America vol. 1 (preview)

Corneliu Nicolescu

AMERICA D ESCOPERIRE , C OLONIZARE

CA Publishing

~ 2010 ~

© Editura CA Publishing, 2010 Coperta: Gyulai Tamás (WDS Center) www.wdscenter.ro Tehnoredactare: Sorina Pricop

Descrierea CIP a Bibliotecii Naɒionale a României NICOLESCU, CORNELIU America: descoperire úi colonizare / Corneliu Nicolescu. – Cluj-Napoca: CA Publishing, 2010 Bibliogr.

Index ISBN 978-606-92353-0-0 94(73)

Editura CA Publishing www.ca-publishing.ro Cluj-Napoca, B-dul Eroilor nr. 34, ap. 3

CUPRINS ~

*

~

Dinamica societăĠii americane ............................. 7 Descoperire ɇi colonizare .....................................13 SupoziĠii ɇtiinĠifice referitoare la posibile descoperiri ale tărâmului american înainte de Columb ................. 13 Contextul social, politic ɇi economic european la sfârɇitul secolului al XV-lea ɇi începutul secolului al XVI-lea ........................................................................... 19 Descoperire, trăsături ale Lumii Noi ɇi ale locuitorilor ei ..................................................................................... 22 Impactul asupra băɇtinaɇilor ɇi asupra cuceritorilor 30 Concluzii ......................................................................... 30

Perioada colonială ............................................... 34 Europa secolului al XVI-lea, tendinĠe expansioniste .. 34 Colonizarea Americii, realităĠile Lumii Noi ................ 38 Maryland ....................................................................... 46 Locuitorii din New England (Noua Anglia) Plymouth48 Massachusetts Bay ........................................................ 50 Rhode Island .................................................................. 51 Coloniile Carolina .......................................................... 52 New York ɇi New Jersey ............................................... 54 Pennsylvania ................................................................. 55 Georgia .......................................................................... 57

Evenimente ɇi conflicte ........................................ 58

Anglia republicană ........................................................ 59

InstituĠiile politice ale coloniilor ...................... 103 Sursele puterii .............................................................. 104 Principalele agenĠii guvernamentale ......................... 109 Adunare ....................................................................... 109 Guvernatorul ............................................................... 110 Consiliul ........................................................................ 112 Guvernarea echilibrată................................................ 112

Societatea colonială ............................................ 115 Structura socială ................................................. 116 AristocraĠia colonială .................................................. 117

În căutarea unei noi identităĠi .......................... 131 Noua Anglie .........................................................132 În căutarea cetăĠii de pe munte .................................. 132 Puritanism în Noua Anglie .......................................... 141 O societate în schimbare .............................................. 151

Marea trezire ɇi iluminismul .............................156 Noua Anglie ..................................................................157 Coloniile din Sud. Virginia .......................................... 165 Coloniile de mijloc ....................................................... 173 Concluzii ........................................................................181

Bibliografie selectivă .......................................... 185 Index .................................................................... 194

America - Descoperire, Colonizare

DINAMICA

SOCIETĂğII AMERICANE ~ ~

*

CivilizaĠia americană a oferit tuturor posibilităĠi imense. Au existat ɇi măreĠie ɇi meschinărie în aɇanumita experienĠă americană. Cele mai multe încercări de a interpreta istoria ɇi cultura americană au fost însă făcute oarecum dintr-o singură perspectivă.

Scopul acestei lucrări este de a explora dinamica societăĠii americane. ForĠa conducătoare în istoria Americii a fost expansiunea naĠionalistă, sentimentul unei misiuni de îndeplinit, religiozitatea, absenĠa feudalismului sau propulsarea unei idei de democraĠie americană? Fiecare explicaĠie îɇi are adepĠii săi. „EmigranĠii care au colonizat America”, scria Alexis de Tocqueville, „au separat într-un fel principiul democratic de celelalte principii cu care se luptau vechile comunităĠi din Europa ɇi l-au transplantat numai pe acesta în Lumea Nouă, aɇa încât s-a putut răspândi în deplină libertate ɇi pace ɇi a putut influenĠa caracterul legilor, influenĠând astfel felul de a fi al întregii Ġări.” (DemocraĠia în America, Philips Brodley – New York 1945, vol. 1. Pag.14) Comentariul nostru – ce familiar, ce logic, ce atractiv, ɇi totuɇi - ce simplu.

7

Corneliu Nicolescu

Aɇa încât, să ne întoarcem privirile către câteva personalităĠi ɇi evenimente americane ɇi să încercăm să analizăm ceea ce au spus ɇi în ce măsură au exprimat atitudinile americane care, în final, au dus la formarea unei societăĠi atât de complexe ɇi de contradictorii. „CRED CĂ OMUL NU DOAR SE VA APĂRA, CI VA DOMINA” NU CRED ÎN SFÂRɆITUL OMULUI” (W. Faulkner, 1950, din discursul susĠinut la decernarea Premiului Nobel pentru literatură.) „TOğI OAMENII AU FOST EGALI” – DECLARAğIA DE INDEPENDENğĂ, 1776, Jefferson.

W. Bradford (îndemnat de pastorul pelerinilor, reverendul John Robinson), unul dintre arhitecĠii principali ai ACORDULUI MAYFLOWER, (numit astfel pentru că a fost conceput la bordul navei MAYFLOWER, când acesta se apropia de Capul COD, la 11 noiembrie 1620), se pare că a produs unul dintre documentele cheie din istoria Americii.

Acest document atestă hotărârea unui mic grup de emigranĠi englezi de a trăi sub conducerea unei legi bazate pe consimĠământul poporului, care îɇi alege propriul guvern civil.

Acesta este primul document din istorie semnat de un grup, de o comunitate umană aparent lipsită de importanĠă, prin care aceasta decide să se autoguverneze. „În prezenĠa lui Dumnezeu ɇi a noastră a tuturor, convenim să ne unim într-un Corp Politic”. Ei n-au 8

America - Descoperire, Colonizare

analizat niciodată impactul actului lor asupra formării viitoarei naĠiuni. x Două concepte se pot desprinde din Primul Acord: x omul ca individ capabil să aibă grijă de sine însuɇi x ideea de a face lucrurile împreună – ceea ce va da naɇtere conceptului de comunitate – termeni care vor apărea obsesiv în citate ca: x omul va domina, toĠi oamenii au fost creaĠi egali x noi, poporul, care am devenit modele de discurs în America. Credem că acestea ilustrează faptul că prima componentă a stilului de viaĠă american este o anumită idealizare, marcând perioada de INOCENğĂ, care va dura până la sfârɇitul perioadei colonialiste ɇi chiar mai târziu, ɇi care este prezentă în creaĠia literară a lui Hemingway, Faulkner, Steinbeck sau Salinger. Această atitudine ar putea fi în mare caracterizată de proverbul” Grăbeɇte-te încet”, în sensul că ei SPERAU ca ÎNCET să ajungă undeva.

Prin contrast, ɇi marcând o altă trăsătură, se forĠează tranziĠia de la inocenĠă la pragmatism, de la încet la rapid (America pare a nu ajunge nicăieri ÎN GRABĂ). În cartea intitulată An inquiry concerning the origins of American Civilization (O cercetare cu privire la originile CivilizaĠiei americane) (N.Y.1980), MICHAEL KAMMEN ilustrează acest concept,

9

Corneliu Nicolescu

analizând prefixul - SHIP într-o serie de cuvinte care definesc această tranziĠie.

De exemplu: CRAFTSMANSHIP MARKSMANSHIP SPORTSMANSHIP APPRENTICESHIP Sunt expresii ale vechii Americi INOCENTE, a cărei esenĠă este tocmai OMUL (din noul OMUL) ɇi abilităĠile sale în a se descurca în natură sau a produce un produs de calitate. În vreme ce cuvinte ca: GAMESMANSHIP BRINKMANSHIP SALESMANSHIP Denotă o atitudine nouă, o fază nouă în dezvoltarea societăĠii americane. „Noile ship”-uri se referă la PĂCĂLIREA altor oameni, sau cel puĠin la DEPĂɆIREA lor.” Kammen concluziona că societatea americană trecea de la dexteritate (INOCENğĂ) la asperitate (PRAGMATISM).

Noua atitudine a societăĠii americane poate fi rezumată în felul următor: „După ce au învăĠat să-ɇi facă autocritica, americanii nu mai privesc înspre trecut cu NOSTALGIE, ci cu ambivalenĠă, în acelaɇi timp TÂNJIND după el ɇi CONDAMNÂNDU-L.” Fondatorii aveau în vedere VIITORUL 10

America - Descoperire, Colonizare

Societatea americană contemporană PRIVEɆTE ÎNSPRE TRECUT În consecinĠă, ceea ce a existat cu adevărat ɇi POATE EXISTĂ, A MURIT ÎN VIITOR. Acesta este PARADOXUL, exprimat în cartea scrisă de Malvina Reynold, What have they done to the Rain (Ce i-au făcut ploii).

PETE SEEGERS ”WHERE HAVE ALL THE FLOWERS GONE” (Unde s-au dus toate florile).

Paradoxul este poate chiar mai bine explicat de întrebarea lui Salinger,” Ce este sunetul unei mâini care aplaudă?”; acest paradox atinge uneori alte niveluri ale societăĠii: x Moartea lui J. F. Kennedy x Nixon – Watergate x Reagan – Irangate – Războiul Stelelor x Clinton – White Water Sau LAFAYETTE YES! POMPIDOU NO! (HYLAN, primarul New York-ului, 1971).

Dar cei care nu sunt doar istorici, ci ɇi analiɇti, trebuie să-ɇi amintească întotdeauna ceea ce LIONEL TRILLING numea cândva ”IMENSUL MURMUR NEÎNREGISTRAT AL IMPLICĂRII”, pentru că VIITORUL se prezice urmărind implicaĠiile TRECUTULUI. x O civilizaĠie fără Memorie ÎNCETEAZĂ să fie CIVILIZATĂ x O civilizaĠie fără Istorie ÎNCETEZĂ să aibă IDENTITATE 11

Corneliu Nicolescu

x Fără identitate nu există nici un SCOP Individualismul colectiv este ceea ce numim a patra mare dimensiune a Americii.

Individualismul colectiv este doar una dintre numărul imens de tendinĠe contradictorii ale unei societăĠi. Mai există liberalismul conservator al vieĠii politice americane, idealismul pragmatic al politicii externe americane ɇi, în final, dar nu în ultimul rând, raĠionalismul emoĠional care domină politica internă (Los Angeles, China). Toate aceste forĠe dinamice au fost ilustrate, atât teoretic cât ɇi practic, de: x Noul NaĠionalism (Woodrow Wilson) x Noua libertate (FDR) x Fair DEAL (Truman) Progresivitatea pragmatică exprimată de experienĠele utopice din secolul al XIX-lea a fost esenĠialmente creată ca INSTITUğIE ANTINAğIONALĂ, trecând haotic de la ANARHISM la COLECTIVISM. În secolul nostru, PROGRESIVITATEA PRAGMATICĂ a încercat cu disperare să reconcilieze O ETICĂ A UNEI RESPONSABILITĂğI COMUNE cu una a unui INDIVIDUALVISM nelimitat.

Corneliu Nicolescu •Ɣ•

12