decizia de a acorda o atenţie sporită fiecărui capitol din investiţia echipei Agroind Focşani SA. În acest număr al revistei BOVIS magazin vom

face o prezentare a sălii de muls care este printre cele mai moderne din ţără, la această oră. În următoarele numere vom pune accentul pe modul în care a fost construit adăpostul principal, sala de aşteptare dar şi investiţia în utilajele necesare realizării unui bun management al dejecţiilor.

În momentul ieşirii animalelor şi revenirea porţilor în poziţia - inchis - protecţiile din material plastic de consistenţă moale păstrează un climat de linişte în interiorul spaţiului de muls

6

CM YK

bovismagazin

noiembrie 2011

CM YK


BOVISmagazin

Danish know-how

Premix Vitamine & Minerale Suplimente Vitfoss este o companie daneză dinamică şi inovatoare, specializată în produse nutriţionale pentru vaci. Principala noastră preocupare este producţia şi marketingul premixurilor şi suplimentelor pentru industria de furaje.

Vifoss România SRL RO-120118, Buzău, şos. Brăilei, km. 7, jud. Buzău telefon: 0722.592.626, fax: 0238.712.304, e-mail: mba@vitfoss.ro, web: www.vitfoss.com

bovismagazin

noiembrie 2011

CM YK

7

CM YK


fotografii BOVISmagazin

BOVISmagazin

Sala de muls aleasă de fermierii Agroind Afumaţi este Paralel P2100 Proiectată pentru eficienţa mulsului prin distanţele mici de mers, DeLaval P2100 oferă un randament ridicat prin procese rapide de muls şi schimbări rapide de la un grup la altul: exact ceea ce aveţi nevoie pentru un sistem de muls profitabil. Designul compact ajută, de asemenea, la păstrarea sub control a costurilor de construcţie.Este proiectat pentru confortul real al mulgătorului şi al vacii. Funcţiile de siguranţă includ canal pentru protecţia la lovitura cu copitele, apărătoare, design sensibil al marginii gropii. Vacile au o intrare uşoară în locul de muls şi o poziţie confortabilă, naturală pe durata mulsului. Sistemele de îndrumare controlate cu aer controlează fără piedici intrarea şi ieşirea din sala de muls.

Opţiuni de automatizare P2100 permite selectarea dintr-o gamă larga de soluţii de optimizare, soluţia care se potriveşte mulsului şi bugetului; iar alte opţiuni includ o şină de suport, podea ajustabilă şi proiectoare uger. Suprafeţele netede cu un finisaj de calitate superioară permite curăţarea rapidă având părţile de lucru ascunse în siguranţă în cabineţi din otel inoxidabil pentru a economisi timp, muncă şi costuri. DeLaval P2100 este proiectată pentru instalarea rapidă şi uşoară. Construcţia bulonată robustă înseamnă că toate componentele sunt uşor de transportat, rapid de instalat: iar designul permite extinderea viitoare sau adăugarea de componente neincluse în prima instalare.

Noul tip de cântar de lapte MM27 BC (blood & conductivity) este aprobat ICAR având o acurateţe deosebită care monitorizează de asemenea orice urmă de sânge în lapte, conductivitatea electrică a laptelui, indică eventuale îndepărtări prin lovire a colectoarelor de pe uger sau intrarea accidentală a aerului în colector. De asemenea, oferă o monitorizare rapidă a cantităţilor de lapte şi un control mai bun al sănătăţii animalelor. Folosind tehnologia de măsurare a laptelui prin Duzele de spălare – parte fascicul de raze infraroşii, cântarul MM27 componentă a sălii de muls - permite nu are părţi mecanice în mişcare şi în curăţarea spaţiului de contenţie a aniacest fel riscuri scăzute de defecţiuni. malelor oricând se doreşte

8

CM YK

bovismagazin

Sistemul DeLaval VSD (Variable Speed Drive), foloseşte o tehnologie avansată care constă în modificarea turaţiei electromotorului de la pompa de vacuum corespunzător cerinţelor de vacuum ale instalaţiei. Acest lucru aduce multiple avantaje: • reducerea consumului de electricitate cu până la 70%, • asigură un nivel de zgomot foarte redus comparativ cu sistemele clasice, • creşte considerabil durata de viaţă a pompei de vacuum

noiembrie 2011

CM YK


BOVISmagazin

Colectorul MC53 este conceput special pentru vacile înalt productive având capacitate Unitatatile de muls MPC (Milking Point Controller) 580/680. Controlerele punctului de muls DeLaval MP 580 şi MP 680 beneficiază de un design special, fiind create pentru a maximiza producţia fermei printr-o rutină a mulsului corectă şi eficientă. Prin intermediul acestor unităţi se pot controla toate funcţiile de urmărire şi înregistrare a datelor importante necesare. Practic MP580 /680 actioneaza ca o interfata pentru mulgator a programului de management ALPRO. Pe langa functiile principale de pornit/oprit mulsul, pornire muls manual, actionarea portilor de selectie etc , MPC 580 are mai multe LED-uri si simboluri care indica mulgatorului mai multe alerte si alarme cum ar fi: vaca nu trebuie mulsa; laptele trebuie separat (contaminat cu antibiotic); separă vaca; cantitate redusa de lapte (cand la o mulsoare, de la o vaca se mulge o cantitate de lapte mai mica cu 20% decat media mulsorilor precedente). MPC 580 este prevazut cu un display cu LED-uri care confera o vizibilitate foarte buna pentru mulgator, care poate observa atat numarul vacii in alternanta cu cantitatea de lapte in timpul mulsului dar si alte functii si alarme cum ar fi: lapte contaminat, urme de sange in lapte, lapte cu conductivitate diferita, manson care aluneca de pe mamelon, colector lovit de vaca etc MPC 680 prezinta aceleasi insusiri cu MPC 580 si are in plus cateva caracteristici. Mai multe functii de o complexitate ridicata cum ar fi setarea unor coduri de reamintire in timpul mulsului sau acordarea unei portii de concentrate in plus (atunci cand sistemul include statii de hranire automate). MPC 680 are in componenta si alte functii suplimentare cum ar fi comanda portilor, indexarea sau comanda de la distanta a unitatilor MPC 580 pentru a putea citi sau modifica anumite date despre o anume vaca la un anumit post de muls .

mare (360 ml) şi foloseşte tehnologia patentată Top-Flow. Prin această tehnologie lapte pătrunde în conducta de lapte prin partea superioară a colectorului fiind preluat de la baza colectorului printr-un tub interior. În acest fel, se previne contaminarea încrucişata de la sferturile afectate la cele sănătoase. O alta caracteristică a acestui tip de colector este faptul că laptele este preluat din manşon direct în colector fără nici o restricţie de diametru; această caracteristică, împreuna cu tehnologia Top Flow, permite colectorului să menţină un vacuum stabil sub mamelon chiar în cazul unor debite foarte mari de lapte (face faţă debitelor de până la 15 l/min., aproape imposibil de atins de către vacile cele mai productive). Paharele de muls sunt confecţionate din otel inoxidabil iar colectorul propriu-zis este confecţionat dintr-un material transparent şi foarte rezistent la loviturile mecanice la care ar putea fi supus. Pentru a se putea plia pe particularităţile fiecărei ferme, colectorul MC 53 poate fi echipat cu un sortimet variat de manşoane de muls.

Caracteristicile sălii de muls P2100

Sala este dotata cu doua vase receptoare fiecare avand capacitatea de 100l. Receptoarele de lapte sunt dotate cu pompe de lapte si cartus pentru filtrele de lapte. Filtrele sunt de inalta calitate nepermitand particulelor mai mari de 50 microni sa ajunga in tancul de racire.

• Dimensiuni disponibile: 1 x 3 la 1 x 16, 2 x 3 la 2 x 40 • Distanţa de la o vacă la alta: 711 mm (28”) • Grupuri de 3 sau 4 vaci ( grupuri de 2 vaci 2 pentru 1 x 5 şi 2 x 5) • Construcţie bulonată şi din cadru galvanizat la cald • Proiectată pentru un timp de muls de până la 12 ore pe zi • Suprafeţe netede pentru aspectul profesional al întregii săli de muls • Poţi glisante de intrare • Culoar de trecere larg de la intrare la boxele de muls • Porţi secvenţiale galvanizate, cu arcuri interne de retur • Rază mare la porţile secvenţiale permiţând o întoarcere de 90˚ • Segmente de ieşire frontale puternice proiectate pentru spaţiu deschis • Întreaga sală de muls controlată prin aer compresat • Nivelurile presiunii aerului din ieşirea frontală, poarta de îndrumare şi poarta frontală pot fi setate independent • All Exit: toate vacile de pe o parte sunt eliberate în acelaşi timp • All Indexing: toate vacile de pe o parte sunt împinse la groapa de muls împreună • Apărătoare verticală cu canal foarte larg, protecţie coadă, protecţie lovire cu copitele • Foi metalice din inox dense de 3 mm pentru durată de viaţă rapidă • Design margine groapă de 3 mm (standard: galvanizat) • Open pit bovismagazin

noiembrie 2011

CM YK

9

CM YK


BOVISmagazin Pompa LVP

fotografii BOVISmagazin

este unică pe piaţa mondială a pompelor de vacuum, fiind realizată din materiale cu o rezistenţă la exploatare foarte mare. Aceasta este de tip rotativ, cu rotor bilobat, fără ungere cu ulei, răcită cu aer şi este acţionată de un motor electric trifazat cu puterea de 9.0 kW prin intermediul curelelor trapezoidale. LVP 3000 asigură un debit de vacuum de 3000 de litri/minut. Pompa este de o construcţie specială, fiind realizată în SUA, unde asigură o durată îndelungată de exploatare în fermele cu vaci de lapte. Ea funcţionează fără lubrifiere cu ulei, ceea ce duce la un grad de poluare şi un nivel de zgomot foarte reduse, realizându-se astfel un muls deosebit de calm. Are, de asemenea, integrat un sistem de autocurăţare care realizează curăţarea pompei fie în timpul mulsului fie în timpul spălării instalaţiei.

Procesorul ALPRO reprezintă piesa centrală a sistemului de management

Maşina de spălat C200 este un echipament controlat electronic şi foarte uşor de programat în funcţie de particularităţile fiecărei ferme. Este livrată având un rezervor integrat de 160 litri asigurând o spălare foarte bună cu costuri reduse de apă şi energie. În plus, maşina este dotată cu pompe automate de dozare a detergenţilor şi cu rezistenţe electrice care au rolul de a controla temperatura apei în timpul ciclului de spălare. Maşina de spălat este prevăzută cu sistem de afişaj care indică diferite funcţii cum ar fi: fazele spălării, indicaţii daca spălarea s-a efectuat fără probleme sau diferite alarme care pot fi uşor înţelese de către personalul de deservire al sălii sau de către operatorul de sercvice.

Procesorul controleaza identificarea, sortarea sau hranirea animalelor. Dincolo de informatiile despre productiile de lapte, date de reproductie, depistarea caldurilor prin preluarea datelor din ora in ora direct din adapost, date despre principalele boli si medicatia acestora e.t.c in cazul unui sistem complet de dotare a fermei DeLaval , acesta poate fi conectat cu remorca tehnologica pentru prealuarea sau incarcarea datelor legate de furajare, cu sistemele automate de administrare a concentratelor sau de hranire a viteilor s.a. Procesorul este alimentat direct la reteaua de electricitate a fermei ca o unitate de sine statatoare si este dotat cu un sistem de baterii pentru stocarea datelor in caz de intrerupere a energiei electrice. Alaturi de acest procesor fermierul primeste si programul de management ALPRO Windows care se utilizeaza prin conectarea procesorului la PC. De remarcat ca programul de management ALPRO Windows este un produs licentiat Microsoft Windows si nu doar compatibil cu Windows ca la majoritatea competitorilor. In cazul pierderii accidentale a datelor despre animale din PC acestea pot usor recuperate fiind stocate in acest procesor iar in cazul aparitiei unor probleme la Procesor aceste date pot fi imortate de pa PC. Este un sistem care pune la adapost fermierul de pierderea datelor despre animale.

DCDA: diferenţa cationi – anioni din dieta: corelaţii cu pH-ul urinar în perioada de repaus mamar pH urinar peste 8 – 8.5: ratie foarte alcalina – risc ridicat de hipocalcemie, retentie placentara! pH urinar 7 – 8: ratie usor alcalina – limita maxima acceptata, pH urinar 6 – 7: valori optime, pH urinar < 6: limita minima acceptata, pH urinar sub 5.5: probleme metabolice dupa fatare, reducerea consumului voluntar de furaje! 10

CM YK

bovismagazin

un material oferit de:

Marcu Marius (mariusvet@gmail.com / www.danutrition.ro)

noiembrie 2011

CM YK


BOVISmagazin

70 ANI

Lider mondial în geneticã bovinã www.absglobal.com

Str. Caimatei, nr.8, et.2, ap.3, Sector 2, Bucureºti Tel: 021/233.91.97, Fax: 021/233.91.95, Mobil: 0744.344.931

bovismagazin

noiembrie 2011

CM YK

11

CM YK


holsteinromagazin

5 elemente de bază în aprecierea exteriorului A

B

A adâncimea călcâielor (talon) - cu cât este mai mare cu atât incidenţa afecţiunilor podale este mai redusă mai ales în condiţiile unei exploatări pe pardoseală de beton. B (de dorit)

B

înălţimea posterioară a ugerului - cu cât este mai sus prins cu atât numărul de lactaţii va fi mai mare. A (de dorit)

1. 2.

A

B

lăţimea posterioară a ugerului - capacitate mare de stocare a laptelui A (de dorit)

1. unghiul coastelor - cu cât este mai înclinat spre uger cu atât vaca va avea o capacitate toracică şi abdominală mai mare.

2. distanţa dintre ultimele două coaste

- cu cât este mai mare cu

atât vaca va avea o capacitate toracică şi abdominală mai mare.

12

CM YK

A

B

ligamentul suspensor median - B (de dorit)

holsteinromagazin

noiembrie 2011

CM YK


holsteinromagazin

este un proiect iniţiat de patru medici veterinari care au drept scop oferirea unor servicii complete în fermele de taurine Standul Semex / Kanata Farm de la Agromalim Arad a fost construit respectând elementele de bază ale filosofiei de marketing ale companiilor de top. Nu au lipsit aşa cum era normal animalele superbe, proprietarul lor, Alexandru Taşedan, şi nici reprezentantul Semex în România, Vasile Ciocan un om care nu mai are nevoie de nici o prezentare.

Agromalim Arad, 8 - 11 septembrie exploataă în ferma sa Alecs Genetics Lact din localitatea Curtici. Ca şi în cazul vacii Dolly, Cinderella nu este în anul de debut; în anul  ocupând un loc pe lodium la categoria junici. Acum, primipara Cinderella are o producţie de . litri după  zile de

Alexandru Taşedan alături de Cinderella, Miss Holstein Arad 2011

lactaţie. Fără îndoială că anii viitor nu vor aduce mari modificări în abordarea fermierilor faţă de expoziţiile naţionale de animale însă, cu siguranţă, primii paşi spre evenimente de profil profesionist realizate au fost făcuţi.

fotografii BOVISmagazin

Conform celor declarate de organizatori, dar şi de către participanţi, şi ediţia din acest a a Agromalim, a fost un succes. Cu problemele inerente organizării unui astfel de eveniment, de o importanţă notabilă în vest-ul ţării, Agromalim ne-a atras atenţia prin consecvenţa tânărului fermier Alexandru Taşedan care sa luptat să păstreze în cadrul târgului un show de animale organizat în conformitate cu regulile concursurilor europene. Arbitrii bonitori au fost Ioan Huţu şi Ludovic Czister două personalităţi ale familiei crescătorilor de taurine din Banat, cunoscuţi în întreaga ţară. Titlul de Miss Arad , pentru rasa Bălţată Românească, a fost decernat vacii Dolly din ferma Agro-Dan din localitatea Vladimirescu, judeţul Arad. Proprietarul acestui animal, domnul Dan Anghelescu, a expus pentru a -a oară acest animal la Agromalim. Vaca Dolly se află la cea de a -a lactaţie şi are conform celor declarate de posesor o producţie zilnică maximă de  litri. Titlul de Miss Arad , pentru rasa Holstein a fost decernat vacii Cinderella deţinută de Alexandru Taşedan şi

Control înainte de pregătirea pentru montă, diagnostic de gestaţie (precoce la 29-30 zile, prin ecografie transrectală şi la 60 zile prin ETR), transfer de embrioni de la animale donatoare din ferma proprie. Consultanţă de specialitate privind importul şi selecţia de animale.

.591.712 Dr. Ghencioiu Cosmin 0722 .240.712 Dr. Schenker Dana 0722 694 Dr. Ochea Marian 0723.645. 351.978 Dr. Bârţoiu Alin 0040.722. www.doctordevaci.ro, e-mail: doctordevaci@yahoo.com

holsteinromagazin

noiembrie 2011

CM YK

13

CM YK


holsteinromagazin

interviu cu Sorin Anderco managing partner DN Agrar Group

DN Agrar: tehnologiile vestului, realităţile estului

BOVISmagazin: Am vizitat ferma DN Agrar Gârbova. Este un proiect „de la firul ierbii”. Cum este organizat şi ce se va mai întâmpla în acea locaţie din perspectiva dezvoltării fermei? Sorin Anderco: Ferma are  adăposturi de vaci la muls cu o capacitate de  capete fiecare şi o sală de muls, swing-over de  x . În acest moment avem un efectiv de doar . capete în acea fermă însă intenţia noastră este aceea de a ajunge la 14

CM YK

capacitatea maximă. Pe termen scurt vom construi un al -lea adăpost în lateralul complexului de adăposturi deja construit şi să achiziţionăm încă  capete astfel încât să putem discuta la finele primăverii  de o capacitate a fermei Gârbova de . capete la muls.

BOVISmagazin: Ferma de la Vaidei, cea de a 2-a, diferă cu mult de aceasta de la Gârbova? Sorin Anderco: Da, ferma de la Vaidei este diferită. A fost

construită cu ceva ani în urmă şi în  nu am făcut decât o renovare superficială în adăposturi. În acest moment adăposturile sunt complet funcţionale, la capacitate, însă intenţia noastră clară este aceea de a ne extinde şi în cazul acestei ferme cu un adăpost de  capete şi o sală de muls foarte mare, care să o înlocuiască pe cea actuală. Ţinta noastră este ca la finele anului viitor şi acolo să putem mulge aproximativ . capete.

holsteinromagazin

BOVISmagazin: Unde produceţi furajul pentru animalele din cele două ferme? Sorin Anderco: Fiecare fermă are arondată o anumită suprafaţă de teren. Astfel, ferma de la Vaidei dispune de o suprafaţă de cca. . ha, iar cea de la Gârbova . ha. În general, fiecare fermă îşi produce furajul de care are nevoie. Doar ceea ce este imposibil de produs se achiziţionează. Structura raţie diferă de la o fermă la alta. Noi am ales ca mod de noiembrie 2011

CM YK


holsteinromagazin BOVISmagazin: Când a început „povestea” DN Agrar în România? Sorin Anderco: În anul , atunci când grupul de in-

fotografii BOVISmagazin

vestitori pe care îi reprezint a vizitat sud estul Europei, nu numai România. Au ales ţara noastră pentru că eram un stat membru al Uniunii Europene şi acesta este un atuu din punct de vedere al comerţului intracomunitar. Mai mult decât atât suntem în Alba Iulia, aici aflându-se conform analizelor din acel moment, terenuri agricole care au putut fi preluate. De asemenea, cantitatea de precitpiaţii anuală este mulţumitoare dar şi disponibilitatea mânei de lucru şi al nivelului de salarizare. Toate acestea au fost factori care au influenţat în mod decisiv. Mai mult, să nu uităm că ne aflăm într-o regiune unde creşterea animalelor şi a vacilor în mod special are o foarte îndelungată tradiţie. În acest moment operaţiunile DN Agrar se desfăşoară în mod preponderent în judeţul Alba însă datorită faptului că suntem interesaţi de suprafeţe comasate am fost nevoiţi să preluăm pentru exploatare terenuri şi din judeţele Sibiu şi Hunedoara. Deci, istoria DN Agrar în România a început atunci, în anul  cu lucrarea terenului. În această perioadă exploatăm în jur de . hectare pe care avem rapiţă, grâu şi porumb. Terenul este împărţit, pentru o mai bună administrare, în mai multe ferme care sunt practic centre de cost separate şi care se pot eficientiza mult mai bine. Fermele zootehnice sunt funcţionale din anul  deşi proiectarea şi studiile de fezabilitate pentru una dintre ele, cea de la Gârbova (lângă Sebeş, judeţul Alba), a început în acelaşi an, , odată cu începerea derulării unui proiect FEADR. Cea de a -a fermă, de la RomosVaidei (judeţul Hunedoara) este achiziţionată, în luna martie a anului . Deci, putem spune că lapte producem începând cu anul .

lucru să avem o raţie pe care să o testăm timp de maxim o lună. Dacă suntem mulţumiţi de răspunsul, prin producţie al animalelor, continuăm, iar dacă sunt lucruri ce trebuie modificate ajustăm şi iarăşi urmărim ceea ce se întâmplă cu parametrii productivi. Deşi poate părea curios ca două ferme ale aceluiaşi grup de companii să aibă raţii şi politici diferite eu pot spune că este o soluţie care la noi funcţionează. Am oferit libertate fiecărui

Sorin Anderco managing partner DN Agrar Group sorin.anderco@dn-agrar.eu

holsteinromagazin

noiembrie 2011

CM YK

15

CM YK


holsteinromagazin fotografii BOVISmagazin

manager de fermă să ia propriile decizii, iar atât timp cât nu sunt probleme iar rezultatele ne mulţumesc nu are rost să schimbăm. Deci, cei doi manageri sunt lăsaţi să ia singuri decizia legată de structura raţiei atât timp cât ne asigură constanţă pentru o producţie medie de  litri per animal şi ne garantează o creştere treptată la  litri.

BOVISmagazin: Este prima fermă în care am văzut că silozul de porumb şi cel de lucernă

Poarta de împingere permite conducerea fără stres a animalelor din sala de aşteptare către sala de muls, împingându-le uşor către aceasta. Rezultatul este reducerea timpului de lucru şi a efortului necesar mânuirii animalelor. Acţionarea este electro-hidraulică, uşor de instalat, eficientă economic şi uşor de întreţinut. Dimensiunile prevăzute ptr. sala de aşteptare sunt de până la 11 m lăţime şi 15 m lungime.

sunt acoperite cu pământ şi nu cauciucuri. Credeţi că va funcţiona? Sorin Anderco: Da, este o tehnică pe care fermierii vest europeni încep să o folosească şi peste tot a dat rezultate. Peste silozul foarte bine tasat punem folie şi apoi un strat de aproximativ 16

CM YK

 cm de pământ. Este foarte adevărat că va fi mai multă muncă la decopertare însă pentru mine este mai importantă calitatea silozului, timpul de închidere al silozului şi costurile producerii lui. Deţinem de asemnea două remorci tehnologice pentru ferma

holsteinromagazin

noiembrie 2011

CM YK


holsteinromagazin lumea ştie că rasa Holstein este o „fabrică” de lapte noi am văzut cât de sensibilă poate fi şi preferăm să reducem la maxim riscul apariţiei unor pierderi masive datorită unei presiuni excesive. Mai mult, având în vedere că investiţiile nu au fost şi încă nu sunt aduse nici acum în totalitate la nivelul dorit iar numărul de ventilatoare montat nu este cel care să ne mulţumească am preferat să apelăm la această strategie… să eliminăm din raţie anumite materii prime chiar dacă în

Prerăcitorul cu placi PK 10 000 se monteaza pe circuitul laptelui de la sala de muls la tancul de racire, scopul lui fiind de a scadea temperatura laptelui astfel incat tancul de racire sa raceasca numai cateva grade. Scopul principal al tancului este astfel doar de mentinere a temperaturii şi mai puţin de racire propriu-zisă. Folosind un prerăcitor cu plăci pe circuitul de răcire a laptelui agregatele tancului de racire sunt solicitate mai puţin, acest lucru conducând la economii însemnate de energie electrică. Sistemul de preracire a laptelui foloseşte ca agent termic apa din retea. În acest fel, laptele este adus la o temperatura cu aprox. 3ºC peste cea a apei folosite şi în acelaşi timp apa de răcire este încălzită la aprox. 26-30ºC. Dacă se foloseşte ca agent de răcire apa subracită, laptele poate fi adus instantaneu la temperatura de 4ºC. În acest caz este necesară o staţie de pregătire a agentului de racire (banca de gheaţă).

Sala de muls este un sistem SwingOver (2X30 Bradulet la 50°, cu ieşire rapidă), adica un singur set de 30 de aparate de muls deservesc ambele părţi ale sălii de muls prin intermediul unor braţe rotative. Avantajele acestei săli de muls sunt: raport preţ / costuri de exploatare / productivitae foarte convenabil, utilizarea eficientă a spaţiului, deplasări scurte ale personalului în timpul lucrului, garantarea ajustării flexibile la dimensiunile diferite ale animalelor, oferirea vacilor a unei intrări uşoare şi rapide fără probleme datorată porţilor de intrare mari şi aleilor, ieşirea rapidă frontală a întregii grupe de 30 de animale conduce la timpi de lucru reduşi, zona de lucru optimă pentru operator - din punct de vedere ergonomic - caracterizată prin acces optim la uger, cu aplicarea uşoară a unității de muls, poziţionarea rapidă şi optimă a animalelor, datorită porţii frontale, cu funcţie de indexare, drumuri scurte pentru operator şi nu în ultimul rând cces uşor pentru operator datorită gropii deschise şi a planşeului reglabil în înalţime a acesteia.

de la Gârbova, ambele cu melci verticali. Odată cu construcţia celui de al -lea adăpost vom fi nevoiţi să achiziţionăm cel mai probabil o a -a remorcă.

lunile iunie, iulie şi august neau scăzut producţiile. Acestea acum revin la nivelul dorit, nu am avut pierderi de animale şi asta ne mulţumeşte.

BOVISmagazin: Medicul veterinar din ferma din Gârbova, domnul Cândea Nicolae, ne-a mărturisit că pe perioada verii anului 2011 aţi luat decizia, împreună cu restul staff-ului, să nu forţaţi foarte mult animalele în sezonul cald printr-o furajare mult prea „agresivă”. Ce a stat la baza acestei decizii având în vedere că ţinta fiecărui fermier este să producă mereu cât mai mult? Sorin Anderco: Chiar dacă toată

BOVISmagazin: Aţi achiziţionat animale din foarte multe ferme fiecare probabil cu un status sanitar veterinar diferit. Aţi avut probleme din acest punct de vedere odată cu începerea activităţii fermei din Gârbova? Sorin Anderco: Am încercat să fim cât se poate de precauţi şi la mine, ca manager, nu au ajuns probleme cu adevărat importante, altele decât cele care apar în mod normal într-o fermă în holsteinromagazin

noiembrie 2011

CM YK

17

CM YK


holsteinromagazin

care se importă animale. Oricum, nu am făcut nimic special decât am respectat procedurile sanitar veterinare naţionale şi europene. După cum cred că aţi observat avem în faţa sălii de muls zona unde se află animalele cu probleme. Numărul animalelor 18

CM YK

care au afecţiuni podale este redus, numărul reformelor este redus… şi asta, susţin eu, este cauzată exclusiv de instaurarea unor proceduri foarte clare, încă de la început, de la care nici un salariat din fermă nu-i este permis să se abată. Nu pot

să vorbesc de „chei ale succesului” însă pot vorbi despre lucruri simple sau mai bine spus simplificate care să nu fie niciodată făcute altfel decât s-a stabilit. Pentru noi ferma poate fi de ,  sau . capete însă dacă nu ai, ca responsabil de fermă

holsteinromagazin

sau manager general, nişte proceduri de la care să nu te abaţi, lucrurile nu merg. Oamenii din palierul de jos al fermei, muncitorii, nu trebuie să inoveze sau să găsească soluţii spectaculoase la rezolvarea unor probleme. Ei trebuie doar să facă extrem de noiembrie 2011

CM YK


plan oferit de GEA Farm Technologies

holsteinromagazin România a ajuns o ţară în care nimic nu este ceea ce pare. Acesta este motivul pentru care vă provoc să analizăm o realitate dată de cifrele oficiale ale ANARZ şi Ministerul Finanţelor, măcar pentru  secunde atât cât durează citirea acestei coloane de text.

Calcul: • în România sunt 2.467.000 vaci, efectiv total. • în România există 1.386.000 vaci matcă. •în România s-au făcut 872.012 IA în 2010. • numărul de doze consumate la nivel naţional: minim 2,5 buc./IA. • numărul de doze consumate în anul 2010 în România: cca. 2.200.000 doze. • valoare de piaţă medie a dozelor vândute: cca. 3,5€ / doză. • valoarea m.s.c.-ului vândut la nivel naţional în 2010: 7.700.000€ • valoare cifrei de afacere a companiilor importatoare şi producătoare de m.s.c., active pe piaţa din România, în anul 2010: cca. 2.800.000€

• valoarea dozelor de m.s.c. tranzacţionate fără acoperire fiscală (“la negru“): cca. 4.900.000€ (cca. 64%)

corect, cât mai simplificat şi în cât mai scurt timp un set de acţiuni. Atât li se cere: să respecte corectitudinea acţiunilor pe care trebuie să le facă şi mai ales orarul prestabilit care este fix acelaşi zi de zi. Medicul veterinar, de asemenea, are un pro-

gram foarte simplu, prestabilit. El are o planificare anterioară şi ştie câte animale are de controlat şi ce tratamente face. Pe ce am insistat este ca nimic să nu fie făcut haotic, adhoc, când îşi aduce aminte fiecare dintre angajaţi.

BOVISmagazin: Experienţa dumneavoastră din România alături de cunoştinţele administratorilor olandezi şi germani ai DN Agrar care întreaga viaţă au crescut animale fac imposibile deraieri de la

La ce ne foloseşte această simplă punere în oglindă a informaţiilor oficiale?... Să dovedim, dacă mai era nevoie, că oamenii care “au gândit şi gândesc” ameliorarea efectivelor de bovine din România sunt efectiv “la furat“. Suntem cu toţii ridicoli atunci când vorbim despre cărţi de rasă, COP, Interbull, strategii naţionale sau valori de ameliorare în condiţiile în care piaţa românească a msc-ului este dominată de anarhie. Cum să vorbeşti de calitate la nivel naţional atunci când nu ştii ce, cât şi cine vinde de foarte mulţi ani? Aşadar, invităm “savanţii zootehniei naţionale”, directorii, preşedinţii, sforarii, analiştii, naţionaliştii, investitorii şi lista rămâne deschisă să nu se supere ipocrit atunci când spunem că zootehnia din România este o cloacă din care nimeni nu are interes să iasă... atât timp cât e nevoie de “bani negri” şi atât timp cât ţăranul este incredibil de uşor de prostit... şi în definitiv... lasă că merge aşa. Dacă greşim vă rog să ne corectaţi. Vom publica orice opinie pe această temă. Aşadar, vă rugăm să ne precizaţi viziunea dumneavoastră la adresa de email: bovis.magazin@gmail.com holsteinromagazin

noiembrie 2011

CM YK

19

CM YK


holsteinromagazin

strategiile stabilite cu mare atenţie iniţial? Sorin Anderco: Aşa este, investi-

problemă, personalul, problemă cu care se confruntă majoritatea fermelor de vaci. Personal cunosc de foarte mult timp, în detaliu, fermele de vaci din România şi am analizat evoluţia pieţei şi modul ei de abordare. În concluzie, din punctul meu de vedere, pentru a rezista pe piaţa laptelui din România este necesar să ai atitudine.

BOVISmagazin: Gestionaţi

activitatea în două ferme foarte mari. Fiecare are particularităţile ei chiar şi din perspectiva naţionalităţii şefilor de fermă. Daţi-ne vă rog mai multe detalii. Sorin Anderco: Pentru noi, aceşti şefi de fermă sunt persoane care trebuie să aibă competenţe manageriale foarte bune, ei fiind practic cei care pot aduce sau nu profitul. Astfel, fotografii BOVISmagazin

torii DN Agrar sunt fiecare fermieri care deţin peste . capete şi lucrează efectiv în ferme de peste  ani. În aceste condiţii ajungem practic la acea vorbă românească: „este imposibil să se vândă castraveţi grădinarului”. Majoritatea sala-ria-ţilor noştri sunt trimişi în Germania şi

în Olanda pentru instruire în ferme. Acolo stau în jur de  luni şi sunt specializaţi în acele posturi pe care le vor ocupa ulterior în ferma de la Gârbova sau Vaidei. În această perioadă de instruire angajatul nostru este monitorizat atent şi abia ulterior se ia decizia păstrării lui în echipa DN Agrar din România. Considerâm că astfel nu se poate da greş cu această

20

CM YK

holsteinromagazin

noiembrie 2011

CM YK


holsteinromagazin

de tradiţie şi experienţă în slujba obţinerii performanţei în creşterea taurinelor HL HAMBURGER LEISTUNGSFUTTER GERMANIA

distribuitor exclusiv al produselor PANTO şi IBEKA Germania, OVER Polonia şi TELASAN Cehia • premixuri şi furaje minerale • produse speciale obţinute prin procese fizice (WISAN) după o metodă unică HL • suplimente proteice energetice pentru fiecare tip de raţie, tip de producţie şi categorie de animale (Panto Potent, Panto TMR) • înlocuitori de lapte (pudră şi granulat) • prestarter pentru viţei • grăsime granulată protejată • produse de intervenţie noiembrie 2011

Sediu central: loc. Tărtăşeşti, str. Principală, nr. 38, jud. Dâmboviţa, tel./fax: 0245.261.013, mobil: 0745.284.841 holsteinromagazin Depozit central: şos. Bucureşti - Târgovişte, nr. 138, jud. Dâmboviţa, tel./fax: 0245.261.350, mobil: 0749.152.877

CM YK

21

CM YK


fotografii BOVISmagazin

holsteinromagazin

lama de împins furajul. Această lamă, relativ uşor de construit în orice atelier este ataşată pe încărcătorul frontal folosit şi la scosul dejecţiilor sistemul de prelate laterale.

în cazul fermei de la Gârbova avem un şef de fermă olandez iar la Vaidei unul român. Până în acest moment de ambii suntem foarte mulţumiţi. Nu avem o politică specială atunci când vine vorba despre selectarea unui şef de fermă. El trebuie să respecte procedurile interne, să cunoască vaca foarte bine şi să poată interacţiona cu oamenii. Atât le cerem. Nu s-a pus problema să nu schimbăm, pentru ca acest lucru efectiv s-a impus, un manager german şi unul britanic. Calitatea prestaţiei este cea mai importantă şi nu avem bariere legate de naţionalitate atunci când facem, aşa cum am mai spus, selecţia.

bara de genunchi. Bara de genunchi este mult mai grosă decăt în mod obişnuit însă dimensiunile ei asigură un mult mai bun confort vacii în timpul odihnei, conform celor declarate de domnul dr. Cândea Nicolae.

BOVISmagazin: Aţi găsit, în timpul vizitelor inopinante în ferme, salariaţi beţi? Sorin Anderco: Nici o pădure nu

adăpătorile alese sunt de mari dimensiuni. Adăpătorile sunt amplasate pe un pedestal de beton de 15 cm şi sunt în număr de 16 per adăpost. 22

CM YK

holsteinromagazin

este fără uscături. Nu aţi văzut pentru că: au fost cazuri de acest gen şi în fermele noastre însă ele au fost eliminate. Nu ne putem permite să tolerăm astfel de cazuri. Ne-am confruntat cu astfel de probleme şi am decis noiembrie 2011

CM YK


BOVISmagazin

bovismagazin

noiembrie 2011

CM YK

23

CM YK


fotografii BOVISmagazin

holsteinromagazin

laguna destinată dejecţiilor. La capătul adaposturilor este amplasată laguna cu o foarte mare capacitate de stocare (15.000m3). Conform celor declarate de managerul DN Agrar România, domnul Sorin Anderco, laguna va folosi pentru stocarea dejecţiilor ce vor fi materia primă utilizabilă de centrala de biogaz. Aceasta va fi construită în cursul anului 2012 şi va alimenta un complex de sere amplasat în imediata vecinătate a fermei Gârbova.

canalele de acumulare a dejecţilor au la capetele adăposturilor fante de scurgere (vezi foto sus) şi una dintre fosele prevăzute cu mixer tocător (vezi foto dreapta). Aceste canale de acumulare a dejecţiilor sunt divizate, pe întreaga lor lungime, în două părţi. Pe una dintre acestea sunt pompate, cu presiune, realizăndu-se un flux care împinge dejecţiile acumulate de-a lungul canalului prin fantele de scurgere.

una dintre cele două cisterne destinată preluării şi transportului dejecţiilor. Ferma din Gârbova a DN Agrar deţine două cisterne de vidanjare a dejecţiilor pe care le împrăştie pe propriile terenuri. Ferma are de asemenea contracte cu prestatori de servicii pentru preluarea dejecţiilor. 24

CM YK

holsteinromagazin

noiembrie 2011

CM YK


holsteinromagazin

sistemul de canale plasate în centrul adăposturilor (vedere spre culoarul care leagă adăpostul de sala de muls) canalele sunt acoperite cu grătare din beton.

să renunţăm definitiv la acea sintagmă: „lasă că merge şi aşa”… pentru că nu merge aşa.

BOVISmagazin: Am observat că îngrijitorii au fiecare carneţele de buzunar în care îşi notează observaţii punctuale despre fiecare animal din sectorul lui la care sesizează diferite probleme. Ulterior ei comunică observaţiile lor medicului veterinar sau şefului de fermă. Sunt cu adevărat utile aceste lucruri? Sorin Anderco: O da, sigur. Aces-

curăţenia adăposturilor se face cu ajutorul unui încărcător frontal CASE prevăzut cu o lamă metalică ce are montată în părţile laterale două benzi solide din cauciuc.

tea sunt lucruri marunte dacă vreţi, de fineţe, care au însă o extraordinar de mare importanţă în depistarea şi rezolvarea unor probleme de sănătate a animalelor sau în rezolvarea unor probleme de reproducţie.

BOVISmagazin: Care este structura personalului din ferma DN Agrar Gârbova? Sorin Anderco: În total, inclusiv

departamentul care se ocupă de producerea furajelor, avem un număr de  angajaţi. Dacă defalcăm pot spune că avem, doar în ferma cu vaci,  operatori pentru sala de muls,  îngrijitori,  şoferi care se ocupă de furajare şi curăţenia în fermă, un medic veterinar plus încă unul care va fi angajat plus şeful de fermă.

BOVISmagazin: În adăposturi nu sunt montate pluguri racloare. Cum şi când faceţi curat? Sorin Anderco: Împreună cu şefii de fermă am stabilit să se cureţe adăposturile cu ajutorul unui mini încărcător frontal prevăzut cu lamă. Acest lucru va avea loc pe parcursul zilei, în timp ce grupele sunt duse la muls. Aici avem nevoie ca oamenii să lucreze în echipă şi să nu sară etape pentru că daca nu fac curat într-un compartiment sau întârzie prea mult întregul holsteinromagazin

noiembrie 2011

CM YK

25

CM YK


fotografii BOVISmagazin

holsteinromagazin

poarta de selecţie (vezi foto stânga) şi zona de izolare a animalelor ce urmează a fi controlate (vezi foto stânga). Animalele care revin de la muls sunt selectate de poarta de selecţie iar medicul veterinar, conform unui plan prestabilit le controlează. Trecerea prin băile de picioare se face o dată la 3 zile. Poarta de selecţie poate funţiona în sistem stand alone sau cuplată la sistemul de gestiune automată a cirezii. Selecţia se poate face prin comandă directă, inclusiv din sala de muls, sau se poate realiza o selecţie programată, prin intermediul sistemului de gestiune al cirezii. flux de activităţi în fermă este periclitat.

BOVISmagazin: Cum funcţionează activitatea în sala de muls? Sorin Anderco: În sala de muls avem câte  femei operator per tură plus încă un ajutor care dirijează animalele dinspre şi spre adăposturi. Aceste salariate sunt din zonă şi aveau o oarecare experienţă la angajare. Ele

au mers înainte de începerea activităţii în Germania unde au stat timp de  luni şi nu au făcut alceva decât s-au specializat în muls mecanic, s-au obişnuit cu aparatura şi au văzut efectiv care sunt problemele cu care se confruntă şi cum ar trebui să intervină. În ferma de la Gârbova se are în vedere, odată cu creşterea numărului de animale exploatate şi realizarea unei noi investiţii într-un rotolactor cu

o mare capacitate. În aceste condiţii vom selecta dintre operatoarele care lucrează în acest moment în sala de muls şi, la fel, le vom trimite la specializare având în vedere că unul dintre investitorii noştri deţine în Germania un rotolactor. Munca este în aceste condiţii mult mai precisă pentru că în această situaţie este mult mai puţin timp la dispoziţie pentru fiecare poziţie/animal în parte.

animale aflate în tratament (vezi foto sus) şi cele în ultimele zile de gestaţi (vezi foto jos). Amplasată între cele două adăposturi şi în faţa sălii de muls adăpostul animalelor cu un statut special este uşor de monitorizat aflându-se într-o zonă prin care trec majoritatea angajaţilor foarte des.

Salariatul care lucrează în sala de muls nu trebuie să ştie multe lucruri ci doar să ştie ce să facă la timp şi mai ales corect.

BOVISmagazin: Investiţiile în partea de management al dejecţiilor din ferma Gârbova par a fi destul de importante. Puteţi să ne daţi mai multe detalii? Sorin Anderco: Avem o serie de canale colectoare făcute sub adăposturi: pe mijlocul adăposturilor şi la unul dintre capete în care se scurg dejecţiile primare. Canalele de pe mijloc se varsă în cel din lateral, la capătul căruia sunt amplasate mixere tocătoare. De aici, dejecţiile sunt pompate în lagună unde vor fi lăsate pentru maturare. Ferma de la Gârbova este populată de relativ puţin timp şi în această perioadă în lagună nu se află multe dejecţii, însă ea va fi utilizată pentru stocarea dejecţiilor utilizate ca materii prime pentru centrala de biogaz pe care o avem în proiect. În această perioadă lagunele sunt golite cu ajutorul a două vidanje de  şi respectiv  mc pe care le-am achiziţionat. De asemenea, folosim si un prestator de servicii dar doar atunci când acest lucru se impune.

BOVISmagazin: Ultimele IA realizate în ferma de la Gârbova au fost realizate cu 26

CM YK

holsteinromagazin

noiembrie 2011

CM YK


holsteinromagazin

grupă de vaci care se îndreaptă spre muls. Animalele trec prin culoare care au dedesubtul lor canale de acumulare a dejecţiilor (vezi grătarele din beton). Sala de aşteptare pentru intrarea la muls este în pantă şi a fost dotată cu ventilatoare. La ieşire vacile trec prin porţi de selecţie; cele care necesită control sunt izolate în partea dreaptă a culoarului de retur (vezi foto sus).

fabrica de nutreţuri combinate şi depozitul de concentrate. Aflată în vecinătatea adăposturilor hala destinată fabricii de nutreţuri combinate are o suprafaţă de 5.000 m2 şi adăposteşte două buncăre cu o capacitate de 2.500 m3 fiecare, dar şi o moară şi un amestecător. Datorită suprafeţei importante hala poate fi folosită şi pentru stocarea concentratelor.

holsteinromagazin

noiembrie 2011

CM YK

27

CM YK


fotografii BOVISmagazin

holsteinromagazin

msc provenit de la tauri din rasele de carne. Acest lucru poate părea oarecum deplasat având în vedere interesele şi strategiile companiei pe care o reprezentanţi. Vă rog să ne oferiţi mai multe detalii despre aceste lucruri. Sorin Anderco: Avem o strategie care poate părea puţin diferită de cea a celorlate ferme din România. Viţele le vindem între  şi  săptămâni. Suntem nevoiţi să facem momentan acest lucru din considerente logistice pentru că am realizat în acest an o achiziţie importantă de junici gestante şi vaci la prima lactaţie din Germania, Danemarca, Olanda şi Franţa. În anul  vom derula o nouă investiţie considerabilă. Este vorba despre o fermă nouă, construită de la „firul ierbii” sau una existentă însă renovată, în care vom creşte doar tineretul femel. În această nouă fermă vom avea angajaţi doar salariaţi specializaţi în creşterea viţelelor. Astfel, tot tineretul femel obţinut din fermele noastre proprii de la Gârbova şi Vaidei va fi dus în această nouă locaţie. În acest moment nu avem nici logistica, nici spaţiul şi nici personalul care să ne permită să facem această activitate le nivelul pe care ni-l dorim. Probabil că pentru mulţi dintre fermieri 28

CM YK

este ne la locul ei o astfel de decizie, având în vedere faptul că sectorul de reproducţie este cheia succesului într-o fermă, însă momentan am decis că aceasta este cea mai bună soluţie pentru noi. Este foarte adevărat însă că pe termen lung această strategie nu este viabilă pt că nu este posibil ca în fiecare an să faci o achiziţie masivă de vaci de înlocuire. Capitalul, în condiţiile unei potenţiale pieţe oscilante, nu îţi permite mereu să faci astfel de investiţii. Până la un punct te poţi dezvolta aşa însă pe termen lung cu siguranţă nu. Pentru moment ne-am axat exclusiv pe efectivul achiziţionat, pe o producţie mare de lapte.

Am cumpărat majoritatea vacilor în lactaţie astfel încât să avem lichidităţi imediate care să ne permită să ducem mai departe activitatea fermei. Din acest capital vom achiziţiona ulterior vaci până în momentul în care ne vom permite să avem acea fermă de creştere a tineretului… iar noi am estimat că cel mai probabil acest lucru va avea loc la finele anului . Dacă la fermele noastre, cu un efectiv de . capete vaci fiecare, adaugăm şi efectivul de viţei şi tineret nu vom

reuşi niciodată să facem faţă cu numărul de oameni şi cu spaţiile proiectate. Viţeii sunt vânduţi pe piaţa naţională fie către fermieri fie către firme specializate în comerţul cu animale la nivel naţional şi european. Avem o listă de preţuri foarte bine stabilită de la care nu dorim să ne abatem şi suntem cât se poate de deschişi la toate propunerile de colaborare.

“Tractorul T8040 deţinut de DN Agrar este un tractor de producţie americană de 308 CP putere nominală şi 342 CP putere maximă. Tractoarele din seria T8000 ofera putere sporită şi moment mare pentru a satisface toate cerintele mediului de lucru. Toate modelele sunt dotate cu motoare de 8,3 litri turbo cu intercooler, prevăzute cu sisteme de injecţie Cummon Rail şi cu management avansat al puterii motorului. Pentru a asigura fiabilitate crescută noii serii de tractoare, New Holland a efectuat teste de anduranţă în diferite condiţii, echivalente cu peste 10 ani de utilizare a tractorului. Mai jos aveti cateva caracteristici tehnice (vezi www.nhr.ro)” - Florin Neacşu, director general adjunct NHR Agropartners Cilindree 8,3 l; Puterea nominală 308 CP la 2.200 rpm; Puterea maxima 342 CP; Cuplu maxim la 1500 rpm: 1367 Nm; Creşterea cuplului: 39%; Ventilator reversibil. Transmisia 4X4, powershift, 18 viteze inainte x 4 inapoi (max. 40km/h). Priza de putere 1000 rpm, arbore cu 21 caneluri. Cuplare electrohidraulica cu modulare. Intrerupator priza pe aripile roţilor din spate. Comandă automată a prizei.

holsteinromagazin

noiembrie 2011

CM YK


BOVISmagazin

bovismagazin

noiembrie 2011

CM YK

29

CM YK


Angus, din nou în România,

cu o altă filosofie de dezvoltare!

Mişcarea Angus a început în România la finele anilor ‘90 odată cu dezvoltarea unui proiect extrem de amplu de embriotransferuri de către profesorul Robertson Edwin, şeful catedrei de Reproducţie a Facultăţii de Medicină Veterinară din Tennessee, SUA, şi un grup de fermieri români. Lipsa unei strategii naţionale coerente de dezvoltare a creşterii raselor de carne în România a condus la reducerea importanţei acestor rase, singurul apărător al Angus în România rămânând pentru foarte mulţi ani domnul dr. Vasile Pachiţanu. 10 ani mai târziu, doi investitori elveţieni încearcă să popularizeze în România o altă filosofie de creştere a acestei rase. Am reuşit să avem o scurtă discuţie cu doamna Florina Muntean, responsabil marketing în cadrul Karpaten Meat.

BOVISmagazin: Când s-au pus bazele proiectului în România? Cine sunt acţionarii şi unde sunt localizate fermele Karpaten Meat? Florina Muntean: Din anul  am început să punem bazele producției de carne de vită din rasa Angus în România. Sistemul de producție cuprinde practic toate etapele de la producția vițeilor, la creștere și îngrășare și până la prelucrarea cărnii. Compania Karpaten Meat este administrată de elvețienii Samuel Widmer și Stefan Jung. Administratorii au mai mulți ani de experiență în domeniul agriculturii, a producției de carne și a comercializării acesteia. Karpaten Meat administrează trei ferme în apropierea oraşului Sibiu. Am achiziţionat și ulterior am modernizat fostele ferme de vaci pentru lapte din localităţile Marpod și Nocrich. 30

CM YK

BOVISmagazin: Care este filosofia Karpaten Meat? În ce constă parteneriatul pe care îl propuneţi fermierilor? Florina Muntean: Filosofia noastră este: de la iarbă la carne de vită de calitate. Aşa cum am menţionat deja sistemul nostru acoperă toate etapele de producție, începe cu pășunatul ecologic și se întinde de la creșterea și îngrășarea bovinelor Angus pâna la prelucrarea cărnii. Astfel, ne dorim să punem bazele unui sistem de producție de carne de vită, practic o rețea Angus, organizată în sistemul unui program de parteneriat; să introducem pe piață carne de vită Angus şi nu în ultimul rând să dezvoltăm comercializarea cărnii de vită Angus, provenită din România, pe piața europeană. Programul Angus. Pentru dezvoltarea rapidă a efectivelor

de animale, dorim să stabilim parteneriate cu fermierii care să producă viței pe care apoi îi vom răscumpăra pentru îngrășare. Aceasta poate reprezenta o opţiune interesantă pentru fermele specializate în producţia de lapte care vor să se axeze și pe carne de vită, pentru fermele cu producţie vegetală care sunt dispuse să integreze şi producţia de animale sau pentru proprietarii de păşuni. În acest sens, oferim spre vânzare partenerilor noştri tauri Angus pentru reproducţie cu genetică de top, viţele mai mari de  luni şi juninci gestante. De asemenea, ferma noastră se obligă contractual să răscumpere viţeii rezultaţi din reproducţie. Karpaten Meat împreună cu partenerul său Angus Group, din Germania, pun la dispoziția crescătorilor parteneri experiența lor

bovismagazin

în creșterea bovinelor Angus și oferă consultanță în construcția unei ferme. Astfel, Karpaten Meat oferă carantină pentru animale, certificate de origine, consultanţă în domeniul creşterii şi managementului animalelor, consultanţa periodică şi control prin experţi. De asemnea, putem oferi consultanță în privința agriculturii biologice, eventual școlarizare şi practică la fermele proprii Karpaten Meat. Datorită asigurării prin contract a răscumpărării echitabile a viţeilor rezultaţi din reproducţie, cumpărătorul are o piaţă de desfacere profitabilă asigurată. Vițeii trebuie alăptați cel puțin  –  luni de către mamă înainte de a fi răscumpărați. Garanția de răscumpărare a vițeilor reduce riscurile partenerului și îi asigură acestuia o piață de desfacere rentabilă. Investițiile noiembrie 2011

CM YK

fotografii Karpaten Meat

BOVISmagazin


BOVISmagazin

Panacur® 10% Suspensie cu febendazol, sigur\ [i eficientã în combaterea endoparazitozelor

bovismagazin

noiembrie 2011

CM YK

31

CM YK


BOVISmagazin

sunt astfel amortizate într-un timp relativ scurt. În tot acest timp Karpaten Meat se poate concentra pe îngrășarea finală a vițeilor și pe vânzarea cărnii.

BOVISmagazin: De ce s-a preferat rasa Angus? Este piaţa europeană a cărnii de vită cu mult mai deschisa spre consumul de carne provenită din animalele Angus comparativ

cu rasele de carne franceze sau rasele mixte germane? Florina Muntean: În România, considerăm că cele mai bune condiții pentru producția de carne de vită sunt oferite de rasa Aberdeen Angus. Majoritatea fermierilor ştiu cu siguranţă că Angus este una dintre cele mai populare rase de carne aceasta oferind crescătorilor numeroase

avantaje. Majoritatea raselor de carne care sunt preferate de crescătorii francezi sau italieni cum ar fi: Limousine sau Charolaise sunt de talie mai mare decât vitele Angus şi au nevoie de furajare intensivă. Spre deosebire de Angus, la care % din furaj este iarba. Dintre toate rasele de carne Angus valorifică cel mai bine iarba de pe păşune având un spor me-

Silozul este făcut pe platformă betonată şi nu în celule de beton. Pentru o mai bună rezistenţă silozul a fost acoperit, peste cele două folii cu o plasă realizată din fir metalic (vezi plasa de culoare verde).

32

CM YK

bovismagazin

diu zilnic de . - .g. Nimănui nu cred că îi mai sunt străine atuurile rasei Angus în faţa raselor europene; pornind de la fătările uşoare în proporţie de peste ,% pentru că viţeii au o greutate de aproximativ kg la fătare, precocitate, vârsta la prima montă este de  -  luni, producţie bună de lapte suficient pentru alăptare şi creşetere rapidă în greutate a viţeilor, rezistentă şi uşor adaptabilă condiţiilor de exploatare suportând la temperaturi de -/+ºC şi nu în ultimul rând un randament foarte bun la sacrificare cu carcase cu oase fine. De asemenea, nu cred că mai este nici un secret pentru fermierii români faptul că Angus produce o carne fragedă și marmorată care este foarte căutată în gastronomia de vârf și în retail-ul de carne premium. Producția de carne obţinută din furajare naturală pe pășune este mai economică și mai utilă din punct de vedere ecologic, în comparație cu îngrășarea intensivă cu ajutorul preparatelor concentrate. Astfel, în cazul nostru durează o noiembrie 2011

CM YK


fotografii Karpaten Meat

BOVISmagazin Karpaten Meat str. Principală, FN, loc. Marpod, jud. Sibiu telefon: 0269.232.977 / fax: 0269.232.717 web: www.karpaten-meat.com

În una dintre ferme a fost construit un adăpost nou, care are ca idee de bază eficienţa şi simplitatea. Pentru detalii de construcţie echipa Karpaten Meat poate fi contactată direct.

perioadă mai lungă îngrășarea, dar aceasta dă cărnii finețea și gustul desăvârșit.

sei Bălţată Românească şi taur Angus sau material seminal Angus.

BOVISmagazin: Contractul cu fermierii îi obligă pe aceştia să crească doar animale în rasa pură sau sunt acceptaţi spre răscumpărare şi metişii? Florina Muntean: Programul

BOVISmagazin: Care a fost efectivul matcă iniţial şi cum a evoluat acesta până în acest moment? Florina Muntean: În anul

principal este cel de creştere a animalelor în rasă pură. În momentul de faţă suntem în dezvoltarea unui alt program pentru răscumpărarea viţeilor rezultaţi din încrucişarea ra-

 a început activitatea operativă prin cumpărarea unei ferme și luarea în arendă a alteia în localitatea sibiană Nocrich. S-a facut primul import de  de junici Angus din Germania. În acel an au

început şi investiții în amenajarea grajdurilor, în suprafețele de depozitare și personal. Astfel, s-au pus bazele unei producții proprii de furaje. În

anul  a urmat un al doilea import de  de junici Angus din Germania, iar în anul  a început producţia în Romania a primilor viţei.

bovismagazin

noiembrie 2011

CM YK

33

CM YK


S-a arendat o a treia fermă în Marpod şi au început să se încheie primele parteneriate pentru construcţia unei reţele Angus în România. În  am ajuns la . ha de păşune şi teren arabil în apropierea fermelor noastre. Efectivul fermei a ajuns în acest moment (octombrie ) la aproximativ . capete fiind în continuă expansiune urmând ca paşii viitori să fie: începerea abatorizării şi procesării cărnii de Angus.

fotografii BOVISmagazin

BOVISmagazin

noutăţi tehnice din ferme

BOVISmagazin: Care este sistemul de creştere ales? Florina Muntean: Sistemul de creştere pe care noi l-am considerat cel mai potrivit şi recomandat pentru rasa de carne Angus este cel de creștere în sistem extensiv. Astfel, se produce carne de vită premium cu costuri de întreținere scăzute. Animalele rămân pe păşune din luna aprilie şi până în noiembrie în grupuri de câte  de animale pe parcele îngrădite prin gard electric. Ele sunt supravegheate de către îngrijitori care le asigură apă suficientă şi sare minerală. Când iarba de pe acea parcelă nu mai are calitatea dorită şi nu mai este în cantitate suficientă animalele sunt mutate pe alte parcele. Astfel, bovinele Angus sunt robuste, iar la îngrășarea extensivă produc un randament crescut de carne cu efort minim de îngrijire. Aceasta reprezintă un avantaj din perspectiva concurenței în aceste vremuri în care decisive sunt: un management bun, costuri scăzute de producție și calitate crescută a carcasei. Bovinele îngrășate pe pășune sunt o bună alternativă a îngrășării convenționale prin furajare în grajduri. Pentru Karpaten Meat, îngrășarea pe pășune este o condiție esențială pentru producția de carne de vită de calitate. 34

CM YK

Echipamentul de tăiat siloz. În ferma Karpaten Meat din localitatea Marpod am observat un utilaj destul de rar întâlnit în fermele de vaci din România. Este vorba despre un tăietor de siloz care poate fi montat pe orice tip de încărcător frontal, telescopic sau nu. Acest echipament este proiectat pentru tăierea perfectă a silozului şi pentru diminuarea pierderilor rezultate în urma alimentării cu siloz a remorcii tehnologice. Un element de bază este acela că încărcătorul pe care se montează trebuie să aibă o putere hidraulică mai mică de  l/min şi  bar. Unele modele pot fi dotate cu sisteme hidraulice de împingere pentru descărcarea silozului tăiat. Pentru mai multe detalii puteţi consulta reprezentanţii Karpaten Meat.

bovismagazin

noiembrie 2011

CM YK


holsteinromagazin

BG ET (Shottle x Jocko Besn x Mtoto), noul nr. 1 în Franța la rasa Holstein Fiica taurului BG ET, 5635

V

alorile de ameliorare în Franţa sunt publicate la altă dată decât cele internaţionale, INTERBULL. Din acest motiv, ultimele informaţii referitoare la Indexul taurilor au fost publicate de PrimHolstein pe data de  octombrie . Deşi noua listă de top nu oferă foarte mulți tauri noi,  fii Oman regăsindu-se în primii , a existat o foarte mare și pozitivă surpiză! În combinaţie cu informaţiile oferite de la testarea în Ungaria şi testarea genomică în Franța, tau-

noiembrie 2011

Fiica taurului BG ET, 5480

rul Holstein, BG ET, a crescut puternic şi se situează pe primul loc în topul francez cu o valoare totală de ameliorare ISU . Acest fiu din Shottle a fost folosit foarte intens deja în ultimele luni în Franţa, datorită valorilor sale extraordinare în Ungaria (Top  pentru indexul total). BG ET, care este numit DT Benito sau Double Dutch DT Benito în Franţa, este unul dintre cei mai puternici amelioratori ai producției din ţară, cu valoarea de ameliorare pentru lapte de + kg pe baza franceză. El

atinge, de asemenea, valori extraordinare pentru Morfologie (+.), Uger (+.) şi Membre (+.). Toate valorile pentru trăsăturile de sănătate şi de fitness sunt pozitive, de asemenea. Valorile sale pentru viteza de muls în Franţa şi Germania se bazează, la acest moment doar pe testarea genomică, pentru că Ungaria nu are un sistem oficial de măsurare a acestora! Cu toate acestea, proprietarii fiicelor lui par a fi foarte mulţumiţi şi rapoartele de teren sunt încurajatoare. Lista actualizată a tutu-

ror taurilor francezi o puteți găsi aici: http://www.primholstein. com/index-taureaux-francais. html. Noile rezultate din Franța confirmă calitățile extraordinare ale lui BG ET ca taur ameliorator al producţiei şi conformaţiei, astfel încât acest fiu din Shottle este cel mai utilizat tată de tați din Franța la acest moment! Mai mult decât atât, valorile sale actuale conduc la anticiparea că, valorile INTERBULL de ameliorare vor creşte în decembrie , în special în Germania, SUA şi Canada, unde deja a atins valori ridicate în august  cu RZG , TPI  și LPI . Sora bună a lui BG ET este cea mai bine cotată fiică din Shottle în Franţa. Mama lui, Chemello Jockobenge, este candidată pentru concursul “Vaca Globală a Anului 2011”, în revista “Holstein International”. În plus, față de taurii testați prin fiice BG ET, WIZZARD și GOLDINO, OHG vă oferă de asemenea, tauri foarte atractivi testați genomic, cum ar fi MAXIM, probabil cel mai complet fiu din Man-O-Man din întreaga lume, SUNDAY şi SUMMER, cea mai buni fii Super pentru RZG şi RZE. Ambii taurii GeneScan LOCANO și LECTOR completează imaginea pozitivă a geneticii Holstein Osnabrueck.

Portofoliul de tauri OHG este disponibil în România prin Alta Genetics România. Pentru mai multe informații ne puteți contacta la telefon 0744.778677 sau prin email la vpachitanu@altagenetics.ro. holsteinromagazin

CM YK

35

CM YK


BOVISmagazin

Software pentru managementul fermelor de taurine, conceput cu ajutorul medicilor veterinari români Răzvan Popa / office@EliteSoft.ro / 0724.526.991, 0752.230.95 usor, este in limba romana ceea Cui se adreseaza? • Medicilor veterinari si operatorilor de insamantari artificiale. • Fermelor crescatoare de vaci. • Unitatilor care efectuaza controlul oficial al productiei de lapte. • Asociatiilor de crescatori de taurine sau asociatiilor de operatori insamantari.

Ce poate face? Desi se adreseaza mai multor categorii de utilizatori, baza programului o constituie partea de reproductie a vacilor. Astfel se pune un mare accent pe tinerea sub strict control al efectivului de vaci si mai ales a tuturor aspectelor fiziologice prin care trec. Programul ofera rapoarte detaliate pentru a sti din timp “cand sa insamantezi”, “cand sa confirmi gestatia”, “cand sa intarci”, “cand sa introduci in maternitate”, ‘cand sa urmaresti pentru fatare’ etc… In imaginea alaturata (1) se prezinta detaliile unui animal (o vaca), asa cum se vad in program. Toate informatiile curente de la ultima fatare sunt aratate in aceasta imagine, dar in acelasi timp tot istoricul animalului este de asemenea pastrat si disponibil doar la un click pe bara albastra din dreapta. Programul este intuitiv, extrem de usor de folosit, foloseste butoane destul de mari si vizibile

ce garanteaza faptul ca invatarea lui se face in maxim cateva ore. Dar sigur un program nu ar fi de folos nimanui daca datele pe care le introduci nu sunt si exploatate. In acest sens avem multe rapoarte grupate in  mari categorii: Operationale si de Sinteza. Rapoartele Operationale sunt concepute pentru munca de zi cu zi, si raspund la intrebari de genul: “Care animale trebuiesc urmarite de calduri si insamantate?” – vezi raportul A “Depisteaza caldurile si insamanteaza”. Iar in dreapta fiecarui raport exista si un buton de ajutor pentru a sti cu exactitate ce prezinta raportul. Rapoartele de sinteza sunt INDICATORI foarte importanti pe ferma, cum ar fi Service Periodul si Calving Intervalul. In general aceste rapoarte necesita multa munca dar cu ajutorul programului sunt disponibile printr-un singur click. In acelasi timp programul are module si parti mai dezvoltate pentru fiecare categorie interesata in parte. Astfel, pentru Medicii Veterinari si Operatorii de Insamantari partea de Clienti este dezvoltata mai mult pentru a le fi de mare folos deoarece pe ei ii deservesc. Exista un modul pentru Afectiuni si Tratamente care permite detalierea afectiunilor

suferite de un animal, tratamentele si medicamentele folosite si mai ales este posibila o facturare directa pentru Medicii Veterinari. In schimb pentru fermieri partea mai interesanta si necesara este cea de pedigree si posibilitatea de a printa “Certificate de Rasa”. Desi nu am acoperit tot ceea ce are programul in aceasta sectiune, mai bine trecem la partea de lactatie. Ea este interesanta numai pentru fermieri, si permite adaugarea controalelor efectuate (la  sau  zile). Odata adaugat un control se calculeaza automat cantitatile de lapte, grasime si proteine ale lactatiei in curs, precum si curba de lactatie. Practic aceasta curba de lactatie iti arata productivitatea animalului si mai ales daca a fost sub media fermei sau deasupra ei.

Noutăţi şi beneficii aduse de ultima versiune • Pretul accesibil (se porneste cu

CM YK

Planuri de viitor • Introducerea unui retetar de furaje si unor planuri de furajare automate pe categorii de varsta, stare fiziologica si rasa (in colaborare cu Institutul de la Balotesti). / • Portarea pe Web si constituirea nei baze de date unice pe tara. / • Introducerea unui modul de analiza economica directa (practic sa-ti spuna cat este castigul real individual pe animal, tinand cont de mai multi factori si in ce directie se indreapta ferma din punct de vedere al profitabilitatii).

2.

1. 36

modulul de reproductie in jurul sumei de  RON cu TVA inclus). / • Actualizari de program automatizare si gratuite. / • Obtinerea unui indice de fecunditate cat mai bun prin anticiparea montelor. / • Clasificarea animalelor in functie de curba de lactatie./ • Costuri extrem de reduse de mentenanta.

3.

bovismagazin

noiembrie 2011

CM YK


BOVISmagazin

AfiFarm, instrumentul suprem de gestionare a managementului fermei Sergiu Irimescu / 0722.287.446 / office@afibanat.ro / www.afibanat.ro / fax: 0256.306.899

Peste 1,5 milioane de vaci ce produc 10 miliarde de litri de lapte in peste 5000 de ferme in mai mult de 50 de tari sunt gestionate cu AfiFarm.

Î

n ultimele trei decenii SAE Afikim Israel a fost lider în industria tehnologiei producţiei de lapte. A introdus echipamente inovatoare pentru colectarea de date, prelucrare şi management,care permit fermierilor producători de lapte îmbunătăţirea abilităţilor lor manageriale. SAE Afikim Israel iniţial a apărut în industria laptelui cu primul debitmetru de lapte electronic şi a dezvoltat pedometrul pentru detectare de călduri la animale. Principiile de bază ale filozofiei companiei: • o legătură puternică de încredere şi cooperare cu producătorilor de lapte, • gândirea managerială, • angajament la rezultate, • amabilitate şi simplitate, • promovarea noului in industria laptelui.

Aspiraţia companiei este de a fi factorul principal în succesul unei ferme de lapte. O înţelegere a psihologiei bovine combinată cu facilităţi bine concepute, senzori electronici pentru a colecta date esenţiale şi software-ul care efectuează analiza inteligenta a datelor cu caracter global va reduce atat stresul fermierului cât şi cel al vitelelor sale. Bunăstarea animalului a devenit o parte esentiala in gestionarea calităţii. In mediul actual de afaceri dur, producătorii de produse lactate necesită instrumente

eficiente de management care simplifica munca lor de zi cu zi,gestioneaza operaţiunile, analizeaza situaţia actuala şi ofera asistenţă in luarea deciziilor pentru planificarea pe termen lung. AfiFarm este cel mai cuprinzator software din lume pentru gestionarea fermelor de lapte şi al managementului cirezii. Datele colectate în mod automat, evenimente ale animalelor, informatiile zilnice ale cirezii sunt inregistrate si stocate în baza de date extinsa si dinamica AfiFarm. Aceste informaţii sunt analizate in detaliu pentru a furniza o gamă largă de rapoarte analitice care să acopere mai multe variabile diferite pentru ca fermierul să monitorizeze şi să acţioneze in mod competent. Acestea includ randamentul, sănătatea, fertilitatea şi nutriţia. Pentru planificarea strategică, sistemul utilizează modele ştiinţifice de analiză a performanţei, estimarea productiei şi planificarea de înlocuire a vacilor. Sinergia generata prin combinarea diverselor date şi resurse complete de management al cirezii creează un sistem fiabil de suport de decizie, care permite managerului sa profite de timpul său preţios, prin reducerea numărului total de rapoarte de management de zi cu zi. În plus, la nivel de animal, managementul prin excepţie este o forţă motrica a software-ului şi atenţia este acordată numai pentru ani-

malele care necesită control specific. Fermierul de ieri este mana-gerul profesionist de astazi, care are nevoie de cat mai multe informaţii la indemana sa. Sistemul AfiFarm a fost dezvoltat de către inginerii care inteleg nevoile fermierilor si de fermieri care înţeleg tehnologia. AfiFarm este instrumentul suprem pentru managerii fermelor de lapte fie ca ei conduc ferme mici de lapte sau megaferme cu multiple sali de muls. Sistemul poate fi instalat pe un singur calculator sau pe o reţea de calculatoare pentru a gestiona simultan mai multe efective.

Avantajele software-ului • AfiFarm oferă un control total asupra cirezii ca un întreg permiţând în acelaşi timp sa se concentreze pe animale în mod individual. • rutinele zilnice de management sunt simplificate prin rapoarte generate automat. • planificarea se face mai uşor prin instrumente inteligente de analiza. • AfiFarm reduce puternic sacrificarea involuntară permiţând astfel selecţia contro-lată de animale genetic superioare şi identificarea animalelor cu productie de lapte scăzuta. • depistarea la timp a vacilor cu probleme de fertilitate. • Problemele de sănătate, cum ar fi mastita şi şchiopătarea ,care pot avea impact grav asupra rentabilităţii, sunt de-

tectate timpuriu. • AfiFarm stocheaza istoricul fiecarui animal şi al cirezii.

Caracteristici de gestionare zilnică • producţia de lapte este monitorizată la nivelul cirezii, in grup si individual. • Rapoartele zilnice de reproducere selecteaza animalele pentru inseminare in ziua curenta. • avertizarea de mastita subclinica previne pierderea de lapte şi reduce costul tratamentelor. • Avertizarea de boli metabolice vă permite tratarea animalelor, cu o pierdere minimă de productie de lapte şi de reproducere. • Controalele Veterinare sunt generate automat pe baza conditiilor prestabilite. Fermierul stabileşte o data pentru controlul veterinar şi programul AfiFarm cauta in baza de date listand animalele ce necesita a fi controlate. • Furajarea individuala flexibila se bazeaza pe productia de lapte, pe un calificativ al vacii, pe componenta laptelui (grasime, proteina, lactoza, uree, etc), greutatea corporala si alte citerii ale fermierului.

Caracteristicile Managementului Strategic • analizaza rapoartele de fertilitate pentru a evalua rata de detectie a sarcinii. • diagnostic de sănătate al cirezii sub forma de raport sau în format grafic pentru a monitoriza istoricul si progresul cirezii. • planificarea randamentului si al cirezii, pentru optimizarea producţiei pe tot parcursul anului. • Monitorizarea eficienţei mulsului: supravegherea mulsului; utilizarea mai eficientă a instalatiei de muls şi analiza echipamentului de muls.

bovismagazin

noiembrie 2011

CM YK

37

CM YK


BOVISmagazin

Ferma experimentală Schaumann din localitatea germană Hülsenberg are un nou adăpost care sporeşte comfortul şi performenţele efectivelor

Pentru ferma experimentală Schaumann din localitatea germană Hülsenberg anul  a fost un an excelent. Cantitatea de .kg lapte a putut fi “depăşită’’ la sfârşitul anului, un nou grajd cu  de cuşete (pe rânduri de  x ) a fost populat, iar după asanarea şi reconstruirea vechiului grajd cu boxe şi alei de acces s-au creat  de locuri de odihnă şi  boxe pentru animale înaintea fătării. Ambele grajduri au fost dotate cu acoperişuri izolatoare care şi-au dovedit eficienţa pe timpul verii în situaţii de temperaturi exterioare ridicate. Admisia laterală de aer curat poate fi dirijată prin intermediul rulourilor rotative care se pot deschide atât din partea de sus cît şi din partea de jos. O latură a noii construcţii este

38

CM YK

dotată cu o saltea de cauciuc, ceea ce s-a dovedit a fi foarte bine pentru sănătatea copitelor animalelor. Acest nou adăpost este folosit, în primul rând, pentru cazarea vacilor proapăt fătate, care pot profita de mai mult spaţiu pentru mişcare, de mai puţin stres şi de un confort ridicat datorită acestor noi condiţii. Rezultatul obţinut este o mai bună asimilare a furajului, chiar de la începutul perioadei de lactaţie. Noua compartimentare a adăposturilor a făcut posibilă organizarea a două grupe de animale, a câte  capete fiecare, în care se pot realiza studii comparative odată cu administraea unor specialităţi nutriţionale. Datorită organizării fluxului, la întoarcerea de la muls, vacile trec prin mijlocul grajdului

şi trebuie astfel sa traverseze locul unde se afla depozitat pentru administrare furajul. Pentru asigurarea unei igiene mai bune a zonei de furajare şi pentru evitarea impedimentelor, cum ar fi trepte, s-a instalat o structură metalică similară unei platforme pe care se administrează nutretul şi care poate fi ridicată pe perioada dintre etapele de furajări, astfel încat ea sa fie în orice moment curată. Aleile din interiorul spaţiului de cazare a animalelor este pavat cu saltele de cauciuc. Ca aşternut în boxele animalelor se foloseste un amestec din paie tocate şi calcar. O altă particularitate sunt cele trei coloane de adăptori dotate cu sisteme de dozare prin care se pot administra substanţe lichide suplimentar, cum ar fi de exemplu produse din gama

bovismagazin

Tirsana -produse care asigură un aport energetic înainte şi după fătare. În grajdul vechi se vor amenaja spaţii pentru vacile în lactaţie ( cuşete), pentru vacile înţărcate cât şi pentru junici gestante aflate în ultima fază ( cuşete). Pereţii laterali ai adăpostului au fost complet îndepărtaţi şi înlocuiţi cu un nou rulou de prelată perforată contra vântului. Pentru fătări dar şi pentru vacile aflate sub tratament exista,  compartimente cu aşternut din paie, compartimente care s-au putut amenaja prin demolarea vechii săli de muls şi a corpului tehnic. Prin intermediul acestor noi amenajări s-au creat condiţii mai bune pentru vacile din ferma Hülsenberg şi s-au pus bazele unei extinderi viitoare.

noiembrie 2011

CM YK


BOVISmagazin

Tehnici moderne de includere a substanţelor minerale în furajul vacilor Ferme în plină dezvoltare, randamente în creştere şi folosirea în măsură tot mai mare a produselor secundare - avantajoase ca preţ - au ridicat permanent solicitările impuse procesului de furajare în industria producţiei de lapte. În centrul atenţiei se află, de asemenea, procesul de optimizare a întregii raţii. Vacile cu un randament mare au nevoie de administrarea de furaje cu o densitate energetică mai mare. Dacă totuşi, se neglijează aprovizionarea structurală, atunci vaca va suferi probabil de acidoză ruminală, primeşte mai puţină energie şi în plus va avea probleme podale. Asemănător, se întâmpla şi cu substanţele minerale. Ad-

minis-trarea anumitor componente în cantitate mai mare este puţin productivă, după cum acelaşi efect are şi în lipsa lor. Riscul apariţiei unui efect reciproc negativ între diferitele elemente ar putea creşte foarte mult. Un program de nutritiţie echilibrat mineral trebuie să corespundă unor cerinţe diferenţiate. La acesta se adaugă diferitele sisteme de cazare a animalelor (în

Reducerea accelerata a RINDAVIT ASS-CO ADF-rata de reducere in stomac 35 30 25 20 15 10 5 0 Fan

Proba de control

Larba insilozata

Porumb insilozat ISF

adăposturi în care animalele pot fi legate sau în stabulaţie liberă), diferite proceduri de nutriţie (TMR, ratii parţial mixte sau prezentări diferenţiate ale nutreţului concentrat), raţii cu o structură diferenţiată şi cele mai diferite componente de furaj de bază şi de furaj concentrat. Raţiile pot fi diferite numai în raport cu silozul de iarbă sau de porumb. Silozul de iarbă provenit din soluri calcaroase au un conţinut vizibil diferit de elemente comparativ cu cel provenit din solurile acide. De asemenea, cantitatea de energie şi albumină pot să

difere foarte mult de la o coasă la alta şi să depindă de momentul în care are loc recoltarea. În urmă cu câţiva ani se folosea cu precădere numai şrotul de soia ca adjuvant de albumină. Unele ferme îl înlocuiesc însă astăzi aproape complet cu şrot de rapiţă, crescând astfel necesarul de iod pentru vacile în lactaţie şi astfel cresc şi cerinţele privitoare la compoziţia în minerale a furajului. Programul de furajare Schau se compune din câteva game de produse care s-au dovedit de top, şi anume: Rindamin, Rindavit şi Rindavital. Rin-

Produsele noastre se Unsere Produkte prezinta prin eleinsingure. haben’s sich.

Substantele BOVIN-S-Complex Nur in unseren active RINDAMINund RINDAVITsi ASS-COsind FERM gasesc concentraProdukten die se Wirkstoffe BOVIN-Ste numai in produsele noastre RINDAMIN Komplex und ASS-CO FERM enthalten. si RINDAVIT. Prin intermediul conceptelor Mit den RINDAMIN- und RINDAVIT-Proproduselor RINDAMIN si RINDAVIT va duktkonzepten optimieren SiecuIhre Futterputeti optimiza ratia de nutret toate

substantele active si minerale. MineralPentru o und ration mit allen hochwertigen asimilare buna a nutretului pentru cea mai Wirkstoffen. Für eine hohesiFutteraufnahme buna valorificare a lui. und beste Futterverwertung. Rezultatul: Das cuErgebnis: Hochleistende, gesunde Vaci un randament ridicat, sanatoase si und fruchtbare Kühe. producatoare.

WeitereAlte Informationen 0 4101/2 18-0 informatiiunter: la : 04101/218-0

bovismagazin

noiembrie 2011

CM YK

39

CM YK


BOVISmagazin

Testarea genomică Scurt interviu cu domnul dr. Johannes Aumann, director al Besamungsverein Neustadt a.d. Aisch (BVN), partener Semtest BVN Târgu Mureş BOVISmagazin: Ce reprezintă testarea genomică, cum se realizează aceasta şi care sunt beneficiile? dr. Johannes Aumann: Testarea genomică este realizată prin sistemul de analizare SNP-Chip care are capacitatea de a citi simultan bazele nucleare ale unui număr de 54.000 poziţii (loci) din genomul bovin. Astfel, până să avem tauri bătrâni, care să aibă atât testare genomică dar şi evaluarea prin descendenţ, prin aceste teste este posibil să estimăm valoare de ameliorare doar pe baza informaţiilor genomice.

BOVISmagazin: Care sunt laboratoarele europene specializate în teste genomice şi care sunt costurile orientative? dr. Johannes Aumann: În Europa există numeroase laboratoare care pot face teste cu SNP-Chip, însă combinarea acestor informaţii cu testarea taurilor prin descendenţă conduce la obţinerea celor mai bune rezultate. Acesta este motivul pentru care doar câteva organizaţii, foarte puţine, fac estimări ale valorilor de ameliorare prin teste genomice ale tăuraşilor.

BOVISmagazin: În Bavaria cine plăteşte pentru realizarea unui test genomic: fermierii care sunt proprietarii tăuraşilor, asociaţiile în care aceşti fermieri sunt membri sau companiile private producătoare de m.s.c. care sunt interesate de achiziţia tăuraşilor valoroşi? dr. Johannes Aumann: În Bavaria există mai multe modele. În unele cazuri fermierul plăteşte pentru testarea genomică. În alte cazuri asociaţia este aceea care plăteşte aceste teste. În mai multe sau mai puţine situaţii, centrele de IA (companiile producătoare de m.s.c.) care vor exploata tăuraşul returnează aceste sume fermierilor sau asociaţiilor. În prezent, centrele de IA plătesc în plus 1.000 euro pentru fiecare tăuraş testat genomic achiziţionat în Bavaria. Costurile pentru testarea genomică a unui tăuraş din rasa Fleckvieh este de 140 eur şi pentru unul din rasa Holstein de 100 eur.

BOVISmagazin: Care este procentajul fermierilor bavarezi care folosesc doar tauri testaţi genomic înainte de finalizarea testării convenţionale prin fiice? Care este trend-ul în Germania din acest punct de vedere? dr. Johannes Aumann: Având în vedere faptul că valorile de ameliorare au fost publicate pentru prima dată în august 2011 este imposibil să dau un răspuns precis. Estimăm că utilizarea de tauri testaţi genomic va fi de aproximativ 30% din toate însămânţările ceea ce include şi aproximativ 20% pentru testările prin descendenţă.

BOVISmagazin: Care este procedura pentru testarea convenţională a taurilor în Germania (fermierii în a căror ferme se testează tauri prin descendenţă trebuie să îndeplinească anumite condiţii / Primesc fermierii care acceptă să utilizeze m.s.c. de la taurii în testare compensări în condiţiile în care valoarea de ameliorare a acestuia este sub media valorilor asociaţiilor? Care sunt preţurile m.s.c.-ului provenit de la taurii în testare prin descendenţă comparativ cu taurii testaţi genomic )? dr. Johannes Aumann: Multe dintre centrele de IA din Bavaria vor continua şi în următorii ani testarea convenţională. Numărul de tauri ar putea fi de 30% sau mai puţin, deoarece încercăm să evităm să mai testăm prin descendenţă tăuraşi care s-au dovedit a fi necompetitivi după testele genomice.

BOVISmagazin: Vă rugăm să ne precizaţi care este sunt relaţiile dintre fermierii – asociaţiile –companiile din Bavaria (Cazul 1: fermierul produce un tăuraşi pe care îl vinde direct unei companii private care produce msc şi care devine proprietarul tauraşului / Cazul 2: fermierul (membru al asociaţiei) produce tăuraşul, îi face testele genomice şi foloseşte un centru de tauri pentru producţia de m.s.c. pe care o vinde ulterior asociaţia)? dr. Johannes Aumann: În mod normal fermierul vinde tăuraşul direct către un centru IA. Există însă 2 modalităţi: 1. plata doar pentru taur, 2. plată mai redusă pentru tăuraşul achiziţionat şi suplimentar un anumit procent din doza de m.s.c. vândută.

40

CM YK

daminul înlocuieşte baza solida pentru completarea furajului de baza sau al TMRului. Produsele Rindavit au un conţinut calitativ mai bun şi cuprind complexele S-Bovin şi Ass-Co Ferm (drojdie vie). Gama de produse Rindavital include produse special care îmglobează microelemente deosebit de importante, cu vitamine şi substanţe active. Pe lângă elementele clasice ale nutreţului avem şi produsele de lins Schaumann pentru cu un conţinut ridicat de substanţe minerale şi active pentru păşuni şi pentru stabulaţie. Ele previn apariţia unor carenţe de substanţe şi ajută la stabilizarea randamentului animalelor de păşune.

OXIMIN În situaţii de stres sa dovedit deosebit de nocivă prezenţa “radicalilor liberi”. Complexul Oximin de protejare a celulelor combină vitamina E, antioxidanţii naturali şi cei sintetici, seleniul care se gaseşte în rumen şi în intestinul subţire, mineralele cuprul, zincul şi manganul legate într-un sistem unic de apărare cu o acţiune vastă şi sigură. Complexul în trei trepte pentru protejarea celulelor neutralizează radicalii liberi deja formaţi şi minimalizează formarea altora noi. Se susţine repararea unor părţi ale pereţilor celulelor deja afectate, se întăreşte sistemul imunitar si se diminueaza dereglarile privind fertilitatea. Riscul aparitiei unei mas¬tite si a unor afectiuni ale copitelor se reduc considerabil. ASS-CO FERM conţine drojdie vie care sprijină dezvoltarea bacteriilor în rumen. Drojdia vie stimulează numărul tipurilor de bacterii care descompun celuloză şi ajută la valorificarea acidului lactic.

bovismagazin

Bacteriile care descompun celuloza măresc capacitatea de digerare a fibrelor stimulând astfel procesul de asimilare a nutreţului (vezi graficul 1). Reducerea formării acidului lactic în rumen duce la stabilizarea valorii pH-ului. Evitarea formării lactozei şi a scăderii pH-ului este deosebit de eficientă în cazul conţinutului ridicat de amidon şi de zahar în raţiile administrate şi a nivelului crescut din nutreţul concentrat. Fermentaţia din rumen este mai stabilă, asimilarea nutreţului este mai bună tocmai în primele luni de lactaţie, iar cantitatea de lapte creşte cu cca. , kg per vacă zilnic.

BOVIN-S-KOMPLEX diferiţele produse din gama Rindavit conţin complexul Bovin-S, care stimulează în totalitate metabolismul în rumen. Cercetările efectuate au demonstrat o creştere a sintezei microbiene a albuminei, s-a observat în special o creştere a metioninei şi a lizinei. Pe lângă acestea a crescut considerabil conţinutul în seleniu din plasma sangvină şi metabolismul laptelui de vacă a fost influenţat în mod pozitiv. Prin intermediul produselor Rindamin, Rindavit şi Rindavital firma Schaumann oferă soluţii inovatoare pentru orice situaţie de necesitate a vacilor de lapte în perioada lactaţiei. Diferitele combinaţii de substanţe active asigură un randament ridicat şi în fazele în care metabolismul vacii şi rumenul sunt foarte mult solicitate. Astfel, solicitaţi sprijinul speci alistului Schaumann care poate prelucra împreună cu dumneavoastră un concept individual pentru fermă şi vă poate sprijină în transpunerea lui în practică. noiembrie 2011

CM YK


BOVISmagazin

bovismagazin

noiembrie 2011

CM YK

41

CM YK


BOVISmagazin scurt interviu cu domnul Luis Aguiar, manager traktorpool

traktorpool

liderul promovării on-line a vânzărilor de utilaje agricole second-hand

unul dintre liderii de piaţa în promovarea online a tractoarelor şi echipamentelor agricole. Platforma traktorpool este operată de către grupul german de presă agricolă Landwirtschaftsverlag GmbH din Münster,la rândul său, cea mai importantă editură germană de profil şi una dintre cele mai importante din Europa. Landwirtschaftsverlag este cunoscută fermierilor din întreaga Europă pentru publicarea revistelor TopAgrar (cea mai importantă publicaţie germană destinată fermierilor progresivi) şi Profi (publicaţie care aduce în prim plan cele mai importante lansări, teste şi prezentări de utilaje agricole). Utilizatorii platformei traktorpool sunt producători şi dealeri de utilaje agricole şi din domeniul construcţiilor precum şi contractanţi şi fermieri care cumpără sau vând echipamente agricole noi sau second-hand. Obiectivul nostru este indis-

cutabil acela de a sprijini realizarea celor mai uşoare şi eficiente posibil tranzacţii cu utilaje agricole din întreaga Europă.

BOVISmagazin: Când a fost lansat site-ul traktorpool şi care a fost evoluţia sa până în acest moment? Luis Aguiar: Traktorpool a fost fondat în noiembrie , în acest moment ajungând la aproximativ . de anunţuri stocate, licenţe şi cooperări în  ţări şi ceea ce este cel mai important, este disponibil într-un număr de  limbi. Deţinem în jur de . de dealeri de utilaje agricole înregistraţi, în Germania şi în întreaga lume, . – . anunţuri din partea fermierilor în fiecare lună şi .. vizite/ lună şi , milioane de accesări/ lună (ianuarie ). Rezultatul acestor valori se traduce simplu prin:  de utilaje raportate ca fiind vândute zilnic ca urmare a promovării pe traktorpool. În afară de platforma web traktorpool poate fi accesat şi de pe iPhone în întreaga Europă în limbile engleză, germană şi

Partener traktorpool.ro

42

CM YK

Bucureşti

BOVISmagazin: Ce este traktorpool şi cui i se adresează? Luis Aguiar: Traktorpool este

franceză (peste . de download-uri în  luni, peste . de pagini vizualizate lunar). Newsletter-ul traktorpool apare inserat asemeni unui supliment în revista Profi dar şi în alte  reviste europene din Marea Britanie, Franţa, Rusia, Belarus, Polonia, Ungaria,Austria, Elveţia şi nu în ultimul rând în BOVISmagazin din România. Prin această promovare utilizatorii pot găsi mai mulţi fermieri interesaţi de utilajele vândute, suplimentar faţă de cei peste , milioane de vizitatori care intrâ lunar pe siteul traktorpool. Aceste publicaţii conţin anunţurile pe care le puteţi regăsi pe site. La scurt timp înainte de termenele limită de publicitate ofertele online vor fi reportate şi tipărite în revistele partenere traktorpool. În plus, imprimăm o revistă specială, cu tiraje diferite, pe parcursul tuturor târgurilor europene unde traktorpool participă.

BOVISmagazin: Care sunt principalele elemente care caracterizează evoluţia traktorpool şi ce vă doriţi să construiţi în România? Luis Aguiar: Principalul nostru obiectiv este să avem o cât mai bună vizibilitate pe Google. Avem în echipa noastră specialişti care au ca obligaţie principal optimizarea platformei traktorpool pe motoarele de căutare. Promovarea în cele mai cunoscute reviste de agricultură din întreaga Europă este de asemenea de ajutor pentru dezvoltarea proiectului traktorpool aşa cum este astăzi. Acum, în mod curent, avem peste . de vizitatori români lunar care provin

bovismagazin

din  de oraşe din întreaga ţară. Acest lucru plasează România pe poziţia a a în topul statelor, ca număr de vizitatori traktorpool imediat după: Germania, Austria, Polonia, Elveţia şi Olanda. Pentru anul  ţinta noastră este aceea de a creşte numărul de dealeri români de echipamente agricole care îşi promovează produsele pe platform traktorpool dar şi al vizitatorilor. De asemnea, am planificat ca pentru anul  să vizităm expoziţii pentru a interacţiona cu cât mai mulţi dealeri şi vizitatori ai traktorpool.

BOVISmagazin: Care este nivelul actual de acoperire a traktorpool în Europa şi care sunt aşteptările pentru următorii doi ani? Luis Aguiar: Am stabilit numeroase cooperări în majoritatea statelor europene fiind de părere că fermierii şi dealerii de utilaje agricole din fiecare ţară au nevoiele lor specifice iar acestea pot fi satisfăcute cel mai bine doar dacă partenerii noştri, care administrează traktorpool, fac acest lucru ca pe propria afacere. Traktorpool are deja % din trafic realizat în alte ţări decât Germania, deci atenţia noastră este îndreptată către dezvoltarea platformei traktorpool în colaborare cu parteneri străini aşa cum este publicaţia BOVISmagazin.

noiembrie 2011

CM YK


BOVISmagazin

bovismagazin

noiembrie 2011

CM YK

43

CM YK


10/2011 BOVISmagazin

www.traktorpool.ro

prezintă cu încredere

Revista

Toate preţurile nu includ TVA

1523213 Amazone ZA-M Comp. 1000 Detalii produs: 1.639 € Contact: HaGE Technik GmbH, tel. +49 (0) 481 850 4512, HJuergens@hage.hagekiel.de

44

CM YK

1405278 Amazone ZA-U 1501 Detalii produs: 1.303 € Contact: Günter Poggensee KG, tel. +49 (0) 4537 18 20 0, guenterpoggensee@poggensee-kg.de

1426072 Brix TWIN Compactor Detalii produs: an 2011 Contact: BRIX GmbH, Tel: +49 (0) 4646/322, Fax: 1022, www.brix-international.de

1504449 Case IH 5130 Plus Detalii produs: an 1995, 12.055 ore, 12.500 € Contact: Bernard Krone, GmbH - agropark, Tel. +49 (0) 5977 935-262, gebrauchtmaschinen.lvd@krone.de

1521896 Case IH 844 XLA

1527558 Case IH MX 135

1172609 Case IH MXM 155

1519734 Claas Ares 657 ATZ

Detalii produs: 8.900 €, 6.961 ore, an 1981 Contact: Thomas Gruber KG, tel. +49 (0) 8636 502-92, verkauf@gruber-landtechnik.de

Detalii produs: 22.232 €, 6.700 ore, an 2000 Contact: tel. +43 (0) 664 3843872, g_fuchshuber@aon.at

Detalii produs: 31.075 €, 4.490 ore, an 2003 Contact: Hecker GmbH tel. +49 (0) 5248 8001 0, verkauf@heckerlandtechnik.de

Detalii produs: 48.001 €, 1.740 ore, an 2007 Contact: Fritz Brandt Landmaschinenhandel, tel. +49 (0) 421 259252, info@brandt-traktoren.de

1482680 Claas Axion 820

1194685 Claas CORTO 290 FS

Detalii produs: 51.000 €, 4750 ore, an 2009 Contact: Fricke Landtechnik GmbH, tel. +49 (0) 39 98 27 29 17, andre.fischer@fricke.de

Detalii produs: 1.681 €, an 1991 Contact: MHS GmbH Langewiesen, tel. +49 (0) 3677 80440, mhs.weber@googlemail.com

1212795 Claas Corto 3000 F Detalii produs: 4.900€, an 2001 Contact: H&K Kneidinger GmbH, tel. +43 (0) 7282 6366, hermann.hoefler@kneidinger.at

1493878 Claas Corto 8550 C Plus Detalii produs: 20.000 €, an 2007 Contact: Meier Bunge Landtechnik GmbH, tel. +49(0)577494910, info@brandt-traktoren.de friedrich-wilhelm@meier-bunge.de

1523027 Claas Dominator 88 VX Detalii produs: 48.000 €, 1897 ore, an 1999 Contact: Heinrich Schröder Landmaschinen KG, tel. +49 (0) 4431 8907-20, info@schroeder-gruppe.de

1529413 Claas Jaguar 695 Mega Detalii produs: 22.700 €, 4.800 ore, an 1991 Contact: Wilhelm Fricke GmbH, tel. +49 (0) 4281 71216, Uwe.Wilkens@fricke.de

1529958 Claas Jaguar 970 Detalii produs: 326.891€, 930ore, an 2008 Contact: Treu Rudi GmbH & Co KG, tel. +49 (0) 731 77 33 2, info@ruditreu.de

1405642 Clark C 500 YS 60 PD Detalii produs: 4.034 €, Contact: Link GbR Land-u. Baumaschinen, tel. +49 (0) 6667 919292, RLink-Landtechnik@t-online.de

1354851 DC 20 Detalii produs: 1.260 €, 2011 Contact: Delta-Competent GmbH, Wood Chipper, Tel +49(0)2291 908050, info@delta-competent.de

1506934 Deutz-Fahr Agrolux 320 Detalii produs: 22.689 €, 240 ore, an 2010 Contact: Joachim Bornmann Landtechnik, tel. +49 (0) 5658 92000, info@bornmann.de

1394036 Deutz-Fahr AGROPLUS 70 Detalii produs: 21.900 €, 4.300 ore, an 1997 Contact: Lgh. Gen. Freistadt reg. Gen.m.b.H, tel. +43 (0) (0)664 5935139, preinfalk@freistadt.rlh.at

1367712 Deutz-Fahr Agrotron 135 M Detalii produs: 23.950 €, 6.100 ore, an 2000 Contact: Karl Kaltenschnee Inh: Harald Kaltenschnee, tel. +49 (0) 6042 2264, info@Harald-Kaltenschnee.de

bovismagazin

noiembrie 2011

10/2011

CM YK


BOVISmagazin

1418702 Deutz-Fahr Agrotron 4.85S Detalii produs: 5.400 €, 21.008 ore, an 1996 Contact: Greving Landmaschinen, tel. +49 (0) 2561 9846-13, werlemann@greving.de

1463771 Deutz-Fahr DX 3.30 Detalii produs: 12.900€, 6.618ore, an 1985 Contact: Gebr. Lorch GmbH & Co., tel. +49 (0) 7124 310, info@landtechnik-lorch.de

1504729 Deutz-Fahr DX 6.50A Detalii produs: 14.706€, 6.200ore, an 1986 Contact: DEUFA Landmaschinen vertriebs GmbH, tel. +49 (0) 7305 96170, hoegerl@deufa.com

1528262 Deutz-Fahr DX 80 Detalii produs: 10.388€, 9.397ore, an 1981 Contact: Hermann Meyer Landtechnik e.K., tel. +49 (0) 4455 224, meyer-landmaschinen@t-online.de

1475205 Massey Ferguson 7278Cerea Detalii produs: an 2003, 1.672ore, preţ 68.900€, Calculator de bord, Cabină, Aer condiţionat, Dispozitiv de sortare rapiţă, stânga

1494062 Case IH MX 285 Detalii produs:an 2003, 8.150ore, 317 PS, preţ 47.900 €, Tracţiune pe toate roţile, Instalaţie pneumatică, Reglaj electrohidraulic elevator

1536317 Fendt 307 E netto !! Detalii produs: 26.000€, 5.900ore Contact: Agrarservice, tel. +49 (0) 173 8811232, 01738811232@web.de

1523251 Fendt 6300C Detalii produs: 132.500€, Contact: HaGe Technik GmbH Husum, tel. +49 (0) 48 41 83 63 - 18, juergen.hansen@hagetechnik.de

1525769 Lemken Vari Diamant 7 Detalii produs: an 1998, preţ 22.500€, Protecţie antişoc, Corp striat

1511486 Amazone Catros 5500 Detalii produs: an 2007, preţ 24.900€, Lăţime de lucru: 5,50 m, Faruri

1204178 Fendt 714 Vario Detalii produs: 29.000£, 7.392ore, an 2003 Contact: Chandlers (Farm Equipment) Ltd, tel. +44 (0) 1476 590 077, gavin.pell@chandlersfe.co.uk

1532569 Fendt 818 Vario TMS Detalii produs: 79.500€, 2.152ore, an 2009 Contact: Thommen - Schwall Landmaschinen, tel. +32 (0) 80 41 0150, info@thommenschwall.com

1506806 Amazone ZG-B 10001

1533046 John Deere 8410 Detalii produs: an 2001, 9850ore, 270 PS, preţ 53.900 €, Tracţiune pe toate roţile, Instalaţie pneumatică, Reglaj electrohidraulic elevator

1507165 Fendt 818 VARIO TMS

1532015 Fendt Favorit 614 LSA

Detalii produs: 49.600€, 5.480ore, an 2003 Contact: Agravis Technik Südhannover GmbH, tel. +49 (0) 5067 24 74 11, technik-suedhannover-braunschweig@agravis.de

Detalii produs: 17.500€, 9.130ore, an 1987 Contact: Wilhelm Fricke GmbH, tel. +49 (0) 4281 71216, Uwe.Wilkens@fricke.de

Detalii produs: an 1998, preţ 12.990€, Capacitate recipient: 7.000,00 l, Lăţime de lucru: 36,00 m

1530482 Fendt 924 Vario Detalii produs: 54.900€, 8.934ore, an 2000 Tracţiune pe toate roţile, Instalaţie pneumatică, Elevator frontal, Cabină

1512575 Kongskilde Terra XHT 700 Detalii produs: 14.900€, an 2003 Lăţime de lucru: 7,00 m

1398957 Fendt Xylon 522

1227873 Fiat FR 160

1317545 Lemken Smaragd 9/600

1498261 Horsch Terrano 6 FX

Detalii produs: 30.000€, 6.850ore, an 1995 Contact: Heinrich Schröder Landmaschinen KG, tel. +49 (0) 4431 8907-20, info@schroeder-gruppe.de

Detalii produs: 20.500€, 9.300ore, an 1993 Contact: Carl Beutlhauser Baumaschinen, tel. +49 (0) 9453 991107, thomas.zimmermann@bassewitz.de

Detalii produs: 10.900€, an 1999 Lăţime de lucru: 6,00 m

Detalii produs: 19.900€, an 2005 Lăţime de lucru: 6,00 m

noiembrie 2011

Toate preţurile nu includ TVA

CM YK

bovismagazin 10/2011

45

CM YK


BOVISmagazin

1500679 Fiatagri 45-66 Detalii produs: 13.025€, 2.500ore, an 1988 Contact: Agravis Technik Heide-Altmark GmbH, tel. +49 (0) 4149 900911, nicolaas.staal@agravis.de

1507532 Goodyear 650/75R32 Detalii produs: 1.513€, an 1998 Contact: Heinz Pütz Landtechnik, tel. +49 (0) 2252 1021, puetz.landtechnik@t-online.de

1534987 Grillo FD 1500

1464095 Horsch Sprinter 6 ST

Detalii produs: 29.498€, an 2009 Contact: Eder GmbH tel. +49 (0) 8990 9077880, m.hangl@eder-kommunal.de

Detalii produs: 56.723€, an 2010 Contact: BayWa tel.: +49 (0) 8459 327475, GMZ.manching@baywa.de

1510948 Hürlimann H-5110 Detalii produs: 7.000€, an 1983, 8.800ore Contact: tel. +49 (0) 1738670240

1504005 JCB 531-70 Detalii produs: 54.900€, 230ore, an 2010 Contact: Agravis Technik BvL GmbH, tel. +49 (0) 5935 939312, georg.bergmann@agravis.de

Detalii produs: 72.500€, an 2005 Contact: Grabenkamp GmbH, tel. +49 (0) 5771 854, info@grabenkamp.com

961109 John Deere 3140A

46

CM YK

617468 John Deere 1550 WTS

1352007 John Deere 2250 SG2 Detalii produs: 12.815€, an 1989. 7.200ore Contact: Greving Landmaschinen, tel. +49 (0) 2561 9846-13, werlemann@greving.de

1404070 John Deere 592

1309721 John Deere 592 Premium

1533268 John Deere 6300 A

Detalii produs: 9800€, Contact: Resch Landmaschinen, tel. +49 (0) 8427 98 84 00, hansresch_landteck@nexgo.de

Detalii produs: 18.500€, an 2003 Contact: A1 - Traktor.de, tel. +49 (0) 4282 9327 50, kontakt@a1-traktor.de

Detalii produs: 29.500€, an 2009 Contact: Günter Proggensee Kg, tel. +49 (0) 4537 18 20 0, guenterpoggensee@poggensee-kg.de

Detalii produs: 26.197€, an 1995, 6.800 ore Contact: Landmaschinen Vertrieb Bennigsen GmbH, tel. +49 (0) 5045 971-0, info@lvbennigsen.de

1327442 John Deere 6320 Detalii produs: 37.895€, an 2002 Contact: Schlichting Landmaschinen, tel. +49 (0) 4185 79780, wilfried.schlichting@Schlichting-landmaschinen.de

1535622 John Deere 6800 Detalii produs: 20.588€, an 1996, 9.650 ore Contact: Alfred Scheidel Landmaschinen GmbH & Co. KG, tel. +49 (0) 5826 285, alfred.scheidel@t-online.de

1531569 John Deere 6900 Detalii produs: 18.908€, an 1996, 6715 ore Contact: Gerhard Reese Land- u. Gartentechnik, tel. +49 (0) 5382 5001, Reese-Gerhard@t-online.de

1416179 John Deere 6920 S Detalii produs: 42.500€, an 2005, 7.090 ore Contact: Berbard Krone GmbH - agropark, Tel. +49 (0) 5977 935-262, gebrauchtmaschinen.lvd@krone.de

1536284 John Deere 7710 Detalii produs: 10.000£, an 1996, 4.540 ore Contact: tel. +44 (0) 844 8128157, gerard.ohare@hotmail.com

1522194 John Deere 7920 Detalii produs: 61.890€, an 2006, 7.304 ore Contact: Hörmann Verwertungen GmbH & Co. KG, tel. +49 (0) 7303 929690, auto@hoermann-verwertungen.de

1413945 John Deere 8220 Detalii produs: 59.000€, an 2005, 5.230 ore Contact: Fritz Brandt Landmaschinenhandel, tel. +49 (0) 421259252, info@brandt-traktoren.de

1529844 John Deere 8320 Detalii produs: 48.000€, an 2004, 6.600 ore Contact: Charter Agro-Masz, tel. +48 (0) (0)65 546 49 49, dawid@charteragromasz.pl

1533682 John Deere 8400T Detalii produs: 49.916€, an 1999, 4.850 ore Contact: Greiving Landmaschinen, tel. +49 (0) 2561 9846-13, werlemann@greving.de

1406455 John Deere 864 Premium Detalii produs: 35.400€, an 2009 Contact: Landtechnik Oberlausitz GmbH, tel. +49 (0) 3585 46850, zimmermann@kfz-service-schneider.de

1398925 JUNIOR ROTO Detalii produs: 3.361€, an 2002 Contact: August Bruns Landmaschinen GmbH, tel. +49 (0) 4471 189 15, winter.maik@abc-bruns.de

1397012 Kioti CK 35 HST Detalii produs: 26.050€, an 2010, 5 ore Contact: Schaumburger Landtechnik GmbH, tel. +49 (0) 5723 9461-34, bohne-b@sltechnik.de

bovismagazin 10/2011

noiembrie 2011

Toate preţurile nu includ TVA

CM YK


BOVISmagazin

1516991 Lamborghini R3 EVO 100 Detalii produs: 40.000€, an 2010, 870ore Contact: ASR AgrarserviceRhinow GmbH, tel. +49 (0) 33875 35511, agrarservice_rhinow@gmx.de

1364288 Lindner 1500 Detalii produs: 18.900€, an 1992, 4.000ore Contact: LTC Kirchdorf, tel. +43 (0) 7582 64240-1070, robert.schroeckmair@lagerhaustc.at

1533289 Massey Ferguson 6270 Detalii produs: 29.832€, an 2002, 4.550ore Contact: Abendschein Landmaschinen GmbH, tel. +49 (0) 7953 342, info@abendschein-gmbh.de

1512934 Massey Ferguson 7245 SAL Detalii produs: 151.261€, an 2011, 2ore Contact: BAG-Hohenlohe Raiffeisen eG, tel. +49 (0) 791 9314111, heppel@bag-hohenlohe.de

1423323 Morawetz 3100 Detalii produs: 3.2500€, Contact: Deschberger Adolf, tel. +43 (0) 7751 8080, office@deschberger.com

1453426 New Holland CR 9090 ELEVA Detalii produs: 190.000€, an 2008, 912ore Contact: Agravis Technik BvL GmbH, tel. +49 (0) 5935 939312, georg.bergmann@agravis.de

1323055 New Holland CS 640 HD Detalii produs: 115.000€, an 2004, 1.120ore Contact: Groupe LeCoq, tel. +33 (0) 2 37 33 46 00, jlambe@groupe-lecoq.com

1432923 New Holland FX 38 Detalii produs: 45.000€, an 2000, 3.753ore Contact: Claas Centrum Landsberg, tel. +49 (0) 34602 2840, peter.friedmann@claas.com

1523100 New Holland LM415A

1528253 New Holland T 5050

1398575 New Holland T8050

1532666 New Holland TL 70 Turbo

Detalii produs: 34.900€, an 2007, 941ore Contact: Maschinenhandel Höing GmbH & Co. KG, tel. +49 (0) 2542, 955555, info@mhg-maschinen.com

Detalii produs: 33.571€, an 2011, 941ore Contact: Agrotec GmbH & Co. KG, tel. +49 (0) 2865 20455 11, m.suempelmann@agro-tec.de

Detalii produs: 96.500€, an 2008, 850ore Contact: Zörb Landtechnik e.K., tel. +49 (0) 6403 97274 0, stzoerb@zoerb-landtechnik.de

Detalii produs: 14.083€, an 2000, 5.200ore Contact: Landtechnik Peter Eidenhammer GmbH & Co KG, tel. +43 (0) 6415 5607, natalie.eidenhammer@eidenhammer.com

1471875 New Holland TM 190

1318353 New Holland TM 190

1252524 New Holland TN 70 VA

1519860 New Holland TSA135

Detalii produs: 37.950€, an 2003, 7.747 ore Contact: August Bruns Landmaschinen GmbH, tel. +49 (0) 447118915, winter.maik@abc-bruns.de

Detalii produs: 38.000€, an 2003, 3.300 ore Contact: Bernardi, tel. +33 (0) 3 23 59 96 95, y.henrion@bernardi.fr

Detalii produs: 40.336€, an 2009, 94 ore Contact: Otema GmbH, tel. +49 (0) 9193 63 74 30, Michael.Zenkel@otema.de

Detalii produs: 38.844€, an 2008, 3.100 ore Contact: Alfred Scheidel Landmaschinen GmbH & Co. KG, tel. +49 (0) 5826 285, alfred.scheidel@t-online.de

1524602 O&K MH 6 F

1533634 Rau Spridotrain

1529443 RF-101

1495849 Same Explorer II 90

Detalii produs: 6.500€, an 1984, 4.000 ore Contact: BNG Baumaschinen / Nutzfahrzeuge GmbH, tel. +49 (0)4765 8314990, info@bng-schlueter.de

Detalii produs: 7.136€, an 1992 Contact: Wilhelm Mayer Gottenheim, tel. +49 (0) 7661 903081, jochen.zipfel@t-online.de

Detalii produs: 189€, an 2011 Contact: LTZB Pregler tel. +49 (0) 9971 76 66 77, info@ltzb.de, Utilaj auxiliar electronic

Detalii produs: 11.800€, an 1990, 10.500ore Contact: Schütz Landmaschinen OHG, tel. +49 (0) 9451 942610, landmaschinen-schuetz@gmx.de

1399005 Steyr 9105 MT

1535195 Unia Ares TXL Drive 6

1373348 Zetor Forterra 115

1261439 Zunhammer Holmer WA

Detalii produs: 46.500€, an 2010, 90 ore Contact: Landtechnik F. Zechmeister KG, verkauf.zechmeister@aon.at

Detalii produs: 21.900€, an 2011 Contact: Agrartechnik Volker Landgraf GmbH, tel. +49 (0) 9777 2368, V.Landgraf@t-online.de

Detalii produs: 36.200€, an 2011, 1 oră Contact: Jaskot, biuro@jaskot.pl tel. +48 (0) (0)75 724 44 03,

Detalii produs: 72.269€, an 1999 Contact: Zunhammer GmbH, tel. +49 (0) 8669 8788 0, furtmayr@zunhammer.de

Toate preţurile nu includ TVA

noiembrie 2011

CM YK

bovismagazin 10/2011

47

CM YK


Test practic în câmp: John Deere 7750i combina de tocare a furajelor

Mai mult decât poate desluşi ochiul unui tehnician

fotografii Landwirtschaftsverlag

autor GE

Pare că totuşi contează modul în care arată? Pentru unele lucruri da, însă, pentru mulţi dintre utilizatori performenţele contează şi mai mult. Şi la acest scor inginerii Deere se pare că au fost ocupaţi. Toate modificările au fost însă necesare pentru ca utilajul să rămână competitiv pe o piaţă destul de aglomerată. Pe drum, Deere pare că a săpat o nişă doar pentru sine odată cu introducerea sistemului avansat de măsurare a umidităţii furajelor ce urmează a fi recoltate, dar şi a sistemului de măsurare a producţiei – şi una din consecinţele minimalizării importanţei designului se traduce prin reducerea dimensiunilor în partea posterioară a combinei ceea ce a condus

Modul în care a fost gândită forma exterioară a combinei de tocare a furajelor de la John Deere a suferit uşoare schimbări în ultimii ani. Nu se poate spune acelaşi lucru despre ceea ce se află în interiorul ei, acolo unde i s-au adus numeroase modificări. Acest test în câmp al noului model John Deere 7750i confirmă că timpul folosit pentru a aduce îmbunătăţiri nu a fost irosit. la îmbunătăţirea vizibilităţii. cu  cilindri în linie generează o Aceasta s-a putut întâmpla putere de kW/hp/ps mulţumită utilizării în con- (ECE R) pentru modelulul tinuare a motoarelor John i, cu kW/hp/ps Deere din generaţia a IIIa, cu la o viteză normală. Aliniat toate că persistă întrebarea: pe şasiul utilajului, acest moacea parte posterioară sveltă tor impresionează cu caracva supravieţui Etapei IIIb? teristicile şi economicitatea Probabil, nu vom şti curând sa. Niciodată nu a cedat în condiţii de sarcină indiferent răspunsul la acestă întrebare întrucât producătorii vor dacă recoltează iarbă sau porumb. Dacă va fi necesar, se continua să comercializeze va menţine turaţia la . generaţia a IIIa de motoare până la finele anului . – .rpm, dacă altceva nu dă suficientă încredere utilizaExistă speculaţii conform torului. Această modalitate de cărora reprezentanţii uzinei abordare de tipul “nu cedează din Mannheim vor prezenta noua generaţie, a IVa, de mo- sub nicio formă” presupune că va lucra eficient la . toare pe combina de tocare furaje la Agritechnica … – .rpm; şi măsurătorile au vom vedea. Cu toate acestea, arătat că, în acest fel, productivitatea în cazul porumbuactualul motor de , litri lui creşte cu  - % în timp PowerTech Plus

ce consumul de combustibil scade cu  – %. În mod normal am măsurat producţia de furaj în cazul ierbii care are % substanţă uscată sau chiar mai mult. De această dată însă, condiţiile au fost ceva mai dificile, cu materie uscată în jur de ,% şi o producţie de t/ha. Nu am putut utiliza sistemul de cântărire de la bordul combinei pentru a verifica valorile Green Star, dar un test de calibrare făcut dinainte confirmă că impresionanta valoare de  t/oră furaje tocate este corectă, ceea ce se poate converti în  t/oră de materie uscată. Acestea sunt statistici impresionante, chiar dacă nu includ intervalele de timp petrecute la capătul parcelelor, etc. Consumul de combustibil

fotografii Landwirtschaftsverlag

48

CM YK

bovismagazin

noiembrie 2011

CM YK


a fost de , litri pentru fiecare tonă de furaj tocat sau sub , litri/tona de materie uscată. În ciuda condiţiilor, noua masă John Deere pentru iarbă, 630C, a funcţionat fără nici o problemă pe perioada testului. Versiunea grea a mesei utilizează lagăre / cuzineţi, în detrimentul sistemelor de inele din plastic pentru tăvălugurile cu came ale mesei, care sunt asamblate prin buloane ce sunt mai uşor de schimbat când se uzează şi au răzuitoare reglabile care să se potrivească lăţimii de procesare. Lucrul cu această masă este uşor. În mod opţional, roţile de adâncime se pot deplasa hidraulic înăuntru şi în afară şi, deci, nu este necesar să cobori din cabină pentru acest lucru. Şi, atâta timp cât nu mai există un tambur central care să sprijine, opţiunea noului cadru pivotant prezintă o capacitate bună de a urmări conturul terenului. Un nou tambur pentru compresarea furajului recoltat cu “degete” ajustabile se deplasează sub controlul unui amortizor cu azot, ajutând la împingerea furajului în jos, către melc, şi permiţând o preluare uniformă a masei recoltate. În cazul în care se

blochează, masa poate fi rotită în sens invers doar cu ajutorul unui buton plasat pe joystickul din cabină, indife-rent dacă acest blocaj este sus sau jos. Am folosit un heder pentru porumb pentru 10 rânduri, Kemper Champion 375plus pe această combină John Deere 7750i. Acesta este similar cu Champion plus pentru  rânduri însă va fi disponibil pentru piaţă din anul . În ciuda pierderilor ocazionale de ştiuleţi, acesta are performanţe destul de bune, şi, chiar şi acestea pot fi eliminate prin reducerea vitezei de rotaţie a hederului. Porumbul este tras în interiorul hederului în mod uniform, iar blocările nu sunt practic o problemă, însă plantele de porumb mai lungi de  m pot sfârşi prin a se aşeza peste dispozitivele exterioare de adunat şi nu vor fi strânse. Răspunsul, în cazul unei culturi de porumb care are o înălţime foarte mare, este seria de hedere Kemper  care are unităţi de strângere mai mari. Utilajul pentru testare a so-sit cu pachetul opţional iIV. Acesta include măsurarea conţinutului de umiditate

Harvest-Lab, măsurarea recoltei HarvestDoc, înregistrarea recoltei, ajustarea lungimii de tăiere AutoLoc, un monitor Green-Star  şi, pentru o acurateţe mai bună, versiunea SF a receptorului GPS iTC a companiei StarFire. Pe utilajul folosit la teste,direcţia automată se datorează sistemului RowSense care combină GPS cu detectarea fizică a poziţiei. Aceasta este o realizare majoră: bazat pe braţele de cauciuc orientate în faţă ale hederului, este ajustabil în partea din spate şi oferă un ghidaj fără greşeală prin şirurile de plante la o viteză de km/h. RowSense oferă operatorului o gamă largă de opţiuni şi, în practică, funcţionează bine. Are: • compensare automată în pantă; • comutare automată pe ghidaj bazat pe GPS dacă dispare semnalul senzorului de şir; • comutare automată pe ghidaj bazat pe senzorul de şir dacă dispare semnalul GPS; • capacitatea de comutare între metodele de ghidaj în orice mod de măsurare a arătat că, astfel, rezultatul, la porumb, a crescut cu %-%, în timp ce combustibilul utilizat a scăzut cu %-%.

Cum evaluează Profi John Deere 7750i Hederul Kemper Champion 375 plus Conectare / înlocuire Debitul la recoltare* Pierderi Riscuri de blocare* Controlul porumbului depozitat Urmărirea conturului terenului Adaptarea vitezei Direcţie automată Trecerea câmp-drum

Hederul pentru colectarea ierbii 630 C Conectare-înlocuire Urmărirea conturului terenului Întoarcere şi Pierderi

John Deere 7750i Caracteristicile motorului Consum de carburant Transmisie Cantitatea de material procesat Calitatea tocăturii Detector metale Detector pietre Exhaustor Jgheab Automatizarea jgheabului Cameră jgheab Măsurare inoculanţi Manevrabilitate Umflarea cauciucului central Masa/sarcina pe ax faţă Transport Zgomot în cabină Comenzi Înregistrarea activităţii Măsurarea productivităţii Detectarea nivelului umidităţii Vizibilitate Acces pentru service Calitatea fabricaţiei Sistemul de evaluare: foarte bine; bine; mediu; sub medie; slab. *) acolo unde plantele măsoară peste 4 m bovismagazin

noiembrie 2011

CM YK

49

CM YK


fotografii Landwirtschaftsverlag Motorul John Deere de 13,5 litri cu 6 cilindri furnizează performanţe excepţionale şi are un bun consum de combustibil Cu această ocazie o fotografie nu mai face cât 1000 de cuvinte - în realitate, brazda avea o umiditate crescută şi era foarte densă.

Degetele reglabile situate pe ruloul compresor au rolul de a pastra un flux constant de material

Hederul pentru iarbă, 630C are un redactor de viteze mai rezistent şi un ambreiaj de protecţie repoziţionat

Câteva detalii despre viteza de preluare a furajului. În mod normal am măsurat producţia în funcţie de trei mărimi diferite de tocare.

Tocând la  mm,  mm şi teriei uscate recoltate, aceste  mm, combina pe care am lucruri se traduc între  şi utilizat-o în test a tocat în-  t/oră la o umiditate de  tre  şi  t/oră de furaj. – %. Privind aceste cifre Din punct de vedere al ma- dintr-un alt punct de vedere, când motorul este funcţional la capacitate maximă, fieIarbă, John Deere 7750i; iarbă 20%-23% materie uscată; producţia care CP produce între  şi 30-38/ha; 6,1-7,9t/ha materie uscată. Lungimea de tocare 20mm. kg furaj tocat per oră, iar Greutate la recoltare Substanţă uscată Suprafaţa lucrată din punct de vedere al conProducţie Consum Producţie Consum Producţie Consum sumului de furaj, calculaţia motorină motorină motorină arată , – , l/t de furaj sau , – , l/t de materie 281,8 t/oră 0,40 l/t 59,2 t/oră 1,89 l/t 8,98 ha/oră 12,61 l/ha

Porumb siloz, John Deere 7750i; Porumb siloz 33,1-35,6% materie uscată; producţia 47,2 - 56,2 t/ha; 15,6 - 19,5 t/ha materie uscată Greutate la recoltare

Substanţă uscată

Suprafaţa lucrată

Mărimea de tocare Producţie

Consum de combustibil

Producţie

Consum de combustibil

Producţie

Consum de combustibil

6 mm

203,6 t/oră

0,53 l/t

69,8 t/oră

1,55 l/t

3,84 ha/oră

28,2 l/ha

10 mm

218,9 t/oră

0,48 l/t

73,6 t/oră

1,44 l/t

4,26 ha/oră

24,9 l/ha

14 mm

339,4 t/oră

0,46 l/t

82,3 t/oră

0,28 l/t

4,44 ha/oră

23,7 l/ha

Greutăţile sunt notate ca urmare a valorilor înregistrate în buncăr. Valorile sunt nete şi exclud timpii consumaţi la întoarceri sau opriri. Determinările în cazul materiei uscate au fost efectuate de către Institutul de Maşini Agricole din Bonn, Germania. 50

CM YK

bovismagazin

uscată. Considerăm că aceste cifre – care sunt înregistrate doar când combina toacă – sunt relative bune. Adevărul este că, în alte cazuri, valorile au fost ceva mai bune, dar recolta mai puţin înaltă, parcela de porumb din acest test cu plante crescute neuniform au necesitat viteze de teren mai mari care, la rândul lor, au condus la înregistrarea unui consum de furaj mai mare. Combina John Deere şi-a salvat atuurile pentru consumul de combustibil, şi anume uniformitatea acestor valori în toate condiţiile de test şi, chiar şi atunci când rulează pe drum. La acest capitol managementul de viteză al motorului Deere străluceşte. Acest aspect, în tandem cu transmisia fără trepte a utilajului Pro-Drive, contribuie la felul în care rpm ale motorului şi puterea se potrivesc cerinţelor în diferite condiţii: la rulaj cu sarcină uşoară (atât pe parcelă, cât şi la capetele acesteia), în staţionare sau pe drum. Exploatarea managementului de viteză a motorului în moduri de operare diferite a dat cifre de consum per ansamblu între l/ha şi l/ha. Ne-am uitat de asemenea la calitatea tocăturii. noiembrie 2011

CM YK


Dimensiuni şi preţuri

John Deere 7750 i

Măsurătorile realizate de către Institutul din Bonn au arătat că 7750i are 56 de cuţite care au o capacitate de tocare excelentă şi produce o lungime precisă, conform celei setate

Includerea inoculantului a fost setată separat în cazul combinei testate. Întegrarea sa în sistemul Green Star ar fi ideală fotografii Landwirtschaftsverlag

Rezultat maxim la ECER120 458kW/614 Cp la 623rpm Consum motorină pt porumb 25-30 l/ha Diametrul cilindrului 610mm Lăţimea cilindrului 805mm Cuţite 56 (4 x 14) Număr de tăieturi 16.800/min Zona în care acţionează axul burlanului (Pilot Spout) 225° Timp de rotaţie burlan 16/34secs Înălţimea de descărcare 6,21m Viteze maxime Viteza 1 (câmp) 20km/hr Viteza a 2-a (câmp) 40km/hr Cerc pentru întoarcere (l/r) 14.10m Zgomot cabină 75dB(A) Masă pe ax faţă 8,54 t Masă pe ax spate 7,46 t Anvelope faţă 800/65 R32 Anvelope spate 580/70 R26 Preţ de listă, specificaţii de bază £ 258.990 Colectarea ierbii John Deere 630 C Lăţimea de lucru 3m Preţ de listă, specificaţii de bază £ 15.938 Heder porumb, Kemper Champion 375 plus Rânduri 10 Lăţimea de lucru 7.65 m Greutatea 3,93 t Timp de montare/demontare 35 sec / 22 sec John Deere 7750i şi Kemper Champion 375 plus Lungime 10,32 m Lăţime 3,47 m Înălţime 3,98 m Înălţimea de la sol de la care taie 0,36 m Greutatea neîncărcată 19,93 t Încărcarea pe axe 15,37 t / 4,96 t

Noul prototip de exhaustor John Deere permite aruncarea furajului la distanţe foarte mari.

 mm creşte între  şi % (zona verde închis din grafic). Indiferent de cât şi cum a fost setată lungimea, doar un foarte mic procentaj (în cel mai rău caz ,%) din fragmentele tocate au fost mai lungi de  mm. La o altă extremă a scalei, nu mai mult de % din furajul tocat a avut mai puţin de  mm. Acestea din urmă sunt rezultate medii. Maşina de test s-a “distrat” cu zdrobitorul de porumb cu  dinţi cu suprafaţa de crom – o opţiune de  £. Setată la Ne aşteptam la rezultate bune şi le-am primit un decalaj de  mm, aceasta – vezi graficul ataşat – ca urmare a îmbunătăţirilor a reuşit să zdrobească toţi la tamburul de  mm x  mm şi cele  cuţite ştiuleţii cu toate că opţiunea ale sale. Cu o lungime a tocăturii setată la  mm, de troliu presupunea că ru% din furaj este tocat la o lungime cuprinsă în- lourile merg cu o viteză mai tre  şi  mm (zona verde din partea de mijloc a mare cu % decat cea de % graficului). Tocând la  mm, acest interval este din setarea standard. Acest redus la % iar numărul fragmentelor tocate la lucru conduce la o uzură mai

Distribuţia lungimii tocăturii, John Deere 7750 i proporţiile Proportiontocăturii of sample 100%

< 2mm 80% 2 - 3mm 3 - 6mm

60%

6 - 10mm 40%

10 - 15mm 15 - 25mm

20% 25 - 40mm

0%

> 40 mm

6mm 6mm

10 mm 10mm

14 mm 12.5mm

Chop lengthtocăturii set lungimea

bovismagazin

noiembrie 2011

CM YK

51

CM YK


fotografii Landwirtschaftsverlag Cotiera cu butoanele de control şi joystick-ul sunt uşor de folosit şi oferă un control facil. Consola pentru mana dreaptă are un design familiar pentru proprietarii de utilaje John Deere şi este extrem de uşor de folosit.

apă sau la modul în care se descarcă furajul din buncăr indiferent dacă tractorul cu remorca în care se descarcă se află în lateralul sau în spatele combinei. Nu am văzut însă nici o diferenţă în ceea ce priveşte jgheabul de descărcare, care în continuare se roteşte la °, are două viteze, se roteşte singur şi are o funcţie de parcare. Firma Deere face o menţiune legată de cutia de viteze pentru jgheab care este mai solidă, deci ne putem baza mai mult pe ea. Rotaţia jgheabului ar putea fi făcută alegând din cele  poziţii de comutare ceea ce este diferit faţă de dispunerea existentă (aceea cu o singură poziţie), plus selectare automată a vitezei de rotaţie rapidă după un răgaz prestabilit sau setat anterior. O nouă opţiune specială este finisajul DuraLine pentru stratul de uzură. Costând £, şi având funcţia de a reduce rata de uzură în timp ce sprijină cu uşurinţă economia şi rezultatele DuraLine formează un strat neted, dar dur pe toate suprafeţele care vin în contact cu recolta, de la cilindru la jgheab. JD nu elaborează o compoziţie DuraLine fără a menţiona firma Busatis, firmă austriacă specializată 52

CM YK

în finisaje dure. Este suficient cât am discutat despre piese care se învârt şi mărunţesc. Pentru a încheia, să trecem la cabină unde sunt puţine schimbări şi asupra căreia cei care lucrează cu utilajul au fost de acord că este bine structurată. Nivelul de zgomot este redus la dB(A)dB(A). Există bineînţeles climatizare şi un scaun decent hydraulic şi o reglare pe verticală a volanului în  trepte. Aspecte mai puţin favorabile legate de jgheab şi de spaţiu pentru picioare în cazul şoferilor înalţi, cu toate că, pentru a recupera aceste neajunsuri, trebuie spus că ergonomia joystick-ului şi a panoului principal de control sunt bune.

Alte chestiuni: Fără un heder şi chiar de pe câmp, i cântăreşte t. Adăugând dispozitivul Kemper’s  şi hederul pentru porumb, ajunge la t din care t sunt plasate pe axul frontal. Aceste cifre sunt ceva mai mari în cazul utilajului de curăţare Deere. Roata pe care se transportă hederul de porumb ajută în timpul deplasării reducând sarcina pe axul frontal cu până la  tone. În timpul transportului

Monitorul GreenStar este bine poziţionat şi are un sistem de reaşezare. Din păcate însă nu este amplasat în punctul cel mai bun pentru o operare confortabilă a utilajului.

Combina testată a fost livrată cu o cutie de viteze rotativă care este mult mai robustă şi deci mult mai de încredere.

rutier, jgeabul de descărcare ajunge la aproximativ  mm în spatele combinei. O cuplare cu o singură oprire pentru partea de hidraulică şi electrică ar accelera ataşarea sau scoaterea hederului. Hederul pentru iarbă este prevăzut cu o grilă folositoare peste melc ceea ce ţine zona de preluare a furajelor curată. Combina testată este dotată cu un rezervor de  l de apă în spatele axei posterioare şi un sistem Silaspray pentru împrăştierea inoculantului este montat lângă cabină. Integrarea controlului distribuţiei de inoculant în sistemul GreenStar ar fi un lucru benefic. O combină de recoltat fura-

bovismagazin

jele John Deere i cu un heder pentru iarbă C este listată în Marea Britanie la preţul de £, fără TVA.

În rezumat: John Deere’s 7750i a atins maturitatea. În ciuda unor ezitări pe parcursul timpului de acomodare pentru utilizator, acest utilaj livrează rezultate bune, o calitate de tocare şi o economie de carburant adecvată – nu mai puţin datorată atuuri recente legate de managementul vitezei motorului şi de măsurarea conţinutului de umiditate HarvestLab.

noiembrie 2011

CM YK


BOVISmagazin

bovismagazin

noiembrie 2011

CM YK

53

CM YK


Test: tractorul New Holland T7.210

„Albastru până în măduva oaselor” autor GE

Tractorul T7.210 este un număr de top pentru New Holland. Acesta este unul dintre noile tractoare din familia cu echipare SCR (Reducere Catalitică Selectivă), care ies de pe linia de producţie a fabricii din Basildon şi care se remarcă şi prin noul sistem compact Auto Command CVT. Merită oare mai multă atenţie ? Cu siguranţă. Jurnalistul Profi UK, Marvyn Bailey, a supus noul „T” unui scurt test.

Tractoarele T Power ComMulţi dintre dumneavoastră mand vor dispărea din oferta cunosc termenul: Reducere New Holland în următoarele luni, Catalitică Selectivă (SCR) care fiind înlocuite de noile variante se referă la soluţia tehnică pentru T. Această schimbare aduce tratarea noxelor aleasă de mulţi tehnologia CVT la un număr dintre fabricanţii de tractoare mai mic de “cai” (cai putere) din pentru încadrarea în cerinţele Etapei B (TIER A). New Hol- “ograda” New Holland, la T., T., T. şi la modelul asuland este un astfel de jucător pe pra căruia ne concentrăm atenţia piaţa tractoarelor care a optat pe parcursul acestui test, T. pentru soluţie de uree AdBlue care câstigă o nouă variantă de (sau DEF) pentru tractoarele sale trasmisie. Conform celor prezende peste  CP, şi, tot din această tate de New Holland, acest lucru nouă familie, fac parte modelele este o opţiune importantă penT, care înlocuiesc modelele mari tru fermierii cu ferme vegetale din seria T şi întreaga gamă T dintr-o singură mişcare. care aşteptau o cutie de viteze

Colţul cu informaţii cheie

New Holland T 7.210

automată, dar fără o creştere foarte mare în greutate a tractorului. Noul Auto Command, mai mic, cântăreşte doar cu  kg mai mult decât echivalentul său powershift, în timp ce deja învechitul TVT cântarea cu aproximativ  kg mai mult. Şi, pentru că veni vorba, noul sistem de numerotare New Holland se refera la puterea maximă a fiecărui tractor. Mai întâi, totuşi, să ne concentrăm asupra motorului NEF de 6,7 litri realizat de Fiat Powertrain Technologies (FPT).

Din punctul de vedere al companiei New Holland, există doar avantaje cu privire la SCR în comparaţie cu tehnologia Filtrului de Particule Diesel preferată de către unele dintre firmele concurente. Pentru respectarea legislaţiei anterioare legate de emisiile de noxe, obiectivul era să se reducă cât mai mult posibil oxizii de azot (NOx) şi particulele materiale (PM) în interiorul motorului, prin recircularea gazelor de eşapament. New Holland a explicat că pentru Etapa b motorul însuşi este mai puţin complex, avand un sistem de răcire similar

New Holland T7.210 este cel mai puternic model al grupului care beneficiază de Auto Command CVT

Motor FPT NEF – Etapa 3b sau TIER 4A de 6.7-litri, şase cilindri, injecţie electronică common-rail, patru valve/cilindru. Putere nominală 121kW/165CP la 2.200rpm (ISO14396); putere maximă cu EPM (managementul puterii motorului) 156kW/ 212CP; cuplu maxim 766Nm la 1.500rpm sau 912Nm cu EPM.

Transmisie şi priza de putere New Holland Auto Command CVT, 200m/h - 50km/h la 1.700rpm. Trei turaţii la priza de putere, 540/540E/1.000rpm.

Ridicator hidraulic Capacitate de ridicare 8.257kg spate, 3.568kg faţă (opţional), pompă hidraulică cu debit variabil 113 l/min la 1.800rpm. Max. 5 valve hidrulice; opţional valve de presiune şi retur liber.

Alte caracteristici Greutate minimă 6.000kg, greutate admisibilă maximă 11.500kg. Frâna pe ţeavă de eşapament şi puntea faţă cu suspensie TerraglideTM sunt standard ca şi frânarea pe faţă.

54

CM YK

bovismagazin

noiembrie 2011

CM YK


AdBlue (DEF) se adaugă în gazele de eşapament între turbină şi canistra SCR (catalizatorul SCR). Un convertor furnizează tensiune de 24V în sistemul SCR.

Grila radiatorului are aceeaşi mărime ca la modele anterioare; un ventilator reversibil poate fi montat opţional.

cu cel din Etapa, dar produce un cuplu motor mai mare: un maxim de  Nm la . rpm în cazul T. faţă de  Nm la . rpm la tractorul T. Temperaturile ridicate din interiorul cilindrilor sunt rezultatul unei arderi mai bune a combustibilului şi au ca efect reducerea emisiilor de particule material (PM), însă o creştere a nivelului de NOx, însă acestea din urmă neutralizate prin utilizarea tehnologiei SCR (reducere catalitică selectivă).

Un rezervor suplimentar de motorină a fost montat în partea stângă, crescând capacitatea rezervoarelor de motorină la 330 litri.

O cantitate de 48 litri de AdBlue (DEF) este suficientă pentru două plinuri de motorină. Pentru a se evita confuziile gura de alimentare a rezervorului de AdBlue (DE) este mai îngustă şi nu este compatibilă cu duza de alimentare diesel.

Teoria de bază este că gazele de eşapament provenite de la motor sunt tratate cu o cantitate mică de DEF (AdBlue) injectată pe traseul de evacuare înainte de intrarea în catalizatorul SCR din capătul ţevii de eşapament, unde au loc reacţii chimice în urma cărora se reduc emisiile de NOx. Un senzor evaluează evacuarea noxelor şi, dacă se atinge un nivel prea ridicat, senzorul informează modulul de control SCR. Când se opreşte motorul, se poate auzi cum pompa evacuează din sistemul de conducte soluţia AdBlue astfel încât acesta să nu îngheţe în sistemul de conducte. Pentru gama de tractoare T şi mai mici, New Holland plănuieşte să folosească sistemul de recirculare a gazelor de eşapament răcite si filtru de particule. Cu acest sistem, lucrurile se vor întâmpla în mod invers: Noxele sunt controlate (sau NOx, adica oxizii de azot, sunt controlaţi) la nivelul cilindrilor, iar particulele sunt tratate în ţeava de eşapament. Gazele răcite ce urmează a fi evacuate sunt retrimise în motor, scăzând nivelul de oxigen şi temperaturile de combustie. Reprezentanţii companiei susţin că aceste modele mai mici generează volume

mai reduse de gaze de eşapament şi, deci, nu există un impact semnificativ asupra mărimii grupului de răcire pe ansamblu. Utilizând sistemul CEGR (Cooled Exahaut Gas Recirculation / sistemul de recirculare a gazelor de eşapament răcite) se evită de asemenea amplasarea rezervorului de AdBlue şi a canistrei de SCR pe un tractor cu şasiu mai mic. În ceea ce priveşte combustibilul şi depozitarea AdBlue, un rezervor de  litri pentru DEF (AdBlue) a preluat parţial capacitatea rezervorului de motorină, dar, pentru a fi siguri că tractorul nu rămâne fără combustibil, un al -lea rezervor a fost adăugat pe partea dreaptă a şasiului standard de la T. Deci, în realitate, tractoarele din gama T au câştigat o capacitate suplimentară de  litri faţă de predecesorul lor, modelul T. Pentru cei care utilizează această serie de tractoare în zone de climă mai rece, există un dispozitiv de încălzire în rezervorul cu AdBlue – pentru cazul în care temperaturile scad sub - ºC, temperatură la care AdBlue îngheaţă. Dacă se întâmplă ca temperaturile să atingă acest nivel, tractorul poate funcţiona  de minute în timp ce AdBlue se dezgheaţă. În momentul în care în rezervorul de AdBlue nu mai există decât % din acesta, o alarmă sonoră alertează operatorul, în timp ce la %, motorul va reduce constant sarcina, reducerea accentuându-se când se ajunge la %. În afara faptului că se adaugă un indicator de nivel de AdBlue, nu există schimbări majore la cabina Horizon, cu exceptia consolei multifuncţionale Sidewinder II şi monitorului IntelliView III care sunt standard. Întorcându-ne la transmisia T, tehnologia CVT compactă complet nouă a trebuit să bovismagazin

noiembrie 2011

CM YK

55

CM YK


Odată cu transmisia AutoCommand devine standard şi consola multifuncţională Side Winder.

preia două din cele  game care se regăsesc la modelele mari AutoCommandTM, ceea ce înseamnă că ajunge la sarcina mecanică maximă la km/h şi la km/h; în restul timpului, foloseste o cantitate mare de putere hidraulică. New Holland menţionează că cele două game (care se schimbă automat) sunt aliniate la cele mai utilizate viteze de tracţiune/de

New Holland T7 Vechiul Noul Putere model model nominală T6050

T7.170

125/171 CP

T6070

T7.185

140/188 CP

T6080

T7.200

155/203 CP

T6090

T7.210

165/212 CP

T7030

T7.220*

167/218 CP

T7040

T7.235*

185/234 CP

T7050

T7.250*

200/250 CP

T7060

T7.260*

215/260 CP

T7070

T7.270*

228/269 CP

Puterea este conform ISO 14396 in cai putere (CP), iar puterea maxima include EPM (managementul puterii motorului) * modelul cu ampatament marit; ** Numai la Power Command (full powershift, nu AutoCommand=CVT= transmisie variabila continuu). 56

CM YK

câmp. Variatorul hidraulic a fost mutat de asemenea din lateral în zona carcasei volantei, economisindu-se astfel spaţiu. Pentru mersul înapoi, exista o singură gamă aşa că km/h este viteza maximă în marşarier. În ceea ce priveşte tehnica CVT la tractoarele mai mari pentru  game, uleiul hidraulic şi cel de transmisie sunt folosite simultan pentru o capacitate suplimentară de răcire; cei  litri trebuie înlocuiţi la .h de funcţionare (pentru motor intervalul de schimb de ulei este de  ore). Deoarece tractoarele AutoCommand funcţionează la turatii ale motorului mai mici, debitul nominal al pompei hidraulice este măsurat la . rpm. Pompa standard are o capacitate de  litri/min, dar există un dispozitiv opţional care adaugă încă  litri/min. Lista de opţionale este completată de o valva de presiune şi retur liber (Power Beyond) care se montează din fabrică precum şi de o a cincea valvă hidraulică comandată electronic. În aceeaşi tendinţă, New Holland a redus şi turaţia motorului pentru obţinerea turaţiilor prizei de putere la . rpm. Pentru moment, acestea sunt de /E/.rpm, cu toate că, ulterior, vor exista optional pen-

care se atinge la doar ,rpm. Pentru cei care utilizează frecvent utilaje New Holland, nu va fi o surpriză să descopere că Managementul Puterii Motorului continuă să joace un rol important în experienţa “albastră” – pentru transport, priza de putere şi funcţii cu consum hidraulic mare. Odată ce criteriile relevante au fost satisfăcute, se aprinde o lumină verde care indică un surplus de kW / CP la puterea nominală sau CP la puterea maximă care va fi automat utilizat la nevoie. Încă un avantaj pentru cultivatorii de rădăcinoase

Un indicator digital arată nivelul DEF

tru /,/,Eco. Există şi o opţiune de £ pentru priza sincronă. În partea posterioară, T. şi T. se pot mândri cu o construcţie mai puternică decât modelele T şi T pe care le înlocuiesc. Tractoarele noi au frâne cu disc dublu şi armătură de carbon, şi, datorită puterii suplimentare pentru oprire, sarcina utilă a crescut cu kg, ajungând la ,t. În Marea Britanie şi Irlanda, tractoarele AutoCommand se deplasează cu km/h şi, ca urmare au sistem de frânare pe puntea faţă şi o frână pe ţeava de eşapament. Dacă maneta de schimbare a sensului de deplasare este acţionată brusc în spate, se realizează şi un anumit grad de frânare corelat cu un efect de întârziere similar cu cel de la transmisia powershift. Toate tractoarele T pentru Marea Britanie sunt construite pentru km/h la , rpm, în timp ce pe alte pieţe viteza maximă este de km/h,

bovismagazin

este că sunt disponibile roţi cu un diametru mai mare pentru culturi prăşitoare chiar din fabrică. Dimensiunile acestora sunt  / R pe faţă şi de  /  R pe spate. Pentru lăţimi mai apropiate de lăţimile standard pentru cauciucuri, modelele T. şi T. pot utiliza pe spate roţi înalte pe jante de , cm ( inch), importante pentru un tractor de CP, respectiv CP.

Rezumat: Concluzia este că aceste motoare noi şi mai “curate” funcţionează mai eficient şi cu costuri de operare mai reduse. Şi, dacă treci pe lângă un T. care tractează o remorcă încărcată de t, motorul FTP confirmă faima sa proverbială. Ca şi la modelele mai mari, sistemul AutoCommand este uşor de folosit şi aduce mai multă versatilitate gamei medii de tractoare New Holland.

noiembrie 2011

CM YK


bovismagazin

noiembrie 2011

CM YK

57

CM YK


BOVISmagazin GHIDUL CRESCĂTORULUI: Companii care oferă servicii şi produse pentru creşterea taurinelor Compania

Activitate

Adresa

Web

Contact

Pag.

CEVA Sante Animale

Medicamente

Str. Chindiei, nr. 5, sector 4, Bucureşti

www.ceva.com

dr. Alexandru Ivancencu, Tel.: 0728.628.717

C3

Aqua D&P

Tehnologie

Cluj-Napoca, jud. Cluj

dorinachezan@yahoo.com

ing. Dorina Chezan, Mob.>

25

Biovet Impex

Medicamente

Str. Sebastian, nr. 211 B, Bucureşti

www.biovet-impex.ro

dr. Alexandru Baciu, Mob.: 0744.328.307

41

Kraiburg/G.K.R. Impex

Tehnologie

Cpt. Gârbea, nr. 4, loc. Bucureşti

www.kraiburg-agri.com

ing. Simona Ehman, Mob.: 0722.587.124

12

ABS Global / PIC România

Genetică

Caimatei 8, et. 2, sector 2, Bucureşti

ioan.ladosi@pic.com

ing. Ioan Ladoşi, Mob.: 0744.649.240

11

Farm Tech

Utilaje

Calea Bucureşti, nr. 115 B, Săftica, Ilfov

office@farmtech.ro

Giorgiana Ferchedău, Mob.: 0727.554.554

43

Intervet România

Medicamente

Şos. de Centură nr. 27-28, Sat. Chiajna, Com Chiajna

intervetromania@intervet.com

dr. Cătălin Gheorghe, Mob.: 0721.200.174

C2, 31

Vitfoss România

Furaje

Şoseaua Brăila, km. 7, loc. Buzău, jud. Buzău

mba@vitfoss.ro

ing. Mihai Băluşoiu, Mob.: 0722.59.26.26

7

Limagrain România

Seminţe/furaje

loc. Otopeni, str. Drumul Gării Odăi, nr. 1A, Ilfov

alina.cretu@limagrainromania.ro

ing. Alina Creţu, Tel.: 021.313.32.23

C4

Pfizer Animal Health

Medicamente

Şis. Bucureşti-Ploieşti, nr. 172-176, clădirea B, et. 6

andreea-cristina.pata@pfizer.com

Andreea Paţa, Mob.: 0724.515.034

23

IPSO

Utilaje

Bucureşti-Târgovişte, 174D, Mogoşoaia, jud. Ilfov

diana.sava@ipso.ro

Diana Sava, Tel.: 021.207.20.19

TopNutrition

Nutriţie

Principală 46, Tărtăşeşti, jud. Dâmboviţa

top.nutrition@yahoo.com

ing. Bănescu Daniela, Tel.: 0745.284.841

29 / 57 21

G-A Nutriţie Animală

Furaje

Bereşti Bistriţa, loc. Brad, jud. Bacău

office@evialis.ro

ing. Nicoleta Tănase, Mob. 0740.188.111

27

Viking Genetics / DaNutrition

Genetică

T\rgu Mureş, jud. Mureş

mariusvet@gmail.com

dr. Marius Marcu, Mob.: 0743.027.032

53

Furaje

Str. Ion Urdăreanu, nr. 34, et. 5, Bucureşti

mnastasache@noack.ro

ing. Elvis Stefanov, Mob.: 0733.109.527

5

Ecolab

Detergenţi

Str. Sf. Lazăr, nr. 50, loc. Iaşi, jud. Iaşi

ciprian.gal@ecolab.com

Ciprian Gal, Tel.: 0733.580.124

10

Schaumann Agri

Furaje

Str. Ramuri Tei, nr. 20, Bucureşti, sector 2

alexandru.stoicescu@schaumann-agri.com

Stoicescu Alexandru, Mob.: 0722.636.955

39

fotografie Karpaten Meat

Noack România

R E V I S TÃ A C R E S C ÃT O R I L O R D E T A U R I N E D I N R O M Â N I A noutăţi

|

management

|

alimentaţie

|

genetică

|

patologie

|

tehnologie

|

mediu

|

procesare

Numai pe baza acestui talon vei putea obţine abonamentul pentru BOVIS magazin Completaţi spaţiile, bifaţi rândurile corespunzătoare, semnaţi în dreapta jos şi trimiteţi-l prin poştă însoţit de copia documentului care certifică plata, la adresa: SC AGRICULTURAL MEDIA GROUP SRL, loc. Dumbrava Roşie, str. Haiducului nr. 23, cod 617185, jud. Neamţ, România. NUMELE ................................................... PRENUMELE ................................................................................................ TEL ................................................................. E-MAIL................................................................................................... Voi primi publicaţia pe adresa de acasă sau serviciu (numele instituţiei): ...................................................................................................................................................................................... strada ............................................................................................................ nr. .................... bl. ................ ap. .......... sector/judeţul .................................................... localitatea ......................................................................................... Doresc să primesc la acceaşi adresă o factură fiscală pentru suma achitată, pentru firma: .............................................. ............................................................................ CUI ...................................... localitatea ............................................ Am achitat suma de: o 50 RON (1 an), o 90 RON (2 ani) • mandat poştal/ordin de plată nr. ........................................................ din data de ..................................................... pentru SC AGRICULTURAL MEDIA GROUP SRL, în contul IBAN RO37RZBR0000060003407434 deschis la Raiffeisen Bank Piatra Neamţ. Semnătura ............................................. PENTRU MAI MULTE INFORMAŢII PUTEŢI SĂ NE CONTACTAŢI LA: 0723.664.394

58

CM YK

bovismagazin

noiembrie 2011

CM YK


ETAPA DUPA ETAPA

I M P O T R I VA FBOVISmagazin BREI 3 Definirea unei strategii de lupta

2 Diagnosticarea bolii

4 Vaccinare Imunizare Protectie

1 Identificarea bolii

5 Vaccin eficace si sigur

®

Vaccin unic si inovativ - Febra Q Faza 1

COMPOZIŢIA: Coxiela burnetii inactivată, tulpina “Nine mile” 72 unităţi QF, excipienţi Tiomersal max 120 μg. Indicaţii:Bovine:pentru imunizarea activă a bovinelor, pentru a reduce riscul la animalele neinfectate vaccinate atunci când nu sunt gestante să devină eliminatoare şi pentru reducerea eliminării de Coxiella burnetti prin lapte şi mucus vaginal. Instalarea imunităţii: nu s-a stabilit. Durata imunităţii: 280 de zile de la nalizarea ciclului de vaccinare primară. Caprine:pentru imunizarea activă a caprinelor, pentru reducerea avorturilor produse de Coxiella burnetii şi pentru reducerea eliminării din organism prin lapte, mucus vaginal, fecale şi placentă. Instalarea imunităţii: nu s-a stabilit. Durata imunităţii: nu s-a stabilit. Protecţia a fost demonstrată prin testul infectiei de control la 8 zile de la vaccinarea primară. Contraindicaţii:nu sunt. Reacţii adverse:Bovine: este destul de frecventă (la 8 din 10 animale) observarea unei reacţii palpabile cu un diametru maxim de 9-10 cm la locul de injecţie, care poate dura până la 17 zile. Această reacţie scade gradual şi dispare fără a  necesar vreun tratament. Caprine: este destul de frecventă (la 4 din 12 animale) observarea unei reacţii palpabile cu un diametru maxim de 3-4 cm la locul de injecţie, care poate dura până la 6 zile. Această reacţie scade gradual şi dispare fără a  necesar vreun tratament. Destul de frecvent (mai mult de 1 din 10 animale) se întâlneşte o creştere a temperaturii rectale timp de 4 zile post-vaccinal, fără alte semne generale. Administrare:administrare subcutanată. Agitaţi bine aconul înainte de utilizare. Bovine: 4 ml în regiunea gâtului. Caprine: 2 ml în regiunea gâtului. Deşi cerinţa privind ecacitatea se bazează pe datele de la testul “infecţiei de control” efectuat pe capre vaccinate de două ori, la 6 şi la 3 săptămâni înainte de începerea gestaţiei, există indicii dintr-un studiu clinic mare că este util să se vaccineze animalele tinere. Aceste informaţii, împreună cu datele obţinute la bovine, permit recomandarea următorului program de vaccinare: Bovine de la vârsta de 3 luni: Vaccinare primară: Se administrează subcutanat 2 doze la un interval de 3 săptămâni. În condiţii normale calendarul de vaccinare trebuie planicat astfel încât vaccinarea primară să e făcută cu 3 săptâmâni înainte de montă sau inseminare articială. Revaccinare La ecare 9 luni, aşa cum este descris pentru vaccinarea primară, bazată pe durata imunităţii de 280 zile. Caprine de la vârsta de 3 luni: Vaccinare primară Se administrează subcutanat 2 doze la un interval de 3 săptămâni. În condiţii normale calendarul de vaccinare trebuie planicat astfel încât vaccinarea primară să e făcută cu 3 săptâmâni înainte de montă sau inseminare articială. Nu a fost stabilită durata imunităţii. Protecţia a fost demonstrată prin testul infecţiei de control, la 8 zile de la vaccinarea primară. Timp de aşteptare:carne, organe şi lapte: 0 zile. Natura şi compoziţia ambalajului primar : cutie de carton cu 1 acon din plastic (PEDJ), care conţine 40 ml de supensie.

noiembrie 2011 Ceva Santé Animale S.A. - www.ceva.com - cevaromania@ceva.com Str. Chindiei nr 5, sector 4 - 040185 Bucuresti - Romania - Tel: 00 40 (0) 21 335 00 60 - Fax: 00 40 (0) 21 335 00 60

CM YK

bovismagazin

59

CM YK


CM YK

CM YK


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.