Bovismagazin 49 versiune electronica

t Să c ion rimi nă oma ut ţân ta nd .lu d o te aţ pu s a i c @b olic u art ov itar ge ea ism e p ru ag e a lu az dre i in. sa co : m

ANUL 11 NR. 2 (49) februarie 2014 9,5 ron

SamusLact Satu Mare uniunea de la capătul României foto: arhiva SamusLact

pagina 8

BoviFerm Botiz cu paşi mici şi siguri spre repoziţionarea totală faţă de ideea de creştere tradiţională a vacii Holstein

pagina 28

www.bovismagazin.com

CM YK

CM YK

Metacam® 20mg/ml Acţiune antiinflamatorie puternică şi de durată

www.bovismagazin.com

CM YK

CM YK

º

Cuprins N 49

BOVISmagazin pag. 38 | Bredo Invest traseul economic de 30 la 300 capete la muls

pag. 4 | Ierarhizarea celor mai bune vaci nominalizate mame de taur în perioada 2012 - 2013, în funcţie de cantitatea de lapte produsă, echivalent maturitate, de către Asociaţia HolsteinRo pag. 6 | 4 dintre cele mai bune mame de taur deţinute de fermierii Asociaţiei Crecătorilor de Vaci HolsteinRo nominalizate pentru intervalul 2012 - 2013

dr. Ovidiu Ştrenc

pag. 42 | Euralis Seminţe lansează hibrizi de porumb cu o nouă şi original genetică Tropical Dent®

pag. 28 | BoviFerm Botiz, cu paşi mici şi siguri spre repoziţionarea totală faţă de ideea de creştere tradiţională a vacii Holstein

pag. 44 | Prezentarea portofoliului de produse Caussade Semences România

pag. 8 | SamusLact Satu Mare uniunea de la capătul României

pag. 46 | Program gratuit de eficientizare a producţiei pentru producătorii de lapte

Cooperativa SamusLact a sărbătorit alături de prieteni, parteneri şi invitaţi un an de la înfiinţare.

I-am adresat câteva întrebări domnului Daniel Frei, preşedintele organizaţiei, în încercarea de a înţelege principiile de bază şi valorile cooperativei.

Industria produselor lactate la nivel mondial se confruntă cu numeroase provocări, una dintre acestea este creșterea efi cienței producției care să ducă la un profit cât mai mare pe termen lung şi în acelaşi timp să protejeze mediul. Pentru a ajuta fermierul să depună eforturi efi ciente, profi tabile și sustenabile, Alltech a lansat programul EPS (E = P+ S) Efi cienţă = Profi tabilitate+ Sustenabilitate.

pag. 18 | Importanța achiziționării pentru reproducție de animale certificate genetic In ultima perioadă tot mai mulți fermieri au inceput să se orienteze spre achiziția de bovine de carne sau spre material seminal provenind de la tauri din rasele de carne.

pag. 22 | Substanţa uscată din furaj... opinii personale Mai mulţi consultanţi în nutriţia vacilor din rasele specializate în producţia de lapte, din Statele Unite, convertesc o jumătate de kilogram de SU la 2-2,5 kg de lapte.

Astfel ei susţin că se îndeplinesc cerinţele nutritive de întreţinere ale vacilor (7 kg de S.U./zi la Jersey şi 10 kg S.U./zi la Holstein).

“Povestea fermei a început în anul 2003 când am construit primul adăpost. Aici deja exista un grajd pentru 40 de capete dotat cu o sală de muls 2x4. Am pornit cu un nucleu de 40 de capete, după care am importat alte 35 de capete din rasele Simmental, Brună şi Holstein.” Patentaşu Ion – administrator Bredo Invest

Gianina Costache Daniel Botănoiu Mihai Bălăşescu

prof. dr. Alin Bârţoiu

pag. 12 | Seminar Vitfoss: „Noi concepte privind nutriţia, bunăstarea animalelor şi managementul fermelor de bovine” “Din punct de vedere al tuturor nutriţioniştilor şi specialiştilor din domeniu, unul dintre cele mai sensibile momente în ceea ce priveşte vaca de lapte, este momentul de după fătare (grupul fresh cows). De cele mai multe ori, cele mai multe cazuri de chetoze, mastite se vor manifesta în primele 60-80 de zile după fătare. Vacile sunt supuse unui stres, stresul fătării şi tocmai de aceea trebuie să oferim şi o foarte mare atenţie la tot ceea ce înseamnă perioada de repaus mamar şi de pregătire pentru fătare. www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

pag. 48 | FarmTech şi Schaffer încărcătoarele telescopice disponibile pe piaţa românească “Schaffer deţine singurul încărcător telescopic articulat, din lume, din clasa de 9 tone, introdus în România prin FarmTech. Noile încărcătoare telescopice articulate sunt mult mai grele decât modelele anterioare, caracteristica evidenţiată este reprezentată de noile osii, mult mai puternice.” Diya Shoucair bovismagazin

3

CM YK

BOVISmagazin

Ierarhizarea celor mai bune vaci nominalizate mame de taur în perioada 2012 - 2013, în funcţie de cantitatea de lapte produsă -echivalent maturitatede către Asociaţia HolsteinRo ferma

VAL3

78,538

187

1089,3

27,1

47

75,883

247

964,7

33,5

28

81,268

87

936,6

22,9

72

3

82,377

57

1177,8

21,1

2

4

75,784 250

1368,7

571,5 459,2

1

4

79,342

159

412

404,9

2

3

83,353

12681,4 443,4 402,6

1

4

B.H.MAR MARMAX ET 12285,8 456,3 379,9

1

397 397,3

Data Nast

Nume Tata

SC AGRIMAT SA MATCA

RO188000088384

05.iun.08

NOG METZ

13709,6 434,5

415,2

1

4

SC VACROM BAILESTI

RO170000109208

21.iul.07

FRELLO ET

13449,4

405,3

1

4

S.C. PANIFCOM S.R.L

NL529447625

04.feb.09

DELTA OLYMPIC

13342,6 443,9 418,2

1

3

SC AGRIMAT SA MATCA

RO160000160947

09.sep.09

PLANET-ET

13216,1

413,1

1

S.C.BIOTERRA S.R.L.

FR 2918756150

31.oct.07

NACTIF

13022,2 407,9 423,9

S.C.BIOTERRA S.R.L.

FR2217630211

01.ian.07

ROUKI

12868,3

S.C. PANIFCOM S.R.L

AT234218917

07.apr.09

B-Y-U MANASSA ET

12758,6

SC AGRIMAT SA MATCA

RO189000088329

21.feb.08

NOG METZ

SC AGRIMAT SA MATCA

RO181000089810

03.iul.08

S.C UNIC PRODCOM SRL

RO127000047877

02.ian.07

D.R.CHASSEE

12179,5

549

S.C.BIOTERRA S.R.L.

RO018000139286

14.mar.08

FRIDOLIN

12138,8

525,7

S.C UNIC PRODCOM SRL

RO123000078577

15.mar.08

RANGER ET

12013,8

544,2

368

1

5

81,053

101

S.C.BIOTERRA S.R.L.

RO012000147380

04.mai.08

JUSTICE ET O MAN

11635,8

532,7

387,2

2

4

75,634

251

SC.ROLEX SRL

RO048000221892

18.aug.08

SAILOR 95 ET

11471,9

394,5 354,8

1

3

74,788 259

S.C. PANIFCOM S.R.L

NL524632745

31.oct.08

DELTA PARAMOUNT

371,1

2

3

83,163

S.C. PANIFCOM S.R.L

NL523603144

04.mar.09

DELTA CANVAS

11339

428,2 363,9

2

3

S.C.BIOTERRA S.R.L.

FR4441332863

31.oct.07

RONLY

11150,2

460,3 416,9

2

SC AGRIMAT SA MATCA

RO183000056020

16.iun.06

DUTCH BOY

11144,2

421

371,6

SC VACROM BAILESTI

IT028990139259

29.dec.06

JAZZMAN

11118,6

478,1

S.C. PANIFCOM S.R.L

NL526268674

08.ian.09

DUDAM SURPRISE

SC AGRIMAT SA MATCA

RO189000090014

11.sep.08

NOG METZ

S.C.A.I.PANTELIMON

RO254000018074

01.nov.07

JENNO

SC.ROLEX SRL FERMA

RO044000159252

13.ian.07

NOG METZ

S.C UNIC PRODCOM SRL

RO129000081221

27.oct.08

I.I. DRUICA STEFAN

RO153000086821

SC AGRIMAT SA MATCA SC.ROLEX SRL

mG EM

ierarhie generală

25,2

72

61

28,5

53

57

31,6

26

36

82

37,1

10

22

12,7

137

39,2

6

87

760,1

43,7

9

31,8

24

26

35

1307,4

30,7

36

40,2

4

3

80,205

127

1106,9

26,7

49

31,2

29

32

4

79

168

1381,2

41,4

14

39,3

5

21

1

4

77,202

225

815,7

50,2

5

25,8

67

33

2

4

79,69

148

1029,5

59,3

2

27,4

61

16

815,3

42,2

12

21,1

104

24

793,6

48,9

6

29,8

44

41

975

23

71

31,6

27

78

39

750,8

17,6

109

31,5

28

42

81,929

70

867,2

20,6

87

29

49

45

3

77,53

220

507,9

25,1

59

27,7

58

70

2

6

80,52

114

665,9

17,1

113

25,8

68

71

350

1

4

79,063

167

697,7

43,2

10

18,2

125

38

11082,8

472,2 402,6

1

3

81,548

77

702,9

40,9

16

35,4

15

7

10889

369,7 333,6

1

3

80,638 110

965,2

20,4

92

24,5

80

62

10819,3 360,4 319,6

1

3

75,958 244 1042,8

18

106

31,6

25

92

10799,9

325,8

1

4

78,234

198

951,7

25,5

56

24,6

79

76

B.H.MAR MARMAX ET

10507,2 379,9 356,6

1

3

77,878 208

944,9

23,7

64

31,2

30

58

03.oct.07

B.H.MAR MARMAX ET

10465

511,4

335,2

1

3

78,368 189

697,4

30,1

37

21

105

66

RO180000090020

19.sep.08

JUSTICE ET O MAN

10379,1

426

339,8

2

3

79,744

145

459,8

28

42

19,5

117

63

RO041000221903

22.iul.08

SAILOR 95 ET

10315,5 400,7

335,1

1

3

78,546 185

844,4

25,6

55

28,4

54

60

401,7

11390,8 400,3

411

PE

VAG4 iVAG VAP

iVAP

546

mP EM

SC.ROLEX SRL

RO040000170389

22.iun.07

SAILOR 95 ET

10238,7 414,9

310,1

2

5

83,131

40

913,4

31,6

31

25,5

71

19

S.C. PANIFCOM S.R.L

RO419000115652

02.ian.08

NOG METZ

10207,1

316,2

1

5

83,804

25

728,5

31

35

19,2

118

29

S.C.A.I.PANTELIMON

RO254000018375

03.feb.09

NOG METZ

10197,2 406,8 353,3

2

3

79,338 160

1203,4

39,5

17

41,6

3

18

S.C. FENOV S.R.L

RO178000124937

28.aug.08

BAMBAM

10193,2

381,8

354,7

1

3

81,257

89

478

31,2

33

23,4

90

33

S.C. FENOV S.R.L

RO174000111193

16.oct.07

RICKLAND DELIGHTFUL

10119

401,7

331,8

2

4

79,791

143

612,4

28,9

39

17,6

128

68

S.C. PANIFCOM S.R.L

NL491706753

26.ian.09

DUDAM SURPRISE

10061,1

376,8

357,8

2

3

77,804 209

462

23,1

70

30,2

38

64

SC MOLDOVA TIGANASI II

RO243000179635

18.mar.07

EMDEN ET

9981,3

388,7 299,8

1

4

78,809

177

942,5

33,7

27

30,1

41

35

S.C.A.I.PANTELIMON

RO254000018221

09.iun.08

ERNESTO

9861,2

407,3

319,5

1

3

84,463

13

878,5

36

23

31,1

31

4

436,7

SC.ROLEX SRL

RO044000159294

03.ian.07

NOG METZ

9766,6

410,6

293,4

2

5

80,587

112

996,5

34,5

26

24,7

77

28

S.C. PANIFCOM S.R.L

NL519362091

17.mar.09

DUDAM SURPRISE

9759

393,9

346,1

2

3

82,588

49

379,4

27,7

44

27

65

27

I.I. DRUICA STEFAN

RO150000085788

31.iul.07

DOMHERR

9722,4

476,8 320,4

2

3

80,244

123

1065,1

61,5

1

35,6

14

8

4

CM YK

iPE

mL EM

LC1 L2

matricol UE

bovismagazin

www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

BOVISmagazin LC1 L2

PE

iPE

VAL3

5

78,712

179

1246,4

55

4

2

3

81,101

98

350,2

31,3

313,4

1

3

81,325

84

1024,8

25,2

9464

458,8 300,7

2

6

81,869

73

782,6

9374,1

407,2

308,5

1

3

82,6

48

754,5

9370,7

414,6

287,7

1

3

73,669 264

REGGIO

9273,4

417,4

350,3

1

4

13.oct.08

ALTA PRINCE

9212

366,4 342,9

1

RO252000018121

25.dec.07

JENNO

9011,6

386,6

301,7

S.C.A.I.PANTELIMON

RO253000018136

05.ian.08

ERNESTO

8724,3

SC AGROIND SA

RO140000109056

28.mar.09

OTHELO

S.C.A.I.PANTELIMON

RO256000018363

07.ian.09

S.V. FORBBIDEN ET

matricol UE

Data Nast

Nume Tata

mL EM

mG EM

mP EM

SC MOLDOVA TIGANASI II

RO242000203494

31.iul.07

SAILOR 95 ET

9659,1

374,7

306,6

1

S.C. PANIFCOM S.R.L

NL523630522

19.iul.09

DUDAM SURPRISE

9651,1

406,9 337,8

SC AGROIND SA

RO414000106437

17.dec.07

NOG METZ

9521,7

357,7

S.C. MIOFAN AGROTRANS

RO098000090891 02.nov.06

SPRINT

S.C UNIC PRODCOM SRL

RO120000084124

02.iun.09

F.D.J.DRAKE ET

I.I. DRUICA STEFAN

RO140000086936

26.oct.07

TUNIS

S.C.BIOTERRA S.R.L.

RO015000147446

23.iul.08

S.C UNIC PRODCOM SRL

RO127000081212

S.C.A.I.PANTELIMON

ierarhie generală

38,9

7

20

32

24,7

76

30

58

29,4

46

31

47,4

7

22,5

97

9

36,1

22

24,7

78

17

817,2

32,6

29

23,6

88

69

75,948 245

294,1

27,7

45

19,5

116

94

3

79,988

137

1000,6 42,9

11

45,1

1

11

2

4

82,048

64

470,4

23,7

63

21,6

102

54

445,8 290,6

1

3

74,368

261

688,3

41

15

27,3

63

49

8556,5

375,4

315,8

1

3

78,957

172

435,7

23,7

65

22

100

82

8254,3

380,3

328,7

2

3

77,562

218

571,5

26,1

52

36,3

12

47

DK

ŢARA

CA

USA

UK

NL

DE

FR

IT

ESP

HU

INDEX

LPI

TPI

PLI

NVI

RZG

ISU

PFT NTM ICO

HGI

CANTITATE PROTEINĂ

30,8

27

22

*

34

*

42

*

30

40

DEVIAŢIA STANDARD PENTRU PROTEINĂ

1,6

*

*

*

*

*

*

*

*

*

PROTEINĂ %

*

*

*

*

2

*

3

*

*

*

CANTITATE GRĂSIME

20,5

16

12,2

*

9

*

12

*

5

15

CARACTERE

DEVIAŢIA STANDARD PENTRU GRĂSIME

1,1

*

*

*

*

*

*

*

*

*

GRĂSIME %

*

*

*

*

*

*

2

*

*

*

CANTITATE LAPTE

*

*

11

*

*

*

*

*

22

*

PRODUCŢIE LAPTE

54

43

45,2

33

45

50

59

31

57

55

TIP

*

10

*

*

*

*

*

*

*

*

ÎNSUŞIRI UGER

14,4

12

5,6

11

7,5

7,5

13

7

18

23

ÎNSUŞIRI MEMBRE

10,8

6

4,1

11

7,5

2,5

6

6

11

12

CONFORMAŢIA (CAPACITATE) CORPORALĂ

3,6

1

*

*

*

2,5

*

*

*

*

DEZVOLTARE CORPORALĂ

*

*

*

*

*

*

*

2

*

*

ADÂNCIME UGER

1,5

*

*

*

*

*

*

*

*

*

CONFORMAŢIE CORPORALĂ & DURABILITATE %

30,3

29

9,7

22

15

12,5

23

15

29

35

LONGEVITATE PRODUCTIVĂ

7,2

9

21,1

20

20

12,5

8

5

8

*

NUMĂR CELULE SOMATICE

3

5

5,5

6

7

12,5

10

14

3

10

FERTILITATEA FIICELOR

5

11

18,5

19

10

12,5

*

13

*

*

UŞURINŢA LA FĂTARE

*

2

*

*

1,5

*

*

13

*

*

PRODUŞI MORŢI LA FĂTARE

*

1

*

*

1,5

*

*

*

*

*

VITEZA DE MULS/APTITUDINI PENTRU MULSUL MEC.

0,5

*

*

*

*

*

*

3

*

*

TEMPERAMENT

*

*

*

*

*

*

*

1

*

*

STAREA DE SĂNĂTATE (ALTE BOLI)

*

*

*

*

*

*

*

5

*

*

DURATA SERVICE PERIOD

*

*

*

*

*

*

*

*

3

*

LONGEVITATE, SĂNĂTATE, FERTILITATE %

15,7

28

45,1

45

40

37,5

18

54

14

10

TOTAL %

100

100

100

100

100

100

100

100

100

100

Ponderea caracterelor in structura indexului global al valorii de ameliorare la rasa Holstein Friza. Sursa: ANARZ www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

VAG4 iVAG VAP

iVAP

Descrierea INDEX-urilor din ţările cu asociaţii Holstein reprezentative la nivel internaţional

ferma

După mai bine de  ani de la înfiinţare, fermierii Asociaţiei HolsteinRo rămân fideli scopurilor propuse iniţial... performanţe tehnice din ce în ce mai bune. În lista de mai sus (ierarhizarea celor mai bune vaci nominalizate mame de taur în intervalul 2012 - 2013) performanţele garantate de genetică de top la nivel internaţional, folosită în fermele HolsteinRo încă din anii  - , nu mai pot fi combătute. Utilizarea în programele de reproducţie a unor tauri precum: NogMetz ( fiice ale acestui taur sunt nomionalizate ca mame de taur în  ferme HolsteinRo), faimoşii tauri americani Sailor  ( fiice ale sale sunt nominalizate în  ferme) şi Marmax ( fiice ale sale sunt nominalizate în  ferme), dar şi OMan sau Planet. Se regăsesc de asemnea în lista MT HolsteinRo şi tauri reputaţi olnadezi precum DeltaCanvas, DeltaOlympic sau Delta Paramount. În această perioadă fermierii HolsteinRo se află într-un nou punct al dezvoltării tehnice a organizaţiei. Astfel, se impune identificarea celor mai importante caractere şi stabilirea greutăţii fiecăruia dintre aceştia într-un INDEX HolsteinRo. În tabelul alăturat sunt enumerate toate aceste caractere şi ponderea lor într-un INDEX specific fiecărei asociaţii reprezentative la nivel internaţional.

Stabilirea acestui INDEX este obligatorie în vederea interpretării rezultatelor viitoarelor testări genomice ale tăuraşilor care vor intra în programul de testare HolsteinRo dar şi al viţelelor (în Olanda tot mai multe ferme comerciale agrează ideea testărilor genomice la viţele pentru a le stabli cât mai de timpuri valorea, animalele bune urmând a primi o atenţie specială.) bovismagazin

5

CM YK

BOVISmagazin

4 dintre cele mai bune mame de taur deţinute de fermierii Asociaţiei Crecătorilor de Vaci HolsteinRo nominalizate pentru intervalul 2012 - 2013 Raport: Vaca RO160000160947 provenită din ferma Agrimat Matca

Raport: Vaca RO181000089810 provenită din ferma Agrimat Matca

Lapte 2

Lapte 2

1

Punctaj tip

1

Punctaj tip

Proteină, kg

0

0

-1

-1

-2

-2

Punctaj format

Grasime, kg

Punctaj format

Înălţime greabăn

Punctaj membre

Grasime, kg

Înălţime greabăn

Punctaj membre

Punctaj uger

Punctaj uger

Planet ET RO160000160947 data naşterii: 9.09.2009

Proteină, kg

Salomon Amigo

RO185000081074 99026007670

BH Marmax ET RO181000089810 data naşterii: 3.07.2008 RO181000056046

96022407670

Sailor 95 ET Eskudo 04017007670

PA Ariello 02033807670 98024407670

Lapte EM - 13.216,1 kg / 8.166,6 kg (media HolsteinRo / 1.10.2013) Proteină EM - 413,1 kg / 282,8 kg (media HolsteinRo / 1.10.2013) Grăsime EM - 401,7 kg / 347,8 kg (media HolsteinRo / 1.10.2013) Înălţime la greabăn - 146 cm / 145,4 (media CMT) Punctaj uger - 84,17 / 79,05 (media CMT) / Punctaj membre - 79 / 79,29 (media CMT) Punctaj format - 81,8 / 81,83 (media CMT) / Punctaj tip - 84 / 80,1 (media CMT)

Raport: Vaca RO160000160947 provenită din ferma Vacrom Băileşti Lapte 2 Punctaj tip

1

Lapte EM - 12.285,8 kg / 8.166,6 kg (media HolsteinRo / 1.10.2013) Proteină EM - 379,9 kg / 282,8 kg (media HolsteinRo / 1.10.2013) Grăsime EM - 456,3 kg / 347,8 kg (media HolsteinRo / 1.10.2013) Înălţime la greabăn - 146 cm / 145,4 (media CMT) Punctaj uger - 75,5 / 79,05 (media CMT) / Punctaj membre - 80 / 79,29 (media CMT) Punctaj format - 87 / 81,83 (media CMT) / Punctaj tip - 76 / 80,1 (media CMT)

Raport: Vaca NL529447625 provenită din ferma Panifcom Iaşi Lapte 2 Punctaj tip

Proteină, kg

0

0

-1

-1

-2 Punctaj format

Punctaj format

Înălţime greabăn

Grasime, kg

Punctaj uger

Frello ET 05621307398 - pedigree extern provenită din ferma Fenov Robăneşti

Lapte EM - 13.449,4 kg / 8.166,6 kg (media HolsteinRo / 1.10.2013) Proteină EM - 405,3 kg / 282,8 kg (media HolsteinRo / 1.10.2013) Grăsime EM - 546 kg / 347,8 kg (media HolsteinRo / 1.10.2013) Înălţime la greabăn - 145 cm / 145,4 (media CMT) Punctaj uger - 73,5 / 79,05 (media CMT) / Punctaj membre - 74,25 / 79,29 (media CMT) Punctaj format - 79,6 / 81,83 (media CMT) / Punctaj tip - 80 / 80,1 (media CMT)

CM YK

bovismagazin

Înălţime greabăn

Punctaj membre

Punctaj uger

6

Proteină, kg

-2 Grasime, kg

Punctaj membre

RO160000160947 data naşterii: 21.07.2007

1

Delta Olympic NL529447625 data naşterii: 4.02.2009 NL 477945907 - pedigree extern Lapte EM - 13.342,6 kg / 8.166,6 kg (media HolsteinRo / 1.10.2013) Proteină EM - 418,2 kg / 282,8 kg (media HolsteinRo / 1.10.2013) Grăsime EM - 443,9 kg / 347,8 kg (media HolsteinRo / 1.10.2013) Înălţime la greabăn - 139 cm / 145,4 (media CMT) Punctaj uger - 80,3 / 79,05 (media CMT) / Punctaj membre - 81,5 / 79,29 (media CMT) Punctaj format - 80,8 / 81,83 (media CMT) / Punctaj tip - 84 / 80,1 (media CMT)

www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

BOVISmagazin

Racire rapidă şi efcientă cu DeLaval Tancuri de răcire DeLaval DXOC

Avantajele noastre: + Tancuri bine izolate: spuma poliuretanică cu densitate ridicată, fără împiedică încălzirea laptelui rece; + Instalare rapidă şi uşoară în sala de muls: sunt livrate gata de utilizare;

principal oferă acces ergonomic, uşor şi lejer la lapte; + Consum redus de energie cu 1015%: un evaporator cu două plăci ajută la furnizarea unui transfer elicoidal reduce consumul de energie; + Agitator inclus: Agitarea are loc la cel mai scăzut nivel de alimentare a tancului folosindu-se palete speciale. Acestea, împreună

+ Curăţare uşoară: curăţarea se de calitate superioară al carcasei din oţel inoxidabil cu perete dublu.

Capacul este rotund. Un amortizor

cu amestecarea la viteză mică impiedică grăsimea să plutească la suprafaţă. Agitatorul este

complet automatizat. Un colector suplimentar golește tancul complet și ușor. De asemenea, colectorul împiedică aspirarea aerului atunci când tancul este golit de deasupra.

Panoul de control DeLaval MTR50 are grijă de funcţionarea zilnică a tancului de răcire, de la temperatura laptelui şi agitare până la timpul de răcire.

Capacitatea tancurilor din aceasta gamă variază între 300 si 1800L. Tancurile de răcire DeLaval DXOC sunt potrivite pentru centrele de colectare sau micii producători. Asigurăm service şi mentenanţă în toată ţara.

Pentru detalii contactaţi un reprezentant DeLaval.

Sales Manager România - Cosmin Batis (0744.341.112) Marketing Coordinator România - Laura Dumitrescu (0743.104.565) www.delaval.ro www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

bovismagazin

7

CM YK

Cooperativa SamusLact a sărbătorit alături de prieteni, parteneri şi invitaţi un an de la înfiinţare. I-am adresat câteva întrebări domnului Daniel Frei, preşedintele organizaţiei, în încercarea de a înţelege principiile de bază şi valorile cooperativei.

foto: arhiva SamusLact

BOVISmagazin

SamusLact Satu Mare uniunea de la capătul României BOVISmagazin: Când au fost puse bazele Cooperativei Samus Lact? Câţi fermieri reunea la început cooperativa, care sunt aceştia şi care au fost principalele puncte care au stat la baza unirii fermierilor în această formă organizatorică?

Daniel Frei: Cooperativa este înfiinţată în  ianuarie  8

CM YK

bovismagazin

la iniţiativa a  fermieri: Dorle Gheorghe, Drăguş Vasile, Frei Daniel (ferma Total Plus), Porombovits Gellert (ferma Rotur Com), Molnar Cristian (ferma AV Crasna), Orasteanu Raul (ferma I.I. Orasteanu), Mihalca Ştefan (ferma R&D Best Fărm) şi Padureanu Ioan (ferma Diver Com).

Preţul scăzut al laptelui şi preţurile ridicate ale furajelor, la finele anului , ne-au determinat să facem acest pas. Încercasem până atunci să negociem cu procesatorii individual dar nu am avut vreo şansă până nu am format această cooperativă.

Reţin că atunci fermierii care au venit de la fabrica Unicarm au fost ameninţaţi că li se va întrerupe contractul.

BOVISmagazin: Care era efectivul de vaci mulse la începutul activităţii cooperativei şi ce cantitate de lapte se livra în acel moment? Cum au evoluat cele două elemente: efectiv de vaci mulse şi cantitatea livrată în ultimul an? Ce suprafaţă de teren lucrează în total membrii cooperativei?

Daniel Frei: Am început cu 

www.bovismagazin.com

de vaci în lactaţie şi aproximativ . litri livraţi. Astăzi în cooperativă avem un efectiv de peste  vaci la muls, % animale din rasa Holstein şi livrăm peste . litrii/zi. Fermierii noştri lucrează acum . ha însă fiecare dintre ei luptă să îşi mărească baza de producţie a furajelor.

BOVISmagazin: Care sunt avantajele oferite acum de asocierea în cooperativă... există diferenţe de preţuri oferite de procesatori în funcţie de cantitate livrată, avantaje la livrarea de input-uri...etc?

Daniel Frei: În primul rând contează cel mai mult informaţiile schimbate între fermieri. Aşadar schimbul de experienţă dintre noi cântăreşte foarte mult dar şi beneficiile februarie 2014

CM YK

BOVISmagazin

Daniel Frei, preşedintele Cooperativei SamusLact.

materiale. În cooperativă media este în această perioadă de . l/fermă. Am făcut un calcul: pentru o fermă cu . l/zi în cele zece luni de activitate împreună din  apartenenţa la cooperativă a adus fermierului un beneficiu de . ron. Această sumă rezultă din diferenţă de preţ la lapte şi de cea ce am reuşit să negociem la input-uri.Suplimentar,fermierii veniţi de la procesatorii care nu plătesc proteina au mai câştigat în plus aprox . ron.

BOVISmagazin: Cum se realizează colectarea şi livrarea laptelui către furnizor? Cum au apreciat reprezentanţii fabricilor procesatoare dezvoltarea cooperativei Samus Lact? Aţi furnizat lapte către mai mulţi furnizori sau vă păstraţi vechile relaţii de colaborare?

Daniel Frei: La ora actuală colectarea se face cu camioane închiriate şi se transportă laptele la poarta fabricii. Anul trecut am livrat către fabricile Friesland Câmpina şi către alţi procesatori printre cei mai importanţi fiind Prodlacta Braşov dar şi către câţiva mai mici din zonă, fiind un interes constant, surprinzător, şi din partea altor procesatori din afara ţării.

BOVISmagazin: Aveţi în vedere alăturarea în cooperativă a unor noi fermieri? Care este

ţinta dumneavoastră, ca preşedinte, pentru finele acestui an... număr de vaci la muls, cantitate livrată?

Daniel Frei: Da, cooperativa trebuie să se dezvolte în continuare şi avem porţile deschise pentru toţi fermierii care doresc să ni se alăture. Estimez că până la finele anului să fim în jur de - de membrii cu un efectiv de peste . de vaci în lactaţie.

Prin cooperativă am reuşit să negociem şi cu procesatori din alte judeţe şi chiar din afara ţării, de acea trebuie să fim atenţi cu cantitatea de lapte pe care o va deţine cooperativa pentru ca fiecare procesator îşi face calculele aferente transportului... ideal pentru noi este să avem zilnic, sau din două în două zile, câte o cisternă de - mii de litrii de lapte.

de profil, să reuşim să formăm o federaţie a coopeativelor, avem un exemplu în Ungaria unde toate instituţiile de stat şcoli, armată etc. se aprovizionează numai de la Federaţia cooperativelor.

 tauri pe care am început să îi folosim şi noi în fermele noastre şi nu în ultimul rând avem date concrete, putem urmării mai atent intervalul între fătări şi bineînţeles producţia fiecărui animal.

BOVISmagazin: Cat de importantă este pentru dumneavoastră asocierea cu HolsteinRo? Care sunt avantajele pe termen scurt şi pe termen mediu?

Daniel Frei: Noi ne-am dorit

BOVISmagazin: Care sunt principalele obiective pentru anul 2014?

Daniel Frei: Anul acesta dorim

colaborarea cu HolsteinRo chiar înainte de a deveni obligatoriu înregistrarea în Carte de Rasă şi COP pentru încasarea subvenţiei. Ni s-a părut normal ca la un efectiv mare să putem controla fiecare vacă, un prim beneficiu fiind scăderea NCS-ului în fermele din cadrul Cooperativei. Faptul că există cerere mare în zonă pentru animale cu pedigree dar şi că proiectul pornit de HolsteinRo în urmă cu mai mulţi ani care are ca finalitate obţinerea celor

să facem câteva investiţii... să achiziţionăm un camion pentru transportul laptelui şi în funcţie de posibilităţile financiare să ne construim un sediu dar şi un punct de colectare. Eu în contiunare trăiesc cu speranţa că SamusLact va putea prelua una din cele trei fabrici de procesare din judeţul Satu Mare care se află în insolvenţă, chiar dacă la început nu vom reuşi să ne şi procesăm laptele dar am putea să rezolvăm problema sediului şi al punctului de colectare care ne-ar diminua costurile şi ne poate aduce avantaje în negocierile cu procesatorii.

BOVISmagazin: Care este relaţia cooperativei SamusLact cu celelalte două cooperative din zona ardealului Somes Arieş şi Timlact? Vor putea exista relaţii de colaborare strânsă între organizaţiile dumneavoastră?

Daniel Frei: Avem o relaţie de colaborare foarte bună cu cele două cooperative şi pe această cale ţin să le mulţumesc pentru sfaturile şi ajutorul acordat, cu siguranţă pe viitor vom avea o strategie comună şi împreună cu celelalte cooperative care funcţionează în ţară, indiferent www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

bovismagazin

9

CM YK

BOVISmagazin

fermele SamusLact Satu Mare, prezentare în imagini (1) RoturCom

Ferma RoturCom din Satu Mare exploatează un număr de 105 vaci efectiv matcă dintre care 90% din rasa Holstein. Ferma este acum condusă de către fraţii Gellert şi Istvan Porumbovits însă bazele au fost puse de tatăl lor care în anul 2006 a importat 40 vaci din Olanda şi alte 40 din Germania. În aceeaşi perioadă ferma a fost echipată cu o sală de muls DeLaval 2x6 cu sistem de management Alpro şi un tanc cu o capacitate de 3.500 litri. Acum, lunar intră în producţie câte 5-10 junici. Gellert şi Istvan Porumbovits lucrează acum 270 hectare dintre care 140 sunt luate în arendă. Zilnic livrează câte 2.800 litri lapte, întreaga cantitate fiind comercializată prin Cooperativa SamusLact.

10

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

BOVISmagazin

Alex şi Ionuţ

Ferma Alex şi Ionuţ, deţinută de familia Bota Vasile, exploatează un număr de 75 vaci în lactaţie din rasa Bălţată Austriacă în localitatea Livada Satu Mare. Ferma are o istorie de scurtă durată animalele fiind importate în ianuarie 2013, deţine un adăpost RotaGuido şi o sală de muls AfiBanat 2x5. Zilnic livrează prin Cooperativa SamusLact o cantitate de 1.400 litri lapte.

www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

bovismagazin

11

CM YK

BOVISmagazin

Seminar Vitfoss: „Noi concepte privind nutriţia, bunăstarea animalelor şi managementul fermelor de bovine” Pe data de  februarie  Dr. ing. Gianina Costache, Proda avut loc seminarul Vitfoss uct Manager Vitfoss România a „Noi concepte privind nutriţia, susţinut următoarele prezentări: bunăstarea animalelor şi man- „Imunomax şi Dialyt - trataagementul fermelor de bovine”, ment profilactic pentru viţei şi unde au participat peste  de viţele. Prevenirea problemelor fermieri şi medici veterinari din intestinale la viţei şi viţele” şi sectorul zootehnic. „X Zelit şi Lactoval. Menţinerea

bunăstării animalelor în perioada de tranziţie (pre şi post fătare). Nutriţie şi management.”

“Din punct de vedere al tuturor nutriţioniştilor şi specialiştilor din domeniu, unul dintre cele mai sensibile momente în ceea ce priveşte vaca de lapte, este

momentul de după fătare (grupul fresh cows). De cele mai multe ori, cele mai multe cazuri de chetoze, mastite se vor manifesta în primele - de zile după fătare. Vacile sunt supuse unui stres, stresul fătării şi tocmai de aceea trebuie să oferim şi o foarte mare atenţie la tot ceea ce înseamnă perioada de repaus mamar şi de pregătire pentru fătare. Datorită faptului că apar foarte multe probleme, mai ales în perioada de după fătare, suntem nevoiţi să aplicăm o reformă de necestate şi astfel eliminăm vaci care erau la început de lactaţie şi nu au reuşit să şi manifeste potenţialul productiv. Investiţia în genetică animală este practic irosită. Este foarte importantă “linia de start” în producţia de lapte şi pentru aceasta vaca trebuie să îşi menţină echilibrul său natural în perioada de tranziţie ( înainte şi după fătare).

Ce dorim să obţinem la fătare?

Ne dorim vaci cu o fătare uşoară, un viţel vioi, un colostru de calitate bună, un consum de furaje cât mai bun şi nu în ultimul rând o revenire în activitatea reproductivă şi în producţie cât mai bune. Tonusul muscular uterin este cel care induce vacii o fătare uşoară şi tonusul fibrelor musculare de pe traieccontinuare: pagina 

12

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

bovismagazin

13

CM YK

BOVISmagazin continuare: pagina 

tul digestiv sunt cele care induc peristaltismul necesar de după fătare. Viţeii sunt mult mai vioi şi mult mai sănătoşi atunci când fătarea este mai uşoară şi nu necesită intervenţia personalului calificat, iar vacile manifestă un apetit bun pentru consumul de furaje imediat după fătare.

Tonusul muscular al fibrelelor de pe tot traiectul digestiv şi tonusul fibrelor din pereţii uterului este menţinut de un element cheie şi anume Calciul (Ca). Calciul, pe lângă rolul său foarte important în osteogeneză la tineret, îndeplineşte şi multiple funcţii metabolice precum: • reglare osmotică, • contracţii musculare (figura 1), • coagularea sângelui, • activitatea ATP ( energie) • reglează permeabilitatea celulară, • reduce excitabilitatea nervoasă Calciul este principalul mineral pentru producţia de lapte: , g/litru lapte. În perioada de tranziţie este foarte importantă menţinerea unui echilibru mineral mai ales în ceea ce priveşte cantitatea de Ca din sânge. Se acordă o deosebită atenţie încât elementul principal să nu ducă la o hipocalcemie clinică sau figura 1

subclinică Fig . De obicei se acţionează prin metode medical veterinare abia atunci când hipocalcemia se manifestă clinic şi uneori este prea târziu pentru animal.

Menţinerea calciului într-un echilibru natural la momentul fătării se poate realiza cu produsul X-zelit. Este un produs care a fost creat de cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga împreună cu Vitfoss Danemarca în anul . X-zelit este un produs unic ce conţine un zeolit care leagă excesul de Ca din furaj ( exces înseamnă mai mai mult  g Ca în amestecul de fermă TMR administrat la close up ) şi îl elimină din organism prin fecale. Astfel induce vaca într-o balanţă negativă de calciu şi “activează” sistemul homeo-

static de reglare a calciului la un nivel mai ridicat în sânge prin următoarele macanismie: absorbţie activă de la nivelul scheletonului, reabsorbţie la nivelul rinichilor şi a intestinului subţire. În momentul fătării, acest sistem aduce un aport suplimentar de calciu figura 2, necesar atât producţiei de lapte cât şi activităţii muşchilor netezi, reducerii cazurilor de retenţii placentare şi displazii de abomasums etc. În mod natural, după fătare, propriu sistem hormonal al vaci declanşează absorptia activă de Ca, însă aceasta durează cel puţin  ore. În tot acest timp, vaca produce colostru şi necesită Ca , iar pentru a se menţine tonusul muscular, în vederea recuperării rapide

• grup control • grup Zeolite concentraţia plasmatică de calciu în cazul hipocalcemiei subclinice

figura 2

concentraţia plasmatică de calciu în cazul hipocalcemiei clinice

zile înainte şi după fătare

zile înainte şi după fătare

funcţiile muşchiului

funcţia imunitară

motilitatea rumenului şi a intestinului

ingestia de furaje

balanţa energetică

cetoză

post partum, este necesar din ce în ce mai mult calciu. Administrând X Zelit cu două săptămâni înainte de fătare în cantitatea de g de produs pe cap de animal, va determina vaca să îşi activeze propriul sistem pentru absorbţie mare de calciu dinainte de fătare şi astfel se vor evita retenţiile placentare, displaziile de abomas şi fătările vor fi foarte uşoare, vacile se vor curăţa uşor fără nici o intervenţie a personalului calificat, vacile vor consuma o cantitate mai mare de furaj după fătare şi viţeii vor fi mai viguroşi.

Bunăstarea vaci este evidentă şi vaca îşi revine foarte rapid după fătare pentru că atât sistemul metabolic funcţionează la parametrii normali cât şi activitatea sa reproductivă se va manifesta

umplerea rumenului

motilitatea uterină

distocie

producţia de lapte

deplasare de abomasum

RFM

contractarea sfincterului mamelonar

mastită

metrită

involuţie uterină

ficat gras

reproducţie

reproducţie reformă / moarte pierderi economice

la parametrii normali. Vacile care au consumat X Zelit au prezentat următoarele: • Fătare uşoară • Viţei “deştepţi” vioi (testimonial fermier canadian) • Performanţe reproductiverată de concepţie ( , versus ,; Turcia); SP (  zile versus  zile) şi CI (  zile versus  zile) • Consum de furaj după fătare – cu % mai mare; România • Performanţe productive– Turcia, în  zile de lactaţie s au obţinut  litri versus  litri ( l/cap/zi mai mult) .

•  litru de lapte mai mult per cap de animal în primele  continuare: pagina 

14

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

BOVISmagazin

Danish know-how

Premix Vitamine & Minerale Suplimente Vitfoss este o companie daneză dinamică şi inovatoare, specializată în produse nutriţionale pentru vaci.

Principala noastră preocupare este producţia şi marketingul premixurilor şi suplimentelor pentru industria de furaje.

Vitfoss România SRL RO-120118, Buzău, şos. Brăilei, km. 7, jud. Buzău telefon: 0722.592.626, fax: 0238.712.304, e-mail: mba@vitfoss.ro, web: www.vitfoss.com

www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

part of

bovismagazin

15

CM YK

BOVISmagazin continuare: pagina 

zile de lactaţie în Marea Britanie şi Danemarca.

Administrând , kg X-Zelit/zi timp de  zile, înainte de fătare: • CAB ( balanţa cationi anioni) nu prezintă importanţă, • Animalele pot consuma furaje cu un conţinut ridicat de K, • Vacile repaus mamar pot consuma siloz de lucernă sau de păşune fără nici o problemă, • Se poate utiliza furajele din raţia de bază pentru lactaţie inclusiv la repaus mamar, • Se va lucra pe întregul grup de animal dinainte de de fătare (close up) simplu şi comod.

Lactoval este o băutură energizantă, o sursă de nutrienţi şi aditivi pentru vaca de lapte.

Acest produs este un supliment recomandat pentru vacile proaspăt fătate sau în perioada de covalescenţă. Lactoval reduce pierderile de fluide şi electroliţi, îmbunătăţeşte mobilitatea vacii după fătare, creşte conţinutul de glucoză în sânge şi astfel îmbunătăţeşte aportul de energie, ajută la dezvoltarea micro-organismelor din rumen, optimizează PH-ul în rumen şi previne instalarea cetozei. Având în vedere faptul că vaca proaspăt fătată are nevoie

figura 4: Cum acţionează IgY la nivelul stomacul

figura 3: Concept IgY: Să învăţăm de la natură de o mulţime de lichide imediat după fătarea viţelului, noi recomandăm administrarea unei cantităţi de g Lactoval dizolvat în l apă imediat după fătare.” a concluzionat doamna dr. ing. Gianina Costache.

Un alt produs promovat de grupul Vilofoss este Dialyt, un produs dietetic ce conţine electroliţi, destinat viţeilor cu probleme intestinale. Aceste probleme apar adesea în situaţia în care sistemul imunitar este slăbit şi uneori ajunge să ameninţe viaţa animalului.

Consecinţa problemelor intestinale este reducerea sporului de creştere şi ulterior pierderea viţelului. Acest supliment electrolit reglează echilibrul fluidelor la animalele cu probleme intestinale şi asigură însănătoşirea rapidă a acestora.

Acest produs se administrează într-o doză de g dizolvat în

 litri de apă, la o diferenţă de cel puţin jumătate de oră faţă de administrarea laptelui.

Immunomax este un produs profilactic ce se mixează în laptele administrat viţeilor atât în furajarea de dimineaţă cât şi seară. Immunomax întăreşte sistemul imunitar, asigură o bunăstare constantă şi conţine Componente cu multiple mecanisme de acţiune: • Conţine pulbere de ou bogată în imuglobuline specifice IgY figura 3, obţinute în mod natural. Pulberea de ou întăreşte sistemul imunitar al viţelului şi menţine sub control ( elimină) principalele bacterii dăunătoare specifice, care se pot localiza la nivelul sistemului digestiv la viţelului figura 4, • Conţine Actigen, a doua generaţie de Biomos cu efecte benefice evidenţiate prin testările efectuate în ani,

• Conţine micro minerale şi vitamine, printre care şi vitamin E naturală şi beta-carotene • Conţine fibre din plante care stabilizează funcţia intestinală şi digestia, • Conţine sursă de energie uşor digestibilă, • Conţine o combinaţie de acizi organici pentru a creea un mediu greu de supravieţuit pentru bacteriile dăunătoare • Conţine acid lactic pentru a hrăni flora intestinală sănătoasă a intestinul.

Jan Storgaard (a absolvit Ştiinţe Medicale că Biochimist în Danemarca. Experienţa sa de  ani în în domeniu Neurologic,  ani în Industria Farmaceutică şi  ani în Agricultură l-a propulsat în domeniul cercetării.

Este inventatorul Agron-ului şi este colaborator la inventarea şi dezvoltarea produsului Sta-

Doctorul Ciprian Supuran şi activitatea sa.

Prezentare în fotografii.

Ciprian Supuran este unul dintre cei mai cunoscuţi medici veterinari din România care prestează servicii de podotehnie. Pentru orice detaliu legat de activitatea sa îl puteţi contacta la direct la: 0760.673.203.

16

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

BOVISmagazin losan F.) Prezentarea domnului Jan Storgaard a fost: “Agron, menţinerea unui onglon sănătos.

Prevenirea problemelor podale.”

“Majoritatea fermierilor şi a medicilor veterinari susţin că una dintre problemele existente ce influenţează producţia de lapte sunt problemele podale.

Pentru vindecarea şi prevenirea problemelor podale Vitfoss recomandă utilizarea produsului Agron pentru tratamentul extern, prin dizolvarea acestuia în cuvele pentru îmbăierea ongloanelor sau chiar pulverizat în zonele de mişcare. Conceptul se bazează pe tratarea zilnică cu produsul Agron, concomitent cu îmbăierea ongloanelor, de două ori pe săptămână. Într-o lună de zile toate rănile vor fi acoperite de un ţesut cicatrizat, acesta fiind începutul procesului de vindecare. Odată ce rana este acoperită cu acea crustă, durerea va dispărea şi se vor reduce afecţiunile podale care vor fi evidente încă din prima săptămână.Astfel în următoarea perioadă cazurile de afecţiuni podale vor fi reduse considerabil, dar este recomandat să se continue îmbăierea ongloanelor cu Agron în mod regulat o dată per

săptămână pentru a menţine sănătatea onglonului. Este recomandat să se utilizeze atât la vaci cât şi la juninci.” Domnul Jan Storgaard a continuat cu prezetarea: “Stalosan, biosecuritatea în ferme.”“Stalosan este o alternativă şi unica modalitate pentru controlul bacteriilor, virusurilor, ciupercilor, paraziţilor, larvelor,amoniacului,umidităţii şi calităţii aşternuturilor în adăposturile pentru animale.

Utilizarea regulată a acestui produs stabilizează flora microbiană şi echilibrul chimic al gunoiului, astfel obţinânduse un mediu natural şi sănătos pentru animale pe tot parcursul perioadei de producţie. Stalosan funcţionează ca un absorbant ataşând o gamă largă de organism patogene pe suprafaţa sa.

Acesta conţine minerale care deshidratează paraziţii, larve şi viermi şi conduc la eliminarea acestra. Folosirea cu regularitate a produsului Stalosan în adăposturi, îmbunătăţeşte standardele de salubritate, scăzând astfel nivelul de boli.

De asemenea îmbunătăţeşte condiţiile de mediu şi rata de conversie a furajului. “ a concluzionat Jan Storgaard.

Gozewijn M. Janssen (a studiat Ştiinţe Agricole în Olanda.

Timp de  ani a fost ofiţer german NATO, după care a absolvit Universitatea Germană pentru Studii Agricole Internaţionale.

A lucrat ca inginer atât în Olanda, cât şi în Germania. Din  este membru în grupul Vilomix Germania. În prezent ocupă poziţia „dezvoltator produse pentru rumegătoare”, incluzând următoarele responsabilităţi: organizarea proiectelor ce cuprind dezvoltarea de noi produse pentru rumegătoare în concordanţă cu cerinţele fermierilor; instruirea personalului; consultanţă şi servicii asigurate clienţilor; delegarea responsabilităţilor generaţiei viitoare). Prezentarea domnului Gozewijn Janssen a fost: “Protispar®: Surse proteice cu înaltă valoare nutritivă pentru vacă în lactaţie”. “Protispar este un aditiv furajer utilizat pentru optimizarea furnizării proteinelor la vacile de lapte. Aceasta poate fi o măsură de reducere a costurilor cu cel puţin .kg soia sau şrot de rapiţă pe cap de animal/zi. Prin proprietatea acestui produs de a elibera amoniacul supraexpus ficatu-

lui, creşte fluxul de proteină la nivelul intestinului, astfel ameliorându-se echilibrul energetic şi menţinându-se sănătatea şi fertilitatea animalului. Protispar este o combinaţie a uleiurilor esenţiale, reducând selectiv descompunerea proteinelor bacteriene în rumen. Descompunerea proteinelor în rumen este afectată de o mulţime de factori diferiţi. Enzimele de origine vegetală ingerate, degrabilitatea proteinei specifice pentru fiecare component, dar şi compoziţia raţiei în sine sunt criterii pivot pentru intensitatea descompunerii proteinei bacteriene în rumen. Ce beneficii avem în urma utilizării Protispar? Fermierii vor economisi astfel o cantitate importantă de furaje proteice, amoniacul va fi eliberat cu uşurinţă şi ficatul nu va mai fi supraexpus, va creşte afluxul de amino-acizi la nivelul intestinul subţire, va restabili echilibrul energetic şi va menţine sănătatea şi fertilitatea animalului şi nu în ultimul rând va optimiza costul/eficienţa în producţia de lapte.” a concluzionat domnul Gozewijn M. Janssen.

Costul estimativ, în $, într-un efectiv de 100 de vaci Holstein cauzat de laminite netratate şi afecţiuni asociate acesteia

Calcul

Rata mortalităţii din cauza laminitei şi a afecţiunilor asociate: 2%

Efectiv de înlocuit: 2% x 100 4.400$ capete = 2 capete (2.200$/vacă)

Rata reformei datorată laminitei şi a afecţiunilor asociate (inclusiv probleme de reproducţie): 18%

Sacrificate: 18% x 100 de capete = 18 capete

39.600$

Pierderi de lapte per lactaţie, per întreg efectiv, datorită laminitei şi a afecţiunilor asociate: 363kg

Preţ lapte: 0.35$/kg x 363kg x 100 capete

12.705$

Costul total per efectiv

CM YK

56.705$

Costul materialelor per animal tratat anual: 20$/vacă

Costul zilnic: 20$ x 100 capete

2.000$

Costul cu forţa de muncă pentru tratament: 2 ore x 10$/oră = 20$/ animal tratat anual

Costul zilnic: 20$ x 100 capete

2.000$

www.bovismagazin.com

februarie 2014

Costul total ($)

bovismagazin

17

CM YK

BOVISmagazin

Importanța achiziționării pentru reproducție de animale certificate genetic În ultima perioadă tot mai mulți fermieri au început să se orienteze spre achiziția de bovine de carne sau spre material seminal provenind de la tauri din rasele de carne. Anul trecut de exemplu au fost importate . de doze de material seminal de carne însumând % din totalul de material seminal importat, în creștere cu % față de .

Aceeași creștere a fost vizibilă și la achiziția de bovine de reproducție: vițele apte de montă la - luni, la juninci gestante în  luni și tauri de reproducție. Rasa de carne, care a cunoscut cea mai mare dezvoltare în ultimii ani și care domină achizițiile este rasa Aberdeen Angus.

Odată cu acest trend discuții 18

CM YK

bovismagazin

aprinse au existat pe tema geneticii și a bovinelor valoroase, respectiv pe importanța achiziției unui animal cu valori genetice ridicate față de achiziția unui animal cu performanțe mai slabe. Pentru a înțelege cât mai bine importanța provenienței materialului genetic am stat de vorbă cu președintele Asociației Aberdeen Angus România, domnul Gheorghe Budrală, iar în continuare vom reda câteva aspecte care trebuie luate în calcul în momentul achiziționării unui animal pentru reproducție sau la înseminarea cu material seminal de calitate:

BOVISmagazin: Care este importanța geneticii și a

folosirii materialului certificat genetic prin Pedigree?

Gheorghe Budrală: Cel mai important aspect care trebuie luat în considerare este acela că animalele cu origine certificată au în spate ani lungi de urmărie a performanțelor și o selecție riguroasă a exemplarelor valoroase. Rezultatul, respectiv produșii obținuți au caractere productive îmbunătățite față de părinți. Efectul selecției pentru caracterele cantitative (greutate, producție de lapte, înălțime, lungime) se exprimă prin valoarea cu care se modifică media populației la generația descendenților fața de generația părinților. Într-o populație suficient de mare fenotipurile și genotipurile care o alcătuiesc au distribuții

www.bovismagazin.com

foarte apropiate de cele normale. Prin selecție se vor reproduce numai indivizii valoroși astfel generația descendenților va avea o frecvență mai mare a genelor favorabile și o medie a caracterului superioară față de media generației parentale.

Gheorghe Budrală, președintele Asociației Aberdeen Angus România

februarie 2014

CM YK

BOVISmagazin BOVISmagazin: Presupunem că aceasta selecție a fost realizată corespunzător, ce se întâmplă după ce această selecție a fost realizată?

Gheorghe Budrală: În urma aceastei selecții animalele cu pedigree au fost testate atât pentru performanțele lor proprii dar și pentru performanțele descendenților certificânduse astfel valorea lor genetică, acestea prezentând garanția că și urmașii lor vor avea performanțele părinților, poate chiar performanțe și mai mari. În schimb animalele fără origine certificată pot arăta la fel ca și exterior dar valoarea lor nu a fost testată și nu putem avea garanția că urmașii lor vor avea performanțe bune ale creșterii ba chiar mai mult putem avea surprize, prin apariția în populația noastră de indivizi care prezintă performante productive inferioare, care nu corespund caracteristicilor de rasa.

BOVISmagazin: Cum se evaluează aspectul exterior al animalului?

Gheorghe Budrală: Examenul analitic al exteriorului presupune aprecierea separată a fiecărei regiuni corporale, analizând: baza anatomică, delimitarea forma, dimensiunile, direcţia, ataşarea (prinderea), calităţi, tare, defecte şi boli. Corectitudinea aprecierii unei regiuni corporale se realizează numai dacă se are în vedere tipul productiv al animalului, rasa, vârsta şi sexul, în interdependenţă cu mediul în care trăieşte animalul. Din punct de vedere zootehnic, “frumuseţea” unei regiuni corporale nu trebuie confundată cu aspectul estetic al acesteia, ci este dată de corectitudinea regiunii respective pentru funcţionalitatea corespunzătoare a unui anumit tip morfo-productiv. În vederea achiziționării unui

animal pentru reproducție aspectul său exterior este important, deoarece defectele pe care acesta le prezintă pot influența în mod negativ funcțiile sale de reproducție.

BOVISmagazin: Presupunem că aceasta selecție nu a fost realizată corespunzător, ce consecințe au fermierii?

Gheorghe Budrală: În ultima vreme avem tot mai multe astfel de exemple. Fermieri care au vrut să facă economie la achiziția bovinelor, s-au orientat spre cumpărarea acestora de pe internet din afară și s-au trezit cu animale cu probleme sau chiar bovine care nu au ce căuta în zona de reproducție ci bovine care trebuiau trimise din start spre îngrășare și abatorizare. Și să știți că unele din aceste animale aveau pedigree dar genetica lor lăsa foarte mult de dorit. În unele cazuri a fost vorba de vițele cu o vârstă înaintată, care la vârsta de - ani nu fuseseră date la montă, deci acele animale aveau slabe șanse să poată rămâne gestante.

O altă problemă a fost cu un lot de juninci care după ce au fătat s-a văzut adevărata genetică în produși și anume viței cu constituție de rasă de lapte fără maninamente, fără trăsături de rasă de carne. Avem un alt caz în care s-au achiziționat peste  de animale direct din țara cu prestigiu în creșterea acestor bovine, fără a le selecționa în prealabil. Vițeii obținuți din aceste animale sunt mediocrii, astfel și valorificarea lor este slabă având atât randament de creștere scăzut cât și randamente la sacrificare scăzute ca să nu mai vorbim de marmorarea cărnii. Toate aceste dezavantaje se vor răsfrânge asupra profiturilor fermierilor nu doar pe termen scurt ci pe toată perioadă de exploatare a animalelor. Acesta e un caz tipic în care se achiziționează

bovine de producție în loc de bovine de REproducție fiind prețul amăgitor.

BOVISmagazin: Cum se răsfrânge genetica asupra calității cărnii?

Gheorghe Budrală: Astfel de produși nu pot obține calitatea premium a cărnii pentru care această rasă este renumită iar interesul achizitorilor pentru această categorie de animale este foarte scăzut. Un animal cu genetică slabă nu poate ajunge la o greutate a carcasei optimă iar cererea pe piață în momentul de față se referă nu doar la calitate superioară a cărnii ci și la uniformitatea carcaselor. Să menții un standard al calității și uniformității carcasei să știți că nu e un lucru ușor, necesită o muncă laborioasă în care în afară de genetică trebuie ținut cont de condiții sanitar-veterinare și o dietă specializată pen-

www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

tru această etapă de creștere.

BOVISmagazin: Ce sfat le dați tinerilor fermieri care vor să se apuce de un astfel de business?

Gheorghe Budrală: Tinerii fermieri trebuie să fie atenți la achiziția bovinelor, pentru că un câștig pe moment cu un animal mai ieftin poate fi o pierdere mare pe viitor. Ei trebuie să țină cont că traderii care vând animale nu au decât un interes pur comercial, o afacere de moment fără să țină cont de viitorii produși sau de randamentele bovinelor vândute.

Ideal ar fi ca tinerii fermieri să se orienteze spre o afacere gen colaborare în care interesul este de ambele părți ca afacerea să funcționeze. O firmă care pune la dispoziție fermierilor animale cu genetică premium și produșii au trăsături superioare astfel câștigă și cel care cumpără și cel care vinde. continuare: pagina 

bovismagazin

19

CM YK

BOVISmagazin continuare: pagina 

Rasa Aberdeen Angus • Aspectul exterior general este specific tipului morfologic de carne, armonios, cu însușiri pentru producția de carne impresionante.

• Constituție fin - robustă.

• Trunchi voluminos și cilindric, lung, foarte larg și adânc.

• Extremitățile reduse cu osatură fină, cu aplomburi largi, cu membre scurte și solide.

• Capul este mic, expresiv, lipsit de coarne, iar gâtul este scurt și adânc.

• Linia superioară a trunchiului este dreaptă și orizontală.

• Pieptul larg și proeminent, toracele adânc, crupă pătrată, fesă convexă și mult coborâtă.

• Culoare: Roșu sau negru.

• Producție bună de lapte permite o creștere rapidă în greutate a vițeilor.

• Precoce: vârsta la prima montă 14-15 luni (min 350 kg).

• Vârsta la prima fătare 24-27 luni.

• Prolifică: 1 vițel pe an, cu o perioadă de gestație de 9 luni.

• Fătare foarte ușoară.

• Spor mediu zilnic ridicat 1.0001.300gr.

• Greutate: tauri: 800-1000 kg / Vaci: 550-700 kg.

• Randamentul de tăiere este obişnuit de peste 60%, iar la tineretul foarte bine îngrăşat între 67 - 72%, cu raportul de carne - oase mai mare de 5:1.

• Rasa se caracterizează prin rezistența și temperament vioi, însă comportament docil, prezentând instinct matern deosebit 20

CM YK

bovismagazin

BOVISmagazin: Cum se comportă din punct de vedere genetic rasa Aberdeen Angus în încrucișări?

Gheorghe Budrală: La încrucișări avem efectul heterozis adică prin heterozis se înțelege creșterea vigorii organismelor hibride în prima generație (F), în comparație cu formele parentale. Rasele Bălţată Românească, Brună

de Maramureş, Bălţată cu Negru Românească, manifestă aptitudini foarte bune pentru carne în combinaţie cu rasa Aberdeen Angus prin manifestarea la hibrizii (F) a efectului heterozis. Creşterea calităţii la carcasele obţinute de la metişi recomandă utilizarea rasei Aberdeen Angus la încrucişări industriale cu cele din Romania atunci când se doreşte o creştere rapidă a cantităţii şi includerea acestei rase într-o schemă de producere a hibrizilor de carne când se are în vedere şi creşterea calităţii producţiei de carne.

Producerea şi obţinerea carcaselor corespunzătoare cantitativ şi calitativ este influenţată, în primul rând de materialul biologic astfel revenim iar la importanța unei genetici corespunzătoare.

www.bovismagazin.com

recenzie

„Tehnologia însămânţării artificiale“ reprezintă efortul cercetărilor în domeniul reproducţiei animalelor domestice. Cuprinsul acestei lucrări tratează cu înaltă responsabilitate ştiinţifică cele mai noi realizări în domeniul reproducţiei cu implicaţii ample în practica de zi cu zi a fermierilor. Apariţia unei asemenea lucrări o consider oportună în condiţiile în care există un interes crescut din partea fermierilor de a îmbunăţii baza genetică a animalelor din fermă. Numai printr-o reproducţie bine dirijată, progresul genetic poate fi cel scontat. Difuzarea către fermieri a tehnologiilor moderne de reproducţie dirijată are rolul de a informa asupra celor mai moderne metode de sporire a efectivelor.

Lucrarea tratează procesele fiziologice ale animalelor de fermă precum şi acţiunile practice pe care specialiştii trebuie să le întreprindă pentru asigurarea unei reproducţii în direcţia dorită. Acest volum va fi util tuturor crescătorilor atât celor cu ferme familiare cât şi marilor crescători din fermele specializate. (Prof. univ. dr.

Ion Dumitrescu)

februarie 2014

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

bovismagazin

21

CM YK

BOVISmagazin

foto: arhiva SamusLact, ferma Alex şi Ionuţ

Substanţa uscată din furaj... opiniile a 3 nutriţionişti români

BOVISmagazin: Mai mulţi consultanţi în nutriţia vacilor din rasele specializate în producţia de lapte, din Statele Unite, convertesc o jumătate de kilogram de SU la 2-2,5 kg de lapte. Astfel ei susţin că se îndeplinesc cerinţele nutritive de întreţinere ale vacilor (7 kg de S.U./zi la Jersey şi 10 kg S.U./zi la Holstein). Care este filosofia dumneavoastră şi ce recomandări faceţi fermierilor din România din acest punct de vedere în conditiile in care fermierii din sudul ţării apreciază că alocă unei vaci (600kg greutate şi 32kg producţie programată), 5kg SU pentru întreţinere la o ingesta de 45kg cu cca. 40% SU (23kg de SU)?

Marius Bogdan, Alltech Biotechnology România: Calculul necesarului de substanţă uscată este guvernat de două contexte ce se referă, unul la aplicabilitate practică imediată, iar celălalt la ajustarea cu acurateţe a reţetei furajere. Cele două abordări nu se exclud una pe cealaltă, ci dimpotrivă. Atâta doar că la prima variantă apelăm atunci când evenimente fortuite ne obligă să luăm măsuri rapide şi eficiente pe termen scurt, iar în

22

CM YK

bovismagazin

al doilea caz calculul ingestei de substanţă uscată şi respectiv de nutrienţi ia în considerare mai multe variabile, astfel încât rezultatele sunt mult mai concludente, iar sustenabilitatea reţetei urmăreşte creşterea eficienţei pe termen lung. Astfel, pentru primul caz putem aprecia în linii mari: •  kg de substanţă uscată ingerată pentru ,-, l lapte • - g proteină ingerată necesare pentru  l lapte • Energia metabolizabila necesară pentru întreţinere e de  MJ/zi • Energia metabolizabila necesară pentru producţia de lapte este de  MJ/kg Pentru cazul însă în care se doreşte dimensionarea cu maximă corectitudine a ingestei de substanţă uscată astfel încât să se atingă toate dezideratele legate de întreţinere, producţie, reproducţie s.a.m.d., atunci calculul trebuie să ţină cont de toate variabilele care pot influenţa cantitatea ingerată. În sensul acesta, cel mai cuprinzător calcul al ingestei de substanţă uscată este ultimul propus de National Research Council (NRC), care are în vedere toţi factorii posibil de a influenţa volumul ingestei şi implicit acoperirea necesaru-

lui zilnic de nutrienţi. Astfel, ingesta de substanţă uscată se poate calcula fie în valori absolute, adică în kg/zi, fie raportată la greutatea corporală: DMI (kg/zi)= (0,372 x FCM + 0,968 x BW0,75) x (1 – e( - 0,192 x (WOL +3,67))) DMI (% din greutatea corporală)= 4,048 – 0,00387 x BW + 0,0584 x FCM • DMI = ingesta de substanţă uscată, în kg/zi • CL = cant. de lapte, în kg/zi, • Grăsime = cantitate de grăsime din lapte, în kg/zi, • BW = greutatea corporală, în kg (BW0,75=greutate metabolică), • WOL = săptămâna de lactaţie, • FCM = cantitatea de lapte corectată la 4% grăsime, în kg/zi FCM (kg/zi) = (0,4 x CL) + (15 x Grăsime).

Cât priveşte necesarul de energie netă pentru mentenanţă, acesta este de , MJ/kg greutate metabolică, care la o vacă Holstein de  kg ( kg greutate metabolică) înseamnă , MJ/zi.

Necesarul de energie netă pentru producţia de lapte este de , MJ/kg lapte (% grăsime), de unde rezultă că pentru cele  kg lapte enunţate mai sus sunt necesari , MJ. În condiţiile specifice din

www.bovismagazin.com

enunţul de mai sus, putem presupune că pentru a atinge norma de energie necesară întreţinerii ar fi nevoie de ,, kg substanţă uscată, sub rezerva faptului că pentru o producţie de  kg lapte sunt necesare mai mult de  kg substanţă uscată şi, de asemenea că încărcătură energetică per kilogramul de substanţă uscată depinde de compoziţia TMR-ului.

Szakács Krisztián, Nuscience Ruminants România: Ingesta în fermele de vaci este diferită şi relativ caracteristică unei ferme. Ea variază datorită unei multitudini de factori, dintre care amintesc genetica, structura lotului (efectivului) şi calitatea/palatabilitatea furajelor de volum. Din acest motiv, ingesta trebuie determinată în fiecare fermă în parte, pe loturi. Există normative pentru necesarul de întreţinere al vacii, exprimat prin necesarul de energie şi de proteină alocabil pentru simpla existenţă a animalului. Acestea însă trebuie satisfăcute în funcţie de calitatea furajelor existente în fermă. Din acest motiv necesarul de S.U. alocat acesteia variază în funcţie de ceea ce

februarie 2014

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

bovismagazin

23

CM YK

BOVISmagazin poate asigura ferma. Cifrele enunţate sunt adevărate doar pentru anumite concentraţii energetice şi proteice ale raţiei, conform cerinţelor NRC luate în considerare (şi considerate satisfăcute!) de respectivii consultanţi. Din acest motiv fiecare furaj de volum trebuie analizat şi raţia se întocmeşte individual pentru fiecare fermă/lot, conform concluziilor trase în decursul procesului de consultanţă din fermă!

Dan Herman, Guyomarc’h România: În condiţii ideale, necesarul de S.U. se calculează în funcţie de greutatea animalului, săptămână de lactaţie şi nivelul producţiei. Pentru o vacă de  kg cu o producţie de  kg lapte sunt necesare  kg S.U. însă din păcate, în practică nu întotdeauna se întâmplă astfel. Cantitatea de S.U. ingerată poate fi mai mică şi este influenţată de o multitudine de factori, ceea ce obligă la utilizarea unor raţii mai concentrate şi costisitoare. Ingesta de S.U. este limitată de factori de management,calitatea furajelor şi anume: • Numărul de tainuri/zi; • Front de furajare; • Temperatura prea ridicată reduce ingesta cu - %; • Procentul de concentrat (recomandat maxim  %); • Umiditatea amestecului unic (optim  %); • Procentul de amidon total din raţie precum şi raportul dintre amidonul uşor solubil şi cel lent solubil; • Deficitul de proteină degradabilă în rumen; • Conţinutul în lignină a furajelor de volum; • Calitatea silozului de porumb (ex: mărime, % de acid acetic, butiric etc); • Prezenţa micotoxinelor. În concluzie, stabilirea cantităţii de S.U se va face personalizat, pe specificul fiecărei situaţii în parte.

24

CM YK

bovismagazin

BOVISmagazin: Orice fermier din România este atent la intervalul dintre fătări şi la zilele de lactaţie. Rată scăzută a gestaţiei duce la mai multe zile de lactaţie însă vacile care nu faţă frecvent vor avea o producţie mai mare de lapte dar cu toţii conştientizează că randamentul este mai scăzut în ciclul de lactaţie.

Aceeaşi consultanţi americani apreciază că pentru fiecare zi, în afară de zilele optime de lactaţie (de exemplu, 170 de zile de lactaţie) fermierii înregistrează o pierdere de 0,25 kg de lapte pentru fiecare zi. În cazul în care efectivul are 200 de zile de lactaţie, fermierul ar putea pierde 30 de zile, iar la un randament ridicat al producţiei se poate aproxima o pierdere de 7 kg lapte/cap /vacă. Care este şi din acest punct de vedere opinia dumneavoastră?

Marius Bogdan, Alltech Biotechnology România: În ceea ce priveşte rentabilitatea unei ferme sub raportul randamentului producţiei, lucrurile pleacă de la o constatare mai degrabă de natură genetică: după  zile de lactaţie, producţia de lapte scade cu aproximativ % în fiecare săptămână. Nu acelaşi lucru se poate spune însă şi despre ingesta, al cărei ritm de descreştere nu este la fel de accentuat. Cu alte cuvinte, profitul adus de încasarea banilor per litru de lapte scade invers proporţional cu numărul mediu de zile în lactaţie.Este adevărat că o lactaţie prelungită înseamnă o cantitate mai mare de lapte/lactaţie, însă aşa cum subliniam mai sus, rentabilitatea laptelui obţinut după  de zile de lactaţie este redusă, putându-se anula definitiv dacă lactaţia se prelungeşte mult după această perioadă. Tocmai acesta este şi motivul pentru care se pune accent pe reducerea

service period-ului şi respectiv a calving interval-ului: de a eficientiza producţia de lapte pe seama peak-ului (amplitudine) şi mai puţin pe seama lungimii curbei de lactaţie în special în segmentul descendent. Acesta este şi motivul pentru care recomand monitorizarea a cel puţin patru indici de reproducţie, ale căror valori să fie apropiate de cele recomandate pentru performanţe financiare deosebite: • Rata de concepţie -%, • Indice de însămânţare ,-, • Service period - zile, • Interval între fătări - zile.

Szakács Krisztián, Nuscience Ruminants România: Rezultatele reproducţiei nu se corelează cu nivelul de producţie al unei ferme. Pe de altă parte rezultate slabe ale reproducţiei vor scădea media producţiei unei lactaţii.

O întrebare retorică: într-un lot cu ziua medie de lactaţie de  de zile (deci cu  de zile peste exemplul citat) nu se mai produce lapte? , l lapte / zi x  zile =  litri lapte / zi pierdere - ceea ce în majoritatea fermelor “medii” din România ar însemna lipsa laptelui în lotul respectiv...

Este adevărat că literatura de specialitate citează o scădere a laptelui odată cu creşterea zilei medii de lactaţie, dar aceasta nu întotdeauna este de , l / zi! Totodată ştim că scăderea producţiei de lapte odată cu creşterea zilei medii de lactaţie nu este obligatoriu liniară (vezi graficul unei curbe de lactaţie, respective persistenţa producţiei, care şi ea depinde de o multitudine de factori!). Totuşi pierderile financiare ale unei ferme pot fi masive din acest motiv (numărul de viţei/viţele pierdute, numărul de paiete pierdute, tratamentele cauzate de motivul întârzierii primei monte fecunde, diferenţa între producţia

www.bovismagazin.com

de lapte de la sfârşitul curbei de lactaţie - unde va persista vaca - sau începutul ei, etc).

Dan Herman, Guyomarc’h România: Aprecierea consultanţilor americani este justă, raportată la tipologia fermelor de peste ocean, însă, dacă luăm în calcul fermele din România (ferme peste medie ca performanţa),din experienţa am constatat că pierderea de lapte după  de zile de lactaţie se situează între -% pe lună, în funcţie de specificul fermei.

Legat de partea economică, randamentul /litru lapte întradevăr scade peste  zile, dar nu este foarte grav dacă nu se depăşesc  de zile de lactaţie, pentru această perioadă ( zile), pierderile pot fi anulate printr-un management corect al furajării.

BOVISmagazin: Pornind de la aceleaşi puncte de vedere junicile ar trebui să înceapă lactaţia la 23-24 de luni. În acest interval este apreciat că un fermier investeşte 5.900 - 6.500 ron pentru creşterea acestor animale tinere ceea ce înseamnă aproximativ 9 ron/zi. Pentru animalele de peste 24 luni au loc pierderi în fiecare zi de aproximativ 7 ron/zi, mai mult când costul furajelor este mai mare. În cazul în care o junincă fată la 25 de luni se poate aprecia uşor faptul că se pierd lunar aproximativ 200ron doar pentru alimentele de bază, la care se adaugă şi întârzierile. Care sunt din acest punct de vedere recomandările pe care le faceţi dumneavoastră fermierilor români?

Marius Bogdan, Alltech Biotechnology România: Este indicutabil că junincile se

februarie 2014

CM YK

BOVISmagazin

Hentje 104 (s. Atlantic)

DELTA ATLANTIC Puţini tauri transmit caractere atât de convingătoare precum DELTA ATLANTIC. Aduce în ferma un plus de lapte cu proteină foarte ridicată împreună cu un un punctaj fabulos pentru conformaţie. Fiicele lui ATLANTIC au fineţea caracteristică rasei şi o putere vizibilă manifestat printr-o mare „poftă de producţie”, un uger superb, picioare puternice şi corect poziţionate.

O combinaţie rară între fineţe şi putere. ATLANTIC îşi pune în cel mai serios mod amprenta pe creşterea fertilităţii în fermă. Cu un punctaj pentru longevitate foarte ridicat, ATLANTIC îşi poate aduce contribuţia la creşterea profitabilităţii fermei dumneavoastră.

BETTER COWS | BETTER LIFE

GLOBAL.CRV4ALL.COM www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

Longevitate extraordinară (+778) Campion al conformaţiei aducând vaci puternice, înalte cu o capacitate de invidiat Sănătate (+10), eficienţă (+4) Taurul Delta Atlantic este disponibil în România prin Cow Genetics România | www.hgenetics.ro Str. Posada nr. 2 | Bucu Ialomita Tel: 40 728 528 880 | Fax: 40 332 814 376bovismagazin Email: adrian.dina@hgenetics.ro

25

CM YK

BOVISmagazin transformă din cost factor în vector de profit în momentul în care ele fată şi încep să producă lapte. Din acest punct de vedere nu încap dubii în ceea ce priveşte faptul că, cu cât fătarea are loc mai devreme, cu atât profitul adus de respectiva junincă este mai mare. Juninca are trei perioade distincet de dezvoltare: prepuberală (de la înţărcare până la - luni), puberală (de la - luni până la - luni) şi postpuberală (de la - luni până la fătare).

Din punct de vedere fiziologic, juninca poate fi însămânţată încă de la începutul perioadei de pubertate, însă acest lucru nu este recomandat, ci trebuie să se aibă în vedere cel puţin două criterii: • La însămânţare greutatea junincii trebuie să fie la % din greutatea adultă, iar înălţimea la -% din cea adultă -• La fătare greutatea junincii trebuie să fie la -% din greutatea adultă, iar înălţimea la -% din cea adultă Cel mai la îndemână sistem de apreciere al evoluţiei junincii de la înţărcare şi până la momentului optim al montei este cel propus de Universitatea din Pennsylvania, care transpune într-un sistem grafic linia directoare a greutăţii şi înălţimii junincilor din fermă şi, în funcţie de acest model se pot face aprecieri obiective ale situaţiei reale a junincilor din fermă. Acesta este cel mai bun mecanism de autocontrol pentru că ajustările în ceea ce priveşte furajarea pentru atingerea target-ului dorit se pot face în timp real şi folositor totodată.

Personal susţin că prima fătare să aibă loc cât mai devreme în preajma a - luni, iar pentru acest lucru fac unele recomandări pe cât de simple, pe atât de utile: • Ingesta de substanţă uscată:

26

CM YK

bovismagazin

,-,% din greutatea corporal; • Nivelul de proteină brută în perioada prepuberală: -% din substanţa uscată; • Nivelul de proteină brută în perioada postpuberală: -% din substanţa uscată; • Nivelul de proteină solubilă: % din total proteină brută; • Nivelul de energie până la montă: maxim , UFL/ substanţă uscată în perioada prepuberală; • Nivelul de energie după montă: ,-, UFL/substanţă uscată după însămânţare (trebuie să luăm în calcul şi cerinţele energetice legate de gestaţie); • Spor mediu zilnic de ,, de la înţărcare până la însămânţare; • Spor mediu zilnic de ,-, de la însămânţare până la fătare.

Szakács Krisztián, Nuscience Ruminants România: Consider că dacă dorim succesul acestei îndeletniciri în România, trebuie să înţelegem că viitorul nu se poate baza pe importul nesfârşit al unor animale mediocre (ief-

Acţiunile de podotehnie şi o corectă echilibrare greutăţii pe fiecare onglon sunt elemente care conduc garantat la creşterea ratei de gestaţie şi la scăderea ratei de reformare. Fermierii din California apreciază faptul că vacile care au un scor de locomoţie  vor produce cu % mai puţin lapte şi cu % mai puţină substanţă uscată. Din păcate pentru un

tine) din Occident, ci pe animale de calitate, cu genetică de nivel înalt, crescute conform unor tehnologii corecte, preferabil în propria fermă. Probabil adevăratul profit al creşterii vacilor îl reprezintă tineretul!

Pentru aceasta este suficient a se calcula cât lapte produs echivalează diferenţa dintre preţul unei juninci cu adevărat valoroase genetic (cu părinţi de peste .-. litri, din ferme demonstrate excepţionale, din ţări cu producţii demonstrat înalte) şi o junincă mediocră, aleasă pe baza preţului cel mai ieftin... Şi din păcate există şanse mari ca descendenţa unui animal mediocru să fie tot un animal mediocru. Este demonstrat ştiinţific că o fătare mai precoce are numeroase avantaje financiare la nivelul întregii vieţi productive ale animalului. Din acest motiv recomand monta şi fătarea precoce, dar numai în condiţiile în care animalele au ajuns la talia corectă (nu doar greutate!!!). Pentru acesta este nevoie de niveluri corecte de

scor  creşterea pierderilor este de  ori mai mare iar riscul reformării este de  ori mai mare. În aceste condiţii impactul economic este pe măsură fiind estimat în Statele Unite la aproximativ  dolari per animal cu probleme. În România, printre singurii podotehnişti independenţi este medicul veterinar Ciprian Supuran.

www.bovismagazin.com

nutrienţi, mai ales proteină (!), îndeosebi în primele loturi/ faze ale dezvoltării animalului! Deci criteriul cu adevărat primordial va fi talia/conformaţia animalului, pentru că în caz contrar se pot genera probleme iremediabile la şi după fătare.

Dan Herman, Guyomarc’h România: Da, - luni la fătare este vârsta ideală. În creşterea junincilor avem ca obiective: • Limitarea perioadei neproductive la  de luni, • Maximizarea potenţialului genetic în perioada de producţie şi creşterea vieţii productive a vacilor.

• Fătare la -  luni cu condiţia să se respecte greutatea şi talia la însămânţare.

• Greutatea să fie realizată pe seama creşterii şi dezvoltării nici într-un caz pe seama îngrăşării.

Sporul în greutate este specific fiecărei perioade de creştere în parte – aici nu funcţionează legea compensării. Un spor mic în perioada - luni afectează dezvoltarea viţelei şi implicit producţia de lapte viitoare.

Un spor foarte ridicat de la înţărcare la IA penalizează producţia de lapte la prima lactaţie. Pentru o dezvoltare corectă a junincilor ne ghidăm după regula “ –  – ” valorile fiind procente din greutatea de adult şi anume: •  luni %,  -  kg, • - luni (IA) %, • Fătare %.

Nimic mai simplu dacă la optimizarea raţiilor ţinem cont de gradul de dezvoltare al rumenului. În situaţiile în care vârsta la fătare depăşeşte  de luni, creşte costul junincii, iar peste  luni scade şi producţia acestora în prima parte a vieţii productive.

februarie 2014

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

bovismagazin

27

CM YK

BOVISmagazin

BoviFerm Botiz cu paşi mici şi siguri spre repoziţio faţă de ideea de creştere tradiţională a vacii Hols

FOTOREPORTAJ: UNICPRODCOM OLTENIŢA

Familia Strenc din Botiz, Satul Mare, a avut o pasiune faţă de vacile de lapte încă din anii ’90 atunci când tatăl medicului veterinar Ovidiu Strenc a achiziţionat primele 5 animale de la o fermă gostat din zonă.

A urmat o creştere progresivă a efectivului până la 30 capete la muls... acesta fiind efectivul pe care i-l promisese tatăl că-l vor avea la finele facultăţii lui Ovidiu, la începutul ani-

28

CM YK

bovismagazin

lor 2000. Toată această dezvoltare a fermei Strenc a fost progresivă şi încărcată de foarte multe teste şi investiţii care s-au dovedit în timp a fi piste false însă toate acestea iau ajutat să se formeze ca fermieri cu un stil de lucru progresiv radical diferit de ceea ce se întâmpla în regiunea lor în acea perioadă...

“Noi am fost primii care am introdus ideea de însilozare a porumbului aici în zonă. Reţin că atunci când tăiam porumbul cu babul în lapte ceilalţi fermieri ai vremii ne certau pentru

că stricam porumbul crud...” ne-a mărturisit oarecum amuzat Ovidiu Strenc. “Ferma BoviFerm a luat fiinţă în anul 2005, până atunci animalele aparţineau persoanelor fizice, mie sau tatălui meu. Când a început să crească cifra de afaceri, am hotărât că sub o formă juridică va fi mult mai bine datorită problemelor cu TVA-ul.

Din anul 2005 împreună cu soţia mea am hotărât să facem această firmă, ea ocupându-se de acte iar eu şi tatăl meu efectiv cu munca.”

www.bovismagazin.com

Ovidiu Strenc: În anul  am făcut primul import de animale, acest lucru relizandu-se destul de greu din cauza birocraţiei, deoarece am obţinut foarte greu avizele sanitar-veterinare.

Am amenajat într-o altă locaţie la câţiva kilometri de această fermă o zonă de carantină deoarece atunci era foarte strict şi trebuia autorizată până şi zona de carantină. Am importat iniţial  de animale din Olanda, iar în anul  am mai februarie 2014

CM YK

BOVISmagazin

narea totală tein

dr. Ovidiu Ştrenc

“Noi am fost primii care am introdus ideea de însilozare a porumbului aici în zonă. Reţin că atunci când tăiam porumbul cu babul în lapte ceilalţi fermieri ai vremii ne certau pentru că stricam porumbul crud...” ne-a mărturisit oarecum amuzat Ovidiu Strenc.

www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

bovismagazin

29

CM YK

BOVISmagazin Ovidiu Strenc a optat pentru o sala de muls DeLaval de tip Herrinbone echipată cu o unitate de muls MP700 şi Contor de lapte MM27.

Fie că doriţi să mulgeţi mai multe vaci în mai puţin timp sau să vă axaţi pe siguranţa şi confortul operatorului, DeLaval are soluţia adecvată de sală şi echipamentul aferent pentru dumneavoastră.O sală modernă şi eficientă de muls poate mări profitul dvs. oferindu-vă posibilitatea de a produce lapte de cea mai înaltă calitate. DeLaval întâmpină nevoile dvs. privind calitatea prin intermediul celor mai recente contoare de lapte, indicatori de lapte, pompe, manşoane, tuburi, vacuum, automatizări, săli, porţi de sortare, filtre, receptoare şi multe altele.

Receptor lapte DeLaval. Vasul receptor împreună cu pompa de lapte au rolul de a colecta laptele din coloanele reţelei de lapte şi de a-l transvaza către bazinul de stocare/răcire. Receptorul de lapte dispune de o finisare superioară care corespunde tuturor criteriilor de igienă. Transportul laptelui de la unităţile de muls individuale către receptor se efectuează cu ajutorul vacuumului, prin intermediul conductelor de lapte, iar de la acesta către rezervorul de răcire a laptelui transportul se realizează cu ajutorul pompei de lapte cu care este prevăzut receptorul.

Sala de muls în V este una din cele mai eficiente săli de muls în grup disponibile astăzi. Acesta oferă o productivitate mare şi o folosire eficientă a muncii prin promovarea circulării calme şi armonioase a vacilor. Automatizare completă Sunt disponibile mai multe niveluri de control. Puteţi automatiza întreaga operaţiune sau puteţi alege părţi din aceasta. Există şi o gamă largă de opţiuni pentru particularizarea sistemului în funcţie de nevoile fermierului.

DeLaval are mai multe tehnologii patentate de soluţii cum ar fi I-tech şi ACT (tehnologie avansată de condiţionare). Aceste tehnologii oferă un efect de ucidere a bacteriilor constant şi radical în acelaţi timp având proprietăţi de îngrijire a pielii excelente.

adus încă un transport de  de animale împreună cu medicul veterinar Tincau. Atunci am observant ce înseamnă genetica adevărată. De la a doua lactaţie începuse să crească considerabil cantitatea de lapte precum şi ponderea componentelor din lapte. În  am început să utilizăm material seminal nord american, de la WWS, ceea ce s-a simţit destul de mult în producţiile şi conformaţia generaţiilor următoare. Problema noastră a fost că deşi am 30

CM YK

bovismagazin

evoluat din punct de vedere al genetici animalelor noastre eram deficitari în acea perioadă atunci când venea voarba de adăposturi şi de confortul animalelor. La început nu miam dat seama însă văzând că toate investiţiile în genetică se finalizau cu animale cu probleme podale care conduceau la probleme de reproducţie şi mai ales la scăderea cantităţii de lapte produs am hotărât ca investiţiile noastre trebuie să se orienteze spre punctele noastre

slabe: confortul animalelor şi adăpostul. Am făcut şi multe investiţii care acum ni se par prosteşti însă aşa a fost gândirea noastră de atunci… vechiul adăpost, cu capacitatea de  capete, a fost populat cu  capete.

Atunci am pierdut foarte multe animale printre cele mai bune pe care le-am avut în efectiv...

BOVISmagazin: Ce anume v-a determinat să investiţi într-un proiect aşa mare?

Ovidiu Strenc: Am făcut lucrul

www.bovismagazin.com

acesta pentru a urma o direcţie.

După ce am terminat facultatea am lucrat paralel ca medic veterinar în circa din localitate, dar şi în fermă. În timp am înţeles că nu am timp pentru prestări de servicii şi am stabilit să mă ocup doar de fermă şi în acelaşi timp să o extind. Împreună cu familia am decis să construim un adăpost de la zero cu toate dotările unei ferme moderne, în ideea de bază că terenurile familiei erau destul de comasate în această zonă. Am februarie 2014

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

bovismagazin

31

CM YK

BOVISmagazin

Generatorul de vacuum DVP 1200 conţine pompa de vacuum cu rotor excentric şi cu paleţi culisanţi. Ea are o capacitate de 1200 l/min. şi este acţionată de un motor electric cu puterea de 2,2 kW. Este dotat cu sistem de ungere, capace de protecţie şi reţeaua de tuburi de refulare şi absorbţie.

Pompa pompează laptele prin filtrul de lapte al cărui corp şi arc sunt confecţionate din inox şi care este dotat cu un cartuş filtrant ce reţine particulele străine cu un diametru Ø>50μm. Funcţionarea pompei este comandată de un senzor de nivel, ceea ce face ca aceasta să se facă complet automat, nefiind necesară supravegherea sau intervenţia personalului mulgător.

achiziţionat terenul deţinut de celelalte rude pentru a nu avea probleme, iar în anul  am început demararea proiectului. Am mai aşteptat un an de zile până a semnat toată familia schimburile de terenuri propus de noi, iar alţi doi ani am umblat prin bănci până mi-a fost aprobat împrumutul. M-am aflat la limita pierderii proiectului din cauza băncilor dar până la urmă a fost bine. Am reuşit accesarea unor fonduri în valoare de  milioane de euro.

BOVISmagazin: Când aţi început efectiv construcţia adăposturilor?

Ovidiu Strenc: În vara anului  s-au turnat primele fundaţii şi în  ani construcţia trebuia să fie gata. Surprizele au continuat şi a trebuit să mai ţinem animalele încă un an în celelalte locaţii... vechea fermă unde cazasem vacile în lactaţie şi încă o locaţie unde aveam tineretul. Într-un final, în august , am reuşit să efectuăm prima mulsoare în noul adăpost. În acest moment avem în fermă un efectiv total de  capete dintre care  capete efectiv matcă. Viţeii sunt mutaţi acum în ferma veche, iar tăuraşii sunt finisaţi în ferma de tineret. Vreau ca până în toamnă să mai realizez  importuri de câte  juninci fiecare. La ora actuală efectivul total ce se regăseşte în cele trei locaţii ale noastre este de  capete dintre care  BR şi restul fiind din rasa Holstein. Cu timpul vreau să achiziţionez animale doar din rasa Holstein şi uşor să elimin din efectiv cele de Bălţată Românească. Cu toate eforturile pe care le-am depus, din cauza investiţiilor şi a problemelor cu spaţiile de cazare, nu am 32

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

bovismagazin

33

CM YK

BOVISmagazin

Vaca RO504000170566 nascută în data de 5.09.2011 din mama RO326000114290 şi taurul Emir (NL284944331) comercializat de Aberekin SA. A fătat în data de 27.12.2013 un viţel cu partener de gestaţie Sudoku comercializat de aceeaşi companie. A ajuns în a 60 zi de lactaţie la o producţie zilnică de 34 litri.

reuşit să ne creştem efectivul.

Nici până în momentul de faţă nu am reuşit să utilizăm material sexat deşi mi-am tot promis că o să încep să achiziţionez cât de curând. Sper că acest lucru va fi posibil în noul adăpost unde pot gestiona altfel problemele de reproducţie.

BOVISmagazin: Care sunt principalele motive pentru care reformaţi?

Ovidiu Strenc: Principalele motive pentru care reformez sunt în ordinea următoare: problemele podale, ugerele căzute şi

34

CM YK

bovismagazin

nu în ultimul rând reproducţia.

Dacă aveam adăpostul acesta în urmă cu  ani, nu mai trebuia să iau niciun credit de la bancă şi acum aveam construite alte  adăposturi. Este foarte greu când ştii ce trebuie să realizezi şi nu reuşeşti. Multe lucruri nu vreau să le scap din mână, cum ar fi reproducţia. Nu cred că aş putea lăsa pe altcineva să se ocupe de problemele sanitar veterinare din fermă.

BOVISmagazin: Care este calving-interval-ul în ferma dvs şi câte animale gestante aveţi

după 200 zile?

Ovidiu Strenc: După toată nebunia care este momentan la noi în fermă, eu fiind persoana care este şi pe tractor şi uneori la muls când avem probleme cu oameni, nu avem o calculaţie exactă a mediei calving intervalului, dar este la peste  zile. Media animalelor gestante după  zile nu am calculat-o deoarece nu insist pe tratamente hormonale, nu induc căldurile, sunt câteva monte repetate şi de asemenea avem animale care nu intră în călduri, dar în general avem foarte puţine întoarceri sau avorturi.

De asemenea, în cazul animalelor care nu rămân gestante nu am avut timp să vedem care au fost problemele lor. Eu fac efectiv însămânţările, iar acolo unde este cazul repet încercând să dau toată atenţia problemelor observate. În medie folosesc  paiete per însămânţare.

Un lucru foarte important este administrarea premix-urilor.

www.bovismagazin.com

Greşeala mea vine din aceea că nu le-am utilizat constant din cauza investiţiilor şi a acoperirii lor care parcă nu se mai termina. Acum încep să le utilizez în fiecare raţie. Vacile intră mai repede în călduri şi îşi manifestă acest lucru. Sunt mult mai uşor de observant. Nu am nici un motiv să mă ascund... în ultimii - ani a fost o perioadă foarte grea în fermă la noi datorită construcţiei acestui adăpost. Nu am mai ţinut cont de nevoile animalelor şi implicit o evident clară a problemelor acestora.

Am pierdut foarte mult timp să umblu peste tot cu hârtiile şi să mă lupt cu birocraţia.

BOVISmagazin: Cum sunt organizate animalele pe grupele de producţie?

Ovidiu Strenc: Acum avem animalele organizate pe trei grupe.

Două grupe de producţie şi o grupă de fresh cows. În cealaltă fermă nu am avut nicio şansă să separ animalele pe grupe de producţie. Acum animalele sunt împărţite în funcţie de cantitatea de lapte. Pragul este de  de litri iar animalele sunt împărţite în proporţie de % peste  de litri şi % sub. Cele care au fătat recent sunt în medie - capete. Am avut mari probleme când treceam animalele de la stabulaţie liberă la maternitate acolo unde aveam

februarie 2014

CM YK

BOVISmagazin

FIECARE ZI ESTE O PROVOCARE. MANITOU ESTE A/ĂTURI 'E VOI

ă OIHUW ă LDl SSHF

3HQWUX D Yă DVLJXUD Fă PXQFD GXPQHDYRDVWUă HVWH JDWD OD WLPS FX WRDWH SURYRFăULOH FDUH DSDU SH SDUFXUV DYH‫܊‬L QHYRLH GH XWLODMH SHUIRUPDQWH UREXVWH ‫܈‬L GH vQFUHGHUH 1RXD JDPă FRPSOHWă GH vQFăUFăWRDUH WHOHVFRSLFH GH OD 0DQLWRX UăVSXQGH SHUIHFW WXWXURU QHYRLORU ‫܈‬L DVWIHO JULMLOH GXPQHDYRDVWUă GLVSDU 'HVFRSHULĠL noul MANITOU MLT 840 SHUIRUPDQW H¿FLHQW XúRU GH PDQHYUDW 0XOWLSOH DSOLFDĠLL úL DFFHVRULL SHQWUX DJULFXOWXUă vQăOĠLPH PD[LPă GH ULGLFDUH PHWUL JUHXWDWH PD[LPă GH ULGLFDUH NJ CuSă FHUHDlH 000 L JUDWuLWă SHnWUu PoGHlul MLT 840 DFKL]L‫܊‬LonDW vn SHULoDGD IDnuDULH 0 ASULlLH 0 4 PHnWUu GHWDlLL FonWDFWDĠL 0 0 08 VDX XQXO GLQWUH UHSUH]HQWDQĠLL IPSO AJULFulWuUă GLQ ]RQD GXPQHDYRDVWUă IPSO AJULFulWuUă 'LVWULEuLWoU MANITOU ùRV %XFXUHúWL 7kUJRYLúWH ' 0RJRúRDLD -XG ,OIRY ZZZ LSVR UR

MLT

MLT

MLT 4

MLT

www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

MLT 840

MLT 84

MLT 0

bovismagazin

35

CM YK

BOVISmagazin Avem un parteneriat destul de vechi cu cei de la Friesland de foarte mulţi ani. Decât să alergăm în toate direcţiile pentru a ne vinde laptele preferăm siguranţa, iar acest procesator nu a dezamăgit niciodatata.

Laptele pe care îl livrăm are ,, proteină şi ,-, grăsime.

BOVISmagazin: La ce efectiv doriţi să ajungeţi?

Ovidiu Strenc: Acest adăpost

stabulaţie legată. Am pierdut foarte mult tineret în ferma veche. După ce îmi fătau junincile în - luni aveau foarte mari probleme din cauza picioarelor şi a acidozei. În noul adăpost, după ce animalele termină mulsul trec printr-o baie de sulfat de cupru o dată la  săptămâni, iar problemele podale sunt din ce în ce mai puţin prezente.

BOVISmagazin: Care sunt diferenţele de furaj dintre cele două grupe principale de furajare?

Ovidiu Strenc: Baza este formată din silozul de porumb care estimat împreună cu silozul de

36

CM YK

bovismagazin

grâu sau fânul de lucernă ajung la kg, -kg de fân şi concentrate. Am dat o comandă pentru o remorcă tehnologică de la Kuhn în acest moment fiindu-mi imposibil să cântăresc materiile prime din furaj. Am un consultant nutriţionist din Ungaria, dar acum reuşesc să respect sfaturile şi reţetele acestuia în proporţie de -%.

Acestea sunt lucruri de bază pe care cu timpul ne dorim să le corectăm.

BOVISmagazin: Ce cantitate de lapte livraţi?

Ovidiu Strenc: Livrăm zilnic l lapte către Friesland.

are capacitatea maximă de  capete. În timp ce acesta va fi populat spre capacitatea maximă, vreau să mă apuc de construcţia unui alt adăpost astfel încât să-mi dublez numărul de capete şi să ajung la un efectiv de - vaci la muls. Pe viitor vreau să investesc şi într-un adăpost pentru viţei, în achiziţia de boxe individuale. Pentru mine este cel mai important să mă stabilesc cu toate animalele într-un singur loc şi să nu mai pierdem atât de mult timp alergând între locaţii şi deplasând oameni dintr-o parte în alta.

BOVISmagazin: Cât teren lucraţi în acest moment?

Ovidiu Strenc: Lucrăm aprox-

tractoare româneşti U şi o combină Claas Jaguar.

BOVISmagazin: V-aţi gândit vreodată să scoateţi animalele în jurul fermei pentru păşunat?

Ovidiu Strenc: Este foarte scump terenul pentru a-l utiliza la păşunat, iar păşunea satului este destul de departe. În plus scopul meu este să cresc animalele în sistem intensiv.

BOVISmagazin: Care este valoarea pe un an a costului sanitar veterinar pe cap de animal?

Ovidiu Strenc: Dacă aş cheltui cât se oferă în piaţă nu mi-ar ajunge laptele să acoper facturile furnizorilor de medicamente. Încerc să reduc cât pot de mult costurile şi pot să afirm că am cheltuit în medie anual . lei la un efectiv de  animale la muls. Când am achiziţionat junincile am făcut un stoc de medicamente aşteptându-mă la mult mai multe probleme, dar sa dovedit a fi o investiţie foarte proastă deoarece nu le-am utilizat.

BOVISmagazin: Câţi oameni lucrează în ferma dumneavoastră?

Ovidiu Strenc: Este foarte greu

imativ  ha. Parcelele sunt destul de compacte în medie cu oamenii în această zonă de -ha, dar avem şi parcele pentru că majoritatea pleacă de ha sau chiar mai mici. Solul la lucru în străinătate. Avem  diferă de la o zonă la alta… oameni care lucrează în fermă avem zone cu sol nisipos dar şi dintre care  sunt mulgători. terenuri mai grele cu soluri ar- Am renunţat în ultimii  ani la giloase. Lucrările le realizăm cu cea de a -a mulsoare dar vreau un tractor John Deere de CP, să o reintroduc la grupa de pesun tractor Claas de CP, două te  de litri.

www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

bovismagazin

37

CM YK

BOVISmagazin “Povestea fermei a început în anul 2003 când am construit primul adăpost. Aici deja exista un grajd pentru 40 de capete dotat cu o sală de muls 2x4. Am pornit cu un nucleu de 40 de capete, după care am importat alte 35 de capete din rasele Simmental, Brună şi Holstein. Cu animalele achiziţionate din Austria şi de la o fermă vecină, am început într-un final cu un efectiv de 70 de capete cu tot cu tineret. Anul trecut am importat încă o serie de animale din Franţa, în felul acesta făcând puţină ordine în fermă, eliminând animalele cu producţii mici, cât şi cele cu diferite probleme.” Patentaşu Ion – administrator Bredo Invest

BredoInvest traseul economic de 30 la 300 capete la muls BOVISmagazin: Ce v-a determinat să alegeţi aceste rase (Montbeliarde, Brună şi Holstein)?

Patentaşu Ion: Decizia de a achiziţiona Montbeliarde a fost luată în urma discuţiilor avute cu mai mulţi colegi din breaslă, o decizie foarte corectă la acea dată. Pe viitor însă ne dorim o singură linie, iar acum majoritatea în fermă este deţinută de animalele din rasa Holstein.

Am început iniţial cu  de

animale, după care am făcut selecţie. Au rămas în jur de  de capete (vaci la muls), după care am importat animale în două tranşe. Primul transport a fost realizat în ianuarie  şi cel de-al doilea în noiembrie, cu care am populat grajdurile.

După perioada de aşteptare leam comasat, iar acum urmează să le lotizăm în funcţie de producţie. Din efectivul total este de  de capete, mulgem in acest moment  capete,

iar alte  vaci sunt înţărcate.

La ora actuală supremaţia este deţinută de rasa Holstein in proporţie de %. Aceasta este urmată de Montbeliarde cu  capete şi cateva capete din rasa Brună. O să vedem pe viitor dacă o să le eliminăm sau nu din efectiv.

BOVISmagazin: Când aţi făcut selecţia, care au fost criteriile? Au existat probleme în ceea ce priveşte adaptarea

Ferma Bredo Invest este echipată cu o sală de muls Delaval sistem Herrinbone 2x10 cu sistem de gestionare a cirezii ALPRO. Indiferent dacă fermierul doreşte să îmbunătăţească operatiune de muls, de furajare, de sortare a animalelor, de monitorizare a activităţii de reproducţie sau de analiză a datelor pentru asistenţa în luarea deciziilor, ALPRO™ este o soluţie prin furnizarea de rapoarte predefinite care sunt grupate în jurul a cinci subiecte principale: • Date despre vacă: include, de exemplu, rapoarte de avertizare asupra montei şi controlului de gestaţie, notificări cu privire la producţia de lapte scăzută, rapoarte cu privire la reproducţie, estimări ale activităţilor şi animale care urmează să fete. • Date despre alimentaţie: include informaţii care indică raportul raţie/consum, animalele introduse în schema de furajare intensă sau redusă, raţiile calculate pe baza laptelui modificat în funcţie de conţinutul energetic şi tabele de alimentaţie, notificări cu privire la consumul scăzut de furaje şi la consumul acumulat per furaj. • Date despre muls: aceste rapoarte includ date referitoare la producţia zilnică medie de lapte pentru ultimele şapte zile, producţiile de lapte per sesiune şi producţiile pentru luna curentă şi precedentă, lactaţia curentă şi cea precedentă. • Date despre muls şi furajare: rapoartele includ indicatori precum raportul furaj consumat/lapte şi marja consumului.

Patentaşu Ion – administrator Bredo Invest 38

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

BOVISmagazin animalelor?

PatentaĹ&#x;u Ion: Da, au existat câteva probleme de adaptare pentru că ele stăteau pe păĹ&#x;une, libere, ĂŽmprejmuite cu gard electric. Am luat vaci din diferite părĹŁi ale FranĹŁei, iar modul ĂŽn care am făcut selecĹŁia animalelor a fost pe baza pedigreelor cât Ĺ&#x;i ĹŁinând cont de producĹŁiile acestora.

Micotoxine

BOVISmagazin: Ce v-a determinat să luaĹŁi vaci ĂŽn producĹŁie Ĺ&#x;i nu juninci Ĺ&#x;i care a fost perioada de acomodare?

PatentaĹ&#x;u Ion: ĂŽntrucât tot proiectul are la bază un credit destul de mare, am fost forĹŁat de ĂŽmprejurări să achiziĹŁionăm animale ĂŽn producĹŁie deoarece aveam nevoie de bani pentru achitarea creditului.

Animalele s-au acomodat destul de repede. Le-am luat ĂŽn producĹŁie, am avut Ĺ&#x;i gestante printre ele, mai sunt Ĺ&#x;i gestaĹŁii conďŹ rmate cu tauri parteneri din FranĹŁa, dar sunt destul de puĹŁine‌ majoritatea sunt ĂŽn ď›œď˜šď˜š de zile de lactaĹŁie urmând să le depistăm ĂŽn călduri.

BOVISmagazin: Care este procentul animalelor gestante ĂŽn fermă?

PatentaĹ&#x;u Ion: Per total, procentul animalelor gestante este de ď˜ťď˜ş-ď˜ťď˜ť% din totalul efectivului conďŹ rmate gestante, ď˜źď˜š% din efectiv sunt ĂŽn ď›œď˜šď˜š de zile de lactaĹŁie, iar jumătate situându-se ĂŽn faza ascendentă a curbei de lactaĹŁie.

Sunt bine protejat ?

S

. '( 0Ą$Ą 5 2 % ) 68 $18/( 5 2 5 7 ) ° ,;$ 0,&52*

BOVISmagazin: Care este managementul mulsului?

PatentaĹ&#x;u Ion: ĂŽn ferma noastră, mulsul este realizat de doua ori pe zi. Avem doi mulgatori, iar ĂŽn momentul de faĹŁÄƒ livrăm aproximativ ď˜˝.ď˜šď˜šď˜š l de lapte. ĂŽn ceea ce priveĹ&#x;te cantitatea de lapte, media pe fermă este ĂŽn jur de ď˜şď˜˝,  litri. Grăsimea este de ď˜ť,ď™ iar proteina oscilează de la ď˜ť,ď˜ż la ď˜ť,ď˜żď˜ť. Am negociat cu procesatorul un preĹŁ pentru o valoare ridicată a proteinei, dar trebuie să ĹŁinem cont că aceste valori ale componentelor din lapte să nu ďŹ e sub ď˜ť,ď˜ż.

www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

Power Inside

MHlVSULnJ RoPknLD ZonD LLEHUă *LuUJLu tel : 0246 211070 - fax : 0246 214028

ZZZ ROPL[ FRP PPLV#ROPL[ FRP ,QRYDÄ LH SULQ SXWHUHD QDWXULL bovismagazin

39

CM YK

BOVISmagazin

BOVISmagazin: Care este managementul viţeilor?

Patentaşu Ion: Viţeii îi ţinem lângă vacă şi îi lăsăm să se hrănească astfel cu colostru matern. Ulterior ajung în cuşti individuale şi sunt hrăniţi la găleată. Le administrăm concentrate la discreţie, cu fân de lucernă, iar înţărcarea o facem la  luni. Nu am ţinut cont de greutate până în momentul de faţă. Folosim colostru matern, vrem ca totul să fie cât mai natural, chiar dacă din punct de vedere economic este mai dificil.

BOVISmagazin: Sunteţi adeptul păstrării în efectiv a

vacilor cât mai multe lactaţii sau abordaţi un management bayat pe o exploatare mai agresivă?

Patentaşu Ion: Prefer să am mai multe lactaţii, astfel ajung la mai mulţi produşi, iar longevitatea sper că îmi va da posibilitatea să acopăr rata de înlocuire.

BOVISmagazin: La ce vârstă faceţi prima însămânţare?

Patentaşu Ion: Însamanatarea animalelor se face în momentul în care acestea ating greutatea optimă şi sunt dezvoltate din punct de vedere corporal.

Consider că perioada optimă este la - de luni, însă în

niciun caz mai devreme pentru că dezvoltarea animalului nu este completă. În momentul achiziţionării materialului seminal mă interesează să îmbunătăţesc procentul de fertilitate, producţia şi picioarele, dar cum toate acestea sunt importante nu le pot ierarhiza. Ţinta noastră este cantitatea de lapte produs şi nu componentele acestuia.

BOVISmagazin: Cum se realizează furajarea?

Patentaşu Ion: Din punct de vedere al furajării există două grupe: o grupă cu producţii mari de lapte şi o grupă cu o producţie mai slabă. În

componenţa raţiei substanţa uscată este în proporţie de % pentru o producţie de  litri. Se adaugă în grupa cu producţie mai mare, comparativ cu grupa cu o producţie mai slabă, şroturi de rapiţă, soia şi de floarea soarelui.

Furajarea se realizează cu remorca tehnologică. Ingesta, până în momentul de faţă nu am calculat-o însă reţeta a fost realizată ţinând cont de numărul de capete, pe grupe.

Rezultă astfel patru remorci de furajare plus una pentru animalele înţărcate. Am considerat pentru moment că este cel mai bine să administrez furajul la discreţie. În scurt timp voi începe cântărirea pentru a diminua tot ceea ce înseamnă risipă. În raţie folosim şi tăiţei de sfeclă aproximativ  kg/cap, la animalele cu producţii mai mici şi  kg/cap pentru animalele cu producţii mai mari.

Pe timp de iarnă furajarea se face de două ori dimineaţa şi după-amiază la o grupă, iar la altă grupă o singură dată pe zi.

BOVISmagazin: Când a început construcţia adăposturilor, ce capacitate au şi ce capacitate au acestea?

Patentaşu Ion: Adapostrurile au început să fie construite în anul , împreună cu sala de aşteptare, lagunele de purin,

Tancul de răcire şi instalaţia de muls sunt intreţinute cu soluţii de curăţare Cidmax DeLaval care este un agent acid extrem de concentrat pentru curăţarea instalaţiilor de muls şi a rezervoarelor de răcit fiind eficient în toate condiţiile de apă. Acest produs este util pentru utilizare în rutinele de curăţare dominant alcaline. Doza recomandată este între 50 şi 80 ml per 10 litri de apă.

Super Delaval este un detergent alcalin clorinat fără fosfaţi, cu utilizare în condiţiile in care apa are duritate medie si in cadrul unei rutine alternante de curăţare, Super poate fi utilizat în apă dură cu o valoare de până la 30 dH. 40

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

BOVISmagazin

bazinul de dejecţii, separatorul de dejecţii, fânarul cel mare, astfel după ce s-a mărit efectivul au fost necesare aceste lucruri. Avem  adăposturi, cu o capacitate de  de capete.

Există  linii de cuşete, iar fiecare grajd este împărţit în  existând astfel  sferturi. În acest mod dorim ca pe viitor să obţinem  grupe de animale.

Avem  de spaţii de furajare, însemnand câte  pentru fiecare adăpost în parte.

BOVISmagazin: Aţi avut probleme cu plugurile racloare în sezonul rece atunci când temperaturile sunt negative?

Patentaşu Ion: Nu, nu am avut

probleme cu plugurile, sunt mai grele, avem pluguri cu parte de automatizare numai că noi încă nu am trecut pe automatizare, încă le utilizăm manual şi suntem mulţumiţi de modul de acţionare a acestora.

BOVISmagazin: Cu ce hibrizi de porumb lucraţi? Aţi întalnit probleme la recoltarea silozului?

Patentaşu Ion: În momentul de faţă lucrez  de ha, majoritatea în arendă.

Lucrez cu cei de la KWS, Syngenta şi Limagrain. Producţiile nu au fost foarte bune, a trebuit să sacrific porumbul boabe

pentru siloz pentru că am avut masa vegetală foarte subţire în tulpină, datorită hibridului pe care l-am ales. Au existat întârzieri la fabricarea silozului de o săptămână. Anul acesta am semănat grâu şi vreau să îl fac siloz, iar după acesta vreau să merg cu o cultură dublă de porumb siloz. Foarte mult teren nu pot iriga datorită resurselor financiare. Acest lucru presupune nişte costuri importante.

De asemenea avem nevoie de foarte multe avize de la Apele Române în momentul în care se utilizează apa.

CM YK

BOVISmagazin: Câţi oameni lucrează în fermă?

Patentaşu Ion: Cu tot cu colaboratori avem  oameni, atât medicul veterinar cât şi inginerul zootehnist, iar doi oameni îi avem la sala de muls.

BOVISmagazin: Ce capacitate au lagunele?

www.bovismagazin.com

februarie 2014

Patentaşu Ion: Fiecare lagună are . m³, cu o ţeavă de refulare ce se poate dirija dintr-o lagună în cealaltă, iar cu vitanja să pot împrăştia pe câmp. Astfel, terenul pe care îl avem în arendă, este destul de aproape, dar nu comasat şi este puţin mai greu de lucrat din această cauză.

bovismagazin

41

CM YK

BOVISmagazin

Euralis Seminţe lansează hibrizi de porumb cu o nouă şi originală genetică Tropical Dent®

42

CM YK

De la prima lansare a porumbului hibrid, în anii , calitatea seminţelor oferite fermierilor s-a îmbunătăţit în fiecare an. Datorită hibrizilor obţinuţi prin încrucişarea grupelor european sticlos şi amercian dentat producţia medie la porumb a crescut cu până la , t/h, în ultimii  de ani. În urma cu zece ani, Euralis Semences a iniţiat un program al cărui obiectiv a fost cercetarea ştiinţifică a diferitelor grupe şi familii genetice la porumb, utilizate de companiile de seminţe.

După o activitate ştiinţifică aprofundată, bazata pe metodele de marking molecular, echipa de cercetători Euralis Semences a descoperit un nou grup dentat, foarte original şi diferit, care işi are originea in ţările tropicale.

Această nouă famile - Tropical Dent® - aduce un efect heterozis excelent, este foarte îndepartată de celelalte grupe genetice, dar se combină foarte

bine cu toate grupele existente.

Odată cu lansarea hibrizilor de porumb Tropical Dent® s-a realizat un salt genetic extrem de important, aceşti hibrizi oferind producţii mai bune la

În perioada 24 ianuarie – 13 februarie Euralis Seminţe a organizat 20 de seminarii tehnice şi de promovare a gamei de hibrizi disponibilă pentru campaniei de primăvară 2014. La aceste seminarii au participat peste 2.000 de fermieri din toată ţara. Inovaţiile absolute cu care Euralis Seminţe vine în întâmpinarea nevoilor fermierilor în acest an sunt porumbul hibrid cu tehnologia Tropical Dent® şi floarea-soarelui cu rezistenţă genetică la Orobanche > rasa G. Tropical Dent® este o grupă genetică nouă şi originală la porumb, descoperită în exclusivitate de Euralis Seminţe. Hibrizii de porumb Tropical Dent® sunt caracteriziati prin: randament excelent, stabilitate şi uscare rapidă a boabelor.

Prin puternicul său program de cercetare şi dezvoltare, Euralis Seminţe este una din-

tre primele companii capabile să ofere hibrizi ultra-performanti de floarea-soarelui, cu rezistenţă genetică eficientă la rasele superioare de Orobanche (A-G şi >G). Cu această nouă abordare fermierii au două posibilităţi de combatere Orobanche la floarea-soarelui, unite într-un management sustenabil: hibrizi cu genetică rezistentă la Orobanche, împreună cu tehnologia Clearfield®. Alături de noul mesaj de comunicare al campaniei de primăvară „Bogăţia stă în seminţe”, echipa Euralis Seminţe formată din Aare Manageri şi Inginerii Agronomi de Promovare au prezentat portofoliul de hibrizi ultra-performnati disponibili pentru culturile din această primăvară.

Euralis Seminţe mulţumeşte distribuitorilor autorizaţi şi partenerilor care ne-au fost alături în cadrul acestor evenimente!

bovismagazin

Tropical Dent® aduce un efect heterozis excelent

hectar (în diferite condiţii climatice şi tipuri de sol), stabilitate şi uscare rapidă a boabelor pe ştiulete.

Hibrizii de porumb Tropical Dent® seamănă mai mult cu tipul de porumb„sticlos”, cu boabe rotunde, dar sunt caracterizaţi prin faptul că ritmul de pierdere a apei din

www.bovismagazin.com

boabe la sfârşitul ciclului de vegetaţie este mult mai rapid, la fel ca la porumbul „dentat”. Începând cu anul acesta Euralis Semences include în portofoliul său european  hibrizi Tropical Dent®. În România, Euralis Seminţe lansează în această campanie de primavară doi hibrizi de porumb Tropical Dent®: ЕS CUBUS (FAO ) şi ЕS CORTES (FAO ). Ambii hibrizi se caracterizează printr-un randament excelent, stabilitate şi uscare rapidă a boabelor.

Euralis Seminţe este o filială a Euralis Semences - divizia de seminţe a Grupului EURALIS - una dintre cele mai mari cooperative din Franţa (15,000 fermieri aderenţi). Euralis Semences reinvesteşte anual 13% din cifra de afaceri în Cercetare şi Dezvoltare. Toate seminţele Euralis sunt produse în uzinele ultra-moderne proprii din Franţa şi Spania având un grad înalt de calitate, atât germinativă, cât şi din punct de vedere al prelucrării industriale şi al tratamentelor.

Informaţii suplimentare sunt disponibile pe www.euralis.ro.

februarie 2014

CM YK

BOVISmagazin

EURALIS SEMINȚE Blvd. Expoziției nr. 1, IPSCAIA Office Building, etaj 6, Birou 603-607, Cod 012101, Sector 1 Bucureşti Tel./fax: 021.220.47.97

www.euralis.ro www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

bovismagazin

43

CM YK

BOVISmagazin

Prezentarea portofoliului de produse CAUSSADE SEMENCES În cadrul evenimentului, desfăşurat la Societatea Agricola Ceres Mirosi din judetul Arges, a avut loc prezentarea portofoliului Caussade Semences de hibrizi pentru campania de primavara a anului . Evenimentul Caussade de la Ceres Mirosi a debutat cu expunerea structurii noului management al companiei Caussade Semences, numirea domnului Jean Baptiste Jurbert, în calitate de nou Director General al Caussade Semences Est Europa.

HIBRIZI DE PORUMB CAUSSADE SEMENCES, 2014 CORIOLI CS - Rusticitate şi utilizare mixtă!

FAO , hibrid timpuriu, bob sticlos/semisticlos. Componente randament: nr. rânduri: -; nr. boabe/rând:  - ; MMB: ; Potențial biologic de producție: , -, t/ha.

Avantaje • Grad ridicat de rusticitate • Randament foarte stabil datorită gradului ridicat de adaptabilitate la toate condiţiile pedoclimatice şi tehnologice • Utilizare mixtă boabe/siloz

Recomandări Densitatea: •  - . pl/ha, neirigat; •  - . pl/ha, irigat.

Zona de favorabilitate termică: în zonele colinare sau de podiş din Transilvania, Moldova, 44

CM YK

bovismagazin

Muntenia dar și în zonele de - ; Potențial biologic de câmpie unde se urmărește elib- producție: , – , t/ha erarea rapidă a terenului pentru Avantaje înființarea culturilor de toamnă. • Pierderea rapidă a apei din bob după maturitatea CLARITI CS - Stabilitatea fiziologică calităţii şi productivităţii!

• Regularitate în performanţă, FAO , hibrid timpuriu, graţie capacităţii foarte bune bob dentat. Componente ran- de adaptare la diferite condiţii dament: nr. rânduri:-; nr. pedoclimatice boabe/rând:  - ; MMB: • Excelentă stare fitosanitară a -; Potențial biologic de aparatului foliar şi a ştiuletelui producție: , -, t/ha Recomandări Avantaje Densitatea: • Număr mare de boabe pe •  - . pl/ha, neirigat; rând / • Rezistenţă excelentă •  - . pl/ha, irigat. la tăciunele inflorescenţei Zona de favorabilitate termică: (Sorosporium holci -sorgi) Câmpia de Vest, sudul ţării, • Rezistenţă foarte bună la Dobrogea şi sudul Moldovei tăciunele comun (Ustilago dar şi în zonele colinare şi de maydis) podiş.

• Prezintă caracterul “stay green” PARDI CS - Experienţă în • Excelentă rezistenţă la cădere performanţă!

• Adaptabilitate deosebită la FAO , hibrid semitimpudiferite condiţii pedoclimatice riu. Bob dentat. Componente şi tehnologice randament: nr. rânduri ; Recomandări nr. boabe/rând: -; MMB: Densitatea: -; Potențial biologic de •  - . pl/ha, neirigat; producție: , – , t/ha •  - . pl/ha, irigat.

Avantaje Zona de favorabilitate termică: • Potenţial foarte ridicat de Câmpia de Vest, sudul ţării, producţie Dobrogea şi sudul Moldovei • Foarte bună adaptabilitate la dar şi în zonele colinare şi de diferite tipuri de sol podiş.

• Rezistenţă foarte bună la bolile foliare TESSALI CS - Excelent rap• Pierderea rapidă a apei ort talie/randament! din bob, după maturitatea FAO , hibrid timpuriu. fiziologică Bob dentat. Componente ran- • Rezistenţă foarte bună la dament: nr. rânduri: -; nr. frângerea şi căderea tulpinii, boabe/rând: ; MMB:  www.bovismagazin.com

ceea ce determină o recoltare uşoară • Toleranţă foarte bună la stres hidric

Recomandări Densitatea: •  - . pl/ha, neirigat; •  - . pl/ha, irigat.

Zona de favorabilitate termică: Câmpia de Vest, sudul ţării, Dobrogea şi sudul Moldovei.

REALLI CS - Numele performanței!

FAO , hibrid semitimpuriu. Bob dentat. Componente randament: nr. rânduri ; Nr. boabe/rând: - ; MMB: -; Potențial biologic de producție: , – , t/ha

Avantaje • Hibrid din noua generaţie, cu o bază genetică de excepţie • Unul din cei mai productivi hibrizi din piaţă, pentru grupa sa de precocitate • Recomandat pentru tehnologii intensive • Comportament foarte bun faţă de complexul de boli • Pierderea rapidă a apei din bob, după maturitatea fiziologică

Recomandări Densitatea: •  - . pl/ha, neirigat; •  - . pl/ha, irigat.

Zona de favorabilitate termică: Câmpia de Vest, sudul ţării, Dobrogea şi sudul Moldovei.

PINCKI CS - S-a născut un campion! februarie 2014

CM YK

BOVISmagazin FAO , hibrid semitardiv.

Bob dentat. Componente randament: nr. rânduri ; nr. boabe /rând: - ; MMB: ; Potențial biologic de producție: , – , t/ha

aduce pajiștea în grajd

Avantaje • Hibrid din noua generaţie • Potenţial de producţie excelent şi constant în toate situaţiile • Excelentă stare fitosanitară a aparatului foliar şi a ştiuletelui • Pierderea rapidă a apei din bob, după maturitatea fiziologică

Recomandări Densitatea: •  - . pl/ha, neirigat; •  - . pl/ha, irigat.

Zona de favorabilitate termică: Câmpia de Vest, sudul ţării, Dobrogea şi sudul Moldovei.

CONCEPTUL DUO® Avantaje • Securizează raţia de bază • Favorizează consumul zilnic • Digestibilitate crescută • O excelentă rezervă de amidon (amidon lent & amidon rapid) • Rumen în bună stare de sănătate • Producţie de lapte optimizată.

Ce este DUO CS®?

Asocierea a două varietăţi de porumb, având aceeaşi precocitate şi dezvoltare vegetativă, selecţionate pentru complementaritate nutritivă şi digestivă.

De ce să alegem DUO CS®?

• Pentru că asigură dieta de bază foarte bogată în energie şi reduce incidenţa bolilor digestive.

• Pentru că stimulează consumul de zi cu zi, prin creşterea cantităţilor de hrană, consumate pe tain.

• Pentru că maximizează producţia de lapte prin valorificarea cât mai bună a UFL din porumb.

Gama DUO CS disponibilă: DUO 605 CS, DUO 595 CS.

SUPER SILE 20

Un furaj apetisant!

Sorg zaharat pentru siloz Varietate tardivă; Talia , -  m. Producţii obţinute:  -  t s.u./ha

Avantaje • O excelentă pornire în vegetaţie • Masă vegetativă bogată • Varietate rustică caracterizată

printr-un grad ridicat de valorificare a solurilor slab fertile şi a zonelor cu precipitaţii scăzute • Prezintă caracterul “stay green” • Furaj apetisant bine consumat de către animale • Recoltare facilă şi rapidă • Însilozare şi conservare facilă continuare: pagina 

SOCIETATEA AGRICOLA CERES MIROŞI Domnul dr. ing. Ion Mihai, a prezentat în câteva cuvinte asociaţia pe care o administrează... înfiinţată în anul  cu  membri ce deţineau , ha, ajungând în prezent la peste . membri şi . ha. Structura culturilor pentru anul : cereale păioase . ha; rapiţă  ha; porumb  ha; floarea soarelui  ha; „Avem utilaje considerate Mercedes-urile tractoarelor şi am investit în organizarea unor platforme de testare a hibrizilor de porumb de la mai multe companii producatoare. Astfel, în anul 2013 s-au testat 212 hibrizi de porumb, 73 hibrizi de floarea soarelui, 100 hibrizi rapiţă. Această plajă largă de hibrizi ne ajută ca în fiecare an să aducem în cultură hibrizii cu cea mai mare stabilitate, cu cele mai bune rezultate oferindu-ne astfel un echilibru al producţiilor pe parcursul anilor.’’

Detalii tehnice platforma de testare SA Ceres Miroşi 2013 Compania Caussade Semences a participat cu un număr de  hibrizi de porumb: ASTERI CS; TIFOSI CS, CORIOLI CS, TESSALI CS, ODALI CS, PINCKI CS, GERZI CS, MAGGI CS, RANCKI CS, GASTI CS, VENICI CS, producţia medie obţinută fiind de . kg/ha; Tehnologia aplicata la porumb: Semănat: ..; Densitate la semanat . pl/ ha; Îngrăşăminte aplicate: La semanat  kg NPS  (N ;P ;S ); În vegetaţie  kg Uree (N %); Erbicide folosite: Adengo şi Cambio; Precipitaţii căzute în perioada vegetaţiei  l/m; În , în perioada vegetaţiei au căzut  l; Media multianuală este de  l. www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

2diKnă Ίi miΊcare e rentabilă p oi pardoseli m din cauciuc !

KRAIBURG

saltele KRAIBURG aUWicXlaΌii sănăWoase

covoare KURA + pediKURA® la miΊcare Ίi sala de muls onJloane sănăWoase Ίi ΊleIXiWe naWXUal

www.kraiburg-agri.de Agent România - GKR IMPEX SRL Tel/Fax: 021 411 15 96 Tel. mobil: 0722 587 124 E-mail: simona.ehmann@yahoo.com

bovismagazin

45

CM YK

Alltech Biotechnology Romania | www.alltech.com/romania Str. Dr. Dimitrie Brandza nr. 18 | Bucuresti, sector 6, cod 060102 Tel: 40 21 319 9339 | Fax: 40 21 316 3137 facebook.com/AlltechNaturally | @Alltech

BOVISmagazin

Program gratuit de eficientizare a producţiei pentru producătorii de lapte de: dr. ing. Alina Toma, Technical Sales Representative, Alltech România

producţiei este văzută de presa Industria produselor lactate la de consum ca fiind un parametru nivel mondial se confruntă cu negativ asupra mediului. În acest numeroase provocări, una dintre context utilizarea software-lui acestea este creșterea eficienței producției care să ducă la un “What if?”, (“Ce se întâmplă dacă?”), vă demonstrează că profit cât mai mare pe termen schimbările de management, lung şi în acelaşi timp să protejeze utilizarea unei tehnologii adecmediul. Pentru a ajuta fermierul să depună eforturi eficiente, vate şi îmbunătăţirea sănătăţii ruminale duc la creşterea profitabile și sustenabile, Alltech profitabilităţii și, în acelaşi timp, a lansat programul EPS (E = P + S) Eficienţă = Profitabilitate + la o amprentă mai mică a emisiei de CO. Prin progamul EPS, AllSustenabilitate. Programul este conceput pentru a sprijini pro- tech aduce aceste servicii direct la ducatorii de lapte care doresc să ferma dumneavoastră și vă ajută sporească producția folosind o să calculaţi emisia de CO, să serie de instrumente inovatoare. anticipaţi și să monitorizaţi beneUnul dintre aceste instrumente ficiile unei afaceri durabile. inovatoare este software-ul “What if?”, (“Ce se întâmplă Cum se derulează programul? dacă?”) parte a programului EPS, Un consultant tehnic din echipa care poate prezice îmbunătățirea Alltech se prezintă în ferma profitabilității în contexul re- dumnevoastră şi face un audit ducerii amprentei de dioxid de intern al fermei, apoi sunt analicarbon pe fiecare litru de lapte. zate raţiile iar la sfârşit se face o Mesajul despre amprenta de car- analiză a eficienţei, profitabiliţăţii bon a laptelui asupra mediului a si sustenabilităţii fermei (analvariat foarte mult în ultimul de- iza “What if?”). În cadrul analceniu şi a fost înţeles ca o limitare izei “What if?”, (“Ce se întâmplă a producţiei. Necesarul de lapte dacă?”), se vede situaţia actuală a la nivel mondial este tot mai ridi- fermei din punct de vedere ecocat astfel, o creştere cantitativă a nomic, productiv, reproductiv şi

46

CM YK

bovismagazin

al sănătăţii animalelor. Din acest moment se pot stabili obiectivele de viitor care sunt cuantificate economic de acest program (Imaginea 1, coloana 2 What if).

La sfârşitul analizei veţi avea o imagine clară a situaţiei actuale în fermă (Imaginea 1, coloana 1 Your farm) şi ceea ce se poate întâmpla din punct de vedere economic dacă sunt îmbunătăţite reproducţia, producţia şi sănătatea animalului. Din studiile efectuate la nivel mondial reiese faptul că un animal mai sănătos funcționează mai bine din punct de vedere economic iar amprenta lui asupra mediului este mai scăzută.

Informaţii generale despre Programul EPS (E = P + S) Eficienţă= Profitabilitate + Sustenabilitate găsiţi pe adresa pe www.alltech.com/dairy/eps.

Software-ul “What if?”, (“Ce se întâmplă dacă?”), poate fi accesat gratuit on-line la https://alltech.ecoproject.com/Dairy.

Pentru o analiză completă şi complexă contactaţi echipa Alltech Romania.

www.bovismagazin.com

continuare: pagina 

Recomandări Densitatea:   boabe/ha, condiţii bune de semănat   boabe/ha, condiţii dificile de semănat Zonă de favorabilitate termică Câmpia de Vest, sudul ţării, Dobrogea şi sudul Moldovei.

Valoarea energetică a silozului provine atât din amidonul prezent în boabe cât şi din zaharurile solubile din frunze şi tulpini. La nivelul rumenului, amidonul este degradat lent în timp ce zaharurile solubile sunt transformate foarte rapid.

Această combinaţie a surselor energetice şi a cineticii de degradare este favorabilă unei bune activităţi a microflorei aparatului digestiv al animalelor.

Silozul obţinut din sorg zaharat este foarte bine valorificat de vaci pentru lapte, carne sau reproducţie, oi şi capre.

SORGUL o alternativă viabilă pentru regiunile secetoase din România!

Ce este TANINUL? Taninurile sunt polifenoli prezenţi în mai multe specii vegetale.Acestea pot fi hidrosolubile (taninurile din vin, ceai, rădăcini de plante) fără consecinţe la nivel nutriţional sau aşa numitele taninuri condensate (sau nehidrolizabile) cum sunt cele din boabele de sorg, caz în care sunt considerate ca un factor antinutriţional.

Taninurile condensate au particularitatea de a intra în reacţie cu proteinele, precipitându-le la nivelul bobului dar mai ales la nivelul tubului digestiv al monogastricelor formând aşa numiţii compuşi rezistenţi la atacul enzimatic diminuând astfel digestibilitatea furajului. Nu există sorg pentru boabe cu % tanin. Sub denumirea de SORG FĂRĂ TANIN sunt comercializate toate varietăţile de sorg, care au un conţinut de tanin, raportat la substanţă uscată, mai mic sau egal cu ,%. februarie 2014

CM YK

BOVISmagazin

www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

bovismagazin

47

CM YK

BOVISmagazin

FarmTech şi Schaffer FarmTech şi Schaffer încărcătoarele telescopice disponibile pe piaţa românească “Schaffer deţine singurul încărcător telescopic articulat, din lume, din clasa de 9 tone, introdus în România prin FarmTech. Noile încărcătoare telescopice articulate sunt mult mai grele decât modelele anterioare, caracteristica evidenţiată este reprezentată de noile osii, mult mai puternice. FarmTech şi-a început activitatea în august 2005 cu importul de încărcătoare frontale multifuncţionale Schaffer, fabricate în Germania de peste 50 de ani, 4 X 4, economice şi eficiente, pe care le vindem şi cărora le asigurăm livrare, punere în funcţiune, service în perioada de garanţie şi post garanţie în toată ţara.” Diya Shoucair Cea mai mare gamă de încărcătoare frontale articulate multifuncţionale fabricate în Germania, de la 20 la 210 CP, cu peste 50 de accesorii ce se pot monta frontal. Toate încărcătoarele Schäffer sunt 4x4, articulate la mijloc, cu frână mulţi disc în baie de ulei, acţionate printr-o singură manetă de control şi cu vizibilitate 360º, iar garanţia este 24 luni fără limită de ore, cu posibilitate de prelungire.

Au fost introduse în România în 2005, iar din 2007 până în prezent sunt leader de piaţă.

Schaffer 2034 este un model nou în portofoliul Schaffer fiind prezentat la Agritehnica 2013.

Este dotat cu motor diesel Kubota de 36CP, conceput cu un gabarit redus pentru locuri înguste.

Prima bucătărie furajeră mobilă, acţionată hidraulic, cu autoîncărcare şi un melc verticat, ataşată la Schaffer. Fabricată 100% din inox, ideală pentru bovine tineret / junici are capacitatea de la 1 – 4m3.

48

CM YK

bovismagazin

www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

BOVISmagazin

Osiile originale Schaffer sunt ajustate 100% pentru fiecare încărcător în mod special, acesta este secretul deosebitei lor puteri de împingere, a rezistenţei şi a vieţii îndelungate, lucru dovedit prin teste.

Model nou 9660T cu clasă nouă de 160CP, capacitate de ridicare 5 tone la 7m, la un preţ accesibil. Modelul va fi introdus în România în iunie 2014.

Modelul nou introdus 9630T, de 130 CP, cu cabina confortabilă, spaţioasă, vedere 360°, perfect ventilată, motor nou cu catalizator, consum redus de combustibil, ultima tehnologie de la Deutz.

Articulaţie de îmbinare extrem de puternică, doar 4 puncte de gresare la sistemul de virare, nu necesită întreţinere, costuri zero.

www.bovismagazin.com

februarie 2014

CM YK

bovismagazin

49

CM YK

BOVISmagazin Din 2014, Limagrain aduce doi noi hibrizi de porumb siloz cu genetică specializată pentru nutriţia vacilor de lapte: LG 30.311 şi Shanon. Cei doi hibrizi vin să completeze gama “LG Nutriţie Animală” cu noi grupe FAO.

Limagrain extinde gama de hibrizi “LG Nutriţie Animală”

Porumbul siloz cu genetică specializată pentru creşterea producţiei de lapte a fost introdus pe piaţa din România acum  ani, de compania Limagrain. Sunt hibrizi cu o digestibilitate ridicată a plantei întregi, lui pe o perioadă mai lungă de când vor să cultive - hibrizi de -%. Până acum, au fost timp. Pe de altă parte, poate să disponibili la vânzare trei hibrizi: cu maturităţi diferite, pentru a-şi eşalona recoltarea silozu- apară o arşiţă puternică ori o LG . cu FAO , LG . secetă pedologică la momentul lui. Până acum, zootehniştii din din grupa FAO , şi Janett înfloritului. Dacă fermierul a din grupa FAO . Noii hibrizi, Transilvania preferau hibridul semănat o gamă de hibrizi din timpuriu LG ., iar cei din introduşi în , fac parte din grupe de maturitate diferite, nu grupe intermediare de vegetaţie, sud - hibrizii LG ., (FAO va prinde acest moment critic ceea ce este un avantaj pentru ) şi Janett (FAO ). fermieri. “Aveam în portofoliu “În zona Călăraşi, de exemplu, pe toată suprafaţa. Sau, dacă vrea să se concentreze pe doi un hibrid din grupa FAO 250, un fermier care are o suprafaţă după care treceam direct la hi- mare poate cultiva noii hi- hibrizi, poate cultiva Shanon cu FAO 420 ori LG 34.90 din brizi LG 30.311 sau Shanon brizi cu perioadă foarte lungă grupa FAO 480 şi atunci, riscul de vegetaţie, FAO 480 şi 550. împreună cu LG 34.90, din este împărţit. Noi întotdeauna Fermierii ne-au solicitat şi hi- grupa FAO 480. Astfel, poate să prelungească recoltarea silozu- recomandăm să se cultive brizi din alte grupe. Aşa că am adus hibrizii LG 30.311 (FAO LG 32.52 (250) Hibrid timpuriu, recomandat pentru siloz datorită valorii nutri310) şi Shanon (FAO 420)”, tive excelente. Vigoare bună la pornirea în vedgetatie, excelentă toleranţă la precizează Alina Creţu, marketfusariun pe ştiulete şi un stay-green foarte bun. Plante dezvoltate cu volum ing manager Limagrain. Noii himare , frunze erecte. Un deosebit potenţial de producţie în materie uscată. brizi se pot cultiva în orice zonă a ţării, conform recomandărilor LG 34.90 (490) Hibrid semi-tardiv, recomandat pentru siloz datorită valorii Limagrain. Pot fi folosiţi atât de nutritive excelente. Raport foarte bun între - potenţialul excepţional în boabe fermierii din Transilvania, cât şi calitatea deosebită a silozului obţinut. Toleranţa crescută la boli specifice şi comportament corect în condiţii de secetă . şi de cei din sudul ţării, atunci

Alege-ti pachetul care ti se potriveste si aboneaza-te astazi.

Recoltarea silozului din gama LG Nutriţie Animală

trim Să co ion iţâ nă man ut. nd ta da lup o te ţi u@ so a ca bo licitar ug rte vis e er a ma pe ul ga ad ui zin res .co a: m

ANUL 10 NR. 1 (42) ianuarie 2013 9,5 ron

HolsteinRo

o asociaţie eminamente tehnică p38

manşon compatibil

Modelul olandezo-german un scenariu de urmărit p24 pentru fermirii autohtoni

Print + digital* 130 ron 80 ron

AFACEREA

ANGUS

câteva cuvinte despre cum funcţionează cea mai nouă afacere lansată de domnul Petrică Azoiţei, managerul Agroind p31 Doaga

In fiecare luna, BOVISmagazin va ofera o serie de analize tehnice, prezentari de fereme si foto reportaje. Acum, revista BOVISmagazin este disponibila in format printat, in format digital (viziteaza: www.bovismagazin.com) si intr-un pachet (print + digital) care o face cu mult mai accesibila.

Oferta de abonare Abonament anual / 12 numere Abonament semestrial / 6 numere

p42

Print 110 ron 70 ron

Prin conceperea braţului automat pentru muls DeLaval a deschis o nouă etapă în managementul mulsului în fermele cu efective mari. Acest braţ se montează pe un rotolactor. Noul concept de sală rotativă autommată se numeşte AMR™ şi poate mulge 90 de vaci pe oră, 540 de vaci de 3 ori pe zi p12 sau un efectiv de 800 de vaci de două ori pe zi. www.bovismagazin.com

Digital* 45 ron 30 ron

Pentru abonare va rugam transmiteti un sms cu textul: “vreau abonament“ la numarul de telefon: 0723.66.43.94 si veti fi contactat pentru mai multe detalii sau vizitati site-ul: www.bovismagazin.com. Pentru mai multe detalii ne puteti scrie pe adresa de email: ionut.lupu@bovismagazin.com 50

CM YK

Publicatia BOVISmagazin este o revista Agricultural Media Group www.bovismagazin.com bovismagazin CUI: RO 15610619, Nr. ord. Reg, Com.: J27/1004/2003, Raiffeisen Bank Piatra Neamt, Cod IBAN: RO 37 RZBR 00000 6000 3407434

cover story: Agroind Focşami a început să investească într-o nouă fermă cu vite Angus

Costul unui

cel puţin 2 hibrizi din grupe corespunzătoare zonei, pentru a diminua riscul”, explică Alina Creţu. Pentru a fi acceptaţi în gama LG Nutriţie Animală, hibrizii de porumb siloz sunt testaţi pe mai mulţi parametri. Pe lângă caracteristicile tradiţionale, cum ar fi randamentul, rezistenţă la cădere, la secetă, la dăunători, precocitate sau conţinut de amidon, trebuie să aibă performanţe şi în ceea ce priveşte conţinutul de energie, digestibilitatea materiei organice şi în special, digestibilitatea fibrelor. “Noi facem testarea şi pe animale. Un hibrid care are o producţie foarte bună în câmp este înlocuit dacă nu dovedeşte şi un spor de producţie semnificativ la vaca de lapte. Cu aceşti hibrizi cu digestibilitate bună se poate obţine o productivitate mai mare cu , litri, până la  litri/vacă/zi. Niciunul din hibrizii care au ajuns să aibă logo-ul LG Nutriţie Animală nu a fost înregistrat dacă nu a fost testat pe vaci de lapte, în cel puţin -- ţări din Uniunea Europeană şi dacă nu a dovedit că aduce un plus în producţia de lapte. În România, facem teste de doi ani în ferme. Deocamdată nu avem rezultatele finale pentru că procedura durează destul de mult. Testele se fac după anumite standarde stricte: pe grupe de vaci omogene, în aceeaşi perioadă a anului, în aceeaşi perioadă de lactaţie pentru toate vacile”.

Silozul trebuie recoltat înainte ca substata uscată să depăşească %. Valoarea ideală de conţinut de substanţa uscată (SU) este de -%. Un procent mai mare face ca silozul să fie prea uscat, iar atunci este dificil de tasat pentru a elimina aerul din masa de siloz. În consecinţă procesul de fermentaţie decurge prost şi apar pierderile. Momentul optim de recoltare poate fi depistat prin metode empirice, cum ar fi “linia neagră” de pe o treime de bob, sau prin teste de laborator.

februarie 2014

CM YK

ETAPA DUPA ETAPA

I M P O T R I VA FBOVISmagazin BREI 3 Definirea unei strategii de lupta

2 Diagnosticarea bolii

4 Vaccinare Imunizare Protectie

1 Identificarea bolii

5 Vaccin eficace si sigur

®

Vaccin unic si inovativ - Febra Q Faza 1

COMPOZIŢIA: Coxiela burnetii inactivată, tulpina “Nine mile” 72 unităţi QF, excipienţi Tiomersal max 120 μg. Indicaţii:Bovine:pentru imunizarea activă a bovinelor, pentru a reduce riscul la animalele neinfectate vaccinate atunci când nu sunt gestante să devină eliminatoare şi pentru reducerea eliminării de Coxiella burnetti prin lapte şi mucus vaginal. Instalarea imunităţii: nu s-a stabilit. Durata imunităţii: 280 de zile de la nalizarea ciclului de vaccinare primară. Caprine:pentru imunizarea activă a caprinelor, pentru reducerea avorturilor produse de Coxiella burnetii şi pentru reducerea eliminării din organism prin lapte, mucus vaginal, fecale şi placentă. Instalarea imunităţii: nu s-a stabilit. Durata imunităţii: nu s-a stabilit. Protecţia a fost demonstrată prin testul infectiei de control la 8 zile de la vaccinarea primară. Contraindicaţii:nu sunt.

Reacţii adverse:Bovine: este destul de frecventă (la 8 din 10 animale) observarea unei reacţii palpabile cu un diametru maxim de 9-10 cm la locul de injecţie, care poate dura până la 17 zile. Această reacţie scade gradual şi dispare fără a  necesar vreun tratament. Caprine: este destul de frecventă (la 4 din 12 animale) observarea unei reacţii palpabile cu un diametru maxim de 3-4 cm la locul de injecţie, care poate dura până la 6 zile. Această reacţie scade gradual şi dispare fără a  necesar vreun tratament. Destul de frecvent (mai mult de 1 din 10 animale) se întâlneşte o creştere a temperaturii rectale timp de 4 zile post-vaccinal, fără alte semne generale. Administrare:administrare subcutanată. Agitaţi bine aconul înainte de utilizare. Bovine: 4 ml în regiunea gâtului. Caprine: 2 ml în regiunea gâtului. Deşi cerinţa privind ecacitatea se bazează pe datele de la testul “infecţiei de control” efectuat pe capre vaccinate de două ori, la 6 şi la 3 săptămâni înainte de începerea gestaţiei, există indicii dintr-un studiu clinic mare că este util să se vaccineze animalele tinere. Aceste informaţii, împreună cu datele obţinute la bovine, permit recomandarea următorului program de vaccinare: Bovine de la vârsta de 3 luni: Vaccinare primară: Se administrează subcutanat 2 doze la un interval de 3 săptămâni. În condiţii normale calendarul de vaccinare trebuie planicat astfel încât vaccinarea primară să e făcută cu 3 săptâmâni înainte de montă sau inseminare articială. Revaccinare La ecare 9 luni, aşa cum este descris pentru vaccinarea primară, bazată pe durata imunităţii de 280 zile. Caprine de la vârsta de 3 luni: Vaccinare primară Se administrează subcutanat 2 doze la un interval de 3 săptămâni. În condiţii normale calendarul de vaccinare trebuie planicat astfel încât vaccinarea primară să e făcută cu 3 săptâmâni înainte de montă sau inseminare articială. Nu a fost stabilită durata imunităţii. Protecţia a fost demonstrată prin testul infecţiei de control, la 8 zile de la vaccinarea primară. Timp de aşteptare:carne, organe şi lapte: 0 zile. Natura şi compoziţia ambalajului primar : cutie de carton cu 1 acon din plastic (PEDJ), care conţine 40 ml de supensie.

februarie 2014Animale S.A. - www.ceva.com - cevaromania@ceva.comwww.bovismagazin.com Ceva Santé Str. Chindiei nr 5, sector 4 - 040185 Bucuresti - Romania - Tel: 00 40 (0) 21 335 00 60 - Fax: 00 40 (0) 21 335 00 60

CM YK

bovismagazin

51

CM YK

Productivitate excelentă, rezultate pe măsură.

KWS - Lider de piaČ›Äƒ ĂŽn Europa Č™i România la porumbul siloz Principalele ĂŽnsuČ™iri ale porumbului KWS pentru siloz sunt: Ĺ˜

Ĺ˜ Ĺ˜ Ĺ˜ Ĺ˜

1LYHOXO ULGLFDW DO SURGXFŀLHL GH PDVÅ YHUGH 6WD\ JUHHQ XO H[FHOHQW DO KLEUL]LORU .:6 SHUPLWH UHFROWDUHD SHQWUX VLOR] FX SODQWH YHU]L ĞL ĞWLXOHŀL PDWXUDŀL Ƃ]LRORJLF R SHULRDGÅ PDL OXQJÅ FX ]LOH GHF¤W OD DOŀL KLEUL]L JDUDQW¤QG R FDOLWDWH VXSHULRDUÅ 3URFHQWXO PDUH GH VXEVWDQŀÅ XVFDWÅ 3URSRUŀLD IRDUWH EXQÅ GH ĞWLXOHŀL °Q WRWDOXO GH PDVÅ YHUGH 'LJHVWLELOLWDWHD IRDUWH EXQÅ D PDWHULHL RUJDQLFH GLQ PDVD YHUGH LQVLOR]DWÅ &RPSR]LŀLD FKLPLFÅ D ERDEHORU GH SRUXPE SURWHLQH JUÅVLPL KLGUDŀL GH FDUERQ DPLGRQ DSUR[ VXEVWDQŀÅ XVFDWÅ SHVWH

www.kws.ro

www.bovismagazin.com KWS SEMINČšE SRL / Str. Barajul ArgeČ™, nr. 6, Sector 1, BucureČ™ti, Cod poČ™tal 014121, România / Tel.: + 40 (21) 315 42 80, Fax: + 40 (21) 310 42 38 / E-mail: ofďŹ ce@kws.ro

CM YK

CM YK