Bovis magazin 41 versiune electronica by BOVISmagazin

L IA

EC SP

a i 12 rte lu 20 ca ru ie ţi e br da ug m an a ie m te no co ăta u 15 n c Să ând ep înc

ANUL 9 NR. 6 (41) octombrie 2012 8,5 ron

cover story: doamna dr. Doina Manghiuc în timpul unei intervenţii de remediere a unei deplasări a abomasumului

Comandaţi cartea Sănătatea ugerului prin email (ionut.lupu@bovismagazin.com) sau telefon (0723.66.43.94 - Ionuţ Lupu)

Campionii din Moldova ai Holstein Ro pagina 5

După ce a lansat şi distrus cu aceeaşi pricepere organizaţile cele mai vizibile ale crescătorilor de vaci din judeţele din sud-ul şi est-ul ţării plângându-se mereu de incapacitatea fermierilor de a-i înţelege eforturile şi ideile domnul Costel Caraş trece la un nou nivel...

CM YK

www.bovismagazin.com

CM YK

www.bovismagazin.com

CM YK

BOVISmagazin

Cuprins N 41 4 Campionii din Moldova ai Holstein Ro 5 Antreprenor, morar, fermier, sindicalist, preşedinte de asociaţie... şi un excelent politician 7 Taurul 7HO08190s Gen-Mark Stmatic Sanchez 10 Asociaţia Crescătorilor de Vaci “Bălţată Românească“ Tip Simmental 12 Este cu adevărat pregătită Europa pentru o producţie mai mare de lapte? Odată cu apropierea termenul de eliminare al cotelor de lapte la care se adaugă recent anunţul Comisiei Europene conform căruia şase dintre ţările membre şi-au depăşit cotele de lapte admise, Charlotte Johnston, editorul thecattlesite se întrebă care sunt previziunile pentru producţia de lapte în UE.

14 Ferma Ancuţei... investiţii cu suflet După ce au investit în domenii precum construcţii şi confecţii metalice membrii familiei Filip au dezvoltat în judeţul Ilfov, în localitatea Moara Vlăsiei un proiect în care raţiunile de business par a fi trecut pe plan secundar.

Curăţă-ţi furajul!

22 PhysiO_logia nutriţiei minerale: o nouă abordare şi o nouă gamă de produse pentru rumegătoare

24 Micotoxinele, cameleonii letali din furaje

MT.X+, mega puterea de absorbţie a argilelor împotriva micotoxinelor

32 Consideraţii privind implicarea biofilmului în mastitele rumegătoarelor 40 Taurul Coyne-Farms DORCY medaliat cu bronz în TOP 100 TPI 42 β-Carotenul: Un rol crucial în performanțele reproducției 46 Genetică de campion la depozitul de material seminal Karpaten Meat Karpaten Meat a început răscumpărarea de viţei Angus şi metişi de Angus cu Bălţată Românească

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

Inovaţie prin puterea naturii

www.olmix.com mtx+@olmix.com

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin

Campionii din Moldova ai Holstein Ro

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

BOVISmagazin

L IA

EC SP

a i 12 rte lu 20 ca ru ie ţi e br da ug m an a ie m te no co ăta u 15 n c Să ând ep înc Comandaţi cartea Sănătatea ugerului prin email (ionut.lupu@bovismagazin.com) sau telefon (0723.66.43.94 - Ionuţ Lupu)

Antreprenor, morar, fermier, sindicalist, preşedinte de asociaţie... şi un excelent politician După ce a lansat şi distrus cu aceeaşi pricepere organizaţile cele mai vizibile ale crescătorilor de vaci din judeţele din sud-ul şi est-ul ţării plângându-se mereu de incapacitatea fermierilor de a-i înţelege eforturile şi ideile, domnul Costel Caraş trece la un nou nivel... construcţia Partidului Popular Agrar. Deşi nu s-a remarcat niciodată cu abilităţile sale de fermier, odată ajuns în vârful movilei domnul Costel Caraş a devenit omul antisistem înjurând pe rând procesatorii, funcţionarii statului, politicienii (dar doar după ce i-a departajat în funcţie de culori), iar atunci când momentul i-a cerut chiar şi fermierii. Devenit spaima unora dintre salariaţii Ministerului Agriculturii, apreciat de unii şi înjurat pe la colţuri de alţii domnul Costel a ştiut să se facă util şi să îşi rupă cămaşa de pe el atunci când situaţia i-a impus acest lucru. Dacă în anii - ar ﬁ murit pentru ideea de sindicat într-o singură noapte de demonstraţie domnul Caraş a fost liniştit... A identiﬁcat apoi marea problemă a fermierilor... asociaţia de rasă. Fără o strategie clară ca să nu mai vorbim despre informaţii tehnice sau viziune a început construcţia HolsteinRo, un proiect excelent însă din păcate falimentar, până în prezent, dacă este să judecăm după numărul de membri activi rămaşi şi utilitatea practică, demonstrată, a organizaţiei. Incapabil să ofere detalii despre bugetele asociaţiei în ultimii ani domnul preşedinte Costel Caraş şi-a descoperit noua menire... viaţa de politician. Urmărind ciclicitatea proiectelor sale - (Sindicatul Crescătorilor de Taurine),  (Holstein Ro), succesiunea anilor electorali care urmează dar şi numele persoanelor din Birourile Executive Judeţene din Neamţ şi Brăila... înteleg, în mare, utilitatea noului politician instrument Costel Caraş pe “eşicherul” politic. Oricum, mult succes!!! Ionuţ Costin Lupu www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

BOVISmagazin

Taurul 7HO08190s Gen-Mark Stmatic Sanchez Taurul 7HO08190s Gen-Mark Stmatic Sanchez

Sanchez (Cod RO: RO ) este un taur din categoria Showcase & Diamond Selection, pentru expoziţii, cu trăsături Grand Champion, deţinut de către compania Select Sires. Sanchez aduce un exterior fenomenal la fiice fiind potrivirea perfectă pentru fiicele taurilor Cadet sau Mr. Sam. Sanchez este de asemenea lider în ameliorarea picioarelor, aplomburilor dar şi ugerului. Taurul HOs Gen-Mark Stmatic Sanchez (*TR *TV *TL *TY *TD USA ) STORMATIC X BW MARSHALL X WINCHESTER % Registered Holstein Ancestry (PTA Type ., Udder Composite ., Feet & Leg Composite ., Body Composite ., Dairy Composite ., Type Reliability % , Dtrs / Herds ./.).

7HO08190d_06_201202_Exels Sanchez Alice

7HO08190d_08_201202_Exels Sanchez Alice_grz

Pentru detalii suplimentare despre taurul SANCHEZ sau despre oferta World Wide Sires / Schontal Schul Impex ne puteţi contacta la numerele de telefon 0259.437.956, 0722.234.397 sau pe adresa de e-mail: jsultesz@ yahoo.com www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin

BIROUL EDITORIAL Bulevardul Expoziţiei, nr. , IPSCAIA Oﬃce Building, etaj , birou , cod , sect. , Bucureşti; tel. -. e-mail: bovis.magazin@gmail.com

Director de publicaţie Dr. Ionuţ Costin Lupu Redactori Ing. Gabriel Afemei Octavian Cucolea Colaboratori Prof. univ. dr. Alin Bârţoiu Dr. Cosmin Ghencioiu Dr. Marian Ochea Traduceri şi adaptări Conf. Univ. C. GEORGESCU Pre-Press & Tipar AUROprint Bucureşti CORESPONDENŢĂ Scrieţi-ne părerea dumneavoastră despre revistă, despre ceea ce aţi dori să aflaţi şi despre ceea ce consideraţi că este inoportun să fie editat. Scrisoarea dumneavoastră poate fi scrisoarea ediţiei, iar aceasta va fi premiată cu un abonament pe un an.

Doam mulţu nă / Domn am aju mită dumn ule, ns la c eavoa al revis el de al 41-le stră t a nu ei B Sprijin iţi dez OVISmagaz măr v in. olt BOVIS magaz area proiec t in ului ab începâ nd cu n onându-vă decem umărul 42 , brie 20 12.

BOVIS MAGAZIN este o revistă publicată de Agricultural Media Group. Revista are o periodicitate de 6 numere pe an. Este interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în această revistă. Opiniile publicate în articole nu reflectă neapărat părerea editorilor ei. Agricultural Media Group nu răspunde pentru conţinutul materialelor publicitare şi nici pentru cel al articolelor oferite. Editorul îşi rezervă dreptul de a determina categoriile de cititori care primesc revista gratuit.

Trim “vreau ite-ţi un sm s abona ment“ cu textul la num ărul de telefo n

ISSN 1841-0472

072

şi un 3.664.39 BOVIS membru al e 4 mag chip pentru azin vă va co ei n mai m ulte de tacta talii.

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

NOUL

BOVISmagazin CONCEPT DE MINERALE

arta

nutriĹŁiei minerale

plus valoarea afacerii tale vine din echilibrul raĹŁiei cu minerale www.bovismagazin.com

octombrie web:2012 www.guyomarch.ro

email: office@guyomarch.ro CM YK

bovismagazin web: www.evialis.ro email: office@evialis.ro

CM YK

BOVISmagazin

Asociaţia Crescătorilor de Vaci “Bălţată Românească“ Tip Simmental Asociaţia Crescătorilor de Vaci “Bălţată Românească“ Tip Simmental a fost acreditată pentru efectuarea Controlului Oficial al Performanţelor de Producţie la specia Bovine dar şi pentru conducerea Registrului Genealogic al raselor Bălţată Românească şi Montbeliarde în România. Asociaţia Crescătorilor de Vaci “Bălţată Românească“ Tip Simmental deţine protocoale de colaborare cu asociaţiile Profesionale ale însămânţătorilor de bovine.

producţiei de carne, • înregistrarea datelor privind performanţele reproductive, • înregistrarea datelor privind aptitudinile funcţionale.

Importanţa înregistrării animalelor în Registrul Genealogic • cunoaşterea originii pe mai multe generaţii de animale deţinute, • emiterea de certificate de Origine recunoscute internaţional care atestă valoarea animalelor.

Rolurile Controlului Oficial al Performanţelor de Producţie (COP) realizat de către Asociaţia Crescătorilor de Vaci “Bălţată Românească“ Tip Simmental sunt:

Avantajele fermierilor în urma efectuării COP-ului şi a înregistrării animalelor în Registrul Genealogic sunt:

• înregistrarea datelor privind controlul calitativ şi cantitativ al producţiei de lapte, • înregistrarea datelor cu privire la performanţele de creştere a animalelor în direcţia

CM YK

bovismagazin

• beneficiază lunar de un set de analize a laptelui prelevat de

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

BOVISmagazin COP-ului pentru fiecare animal, cu ajutorul căruia poate asigura fermei un management cât mai eficient, • optimizarea furajării animalelor prin adaptarea reţetelor la performanţele animalelor din fermă, • cunoaşterea stării de sănătate a animalelor prin interpretarea parametrilor analizaţi, din laptele prelevat în urma COPului, • îmbunătăţirea producţiei de lapte printr-o selecţie riguroasă făcută pe baza datelor din COP şi a prelucrării datelor din programul de ameliorare,

• creşterea calităţii producţiei de lapte şi carne, precum şi îmbunătăţirea aptitudinilor reproductive şi funcţionale ale animalelor din fermă.

Rolul activ al Asociaţiei Crescătorilor de Vaci ‘’Balţata Romanească’’- tip Simmental în recunoaşterea şi promovarea pe plan internaţional al rasei Bălţată Românească Prin înscrierea ca membru cu drepturi depline în ICAR în decembrie 2011, Asociaţia crescătorilor de vaci Bălţată

Românească de tip Simmental devine singura asociaţie din

România recunoscută pe plan internaţional, calitate care conferă membrilor siguranţa respectării tuturor procedurilor ICAR în ceea ce priveşte modul de înregistrare şi colectare a datelor calitative şi cantitative ale producţiilor de lapte, asigurarea de rapoarte privind lactaţii încheiate, diverşi indicatori, rapoarte privind evoluţia montelor, fătărilor, cauzele ieşirilor din efectiv şi ale originilor animalelor. Calitatea de membru ICAR atrage recunoaşterea pe plan internaţional a activităţilor de

control oficial şi în speţă a rasei Bălţată Românească. În acelaşi spirit al deschiderii către Europa şi al confirmării activităţii asociaţiei, s-au făcut toate demersurile pentru a primi în decursul anului viitor, o delegaţie de audit de la ICAR. Taurii proveniţi din mame de taur, înscrise în Registrul Genealogic al rasei Bălţată Românească, care în urma testărilor au confirmat că au valoare ridicată de ameliorare, vor fi listaţi pe Interbull, deschizându-se calea pentru recunoaşterea internaţional a rasei Bălţată Românească.

judeţul Braşov, localitatea Hărman, str. Mihai Viteazu, nr. 382 Tel./fax: 0040 (0) 268 367 890, Mobil: 0040 (0) 762 245 693, Email: office@baltataromaneasca.ro Web: www.baltataromaneasca.ro

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin o traducere după un raport redactat de Charlotte Johnston, editor “thecattlesite”

Este cu adevărat pregătită Europa pentru o producţie mai mare de lapte? Odată cu apropierea termenul de eliminare al cotelor de lapte la care se adauga recent anuntul Comisiei Europene conform caruia sase dintre tarile membre si-au depasit cotele de lapte admise, Charlotte Johnston, editorul thecattlesite se intreba care sunt previziunile pentru productia de lapte in UE.

Charlotte Johnston Austria, Irlanda, Olanda, Germania, Cipru si Luxemburg au depasit in luna decembrie  cotele de lapte, atragand penalitati de  milioane euro. In ciuda depasirii cotelor de catre aceste tari, intr-un total de . de tone, totalul livrarilor europene au ramas in continuare cu aproximativ % sub volumul cotei globale. Dintre toate aceste tari, se pare ca doar Irlanda este singura interesata sa mareasca productia de lapte odata cu eliminarea cotelor din anul . Procesatorii si fermierii irlandezi spera sa isi dubleze productia de lapte in urmatorii  ani, iar faptul ca au depasit cota in  si au fost foarte Doam mulţu nă / Domn am aju mită dumn ule, ns la c eavoa al revis el de al 41-le stră t a ei BOV Sprijin ISmag număr iţi d BOVIS ezvoltarea p azin. mag roie începâ azin abonân ctului nd cu n du-vă decem umărul 42 , brie 20 12.

Trim “vreau ite-ţi un sm s abona ment“ cu textul la num ărul de telefo n

072

şi un 3.664.39 BOVIS membru al e 4 mag chip pentru azin vă va co ei n mai m ulte de tacta talii.

CM YK

bovismagazin

aproape de acelasi lucru si in anii precedenti, sunt indicatori clari ca se pregateste de atingerea acestei tinte. Sian Davies, director asistent in cadrul Biroului Britanic pentru Agricultura de la Bruxel, spune ca Irlanda are cel mai scazut pret de productie al laptelui din intreaga Uniune Europeana beneﬁciind si de o imagine ecologica a productiei. Italia este o alta tara ce ar putea mari productia de lapte. Peste jumatate din productia ferme-lor de lapte din Italia sunt sub umbrela marcilor “Protected Designation of Origin” sau a “Protected Geographical Indication”. Toate acestea, apreciaza Sian Davies, inseamna o mai buna calitate a produselor lactate. Totusi sunt si cateva tari care se opun vehement eliminarii cotelor de lapte. Comisia Europeana noteaza faptul ca  tari membre au inregistrat o productie cu % mai mica decat cota admisa.Tari noi membre precum Lituania, Slovenia sau chiar tari mai vechi precum Spania sunt ingrijorate in

ceea ce priveste industria de lapte odata cu eliminarea cotelor. Procesatorii si fermierii din aceste state considera ca nu vor putea sustine productia de lapte autohtona din cauza produselor mai ieftine ce ar intra pe piata din tari precum Irlanda sau din alte regiuni din Europa ce au un cost mai mic de productie. Totusi, Irlanda isi va indrepta oare atentia catre Europa sau va continua strategia de dezvoltare catre China si restul tarilor Asiei unde cererea este intr-o crestere accelerata? Unele tari vor inregistra scaderi ale productiei spre deosebire de Irlanda, Italia si Olanda care isi vor mari productia. Cel mai plauzibil scenariu nu va ﬁ probabil acela al exploziei zonale a productiei de lapte ci mai degraba acela a unei distribuiri uniforme pe tot parcursul Uniunii Europene.

magazin.com) se pare ca nu sunt singurul care trage acest semnal de alarma. Noi, in cadrul organizatiei A.P.R.I.L., l-am tras inca din primavara lui ... Acesta este adevarul, totul se rezuma la politica economica si cine nu tine cont de aceste previziuni isi va pierde afacerea. Doamna Johnston nu a insistat mai mult pe Europa de Est: Ungaria, Cehia, Polonia insa Ungaria livreaza % din producţia de lapte in Italia. Daca fermierii italieni isi vor produce singuri laptele nece-sar pentru procesare si consum, atunci fermierii unguri se vor reorienta spre pietele din Est (n.n. Romania). Pericolul unei competitii puternice va ﬁ si pentru fermieri, dar si pentru procesatorii romani. Piata romaneasca a produselor lactate din magazine va ﬁ si ea invadata de produse ieftine din Italia, Ungaria sau Germania. Acest fenomen se face simtit inca de acum...

BOVISmagazin: Ce pozitie vor adopta procesatorii romani, membri ai APRIL, fata de aceasta posibila supraproductie de lapte in vest? Dorin Cojocaru: Cred ca este spe-

Dorin Cojocaru

cific romanesc: “noi nu prevenim/ nu anticipam, noi tratam”... aceasta Cerandu-i opinia domnului “strategie” te pune in fata faptului Dorin Cojocaru, directorul implinit si se rezolva cu costuri executiv al A.P.R.I.L. am mai mari, chiar daca suntem conaflat punctul său de vedere stienti de ce va urma. Consider ca pentru următoarele 2 teme mai important ar fi ca statul roman BOVISmagazin: Cum apreciati si oamenii politici sa realizeze si sa punctul de vedere al doamnei creeze o strategie de intampinare Charlotte Johnston, cum va a acestui eveniment. Procesatorii evolua in regiunea Europei cen- vor aplica strategii personalizate trale si sud-estice, productia de in functie de potential, resurse financiare si management. lapte pe termen mediu? Dorin Cojocaru: Asa cum am de- Piata este dinamica si se bazeaza pe cerere si oferta... iar consumaclarat si in interviul filmat din vara torul roman este cel care va decide acestui an pentru BOVISmagazin (postat pe site-ul www.bovis- soarta produselor romanesti! www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin După ce au investit în domenii precum construcţii şi confecţii metalice membrii familiei Filip au dezvoltat în judeţul Ilfov, în localitatea Moara Vlăsiei un proiect în care raţiunile de business par a fi trecut pe plan secundar.

Ferma Ancuţei... investiţii cu suflet

Adăpostul este construit în regie proprie şi permite cazarea unui număr de 80 vaci la muls.

BOVISmagazin: Când a început dezvoltarea proiectului “Ferma Ancuţei”? Felicia Filip: Am început în

Vacile sunt aduse din Polonia. S-a mers la  selecţii, s-au adus în  transporturi... iniţial  şi apoi încă .

aţi ţinut cont în momentul ridicării adăpostului? Felicia Filip: Adăpostul a fost

am mai precizat, alte ferme din ţară şi Germania. Pe lângă activitatea în agricultură mai deţinem o societate specializată în construcţii şi confecţii metalice. Pentru că la vremea când ne-am apucat de treabă pentru ridicarea adăpstului era destul

construite în regie proprie, de anul  după ce mai bine de la partea de betoane şi chiar un an de zile ne-am plimbat BOVISmagazin: Care sunt până la ridicarea construcţiei... pe la alţi fermieri din ţară dar elementele constructive toate acestea întâmplându-se şi din Germania încercând să cele mai importante de care după ce am vizitat, aşa cum ne facem o idee despre această afacere. Mai apoi, în februarie , după ce am lucrat intens la ridicarea acestui adăpost, au ajuns primele animale în fermă. Ştim cu toţii că a fost o iarnă foarte grea între  şi , nămeţii erau uriaşi şi a fost destul de greu, dar totuşi ne-am făcut loc cu tirurile de vaci până la fermă. Adăpostul are m lungime şi m lăţime ﬁind din calculele noastre un adăpost ideal penDoamna Felicia Filip alături de Cristian Ioaniţoaia, Aftermarket Sales Maneger DeLaval tru un efectiv de  capete. La ora actuală, ferma este “Din punctul nostru de vedere, ca tineri investitori în zootehnie, secrete şi strategii speciale nu există... considerăm că populată % având doar  trebuie doar să-ţi doreşti, să ai curaj şi ambiţie şi în primul rând să iubeşti animalele... însă nu trebuie să priveşti totul de vaci, dar cu tineretul care ca pe o afacere. Cred că dacă eşti serios şi dacă doreşti cu adevărat să faci ceva, se poate realiza acel lucru indiferent vine din urmă sperăm să ne de vârstă pentru că nu este un domeniu pe care să-l acceseze anumite persone după o anumită vârstă, ci oricine poate, extindem în lunile următoare. oricând, să se apuce de această afacere.” ...doamna Felicia Filip, manager “Ferma Ancuţei”

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

bovismagazin

CM YK

foto: BOVISmagazin

BOVISmagazin

În luna august majoritatea animalelor erau în padocul exterior. Pentru un plus de confort managerul fermei, la recomandarea medicului veterinar consultant, domnul dr. Marian Ochea, a luat decizia de a monta prelate de vânt peste padoc. Acest lucru permite protejarea animalelor de razele soarelui din sezonul cald.

de rece şi ne-a fost imposibil să lucrăm proiectele angajate cu diverşi parteneri am decis să începem să pregătim în atelierul nostru fronturile de furajare şi cuşetele astfel încât în luna martie, atunci când zăpada s-a topit şi ne-a permis accesul la teren pentru a începe

săpăturile la fundaţia adapostului să le avem deja pregătite.

BOVISmagazin: Care a fost principala investiţie făcută până în momentul de faţă în fermă? Felicia Filip: Principala investiţie şi cea mai importantă de ast-

fel, a fost sala de muls. Am ales sala de muls Midiline de la DeLaval, de care suntem foarte mulţumiţi. Este o sală x de tip brăduleţ, cu retragere automată, indicator pentru ﬂuxul de lapte şi spălare automată, ceea ce face să ﬁe operată cu mare uşurinţă de un singur mulgător.

BOVISmagazin: Cum se face evacuarea dejecţiilor şi ventilaţia în adăposturi? Felicia Filip: Evacuarea dejecţiilor se face cu plugul raclor, ce execută două curse, dus-întors, iar toate dejecţiile sunt eliminate în fosa din afara adăpostului. Pentru o ventilaţie continuare în pagina 22

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin În Ferma Măriuţei instalaţia de muls DeLaval este un sistem Midiline

Grupurile de muls sunt poziţionate în mijlocul gropii şi sunt oscilate pentru a folosi ambele părţi ale sălii de muls– foarte eficient în comparaţie cu sistemele de muls per unitate. Sistemul Midiline poate lucra la o capacitate similară a sălii de muls cu un sistem dublu sau low line, pentru mult mai puţin capital. Este nevoie de o investiţie minimă pentru un randament maxim. DeLaval MidiLine™ ML2100 este sistemul de muls pentru grup cu cele mai scăzute resurse şi cel mai mare randament. Utilizează la maxim fiecare colector - este poziţionat în mijlocul zonei, acestea se schimbă pentru a servi ambele laturi ale sălii - foarte eficient la colectare.

Detergenţii DeLaval: Super şi Cidmax folosiţi de fermierii din Ferma Măriuţei Super: este un detergent alcalin clorinat fără fosfaţi, cu utilizare în condiţii de apă moale şi de duritate mijlocie. În cadrul unei rutine alternante de curăţare, Super poate fi utilizat în apă dură cu o valoare de până la 30 dH. Doza recomandată este între 50 şi 80 mls per 10 litri de apă. Cidmax: este un agent acid extrem de concentrat pentru curăţarea instalaţiilor de muls şi a rezervoarelor de răcit. Cidmax este eficient în toate condiţiile de apă. Ideal pentru utilizare în rutinele de curăţare dominant alcaline. Doza recomandată este între 50 şi 80 mls per 10 litri de apă.

foto: BOVISmagazin

MP300 ieste înlocuit cu Contorul de muls MPC150 şi are următoarele beneficii cheie: •concept 24/7, •uşor de utilizat, •rapid şi eficient, •alerte la timp, •pulsaţie individuală, •stimulare pre-muls

Valorile fundamentale ale sălii de muls sunt: eficient, colectoare utilizate eficient, design modular pentru flexibilitate, instalare Colector de muls DeLaval MC31 rapidă, poate fi modernizat, permite alegerea nivelului de aueste conceput şi construit pentru a furniza tomatizare şi deţine un braţ oscilant - pentru buna aliniere a colectoarelor. o performanţă optimă pentru operaţiunile de muls mici spre medii. Acest colector multifuncţional, fără complicaţii, este prevăzut cu o cupă de 250 ml şi o gură mare de evacuare a laptelui pentru a face faţă debitelor mari de lapte în mod eficient şi sigur - minimizând curgerile transversale nedorite şi dopurile de lapte. Este uşor de utilizat şi rentabil în ceea ce priveşte punerea în funcţiune. MC31 va întâmpina nevoile majoritatea producătorilor care au o producţie mai mică de 12.000 kg per lactaţie. Pulsator DeLaval EP100 este cel mai vândut pulsator electronic din lume. Acesta funcţionează împreună cu pulsatorul principal DMP Igiena este asigurată cu produse şi asigură o pulsaţie individuală precisă pentru confortul optim al DeLaval în Ferma Ancuţei animalului cu o eficienţă maximă a mulsului. Diafragma operată prin Soluţia folosită înainte de muls este pe vacuum înseamnă o uzură minimă şi o tehnologie demonstrată care baza de iod, DeLaval Dipal, folosit pentru înoferă rezistenţă la temperatură, umiditate sau murdărie. Poate fi utilimuierea mameloanelor, care omoară rapid zat împreună cu un filtru de aer în zone contaminate cu praf. bacteriile, sporii si alte microorganisme Unitatea C100E are grijă de curăţenia instalaţiei de muls şi este uşor de utilizat. Unitatea cauzatoare de mastită. Dipal este disponibil toate-în-unul este uşor de instalat şi păstrează colectorul de lapte curat. Unitatea C100E este în solutii, concentrate si formule pregătite disponibilă ca unitate individuală, care necesită curăţare separată sau cu ajutorul unui container de utilizare cu un continut ridicat de emoliintegrat. Unitatea din urmă este dotată cu elemente de încălzire şi este disponibilă cu contaienti, pentru o îngrijire îmbunătătită a pielii nere de 40 litri, 80 litri sau 160 litri. În imagine avem C100 cu rezervor încorporat de 40l. mameloanelor.

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin Această pompă cu vid cu acţionare directă cu supapă nu are curea Este eficientă, durabilă şi sigură şi nu are părţi mobile expuse şi niciuna din grijile pompelor acţionate cu transmisie. Funcţionarea este mai precisă şi toleranţele sunt reduse pentru un vid constant şi o funcţionare mai bună care utilizează mai puţin ulei. Atenuatorul de zgomot / colectorul de ulei adună până la 95% din ulei în vederea eliminării şi reduce particulele purtate de aer.

Pompa de vid DVP DeLaval foloseşte mai puţin ulei faţă de alte pompe. Datorită preciziei tehnice, lubricarea se va face mai rar, iar instalaţia pentru regenerarea uleiului face parte din dotarea standard. Pentru binele mediului înconjurător, acum se poate regenera mai mult ulei. Cu toate acestea, pompa se va lubrica cu ulei nou pentru o performanţă ideală.

ﬁ nevoie de încă două deşi construcţia în sine şi modul în care a fost proiectat acoperişul ne permite o ventilaţie corespunzătoare şi circulaţia corectă a curenţilor.

BOVISmagazin: Care este suprafaţa de teren pe care o lucraţi şi cât din această suprafaţă este alocată fermei? Felicia Filip: Suprafaţa fermei este de  ha, iar ferma vegetală este alcătuită din  ha teren arabil. Chiar cu un an înainte de a ne sosi vacile în adăpost ne-am apucat să producem furajele.

BOVISmagazin: Ce se întâmplă cu laptele după mulgere? Felicia Filip: În primul rând,

Aşezarea vacilor în sala de muls este de tip brăduleţ cu un unghi de 30 grade.

bună latură a adăpostului a fost lăsată liberă. Iniţial aveam montate prelate antivant, dar

am luat decizia ca pe perioada verii şi chiar până aproape de sărbătorile de iarnă să le lăsăm

Tancul de răcire a laptelui este amplasat în laptărie alături de celelalte echipamente destinate producţiei de telemea.

CM YK

bovismagazin

aşa, retrase, pentru o ventilaţie mult mai bună. Avem ventilatoare dar probabil va mai

după muls, noi nu livrăm laptele pentru industrializare, ci încercăm o distribuţie locală, în comună noastră şi în vecinătatea comunei noastre. Pentru aceasta am achiziţionat o maşină frigoriﬁcă. Aceasta ne permite să facem distribuţia laptelui proaspăt muls pe bază de abonament sau prin comenzi telefonice. Ce rămâne nedistribuit îl procesăm în ferma în telemea pe care o comercializăm în acelaşi sistem.

Plugul raclor transportă dejecţiile în laguna amplasată în spatele adăpostului. Având în vedere că terenurile se află în vecinătatea fermei laguna se vidanjează foarte uşor.

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

BOVISmagazin

• •• • • • • • • •• •• ••

• • • •• • • •

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin un material furnizat de ing. Nicoleta Tănase, market manager rumegătoare Guyomarc’h Nutriţie Animală România

PhysiO_logia nutriţiei minerale: o nouă abordare şi o nouă gamă de produse pentru rumegătoare

PhysiO_logia rumenului: eficienţa digestibilităţii raţiei rumegătoarelor: • Utilizarea sistematică a oligoelementelor sub formă chelatata permite o ameliorare semnificativă a utilizării lor şi contribuie direct la ameliorarea fertilităţii animalelor . • Încorporarea de drojdii vii contribuie la creşterea eficacităţii furajelor şi a ingestei, acestea fiind beneficii esenţiale în perioada de după fătare. • Conceptul S.U.R. (Secvenţa Utilizată de către Rumen) răspunde la nevoile specifice ale rumenului în microele-

Figura 1

PhysiO_logia ciclului productiv şi cerinţele de minerale vârf de lactaţie

mente minerale şi participă efectiv la valorificarea raţiei • Conceptul PEP’S (Prioritatea Eficienţei Phosphorului) este o inovaţie a cercetării commune între IN VIVO-NSA şi INRA. Aceasta ia în considerare digestibilitatea reală a fosforului în funcţie de sursă şi deasemenea ia în considerare aportul de fosfor solubil necesar rumenului pentru optimizarea eficacităţii raţiei. • Extractele de plante testate şi validate pentru efectele lor benefice asupra creşterii animalelor, asupra apetenţei,

% de absorbţie real al posforului din diferite furaje

lucernă fân

59,9

(Guéguen, 1962; Martz et al., 1990)

rapiţă

60,5

(Thesis)

înţărcare

însămânţare

fosfat

soia

70,2

(Field et al., 1984 ; Thesis)

siloz

72,1

(Guéguen D., 1976 ; Dayellt Ivan, 1989)

cereale 50 55

fătare

PhysiO Dry PhysiO Fertil 22

CM YK

bovismagazin

asupra bunei funcţionalităţi a rumenului. Cerinţele de minerale pentru rumegătoare sunt diferite în funcţie de starea fiziologică şi de tipul raţiei. Având în vedere această abordare a physiO_logiei ciclului productiv (vezi Figura 1), gama PHYSIO este segmentată în funcţie de stadiul fiziologic al animalelor: pentru perioada de intarcare - PhysiO Dry, pentru juninci - PhysiO Iniţia. În ceea ce priveşte PhysiO Fertil, acestea sunt special formulate pentru debutul lactaţiei, printr-un aport de oligo-elemente şi vitamine destinate să optimizeze rezultatele de reproducţie, iar PhysiO Tonic pentru vacile aflate în a doua jumătate a lactaţiei. Debutul lactaţiei este o perioadă foarte critică pentru vacile de lapte. Din aceste motive este necesar să crească ingesta de microelemente şi minerale absorbabile. Capacitatea de absorbţie a mineralelor este Figura 2

De-a lungul ultimului deceniu, gama GEODE prin “precizia minerală” a permis echilibrarea şi securizarea raţiilor, răspunzând astfel aşteptărilor fermierilor acestor timpuri. Adaptarea la noile cerinţe fiziologice ale animalelor, la mediul în care trăim şi la cerinţele pieţei a generat o evoluţie firească către lansarea de către GUYOMARC`H ROMÂNIA a unei noi gama de minerale: PHYSIO - “arta nutriţiei minerale”. Nutriţia minerală a rumegătoarelor poate fi abordata din mai multe unghiuri, având la bază obiectivele fermierilor: în primul rând este necesar să acopere cerinţele animalelor, să securizeze perioadele critice, să conserve calitatea laptelui şi nu în ultimul rând să asigure producţia de lapte şi reproducţia. Cu o expertiză de peste  ani de inovaţie, gama de minerale PHYSIO integrează toate noutăţile cercetării ştiinţifice în materie de nutriţie a

(Field et al., 1984) Fosfor absorbabil %

INRA InVivo NSA 1970 2002 NRC 1988

PhysiO Tonic www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

BOVISmagazin 5 rapoarte diferite Ca/P pentru toate tipurile de raţii

Graminee Leguminoase Materie primă

limitată în această perioadă, şi având în vedere cerinţele animalelor este imposibil ca cerinţele să fie acoperite şi de aceea animalele vor utiliza din rezervele corporale. De aceea gama de produse PhysiO utilizează nivele ridicate de microelemente din totalul cărora % sunt sub formă chelatata pentru Zn, Cu, Mn şi % din seleniu este sub formă organică,iar vitamina A este % bypass. Este imposibil să se acopere necesarul real al animalului în timpul perioadei de debut de lactaţie din cauză că având producţie ridicată capacitatea de absorbţie a vacii este insuficientă. De aceea este necesar să se păstreze administrarea de minerale şi în timpul perioadei de final de lactaţie pentru a se constitui stocuri de calciu şi să se regenereze ţesutul osos. Cerinţele vacilor înţărcate sunt total diferite faţă de vacile gestante neavând şi cerinţe pentru producţie. Utilizând valoarea digestibilităţii reale a mineralelor (Ca, P, Mg) pentru a acoperii cerinţele fără nici o pierdere şi evitând interacţiunile negative: produsele PhysiO sunt formulate având la bază ultimele rezultate ştiinţifice despre absorbţia mineralelor (vezi Figura 2 şi 3). Prin parteneriatul dintre IN VIVO-NSA şi INRA au

Tăieţei de sfeclă

Carbonat de calciu

Fosfat

fost publicate în “cartea roşie ” valorile absorbabile pentru fosfor, calciu şi magneziu. INRA a demonstrat că există o corelaţie negativă între K şi absorbţia de Mg. Această observaţie întăreşte necesitatea de a motiva aportul de Mg în funcţie de aceste interacţiuni. PhysiO, pentru Mg ia în calcul mai departe competiţia dintre microflora ruminală şi animal şi de aceea conţinutul de Mg din produse este mai ridicat. Produsele PhysiO asigură  rapoarte diferite Ca/P în funcţie de tipurile de raţii, corelate cu raportul dintre silozul de porumb şi fânurile de leguminoase (vezi Figura 4). Această abordare asigură acoperirea cerinţelor animalului, limitarea pierderilor şi a interacţiunilor negative dar şi a protecţiei mediului. Minerale PhysiO sunt produse simple care permit fermierului să poată se le utilizeze zi de zi, beneficiind de valoarea adăugată prin know-how şi nevoia de a fi diferit şi inovant tot timpul.

Figura 4

Figura 3

% de absorbţie real al calciului din diferite furaje INRA 2007

Rumegătoarele nu sunt % protejate de către rumen!

Pentru detalii suplimentare despre conceptul PhysiO puteţi contacta echipa Guyomarc’h România la numerele de telefon 0740.188.111, 021.310.27.64 /66; fax: 021.313.45.04; web site: www.guyomarch.ro sau email: office@guyomarch.ro

Mai mult decât un captator de micotoxine Îmbunătăţeşte performanţele zootehnice Securizează raţiile

Aditivi & diferenţa S.C. Guyomarc’h Nutriţie Animală S.R.L. tel. +40 21 310 27 65; www.guyomarch.ro; office@guyomarch.ro

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin un material oferit de dr.Marius Bogdan, Ruminant Business Coordinator Alltech România

Micotoxinele,, cameleonii letali din furaje Micotoxinele

Dincolo de senzaţionalul inerent unei captatio benevolentiae faţă de cititor, titlul articolului ascunde în fapt un mesaj cât se poate de real, menit să readucă în atenţie pagubele produse de mucegaiuri, prin intermediul micotoxinelor. Rău este faptul că în cazuri de acest gen suntem cu toţii complici tăcuţi, adepţii principiului conform căruia dacă nu vorbim de o boală, atunci ea nu există. Oare nu la fel facem cu noi înşine, refuzând să mergem la medic din teama de a nu fi descoperite cine ştie ce maladii incurabile?

Este adevărat că, deşi mai insidioase si destul de rar cu manifestări violente şi/sau cu caracter de grup, micotoxicozele sunt nu mai puţin responsabile de prejudicii economice decât alte boli ﬁe ele de natură infecţioasă, parazitară, traumatică ş.a.m.d. Diferenţele dintre micotoxicoze şi alte tipuri de boli, cel puţin în accepţiunea noastră - şi aici mă refer la toţi cei implicaţi în creşterea şi exploatarea animalelor - constau, în special, în modul cum ne poziţionăm faţă de mijloacele de prevenţie. Dacă pentru bolile enumerate mai sus utilizăm o serie de vaccinuri, antiparazitare, amenajări ale adăposturilor conforme cu studiile etologice dezvoltate

de-a lungul anilor, pentru bolile produse de mucegaiuri nu luăm aproape nici o măsură preventivă. Ce ne conduce spre un comportament aparent atât de iraţional? Faptul că, nevăzând mucegaiul în masa furajului, presupunem aprioric că acesta este liber de micotoxine… Bine, dar nici agenţii etiologici ai bolilor infecţioase şi ai majorităţii bolilor parazitare nu pot ﬁ decelaţi cu ochiul liber şi cu toate acestea ei pot declanşa reacţii morbide în cele mai variate contexte. Adevărul este, de fapt, că manifestările micotoxicozelor nu au dramatismul şi nici caracterul de masă al celorlaltor tipuri de boli. Păstrând logica, ar trebui să presupunem că nici pagubele generate de

aceste boli nu se ridică la nivelul celor produse în cazul bolilor infecţioase, de exemplu. Ei bine, este timpul acum să contrazicem acest postulat şi să demonstrăm nu numai că micotoxinele sunt generatoare de poveri ﬁnanciare greu de suportat, dar şi că prevenirea manifestărilor patologice ale acestora stă în mâinile noastre, ale tuturor. Micotoxinele sunt produse în mod natural de către diferite tipuri de mucegaiuri în anumite condiții: • Stresul plantei: sol cu fertilitate scăzută, insecte, temperaturi extreme • Lucrări agricole • Stres la recoltare: recoltare tardivă sau cultură prea uscată Fie că mucegaiul este vizibil sau nu, micotoxina poate fi prezentă. Este importantă efectuarea de analize pentru depistarea prezenței micotoxinelor. De asemenea este esențial să existe un plan de management integrat al riscurilor implementat în ferme.

Unde pot fi găsite micotoxinele? • în silozuri şi semisilozuri; • în tăiţei de sfeclă; • în cereale; • în aşternuturi; • în gunoiul de grajd; • în borhotul de bere; • în fânuri, semifânuri şi paie; • în depozite şi buncăre; pe păşune.

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

• Stres la depozitare: cereale cu umiditate ridicată, fermentaţie deficitară în cazul silozurilor, depozitare necorespunzătoare • Probleme la furajare: tipul furajării sau deficiență pe linia de furajare propriu zisă Oricare dintre aceste condiţii pot conduce către producerea de micotoxine. În plus, din cauza extinderii globale a comerţului cu cereale, micotoxinele nu mai sunt localizate în anumite arii geografice, ci sunt răspândite ubicuitar. Nu aş dori să reiau în acest articol clasificarea mucegaiurilor şi ale micotoxinelor produse de acestea. Totuși, aş scoate în evidenţă pagubele reale produse de micotoxicoze la nivel de fermă, de la impactul lor asupra sănătății și performanței animalelor până la pierderile financiare. Toate sursele de hrană ale rumegătoarelor pot fi purtătoare, deci potenţial secretoare de micotoxine (tabelul 1). Foarte multe studii au relevat faptul că în Europa incidenţa micotoxinelor în furaje, în special în silozuri, este foarte ridicată: • în  de probe din silozuri recoltate în Franţa, % conţin micotoxine (Scudamore şi col. 1998) • Penicillium roqueforti a fost identificat ca şi contaminant major la silozurile de iarbă, porumb şi tăiţei de sfeclă (Muller şi Amend 1997; Nout şi col. 1993) • Fusarium spp - s-a demonstrat că rezistă foarte bine însilozării (Scudamore şi col. 1998) • Fânurile sau silozurile înfoliate conţin mai multe micotoxine decât cele depozitate în şire sau în celule de siloz (Tomasi şi col. 1999) • Riscul contaminării cu micotoxine este mai ridicat în cazul şroturilor provenite din ţările octombrie 2012

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin Furaj

Mucegai

Simptome

Pășune

Claviceps

Ergotism

Pithomyces

Eczemă facială

Neotyphodium

Gangrenă gazoasă

Rhizoctonia

Sialoree

Fusarium spp

Afecţiuni hepatice/imune

Porumb, Cereale

Fusarium spp

Afecţiuni hepatice/imune

Fânuri

Aspergillus fumigatus Afecţiuni respiratorii

Fânuri şi silozuri

Penicillium spp

Afecţiuni respiratorii

Tăiţei sfeclă

Penicillium spp

Afecţiuni respiratorii

Tabelul 1.Tipuri de mucegaiuri prezente în cele mai comune materii prime destinate furajării rumegătoarelor cu umiditate ridicată. Se cunosc peste  de tipuri de micotoxine. Deși funcția ruminală oferă un anumit nivel de protecție împotriva anumitor micotoxine, degradarea lor este limitată, variabilă și nesigură. Creșterea nivelului de concentrate utilizate în fermele de vaci a dus la reducerea capacității de detoxiﬁere natural a rumenului. Utilizarea de subproduse, furaje și silozuri crește riscul apariției de micotoxicoze urmare a marii varietăți de micotoxine care pot contamina dietele pentru rumegătoare. Expunerea de lungă durată la combinaţii de micotoxine duce la reducerea capacităţii organismului de a lupta cu această agresiune. Acest proces este accelerat de micotoxine produse de antibiotice naturale, cum ar ﬁ cele din Penicillium spp. Din punct de vedere clinic, scăderea ingestei, acidozele, scăderea BCS,

În straturile mijlocii, totalul mucegaiurilor este de~2.000 CFU/g

Figura 1. Răspândirea în plan vertical a diferitelor tipuri de mucegaiuri

laminitele, bronşitele, creşterea celulelor somatice în lapte, creşterea incidenţei mastitelor, a cetozelor, reducerea indicilor de fertilitate, creşterea numărului de retenţii placentare în efectiv, scăderea producţiei de lapte etc. sunt semne care pot conduce spre suspiciunea prezenţei micotoxinelor în furaje. Chiar şi în masa silozurilor unde aparent nu se văd mucegaiuri, prezenţa acestora poate ﬁ decelată în condiţii de laborator. Atenţie ridicată trebuie acordată însă distribuţiei acestor mucegaiuri în siloz, mai ales în plan vertical. În conformitate cu imaginea alăturată este evidentă incidenţa crescută a foarte multor tipuri de mucegaiuri, în special în straturile superioare ale silozului, deşi nici celelalte zone nu sunt ferite de contaminare. Similar se petrec lucrurile cu silozurile de iarbă, cu porumbul “high mois-

ture” sau crimping şi/sau mai ales cu DDGS-ul. Am prezentat în urmă cu două numere modalitaţile prin care Alltech România reuşeşte să limiteze efectele contaminării cu micotoxine sau să ajute la reducerea riscului de apariție a contaminării pe viitor. Mycosorb este un inhibitor de micotoxine activ care, spre deosebire de adsorbanţii pasivi de tipul argilelor, bentonitelor etc. reuşeşte să capteze, să inactiveze şi respectiv să elimine micotoxinele prin mecanisme specifice de fixare. Se evită în acest fel fixarea haotică (pe lângă micotoxine) a vitaminelor, peptidelor, aminoacizilor, oligomineralelor etc. şi eliminarea lor din organism, altfel că adsorbanţii de care vorbeam înainte devin nu doar factori antitoxici ci şi agenţi limitativi ai absorbţiei nutrienţilor în organism. Deşi

Procesul de producţie patentat

O tulpină specifică de levură este identificată şi utilizată pentru a produce cantitaţi însemnate de masă celulară 26

CM YK

bovismagazin

În straturile superioare: • 100.000 UFC/g Penicillium • 100.000 UFC/g Mucor • 100.000 UFC/g Aspergillus • 20.000 UFC/g Fusarium

Peretele exterior al drojdiei este decupat din celula acesteia

Mycosorb şi-a câştigat un binemeritat loc în panoplia produselor de excepţie, dorim acum să supralicităm nivelul de protecţie al animalelor faţă de acţiunea micotoxinelor cu ajutorul unui furaj complementar de ultimă generaţie: Mycosorb A+. Mycosorb A+ este generația următoare de captatori de micotoxine, care oferă capacitate superioară de captare, un proﬁl de adsorbție mai larg și o eﬁciență crescută în eliminarea micotoxinelor. Mycosorb A+ reduce absorbția micotoxinelor în organismul animal, înlăturând astfel efectele negative ale acestora asupra sănătății. Tehnologia unică ce sta la baza producerii Mycosorb A+ îl face cel mai avansat captator de micotoxine de pe piață, oferind crescătorilor o soluție care limitează efectele mai multor micotoxine decât a fost posibil până acum. Patentul unic prin care acest produs reuşeşte să acopere cel

Glucanii, cu porozitate foarte ridicată, din peretele celular sunt procesaţi în continuare până la obţinerea unei pulberi uscate ce poate fi incorporată în furajul animalelor.

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

BOVISmagazin

Livrare imediată din stocul de la Săftica şi Drajna Cea mai mare gamă de încărcătoare frontale articulate multifuncţionale, de la 20 la 210 CP, cu peste 50 de accesorii ce se pot monta frontal. Toate încărcătoarele Schäffer sunt 4x4, articulate la mijloc, cu frână multi disc în baie de ulei, acţionate printr-o singură manetă de control şi cu vizibilitate 360º, iar garanţia este 24 luni fără limită de ore. Încărcătoarele Schaeffer 2345 SLT sunt unele foarte rapide, au motor Kubota de 45CP, înălţimea utilajului este 1.950mm, lăţime între 970 şi 1.400mm, capacitate de ridicare 1.200kg la 3.110mm. Sunt standard 4x4, frână multi disc în baie de ulei şi control printr-o singură manetă. Sunt ideale pentru ferme zootehnice, municipalităţi, prestări de servicii, construcţii industrie. Schaffer 9380T cu motor Deutz 180 sau 210CP, este primul dintr-o nouă generaţie de încărcătoare telescopice articulate, aer conditionat in standard, capacitate de ridicare 5000kg la 7 m, având o cupa de 5mc. Utilajul combină buna vizibilitate panoramic a unui încărcător pe pneuri cu înălţimea de ridicare şi raza de acţiune a unui utilaj telescopic rigid. Cu ajutorul sistemului de frânare pneumatic, 9380T oferă o sarcină de remorcare admisă de 16t. Schaeffer 9380T are cea mai rapidă, economică şi eficientă variantă pentru tasat siloz, datorită greutăţii de 16 tone plus încărcătura cupei, împărţită pe 4 roţi de cauciuc. Alăturaţi-vă comunităţii Schaeffer şi lasaţi-ne să vă convingem că nimic nu oferă mai multe beneficii decât calitatea.

FarmTech sediu: Calea Bucureşti, nr 115B, sat Săftica, com. Baloteşti, judeţ Ilfov punct de lucru: Str. Soarelui, nr 32 BIS, sat Drajna Noua, com Dragalina, judet Calarasi mobil: 004 2012 /0723.549.591 sau 004/0727.554.554; tel/fax: 004/ 021.352.93.08; e-mail: office@farmtech.ro www.bovismagazin.com bovismagazin octombrie

CM YK

BOVISmagazin mai larg spectru de micotoxine este oglindit în speciﬁcaţia originală de mai jos.

În acord cu regulamentul UE 767 / 2009: 1. Utilizând Mycosorb în furajare se reduce absorbţia micotoxinelor în animal, 2. Utilizarea Mycosorb în furajare contribuie la controlul micotoxinelor. Condiţiile climaterice din acest an, cu secetă prelungită, au reprezentat factori nu atât favorizanţi cât determinanţi ai prezenţei mucegaiurilor, vizibile sau nu, în materiile prime furajere. Nu ştim sigur gradul de contaminare al tuturor cerealelor, dar putem ﬁ siguri că toxinele sunt prezente, gata săşi manifeste patogenitatea asupra animalelor. A omite această realitate echivalează cu pierderi ﬁnanciare greu de suportat, mai ales în contextul actual,în care costul cu furajarea al unui litru de lapte se apropie sau chiar depaşeşte %.

Demonstraţie: De exemplu, costul unei diete zilnice pentru o vacă ce produce  litri este de  lei. Aceasta înseamnă că, pentru a produce  litru lapte, costul cu furajarea este:

• 14 lei : 30 litri=0,46 lei/litru Costul mediu de administrare al unui inhibitor de micotoxine eﬁcient este de de , lei/vacă/ zi. Raportat la cazul nostru, costul pe litrul de lapte este:

• 0,27lei : 30litri=0,009lei/litru În total, dacă se adaugă inhibitorul de micotoxine, costul laptelui este:

• 0,46lei + 0,009lei=0,469lei/litru Preţul mediu actual primit de la procesator este de , lei/ litru lapte. Prezenţa micotox-

inelor în furaj şi manifestarea lor în plan patologic duce, în cascadă, la reducerea ingestei, slăbire, scăderea producţiei de lapte, plus alte manifestări asociate digestive, respiratorii, reproductive, putând duce până la moartea animalului. Lăsând la o parte costurile directe legate de medicamentaţie, dar şi pe cele indirecte induse de recuperarea animalului sau lipsa produşilor de concepţie din cauza avorturilor, creşterea intervalului intre fătări din cauza retenţiilor placentare sau ale metritelor ş.a.m.d., putem avea imaginea dezastrului chiar și numai prin cuantiﬁcarea lipsei unui litru de lapte. Dacă pierdem doar  litru/vacă/zi (deşi, odată instalată intoxicaţia, pierderea este mult mai mare), înseamnă că pierdem , lei/ vacă/zi. La, să spunem  vaci în lactaţie, pierderea este de:

• 100vaci x 1,45lei/vacă=145 lei/zi, adică 4.350lei/lună. Aceşti bani îi puteam avea în cont dacă investeam în inhibitorul de micotoxine, aşa cum am arătat mai sus , lei/vacă/ zi, adică:

Reluăm pe această cale îndemnul, pe cât de onest pe atât de util, de a utiliza Mycosorb sau Mycosorb A+ în furajarea animalelor. Desigur că demonstraţia de mai sus se extrapolează la orice fermă de vaci din România (si nu numai), însă, dincolo de aspectul pecuniar ar trebui să ne întoarcem puţin privirea şi către celelalte valori care ne-au îndemnat să pornim pe acest drum: dragostea şi respectul pentru animale.

Alltech Biotechnology România | www.alltech.com/romania | Str. Dr. Dimitrie Brandza nr. 18 Bucuresti, sector 6, cod 060102 | Tel: 40 21 319 9339 | Fax: 40 21 316 3137

CM YK

bovismagazin

Asociaţia Generală a Medicilor Veterinari din România în colaborare cu Facultăţile de Medicină Veterinară (din Bucureşti, Iaşi, Cluj Napoca şi Timişoara), Colegiul Medicilor Veterinari din România, ANSVSA, IDSA, DSVSA, Federaţia Crescătorilor de Bovine din România, Asociaţia ,,Holstein Ro’’ şi SC Agroindustrial Pantelimon au organizat în data de 25 şi 26 octombrie 2012, la Braşov ‘’Consfatuirea Naţională: Creşterea şi Sănătatea Vacilor de Lapte’’. La acesta întalnire au participat un număr impresionant de medici veterinari de liberă practică, fermieri, medici veterinari din cadrul autorităţilor sanitar veterinare şi ai organizaţiilor patronale din România. În cadrul acestui eveniment s-au discutat în decursul celor două zile mai multe subiecte de interes pentru toţi participanţii. ‘’Managementul Fermei de Vaci de Lapte, Sănătatea Animalelor şi Alimentaţia şi Bunăstarea Animalelor’’ au fost doar o parte dintre temele ce s-au discutat la această conferinţă. Dr. Alin Barţoiu: “Este o consfătuire realizată de Asociaţia Generală a Medicilor Veterinari din România, în colaborare cu Colegiul Medicilor Veterinari , în care s-a urmărit întâlnirea între medicii veterinari de stat, medicii veterinari de liberă practică şi fermieri, pentru a se discuta aspect actuale legate de creşterea şi sănătatea vacilor de lapte. Această întâlnire este prima de acest gen, la ora actuală fiind multe probleme în creşterea acestei specii, se caută găsirea unor soluţii comune atât de către crescători cât şi de medicii veterinari în scopul creşterii numărul vacilor din România, iar pe de altă parte creşterea producţiei şi bineînţeles rezolvarea tuturor problemelor legate de sănătatea animalelor. Din punctul meu de vedere consider că este un success această întâlnire, datorită faptului că s-au întâlnit cei doi factori care se ocupă de creşterea acestei specii, respectiv fermierul cu medicul veterinar. Nu putem exista unii fără alţii...’’

• 0,27lei/vacă/zi x 100vaci x 30zile=810 lei/lună

dr. Marius Bogdan | mbogdan@alltech.com | Mobile: 0747 055 881 Ruminant Business Coordinator Alltech România

“Creşterea şi sănătatea vacilor de lapte’’ o consfătuire organizată de AGMVR şi CMVR

Conf. Univ. dr. Viorel Andronie, preşedinte CMVR

dr. Mihai Petcu, manager Agroindustrial Pantelimon

dr. Mihai Petcu, manager Agroindustrial Pantelimon: “Pentru mine a fost o premieră prezenţa aici pentru că Asociaţia Medicilor Veterinari din România nu a colaborat foarte mult cu cei din producţie, iar acest lucru m-a bucurat foarte mult. Ca decan de vârstă, cu multă experienţă practică, am primit sarcina de a prezenta auditoriului tema: “Managementul fermei de vaci’’.

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

BOVISmagazin

Coba ctan ® devin DC Virba e ctan ®

pentru un tratament modern pe durata repausului mamar Spectru larg Difuzabilitate crescută Efect de lungă durată Siguranţă

Importator şi distribuitor pentru România:

www.altius.ro octombrie 2012

Virbactan – suspensie intramamara. Compoziţie: seringă de 3 g conţine Cefquinome (casulfat) 150 mg şi excipient. Proprietăţi farmacologice: Grup farmacoterapeutic: cefalosporine. Indicaţii de utilizare: afecţiuni sensibile la Cefquinome. La vacile în repaus mamar, pentru tratamentul mastitelor subclinice sau prevenţia noilor infecţii mamare pe perioada repausului mamar, datorate Streptococcus Uberis, Streptococcus dysgalactiae, Streptococcus agalactiae, Staphylococcus aureussistaphilococcicoagulazo-negativi. Contra indicaţii: Nu se administrează la animalele sensibile la cefalosporine sau alte lactamine. Nu se administrează la vacile cu mastită clinică. Precauţii particulare: utilizarea de specialitate trebuie să se bazeze pe rezultatele unui test de sensibilitate şi trebuie luată în considerare politică locală referitoare la utilizarea antibioticelor. Nu folosiţi şerveţelele umede în cazul leziunilor pe mamelon.A nu se utiliza la vacile în lactaţie. În cazul utilizării accidentale la vacile în lactaţie, laptele trebuie eliminate următoarele 35 zile. Posologie şi mod de administrare: 150 mg de cefquinome, respective conţinutul unei seringi, în fiecare sfert, prin administrare intramamara, în repausul mamar, imediat după ultima mulsoare. Înainte de administrare, trebuie efectuat muls complet. Mamelonul şi orificiul sau trebuie curăţate atent şi dezinfectate cu ajutorul şerveţelelor umede. Evitaţi contaminarea vârfului seringii. Introduceţi cu grijă, până la 5 mm din dimensiunea totata a vârfului seringii şi injectaţi cu grijă conţinutul unei seringi în fiecare sfert. Aplicaţi un masaj uşor sfertului pentru o mai bună dispersie. Seringa nu trebuie folosită de mai multe ori. Timp de aşteptare: carne şi organe: 2 zile; lapte: 1 zi după fătare dacă perioada de repaus mamar este mai mare de 5 săptămâni. 36 de zile după tratament dacă perioada de repaus mamar este de până la 5 săptămâni. Termen de valabilitate: 2 ani.

Antibioterapie motivată: un act responsabil www.bovismagazin.com

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin un material furnizat de Antoni Prenafeta, R&D Dept., HIPRA. Avda. La Selva, 135. Amer (Girona)

Consideraţii privind implicarea biofilmului în mastitele rumegătoarelor

Figura 1

Figura 2

Figura 1: Fotografie la microscopul electronic a biofilmului produs de S aureus in vitro. Figura 2: Determinarea abilităţii de formare a biofilmului prin caracterizarea coloniilor din agar cu Roşu de Congo. Izolatele “Slime pozitive” sau producătoare de biofilm formează colonii cu margini neregulate şi rugoase – foto A, în vreme ce izolatele “Slime negative” sau neproducătoare de biofilm formează colonii netede, bine dermarcate, strălucitoare – foto B.

Biofilmul ca mecanism de supravieţuire Biofilmul poate fi definit drept ca o comunitate microbiană dinamică şi bine structurată, ataşată la o suprafaţă solidă, agregată de o matrice extracelulară. Abilitatea de a crea biofilm este larg răspândită la procariote (atît la Archaea cât şi la Bacterii), fiind descoperită în formaţiuni fosile vechi de până la . miliarde de ani. Din punct de vedere evolutiv, formarea biofilmului a conferit un avantaj adaptativ oferind posibilitatea de homeostazie în faţa condiţiilor de mediu extreme şi a fluctuaţiilor Pământului primitiv (temperatură, pH expunerea la radiaţii UV). În plus oferea protecţie contra factorilor de mediu fizici şi chimici, biofilmul facilitând funcţiile catalitice extracelulare (deoarece celulele rămân apropiate una de alta), ceea ce duce în final la o concentrare de nutrienţi la suprafaţa coloniei (Hall-Stoodley şi col., 32

CM YK

bovismagazin

). Rezistenţa biofilmului la agenţii antimicrobieni (ex: antibiotice) poate fi datorată unor multiplii factori, de la dificultatea penetrării prin matricea extracelulară a agenţilor antimicrobieni, rata scăzută de creştere a celulelor secretoare de biofilm (se ştie că antibioticele beta-lactamice sunt eficace asupra celulelor Grampozitive care se divid activ) sau existenţa unor fenotipuri rezistente într-o populaţie heterogenă din punct de vedere genetic.

Biofilmul în condiţii naturale de mediu şi implicarea sa în infecţii Formarea bioﬁlmului este ubicvitară în condiţii naturale de mediu. Aceste tipuri de structuri biologice sunt găsite pe fundul râurilor sau la suprafaţa apelor stagnante; în medii naturale sau în cele industrial, în conductele de benzină sau ulei; în simbioză cu plante, etc. Mai mult, formarea bioﬁl-

mului este implicată în patogeneza multor infecţii la om. Adeziunea lui Staphylococcus sau Streptococcus la proteinele membranei bazale a epiteliului cardiac afectat reprezintă cauza endocarditelor. În cazul pacienţilor cu fibroză cistică activitatea ciliară scăzută a mucoasei respiratorii şi hipervîscozitatea mucusului determină colonizarea sa şi formarea de biofilm de către Staphylococcus aureus, Haemophilus influenzae şi Pseudomonas aeruginosa. Un alt exemplu de biofilm este placa subgingivală produsă de Streptococcus mutans. Formarea de biofilm a mai fost descrisă la unele tulpini uropatogenice de Escherichia coli. În cele din urmă, biofilmul este un important factor de virulenţă implicat în generarea infecţiilor post implant aferente cateterelor intravenoase, valvelor mitrale, protezelor, cateterelor de dializă peritoneală, sondelor endotraheale, etc., ce sunt în

www.bovismagazin.com

principal cauzate de aderarea S. aureus şi Staphylococcus epidermidis la suprafaţa acestor implanturi (Hall-Stoodley şi col., ). Contribuţia biofilmului la patogenitate este atribuită rezistenţei sale la antibiotice şi la fagocitoză, facilitând astfel cronicizarea infecţiilor. Pe de altă parte, detaşarea coloniilor de bacterii protejate de biofilm, reprezintă cauza septicemiilor şi a noilor colonizări, în timp ce producerea de endotoxine şi exotoxine produce inflamarea şi lezionarea ţesuturilor. Una dintre dificultăţile întâlnite în eliminarea infecţiilor asociate cu biofilmul este rezistenţa la antibiotice. Tabelul  arată faptul că bacteriile protejate de biofilm sunt omorâte la o concentraţie mult mai mare de antibiotic decât cele libere sau în suspensie.

Dezvoltarea biofilmului la S. aureus Formarea bioﬁlmului de către octombrie 2012

CM YK

Asiguraţi-vă că vacile se aşează pe piciorul corect -Îngrijirea copitelor cu DeLaval Aproximativ 20% din efective schioapătă– o boală care afectează negativ producţia de lapte, rata

BOVISmagazin

Solicit întotdeaaţi produele una copite D pentru eLaval

Produse premium DeLaval

De aceea la DeLaval am dezvoltat un sistem de îngrijire totală a copitelor care protejează în mod activ copitele vacilor de-a lungul vieţii lor.

Pentru a comanda produsele premium de îngrijire a copitelor, contacţi dealer-ul dvs. Delaval sau un reprezentant vânzări. www.delaval.com

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin intercelulare, este exopolizaharida poly-N-acetyl-beta-,-glucozamina (PNAG), sintetizată de enzimele codificate în operonul icaADBC (Cramton şi col., ). De asemenea, şi alte proteine ale S. aureus au fost descrise ca fiind implicate în interacţiunile intercelulare şi formarea de biofilm: Bap (Cucarella şi col., ), proteina A (Merino şi col., ), SasC (Schroeder şi col., ) şi SasG (Corrigan şi col., ).

Implicarea biofilmului în mastitele rumegătoarelor cauzate de S. aureus

Figura 4 Figura 4: analiza prin electroimunoforeză în gel de agar a unei tulpini de S aureus producătoare de biofilm- A, godeurile 1 şi 3 vs. o tulpină neproducătoare de biofilm –B, godeurile 4 şi 6. Se utilizează ser policlonal contra tuturor bacteriilor + liniile 2 şi 5. Săgeata arată linia de imunoprecipitare pentru antigenul SAAC, ce este prezent doar la tulpinile caracterizate drept producătoare de exopolizaharide de către testele în agar cu Roşu de Congo.

S. aureus este un proces clar conturat ce se desfăşoară în  etape. Mai întâi, bacteriile aderă specific la o suprafaţă ţintă sau prin interacţiuni fizico-chimice. În acest din urmă caz proteinele specifice de adeziune ale lui S. aureus se leagă la o serie factori extracelulari ai ţesutului gazdă, cum ar fi proteinele fibronectine de legare (FnBPA, FnBPB) (O’Neill şi col., ), proteinele de fibrinogen de legare (ClfA, ClfB) (McDevitt şi col., ), proteinele de legare de colagen (Can) (Patti şi col., ) sau sialoproteinele de legare de os (BBP) (Tung şi col., ). Într-o a doua etapă, celulele aderente se multiplică, interacţionează între ele în straturi, încorporate într-o matrice extracelulară secretată de bacteriile însele. (Figura ). Principalul component al matricei extracelulare a S. aureus şi a S. epidermidis, responsabil de interacţiunile 34

CM YK

bovismagazin

În mastitele taurinelor şi ovinelor cauzate de stafilococi, celulele bacteriene se ataşează de epiteliul glandei mamare, se multiplică formând colonii înconjurate de o matrice extracelulară, astfel formându-se biofilmul. Datorită mărimii sale, biofilmul nu poate să fie fagocitat de către celulele neutrofile polimorfonucleare sau macrofage şi, mai mult, le conferă rezistenţă la antibiotice, aceasta ducând la cronicizarea infecţiei. Diverse studii demonstrează prezenţa operonului icaADBC, cel ce codifică enzimele responsabile de biosinteza exopolozaharidelor din componenţa PNAG, principalul component al matricei extracelulare a biofilmului în .% (Cucarella şi col., ) sau % (Vasudevan şi col., ) din cazurile de mastită din care s-a izolat S. aureus la bovine. Pe lângă acest potenţial genetic, o serie de studii au demonstrat de asemenea

abilitatea acestor izolate din mastite de a creea biofilm in vitro. În acest sens, Vasudevan şi col. () a descoperit că % din tulpinile de S. aureus izolate din mastite de la taurine pot forma biofilm in vitro prin determinarea morfologiei coloniilor pe plăci de agar cu roşu de Congo, (Figura ), în timp ce % au aderat într-o microplacă (Figure ). În alt studiu, Oliveira şi col. () a caracterizat .% din izolatele de S. aureus şi .% din izolatele de S. epidermidis din mastitele bovine ca fiind producătoare de biofilm in vitro. Dhanawade şi col. () au descoperit utilizând testul culturii pe plăci de agar colorat cu roşu de Congo, că .% din tulpinile de S. aureus isolate din mastite la bovine pot forma biofilm in vitro. În timp ce capacitatea genetică a izolatelor de S. aureus din mastite bovine de a genera in vitro biofilm este clară, există însă vre-o dovadă a producţiei de biofilm de către S. aureus in vivo, în glanda mamară? Watson şi col. () au observant prin microscopie electronică producţia de matrice extracelulară polizaharidică (denumită de autori pseudocapsulă) la bacteriile de S. aureus izolate direct din laptele de oi şi vaci cu mastită clinică. Curând după aceea, Baselga şi col. () au demonstrat producţia de matrice exopolizaharidică la bacteriile de S. aureus prin analize imunohistochimice la ţesutul parenchimatos al glandei mamare de la oi infectate experimental cu S. aureus pe cale intramamară. Producţia de exopolizaharide in vivo

Tabel 1. Sensibilitatea la antibiotice a diverselor bacterii ce cresc libere, în suspensie sau generând bioﬁm (Donlan şi Costerton, ) Microorganismul

Antibioticul

MIC sau MBC la bacterii libere μg/ml

Concentraţia efectivă contra biofilmului exprimat μg/ml

S aureus NCTC -

Vancomicină

 MBC



Pseudomonas aeruginosa ATCC 

Imipenem

 MIC



E coli ATCC  Ampicilină

 MIC



Pseudomonas pseudomallei

Ceftazidim

 MBC



Streptococcus sanguls 

Doxycicline

, MIC

,

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

BOVISmagazin

Figura 5 Figura 5: Inhibitia biofilmului format de S aureus în microplăci, mediată de aticorpi anti SAAC. Graficul arată Densitatea Optică a culturii bacteriene la finalul perioadei de creştere – coloana cu bleu marin, precum şi Densitatea Optică a biofilmului ce acoperă celulele aderente – bleu ciel. În acest studiu o tulpina de S aureus producătoare de biofilm a fost incubată fără anticorpi - coloanele

a fost demonstrată indirect, prin observarea producţiei de anticorpi speciﬁci contra PNAG (Perez şi col., ) şi SAAC (Complexului antigenic asociat SLIME) - Prenafeta şi col., - la oi şi vaci infectate experimental cu S. aureus pe cale intramamară.

Vaccinuri împotriva biofilmului produs de S. aureus pentru combaterea mastitelor la rumegătoare Ţinând cont de faptul că formarea bioﬁlmului este un important factor de creştere a virulenţei S. aureus în patogeneza mastitelor la oaie şi vacă, s-au testat o serie de vaccinuri în acest sens, acestea realizând niveluri diverse de protecţie. Watson şi col. () precum şi Nordhaug şi col. () au folosit vaccinuri bazate pe germeni de S. aureus înfăşuraţi în matricea extracelulară, inactivaţi. Alte vaccinuri experimentale (Amorena şi col.,), au utilizat un amestec de slime (matricea de exopolizaha-

S aureus în grafic, în prezenţa unui ser fără anticorpi anti SAAC – coloanele Ac, sau în prezenţa unui ser hiperimun cu anticorpi anti SAAC – coloana Ac+. Coloanele de control corepsund godeurilor neinoculate cu mediu de cultură. Coloanele cu aceeaşi literă nu diferă semnificativ între ele, p<0,05 . Barele de eroare indică devierea standard de la medie.

ride a biofilmului), lipozomi, toxoid şi diverse tulpini inactivate de S. aureus. Recent, cunoscând faptul că PNAG este un component major al matricei extracelulare a biofilmului creeat de S. aureus, Perez şi col. () au efectuat un test de eficacitate administrând intramamar o tulpină virulentă de S. aureus la oi protejate cu diverse vaccinuri cu bacterine (celule bacteriene întregi, inactivate), extract total, sau purificat de PNAG, cu diverşi adjuvanţi. Rezultatele acestui studio au arătat că vaccinurile utilizând bacterine intens producătoare de biofilm au creeat anticorpi anti PNAG şi au conferit cea mai mai bună protecţie în cazul infecţiei intramamare experimentale, faţă de bacterinele slab producătoare de biofilm, extract total sau purificat de PNAG. Studiul lui Prenafeta şi col. () clarifică rolul anticorpilor specifici SAAC (contra Slime) în protecţia faţă de mastita cauzată de S. aureus

într-o infecţie experimentală la vacă. SAAC este o fracţie dintr-o tulpină bacteriană de

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

S. aureus care produce biofilm. Prezenţa acestui component extracelular a fost determinată la toate izolatele de S. aureus caracterizate drept bune producătoare de slime prin metoda plăcilor cu agar colorate cu roşu de Congo. (Figura ) iar producerea sa este în relaţie direct cu formarea de biofilm in vitro (Tabelul ). Caracterizarea chimică a arătat că SAAC este compus în proporţie de % (w/v) din polizaharide şi % (w/v) proteine. .% glucozamină şi galactozamină au fost depistate în fracţiunea polizaharidică, ceea ce sugerează că aceste zaharuri pot corespunde formei deacetilate a PNAG. Este de semnalat faptul că anticorpii aferenţi formei deacetilate de PNAG sunt cei care au cea mai mare capacitate de opsonizare (legare specifică a anticorpilor la antigene) şi de protecţie contra infecţiilor datorate S.

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin aureus (Cerca şi col., ). Principalul mecanism de apărare al glandei mamare contra infecţiilor este opsonizarea mediată de anticorpi şi ulterior fagocitarea de către celulele neutrofile polimorfonucleare. Nu trebuie însă exclus faptul că şi anticorpii specifici contra biofilmului acţionează direct protectiv, ataşându-se de celule, prevenind adeziunea bacteriană la epitelii şi interacţiunile intercelulare ce duc la creearea de biofilm. În acest sens într-un studio in vitro, s-a demonstrate ca anticorpii specifici SAAC sunt capabili să inhibe formarea biofilmului în absenţa neutrofilelor (Figura 5) Unul dintre avantajele utilizării componentelor PNAG sau SAAC drept antigeni vaccinali faţă de antigenii capsulari, este că aceştia nu diferă la diversele isolate de S. aureus. De aceea anticorpii induşi de vaccinarea cu aceşti antigeni (PNAG şi SAAC), conferă protecţie încrucişată indiferent de tipul capsular al tulpinilor de S. aureus.

STARTVAC (HIPRA) este primul vaccin contra mastitelor la bovine înregistrat în UE prin EMEA (Agenţia Europeană a Medicamentului) Acest vaccin conţine celule inactivate de S. aureus bune producătoare de bioﬁlm, cu un conţinut crescut de SAAC. În plus, vaccinul conţine tulpina inactivată de E. coli J, precum şi un adjuvant necesar pentru îmbunătăţirea răspunsului imun. Atât in testele preclinice cât şi în cele clinice efectuate pe parcursul realizării vaccinului, imunizarea cu STARTVAC a indus titruri mari şi de lungă durată anti-SAAC, în sânge şi lapte. Testele clinice efectuate pentru înregistrarea STARTVAC în  ferme ( vaci vaccinate 36

CM YK

bovismagazin

cu STARTVAC şi  vaci nevaccinate de control), au arătat că vaccinarea reduce semnificativ incidenţa mastitelor clinice şi subclinice, precum şi severitatea simptomelor clinice ale mastitelor produse de S. aureus, coliformi şi stafilococi coagulazo-negativi (CNS) (reducerea numărului de celulele somatice, reducerea semnelor clinice şi reducerea consumului de antibiotic la animalele infectate). În plus, vaccinarea cu STARTVAC a crescut rata de vindecări spontane la vacile infectate. În acest sens, STARTVAC este primul vaccin înregistrat în lume, ce conferă protecţie contra mastitelor cauzate de stafilococi coagulazo negativi. Anticorpii specifici exopolizaharidelor PNAG ai SAAC recoltat de la S. aureus, induşi de imunizarea cu STARTVAC, ar putea fi unii dintre factorii care conferă protecţie încrucişată contra infecţiilor cu stafilococi coagulazo - negativi.

Perspective ale biofilmului în mastite Abilitatea de a forma biofilmul este un factor important ce conferă virulenţă lui S. aureus implicat în mastitele la bovine şi ovine. Deşi alţi factori de virulenţă pot fi implicaţi în patogeneza mastitelor, anticorpii specifici PNAG sau SAAC pot preveni o infecţie cu S. aureus în glanda mamară prin legarea acestora la matricea extracelulară de exopolizaharide (înainte de formarea biofilmului), acest aspect facilitând fagocitarea bacteriilor şi a SAAC de către neutrofilele polimorfonucleare şi eliminarea infecţiilor. Din acest punct de vedere, vaccinarea cu STARTVAC oferă o opţiune importantă în reducerea infecţiilor intramamare cu S. aureus şi coagulazo- negativi.

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

BOVISmagazin

Evenimentul-lider mondial în zootehnie

Idei inovatoare – tehnică excelentă 145.000 de vizitatori specializaţi, interesaţi de noile tehnologii pentru creşterea bovinelor, porcinelor, păsărilor de curte şi acvacultură Peste 2.000 de expozanţi internaţionali pe o suprafaţă expoziţională de 190.000 mp Ofertă completă pentru zootehnie – creşterea animalelor, furajare, reproducţie, prelucrare, comercializare Tehnologii de vârf pentru producţia de energie regenerabilă şi alimentare cu energie în sistem descentralizat

Hanovra / Germania 13 – 16 Noiembrie 2012 DLG InterMarketing SRL Tel.: 021-317.12.25/6, 0722.633.639 Email: office@dlg-intermarketing.ro

Împreună cu

www.eurotier.com

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin

IA EC SP

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin

Taurul Coyne-Farms DORCY medaliat cu bronz în TOP 100 TPI 29HO14142 Taurul Coyne Farms DORCY

Originea taurului DORCY are origine canadiană, bunica acestuia, Rudolph Daffy ajungând la ferma Coyne din New York la începutul anilor , pe vremea când ferma era în plin proces de expansiune. Rudolph Daffy a avut calităţi excepţionale, cu o producţie lactată de peste  kg pe parcursul a patru lactaţii, cu fiice evaluate cu scoruri EX şi VG. Cea mai performantă fiică a lui Rudolph Daffy este cu certitudine, Bret Daffers mama taurului DORCY. Daffers este combinaţia perfectă de caractere de producţie şi tip, având o producţie lactată de peste , Kg şi un procent de grăsime de .%.

Informaţii despre fiice

Cele mai recente evaluări genomice, din luna august,aduc o nouă surpiză plăcută de la ABS Global: primele rezultate ale fiicelor taurului Coyne Farms DORCY. În urma evaluărilor, fiicele acestuia au obţinut rezultate excepţionale, depăşind chiar previzionările făcute în perioada de testare. Rezultatul este unul răsunător: DORCY urcă brusc pe locul  în Top  TPI realizat de Holstein Association! Fiicele lui s-au dovedit a fi investiţii cu adevărat profitabile pentru proprietarii lor, având avantajul unei producţii lactate sporite şi unui scor de celule somatice redus pe lactaţii multiple.

DORCY are fiice cu caractere bine echilibrate cu cele de uger deosebite (+.). Taurul ameliorează caracterele ugerului la fiice, mai ales prin ligamente puternice, o bună poziţionare a sferturilor anterioare şi a mameloanelor. Fiicele lui DORCY sunt lungi, cu o structură osoasă peste medie, cu indexuri de constituţie (+.) şi de adâncime a toracelui (+.) chiar mai bune decât rezultatele previzionate în timpul testării genomice. Unghiul chişiţei abrupt (+.), crupa largă (+.) şi aplatizată sunt doar câteva caractere ale excepţionalelor fiice ale taurului DORCY.

Potrivirea de perechi

29HO14142 Fiica Bender Dorcy 457-Grade

DORCY are deja fiice în România în fermele colaboratorilor nostri: Saris Com  din judeţul Argeş şi Agroserv Măriuţa din judeţul Ilfov, aceştia exprimandu-si satisfacţia în privinţa calităţii acestora şi mulţumirea de a ﬁ pariat pe un taur testat genomic.

Pedigree Tatăl: Sandy-Valley BOLTON-ET Mama: Coyne-Farms Bret Daﬀers-ET*CV EX- EV+EE DOM Bunica: Coyne-Farms Rudolph Daﬀy EX- VEEVE GMD DOM Străbunica: Coyne-Farms Merrill Daisy GP- +V+G+ 40

CM YK

bovismagazin

DORCY este compatibil şi obţine rezultate bune în urma inseminării ﬁicelor taurilor DRAKE şi JUNIPER aﬂaţi în portofoliul PIC Romania, unic reprezentant al ABS Global pe plan autohton.

29HO14142 Mama Bret Daffers www.bovismagazin.com

Pentru detalii suplimentare despre taurul DORCY sau despre oferta ABS Global ne puteţi contacta la numerele de telefon 0744.344.931, 021/233.91.97 sau pe adresa de e-mail: romaniainfo@pic.com.

octombrie 2012

CM YK

BOVISmagazin

Dezinfectanţi, care fac diferenţa. De-a lungul anilor procesul de muls a văzut multe inovaţii fantastice, toate cu scopul de a creşte producţia de lapte. Acest lucru a pus, desigur, multă presiune pe tetinele vacii, care au rămas totuşi neschimbate. La DeLaval, am dezvoltat întotdeauna dezinfectanţi având mereu în minte inovaţia si tetinele vacilor, în aşa fel încât ele să rămănă sănătoase şi dvs să obţineţi performanţe din ce în ce mai bune de la ultimele tehnologii.

Solicit întotdeaaţi dezinfec una ta DeLavalnţii

Dezinfectanţi premium DeLaval

contactaţi dealer-ul dvs local sau un reprezentant vânzări. Vizitaţi www.delaval.ro

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin

β-Carotenul: Un rol crucial în performanțele reproducției

CM YK

bovismagazin

3.5

Vaci ovulatorii Vaci anovulatorii

3.0

β-caroten (μg/ml)

β carotenul este un pigment carotenoid ce se găsește în iarba verde. Un număr însemnat de cercetări în Europa, începând deja din anii  au demonstrat rolul important pe care acest component îl joacă în sănătatea fertilității și a uterului vacilor de lapte. Vacile cu deficienta în β caroten au afectate performanțele reproductive. Simptomele pot include estru slab sau silențios, ovulație întârziată, chisturi ovariene, mortalitate embrionara ridicată sau retenție placentară. Până la apariția vitaminei A de sinteză la scară industrială pentru folosirea în furajul animalelor, rumegătoarele, pe lângă alte animale, au fost dependente de carotenoizi pentru furnizarea necesarului de vitamină A. Biosinteza vitaminei A din β caroten are loc în principal în peretele intestinal, în timpul absorbției. Cu toate acestea, nu tot β carotenul este convertit în vitamina A în peretele intestinal. Vacile au în mod normal o cantitate relativ mare de β caroten circulant, fiind stocat în ficat, rinichi și depozitele de grăsime. Grăsimea albă este preferată de consumatori, și pentru acest motiv, administrări de furaj pe termen scurt de - zile cu rații bogate în cereale (ce nu conțin β caroten) sunt folosite nu numai pentru “finisare”, ci și pentru albirea grăsimii din carcasă. Oile și caprele, ce au grăsime albă indiferent de dietă, au o cantitate de β caroten circulant redusă. Pentru mulți ani a existat

2.5 2.0 1.5 1.0 0.5

Perioada critică pentru nivelul plasmatic de β caroten pentru asigurarea ovulației postpartum.

0.0 -3

-2

-1

Săptămâni înainte / după fătare

Figura 1 – Importanța menținerii unei concentrații plasmatice ridicate de β caroten în imediata apropiere a perioadei de prepartum ca inﬂuență asupra ratei ovultorii ulterioare (Kawashima și colab, )

www.bovismagazin.com

speculația că β carotenul poate juca un rol important în îmbunătățirea fertilității vacilor, iar acest rol este independent de faptul că este precursor esențial al vitaminei A. β carotenul, împreună cu vitamina E se acumulează în corpul luteal pe măsură ce progresează ciclul ovarian. β carotenul este o parte integrantă a membranei celulare a corpului luteal, și mulți cercetători au observat că producția de progesteron de către celulele corpului luteal a fost mai redusă în cazul vacilor ce au fost subiectul unei diete deficitare în β caroten. Aceste observații au confirmat testele anterioare ce au demonstrat că depresia secreției de progesteron poate fi învinsă de suplimentarea cu β caroten, dar nu și cu vitamina A. Concentrația vitaminelor liposolubile (A și E) și a β carotenului în sângele vacilor este de obicei constantă în perioada de lactație. Cu toate acestea, înainte de perioada de prepartum, aceste niveluri scad considerabil. Importanța menținerii nivelurilor plasmatice înalte de β caroten în imediata perioadă de prepartum a fost recent confirmată de către cercetătorii de la Universitatea de Științe Veterinare, Obihiro, Japonia. S-a realizat profilul nivelului plasmatic al β carotenului pentru  vaci multipare de la  săptămâni înainte de fătare și până la  săptămâni postpartum. Ovulația a fost confirmată prin nivelul progesteronului din sânge și scan ultrasonic. octombrie 2012

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin de β caroten între planta verde și cea stocată sub formă de fân. De asemenea, și procesul de însilozare reduce concentrația de β caroten. (Fig )

200

100

Răspunsul la un program de suplimentare cu β caroten la o fermă de vaci din Queensland, folosind sistemul de furajare TMR

Iarbă proaspătă

Iarbă uscată

Fân

Siloz

Figura 2– Modiﬁcări în concentrația de β caroten a ierbii cu variația tehnicilor de conservare (Williams și colab., )

Evaluarea rapidă a vacilor Recent, BioAnalyt GmbH, din Germania, împreună cu DSM Nutritional Products a introdus un spectrofotometru protabil - iCheck®- pentru evaluarea rapidă a β carotenului. Aceasta metodă de diagnostic simplă și economică este ideală pentru aplicații în fermă. Printr-o procedură inovativă de extracție (iEx®), β carotenul este extras dintr-un singur pas direct din sânge, fără a ﬁ centrifugat. Într-un studiu efectuat recent cu ajutorul iCheck, în cadrul unor efective de vaci de lapte crescute intensiv în țări precum SUA, Franța, Italia, Germania, Israel, Japonia și Mexic, s-a demonstrat că majoritatea vacilor nu trec de limita marginală a β carotenului plasmatic de , μg/ml. În majoritatea țărilor, % din vaci se aﬂau la limită, în unele 44

CM YK

bovismagazin

cazuri cu până la % din ele total deﬁcitare. β carotenul se găsește în concentrație maximă în iarba proaspătă. Și în cazul sistemelor de producție bazate pe păscut, precum cele existente în Noua Zeelandă sau sudÎnainte de suplimentare

După suplimentare

3.05 2.5–3.5

Plasma β-caroten (mg/l)

Cercetătorii au demonstrat că nivelul plasmatic de β caroten înainte de fătare va determina momentul când se va produce primul folicul dominant după fătare. Indiferent de nivelul plasmatic de β caroten post partum, vacile cu o concentrație mai mare de β caroten plasmatic în ultimele  săptămâni ale perioadei uscate, au ovulat, pe când cele cu un nivel mai redus, au avut un ciclu anovulator. (Fig.)

Familia Janke deține o fermă la Westbrook, Toowoomba, la conducere aﬂându-se David și Cameron Janke, tată și ﬁu. Se folosește un sistem de furajare tip TMR pentru a asigura necesarul producției de lapte de peste  ani. Producția medie de lapte este de peste . l/vacă/lactație. Mai mult decât asta, sistemul de creștere tin-

2.55 2.05

1.5–2.5

1.55 1.05 0.5 – 0.75 0.55 0.05

Vacă înainte de fătare

Vacă lactantă

Figura 3 – Răspuns al nivelului plasmatic de β caroten estul Australiei, concentrația plasmatică de β caroten rămâne crescută (peste  μg/ ml) de-a lungul întregului an. Concentrația β carotenului din iarbă se reduce în planta adultă. Nu numai cantitatea se reduce în plantă, dar datorită ligniﬁcației plantei, β carotenul devine și mai greu disponibil digestiei. Degradarea β carotenului din plante se produce rapid, iar uscarea masei verde la soare reduce concentrația, mai ales în cazul în care apare și ploaia în procesul de conditionare al fânului. Agronomiștii francezi au raportat o pierdere de %

eret înlocuire se bazează tot pe sistemul TMR (total mix ratio), animalele având puțin sau deloc acces la furaj verde. prima IA

a 2-a IA

% concepţiei

β-caroten (μg/ml)

150

Folosind procedura iCheck înainte de fătare, vacile nu au β caroten plasmatic detectabil (Fig. ). Suplimentarea pentru o perioadă cu  săptămâni înainte de momentul așteptat al fătării cu  mg β caroten/cap/zi crește semniﬁcativ nivelul de β caroten plasmatic. După fătare, nivelul plasmatic a ajuns în limitele marginale, considerând faptul că vacile nu au avut acces la furaj verde. Familia Janke a început un program de suplimentare pentru o perioadă de  luni. Vacile au primit un supliment de β caroten  mg/cap/zi pentru o perioadă de  săptămâni înainte de fătare și  zile după fătare. Efectul compusului asupra îmbunătățirii ratei de concepție a fost clar evident în aceste  luni, comparativ cu  luni anterioare (Fig. ). Așadar, concluzia este că β carotenul circulant îmbunătățește sănătatea și fertilitatea vacilor prin conversia lui în vitamina A, în organe țintă, preum uterul, glanda mamară și ovarele. Concentrația de vitamina A din sânge este menținută constantă de către animal. β carotenul, pe de altă parte, nu este subiectul aceluiași control strâns, iar în momente cruciale, precum perioada ante și post partum, suplimentarea prin dietă cu β caroten poate

Perioada fără β caroten

Perioada cu β caroten

Figura 4 – Răspuns al ratei de concepțiela ÎA înainte și după suplimentarea cu β caroten

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

BOVISmagazin

Debutul industrializării producţiei de lapte în SUA, statul Carolina de Nord

β carotenul este precursorul vitaminei A în folicul și corpul luteal vase de sânge

folicul

nivel variabil de β caroten datorită ingestei alimentare

carotinază

vitamina A

nivel stabil de vitamina A datorită homeostaziei

Figura 5 – Cerințele temporare crescute de vitamina A din corpul luteal și folicul pot fi satisfăcute numai prin conversia locala a β carotenului în vitamina A învinge mecanismele de control al vitaminei A și poate crește nivelul acestei vitamine în organele țintă (Fig. ). Importanța β carotenului ca precursor local al vitaminei A la nivelul ovarului, ugerului și a uterului, se pare a fi bine fundamentată de experimentele repetate. La nivel biochimic, această concluzie se bazează pe modificările specifice ale nivelului de vitamina A, cuplat cu obsevațiile că enzimele

responsabile de conversia β carotenului în vitamina A se regăsesc în concentrații mari în aceste țesuturi speciﬁce. Cu toate acestea, nu trebuie deloc neglijat rolul β caroten ca antioxidant sistemic și local, similar cu altor micronutrienți, precum seleniul și vitamina E. Pentru mai multe informații, nu ezitați să contactați reprezentanții DSM Nutritional Products România.

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

1910 - în “sala de muls”

1910 - transportul laptelui

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin

Genetică de campion la depozitul de material seminal Karpaten Meat Karpaten Meat a început răscumpărarea de viţei Angus şi metişi de Angus cu Bălţată Românească Material seminal ANGUS În ziua de azi, reproducţia la bovine în cadrul programelor de încrucişare în vederea obţinerii unui produs cu caracteristici de performanţă crescute, se realizează tot mai des prin intermediul tehnicilor de fecundaţie asistată. În acest sens se poate recurge la montă naturală cu tauri performanţi sau la utilizarea materialului seminal congelat, aparţinând unor tauri de înaltă calitate şi cu valoare genetică ridicată, pentru a avea

viţei cu un spor mediu zilnic ridicat prin alăptare și iarba de pe pășune. Astfel se poate ajunge la un progres genetic mai rapid şi o proﬁtabilitatea crescută a fermei prin produşii cu caracteristici performante. În vederea ameliorării raselor de taurine şi realizarea de viţei cu caracteristici superioare, în cadrul programelor de parteneriat la ferma Karpaten Meat există material seminal atent selecţionat de la tauri campioni din Germania recunoscuţi pe

plan mondial. Taurii de la se care recoltează sperma sunt testaţi cu rezultate conﬁrmate şi recunoscuţi la nivel european. Karpaten Meat oferă spre vânzare material seminal Angus cu înalt potenţial genetic, pentru reproducţie, consultanţă privind alegerea taurilor şi îmbunătăţirea performanţelor de producţie atât la bovinele de carne cât şi pentru rasa Fleckvieh. Karpaten Meat srl Distribuţie de material seminal rasa Angus şi Fleckvieh

Metisarea Angusului cu Bălţată Românească Metisarea taurilor Angus cu rasa Fleckvieh, respectiv cu

Bălţată Românească este folosită cu succes în special pentru obţinerea unui viţel de carne de talie medie dar cu calități superioare și performanțe de creștere mari, cu un spor mediu zilnic ridicat prin alăptare și iarba de pe pășune, fătat fără probleme și cu un randament ridicat la sacriﬁcare. Caracteristicile rasei Angus permit folosirea ei la diferite nivele pentru a obţine animale mai puternice şi mai rezistente la temperaturi oscilante, ambele atât în condiţii ideale cât şi extreme. Ca şi rasa pură, viţelul metisat este ideal pentru creșterea în sistem extensiv afară pe pășune, având o capacitate mare de valoriﬁcare a ierbii.

Taurul DM Rossiter C182

Taurul ANGUS Rossiter - câştigătorul concursului din cadrul festivalului agricol „Ziua Crescătorilor de Taurine”, cel mai important târg din Germania. Taurul DM Rossiter C182, născut în 2007 în Donaumoos Gundelfingen, rasă pură Aberdeen Angus (AA), descendent din taurul scoțian Aynho Rossiter Eric B 125 și vaca scoțiană Wedderlie Kensue A 239. Materialul seminal care provine de la acest campion este acum disponibil şi în România, prin firma Karpaten Meat Srl. 46

CM YK

bovismagazin

Ziua Crescătorilor de Taurine din Germania

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

BOVISmagazin Rezultate remarcabile pentru noi și pentru clienții noștri Pentru efectivele de reproducție, crescute în sistem de vaci alăptante, pe lângă tehnici de producție soﬁsticate, la fel de esențială este şi o genetică bine adaptată locaţiei și conformă nevoilor pieței. Selecția se bazează pe fondul genetic al rasei Aberdeen Angus la nivel mondial. Pe lângă testele stand-

ard, partenerul ﬁrmei Karpaten Meat, Bayern Genetic, foloseşte metode suplimentare de selecție ca de exemplu, măsurarea cu ultrasunete a zonelor musculare și genetice, proceduri de testare cu privire la sensibilitate, marmorare și rata de conversie a furajelor (eﬁciența hranei pentru animale). Materialul seminal Angus este orientat spre necesităţile fermierului şi ameliorarea bovinelor, cu obiectivul de a adăuga valoare atât genetică

Karpaten Meat distribuie m.s.c. din rasa Angus şi Fleckvieh

animale din ferma Karpaten Meat Sibiu

cât şi financiară, finalizând în creşterea profitabilităţii fermei. Karpaten Meat îşi doreşte viţei sănătoşi și care au o creștere rapidă și carcasă de carne excelentă. Aceşti viţei trebuie să aducă rezultate remarcabile pentru noi și clienții noștri, în scopul de a obține o carne premium pe piaţă.

Programul de încrucişări şi garanţia răscumpărării viţeilor rezultaţi din reproducţie Karpaten Meat oferă spre vânza-

re atât tauri pentru reproducţie cât şi material seminal congelat provenit de la tauri ANGUS cu genetică superioară și prin contract garantează răscumpărarea vițeilor rezultați din reproducția ANGUS cu Bălțata Românească. Toamna aceasta a început campania de răscumpărare a viţeilor Angus şi a viţeilor încrucişaţi Angus cu Bălţată Românească. Pentru mai multe detalii contactaţi firma: Sc Karpaten Meat Srl tel.: 0269.232.977.

from grass to beef ANGUS - Business systems

Cump£r£m viìei ANGUS sau metiçi de ANGUS cu B£lìat£ Român easc£ • Cump£r£m viìei ANGUS înì£rcaìi, cu o vârst£ între 6-12 luni çi cu o greutate între 200 çi 400 kg. • Oferim preìuri echitabile în funcìie de calitatea çi greutatea viìelului. • Garant£m transportul pentru o grup£ mai mare de 20 de viìei. Pentru mai multe detalii v£ rog contactaìi-ne la num£rul de telefon 0269 23 29 77 - Karpaten Meat Sibiu.

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

bovismagazin

CM YK

BOVISmagazin

Fermele şi producţia de lapte din Statele Unite în cifre Vacile din rase destinate producţiei de lapte şi producţiile pe trimestre. Statele Unite 2011 - 2012 Trimestrul

CM YK

bovismagazin

Vaci de lapte (1.000 capete)

Lapte pe cap Productia totala de vaca (litri) (milioane litri)

2011

2012

2011

2012

2012 vs. 2011

ianuarie-mar.

9.168 9.254 2.403 2.506 22.027 23.190

5,3 %

aprilie-iunie

9.191

2,1 %

iulie-sept.

9.200 9.215

9.257 2.495 2.530

22.931 23.402

2.405 2.405 22.130

22.148

0,1 %

octombrie-dec. 9.216

2.399

22.115

anual

9.194

9.702

89.203

Statul

Vaci de lapte (1000 de capete)

Lapte pe cap de vaca (litri)

Productia totala (milioane de litri)

2011

2012

2011

2012

2011

2012

2012 vs 2011

Arizona

189

181

803

793

152

143

-5,4

California

1776

1779

848

814

1505

1447

-3,9

Colorado

130

135

877

889

114

120

5,2

Florida

119

122

591

595

3,2

Idaho

582

580

873

896

508

520

2,3

Illinois

100

691

677

Indiana

173

745

750

129

130

0,4

Iowa

198

200

796

786

158

157

-0,3

Kansas

123

126

775

791

100

4,3

Michigan

367

374

850

857

312

320

2,8

Minnesota

466

465

691

698

321

325

0,8

Missouri

505

-1,9

New Mexico

331

326

919

891

304

290

-4,5

New York

610

773

791

471

402

2,3

Ohio

268

270

705

714

189

193

2,2

Oregon

122

123

760

Pennsylvania

537

533

723

709

388

378

-2,7

Texas

435

433

809

775

352

335

-4,7

Utah

800

Vermont

134

133

689

705

1,5

Virginia

639

632

-2,2

Washington

265

261

884

880

234

230

-1,9

Wisconsin

1264

1271

763

782

966

994

2,9

Totalul celor 23 de state

8466

8471

792

788

6715

6668

-0,5

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

BOVISmagazin Evoluţia lunară a efectivului de vacile din rasele destinate producţiei de lapte şi producţiile pe trimestre. Statele Unite 2011 - 2012 Luna

ESTIMĂRILE evoluţiei lunare a efectivului de vacile din rasele destinate producţiei de lapte şi producţiile pe trimestre. Statele Unite 2011 - 2012 Vaci de lapte (1.000 capete)

Lapte pe cap de vaca (litri)

Productia totala (milioane de litri)

2011

2012

2011

2012

2011

2012

2012 vs 2011

ianuarie

9160

9242

814

837

7452

7732

3,8

8,2

februarie

9163

9254

748

801

6853

7411

8,1

7476

4,3

martie

9180

9267

842

868

7722

8046

4,2

7023

7283

3,5

aprilie

9182

9271

825

845

7569

7827

3,4

7304

7447

1,9

mai

9194

9260

855

864

7853

7996

1,8

9196

9239

817

821

7508

7578

0,9 0,7

Vaci de lapte (1.000 de capete)

Lapte pe cap de vaca (litri)

Productia totala (milioane litri)

2011

2012

2011

2012

2011

2012

2012 vs 2011

ianuarie

8405

8502

824

845

6918

7185

3,9

februarie

8408

8510

757

810

6362

6886

martie

8425

8521

851

877

7170

aprilie

8431

8527

835

854

mai

8447

8521

865

875

Luna

iunie

8450

8507

828

831

6992

7066

1,1

iunie

iulie

8459

8499

828

829

6998

7044

0,7

iulie

9198

9228

818

815

7490

7542

august

8463

8496

823

6974

august

9200

9222

812

7465

septembrie

8466

8471

792

788

6702

6669

-0,5

septembrie

9201

9195

780

777

7174

7140 -0,5

octombrie

8475

814

6896

octombrie

9212

804

7399

noiembrie

8475

791

6701

noiembrie

9213

781

7190

decembrie

8485

827

7012

decembrie

9223

816

7525

anual

8.449

anual

9.194

9.709

89.200

9.835

83.052

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

bovismagazin

CM YK

10/2012

BOVISmagazin

www.traktorpool.ro

Toate preţurile nu includ TVA

Revista

1326469 Abbriata M150 Magnum/R an 2011, 13.808 €, TEMPEL KFT., tel. +36 (0)76 441-794, kocsis.viktoria@tempel.hu

1326412 Abbriata M50 Miniroto an 2012, 6.668 €, TEMPEL KFT., tel. +36 (0)76 441-794, kocsis.viktoria@tempel.hu

1326481 Abbriata M61 Export an 2012, 9.002 €, TEMPEL KFT., tel. +36 (0)76 441-794, kocsis.viktoria@tempel.hu

1721510 Amazone ZA-E 1002 550 €, Pavaren Kft., tel. +36 (0)30 306-3167, info@agropark.hu

1723877 Atlas 1004 an 1997, 4875 h, 15.300 €, Maschinenhandel Höing GmbH & Co. KG, tel. +49 (0)2542 955555, info@mhg-maschinen.com

1723676 Bauer 1700 l 1.950 €, Jürgen Eidler, tel. +43 (0)2645 2254, office@eidler.at

1416310 Belarus 820 an 2012, 1 h, 18.990 €, P.H.S.R. Agroma Sp. z o.o., tel. +48 (0)52 3885702, ania@agromasepolno.pl

1723826 Case IH 6900 an 2001, 2200 h, 37.000 €, tel. +49 (0)170 7697585, alexriediger@aol.de

1723545 Case IH 423 an 1971, 7200 h, 2.800 €, tel. +49 (0)174 5672233, mueslibauer@gmx.de

1723641 Case IH LBX 423 IS an 2011, HARVEST PARK GmbH, tel. +49 (0)5903 217920, info@harvestpark.com

1603865 Case IH Steiger STX 480 an 2006, 20 h, 97.479 €, MM-Agrar Betriebs GmbH, tel. +49 (0)6439 450, Matthes-handel@t-online.de

1723679 CAT 428B an 1995, 7052 h, 11.364 €, Kaufmann Alois GmbH, tel. +43 (0)7278 20165, Kaufmann.gmbh@aon.at

1676583 Caterpillar TH330B an 2004, 2355 h, 26.000 €, E.L.M. ker, lgtruck@profinter.hu

1723808 Claas 617 ATZ an 2007, 2181 h, 40.000 €, AGRIVISION, tel. +33 (0)559678401, occavision@agrivision.fr

1723457 Claas Ares 557 ATZ an 2007, 1200 h, 40.126 €, Remmers Landtechnik GmbH, tel. +49 (0)4468 94940, land@remmers-technik.de

1723780 Claas Ares 657 RZ an 2006, 3615 h, 36.555 €, LT-Börse Thomas van der Mee GmbH, tel. +49 (0)5461 4175, info@LT-Boerse.de

1639161 Claas Axion 810 CMATIC an 2011, 71 h, 101.500 €, W. Hobein Landtechnik, tel. +49 (0)5156 78550, info@hobein-landtechnik.de

1695242 Claas Axion 840 CMatic an 2012, 52 h, 116.250 €, Heinrich Schröder Landmaschinen KG, tel. +49 (0)4431 8907-22, info@schroeder-gruppe.de

1723582 Claas Lexion 450 an 1998, 2200 h, 58.500 €, TECHNIKA, tel. +49 (0)177 6466244, lkw70@gmx.de

1721316 Claas Lexion 450 T an 1997, 5200 h, 47.600 €, Pavaren Kft., tel. +36 (0)30 306-3167, info@agropark.hu

bovismagazin

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

10/2012

CM YK

BOVISmagazin

1723531 Claas Maxum 5130 an 1993, 20.500 €, tel. +49 (0)441 9603095, info@toilettenverleih-staude.de

1721324 Claas Rollant 355 RotoCut an 2010, 20.200 €, Pavaren Kft., tel. +36 (0)30 306-3167, info@agropark.hu

1723790 Deutz-Fahr 6095 an 2012, 185.882 €, Land- & KFZ-Technik GmbH, tel. +49 (0)3628 618220, Landhandel@lundk.com

1723465 Deutz-Fahr 6206 3403 h, 6.323 €, Steinbrink Landtechnik, tel. +49 (0)5533 93216, lager@steinbrink-landtechnik.com

1680380 Deutz-Fahr AGROLUX 65 an 2011, 1 h, 19.900 €, Jaskot, tel. +48 (0)75 7244403, biuro@jaskot.pl

1723783 Deutz-Fahr Agroplus 70 an 2003, 2060 h, 22.493 €, Kreiselmeyer Landtechnik e. K., tel. +49 (0)9852 673230, info@kreiselmeyer-landtechnik.de

1723549 Deutz-Fahr AgroStar 8.31 3800 h, 32.773 €, tel. +49 (0)5262 994059, meier.bistrup@web.de

1723535 Deutz-Fahr Agrotron 100 an 2005, 1328 h, 33.529 €, tel. +49 (0)6544 990304, gselzer@online.de

1723610 Deutz-Fahr D 7206 an 1976, 9.999.999 h, 6.555 €, Raiffeisen Technik Nord-West GmbH, tel. +49 (0) 49 41 979310, karl-heinz.niebuhr@technik-nordwest.de

1723771 Deutz-Fahr DX 6.10 an 1989, 7980 h, 18.067 €, Piehler GdBR, tel. +49 (0)170 3552040, info@piehlerhof.de

1723544 Fendt 395 GTA an 1997, 9000 h, 17.647 €, tel. +49 (0)170 7614237, ulrich.horsch@elfingerhof.de

1723564 Fendt 5270C an 2010, 106 h, 133.613 €, Baywa, tel. +49 (0)9572 381951, gm.burgkunstadt@baywa.de

1693294 Fendt 718 Vario TMS an 2012, 85 h, 108.824 €, Land & Technik – Service GmbH, tel. +49 (0)3475 65650, Landmaschinen@luts.de

1526363 Fendt 936 Vario an 2012, 1 h, 179.167 €, Zlatex OOD, tel. +359 (0)42 648055, krasimir.minev@zlatex.com

1723843 Fortschritt HW 80 3.900 €, tel. +49 (0)173 4038361, Matthias_Rhode@t-online.de

1723507 Fortschritt ZT 300 -D an 1986, 1.400 €, TECHNIKA, tel. +49 (0)177 6466244, lkw70@gmx.de

1719847 Hardi Alpha 4100 an 2004, 74.803 €, JABBA GmbH, tel. +36 (0)209 471947, jabbakft@t-online.hu

1544076 Hardi Commander an 2007, 54.201 €, Bernhard Schlüter Landtechnik, tel. +49 (0)2951 932090, info@bslandtechnik.de

1723908 Iseki TG 5470 AHL an 2012, 75 h, 29.000 €, Service-Center GmbH Badeborn, tel. +49 (0)39483 82845, technik@service-center-badeborn.de

1635846 JCB 3230 an 2011, 90 h, 116.900 €, Mager & Wedemeyer, tel. +49 (0)4207 605126, gebrauchte@muw.de

1721328 JCB 531-70 an 2011, 26 h, 49.200 €, Pavaren Kft., tel. +36 (0)30 306-3167, info@agropark.hu

1723484 John Deere 1075 H4 an 1988, 3252 h, 17.647 €, tel. +49 (0)6136 42654, flo_eckert@t-online.de

1629809 John Deere 5090R an 2011, 2 h, 49.999 €, Rebo Landmaschinen GmbH, tel. +49 (0)4445 9621-0, gebraucht@rebo.de

1723506 John Deere 578 an 2004, 9.500 €, tel. +49 (0)7422 21395, schwenk_manfred@t-online.de

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

Toate preţurile nu includ TVA

CM YK

bovismagazin

10/2012

CM YK

BOVISmagazin

1723806 John Deere 6320 an 2004, 3515 h, 37.500 €, AGRIVISION, tel. +33 (0)559678401, occavision@agrivision.fr

1673935 John Deere 6930 Premium an 2011, 50 h, 87.500 €, Lagerhaus Thermenland, tel. +43 (0)3385 780152, technik@grwilfersdorf.rlh.at

1722620 John Deere 7530 Premium an 2011, 4 h, 102.667 €, LTC-Zwettl, tel. +43 (0)2822 52057, zwettl@lagerhaustc.at

1721439 John Deere 8420 an 2004, 5250 h, 74.500 €, Pavaren Kft., tel. +36 (0)30 306-3167, info@agropark.hu

1723778 John Deere T660 an 2012, 231 h, 169.000 €, Fricke Maszyny Rolnicze Sp. z o.o., tel. +48 (0)89 7412974, poczta@fricke.pl

1723770 Kioti EX 50 HST an 2011, 1 h, 20.167 €, Kreiselmeyer Landtechnik e. K., tel. +49 (0)9852 673230, info@kreiselmeyer-landtechnik.de

1561310 Köckerling Kleine DSD 6 an 2006, 35.294 €, Bernhard Schlüter Landtechnik, tel. +49 (0)2951 932090, info@bslandtechnik.de

1723487 Krone 5000 T an 1989, 3.697 €, Heeder Landmaschinen, tel. +49 (0)4123 90590, heeder-landmaschinen@t-online.de

1723598 Krone BIG X V8 an 2006, 3049 h, 115.000 €, AGRAVIS Technik Heide-Altmark GmbH, tel. +49 (0)581 889-0, technik-heide-altmark@agravis.de

1575661 Landini Mistral DT 50 an 2011, 5 h, 20.084 €, Egenolf Handels & Dienstleistungs GmbH, tel. +49 (0)6431 58426-0, wilhelm@egenolf-gmbh.de

1723657 LTS Systra 750 Systra 750 an 1994, 6020 h, 14.958 €, jagd- u. Forstservice GmbH, tel. +49 (0)39226 917970, info@jagd-forstservice.de

1721451 Manitou MT1440 A an 2008, 195 h, 46.900 €, Pavaren Kft., tel. +36 (0)30 306-3167, info@agropark.hu

1723438 Massey Ferguson 3085 an 1993, 12000 h, 15.450 €, tel. +49 (0)160 96724827, klamann.christian@t-online.de

1723554 Massey Ferguson 3635 an 2010, 430 h, 32.353 €, BayWa GMZ Schönau, tel. +49 (0)8065 90919-81, georg.lunghammer@baywa.de

1661931 Massey Ferguson 6265 an 2000, 5800 h, 29.810 €, Rester Landtechnik GmbH, tel. +49 (0)9604 909360, landtechnik.rester@t-online.de

1692530 Massey Ferguson 6497 A an 2010, 19 h, 99.160 €, BayWa, tel. +49 (0)8459 327475, GMZ.manching@baywa.de

1723526 Massey Ferguson 7278 an 2003, 1340 h, 49.500 €, TECHNIKA, tel. +49 (0)177 6466244, lkw70@gmx.de

1675201 Massey Ferguson 7490 an 2011, 3 h, 103.884 €, Dettweiler, tel. +49 (0)6733 8421, uwe.dettweiler@web.de

1675752 Massey Ferguson 8270 an 2002, 10300 h, 27.000 €, E.L.M. ker, lgtruck@profinter.hu

1685040 Massey Ferguson 8670 an 2012, 85 h, 140.000 €, Wallentin & Partner GmbH, tel. +49 (0)39832 2920, info@wup.lt

1698202 McCormick GM 45 an 2012, 1 h, 18.066 €, Hermann Krull Landtechnik GmbH, tel. +49 (0)5954 9100, info@krull-landtechnik.de

1723546 Mengele MEDK 8000 TA 7.250 €, tel. +49 (0)173 9205171, Daniel-Husch@t-online.de

1723860 Mercedes-Benz U 421 an 1978, 3850 h, 7.450 €, Christian & Ralf Cilker GbR, tel. +49 (0)171 6422536, christian.cilker@gmx.de

1618076 Mercedes-Benz Unimog U 400 50 h, 126.000 €, Peter Meineke GmbH & Co KG, tel. +49 (0)5163 98040, haubenreisser@peter-meineke.de

bovismagazin 10/2012

CM YK

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

Toate preţurile nu includ TVA

CM YK

BOVISmagazin

1723467 Meyer-Lohne VW 14000 T an 2012, 25.126 €, Stefan Kirwel Landtechnik e.K., tel. +49 (0)2449 95240, info@kirwel-landtechnik.de

1723702 New Holland 658 an 1999, 11.933 €, Schmücker-Geringhoff GmbH & Co. KG, tel. +49 (0)5644 94760, D.Paus@SG-Landtechnik.de

1606232 New Holland T7070 an 2011, 4 h, 114.500 €, Steinhage Landtechnik Prenzlau GmbH, tel. +49 (0)39884 609-0, Steinhage-prenzlau@t-online.de

1694866 New Holland T7170AC an 2012, 1 h, 90.000 €, AgraR SERVICE SCHWARZ S.C., tel. +352 (0)23 638406, schwarzc@pt.lu

1690788 New Holland TD 3.50 1 h, 17.437 €, F. Steiner GmbH, tel. +49 (0)2738 609-0, info@landtechnik-steiner.de

1723707 New Holland TD5040 an 2010, 2000 h, 27.731 €, SchmückerGeringhoff GmbH & Co. KG, tel. +49 (0)5644 94760, D.Paus@SG-Landtechnik.de

1723705 New Holland TL100 4200 h, 21.008 €, Schmücker-Geringhoff GmbH & Co. KG, tel. +49 (0)5644 94760, D.Paus@SG-Landtechnik.de

1723789 Pöttinger Europrofi 5000 an 2007, 31.933 €, NH Agrartechnik GmbH, tel. +49 (0)33970 501515, Korff-nto@gmx.de

1723899 Pronar T 400 an 2012, 33.193 €, Petersen-Rickers GmbH & Co. KG, tel. +49 (0)4671 91050, Kai.Petersen@petersen-rickers.de

1723720 Pronar T680/T680H/T680P an 2012, Kudla Sp. z o.o., tel. +48 (0)694 864748, agrokudla@wp.pl

1723840 R.M. International HZ-12 an 2010, 2.500 €, tel. +49 (0)176 63865841, thomas.partheimueller@googlemail.com

1721504 Rauch Axera-H an 2001, 3.500 €, Pavaren Kft., tel. +36 (0)30 306-3167, info@agropark.hu

1707866 Regent TUKAN FSG 380 an 1997, 3.700 €, Stücker Landtechnik GmbH, tel. +49 (0)2921 9620-11, info@stuecker-landtechnik.de

812251 RF-041 monitoriza an 2012, 243 €, Pregler Kamerasysteme, tel. +49 (0)9971 76 66 77, info@pregler24.de

1723513 SAME Dorado 70 1140 h, 24.500 €, Landmaschinen Ströder, tel. +49 (0)2681 3017, landmaschinenstroeder@yahoo.de

1723476 Schmitz 55m³ an 2002, 10.500 €, Hackguterzeugung Schagerl, tel. +43 (0)676 9567242, andreas 3080@hotmail.com, Remorcă basculantă

1723515 Steyr 650 7000 h, 8.356 €, Döllinger Landtechnik, tel. +49 (0)9639 274, landtechnik-doellinger@t-online.de

1246268 Steyr 9095 MT an 2009, 5 h, 49.800 €, Landtechnik F. Zechmeister KG, tel. +43 (0)7716 7315, verkauf.zechmeister@aon.at

1723725 Taarup BIO OC 14 an 2008, 24.364 €, Wiedemayr Landtechnik GmbH, tel. +43 (0)4842 66440, landtechnik@wiedemayr.at

1723432 Valtra A95n an 2006, 5000 h, 21.849 €, tel. +49 (0)6187 3576, heinrichfink@t-online.de

1684113 Valtra T 202 Direct an 2011, 10 h, 90.336 €, Saatzucht Flettmar, tel. +49 (0) 58 31 2432, ritter@sfweg.de

1711466 Valtra T153D an 2012, 57 h, 82.500 €, Widhalm Landtechnik GmbH, tel. +43 (0)2825 8204, office@widhalm-landtechnik.at

1723906 Vicon Împrăştietor pivotant Wiedenhöfer Landtechnik GmbH, tel. +49 (0)2207 96730, info@wiedenhoefer-landtechnik.de

1721527 Vogel & Noot TerraCult 500 an 2010, 20.200 €, Pavaren Kft., tel. +36 (0)30 306-3167, info@agropark.hu

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

Toate preţurile nu includ TVA

CM YK

bovismagazin

10/2012

CM YK

BOVISmagazin

În următorul număr al revistei BOVISmagazin vom prezenta una dintre cele mai mari ferme din România, Lacto Agrar din judeţul Hunedoara şi un interviu managerul fermei, domnul Jan de Boer.

sala de aşteptare pentru intrarea la muls

noul rotolactor LactoAgrar

Doam mulţu nă / Domn mită | ulemanagement , am aju noutăţi ns la c dumneavoa stră e l de al 4 al revis 1-lea n tei B Sprijin u iţi dez OVISmagaz măr voltare in. BOVIS a proie mag începâ azin abonân ctului nd cu n du-vă decem umărul 42 , brie 20 12.

Trim “vreau ite-ţi un sm s abona ment“ cu textul la num ărul de telef 0723.6 on 64.39 şi un BOVIS membru al e 4 magaz chip pentru in vă va co ei n mai m ulte de tacta talii.

CM YK

bovismagazin

Jan de Boer, manager LactoAgrar

unul dintre adăposturile fermei LactoAgrar

R E V I S TÃ A C R E S C ÃT O R I L O R D E T A U R I N E D I N R O M Â N I A |

alimentaţie

genetică

patologie

tehnologie

mediu

procesare

Numai pe baza acestui talon vei putea obţine abonamentul pentru BOVIS magazin Completaţi spaţiile, bifaţi rândurile corespunzătoare, semnaţi în dreapta jos şi trimiteţi-l prin poştă însoţit de copia documentului care certifică plata, la adresa: SC AGRICULTURAL MEDIA GROUP SRL, loc. Dumbrava Roşie, str. Haiducului nr. 23, cod 617185, jud. Neamţ, România. NUMELE ................................................... PRENUMELE ................................................................................................ TEL ................................................................. E-MAIL................................................................................................... Voi primi publicaţia pe adresa de acasă sau serviciu (numele instituţiei): ...................................................................................................................................................................................... strada ............................................................................................................ nr. .................... bl. ................ ap. .......... sector/judeţul .................................................... localitatea ......................................................................................... Doresc să primesc la acceaşi adresă o factură fiscală pentru suma achitată, pentru firma: .............................................. ............................................................................ CUI ...................................... localitatea ............................................ Am achitat suma de: o 50 RON* (1 an), o 90 RON* (2 ani) * plus TVA. • mandat poştal/ordin de plată nr. ........................................................ din data de ..................................................... pentru SC AGRICULTURAL MEDIA GROUP SRL, în contul IBAN RO37RZBR0000060003407434 deschis la Raiffeisen Bank Piatra Neamţ. Semnătura ............................................. PENTRU MAI MULTE INFORMAŢII PUTEŢI SĂ NE CONTACTAŢI LA: 0723.664.394

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

octombrie 2012

CM YK

bovismagazin

CM YK

www.bovismagazin.com

CM YK