Bovis magazin 40 versiune electronica

EC SP

l tu en zin im a 2 pl ag 01 su m st 2 de EIN gu clu T au in OLS 15, H nr.

L IA

ANUL 9 NR. 5 (40) august 2012 8,5 ron

pag. 3

Ferma Oliclado, o afacere de familie* dezvoltată prin puterea familie p.

cover story: doamna dr. Doina Manghiuc în timpul unei intervenţii de remediere a unei deplasări a abomasumului

în imagine Claudiu Băndescu şi fiul său Horia

Tehnica de abordare în deplasarea pe partea stângă a abomasumului p.

Marele Deere preferă să nu își amestece băutura p. un material furnizat de publicaţia Profi

www.bovismagazin.com

CM YK

CM YK

www.bovismagazin.com

CM YK

CM YK

Cuprins N 40 6 Instalaţia de muls, o investiţie sănătoasă În cadrul Conferinţei infoAliment care a avut loc în Poiana Braşov a fost organizată o vizită de lucru în ferma Prescom Codlea pentru a vedea în funcţiune echipamentele Gea Farm Technologies (Westfalia). Vizita a fost realizată împreună cu domnul Florian Popa, reprezentant de vânzări, care ne-a prezentat sala de muls EuroClass 1200 RE (rapid exit).

10 Oliclado, o afacere construită sub zodia familie În anul 2006, după căsătorie ne-am apucat de agricultură. Eu sunt inginer mecanic, iar soţia profesoară de informatică. Printr-o conjunctură fericit cred, un unchi din Germania când ne-am întâlnit după mai mulţi ani ne-a spus despre cultura cartofului ca fi ind cea mai rentabilă cultură şi ne-a recomandat să începem să investim în această activitate.

Ne-am apucat să cultivăm aşadar cartofi ajungând în primii 2 ani la 4ha pentru ca mai apoi să depăşim 60ha. Fostul proprietar al acestei ferme, fi ind aproape de faliment, a fost de acord să ne vândă nouă ferma iar de aici a început povestea noastră.... ing. Claudiu Băndescu

Despre normalitate în ANARZ într-o perioadă când instabilitate este cel mai potrivit cuvânt

22 Mai mult lapte din furaje Vacile care mănâncă mai multe furaje dau mai mult lapte. Această afi rmaţie este numai parţial corectă deoarece ceea ce contează cu adevărat este cea mai mare efi cienţă în digestia furajelor şi transformarea acestora în lapte. Rezultatele studiului arată că digestia materiei uscate de către vite şi vaci de lapte poate fi îmbunătăţită prin uleiuri esenţiale din plante suplimentare în raţie, care oferă efi cienţă îmbunătăţită a furajelor.

26 Tehnica de abordare în deplasarea pe partea stângă a abomasumului Scopul într-o fermă de vaci de lapte este obținerea unei producții de lapte ridicată, acest deziderat putând fi atins în condițiile unui management care are ca obiective majore nutriția, starea de sănătate și condițiile de creștere a animalelor. Exploatarea intensivă a vacilor de lapte a dus la dezvoltarea unor afecțiuni cu impact direct asupra producției de lapte. Deplasarea pe partea stângă a abomasumului reprezintă una dintre afecțiunile care infl uențează negativ producția de lapte. Costurile determinate de această afecțiune se ridică la 200-400 euro și la pierderea unei cantități de 800-1.000 litri lapte.

32 Soluţii nutriţionale şi economice pentru echilibrarea input-ului proteic la vacile cu lapte 38 Asigurarea furajelor pentru anul agricol 2012-2013. Propuneri pentru soluţii în condiţii de secetă 40 JDLink, noua “jucărie“ a fermierilor progresivi John Deere 44 Marele Deere preferă să nu își amestece băutura Fotografia ediţiei

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

dr. Peter Tamas NAGY, director general ANARZ

Ne-a interesat mai mult ce a reuşit să facă domnul dr. Tamas Nagy din funcţia de director general ANARZ şi nu ce va face... acesta este motivul pentru care l-am ascultat cu atenţie şi ne-am propus să aşteptăm cu răbdare să observăm care vor fi efectele acţiunilor staff-ului ANARZ în teren.

urmăriţi pe www.bovismagazin.com interviul integral al domnului director Peter Tamas Nagy

º

BOVISmagazin

dr. Peter Tamas Nagy... Pentru staff-ul ANARZ activitatea de reproducţie, în ceea ce priveşte strategia pentru prezent şi viitorul apropiat, este prioritară.

Am concentrat astfel, în ultima perioadă, toate forţele pentru a putea reglementa tot ceea ce înseamnă activitatea în jurul însămânţărilor artificiale.

Vreau să mentionez faptul că împreună cu asociaţiile de fermieri, ministerul, direcţia de specialitate din minister şi colegii noştrii din agenţie s-au elaborat în ultimele săptămâni proceduri în ceea ce priveşte activitatea de autorizare a operatorilor însămânţători, activitatea de autorizare a semtesturilor şi depoziturilor implicate în importul şi distribuţia de material seminal şi activitatea de autorizare a asociaţiilor profesionale şi a organizaţiilor implicate în această activitate. Ca urmare a discuţiilor avute cu reprezentanţii semtesturilor şi ai depozitelor, chiar la sediul ANARZ, am semnat cu toţii, cei participanţi, o hotărâre prin care am corectat toate inadvertenţele care existau în această activitate. O discuţie similară am avut şi cu reprezentanţii asociaţiilor de crescători. Aceste proceduri sunt acum, după dezbatere, publicate pe site-ul ANARZ. Toate aceste proceduri îmbunătăţite vor fi mereu în atenţia noastră putând ulterior suferi modificări astfel încât să ne putem îmbunătăţi cu toţii activitatea. În ultimele luni am început să realizăm şi o evaluare a operatorilor cu ocazia căreia s-au luat toate datele... astăzi centralizăm datele venite din toată ţara să vedem cu câţi colaboratori începem această activitate, care este gradul profesional al acestora, gradul lor de şcolarizare şi care este materialul seminal care se află astăzi în stoc, în containerele operatorilor.

Am trecut la etapa a doua, evaluarea semtest-urilor şi depozitelor, în urma acestor evaluări s-au făcut nişte rapoarte, s-au făcut stocurile de m.s.c. pe tauri, pe cod de tauri şi pe materialul seminal aflat în depozite şi în semtest-uri, iar în perioada imediat următoare vom trece la evaluarea asociaţiilor care au apărut în ultimii ani. În urma tuturor discuţiilor avute cu toţi reprezentanţii părţilor implicate am concluzionat că pilonul principal este cartea de rasă. În mod normal datele trebuie să se centralizeze într-un registru electronic având în vedere că activitatea de reproducţie este prima cărămidă în programul de ameliorare şi tocmai de aceea am încercat prin această procedură să dăm de acele organizaţii care au în componenţa lor prestări de servicii, să aibe un contract de colaborare cu conducerea cărţii de rasă, iar activitatea de reproducţie să se raporteze într-un sistem unitar.

Ne dorim astfel să se lucreze oarecum unitar în întreaga ţară... în definitiv aceasta a fost şi ideea în momentul în care am lansat buletinul de IA care să fie unitar la nivel naţional. Astfel, fiecare asociaţie are posibilitatea de a lucra după un model standard.

Aşa cum am mai amintit pregătim o strategie de verificare a activităţii

bovismagazin

3

CM YK

BOVISmagazin asociaţiilor. Procedurile instituite în acord cu ANARZ permite ca fermele mari să îşi achiziţioneze direct m.s.c. din taurii autorizaţi. În discuţii anterioare am atins problema stocurilor de m.s.c. din ţară... este foarte adevărat că în această perioadă stocurile de m.s.c. din întreaga ţară sunt considerabile însă valori exacte vom putea prezenta în foarte scurt timp, cel mai probabil la finele lunii august, atunci când finalizăm centralizarea informaţiilor despre sperma deţinută de însămânţători, în depozite, la asociaţii şi în semtest-uri. Aşa cum am precizat, toate reglementările stabilite cu cei implicaţi în activitatea de reproducţie, vor trebui implementate şi respectate fie că există anumite persoane care se impotrivesc.

Vă aşteptaţi la transparenţă pe piaţa naţională a m.s.c.-ului? Am discutat acest aspect cu jucătorii din piaţă iar concluzia unanimă a fost că “oaia neagră va apărea“... dacă monitorizăm intrările în ţară de m.s.c. pe cod de taur şi distribuţia lui la nivel naţional nu poţi importa 10.000 doze şi apoi să vinzi 20.000...însă eu am convingerea că piaţa naţională a m.s.c. ului este destul de uşor de monitorizat... sunt 14 jucători care au tot interesul să menţină un climat corect şi transparent... orice informaţie despre incorectitudinea unuia sau altuia dintre ei, informaţie care ajunge la noi, poate avea efecte extrem de nefaste.

ANARZ-ul are reglementări noi şi mult mai clare cu privire la controlul caluităţii m.s.c.? În ceea ce priveşte controlul materialul seminal care este produs în România, acesta se face sub controlul autorităţii, se fac buletine de analiză atât din punct de vedere sanitar veterinar cât şi al calităţii. Materalul seminal se verifică la solicitarea beneficiarului deoarece s-au întâlnit situaţii în care după ce s-a achiziţionat materialul semnal au fost nereguli. În aceste situaţii se anunţă autoritatea competentă a statului, în cazul de faţă ANARZ, iar noi ridicăm probe din şarja respectivă... semtest-urile care sunt producătoare la nivel naţional fiind obligate să îşi păstreze câte o probă martor, iar reprezentanţii ANARZ vor putea compara m.s.c.-ul analizat cu această probă martor. În astfel de situaţii potenţial conflictuale între fermieri şi semtest-uri, laboratorul de referinţă ANARZ, în care s-a investit destul de mult în ultimii ani, îşi găseşte utilitatea.

Asociaţiile de rasă încă îşi caută drumul şi lipsa de susţinere internă ne fac slabe. Prin reprezantanţii săi ANARZ se poate implica în dinamizarea activităţii acestor organizaţii şi în crearea INDEX-urilor naţionale?

Personal am fost şi rămân un susţinător al creării cărţilor de rasă. În acest an, pe data de 30 septembrie, se finalizează primul an de COP întreg pentru că cel din 2010 a început relativ târziu, s-au aplicat coeficienţi de corecţie la valorile centralizate şi nu a fost sugestiv. Însă, pentru anul 2011 / 2012 putem vorbi de un an complet. În data de 30 septembrie, în termen de 60 zile, asociaţiile trebuie să vină cu rezultatele primului an de COP trebuind să prezinte descrierea liniară, deci prima etapă a programului deja însuşită.

Ulterior acestei verificări se poate primi finanţare pentru cel de al 2-lea an... chiar dacă finanţarea aprobată este pe 3 ani asociaţiile trebuie să facă dovada unei bune activităţi în fiecare an. Dacă asociaţia nu funcţionează... dacă asociaţia nu şi-a calificat bonitori, nu şi-a perfecţionat un sistem informatic...etc... de ce să cheltuie atunci statul finanţând aceste asociaţii? Ne-am implicat în toate aspectele tehnice ale organizării asociaţiilor... de exemplu, în ultima săptămână a lunii iulie colegii mei au petrecut aproape o zi alături de reprezentanţii Asociaţiei Crescătorilor de Vaci Bălţată Românească Tip Simmental, iar decizia noatră a fost ca la toate şedinţele comisiilor tehnice ale asociaţiilor să participe câte un reprezentant ANARZ ca să se implice pentru a-şi aduce aportul tehnic, strict tehnic, la buna evoluţie a lucrurilor.

Revin, reprezentanţii ANARZ şi-au asumat o linie de finanţare pe o duruată de 3 ani pentru a sprijini înfiinţarea asociaţiilor de rasă. Suntem convinşi de faptul că rezultatele vor apărea nu după 5 ci poate după 10 ani şi din acest motiv nu suntem absurzi însă şi reprezentanţii asociaţiilor trebuie să fie conştienţi de faptul că trebuie să facă progrese... tehnic nu este posibil ca dacă după un an de activitate nu ai făcut paşi importanţi nu poţi să îi recuperezi în următorul an. Spun acest lucru cu toată îngăduinţa.

Cum simţiţi asociaţiile de rasă în toamna anului 2012? Lipsa de membri implicaţi în activitatea asociaţiilor pare a fi o problemă generală. Cea mai mare îngrijorare a noastră este aceea că mulţi dintre fermieri au aderat la organizaţii şi apoi au renunţat pe drum. Am fost un susţinător al promovării raselor cu valorile şi tradiţiile lor. Am sprijinit elitele raselor în expoziţii naţionale iar mesajul meu a fost mereu acela că fermierii trebuie să fie mândri de ceea ce au şi să găsească drumul, propriul drum spre progres. Fermierii trebuie să înţeleagă faptul că trebuie să aparţină unei familii, unei asociaţii de rasă care să îl sprijine oferindu-i informaţii despre cum să îşi potrivească perechile, care îi sunt rezultatele controalelor de producţie... chiar dacă există divergenţe

4

CM YK

bovismagazin

între membrii asociaţiilor cred că fermierii nu trebuie să iasă din COP... toată lumea îl cunoaşte pe domnul dr. Petcu Mihai. Din câte ştiu dumnealui nu a ieşit niciodată din COP... oare de ce?

Coordonatorii activităţii asociaţiilor trebuie să prezinte care sunt avantajele înscrierii într-o astfel de organizaţie de rasă... iar avantajele nu apar în primul an, ci după 4-5 ani de zile. În România s-au cristalizat de mai mulţi ani două tipuri de exploataţii... fermele comerciale şi gospodăriile. Are ANARZ o strategie de ameliorare pentru fiecare tip de exploataţie? Monitorizează şi dirijează ANARZ activitatea jucătorilor de pe piaţa m.s.c.-ului astfel încât să existe un plus de valoare în ambele părţi? Un lucru este cert... ANARZ nu poate să creeze programe naţionale de dezvoltare, iar trecerea de acel nivel al mediei naţionale de 3.500 kg per lactaţie nu se poate face decât lucrând împreună. Dacă un ţăran are doar 3 vaci şi îl forţez să cumpere un m.s.c. valors însă scump oare reuşesc să obţin cu adevărat un progres genetic în acea fermă?

Astăzi, pe piaţa românească, nu există material seminal care să nu aducă un plus de valoare în fermele româneşti. În anul 2010, după ce în 2009 m.s.c.-ul a fost subvenţionat, chiar dacă a fost dureros, am dispus distrugerea tuturor dozelor de material seminal care nu se încadrau în condiţiile stabilite. Astăzi putem vorbi de faptul că materialul seminal cu minus valoare nu mai există pe piaţa din România.

S-a vorbit foarte mult despre perfecţionarea fermelor în cele specializate în producţia de carne şi cele specializate în producţia de lapte. Datorită faptului că pentru rasele de carne nu au existat organizaţii care să poată prelua aceste registre ANARZ-ul nu le-a externalizat. Agenţia a creionat astfel un program pentru rasele de carne deoarece sunt ferme mici ce utilizează material seminal autorizat, au juninci cu origini importate din străinătate, şi tocmai de aceea vrem să avem continuitate să facem controale şi să eliberăm certificate de origine. Drept exemplu, cu foarte puţin timp în urmă, am eliberat o serie de certificate de origine pentru un fermier care a dorit să facă export de animale dintr-o rasă de carne în Republica Moldova. Deci lucrurile au început să se dinamizeze.

Mai mult, am iniţiat un act normativ prin care fermierii crescători de vaci din rasele de carne, din zonele defavorizate, să primească un ajutor din partea statului.

Există noi proiecte de interes pentru crescătorii de taurine la care lucrează reprezentanţii ANARZ? În acest moment se lucrează intens la un nou proiect, un act normativ de reorganizare a agenţiei, în care s-a discutat punerea în valoare a parcul criogenic, a staţiilor de azot, tancuri şi containere care să fie reglementate printr-o modificare a actului nostru de funcţiune, în care aceste staţii să producă azot la preţuri de cost stabilite în urma unor devize şi să livreze către beneficiari azotul. Staţiile de azot vor fi deţinute de către agenţie, vor produce azot lichid contra-cost, evident la un preţ mai mic decât cel de pe piaţă iar întreaga sumă încasată va fi virată la bugetul de stat. Azotul se va produce în cele patru staţii de azot din ţară de la Craiova, Cluj, Bucureşti şi Vaslui, iar în urma acestui lucru urmărim obţinerea unui echilibru de preţ. Astăzi pe piaţă un litru de azot lichid costă în jur de 4 ron iar prin aceste facilităţi de producţie ANARZ-ul îl poate oferi fermierilor la un preţ de aproximativ 1,5 ron. Nu este un ajutor de stat mascat ci este o intervenţie pe piaţă pentru reglementarea preţurilor. La fel vom proceda şi cu containerele şi tancurile pentru care vom stabili un preţ de închiriere pentru operatori.

Instantaneu din timpul unei şedinţei foto care a avut loc în Washington SUA

Vaca Ms. Oreo - o campioană în concursurile regionale, deţinută de fermierul Ann Marie Magnochi din statul american Washington, a fost dusă într-un studio pentru a fi fotografiată într-o cam panie de promovare a unei cooperative regionale.

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

bovismagazin

5

CM YK

BOVISmagazin

Instalaţia de muls, o investiţie sănătoasă

Sistem de siguranţă STOP-OPEN. Toate sălile de muls Gea Farm Technologies cu ieşire rapida (Rapid Exit) sunt dotate cu un sistem STOP-OPEN. Acest sistem permite deschiderea instantanee a porţilor de ieşire de pe latura respectivă a sălii de muls la apariţia oricărui pericol pentru om sau animal prin acţionarea unui mâner de alarmă.

Automatizarea sălii de muls este prevazută cu VARIANTA PREMIUM ( MPC METATRON P/S 21 + STIMULARE + RETRAGERE AUTOMATĂ + PRELEVARE PROBE ), care include următoarele funcţii principale: • pulsaţie şi stimulare ( 40, 60 sau 20 re sp. 90s ) dirijate electronic. Stimularea animalului asigură o aplatizare a curbei de lactaţie cu creşterea producţiei de lapte cu 5-10%. Pulsatoarele, STIMOPULS M, sunt comandate de către MPC-urile posturilor de muls (comanda postului de muls). Rata fazelor de masaj-absorbţie de la pulsatoare se poate comanda prin MPC-uri sau se reglează după necesităţi. • panouri de comandă / control ( MPC ) de tip P21 şi S 21. Acestea sunt de fapt un sistem de microprocesoare conectate într-o reţea. Prin intermediul acestora are loc monitorizarea proceselor în sala de muls şi transferul de date la calculatorul central şi controlul întregului proces de muls. Tot de la aceste panouri se comanda porţile de intrare / ieşire din sala de muls. • vasele da măsura METATRON, montate pe reţeaua de lapte, măsoară parametrii mulsului ( cantitate, debit, viteză de cedare lapte, etc. ) şi transmit aceste prin intermediul MPC la calculatorul central. Se măsoară de asemenea conductivitatea laptelui obţinându-se astfel informaţii despre numărul de celule somatice. • deconectarea pulsatorului la terminarea mulsului şi semnalizarea sfârşitului mulsului • retragerea automată a unităţilor de muls la sfârşitul mulsului.

Momentul retragerii automate este reglabil şi este comandat de fluxul de lapte, monitorizat de sesizorul de debit şi panourile de comandă/control. Retragerea unităţilor de muls este facută de cilindrii pneumatici de 2’’, acţionaţi de vacuumul din instalaţie, • dispozitivele de prelevare probe, câte unul pentru fiecare post de muls, se montează în instalaţie cu ocazia controlului oficial al productiei de lapte. Rolul lor este de a preleva o probă de lapte de la fiecare animal muls.

În cadrul Conferinţei infoAliment care a avut loc în Poiana Braşov a fost organizată o vizită de lucru în ferma Prescom Codlea pentru a vedea în funcţiune echipamentele Gea Farm Technologies (Westfalia).

Vizita a fost realizată împreună cu domnul Florian Popa, reprezentant de vânzări, care ne-a prezentat sala de muls Euro6

CM YK

bovismagazin

Class  RE (rapid exit).

Instalaţia de muls EuroClass 1200 RE (rapid exit) are o capacitate de 2 x 12 posturi cu automatizare premium.

Toate datele, începâd de la cantitatea de lapte, numărul matricol al animalelor, conductivitatea laptelui, sunt stocate în memoria unui calculator. Laptele ajunge direct

în tancul de răcire unde temperatura lui scade instant la 4°C. Softul instalaţiei de muls este “Dairy Plan” de la Westfalia, animalele având în jurul gâtului un responder care este reperat de sistem la intrarea vacii în sala de muls. În funcţie de numărul matricol, toate datele sunt trimise computerului. Dacă, în funcţie de

www.bovismagazin.com

analiza parametrilor, computerul sau operatorul decide că vaca prezintă risc crescut i se blochează accesul în sala de muls, iar un mulgător o va mulge ulterior la bidon... ne-a declarat domnul Florian Popa.

Ferma Prescom Codlea are un efectiv de  capete dintre care  vaci la muls. Animalele sunt din rasele Holstein ( august 2012

CM YK

BOVISmagazin Avantajele oferite de aceast tip de stand sunt tipice sistemului Braduleţ şi anume: acces facil al animalelor în sala de muls, poziţionare corectă a animalelor în timpul mulsului, sistemul de contenţie este cel braduleţ la 30° (FGM EuroClass 1200 RE) animalele fiind poziţionate într-un unghi de aprox. 30° faţă de groapa de muls iar mulsul este efectuat pe lateral, spaţiul generos pentru animale pe lungimea gropii (1200 mm), acces facil la uger, poziţionare corectă a unităţii de muls combinate cu drumuri scurte pentru mulgator şi nu în ultimul rând productivitate şi eficienta marită, aproximativ 100 vaci/h cu 2 mulgători... ne-a argumentat domnul Florian Popa.

Rumegătoarele nu sunt % protejate de către rumen! capete au fost achiziţionate în urmă cu doi ani din Luxembourg), Bălţată Românească şi Bălţată Germană. Ferma deţine o suprafaţă de  hectare cea mai mare parte a suprafeţei fiind arendată.

Zilnic este livrată o cantitate de . litri mulsul durând în medie  ore. În fermă activează  mulgători,  îngrijitori şi  mecanizatori. Furajarea se face cu ajutorul unei remorci tehnologice de m. Furajul unic este realizat pentru o producţie de  litri cu ,% grăsime şi ,% proteină. Din nefericire în România există încă foarte multe situaţii unde investiţiile făcute depăşesc cu mult capacitatea managerilor de fermă de a genera profit.

Mai mult decât un captor de micotoxine Îmbunătăţeşte performanţele zootehnice Securizează raţiile

Aditivi & diferenţa Distribuit de: S.C. Guyomarc’h Nutriţie Animală S.R.L. Tel. +40 21 310 27 65; www.guyomarch.ro; e-mail: office@guyomarch.ro

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

bovismagazin

7

CM YK

BOVISmagazin

8

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

BOVISmagazin Sistemul de contenţie a animalelor in sala de tipul FGM (BRĂDULEŢ) 2 x 5 (10 posturi de muls).

Acesta asigură o poziţie corectă a animalelor în timpul mulsului (în unghi de 30° faţă de groapa de muls) şi permite schimbarea rapidă a grupelor de animale. Sistemul de contenţie este confectionat din ţeavă de 2”, dublu zincată la cald, ceea ce îi asigură o foarte bună rezistenţă mecanică şi la coroziune. Groapa de muls este înconjurată de o bordură dublu zincată la cald, protejată de o dublură din material plastic. Interstiţiul între platforma de muls şi bordura este etanşat cu silicon, împiedicând orice scurgere a dejecţiilor în groapa de muls. Porţile de intrare / ieşire din stand sunt acţionate pneumatic, comandate de la panourile de comandă / control amplasate în groapa de muls. Delimitatorul frontal al grupelor de animale este montat pe pertele sălii de muls şi este reglabil. Groapa de muls este prevazută cu 2 scări de acces cu 3 trepte, zincate. În plus, sala este echipată cu pistoale de spălare (4 buc.), pentru spălarea ugerului înainte de muls şi un capac special care se montează pe un bidon în vederea mulgerii separate în sala de muls a vacilor aflate sub tratament.

Automatul de spălare ENVISTAR 7124 şi reţeaua de spălare asigură spălarea şi igienizarea întregii instalaţii.

Este un automat de spălare complex controlat de către un microprocesor. Standul de muls este dotat cu un automat de splare ENVISTAR 7124. Acesta este un automat de spalare “inteligent”, compact şi complex, controlat de către un microprocesor. Automatul ENVISTAR oferă posibilitatea programării unei largi game de programe de spălare (> 50) de către utilizator. Este dotat cu: o Panou de afişaj digital al microprocesorului pentru setări, alarme, etc. De aici se face programarea automatului (care presupune şi posibilitatea introducerii unui cod de protecţie), o Rezervor din inox pentru soluţia de spălare cu capacitatea de 70l, o Rezistenţe de încălzire de 24 kW pentru încălzirea apei şi soluţiei de spălare. Se recomandă totuşi montarea unui boiler electric pentru a nu fi obligaţi să aşteptăm încălzirea soluţiei de spălare de către automat. o Pompe de dozare (2 buc.) pentru detergenti acizi si bazici. o Sistem de drenaj automat. o Injector de aer, care crează turbulenţa necesară unui proces de spălare optim.

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

bovismagazin

9

CM YK

BOVISmagazin

Oliclado , o afacere construită sub zodia familie În anul 2006, după căsătorie ne-am apucat de agricultură.

Eu sunt inginer mecanic, iar soţia profesoară de informatică.

Printr-o conjunctură fericit cred, un unchi din Germania când ne-am întâlnit după mai mulţi ani ne-a spus despre cultura cartofului ca fiind cea mai rentabilă cultură şi ne-a recomandat să începem să investim în această activitate. Ne-am apucat să cultivăm aşadar cartofi ajungând în primii 2 ani la 4ha pentru ca mai apoi să depăşim 60ha. Fostul proprietar al acestei ferme, fiind aproape de faliment, a fost de acord să ne vândă nouă ferma iar de aici a început povestea noastră.

Am început să cumpărăm vaci... prima dată 10 animale din zonă şi după aceea am mai cumpărat încă 10 de data aceasta animalele de rasă provenite de la ferma Institutului Cartofului condusă de domnul inginer Emil Neacşa. Într-un final, la câteva luni bune de la începerea acestei activităţi, m-am hotărât să merg în Germania să vizitez câteva ferme. După ce m-am întors în ţara m-am gândit să mai cumpăr încă 30 de capete şi văzând că se înmulţeşte efectivul dar şi că a început să crească laptele livrat m-am gândit că trebuie să fac unele modificări în construcţia fermei.

Am văzut în Germania că stabulaţia liberă este cea mai bună soluţie, fără muncitori foarte mulţi... aşa am ales să facem şi noi. Apoi a apărut problema sălii de muls. M-am întâlnit cu un prieten care avea şi el o fermă de vaci şi care mi-a recomandat sala de muls de la DeLaval. Când am fost să îi văd

BOVISmagazin: Cum este organizată activitatea în ferma dumneavoastră?

Claudiu Bandescu: La noi în

sala acesta adusese 2 TIR-uri cu vaci Montbeliarde din Franţa.

Mi-au plăcut foarte mult şi, mai târziu în anul 2009, după ce am montat sala de muls am mers în Franţa şi am achizitionat şi eu 2 TIR-uri de vaci gestante.

Revenind la sala de muls, povestea ei în cazul nostru începe în anul 2007, în primăvară, atunci când eram în căutarea unei instalaţii de muls.

Aşa cum am menţionat anterior, datorită unor sfaturi din partea altor fermieri, am decis să aleg o sală de muls de la Delaval. Din punctual meu de vedere este o sală foarte bună.

Este o sală 2x12 din care am montat însă 2x8. Instalaţia are retractare automată şi măsurarea cantităţii de lapte.

Continuându-ne povestea fermei pot spune că, an după an, ne-am mărim suprafaţa de teren exploatată. În primii ani am mers în paralel şi cu cultura de cartofi şi cu ferma de vaci dar ulterior am renunţat la această cultură axându-ne doar pe zootehnie. În foarte scurt timp am mai adus încă 6 TIR-uri ajungând la 180 de capete. În primul an a fost mai greu că miau lipsit utilajele, dar apoi am început să achiziţionăm uşor uşor o remorca tehnologică apoi o combină de tocat furaje CLAAS Jaguar dar şi o parte importantă dintre utilajele pe care le folosim în ferma vegetală... aşa şi-a început, cu

plăcere, povestea fermei sale domnul inginer Claudiu Băndescu.

fermă mulsul începe la ora : şi durează în jur de  ore şi  minute... mulgem în jur de  capete, iar furaja-

rea şi curăţenia în adăposturi se face în timp ce animalele sunt la muls. Majoritatea animalelor exploatate de noi sunt

Modul de aşezare al vacilor în sală, cu acestea aşezate aproape una de cealaltă la un unghi de aprox. 30o pe platforma din lungul rampei de muls, face posibilă aşezarea ugerului într-o poziţie de lucru corectă şi ergonomică. Designul „suspendat” al sălii oferă o zonă de lucru pentru mulgător, în spatele vacilor, cu vizibilitate liberă de elemente obstructive. Aceasta duce nu numai la siguranţă şi confort maxim pentru mulgător ci şi la o înaltă eficienţă a muncii. Pentru o durată de viaţă lungă şi întreţinere uşoară,componentele sălii sunt realizate din materiale compatibile cu atmosfera corozivă din sală; toate ţevile şi componentele sudate sunt din oţel galvanizat la cald.

10

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

din rasa Montbéliarde, o rasă binecunoscută de lapte-carne, adaptată în mare parte zonei de munte. În efectiv avem şi Bălţată Românească însă IA le facem exclusiv cu material seminal Montbéliarde provenit din Franţa. Materialul seminal este de la tauri consacraţi precum: Tipoli care are conform Index-ului ISU  cu un plus de  lapte şi  pentru morfologie. Folosim de asemnea cu foarte bune rezultate din punct de vedere al fertilităţii taurii Plumitif care are ISU  şi  lapte sau august 2012

CM YK

BOVISmagazin

Claudiu Băndescu şi fiul său Horia... prezentul şi viitorul fermei Oliclado

Redon care este pe locul al lea în Franţa cu un ISU .

Avem  persoane care lucrează în sala de muls, alte  persoane ce lucrează pe timp de zi şi asigură furajarea, un paznic de noapte şi  mecanizatori.

Avem  tancuri de lapte de câte .litri fiecare. Zilnic livrăm fabricii Olimpus în jur de .-. litri.

Furajele le producem integral noi... avem în jur de  ha teren, pe care cultivăm ha porumb,  ha păioase, ha pajişti temporare şi aproximativ ha pajişti naturale.

BOVISmagazin: Cum sunt organizate adăposturile?

Claudiu Bandescu: Ferma are  adăposturi: o maternitate, un adăpost unde se află vacile în repaus mamar de la  la  luni şi un al lea unde sunt cazate cele  grupe de animale în lactaţie selectate în funcţie de potenţialul productiv. Suplimentar avem un adăpst unde se află o grupă în care tineretul este pregătit pentru montă, dar şi un adăpost de tineret şi alte  capete care sunt la păşune.

Aşa cum am menţionat anterior cele  grupe de vaci în www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

bovismagazin

11

CM YK

BOVISmagazin

tineretul este cazat într-un adăpost localizat în vecinătatea adăpostului principal al fermei unde sunt vacile în lactaţie

producţie sunt organizate în funcţie de cantitatea de lapte muls. Astfel, prima grupă produce între  şi  litri de lapte, a -a grupă între  şi  litri, iar a -a grupă între  şi  litri. Utilizăm o remorcă tehnologică de m³ cu care furajăm la o trecere o singură grupă de animale, ceea ce ne avantajează din punct de vedere organizatoric.

concentrate... avem undeva în jur de -kg furaj pe zi.

priorităţile pentru investiţii în viitorul apropiat?

Claudiu Bandescu: Ferma

BOVISmagazin: Care este rata de înlocuire a efectivului?

Claudiu Bandescu: La ora

noastră este construită pe scheletul unei foste saivane de oi. În cazul adăpostului în care exploatăm vacile în lactaţie avem pereţi construiţi din cărămidă pe trei laturi iar ventilaţia trebuie îmbunătăţită.

Aşadar, în acest moment trebuie să investim în ventilatoare.

BOVISmagazin: Care este strucura raţiei?

Claudiu Bandescu: kg po-

actuală, rata de înlocuire este de doar -% pentru că tindem să creştem efectivul.

Dorim să ajungem la cel puţin  de vaci la muls, pentru că am cosiderat că această dimensiune este cea mai bună.

Din punct de vedere al IA utilizăm în jur de , -  paiete per gestaţie.

rumb siloz, kg borhot de bere, kg semifân, kg lucernă, kg

BOVISmagazin: Care sunt

BOVISmagazin: Care sunt cauzele pentru care reformaţi?

Claudiu Băndescu: Am reformat

în

această

perioadă

adapostul principal a primit o extensie simplă dar care eficientizează activitatea. În acest spaţiu sunt cazate vacile în repaus mamar

12

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

doar de necesitate sau când animalele nu mai dădeau producţia prestabilită. Având o genetică bună când animalul ajunge la - litri lapte pe zi luăm decizia de a orienta aniamalele către grupa de reforme.

BOVISmagazin: Este rentabil ca la suprafaţa de 200ha porumb siloz să utilizaţi un tocător?

Claudiu Băndescu: Analizând pe termen lung este rentabilă o astfel de achiziţie, doar că în cazul nostru utilajul fiind mai vechi şi consumul de motorină este mai mare, însă în rest sunt foarte mulţumit de el. În ferma noastră investiţiile au fost foarte mari şi ţin să subliniez că am reuşit toate aceste lucruri doar cu ajutorul familiei făcând totul doar cu resurse proprii, reinvestind...până în momentul de faţă nu am avut nici un proiect european.

Ca planuri de viitor vrem să ajungem la  de capete la muls şi de asemenea să avem şi tineretul aferent pentru a face şi o îngrăşătorie de tăuraşi cu un efectiv de - capete.

Ideea este că la un moment dat trebuie să te opreşti deoarece viaţa este scurtă şi trebuie să te bucuri de frumuseţea ei, de copii şi de vremuri atât timp cât eşti sănătos.

august 2012

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

bovismagazin

13

CM YK

BOVISmagazin Sistem de retragere automată a unitaţii de muls ACR5000 Este un echipament electronic programabil de detaşare şi retragere automată a colectorului de pe uger la sfârşitul mulgerii. Acesta verifică pornirea curgerii laptelui la ataşarea pe uger a colectorului şi îl retrage atunci când mulgerea s-a finalizat.

Colectorul de muls MC31 DeLaval este conceput şi construit pentru a furniza o performanţă optimă pentru operaţiunile de muls mici spre medii. Acest colector multifuncţional, fără complicaţii, este prevăzut cu o cupă de 250 ml şi o gură mare de evacuare a laptelui pentru a face faţ debitelor mari de lapte în mod eficient şi sigur - minimizând curgerile transversale nedorite şi dopurile de lapte. Este uşor de utilizat şi rentabil în ceea ce priveşte punerea în funcţiune. MC31 va întâmpina nevoile majoritatea producătorilor care au o producţie mai mică de 12 000 kg per lactaţie.

Indicator de productie FI5. Această unitate foloseşte tehnologie cu infraroşu, ceea ce asigură lipsa oricărui contact cu laptele. Unitatea simte fluxul de lapte şi afişează producţia estimată, oferind o indicaţie bună asupra producţiei de lapte a fiecărei vaci. De asemenea, unitatea măsoară timpul de mulgere. DeLaval FI5 nu are părţi mobile, ceea ce înseamnă o funcţionare eficientă şi întreţinere minimă.

Beneficii cheie: •Măsurătoare cu lumină infraroşu, •Citire prin intermediul afişajului digital •Combinat cu dispozitive pentru înlăturarea colectoarelor Receptor lapte SR-70. Receptoarele de lapte DeLaval sunt concepute pentru a menţine un nivel optim de igienă şi sunt curăţate automat prin intermediul liniei de muls.

Valori fundamentale: •Se livrează asamblat şi testat, •Conceput pentru a se potrivi tuturor tipurilor de săli, •Poate fi montat într-un colţ sau pe perete

Pulsator DeLaval EP100. Pulsatorul DeLaval EP100 este cel mai vândut pulsator electronic din lume. Acesta funcţionează împreună cu pulsatorul principal DMP şi asigură o pulsaţie individuală precisă pentru confortul optim al animalului cu o eficienţă maximă a mulsului. Diafragma operată prin vacuum înseamnă o uzură minimă şi o tehnologie demonstrată care oferă rezistenţă la temperatură, umiditate sau murdărie. Poate fi utilizat împreună cu un filtru de aer în zone contaminate cu praf.

14

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

Unitate de spălare C100E. Beneficii cheie: •Program automat de curăţare, •Amplificator temperatură apă •Containere de 40 - 160 de litri, •Interblocare opţională a operaţiunii de muls/curăţat.

Operare simplă: Controlul prin butoane fac unitatea de curăţare DeLaval C100E uşor de utilizat – apăsaţi numai butonul ‘Start’ pentru a începe curăţarea. Lampa LED confirmă finalizarea operaţiunii. În cazul unei pene de curent, unitatea vă anunţă.

august 2012

CM YK

BOVISmagazin

Danish know-how

Premix Vitamine & Minerale Suplimente Vitfoss este o companie daneză dinamică şi inovatoare, specializată în produse nutriţionale pentru vaci.

Principala noastră preocupare este producţia şi marketingul premixurilor şi suplimentelor pentru industria de furaje.

Vitfoss România SRL RO-120118, Buzău, şos. Brăilei, km. 7, jud. Buzău telefon: 0722.592.626, fax: 0238.712.304, e-mail: mba@vitfoss.ro, web: www.vitfoss.com

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

bovismagazin

15

CM YK

BOVISmagazin Sala de muls în V este una din cele mai eficiente săli de muls în grup disponibile astăzi. Acesta oferă o productivitate mare şi o folosire eficientă a muncii prin promovarea circulării calme şi armonioase a vacilor. Mulgătorii pot lucra fără stres şi pot petrece un timp minim asistând vacile în acest sistem complet integrat. Sistemul este potrivit şi pentru sesiuni scurte de muls.

ferma nu are încă prevăzută o sală de aşteptare acoperită însă fermierul nu a întâmpinat probleme în timp înzăpezirilor

având în vedere faptul că din vechea construcţie au fost păstraţi doar pereţii laterali întreg plafonul adăpostului principal este susţinut de o reţea de grinzi din lemn

16

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

bovismagazin

17

CM YK

BOVISmagazin

Remorca pentru transport cereale şi siloz marca Chioda Italy şi remorca pentru tocat paie şi fân marca Teagle Tomahawk oferite fermierilor români de Farm Tech România

Am văzut la lucru aceste utilaje în ferma domnului Şerban Nicuşor, Agroserv Măriuţa din judeţul Ialomiţa care este unul dintre cei mai importanţi parteneri ai FarmTech. În ferma domnului Şerban sunt utilizate peste  utilaje din portofoliul FarmTech.

Remorca pentru transportat siloz şi cereale, marca Chiod Italy model CD-P / am urmărit-

o în timpul unei recoltări test de porumb siloz. Utilajul are o capacitate de m,  axe cu virare independentă faţă şi spate. Virarea independentă dublează perioada de exploatare a pneurilor şi ceea ce este cel mai important reduce cu peste % forţa necesară a tractorului în timpul virării.

Lungimea containerului este de ,m, lăţimea de ,m şi înălţimea de ,m. Masa pro-

prie este de , tone iar lungimea sa totală este de ,m.

Oblon spate de descărcare este acţionată hidraulic. Sistemul de basculare este acţionat prin cardan şi cel de frânare este pneumatic. Pentru transport este necesar un tractor de  CP. Bascularea prin cardan este avantajoasă datorită faptului că necesită o turaţie mult mai mică a tractorului în timpul descărcării.

Bascularea prin cardan necesită o turaţie mai mică a tractorului

Virarea independentă dublează perioada de exploatare a pneurilor

18

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

bovismagazin

19

CM YK

BOVISmagazin

Panoul electric de control al remorcii amplasat în interiorul cabinei tractorului

Remorca pentru tocat paie şi furaj Teagle Tomahawk 8180DS este acţionată electric din interiorul tractorului. Marele avantaj al acestui utilaj este faptul că permite reglarea tocăturii în timpul funcţionării sale, de la panoul de control.

Am urmărit la lucru acest utilaj atunci când şef-ul de fermă de la Agroserv Măriuţa pregătea furajul. Fânul de lucernă este pe departe cel mai dur pentru tocat iar Teagle Tomahawk s-a descurcat fără probleme.

Utilajul necesită un tractor de 100 CP, are o greutate de peste 2 tone iar camera balotului este de 1,55 x 1,25 x 2,98m ceea ce permite tocarea unor baloţi rotunzi cu un diametru de 1,80m sau a unora rectangulari de 1,3 x 1,2 x 2,5m.

Pentru mai multe detalii contactaţi reprezentanţii FarmTech mobil: 004 /0723.549.591 sau 004/0727.554.554; tel/fax: 004/ 021.352.93.08; e-mail: office@farmtech.ro Având în vedere numărul mare de utilaje de fermă pe care domnul Şerban Nicuşor le-a achiziţionat le vom prezenta în detaliu în numerele următoare ale revistei.

Tocarea lucernei nu a ridicat nici o problemă utilajului

20

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

bovismagazin

21

CM YK

foto: BOVISmagazin

BOVISmagazin

Mai mult lapte din furaje Vacile care mănâncă mai multe furaje dau mai mult lapte. Această afirmaţie este numai parţial corectă deoarece ceea ce contează cu adevărat este cea mai mare eficienţă în digestia furajelor şi transformarea acestora în lapte. Rezultatele studiului arată că digestia materiei uscate de către vite şi vaci de lapte poate fi îmbunătăţită prin uleiuri esenţiale din plante suplimentare în raţie, care oferă eficienţă îmbunătăţită a furajelor.

Cerinţele de nutriţie pentru vacile de lapte sunt foarte complexe.

Spre deosebire de vite, porcine sau păsări, de exemplu, stabilirea eficienţei furajelor (EF) pur şi simplu pe baza creşterii în greutate ne spune puţine lucruri.

Gestionarea cirezii de vaci de lapte necesită luarea în considerare a altor factori importanţi la evaluarea performanţei. În mod ideal, calculul EF trebuie să ia în considerare nu numai aportul de materie uscată, ci şi datele privind producţia de lapte, faza de lactaţie, randamentul zilnic, inclusiv conţinutul de grăsimi şi de proteine, scorul organismului, greutatea în viu, temperatura din grajdul vacilor şi din mediul înconjurător – şi chiar distanţa zilnică acoperită de animal între locul de păşunat şi grajd. În acelaşi timp, există programe 22

CM YK

bovismagazin

software care simplifică aceste calcule complicate. Cu toate acestea, provocarea constă în stabilirea şi evaluarea acestor factori.

O primă supraveghere în mare a performanţei se poate realiza prin compararea vânzărilor zilnice de lapte (corectate cu ,% conţinut de grăsime) şi consumul total estimat de materie uscată, inclusiv aceea din furajele neconsumate (pe baza cantităţii care rămâne în containerele pentru furaje).

Cheia pentru gestionarea de precizie Aplicarea factorului de măsurare a performanţei EF oferă un nivel complet nou de precizie gestionării cirezii – şi contribuie de asemenea şi la mediul înconjurător. Să spunem o medie pe cireadă de  kg de lapte

pe vacă pe zi cu consum mediu zilnic pe vacă de  kg de materie uscată. EF este atunci în jur de ,, adică , kg de lapte pentru fiecare , kg de aport de materie uscată. Într-o altă cireadă cu aceeaşi producţie de lapte medie, sunt necesare numai  kg de aport de materie uscată pe vacă, ceea ce conduce la un EF de ,. Cu aceleaşi costuri ale furajelor, nu numai că laptele este produs mult mai ieftin în a doua cireadă, dar cantitatea de gunoi de grajd produsă este mai mică, iar gunoiul de grajd conţine mai puţini nutrienţi.

Deoarece agricultura a devenit un punct de interes în dezbaterea publică sub formă de sursă posibilă de gaze cu efect de seră, nu trebuie subestimată importanţa viitoare a acestui aspect.

www.bovismagazin.com

Uleiurile esenţiale din plante şi rolul acestora Numeroase studii desfăşurate de-a lungul multor ani au confirmat că suplimentarea furajelor cu uleiuri esenţiale poate conduce la performanţe îmbunătăţite din punctul de vedere al EF. Uleiurile au efect pozitiv prin modularea fermentaţiei din rumen. Un studiu cu  de vaci Holstein de la Universitatea din Delaware (L. Kung jnr., et al) a avut jumătate dintre vaci hrănite cu TMR cu uleiuri esenţiale din plante adăugate (CRINA Ruminants). Vacile din acest grup au mâncat în medie cu , kg mai multă materie uscată din furaje pe zi şi au produs cu , kg mai mult lapte (cu nivelul de grăsimi corectat) decât vacile din grupul de control.

Nu au fost afectate în niciunul dintre grupuri procentele de grăsime şi proteine din lapte, numărul de celule somatice şi azotul ureic din lapte. Deşi EF nu s-a modificat, laptele suplimentar din grupul CRINA a fost produs foarte eficient (, kg/, kg = ,). Nu s-au modificat nici greutatea corporală şi august 2012

CM YK

BOVISmagazin

...a DSM Eubiotic

CRINA Ruminants ®

Reducing feed costs

HEALTH • NUTRITION • MATERIALS www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

bovismagazin

23

CM YK

BOVISmagazin nici starea corpului. În timpul testelor in vitro privind rolul uleiurilor esenţiale în fermentaţia în rumen, cercetătorii din Delaware au constatat că după  ore de incubaţie după adăugarea uleiurilor esenţiale nu a mai existat nici un efect asupra concentraţiei totale de acizi graşi volatili (AGV). Dar proporţiile molare de acizi acetic, butiric şi valeric au scăzut odată cu creşterea proporţiei de acid propionic. Acest efect pare a influenţat pozitiv condiţiile de fermentaţie din rumen. În alte studii s-a determinat o reducere a producţiei de amoniac în rumen de cel puţin  procente. Aceasta scade greutatea asupra metabolismului, în special la lactaţia de vârf.

Producţie de lapte la fel de bună, în ciuda aportului mai scăzut de furaje Rezultatele au fost numai uşor diferite în alt studiu, de această dată realizat cu  de vaci Holstein de către Departamentul pentru Ştiinţele referitoare la produsele lactate de la UniversitateaWisconsin-Madison (M.D. Tassoul şi R.D. Shaver) (fig. ). În acest caz, cercetătorii nu au putut determina producţii de

lapte mai ridicate prin suplimentarea CRINA Ruminants în faza de lactaţie timpurie. Cu toate acestea, vitele hrănite cu CRINA au necesitat mai puţine furaje – fără efecte negative asupra scorului organismului, greutăţii în viu sau producţiei de lapte. Cu alte cuvinte, EF a fost îmbunătăţit în acest caz prin suplimentarea dietei vacilor cu uleiuri esenţiale din plante.

Aici, RTA a fost suplimentat cu , g de uleiuri esenţiale din plante pe zi. Vacilor din grupul de control li s-a dat acelaşi RTA fără uleiuri suplimentare din plante. Suplimentarea a început cu trei săptămâni înainte de data calculată pentru fătarea viţelului şi a continuat  săptămâni în lactaţie. Producţia de lapte pentru ambele grupuri a fost în medie de  kg/zi. Înainte de fătarea viţelului nu a fost nicio diferenţă în consumul de furaje înregistrat între cele două grupuri. Dar în cele  săptămâni ale studiului, vacile curaţii suplimentate cu uleiuri esenţiale au avut un aport mai scăzut de materie uscată decât cele din grupul de control – o medie de , kg/zi în comparaţie cu , kg/zi. În acelaşi timp, EF al vacilor cu

Tabelul 1: Valori FE cireadă vaci de lapte Grup

Fază de lactaţie (zile)

FE (lapte produs dintr-un kg materie uscată furaje)

Toate vacile

150–225

1,4 – 1,6

Faza de lactaţie timpurie

< 90

1,5 – 1,7

Faza de lactaţie timpurie

> 200

1,2 – 1,4

De la a doua fază de lactaţie

< 90

1,6 – 1,8

De la a doua fază de lactaţie

> 200

1,3 – 1,5

Vaci care tocmai au fătat

< 21

1,3 – 1,6

Vaci cu probleme 150 - 200 < 1,3 Sursa: Profesor Michael Hutjens, Universitatea din Illinois suplimente s-a îmbunătăţit în comparaţie cu cel al vacilor fără suplimente, diferenţa devenind semnificativă după săptămâna a -a (a se vedea a doua valoare). Per ansamblu, s-a observat o tendinţă semnificativă de eficienţă crescută a furajelor (, faţă de ,) în acest studiu pentru grupul cu uleiuri esenţiale din plante (P > ,), fără nicio modificare în scorurile de stare ale organismului şi în conţinutul plasmatic al acizilor graşi neesterificaţi (NEFA).

Concluzie Calcului eficienţei furajelor permite managerilor cirezilor de vaci de lapte din zilele noastre să detecteze şi să mobilizeze

rezervele de producţie neutilizate în alt mod.

Studii cuprinzătoare au arătat că suplimentarea dietei cu uleiuri esenţiale din plante poate îmbunătăţi eficienţa furajelor în cirezile de vaci de lapte. Calculul EF face posibilă măsurarea şi demonstrarea acestei îmbunătăţiri în performanţă.

Mix-ul descris de uleiuri esenţiale promovează metabolismul rumenului şi are un efect pozitiv asupra potenţialului de performanţă şi asupra stării generale a organismului animalelor. Condiţiile sunt favorabile pentru aplicarea eficientă pe termen lung.

Profil

Eficienţa săptămânală a furajelor (kg de lapte/kg DM; medii pătratele cele mai mici înseamnă TMR cu suplimentare cu uleiuri esenţiale (albastru) şi grup de control (roşu) pe o perioadă de 15 săptămâni. *P < 0,05.

Sursa: Profesor Randy Shaver, Universitatea din Wisconsin

24

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

CRINA Ruminants este un amestec formulat precis, patentat, de compuşi aromatici naturali şi identic naturali precum timol, eugenol, vanilină şi limonen sau un transportor organic. S-a dovedit că aceste ingrediente acţionează în mod specific asupra microorganismelor; de exemplu acestea inhibă formarea unei flore nedorite în rumen şi pot ridica pH-ul din rumen. Metabolismul rumenului poate fi eliberat şi stabilizat eficient, în special în timpul echilibrului negativ de energie experimentat în prima fază de lactaţie. august 2012

CM YK

BOVISmagazin

Dragi clienţi, Aveţi probleme cu sănătatea ugerelor în ferma dumneavoastră? Este un număr ridicat de celule somatice în tancul dumneavoastră de răcire?

Diagnosticarea profesională a mastitei cu ajutorul Aparatului de Numărare a Celulelor Somatice DeLaval DCC!

Pachet promoţional complet, DeLaval DCC! 2030 EURO+TVA

Vă oferim pachetul complet DCC in 2012!

Aceste cuprinde: x x

DCC start kit (compus din Aparatul de Numărare a Celulelor Somatice, 8 casete, 8 eprubete de prelevare a probelor) 72 bucaţi casete in cutie.

Acest pachet poate fi comandat sub număr articol 1000023351.

Soluţia dumneavoastră în fiecare zi www.delaval.ro

Pentru mai multe detalii, contactati un reprezentant DeLaval.

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

bovismagazin

25

CM YK

BOVISmagazin

Tehnica de abordare în deplasarea pe partea stângă a abomasumului

un material oferit de dr. Doina Manghiuc Contact: 0728.888.047 doinamanghiuc@hotmail.com Scopul într-o fermă de vaci de lapte este obținerea unei producții de lapte ridicată, acest deziderat putând fi atins în condițiile unui management care are ca obiective majore nutriția, starea de sănătate și condițiile de creștere a animalelor.

Exploatarea intensivă a vacilor de lapte a dus la dezvoltarea unor afecțiuni cu impact direct asupra producției de lapte.

Deplasarea pe partea stângă a abomasumului reprezintă una dintre afecțiunile care influențează negativ producția de lapte. Costurile determinate de această afecțiune se ridică la 200-400 euro și la pierderea unei cantități de 800-1.000 litri lapte. Incidența acestei afecțiuni variază în 26

CM YK

bovismagazin

funcție de mărimea efectivului de animale și de tipul de management. Limitele acceptate sunt cuprinse între % şi %, însă există ferme unde acest procent poate să ajungă până la %. Abomasumul îşi poate modifica topografia relativ ușor datorită conexiunii largi pe care o oferă marele și micul epiploon. Aceste modificări topografice vor determina dilatația abomasumului, urmată de acumularea de gaze în interiorul acestuia.

Pentru a putea preveni această afecțiune trebuie să luăm în considerare o serie de factori care predispun la deplasarea de abomasum: perioada de tranziție a vacii (sindromul vacii grase și extinderea perioadei de înțărcare), asistența la

fătare, afecțiunile postpartum –  zile în lactație vaca să fie (hipocalcemia, cetoza, retenția însămânțată. Dacă se mărește placentară, metrite, mastite), intervalul fătare-prima I.A. hrănirea excesivă cu concen- (open days) la  de zile, trate, limitarea accesului la lactația se va prelungi, însă se apă și hrană. Toți acești factori va situa sub potențialul maxim contribuie în diferite grade și al animalului respectiv. Aceaspot fi controlați prin manage- ta va conduce la creșterea în mentul efectivului de animale greutate a animalului. și al rației.

Se recomandă să se acorde o importanță deosebită stării Perioada de tranziție a vacii de întreținere a animalului – pentru a preîntâmpina (B.C.S. = body condition sindromul vacii grase score). Dacă vaca prezintă controlul animalelor trebuie să un BCS în creștere acesta este se instituie încă de la începutul un indiciu pentru scăderea lactației și nu la sfârșitul aces- energiei din rație. teia. Examinarea postpartum În cazul vacilor care prezintă o trebuie să fie agresivă, de- perioadă de lactație prelungită, tectarea căldurilor să se facă complicația care apare este corespunzător și materialul reprezentată de faptul că perioada de înțărcare nu va mai fi seminal folosit trebuie sa fie de calitate astfel încât la  cea optimă, respectiv de  de

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

BOVISmagazin zile. Prelungirea perioadei de înțărcare peste  de zile constituie riscul major, deoarece aceste vaci în mod sigur se vor îngrășa în această perioadă.

Perioada de înțărcare a vacii trebuie privită ca debutul lactației și nu ca sfârșitul acesteia.

12:39

Asitența la fătare. Fătările neasistate când animalul depune eforturi foarte mari pentru expulzarea fătului pot predispune la deplasarea de abomasum.

Contenția animalului în poziție patrupodală 12:44

Afecțiunile postpartum. Deasemenea constituie un factor predispozant pentru debutul acestei afecțiuni.Prima săptămână de la fătare reprezintă perioada critică pentru vacile cu diverse afecțiuni post-partum. Aceste vaci vor fi monitorizate zilnic în ceea ce privește statusul lor și cantitatea de lapte zilnică.

Dacă este necesar ele vor fi în tratament cu antibiotice.

Vacile care prezintă cetoză, retenție placentară, metrite, mastite, hipocalcemie subclinică se găsesc sub un mare risc de a dezvolta o dislocare de abomasum. În sens invers, trebuie avut în vedere, faptul că la vacile care prezintă deplasare de abomasum există un risc crescut ca afecțiunile secundare pe care le prezintă să se complice (cetoza, metrite, mastite). Examinările post - partum și hrănirea din această perioadă constituie doi factori importanți în reducerea afecțiunilor postpartum.

Pregatirea zonei de abordare: zona se rade, se spală cu săpun chirurgical și se fac pensulații cu iod 12:45

Pregatirea zonei paramedian dreapta (în aceasta zonă se va face abomasopexia)

12:46

Hrănirea excesivă cu concentrate. La vacile în lactație, rațiile cu un procent mai mare de % în concentrate determină instalarea acestei afecțiuni. Procentul optim recomandat este de cca %.

Chiar dacă rațiile sunt echilibrate din punct de vedere energetic există o serie de factori fizici care pot determina

Trasarea liniei de incizie și efectuarea anesteziei locale cu Procaină 2% prin infiltrații pe linia de incizie

o creștere a consumului de concentrate. Furajele tocate prea mărunt şi calitatea slabă a fânurilor din rație reprezintă factori care stimulează ani-

malele să sorteze mâncarea. Acești factori fizici au importanță în perioada postpartum datorită schimbărilor fiziologice și metabolice care

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

au loc la nivelul organismului.

Imediat după fătare, vacile trebuie să ajungă la cantitatea maximă de furaj ingerată.

Rațiile trebuie să fie echilibrate din punct de vedere energetic pentru a suplini energia necesară producției de lapte dar și pentru a preîntâmpina o scădere prea rapidă în greutate (nu mai mult de o unitate BCS în  de zile). Vacile care pierd în greutate prea rapid sunt predispuse la cetoză, sindromul ficatului gras, deplasarea cheagului și la anestrus. Majoritatea afecțiunilor de la nivelul abomasului se manifestă în primele  luni de lactație. Este posibil ca modificările din rație, mișcarea, spațiul din cavitatea abdominală care se creează în urma fătării, procesele inflamatorii de la nivelul glandei mamare sau a uterului, ficatul gras să inducă o reducere a mișcărilor de la nivelul abomasului (atonie) care vor determina o distensie cu modificarea poziției abomasului.

Semnele clasice în deplasarea spre stânga a abomasului sunt anorexia (de cele mai multe ori o lipsă a apetitului pentru concentrate şi o reducere sau un de apetit normal pentru fânuri) şi scăderea producţiei de lapte (în general această scădere a producţiei este semnificativă dar nu la fel de dramatică ca şi în cazul reticuloperitonitei traumatice).

La anamneză proprietarii menţionează “nu mănâncă şi nu are lapte“.

Animalele prezintă abatere, iar fecalele sunt în cantităţi reduse uneori sub formă diareică. În plus, animalul poate manifesta o colică uşoară, endoftalmie și uger flasc.

Semnul clinic caracteristic este reprezentat de sunetul timpanic cu timbru metalic, onomatopeic fiind redat prin cuvântul “ping”. Aria de proiecţie a zgomotului “ping” bovismagazin

27

CM YK

BOVISmagazin 12:52

Pătrunderea în cavitatea abdominală și eliminarea gazelor acumulate în abomasum prin compresiuni realizate cu antebrațul drept. Aceste mișcări se vor efectua în sens cranio-caudal până când gazele se evacuează retrovers.

12:57

Pregătirea firului neresorbabil (Supramid) cu o lungime de 1.5-2 metri cu care se va realiza abomasopexia 12:59

Sutura transfixică lejeră realizată la nivelul ligamentului suspensor abomasal

are formă aproape eliptică orientată cranio-caudal şi ventro - dorsal plasată între treimea mijlocie şi cea superioară a coastelor -. În unele situaţii zona se poate alungi până la coastele  – .

Ascultaţia cu stetoscopul a abdomenului în timp ce se realizează mişcări de sucusiuni evidențiază un zgomot caracteristic de lichid clătinat într-o sticlă. Asocierea celor două semne obţinute în urma percuţiei (zgomotul de “ping”) şi a ascultaţiei (zgomotul de ”lichid clătinat într-o sticlă”) permit stabilirea diagnosticului de deplasare către stânga a cheagului. Indiferent de metoda aleasă pentru corectarea deplasarii de abomasum, trebuie să se aibă în vedere două obiective: repunerea abomasumului în poziţia fiziologică și evitarea recidivelor prin fixarea abomasumului în poziţia sa normală.

Un al treilea factor care trebuie avut în vedere în cazul animalelor care prezintă deplasare de abomasum este acela ca acestea prezintă şi alte afecţiuni (metrită, mastite, cetoza). În astfel de situaţii, înaintea intervenţiei chirurgicale de repunere a abomasumului, se vor trata aceste afecţiuni. În ultimii ani au fost descrise diferite tehnici de corectare a deplasării de abomasum, urmată de fixarea definitivă a acestuia. Metoda aleasă

13:05

13:06

Se repune abomasumul în poziția sa fiziologică prin împingere cu mâna dreaptă; în același timp,cu mâna stângă,se tensionează ușor cele două capete ale firului de Supramid de la exterior www.bovismagazin.com august 2012

Poziționarea celor două capete ale firului de Supramid paramedian dreapta

28

CM YK

bovismagazin

variază în funcţie de o serie de factori care ţin de: preferinţele chirurgului, costurile economice, condiția generală a animalului, condiţiile din fermă. Pentru intervenția chirurgicală animalul se aduce într-un spaţiu curat şi aerisit, se contenţionează în poziţie patrupodală şi se recurge la marcarea zonei şi pregătirea acesteia. Se va rade tot părul din această zonă, se spală foarte bine cu săpun chirurgical şi se pensulează ulterior cu tinctură de iod. Intervenţia debutează prin trasarea liniei de inciziei ce poate avea între - cm, în flancul stâng, mai exact zona cuprinsă între coarda flancului, terminaţiile ultimelor vertebre lombare şi ultima coastă.Pe linia de incizie se practica anestezia locala cu Procaina %, -ml/animal, realizându-se o anestezie de aproximativ  de minute. În cazul în care avem un animal retiv, se poate recurge şi la o tranchilizare ușoară a animalului cu Xilazină %, în doză de ,ml/kg. În urma acestei tranchilizări animalul rămâne în poziție patrupodală facilitând astfel intervenția chirurgicală. În % dintre cazuri această intervenție se realizează doar prin anestezie locală, prin infiltrații pe linia de incizie.

După ce s-a realizat anestezia se va executa incizia pielii, a straturilor musculare și a peri-

CM YK

BOVISmagazin 13:08

Abomasopexia (cele două capete ale firului se leagă la exterior numai după ce poziţia abomasului este verificată din nou transabdominal) 13:15

Închiderea plăgii prin afrontare strat cu strat a peritoneului, straturilor musculare şi a pielii

toneului. În cazurile grave de deplasare a abomasumului (când se produce o distensie maximă a abomasului), imediat după practicarea inciziei vom vizualiza în plagă corpul abomasal.

Pentru repunerea în pozțtie fiziologică se vor elimina gazele acumulate la nivelul abomasumului prin compresiune cu antebrațul drept. Aceste compresiuni se vor realiza în sens cranio-caudal până când gazele se evacuează retrovers.

Atunci când consistența abomasumului devine flască, se aduce ligamentul suspensor abomasal în plagă. Prin grosimea acestui ligament se va face o sutură transfixică lejeră, evitând ischemierea zonelor adiacente, cu un fir de sutură neresorbabil (Supramid) de ,- metri lungime.

La capătul fiecarui capăt rămas liber se ataşează, pe rând, un ac de sutură iar apoi se trece la fixarea propriu-zisă a abomasumului. Fiecare capăt liber al firului va străbate cavitatatea abdominală, acul de sutură fiind protejat de mâna medicului, iar în momentul când se ajunge paramedian dreapta

față de linia albă se străpung ţesuturile.

După ce am trecut cele două capete libere paramedian dreapta, se aduce abomasumul în poziția sa fiziologică tensionând uşor cele două capete de la exterior. Cele două capete ale firului se leagă la exterior numai după ce poziţia abomasumului este verificată din nou transabdominal. Manopera chirurgicală se finalizează cu închiderea plăgii prin afrontare strat cu strat a peritoneului, straturilor musculare şi a pielii. După intervenția chirurgicală animalul este furajat la discreție și va fi sub antibioterapie - zile. Firele neresorbabile cu care s-a realizat pexia abomasumului se scot la - săptămâni pentru a evita fistulizarea. Animalul își va relua producția de lapte în decursul unei săptămâni de la intervenția chirurgicală.

Avantajul major al acestei tehnici este reprezentat de posibilitatea de a vizualiza abomasul şi de avea un control total asupra manipulării acestuia în cursul intervenţiei chirurgicale. Acest lucru are o importanţă deosebită în cazul

Vaca în lactataţia a treia, fătată pe data de 19/05/2011, iar pe data de 05/06/2011 este operată pentru deplasare de abomasum www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

bovismagazin

29

CM YK

BOVISmagazin Cuţitul de tăiat siloz marca Bressel oferită fermierilor români de Farm Tech România.

Am văzut la lucru acest cuţit automat tot în ferma Agroserv Măriuţa din judeţul Ialomiţa. Echipamentul a fost conceput pentru a realiza o tăiere “curată“ a silozului fără a genera pierderi şi este creat pentru orice fel de încărcător frontal fiind extrem de robust cu cei peste mm grosime a pereţilor săi metalici.

Pentru mai multe detalii contactaţi reprezentanţii FarmTech mobil: 004 /0723.549.591 sau 004/0727.554.554; tel/fax: 004/ 021.352.93.08; e-mail: office@farmtech.ro

Se observă că pe data de 26/06/2011 se atinge o producţie de 41,5 litri lapte/zi

în care sunt prezente aderenţe, ulcere sau zone afectate în peretele abomasului.

Intervenția chirurgicală se realizează pe animalul în poziție patrupodală și poate

fi efectuată de o singură persoană. Un alt aspect important este acela că prin această metodă se realizează o fixare a abomasului, în acest fel fiind împiedicate recidivele.

Inoculant de insilozare, Nr.1 in Europa

Diversitatea, cheia succesului Diversitatea inoculantului Bonsilage asigura performanta prin calitatea oricarui siloz

Siloz de iarba

BONSILAGE PLUS Un plus in stabilitate si energie

Siloz de porumb

BONSILAGE FORTE Specialistul in silozuri cu cantitate redusa de substanta uscata

BONSILAGE MAIS Silozuri stabile, pentru cea mai buna digestie

BONSILAGE CCM Protectie eficienta impotriva drojdiilor si mucegaiului din siloz

SCHAUMANN AGRI SRL Str. Ramuri Tei, Nr. 20 0020355 Bucuresti, Sector 2 Tel. +40 735 548 803

30

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

bovismagazin

31

CM YK

BOVISmagazin

Soluţii nutriţionale şi economice pentru echilibrarea input-ului proteic la vacile cu lapte

un material oferit de

un material oferit de dr. Marius Bogdan, Ruminant Business Coordinator Alltech România

C

a şi cum scăderea preţului de achiziţie al laptelui nu ar fi fost de ajuns, scumpirea mai mult sau mai puţin accentuată a tuturor input-urilor din sectorul zootehnic tinde să transforme fermierul român mai degrabă într-un campion al supravieţuirii decât într-un profesionist care să-şi poată concentra atenţia asupra creşterii performanţelor la nivelul propriei ferme. Dacă pentru cerealele autohtone se poate spera la reduceri semnificative de preţ odată cu intrarea pe piaţă a produselor din recolta nouă, în ceea ce priveşte sursele proteice lucrurile stau din păcate din ce în ce mai rău. Preţul ridicat al şroturilor, dinamica acestora, precum şi compromiterea

32

CM YK

bovismagazin

cvasitotală a culturilor de rapiţă din România, indică un orizont sumbru pentru fermele cu vaci de lapte, în ceea ce priveşte ponderea cheltuielilor cu furajarea per kg lapte. În anul , Sir Isaac Newton emitea în lucrarea sa Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, cel de- Al III-lea Principiu al Mecanicii, conform căruia “Când un corp acționează asupra altui corp cu o forță (numită forță de acțiune), cel de-al doilea corp acționează și el asupra primului cu o forță (numită forță de reacțiune) de aceeași mărime și de aceeași direcție, dar de sens contrar.”Acest principiu este cunoscut și sub numele de Principiul acțiunii și reacțiunii.

Conform acestui principiu, creşterea preţurilor surselor

lapte, utilizând materii prime proteice (acţiune) trebuie contracarată de găsirea unor şi/sau aditivi furajeri a căror soluţii/alternative viabile din valoare intrinsecă să contribuie la obţinerea unui furaj final cu punct de vedere economic şi nutriţional (reacţiune). Rapidi- parametri dintre cei mai buni. tatea găsirii unor variante sus- Dacă în urmă cu două numere am prezentat în publicaţia de tenabile face diferenţa cel mai ades între o fermă performantă faţă două soluţii proteice utilizate deja pe scară largă şi în şi una de subzistenţă.

Compania Alltech România se România – Optigen şi DEMPgăseşte, ca de obicei, în avan- este rândul acum să facem garda celor care oferă soluţii cunoscut cel mai nou produs practice fermierilor ce doresc – Rumagen - prin care Alltech ca ponderea preţului cu fura- România intenţionează să se jarea/ kg lapte să se menţină la impună ca furnizorul celor mai un nivel atât de scăzut cât să nu practice soluţii în furajarea vacinfluenţeze starea de sănătate a ilor de lapte, în cadrul prograanimalului pe de o parte, dar şi mului Alltech Dairy Advantage. cât să-i aducă un profit conforta- Înainte de toate însă, aş dori să bil care să justifice efortul depus, trec în revistă câteva detalii legpe de altă parte. Crezul nostru ate de modul în care proteinele este că acest lucru se poate face se comportă la nivelul organisprin ameliorarea producţiei de mului, în funcţie de structura

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

bovismagazin

33

CM YK

BOVISmagazin Holstein 650 kg Producţie lapte:43 litri, grăsime 3,9%, proteină 3,3% Formula 1: Dietă iniţială Formula 2: Dietă reformulată cu Rumagen 1 2 lei/kg ---------------------------------------------Siloz porumb 26,50 26,00 0,0600 Borhot bere 6,00 6,00 0,1000 Siloz lucernă 6,00 9,00 0,1000 Porumb 3,20 4,00 0,7000 Grâu 2,50 2,50 0,8000 Şrot rapiţă 2,10 2,50 0,9000 Şrot floare 2,10 1,50 0,7000 Fân lucernă 2,00 2,00 0,1000 Siloz borceag 2,00 0,1000 Şrot soia 1,40 1,9000 CPVM 0,22% CP 0,90 0,50 3,0000 Rumagen 0,30 9,5000 Apă 1,00 0,0000 CaCO3 0,20 0,20 0,1300 ---------------------------------------------Total kg 54,90 55,50 Total substanţă uscată 26,03 25,73 Preţ lei 16,17 15,73 ANALIZA Substanţă uscată ENL Mcal ENL MJ UFL UFV Proteină Proteină solubilă Sol CP/RDP RDP RUP PDIN PDIE PDIA Zaharuri Amidon Amidon bypass Fibră NDF ADF ADL NSC Grosiere Grăsime Cenuşă Ca P Mg K Na S

%SU 47,23 1,58 6,60 0,93 0,88 18,28 56,80 0,49 112,46 69,10 12,24 11,36 6,43 5,10 25,87 6,77 17,53 33,81 18,89 4,84 35,78 0,54 4,47 6,40 1,05 0,76 0,54 1,46 0,23 0,34

%SU 46,17 1,65 6,90 0,97 0,90 16,78 64,24 0,55 116,80 65,99 11,78 11,63 6,10 4,88 27,75 7,60 17,53 34,18 18,79 5,02 37,79 0,56 3,83 5,66 1,14 0,76 0,48 1,44 0,15 0,33

Tabelul 1.

Raţie comparativă între formula iniţială (coloana 1) şi varianta reformulată cu Rumagen (coloana 2) 34

CM YK

bovismagazin

lar. PIDN este degradată lent în acestora. Astfel, există câteva fracţii proteice şi definiţii care rumen, datorită atașării acesteia sunt utilizate în mod curent în de peretele celular. Mare parte nutriţia rumegătoarelor şi în din PIDN scapă degradării miformularea raţiilor furajere: crobiene ruminale şi se digeră • Proteina brută (PB) – aceasta în intestinul subţire. Grosierele mature, subprodusele măsoară mai degrabă valoarea rezultate în urma distilării, totală a azotului decât pe cea seminţele tratate termic etc. a proteinei adevărate. Metoda conţin cantităţi considerabile se bazează pe faptul că prode PIDN. teina conţine % azot. Cel mai uzual, determinarea valorii • Proteina insolubilă în proteinei brute se face prin me- detergent acid (PIDA) toda Kjeldahl prin care se află – este partea din proteina brută conţinutul de azot. Valoarea care este insolubilă în soluţie obţinută se înmulţeşte cu , detergent acidă. Această fracţie proteică nu este degradată de (a şaisprezecea parte dintr-o microorganismele din rumen sută) rezultatul fiind conţinutul şi nu poate fi digerată nici de în proteină brută. către enzimele proteolitice de • Proteina solubilă (PS) – este la nivelul intestinului subţire, fracţia din proteina brută care este solubilă în soluţie tam- din această cauză PIDA mai pon, apă sau lichid ruminal. purtând denumirea de proteină Proporţii considerabile din to- nedigestibilă. Furajele care au talul proteinei brute conţinut fost expuse excesiv tratamenîn silozuri, ierburi, fânuri rec- tului termic, dar și grosierele cu conținut ridicat de lignină, au o oltate în faze timpurii, seminţe pondere crescută de PIDA. de leguminoase, seminţe de • Proteina microbiană – este oleaginoase etc. sunt sub formă fracţia proteică sintetizată în de proteină solubilă. Acest tip rumen de către microorgande proteină este rapid degradat ismele saprofi te cantonate la de către microorganismele ruacest nivel.

Acestea din urmă minale. În categoria proteinei utilizează amoniac, aminoacizi solubile intră întreg azotul neproteic, precum şi câteva pro- şi peptide pentru sinteza proteinei microbiene. Aproximativ teine adevărate. % până la % din necesarul • Azotul neproteic – inproteic al vacilor de lapte este clude toată cantitatea de azot furnizat de către microorganisingerată şi care nu are strucmele ruminale.

Digestibilitatea tura complexă a unei proteine acestui tip de proteină este adevărate. În această categofoarte ridicată – peste %. rie intră amoniacul, peptidele, • Proteina metabolizabilă – aminoacizii liberi, aminele este defi nită drept cantitate netă şi amidele. Majoritatea proteinelor solubile din silozuri de proteină adevarată sau aminoacizi (de origine alimentară şi subproduse ca paiele sau sau microbiană) absorbite în pănuşii de porumb se găsesc intestinul subţire. Din această sub formă de azot neproteic. perspectivă, noi spunem că Ca şi proteină solubilă, azotul Rumagen , conceput produsul neproteic este convertit rapid de către compania Alltech este în amoniac la nivel ruminal. unul dintre cele mai efi ciente • Proteina insolubilă în surse proteice destinate furajării detergent neutru (PIDN) vacilor.

Datorită compoziţiei – este partea din proteina brută unice, acest produs întruneşte legată de fibra detergent neutră atât dezideratul nutriţional, cât (NDF) şi anume peretele celuşi pe cel economic.

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

bovismagazin

35

CM YK

BOVISmagazin

Rata gestaţiei, %

Rata gestaţiei şi MUN la AI DEMP

80 60 40 20 0 < 16

16 - 18,9 19 - 21,9 22 - 24,9 > 25 MUN category, mg/dL (Adaptat după Butler et al., 1996)

Astfel, Rumagen este o combinaţie între o sursă de azot cu eliberare lentă la nivel ruminal şi o sursă de proteină microbiană cu cea mai ridicată digestibilitate.

Datorită acestui fapt, matricea de calcul a produsului, în cazul formulării reţetei relevă un aport proteic de ,% din total substanţă uscată, dar şi un raport proteină solubilă/ proteină degradabilă la nivel ruminal (sol CP/RDP) de , în condiţiile în care şrotul de soia, de exemplu, are sol CP/ RDP , , şrotul de rapiţă are sol , , iar cel de floarea-soarelui ,. Este dificil, în contextul utilizării ca surse proteice doar a şroturilor să putem obţine un raport sol CP/RDP de cel puţin ,-, , atât cât ar fi cerinţa minimă (tabelul 1).

Utilizând Rumagen se îmbunătăţesc nu numai parametrii nutriţionali ci concomitent: • datorită azotului protejat din componenţa produsului creşte raportul sol CP/RDP, ceea ce înseamnă o cantitate mai mare de proteină solubilă din total proteină ajunsă în rumen, lucru benefic pentru bacteriile amilolitice, dar mai ales pentru cele fibrolitice care utilizeaza azotul amoniacal drept sursa de azot • datorită conţinutului de proteină microbiană, cu digestibilitate ridicată, se poate lucra cu un aport proteic mai redus, în cazul de faţa reducându-se 36

CM YK

bovismagazin

proteina brută de la ,% din substanţa uscată până la ,% din substanţa uscată.

• reducând input-ul de proteină la un nivel calculat de  g proteină/ L lapte, în loc de  g proteină/ L lapte, se ating două deziderate: se echilibrează valoarea MUN (Milk Urea Nitrogen) şi, prin aceasta, se influenţează pozitiv indicii de reproducţie (tabelul 2).

• prin utilizarea unor surse proteice de calitate foarte ridicată (proteina microbiană a Rumagen-ului are aproape acelaşi profil de aminoacizi cu al bacteriilor ruminale), se pot reduce proporţiile surselor de proteină din şroturi şi creşterea în dietă a grosierelor, chestiune greu de rezolvat altminteri, atunci când discutăm despre nivele de producţie foarte ridicate • alineatul anterior duce pe cale de consecinţă la ultimul (şi nu neapărat în ordinea importanţei) avantaj al utilizării conceptului Alltech: obţinerea unor raţii mai ieftine şi deci a unei eficienţe superioare prin reducerea costului cu furajarea/L lapte, nemaipunând la socoteală bonusurile aduse de ameliorarea reproducţiei În concluzie, este perfect posibil ca, utilizând soluţii de ultimă generaţie, concepute de companii cu vastă experienţă în domeniu, precum Alltech, să se obţină producţii de top fără ca acest lucru să presupună cheltuieli peste masură.

Este momentul să depăşim prejudecăţile şi să admitem că, pentru a profita de experienţa

si know-how-ul unor companii care dedică masive resurse umane şi materiale pentru cercetare şi dezvoltare de noi produse, trebuie să acordăm credit noutăţilor şi să vedem dincolo de potenţialul scop comercial al acestor societăţi.

Din fericire, aceste lucruri chiar se întâmplă, fiindcă altfel nu am fi fost în postura de a folosi în mod curent grăsimi vegetale protejate, proteine bypass, minerale chelatate, inhibitori de micotoxine, drojdii furajere ş.a.m.d., generice care au fost necunoscute in România cu nu mai mult de  de ani în urmă.

Utilizarea produsului Rumagen în dietă nu duce doar la beneficii directe pentru fermier (parte din ele descrise la

paragrafele anterioare) ci, prin parteneriatul indus de această colaborare cu compania Alltech, fermierii pot şi beneficia în mod real şi nu doar informal de facilitaţi precum: • analize de materii prime • întocmirea de raţii furajere • evaluarea digestibilitaţii furajelor • evaluarea calităţii TMR-ului • monitorizarea nivelului de azot ureic în lapte (MUN) • acordarea de consultanţă de către specialişti de top din ţară şi din străinătate.

dr. Marius Bogdan Ruminant Business Coordinator Alltech România mbogdan@alltech.com

Alltech Biotechnology Romania | www.alltech.com/romania Str. Dr. Dimitrie Brandza nr. 18 | Bucuresti, sector 6, cod 060102 Tel: 40 21 319 9339 | Fax: 40 21 316 3137 | Mobile: 0747 055 881 facebook.com/AlltechNaturally | @Alltech

Dacia Duster, tot mai aproape de o caroserie pick-up

Dacia va scoate din fabricație și va elimina din gama sa actualul Logan Pick-up.

Reprezentanții Grupului Renault au declarat, cu ocazia lansării modelului Dacia Dokker, că un nou pick-up va fi introdus în gama mărcii românești, dar nu a fost încă luată decizia despre caracteristicile pe care acest model trebuie să le aibă. Dacia are o tradiție în acest segment, al pick-up-urilor, chiar dacă nu a intrat niciodată în zona truck-urilor, așa cum sunt ele numite, a pick-up-urilor 4x4, derivate din SUV-uri sau chiar vehicule off-road. Primul pick-up era denumit în argou Papuc, iar Renault a luat decizia să boteze astfel ultima generație construită pe platforma Dacia 1310, cea care a beneficiat și de primul motor diesel, dar și de o transmisie integrală, de proveniență Renault. Ulterior, al doilea pick-up a fost construit pe platforma Logan, dar nu a mai primit tracțiunea 4x4. sursa: www.autobis.ro

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

bovismagazin

37

CM YK

BOVISmagazin

Asigurarea furajelor pentru anul agricol 2012-2013

foto: BOVISmagazin

Propuneri şi soluţii în condiţii de secetă

un material oferit de ing. Vasile Zdrenghia, director tehnic S.C. Green Master S.R.L. Braşov Anul agricol  va rămâne în memoria celor implicaţi în cultivarea plantelor şi creşterea animalelor ca unul dintre cei mai grei din istoria recentă a României.

Am pornit cu un deficit hidric însemnat din vara , a urmat o toamnă secetoasă, culturile de vara-toamnă au fost compromise sau foarte slabe. Iarna anului  a adus speranţe prin cantitatea mai însemnată de zăpadă dar ne-a speriat gerul aspru şi de durată. Totuşi, am văzut în primăvară încercarea majorităţii fermierilor de a compensa lipsa suprafeţelor cultivate cu cereale prin aplicarea strictă a tehnologiilor de cultură cât mai corect cu

38

CM YK

bovismagazin

putinţă şi creşterea suprafeţelor cultivate cu porumb.

Efortul părea că va fi răsplătit.

Din nefericire a urmat o primăvară secetoasă care a determinat producţii reduse de ierburi şi lucernă, cerealele au înfrăţit foarte puţin şi cum se întâmplă de obicei în perioada producerii fânului au început ploile. Plantele furajere au recuperat ceva din potenţialul de producţie pe care genetică şi tehnologiile aplicate îl asigu-rau, dar calitatea furajului depozitat a fost slabă din cauza ieşirii din epoca optimă de recoltare. Fermierii pregătiţi să conserve sub formă de semi-fân au câştigat timp important şi calitate la furajele depozitate.

Seceta şi mai ales temperatura extrem de ridicată din perioada iunie – iulie au determinat producţii reduse la cereale, păşunea este arsă în aproape toată ţara, lucerna abia a fost cosită a doua oară, porumbul este afectat peste tot şi în multe zone agricole aproape compromis. În aceste condiţii trebuie să găsim soluţii pentru a menţine în condiţii de producţie cât mai bune efectivele de animale şi trebuie să reluăm ciclul de producţie a cerealelor, plantelor tehnice şi plantelor furajere.

Deoarece producţia de furaje va fi deficitară, vă propunem câteva măsuri pentru contracararea acestei situaţii.

www.bovismagazin.com

Însilozarea porumbului atacat de secetă Suprafeţele cultivate cu porumb care nu leagă sau sunt ofilite fără şanse de revenire trebuie însilozate până când mai beneficiem de puţină umiditate din plante. Amânarea momentului poate duce la compromiterea totală a producţiei. Tehnica de însilozare este aceeaşi ca şi pentru porumbul siloz. Adaosul de făină de porumb, tărâţe, melasă şi/sau inoculant este benefic pentru îmbunătăţirea calităţii furajului.

Pentru a completa baza furajeră în primăvara anului  se pot însămânţa câteva culturi care sunt mai puţin pretenţioase la pregătirea patului germinativ.

august 2012

CM YK

BOVISmagazin Borceagul de toamnă Dintre acestea cea mai valoroasă cultură este borceagul de toamnă (amestec format din  kg măzăriche de toamnă, la care se adaugă - kg grâu).

Această cultură poate fi recoltată în luna mai şi însilozată sub formă de semisiloz asigură un furaj echilibrat în nutrienţi şi de foarte bună calitate. În portofoliul Green Master se regăsesc seminţe de măzăriche de tomana, soiul Aneto, marca Barembrug Olanda, care are o foarte bună rezistenţă la iernare faţă de alte soiuri comune de măzăriche.

Cultura de secară destinată însilozării De asemnea, ne putem gândi la o cultură de secară destinată însilozării. Perioada de recoltare a secarei (decada l-a a lunii mai) este scurtă şi din această cauză apare riscul de a depăşi

fenofaza optimă.

Cultura de grâu sau triticale destinate însilozării Putem să completăm baza furajeră a anului viitor prin cultivarea cu scopul de a fi însilozată o suprafaţă de grâu sau triticale.

Tehnologia de cultură pentru aceste specii este cea comună, cu câteva menţiuni: densitatea la semănat trebuie să fie mai mare (700-850 pl/m2). Este necesară o fertilizare mai abundentă (100-150 kg N s.a./ ha) în luna februarie pentru a grăbi creşterea plantelor şi acumularea substanţelor nutritive.

Recoltarea trebuie făcută când plantele au ajuns la fenofaza de burduf - început de înspicare.

După cosit, brazdele se răvăşesc, apoi după 4-10 ore, când umiditatea plantelor scade sub 70 %, se toacă, se depozitează, se tasează energic şi la finalizarea lucrării se acoperă cu folie.

Considerăm că este deasemenea foarte importantă pregătirea mai bună a pro-ducţiei de furaje din culturi perene existente şi înfiinţarea de culturi noi. Aceast lucru presupune: • lucrări de eliminare a resturilor vegetale; • fertilizarea şi grăparea culturilor de lucernă şi graminee perene din anii - şi a fâneţelor şi păşunilor naturale; • aplicarea gunoiului de grajd şi grăparea suprafeţelor fertilizate; • supraînsămânţarea primăvara devreme a suprafeţelor rărite folosind - kg/ha sămânţă de Lolium multiflorum (în special soiuri performante ca Barextra sau Barmultra create de către Barenbrug Olanda) pentru un spor de producţie de .. kg masă verde şi prelungirea vieţii pajiştei cu - ani; • alegerea, la înfiinţarea noilor suprafeţe de plante perene, a soiurilor şi speciilor cu carac-

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

teristici genetice valoroase, rezistente la secetă şi temperaturi ridicate. Recomandăm de exemplu Dactylis Glomerata (soiul Baridana), Festuca Arudinaceea (soiul Bariane) sau Medicago Sativa (soiurile Alpha şi Sanditi), soiuri create şi omologate de către compania Barenbrug Olanda, soiuri care sunt cercetate şi testate în România în Staţiunea de Cercetare Barenbrug din Braşov (urmăriţi pe site-ul revistei www.bovismagazin.com un interviu cu ing. biolog. Mironela Bălan, director Barenbrug Braşov); • amplasarea corespunzătoare a culturilor, în funcţie de destinaţia pajiştei şi de condiţiile de sol şi climă şi nu în ultimul rând, • respectarea tehnologii-lor recomandate de către specialiştii în producerea furajelor.

bovismagazin

39

CM YK

BOVISmagazin

Domnul Zoltan Haller, managerul Fermei Haller alături de unul dintre utilajele sale John Deere prezentate în cadrul demonstraţiei IPSO Agricultură

JDLink, noua “jucărie“ a fermierilor progresivi John Deere La începutul lunii iulie compania IPSO, unic reprezntant John Deere în România a organizat la Hălchiu, în judeţul Braşov, o prezentare de utilaje agricole. Demonstraţia a avut loc în colaborare cu doi fermieri braşoveni, crescători de vaci şi pasionaţi John Deere. Este vorba despre domnii Ioan Drăgan, managerul PolzooExim şi Zoltan Haller, managerul Fermei Haller. Cu această ocazie au fost prezentate combina John Deere W540, balotiera John Deere 864 şi tractoarele John Deere 5720, 6930 şi respectiv 7200 R. Domnul Ciprian Ion, manager de produs Crop Care şi AMS în cadrul IPSO a realizat o descrie succintă a sistemului de monitorizare JD Link lansat de John Deere.

JDLink este un sistem telematic de monitorizare a utilajelor

agricole special creat de John Deere. În cadrul demonstraţiei de astăzi s-a instalat sisemul JDLink pe tractorul 7200R, un tractor de 200CP. Echipa John Deere a dezvoltat un program prin care tractoarele 7R, 8R, 9R şi combinele S, au

în bază acest sistem şi timp de un an de zile utilizatorii îl pot folosi gratuit. În urma utilizării acestuia, obţinem informaţii despe localizarea utilajului, utilizând aplicaţia google maps şi putem mări sau micşora harta respectivă

pentru a vedea exact localizarea utilajului putând fi folosit asemeni unui sistem antifurt.

Sistemul JDLink transmite mesaje din oră în oră serverului John Deere şi astfel avem actualizate toate informaţiile legate de utilajul respectiv... mai mult se poate observa faptul că utilajul are un calculator conectat la CAN BUS-ul tractorului (cablajul principal al utilajului), ceea ce înseamnă că el primeşte informaţii de la toate celelalte calculatoare interne ale utilajului.

Pe lângă localizare, ne sunt oferite informaţii despre codurile de eroare din fiecare

Print sreen coduri de eroare: JDLink oferă o sistematizare a erorilor. Astfel, există o ierarhizare Print screen info timpi de utilizare: JDLink oferă informaţii despre intervalele de timp în care a erorilor în 3 tipuri / 3 priorităţi: galben (atenţionare), verde (avertizare) şi roşu (alertă). JDLink utilajul a avut motorul pornit însă nu a lucrat sau despre intervalele în care utilajul a fost în sarcină. transmite prin acelaşi ecran informaţii despre numele şi descrierea codului, data şi ora apariţiei lui Cu verde - utilajul are motorul pornit la relanti; cu portocaliu utilajul are motorul pornit şi este în dar şi detalii despre vizualizarea sau nu a acestor atenţionări de către proprietar. Un simplu click pe lucru. În partea dreaptă / sus a ecranului există 4 butoane: print, export Xcel, export pdf sau “CALL“ un cod de eroare permite obţinerea de informaţii despre locul unde s-a produs acea eroare.

- actualizarea în timp real a informaţiilor.

40

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

BOVISmagazin

Print screen info localizare: JDLink oferă informaţii despre localizarea efectivă a utilajului dar şi despre istoricul localizărilor.Pentru fiecare punct marcat cu verde proprietarul utilajului are informaţii despre longitudine, latitudinea şi ora. Aceste informaţii sunt disponibile din oră în oră.

Cele 3 print screen-uri de mai sus punctează localizarea aceluiaşi utilaj. S-a dorit scoaterea în evidenţă a faptului că proprietarul are posibilitatea de a apropia sau departa (zoom in / out) localizarea utilajului pe harta.

Print screen info nivel combustibil din rezervor: JDLink oferă informaţii despre procentul combustibilului din rezervor, din oră în oră, dar şi despre consumul orar, în litri.

regiune. În cadrul John Deere avem un tehnician specializat care urmăreşte utilajele ce deţin acest sistem din zona respectivă, ceea ce înseamnă că în orice moment când apare un cod de eroare în utilajul respectiv acesta va fi transmis prin e-mail către persoana care urmăreşte tractoarele din acea zonă. Acest lucru ne ajută în cazul unei defecţiuni a utilajului astfel

încât echipa de service John Deere când este anunţată doar verifică în sistem codurile de eroare şi poate să-şi facă o idee clară asupra defecţiunii, fără a se deplasa la faţa locului. Înainte era nevoie să se facă un drum la client, să se descopere defecţiunile şi mai apoi să se întoarcă cu piesa respectivă. Economisim astfel timp ceea ce este foarte important pe durata unei www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

bovismagazin

41

CM YK

BOVISmagazin

Tractorul John Deere 7200 R deţinut de către domnul Ioan Drăgan, managerul PolzooExim, care a fost folosit de către reprezentanţii IPSO pentru demonstraţie JDLink. Pe cabină este montat sistemul AMS (sistem de ghidare prin satelit). campanii agricole. Pe lângă codurile de eroare sistemul JDLink mai centralizează, aşa

cum era şi normal şi orele de funcţionare. Fiind conectaţi la toate calculatoarele utila-

jului putem primi informaţii despre temperatura medie a uleiului hidraulic, a uleiului

în transmisie, a lichidului de răcire şi apoi valorile maxime pentru fiecare din aceste temperaturi. Aceste informaţii ne transmit detalii despre felul în care a fost folosit utilajul, cât a fost folosit la relanti, cât timp a fost folosit în lucru şi cât timp a fost folosit pentru transport. Un alt avantaj JDLink ar fi acela că putem oberva oricând consumul de combustibil la relanti, în timpul transportului şi în lucru... ştiindu-se marea problemă cu care se confruntă fermierii cu mecanizatorii lor care nu dau importanţă unei exploatări corecte a utilajului. Utilizarea acestui sistem ne ajută de asemenea să observăm valorile la priza de putere dar şi turaţia motorului în orice moment, la relanti, în lucru sau transport.

Marele avantaj este acela că sistemul JDLink este disponibil şi pe telefonul mobil având o aplicaţie care se descarcă

Presa de balotat John Deere 864 este destinată obţinerii de baloţi rotunzi de tip semiprofesional

Lanţurile au fost proiectate pentru o utilizare îndelungată fiind prevăzute cu un sistem de gresare automată.

Axa roţii este la acelaşi nivel cu axa pick-up ului. La o denivelare se ridică în acelaşi timp întreaga masă.

42

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

BOVISmagazin gratuit de pe site-ul John Deere. Prin această aplicaţie proprietarul tractorului sau persoana care monitorizează activitatea mecanizatorului poate primi, în timp real, informaţii despre localizarea utilajului dar şi principalele coduri de eroare. Tot prin această aplicaţie putem observa nivelul combustibilului din rezervor devenind practic

imposibil extragerea acestuia... o altă meteahnă a mecanizatorilor.

Pe lângă aceste informaţii încă un lucru foarte important face din JDLink un instrument extrem de util... se poate delimita un perimetru în care activeză utilajul, iar în momentul în care acesta a părăsit zona respectivă, proprietarul utilajului primeşte

un sms pe telefonul mobil în care este anunţat de acest lucru. Sau, dacă este precizat că utilajul are o anumită normă de câteva ore şi lucrează peste această perioadă, de asemenea proprietarul primeşte o notificare printr-un sms. În urma achiziţionării sistemului JDLink proprietarul va primi un user şi o parolă şi va putea oricând să se conect-

eze la utilajul sau de la calculatorul de acasă sau de pe telefonul mobil fără să se mai deplaseze pe teren să vadă cum a lucrat utilajul respectiv.

La ora actuală în România sunt în jur de 70 de astfel de sisteme activate şi sunt contractate încă 40 de unităţi.... ne-a precizat domnul Ciprian Ion

urmăriţi în curând, pe www.bovismagazin.com, imagini cu cele mai frumoase vaci din ferma Agroindustriala Pantelimon, unul dintre cei mai importanţi furnizori naţionali de junici. Pentru mai multe informaţii puteţi contacta managerul unităţii, domnul dr. Mihai Petcu (0722.393.067)

23 august Ruginoasa (Iaşi), 28 august Comlosul Mare (Timiş) şi 6 septembrie Baraolt (Covasna) sunt trei dintre locaţiile unde Limagrain va organiza întalniri cu fermierii. Pentru mai multe informaţii puteţi contacta reprezentanţii regionali ai companiei sau pe doamna ing. Alina Creţu, director marketing Limagrain România (tel.: 0729.600.475 / alina.cretu@limagrain.com) urmăriţi pe www.bovismagazin.com o prezentare detaliată a balotierei John Deere 864 realizată de către domnul Radu Meşina, director de produs - echipamente recoltare IPSO

În spatele presei a fost montată o rampă de dirijare a balotului. Aceasta este ideală în momentul eliberării balotului pentru că acesta nu se va lovi de sol şi în acelaşi timp este rostogolit astfel încât în momentul închiderii uşa nu va fi blocată.

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

bovismagazin

43

CM YK

John Deere 8335R:

Marele Deere preferă să nu își amestece băutura După impresia noastră asupra condusului unui 8360R în unul dintre numerele anterioare ale revistei Profi Germania, ne-am întors încă o dată în scaunul șoferului unui Deere. Cu această ocazie privim mai atent modelul 8335R de 246kW la turaţie nominală/335CP (97/68 CE), pentru a vedea cât de bine funcționează atunci când este supus unei verificări profesionale.

A

existat o dezbatere dificilă (standard R ECE). Puterea în presă, pe forumurile maximă înregistrată a fost aproape ,kW,CP, ceea de pe internet și probabil la reuniunile libere ale fermi- ce sugerează că proiectanții au avut dreptate atunci când au erilor, privind care soluție de emisie de gaze de eșapament ales modul de alcătuire a mose califică a fi cea mai bună torului lor. Și mai mult, marele opțiune: abordarea SCR Deere poate chema câțiva adoptată mai răspândit; sau “ponei” în plus atunci când filtrul de particule diesel și tra- intensificarea IPM (Managementul Inteligent al Puterii) seul catalizator de oxidare ales de Deere. E timpul să vedem intră în acțiune – de la prima dacă inginerii care lucrează treaptă când funcționează priza de putere sau la viteze pentru gigantul american au de croazieră de peste , dreptate. km/h. Cu IPM făcându-și datoria, puterea prizei de puUtilajul central al primului nostru test Etapa IIIB, numai tere la viteză nominală a fost pentru diesel, este un tractor ,kW/, CP (un plus de 8335R Power Shift (schimb de ,kW/,CP) și ,kW/ putere) și motorul său din noua ,cp la putere maximă generaţie cu șase cilindri John – o creștere de .kW/,CP la Deere PowerTech PSX puterea neintensificată.

– caracterizat printr-un bloc Curba de putere rezultantă de . litri cu  supape per a R arată o creștere de cilindru care utilizează o % la cuplul de torsiune fără combinație formată dintr-un IPM, ceea ce ar trebui să îi facă catalizator de oxidare diesel, simțită prezența substanțială filtru de particule și recircu- atunci când utilizăm acest lare a gazului de eșapament tractor cu schimb de putere la muncile grele ale câmpurăcit pentru a-și atinge statutul lui. Prin comparație, creșterea foarte important Etapa IIIB. La stația de testare DLG trac- cuplului de torsiune cu IPM torul a furnizat  kW/ este mai mică de % în timp CP axului, un rezultat excelent ce viteza scade cu %. Acest dacă luați în considerare pu- lucru înseamnă că a sa cutie terea sa nominală de kW/ de transmisie fără trepte John CP la viteză nominală Deere AutoPwr IVT este cel 44

CM YK

bovismagazin

mai probabil să fie opțiunea preferată pentru lucrul în transport, dar mai multe despre acest subiect mai târziu.

Mai întâi, subiectul “fierbinte” de discuție este consumul de combustibil. La turaţie nominală R a consumat g/kWh, aceasta măsurată statistic la g/kWh la viteză priză de putere maximă. Pe scurt aceste cifre indică faptul că tranctorul nostru JD test s-a descurcat de minune returnând o performanță economică și în același timp a reușit să îndeplinească cerințele legislației Treapta IIB – și asta fără costul suplimentar al unui lichid diesel de evacuare.

Puterea barei de tracțiune la test a ajuns de asemenea la nivelul kW/CP, și aici este locul în care transmisia mecanică a lui Deere și-a dovedit adevărata valoare. În timp ce direcționa această putere spre pământ, R a consumat g/kWh la viteză nominală și g/kWh la putere maximă a barei de tracțiune. Valoarea medie de referință rezultată din testul Powermix pentru acesta a fost g/kWh.

Cei care vor să afle cât combustibil este consumat atunci

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

bovismagazin

45

CM YK

Powermix John Deere 8335R: Etapa IIIB fără AdBlue -20% -10% Consum mediu de combustibil 257 g/kWh și 9.74l/ha

Draft work: 1. Greu (sarcină 100%)

Plug Cultivator

2. Mediu (sarcină 60%)

Plug Cultivator

Funcţionare priză de putere:

g/kWh

50

AdBlue

AdBlue

Consum mediu de combustibil 259 g/kWh și 3.74l/ha

3. Greu (sarcină 100%)

Grapă Cositoare

4. Mediu (sarcină 70%)

Grapă Cositoare

5. Uşor (sarcină 40%)

Grapă • • •• • • • ••••• •• • ••• •••• •• ••• •• • • • • • • • • • • • • • Cositoare

Funcționare mixtă:

0

0 +10% +20%

Motorul PSX 9 litri eficient pentru combustibil, complet cu filtrul său de particule, rămâne curat fără utilizarea AdBlue. Fotografii: ST

AdBlue

Consum mediu de combustibil 269 g/kWh și 3.62l/ha

6. Distribuitor de îngrășăminte

când filtrul de particule efectuează o ardere de regenerare vor trebui să aștepte un studiu ulterior.

7. Presă de balotat 8. Transport Powermix 260g/kWh

0g/kWh

Valoarea Powermix este afișată jos în stânga și este atinsă prin facerea mediei celor șapte teste individuale. Textul cu roșu în tabelul de mai sus arată rezultatele medie pentru categoriile de proiectare, priză de putere și funcționare mixtă, măsurând consumul de combustibil în grame per kilowatt oră și în litri per hectar. John Deere se bazează pe un filtru de particule pentru a se conforma la standardele de emisie ale Etapei IIIB, deci nu necesită AdBlue. Particulele care se depozitează în interiorul filtrului sunt arse la intervale neregulate, însă consumul extra de motorină pe tractorul nostru de test a fost atât de mic încât nu a reușit să fie înregistrat în rezultatele medie ale Powermix. Linia galbenă din graficul din stânga marchează rezultatul medie obținut de la toate testele anterioare Powermix. Lungimea barelor individuale indică gradul la care performanțele tractorului în acest tip specific de funcționare a fost mai bun decât (verde) sau mai rău decât (roșu) rezultatul medie a tuturor candidaților la Powermix până în prezent. Cifra medie Powermix obținută de la tractoarele testate până acum, este momentan 299 g/kWh. 1)

Rezultatele de la testele ciclu de transport nu sunt încă publicate.

Raporturile de combustibil ale John Deere 8335R Powermix sunt sub rezultatele medii la toate tipurile de funcționare.

Rezultatul total Powermix pentru consumul diesel este cu aproximativ 13% mai mic decât rezultatul mediu obținut din toate testele anterioare Powermix.

John Deere 8335R: Schimbul de putere complet are numai 16 trepte de mers înainte și 5 trepte de mers în marșarier, cu ultimele spațiate inconsecvent. Acest lucru lasă numai 7 viteze în raza 4-12 km/h, iar rotațiile pe minut complete ale motorului trebuie să atingă 40 km/h viteză maximă de deplasare.

Șapte viteze în domeniul 4-12 km/h 4.7

4

5.3

5

6.1

6

7.1

7

8.1

8

9.4

9

16 viteze înainte și cinci viteze marșarier

10.9

10

0

2

4

6

8

10

12

14

F

R

P N

-50

46

CM YK

-40

-30

bovismagazin

-20

-10

0

10

20

30

40

16

18km/hr

Anticipăm că acest combustibil extra va fi mai puțin de %, dar vom efectua teste suplimentare în acest domeniu și vom evalua ce efect are filtrul de particule contami-nat asupra consumului de combustibil și costurilor de întreținere. Impresia noastră generală despre regenerarea filtrului este aceea că nu a existat un impact real la utilizarea tractorului test pentru tragerea unui cultivator sau a unui vagon de furaje.

Așa cum este menționat, tractorul R testat a trecut prin transmisia cu schimb de putere dovedită a lui John Deere deși există opțiunea de a specula AutoPwr IVT al firmei, care este standard pe modelul emblematic R. Din nefericire, momentan nu avem nici un rezultat al testului care compară aceste două tipuri de transmisie. În favoarea sa, cutia cu schimb de putere oferă o economie de £, (preţ Marea Britanie.

Pentru informaţii similare contactaţi reprezentanţii IPSO, unic importantor John Deere în România) la preț și aduce o presupusă eficiență mecanică. Are totuși salturi considerabile de la , km/h la , km/h și , km/h, care sunt departe de a fi ideale la lucrări precum tragerea discurilor compacte sau chiar o presă de balotat balţi pătraţi mari. De asemenea, treptele de marșarier sunt curios distanțate. Mai mult decât atât, schimbul de putere are o viteză maximă de 

50km/hr

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

bovismagazin

47

CM YK

În față, sistemul de suspensie se descurcă de minune să dezmierde atât șoferul cât și utilajul, iar acum necesită ungere abia după 250 ore.

km/h care este atinsă numai atunci când motorul este turat cu toată forța, deci această transmisie este cel mai bine să o evitați în cazul în care doriți să utilizați tractorul pentru muncă serioasă de transport, trăgând remorci încărcate.

Pe câmp schimbul de putere 8R devine o “bestie” cu totul diferită și se comportă, dacă ne permiteţi o paralelă haioasă

Acest cuplaj masiv ridică 11t la o înălțime de aproape 1.25m. ca porcul în mocirlă atunci când tractează echipamente de arat grele în banda de viteză - km/h. Aici raporturile de transmisie sunt încă bune, iar eficiența este și ea rezonabilă, așa cum arată kW/CP putere a barei de tracțiune și rata de consum de  g/kWh.

Capacitatea de ridicare a fost mai mare de t la capătul de jos al arcului și a trecut peste t sus la vârf, deci ar trebui să fie suficientă putere pentru a ridica orice unealtă montată pe care un R poate să o manevreze. În loc de a utiliza un întrerupător electric de

formă rectangulară pentru controlul adâncimii obișnuit, cuplajul este controlat cu un întrerupător cu atingere în fața cotierei ce este similar cu controalele alăturate pentru bobine. În timp ce tractorul nostru pentru test nu avea o legătură frontală, există opțiunea echipată din fabrică a unei instalații de .t cu prețul de £, (preţ Marea Britanie.

Pentru informaţii similare contactaţi reprezentanţii IPSO, unic importantor John Deere în România). Acest cuplaj nu are control de poziție sau eliberare a presiunii și există și problema că aceasta crește lungimea deja considerabilă a ciocului tractorului. Nouă pentru R este și o priză de putere frontală; aceasta are preț de listă £, (preţ Marea Britanie. Pentru informaţii similare contactaţi reprezentanţii IPSO, unic importantor John Deere în România). Cât despre controlul frontal al cuplajului, John Deere susține că opera-

Detalii suplimentare de la testul în câmp Acesta nu este un rezumat al evaluarilor generale, ci o listă cu detalii pozitive și mai puțin pozitive.

+

Aspecte pozitive + Cheia de contact codată cu protecție anti-furt este

Control de la distanță cârlig, Blocare parcare pe schimbătorul de viteze, Oglindă interioară mare, Volanul se ajustează cu ușurință.

-

Nu există capac albastru, doar capacul rezervorului de combustibil. Trusa de scule stă într-un loc convenabil.

standard în UK/Irlanda

Legătura de sus este un element mare, dar este încă stocat în cel mai subțire dintre suporturi.

+

+

Spațiu de depozitare de mărime decentă și scaun pasager capitonat ușor de împăturit cu centură de siguranță.

Aspecte negative - Fără tracțiune integrală automată și controlul blocării la derivă în funcție de unghiul de direcție.

48

CM YK

bovismagazin

Operatorul poate acționa priza de putere doar de pe pământ după ce aceasta a fost activată din cabină. Nu există control al țevii montate pentru protecția împotriva noroiului, iar geamul din spate se deschide numai parțial.

Accelerația motorului nu are gradație sau funcție de memorie, Coada indicatorului este la o întindere de volan, Farurile standard sunt slabe, deși există o opțiune să cheltuiți £1,674 pe pachetul de iluminat Premium HID, Zona ștergătorului de pe geamul din față este prea mică.

-

Acei operatori care deoresc acces la viteze de priză de putere atât de 1,000 rpm cât și 540 rpm trebuie să comande o cutie de viteze auxiliară de £1,284.

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

bovismagazin

49

CM YK

torul poate utiliza setările de timp și debit pentru a îndeplini majoritatea cerințelor.

Configurarea controalelor de debit și timp pe sistemul hidraulic constă într-o mâzgâlitură prin terminalul de pe cotieră a ecranului tactil GS  CommandCenter, iar mânerul pentru eliberarea presiunii pe aparatele de cuplare este de ajutor atunci când conectați țevi. În contrast, întrerupătoarele pentru hidraulică sunt mai puțin de ușor de folosit, și este foarte ușor să le treceți în ”float” atunci când căutați ”rectractarea”. Puterea hidraulică este satisfăcătoare pentru această consolă de putere cu un debit de  litri/min, care este echivalent cu o putere de aproape kW. Cei  litri de ulei hidraulic/de transmisie disponibili sunt cei care par să fie factorul limitativ aici. Dedesubt, în timp ce alți producători de tractoare trec la anvelope din spate cu diametru mai mare , m ca să poată pune cât mai mult cauciuc pe pământ posibil, Deere

Singurul impediment în cabina spațioasă și de calitate este un ventilator unitate destul de vocal și intruziv.

Operarea este extrem de convenabilă.

Din păcate, totuși, nu există butoane care să controleze utilaje care sunt conectate prin sistemul ISObus.

John Deere 8335R: Putere de ridicare și solicitare de ridicare Capacitate de ridicare Lift capacity (daN)(daN) 12,000 11,000 10,000 9,000 8,000 7,000

cultivator 5,000kg

6,000 5,000 4,000

plug 2,000kg

3,000 2,000

Brațe de ridicare lungi: continuu 8,244 daN; 80,1 cm înălțime de ridicare

1,000 0

Brațe de ridicare scurte: continuu 8,739 daN; 77,5 cm înălțime de ridicare 0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

110

120

Lift Scară de range ridicare (cm) (cm)

John Deere 8335R: Curba roșie arată capacitatea de ridicare înregistrată (90% din ridicarea maximă) ca putere de ridicare continuă pe capetele de legătură, în timp ce curba galbenă arată capacitatea de ridicare înregistrată cu tije de ridicare scurtate. Nici cel mai greu utilaj montat nu ar trebui să fie o problemă pentru acest tractor, care îl ridică la 1.25m dacă este cazul.

50

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

rămâne cu cele cu diametru mai mic , m. Tractorul nostru test a fost dotat cu .t de balast pe roțile din spate pentru a ajunge la o greutate totală de ,t, care lasă o sarcină utilă de ,t înainte de a atinge cele ,t brut permise. R s-a întors în rază de . m, care nu este cel mai strâns viraj și nu ar fi reuşit să îl realizeze pe un drum cu o lăţime de , m. Nici diametrul anvelopelor frontale nu este atât de mare - ,m. Ceea ce ne-a surprins totuși au fost direcția și mersul drept înainte ale tractorului în ciuda faptului că nu suportă sistemul mai avansat și impresionant ActiveSteer. În plus, suspensia independentă a axului frontal s-a dovedit a fi liniștitor de eficientă.

Sus, cabina lui R este bine fixată și extrem de “tăcută” la  db(A), unitatea suflantă cu ventilator fiind singurul element care disturbă august 2012

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

bovismagazin

51

CM YK

liniștea. Deși nu există suspensie la cabina tractoarelor din seria R nu prea i-am dus dorul. În orice caz, există întotdeauna opțiunea de a plăti încă £, (preţ Marea Britanie. Pentru informaţii similare contactaţi reprezentanţii IPSO, unic importantor John Deere în România) pentru Active Seat (scaun activ). În interior, cotiera multifuncțională este locul afișajului GS CommandCenter. În acest caz, chiar vă recomandăm să optaţi pentru versiunea cu ecran tactil GreenStar, deoarece la £ (preţ Marea Britanie. Pentru informaţii similare contactaţi reprezentanţii IPSO, unic importantor John Deere în România) este un element cu cost relativ scăzut, și face ca ter-

minalul să fie mult mai intuitiv de utilizat.

Panoul de comandă al cotierei nu este aglomerat, însă îi lipsește controlul memoriei de viteză. Vești mai bune sunt că o doză ISObus face parte din specificațiile standard și există de asemenea o doză pentru un joystick care se introduce.

În ultimul rând, întreținerea.

Cei , litri de ulei de motor necesită să fie aruncați la fiecare  ore, în timp ce cei  litri combinați de lichid hidraulic și de transmisie trebuie schimbați la intervale de . ore; în general, e în regulă. Mai mult decât atât, cele  puncte de lubrifiant de pe axul frontal ar trebui să primească atenție la fiecare  ore. Înainte de a termina,

trebuie să menționăm doar sistem JD Link Ultimate, care este softul telematic şi care permite distribuitorului dumneavoastră, IPSO Agricultură, să folosească Service Advisor Remote. Așa cum sugerează și numele, acest sistem permite reprezentanței să verifice bună-starea tractorului din garajul său și apoi să trimită o echipă de service cu piesa potrivită, în mod ideal, înainte ca operatorul să afle de problemă. În UK și Irlanda la fel ca şi în România, JD Link este standard pe tractoarele R, abonamentul în primul an fiind gratuit. Un alt avantaj la sistem este că oferă proprietarilor abilitatea de a verifica locația unui tractor dar şi condurile de eroare, orele de funcţionare, consumul de combustibil, tem-

Asigurarea furajelor pentru anul agricol 2012-2013 studiu de caz: culturile fermei Oliclado, jud. Braşov

Doamna Angela Grusea, Green Master: Suntem într-o situaţie destul de delicată, acum la începutul lunii august, din cauza secetei. Încercăm să facem o analiză a ceea ce s-a întâmplat în decursul acestui an vis-a-vis de deficitul mare de umiditate care se resimte puternic şi în aceste regiuni montane, din zona Făgăraşului. Aşa cum am menţionat deficitul este mare... nu a plouat de aproxi-mativ  luni, iar în această zonă structura de bază a furajării este constituită în principal din plante furajere şi porumb siloz. În afară de inventarierea efectelor de secetă pe care le-am constatat astăzi nu numai aici ci şi la alţi fermieri, intenţionăm să subliniem câteva aspect tehnice care trebuie să stea 52

CM YK

bovismagazin

în atenţia fermierilor crescători de vaci cu lapte pentru a reduce, pe cât posibil efectele de secetă.

Din experienţa noastră, foarte important pentru fermele cu vaci de lapte este alegerea amestecurilor... nu poţi să estimezi ce se va întâmpla cu - ani înainte pentru că avem plante perene iar atunci în structura conveierului verde trebuie să existe plante rezistente la secetă şi plante echilibrate energo-proteic.

Amestecul din această cultură este un amestec pe bază de graminee şi leguminoase, avem Lotus Corniculatus (Ghizdei) pentru că este un sol acid şi am decis să alegem această specie rezistentă pe solurile acide, de asemenea avem Dactilys Glomerata, Festuca Pratensis şi Fes-

tuca Arundinacea. Ceea ce am observant urmărind strucura de specii precum Lolium Perenne şi Phleum Pratense au suferit foarte mult datorită secetei din ultimele  luni... practic aceste specii au intrat în repaus şi sperăm ca în toamnă să-şi reia procesul. Este foarte important pentru fermierii care deţin vaci să aibă în asolament lucernă.

Este regină pentru ţara noastră, este rezistentă la secetă, fiind cultura care în asociere cu porumbul ajută şi susţine fermele mai ales din sudul ţării unde gramineele perene nu-şi găsesc locul fără irigaţii.

Claudiu Bandescu: Dacă urmărim structura fermei, avem ha lucernă, ha pajişte temporară,

www.bovismagazin.com

peraturile lichidelor de răcire şi a uleiurilor.

Rezumat: Se pare că opțiunea de a merge exclusiv pe varianta diesel DPF/DOC nu este un dezastru privitor la consumul de combustibil; întradevăr, departe de acest lucru, judecând după performanțele lui R în testul nostru Powermix. Cumpărătorii ar trebui totuși să se gândească bine la opțiunea lor de transmisie înainte de a comanda un nou R. Schimbul de putere testat ar trebui să satisfacă toate nevoile atunci când este utilizat conform proiectului, însă vă recomandăm cu siguranță să luați în considerare AutoPowr IVT pentru oricare dintre tractoarele R. ha amestec de trifoi roşu cu graminee. În anii de secetă este bine să avem o densitate bună ca să obţinem o producţie prin densitate şi numărul de lăstari.

De asemenea este bine să se cosească la o înălţime mai mare decât în mod normal pentru a ajuta plantă la regenerare şi este foarte important ca plantele furajere să fie amplasate pe soluri cu aport de apă freatică.

Pot să vă spun că această cultură este în anul , la a -a coasă, iar după cum se vede o coasă destul de “subţire” din cauza secetei... aprotimativ  tone. Prima coasă a fost foarte bună, insă am şi amendat cu , tone carbonat de calciu datorită solului acid.

Datorită faptului că nu am avut cum să fac rotaţii anul acesta din cauza acidităţii solului, am menţinut această cultură de lucernă şi în anul , iar dacă nu aveam probleme cu secetă în această toamnă aş fi suprainsamantat cu Lolium Multiflorum şi aş mai fi prelungit cultura încă un an pe această parcelă... însă vom vedea până în luna septembrie dacă se va regla regimul hidric sau nu. august 2012

CM YK

BOVISmagazin

Livrare imediată din stocul de la Săftica şi Drajna Cea mai mare gamă de încărcătoare frontale articulate multifuncţionale, de la 20 la 210 CP, cu peste 50 de accesorii ce se pot monta frontal. Toate încărcătoarele Schäffer sunt 4x4, articulate la mijloc, cu frână multi disc în baie de ulei, acţionate printr-o singură manetă de control şi cu vizibilitate 360º, iar garanţia este 24 luni fără limită de ore. Încărcătoarele Schaeffer 2345 SLT sunt unele foarte rapide, au motor Kubota de 45CP, înălţimea utilajului este 1.950mm, lăţime între 970 şi 1.400mm, capacitate de ridicare 1.200kg la 3.110mm. Sunt standard 4x4, frână multi disc în baie de ulei şi control printr-o singură manetă. Sunt ideale pentru ferme zootehnice, municipalităţi, prestări de servicii, construcţii industrie. Schaffer 9380T cu motor Deutz 180 sau 210CP, este primul dintr-o nouă generaţie de încărcătoare telescopice articulate, aer conditionat in standard, capacitate de ridicare 5000kg la 7 m, având o cupa de 5mc. Utilajul combină buna vizibilitate panoramic a unui încărcător pe pneuri cu înălţimea de ridicare şi raza de acţiune a unui utilaj telescopic rigid. Cu ajutorul sistemului de frânare pneumatic, 9380T oferă o sarcină de remorcare admisă de 16t. Schaeffer 9380T are cea mai rapidă, economică şi eficientă variantă pentru tasat siloz, datorită greutăţii de 16 tone plus încărcătura cupei, împărţită pe 4 roţi de cauciuc.

Alăturaţi-vă comunităţii Schaeffer şi lasaţi-ne să vă convingem că nimic nu oferă mai multe beneficii decât calitatea.

FarmTech sediu: Calea Bucureşti, nr 115B, sat Săftica, com. Baloteşti, judeţ Ilfov punct de lucru: Str. Soarelui, nr 32 BIS, sat Drajna Noua, com Dragalina, judet Calarasi mobil: 004 office@farmtech.ro www.bovismagazin.com bovismagazin august 2012/0723.549.591 sau 004/0727.554.554; tel/fax: 004/ 021.352.93.08; e-mail:

CM YK

53

CM YK

8/2012

BOVISmagazin

www.traktorpool.ro

Toate preţurile nu includ TVA

Revista

54

1283883 Ahlmann AX100 an 2008, 700 h, 35.000 €, Helmut Backhaus Valtra Vertragshändler, tel. +49 (0) 5438 212, info@valtra-backhaus.de

1538895 Avant 750 an 2010, 250 h, 35.000 €, W. Vorwerk-Thole GmbH & Co. KG, tel. +49 (0) 59 62 93 44 0, Landmaschinen@Vorwerk-Thole.de

1454044 Berthoud ELITE 1200 an 2009, 24.900 €, Ets LEBAUDY, tel. +33 (0) 2 33 30 68 68, lpellerin@lebaudy.com

1589777 Bobcat AL 440 D an 2007, 725 h, 49.900 €, Wiedmann Baumaschinen, tel. +49 (0) 7551 301170, info@wiedmann-baumaschinen.de

1602596 Case IH 721 E an 2010, 3500 h, 72.900 €, Hoping GmbH, tel. +49 (0) 4446 968810, middelbeck@hoping.de

1621078 Case IH 721F XT AD-Blue an 2012, 10 h, 126.000 €, CASECON KÄHLER Baumaschinen GmbH & Co. KG, tel. +49 (0) 4292 1081, info@kaehler.eu

1691813 Case IH CS 150 an 1998, 9012 h, 18.403 €, Hoping GmbH, tel. +49 (0) 4446 968810, middelbeck@hoping.de

1691809 Claas Celtis 456 RX an 2006, 4000 h, 23.900 €, Fahrzeughandel Jan Hofschröer, tel. +49 (0) 5465 2031017, info@fjhofschroeer.de

1691665 Claas Quadrant 1200 RC an 1995, 15.000 €, Heinrich Schröder Landmaschinen KG, tel. +49 (0) 4431 8907-22, info@schroeder-gruppe.de

1604100 Claas QUANTUM 5500 S an 1998, 15.000 €, AGRAVIS Technik Weser-Aller GmbH, tel. +49 (0) 5108 64 07-0, technik-weser-aller@agravis.de

1658031 Claas Scorpion 7030 an 2010, 520 h, 71.008 €, Fricke Landtechnik GmbH, tel. +49 (0) 3998 27290, olaf.jammrath@fricke.de

1650569 Claas Scorpion 9040 an 2011, 544 h, 76.500 €, CLAAS Main-Donau GmbH & Co. KG, tel. +49 (0) 8457 74 897, werner.thaller@claas-mdo.de

1645409 Claas Scorpion 9040 an 2007, 48.000 €, Titzmann Landtechnik GmbH & Co. KG, tel. +49 (0) 5902 940140, info@titzmann-landtechnik.de

1690259 Dammann ANP 4024 an 1991, 16.260 €, Rittergut Hofspiegelberg, tel. +49 (0) 5153 7294, rittergut@hofspiegelberg.de

1633538 Dammann Trac 3200 H3A an 2008, 154.622 €, Schmahl HaGe GmbH & Co. KG Landtechnik, tel. +49 (0) 38822 822-0, verkauf@schmahl-hage.de

1691786 DeLaval CF150X an 2008, 2.900 €, Ramello, tel. +41 (0) 91 8581162, afeitknecht@hotmail.com

1691615 Deutz-Fahr Agrostar 6.38 an 1995, 8000 h, 21.500 €, Schlepperhandel, tel. +49 (0 )1755433055, info@woh-shop.de

1620528 Deutz-Fahr Agrovector 30.7 an 2009, 780 h, 40.600 €, Ralle Landmaschinen GmbH, tel. +49 (0) 37328 809 0, chr@ralle.de

1649900 Deutz-Fahr Agrovector 40.8 an 2010, 1300 h, 54.538 €, Willi Rohwer GmbH, tel. +49 (0) 4337 917111, Willi.Rohwer@t-online.de

1680216 Deutz-Fahr K 7.36 an 2001, 16.170 €, Johannes Schmid, tel. +49 (0) 8342 9 89 93, info@geraetetechnik-schmid.de

bovismagazin

www.bovismagazin.com

august 2012

8/2012

CM YK

CM YK

BOVISmagazin

1617539 Deutz-Fahr K 7.36 an 2004, 17.990 €, Schön GmbH, tel. +49 (0) 7305 9294313, info@die-schoen-gmbh.de

1480193 Dieci AgriStar 37.7 ZEUS an 2008, 1146 h, 53.600 €, Baase Landmaschinen GmbH, tel. +49 (0) 38325 6400, baase-landmaschinen-verkauf@t-online.de

1630090 Doosan DL 250 an 2012, 60 h, 99.500 €, Gerben de Hoog, tel. +49 (0) 4903 915663, info@maschinen-dehoog.de

1588689 ELHO SIDELINER 1520 an 2012, 11.583 €, Landtechnik Villach GmbH, tel. +43 (0) 4242 58861, office@landtechnik.co.at

1691828 Fendt 270V an 2001, 7600 h, 16.900 €, Fahrzeughandel Jan Hofschröer, tel. +49 (0) 5465 2031017, info@fjhofschroeer.de

1663313 Fort RF 89 an 1998, 2.136 €, Ing. Wilhelm Hofbauer Landmaschinen Handel u. Reparatur, tel. +43 (0) 7216 6239, info@w-hofbauer.at

1592746 Giant V 452T HD an 2011, 40 h, 28.983 €, Michalek GmbH, tel. +49 (0) 5132 200 60, info@michalek-wv.de

1531012 Göweil G3010 PROFI an 2009, 16.583 €, LTC Kirchdorf, tel. +43 (0) 7582 6275580, kirchdorf@lagerhaustc.at

1691646 Hako 1600 D an 1990, 110 h, 4.999 €, Landratsamt Dachau, tel. +49 (0) 8131 74180, kreisfinanzverwaltung@lra-dah.bayern.de

1658080 Hanomag 33D an 1987, 10500 h, 10.900 €, tel. +49 (0) 5364 7315, stefan-voges@t-online.de

1625027 Hardi Commander 4200 Plus an 2004, 25.000 €, Heinrich Schröder Landmaschinen KG, tel. +49 (0) 4431 8907-22, info@schroeder-gruppe.de

1369536 Hitachi ZW 180 + cupă an 2010, 850 h, 93.900 €, Maschinenbau Rehnen GmbH, tel. +49 (0) 4963 4965, claus@rehnen.de

1684930 Inuma 5024 an 2004, 25.000 €, Inuma Pflanzenschutztechnik GmbH, tel. +49 (0) 3603 8618 12, ronald.beyer@inuma-aschara.com

1612994 Jacoby Euro Super 1000 an 1987, 3.319 €, KWF Agrartechn.

Lohnunternehmen, tel. +49 (0) 2944 58340, kwf-mastholte@t-online.de

1598293 JCB 403 Hi-Lift an 2010, 380 h, 17.639 €, Saure Maschinenbau, tel. +49 (0) 5632 403980, sauremaschinenbau@googlemail.com

1631917 JCB 406 an 2008, 3877 h, 23.397 €, Pittschau Landmaschinen, tel. +49 (0) 4773 289, info@pittschau.de

1630365 JCB 436 HT an 2011, 100 h, 116.900 €, Mager & Wedemeyer, tel. +49 (0) 4207 605126, gebrauchte@muw.de

1575110 JCB 531-70 Agri Super an 2011, 64.500 €, Charter Agro-Masz, tel. +48 (0) (0)65 546 49 49, dawid@charteragromasz.pl

1623910 JCB 541-70 AGRI an 2011, 67.000 €, KAGRO, tel. +48 (0) 67 216-03-18, kagro@kagro.pl

1616865 JCB TM 310 S Agri an 2012, 85 h, 75.800 €, Hoping GmbH, tel. +49 (0) 4446 968810, middelbeck@hoping.de, 108 kW / 145 PS

1588320 JCB TM220 an 2011, 70 h, 54.300 €, Zörb-Landtechnik e.K., tel. +49 (0) 6403 97274 0, stzoerb@zoerb-landtechnik.de

1639208 John Deere 3040 an 1986, 7206 h, 9.160 €, Link GbR Land- u.

Baumaschinen, tel. +49 (0) 6667 919292, RLink-Landtechnik@t-online.de

1691841 John Deere 5215 an 2004, 580 h, 22.689 €, Ernst Däubler e.K. Landmaschinen, tel. +49 (0) 9856 290, e.daeubler@t-online.de

1692006 John Deere 548G an 1996, 13350 h, 78.200 €, Agrar Markt DEPPE GmbH, tel. +49 (0) 5524 923024, JuelgeMaik@AgrarMarktDEPPE.de

www.bovismagazin.com

august 2012

Toate preţurile nu includ TVA

CM YK

bovismagazin

55

8/2012

CM YK

BOVISmagazin

56

1679855 John Deere 732 an 2007, 25.126 €, Steinbrink Landtechnik, tel. +49 (0) 5533 93216, lager@steinbrink-landtechnik.com

1686610 John Deere 840i an 2009, 32.000 €, tel. +48 (0) 71 311 18 41, w_mazurek@wp.pl

1691705 Krone CF155XC an 2011, 41.008 €, Horst Körner GmbH & Co. KG, tel. +49 (0) 6841 82 51, landmaschinen-koerner@t-online.de

1512727 Krone RB 1500 Multicut an 2001, 15.417 €, Landtechnik Villach GmbH, tel. +43 (0) 4242 58861, office@landtechnik.co.at

760213 Krone Titan R 48 GD an 2008, 47.083 €, Rotschne Landtechnik KG, tel. +43 (0) 7942 72530 14, landtechnik@rotschne.at

1692018 Krone Vario Pack 1500 MC an 2007, 19.900 €, Merkantil Export-Import GmbH, tel. +49 (0) 3966 211018, r.lange@merkantil.de

1509941 Krone ZX 550 GL an 2008, 67.226 €, OAB - Oelgeschläger Agrartechnik GmbH, tel. +49 (0) 5471 9512150, johannes.trentmann@oelgeschlaeger.de

1598194 Kuhn RW1200C an 2011, 12.185 €, Thome-Bormann GmbH, tel. +49 (0) 6551 1479 0, db@thome-bormann.de

1628091 Lamborghini R 6.120 an 2008, 5950 h, 33.193 €, Schwarz GmbH, tel. +49 (0) 7191 9266 0, info@schwarz-lt.de

1607099 Liebherr L514 Z an 2010, 572 h, 73.900 €, Heinrich Schröder Landmaschinen KG, tel. +49 (0) 4431 8907-22, info@schroeder-gruppe.de

1651367 Manitou 1232S an 1998, 2600 h, 24.000 €, Grüner Landmaschinen GbR, tel. +49 (0) 7577 3932, Landtechnik@gruener-gbr.de

1600759 Manitou MHT 7140 an 2011, 1100 h, 135.000 €, Dekeyser BVBA, tel. +32 (0) 93 260099, sven@key-tec.be

1653757 Manitou MLT 731 LSU an 2007, 2695 h, 40.560 €, tel. +49 (0) 5941 8261, Bernd.Brookman@gmx.de

1420580 Manitou MRT 2150 M an 2006, 2525 h, 105.042 €, Rebo Landmaschinen GmbH, tel. +49 (0) 4445 9621-0, gebraucht@rebo.de

1594275 Manitou MRT 2150 M an 2005, 4197 h, 79.500 €, Rebo Landmaschinen GmbH, tel. +49 (0) 5493 99 21 98 -17, gebraucht@rebo.de

1474872 Mascar 1600 BA an 2012, 9.500 €, Böttger Agrartechnik & Service GmbH, tel. +49 (0) 37292 2970, n.boettger@boettger-agrartechnik.de

1633537 Mengele Garant 330 an 1994, 4.697 €, tel. +49 (0) 8273 2903, jk-agrar@gmx.de

1587569 Merlo 45.21 MCSS an 2009, 2600 h, 95.041 €, Dekeyser BVBA, tel. +32 (0) 93 260099, sven@key-tec.be

1589177 Merlo P55.9 CS an 2010, 700 h, 75.000 €, Technomarkt GmbH Harz & Beger, tel. +49 (0) 35241 5 83 01, bernhardt@technomarkt-gmbh.de

1644192 Merlo Roto 45.21MCSS an 2011, 281 h, 154.000 €, Anton Hülsken GmbH & Co. KG, tel. +49 (0) 2547 93070, traktorpool@anton-huelsken.de

1441395 MS Schaffer cupă an 2011, 365 €, Metal Spaw, Tel. + 48 (0) 664 411 907, deby22@wp.pl, 870-2000 mm

1441379 MS Weidemann cupă an 2011, 365 €, Metal Spaw, Tel. + 48 (0) 664 411 907, deby22@wp.pl, 870-2000 mm

1691718 New Holland 8340 an 1997, 6439 h, 17.000 €, Ackermann, tel. +33 (0) 3 87 86 16 67, ph.ackermann@wanadoo.fr

1611373 New Holland LM 5060 an 2007, 2453 h, 48.000 €, AGRAVIS Technik Südhannover/Braunschweig GmbH, tel. +49 (0) 5562 9407-13, sebastian.wollersen@agravis.de

bovismagazin 8/2012

CM YK

www.bovismagazin.com

august 2012

Toate preţurile nu includ TVA

CM YK

BOVISmagazin

1655367 New Holland LM435 110 an 2005, 3000 h, 32.500 €, Unser Lagerhaus WarenhandelsgmbH. Klagenfurt, tel. +43 (0) 463 3865-665, maximilian.prutej@unser-lagerhaus.at

1692041 Pirelli 620/70R42 1.850 €, Bernard Krone GmbH - agropark, tel. +49 (0) 5977 935-262, gebrauchtmaschinen.lvd@krone.de

1655116 Poettinger Ernteboss 1 13.833 €, Unser Lagerhaus WarenhandelsgmbH. Klagenfurt, tel. +43 (0) 463 3865-665, maximilian.prutej@unser-lagerhaus.at

1686487 Pöttinger JUMBO 7210 84.000 €, Mager & Wedemeyer, tel. +49 (0) 4207 605126, gebrauchte@muw.de

1623577 Pronar T 400 an 2012, 32.910 €, EURO-Jabelmann, tel. +49 (0) 59 48 93 39 0, info@euro-jabelmann.de

1679292 Rau Spridomat D2 an 1991, 4.706 €, tel. +49 (0) 4753 380, jhfeil@gmx.de

1691781 SAME Dorado 56 an 2006, 540 h, 22.000 €, tel. +49 (0) 7071 82599, mlinse@gmx.de

1571544 Schäffer 3350 an 2011, 30.800 €, Agroservice Langenwolmsdorf GmbH, tel. +49 (0) 35973 28511, e.winter@agroservice-stolpen.de

1618145 Schäffer 5058 Z an 2009, 1700 h, 28.500 €, Deventer, tel. +49 (0) 2535 9599260, august.deventer@gmx.de

1619966 Schäffer 870 T an 1999, 2642 h, 29.500 €, Maschinenhandel Höing GmbH & Co. KG, tel. +49 (0) 2542 955555, info@mhg-maschinen.com

1601401 Schäffer 9100Z an 2007, 1510 h, 45.000 €, Bartling Landtechnik GmbH, tel. +49 (0) 5423 940726, gebraucht@bartling-landtechnik.de

1637735 Sipma Owijarka Tekla 274 an 2012, 1.630 €, Szyszka Agro-Perfekt, tel. +48 (0) 62 721 00 34, szyszka.adam@wp.pl

1691849 Stoll Robust F51 HDP 3.950 €, AFS-Haferkemper, tel. +49 (0) 2902 912211, afs-haferkemper@t-online.de

1675061 Strautmann Super Vitesse an 2002, 15.266 €, Landwirtschaft, tel. +49 (0) 6657 608542, daniel.will.wisselsrod@web.de

1672793 Taarup 7640 an 2007, 14.000 €, Pechtheyden Landtechnik, tel. +49 (0) 2431 94348-22, w.huelsen@pechtheyden-landtechnik.de

1663095 Tanco 1320 EH TWIN an 2010, 15.000 €, Schwarzmayr Landtechnik GmbH, tel. +43 (0) 7752 86 502, landtechnik@schwarzmayr.at

1642458 Terex TL 80 an 2007, 1915 h, 34.900 €, Wiedmann Baumaschinen, tel. +49 (0) 7551 301170, info@wiedmann-baumaschinen.de

886145 Unia Fala XL an 2012, 7.900 €, EURO-Jabelmann, tel. +49 (0) 59 48 93 39 0, info@euro-jabelmann.de

1691793 Valtra 8350 an 2000, 8350 h, 20.000 €, LT-Börse Thomas van der Mee GmbH, tel. +49 (0) 5461 4175, info@LT-Boerse.de

1232283 Vicon Duplex 600 an 2012, 13.866 €, S-A-S Spezielle-AgrarSysteme GmbH, tel. +49 (0) 5606 530 6930, pflueger@spezielle-agrar-systeme.de

1654153 Weidemann 2070 CX 80 T an 2011, 697 h, 41.000 €, Lücke-Schröder, tel. +49 (0) 5475 958990, info@luecke-schroeder.de

1271073 WEIDEMANN Mulcitor an 2009, 1 h, 3.739 €, A. Eckoldt Landtechnik, tel. +49 (0) 35204 679 0, info@eckoldt.com

1691260 Welger FG 600 2.250 €, Servatius & Ehlenz GmbH, tel. +49 (0) 6561 971 070, info@servatius-ehlenz.de

1692122 Yimma 204 3400 h, 3.277 €, F. Schwedler LandtechnikMetallbau, tel. +49 (0) 2821 3 01 06, F.Schwedler@t-online.de

www.bovismagazin.com

august 2012

Toate preţurile nu includ TVA

CM YK

bovismagazin

57

8/2012

CM YK

BOVISmagazin În următorul număr al revistei BOVISmagazin vom prezenta o altă fermă familială, din judeţul Ilfov, în care s-au făcut numeroase investiţii “cu sufletul“, înainte de orice

R E V I S TÃ A C R E S C ÃT O R I L O R D E T A U R I N E D I N R O M Â N I A noutăţi

|

management

|

alimentaţie

|

genetică

|

patologie

|

tehnologie

|

mediu

|

procesare

Numai pe baza acestui talon vei putea obţine abonamentul pentru BOVIS magazin Completaţi spaţiile, bifaţi rândurile corespunzătoare, semnaţi în dreapta jos şi trimiteţi-l prin poştă însoţit de copia documentului care certifică plata, la adresa: SC AGRICULTURAL MEDIA GROUP SRL, loc. Dumbrava Roşie, str. Haiducului nr. 23, cod 617185, jud. Neamţ, România.

NUMELE ................................................... PRENUMELE ................................................................................................

TEL ................................................................. E-MAIL...................................................................................................

Voi primi publicaţia pe adresa de acasă sau serviciu (numele instituţiei): ...................................................................................................................................................................................... strada ............................................................................................................ nr. .................... bl. ................ ap. .......... sector/judeţul .................................................... localitatea .........................................................................................

Doresc să primesc la acceaşi adresă o factură fiscală pentru suma achitată, pentru firma: .............................................. ............................................................................ CUI ...................................... localitatea ............................................

Am achitat suma de: o 50 RON* (1 an), o 90 RON* (2 ani) * plus TVA. • mandat poştal/ordin de plată nr. ........................................................ din data de ..................................................... pentru SC AGRICULTURAL MEDIA GROUP SRL, în contul IBAN RO37RZBR0000060003407434 deschis la Raiffeisen Bank Piatra Neamţ.

Semnătura ............................................. PENTRU MAI MULTE INFORMAŢII PUTEŢI SĂ NE CONTACTAŢI LA: 0723.664.394

58

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

august 2012

CM YK

ETAPA DUPA ETAPA

I M P O T R I VA FBOVISmagazin BREI 3 Definirea unei strategii de lupta

2 Diagnosticarea bolii

4 Vaccinare Imunizare Protectie

1 Identificarea bolii

5 Vaccin eficace si sigur

®

Vaccin unic si inovativ - Febra Q Faza 1

COMPOZIŢIA: Coxiela burnetii inactivată, tulpina “Nine mile” 72 unităţi QF, excipienţi Tiomersal max 120 μg. Indicaţii:Bovine:pentru imunizarea activă a bovinelor, pentru a reduce riscul la animalele neinfectate vaccinate atunci când nu sunt gestante să devină eliminatoare şi pentru reducerea eliminării de Coxiella burnetti prin lapte şi mucus vaginal. Instalarea imunităţii: nu s-a stabilit. Durata imunităţii: 280 de zile de la nalizarea ciclului de vaccinare primară. Caprine:pentru imunizarea activă a caprinelor, pentru reducerea avorturilor produse de Coxiella burnetii şi pentru reducerea eliminării din organism prin lapte, mucus vaginal, fecale şi placentă. Instalarea imunităţii: nu s-a stabilit. Durata imunităţii: nu s-a stabilit. Protecţia a fost demonstrată prin testul infectiei de control la 8 zile de la vaccinarea primară. Contraindicaţii:nu sunt.

Reacţii adverse:Bovine: este destul de frecventă (la 8 din 10 animale) observarea unei reacţii palpabile cu un diametru maxim de 9-10 cm la locul de injecţie, care poate dura până la 17 zile. Această reacţie scade gradual şi dispare fără a  necesar vreun tratament. Caprine: este destul de frecventă (la 4 din 12 animale) observarea unei reacţii palpabile cu un diametru maxim de 3-4 cm la locul de injecţie, care poate dura până la 6 zile. Această reacţie scade gradual şi dispare fără a  necesar vreun tratament. Destul de frecvent (mai mult de 1 din 10 animale) se întâlneşte o creştere a temperaturii rectale timp de 4 zile post-vaccinal, fără alte semne generale. Administrare:administrare subcutanată. Agitaţi bine aconul înainte de utilizare. Bovine: 4 ml în regiunea gâtului. Caprine: 2 ml în regiunea gâtului. Deşi cerinţa privind ecacitatea se bazează pe datele de la testul “infecţiei de control” efectuat pe capre vaccinate de două ori, la 6 şi la 3 săptămâni înainte de începerea gestaţiei, există indicii dintr-un studiu clinic mare că este util să se vaccineze animalele tinere. Aceste informaţii, împreună cu datele obţinute la bovine, permit recomandarea următorului program de vaccinare: Bovine de la vârsta de 3 luni: Vaccinare primară: Se administrează subcutanat 2 doze la un interval de 3 săptămâni. În condiţii normale calendarul de vaccinare trebuie planicat astfel încât vaccinarea primară să e făcută cu 3 săptâmâni înainte de montă sau inseminare articială. Revaccinare La ecare 9 luni, aşa cum este descris pentru vaccinarea primară, bazată pe durata imunităţii de 280 zile. Caprine de la vârsta de 3 luni: Vaccinare primară Se administrează subcutanat 2 doze la un interval de 3 săptămâni. În condiţii normale calendarul de vaccinare trebuie planicat astfel încât vaccinarea primară să e făcută cu 3 săptâmâni înainte de montă sau inseminare articială. Nu a fost stabilită durata imunităţii. Protecţia a fost demonstrată prin testul infecţiei de control, la 8 zile de la vaccinarea primară. Timp de aşteptare:carne, organe şi lapte: 0 zile. Natura şi compoziţia ambalajului primar : cutie de carton cu 1 acon din plastic (PEDJ), care conţine 40 ml de supensie.

august 2012 Animale S.A. - www.ceva.com - cevaromania@ceva.comwww.bovismagazin.com Ceva Santé Str. Chindiei nr 5, sector 4 - 040185 Bucuresti - Romania - Tel: 00 40 (0) 21 335 00 60 - Fax: 00 40 (0) 21 335 00 60

CM YK

bovismagazin

59

CM YK

PLANETA CRESCĂTORILOR DE ANIMALE

• •• ••• • • • • • • • • • •

11-14 Septembrie - RENNES - FRANŢA

SALONUL INTERNAŢIONAL DEDICAT CREŞTERII ANIMALELOR FR: Tel. : +33 223 48 28 80 - international@space.fr www.bovismagazin.com RO: Tel. : 0747 013 650 - space@amconseil.ro CM YK

CM YK