OVIDIU CONSTANTIN CORNILĂ
...din leagănul în care ne-am dat huţa sărutul şi surâsul culeg în fiecare ieri poate şi mâine boboci de amintiri şoptiţi mereu în glas gândit de umbra Mea... (Şoapta)
SILABE DE SECUNDĂ 9 789731 463544
I.S.B.N.978-973-146-354-4
Editura RAFET
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Argument Era una din zilele acelea de aprilie care îţi dau impresia că poţi simţi cu adevărat verbul „a trăi”. Adolescent, licean, anii ’’90, literatura, prima dragoste şi pofta de viaţă au fost primele ingrediente. Aşadar, dragă cititorule, pot spune că începeam să reinventez lumi deja inventate, dormeam când alţii veneau obosiţi de pe la ale lor, aveam întâlnire cu muzele când, din nou, aceiaşi „alţii”, oameni de altfel normali, plecau cu noaptea în cap pe la treburile lor. Începeam să trăiesc un timp al meu şi, cu cât mă adânceam mai mult în el, cu atât orice viu, orice material şi imaterial îmi spuneau mai mereu câte ceva neobişnuit de ciudat şi seducător. Mai târziu am învăţat că starea aceea chinuitor de plăcută, care nu îmi dădea pace să dorm şi care totuşi mă purta prin vise se numea
5
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
inspiraţie şi mă alesese… nu ştiu de ce şi nu aş vrea să ştiu. Eu i-am deschis larg poarta, fără să înţeleg pe cine primesc „în casă”. Aşa au trecut anii… Între timp, am învăţat să convieţuim decent. Muzele mele se numeau Barbu, Blaga, Cărtărescu, Eminescu, Lewis Carroll, mitologia greacă, serile mirosind a fân proaspăt cosit, râul, marea, fata din vis, pianul, iluzia, timpul, chemarea, toamna… Toate m-au fascinat şi mi-au dat aripi suficiente pentru a-mi zbura visul, dorinţa. Toate pentru mine şi eu pentru ele. Eram curios cum arătau sentimentele pe hârtie, voiam să le dau o formă, încercam să definesc culorile, viata însăşi. Am făcut-o pentru că frumosul nu merită să stea ascuns în frumoasa închisoare a sufletului, la fel cum au stat mii de ani închise nestematele în minele regelui Solomon. Eu îmi aştept descoperitorii, exploratorii personali la fiecare „acum”, în fiecare „voi”. Mi-ar plăcea să cred că toţi o facem pentru că merită şi să nu regretăm nici o secundă din acest basm numit „POEZIE”… OVIDIU CONSTANTIN CORNILĂ
6
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Esenţă tare de salcâm pusă-n vers V-aţi pus vreodată întrebarea, ce aţi simţi dacă v-aţi trezi în faţa unei stânci albite de trecerea timpului în care să aliceşti scrieri atemporale şi totuşi contemporane, cum ar fi, de exemplu... Cele zece porunci, care de fapt să fie una singură... iubeşte ca să fii iubit? Ăst sentiment l-am avut când mi-a intrat sub ochi şi în suflet poezia lui Ovidiu Constantin Cornilă, poet care, la fel ca şi „tizul” său antic exilat la Pontul Euxin, desparte timpul în silabe. Scrie de la 15 ani, de când era elev la un liceu din oraşul Roman. Ca orice moldovean care se respectă, fiind băiet, păduri cutreiera pentru a descoperi muza poeziei. Debutul se întâmplă în ziarul local „Crai Nou” cu poemul „Infinit”. De aici... să te ţii lume, s-a aşezat Ovidiu, cu mâna la falcă, precum autorul „ponticelor” şi a acumulat sensibilitate în el cât Siretul pe care vin toate morile lui Sadoveanu! După cum se ştie, dragostea nu a fost caducă niciodată, nu o zic eu, au zis-o şi o zic toţi cei atinşi de îngerul albastru, ea face parte din 7
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
fiinţa umană, o naşte, o creşte şi o doboară, în egală măsură, înălţând-o acolo unde zeii se odihnesc a tăcere. Ovidiu Constantin Cornilă însăilează poveşti şi stări de dragoste în şi din orice astfel justificându-şi preaplinul silabelor. „te-aş ruga să-mi împrumuţi/puţin din fereastra ta,/să pot inspira aerul de pădure/al chemării”... (te-aş ruga), ca mai apoi să schimbe registrul propunându-ne să ne jucăm de-a imaginatul a două baloane de săpun care se unesc: ... „şi te-aş ruga să-mi desenezi/pe ascuns/un pic de tine(cu glasul baloanelor de săpun/care se sparg/atunci când se unesc...” (te-aş ruga). Este o calitate să cauţi un lucru tocmai acolo unde ştii că-l vei găsi, astfel încrederea în tine nu este decât o noţiune de timp, de aceea el caută lumina acolo de unde poate veni, fără să-i fie teamă că pădurea îl va trăda, caută noaptea ca o izbăvire totală, în care se cufundă lumea pentru a renaşte în fiecare dimineaţă; „de atâta timp/caut noaptea/pe care am pus-o deoparte pentru tine”, după care concluzia cade de la sine:… „ştii, iubito,/noaptea e atât de departe de noi/că ne putem atinge veşniciile”. (aproape)... „şi ştii că numai dimineaţa/florile plâng de tine/iar şi iar/din lacul cu adânc”(să ştii).
8
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Cu toate că Ovidiu Constantin Cornilă scrie o poezie condensată, esenţă tare de salcâm pusă-n vers, o mică descriere nu face decât să dezlege misterul cu o clipă mai devreme, lăsând posibilitatea cititorului să creadă că a prins firul poveştii”. Scriu toate cuvintele şi le cuvânt cu trupul,/le măsor cu firul ierbii/pentru ca tu să înţelegi/unde mi-e izvorul; scriu potecile toate şi mă caut;/dar nu uit să iau cu mine/floarea din glasul matinal/al perechii”(Cărare). De obicei, în prefaţă se scrie despre lucrarea din paginile următoare, fie proză, fie poezie, iar cel care o face şi-a asumat o povară ingrată, deoarece este pus în situaţia de a alege ceea ce este semnificativ pentru cititor, pentru ca acesta să se familiarizeze mai repede cu ceea ce are de citit. Şi în acest caz, „Silabe de secundă” este excepţia care întăreşte regula, ar însemna să rescriu toate poeziile, luând pâinea de la gură editorului, căruia nu-i mai rămâne decât să semneze că a luat act de prezenţă la acest volum. De ce zic toate astea? Pentru că poezia lui Ovidiu Constantin Cornilă este toată o metaforă, una solidă ca stânca de care făceam vorbire la începutul acestor rânduri. De aceea mă opresc în a exemplifica, ci doar insera sentimentele care m-au încercat şi mă încearcă ori de câte ori recitesc „Silabe de secundă”. Spuneam 9
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
că debutul l-a avut la 15 ani, şi de atunci tot scrie, însă acea pudicitate nepermis de mare l-a ţinut departe de ochii cititorului. Acum a simţit momentul că este pregătit să dea piept cu beneficiarii de frumos şi, vă spun cu mâna pe inimă, are cu ce veni. Ovidiu scrie o poezie ruptă din realitatea înconjurătoare, plină de metaforă, neuitând niciodată să privească înapoi cu duioşie la „hârtia din care am plecat copil/spre marea timpului/iar fericirea la care sper bătrân/mănchide adânc/în trupul lui Circe;/m-am născut Evă/şi am murit Adam.../(Puţin) ´ Marin Traşcă Madrid-02 noiembrie 2014
10
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Drum pe lângă mine reavăn si neîmpăcat negustorul clipelor îşi plânge bucuria, ea, ispita, ar fi venit pe lume - se zice în pauza dintre două numere de circ, acolo, clovnul poartă mască, minte mai tot timpul, cere aplauze, scoate limba, sare peste câini şi momeşte copiii cu bomboane… ea îi rezistă o vreme, apoi se lasă înduplecată,
11
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
a venit vremea dinainte cu surâsuri nucleare, cu timpanele intoxicate de atâtea ecouri… poate că de asta mă tem de pilonii orbi ai muzei mele nenorocite să nu o ia la sănătoasa cu picioroangele ei uscate şi nu voi vedea cine e în vârful lor… cine sau ce e măscăriciul cu faţa aceea bolnavă şi săpată prea adânc în piatra lacrimii…
12
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Poveste tăcerea cade-ntre noi ca lacrima caldă a primului păcat şi, în căderea ei încă vie fiecare colţ de sărut plânge-n trupul lui copil povestea ce doare-a iubire…
13
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
În infinit
dă-mi mâna şi-o să te duc în primul basm care-o să treacă pe lângă noi; acolo tu vei fi prinţesa, iar eu, menestrelul care-ţi va cânta în fiecare zi povestea din care ne-am născut…
14
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Aproape
de atâta timp caut noaptea pe care-am pus-o deoparte pentru tine… noaptea dansului prin care ne plimbam frunzele jumătăţi de inimi; şi ştii, iubito, noaptea e-atât de aproape de noi, că ne putem atinge veşniciile…
15
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Speranţa
când, spre mine vreau a-mi chema copiii gândurilor, ceva din noapte-mi spune să stau la fel de nemişcat ca noaptea însăşi; să-mi las pierdute stolurile grăbite ale singurătăţii şi, cu aceeaşi vrajă din trupuri sfinxe de castani să dispar aşa încet şi iar spre tine…
16
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Spre tine nu puteam să merg prin mine fără să nu mă împiedic de vreo culoare cu numele tău; nu puteam să inspir apusuri şi răsărituri fără ca ele să nu-mi dea florile paşilor tăi... eu, cel de aici, te caut, te chem şi te visez; vino, arată-te, fii zâmbetul şi poarta, şi-nceputul…
17
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Glas
părul ei medita la culoarea vântului care-o pieptăna paroxistic… el îi vorbea de amintiri în povestea din care se-ntrupase odată ea… iar ea, cu şoaptele-i eolice se lasă ofrandă lui acolo, unde numai vântul şi fata puteau vorbi…
18
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Versul
versul meu e o pasăre ce se roteşte idiot deasupra tavanului; gândul meu e o insectă prinsă într-un colţ al aerului şi-ntrebată dacă poate fi incoloră… pânda mea e o puşcă ruginită şi dezarmată, iar eu mă joc cu ea fără să ştiu că gloanţele ei de sărbătoare mă ţintesc la fiecare acum…
19
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Rugă călugăriţa treptei de urcat îşi aşează în fiecare ciob de apus pietrele ca nişte metanii în mozaice pătrate de chemare spre undeva, tot înainte… iar umbra ei se culcă pe haina obosită a amintirii.. acum, călugăriţa se roagă…
20
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Ciudat noaptea bate la porţile gândului cu aştri de foc; sălbatic mi-aştept templul fără preoţi… noaptea dansează eurile hora jocurilor nupţiale şi comanda panilor încâlciţi printre ierburi jumătatea de nemurire… nălucile suspină adânc, râde ceva în mister; în curând o să se anunţe ultimele cuvinte; lumina pătrunde…
21
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Să ştii nu ştii că iar şi iar acelaşi ascuns de undeva îmi strecoară-n buzunarul speranţei vreo câteva primăveri… să ştii, mâine stelele o să se facă frumoase iar în şoapta fermecată a femeii tale... şi ştii că numai dimineaţa florile plâng de tine iar şi iar din lacul cu adânc…
22
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Te-aş ruga te-aş ruga să-mi împrumuţi puţin din fereastra ta, să pot inspira aerul de pădure al chemării… te-aş ruga să-ţi cer un pas sau doi din paşii tăi, să merg prin basm şi miez de noi; şi te-aş ruga să-mi desenezi pe-ascuns un pic de tine cu glasul baloanelor de săpun care se sparg atunci când se unesc…
23
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Cărare scriu toate cuvintele şi le cuvânt cu trupul, le măsor cu firul ierbii pentru ca tu să înţelegi unde mi-e izvorul; scriu potecile toate şi mă caut; dar nu uit să iau cu mine floarea din glasul matinal al perechii…
24
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Cântec ştiu că ai vrea să-mbrăcăm haina speranţei şi să udăm boboci de dimineţi, ştiu că aleea fără timp, cu-nstrăinatele ecouri doar e umbra ludităţii noastre; mai cântă-mi, dor de tine acelaşi cântec numai de doi, c-ai vrea ca să culegem iar priviri şi adâncimi şi noi…
25
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Sator cântă şi ascultă, privitorule! uite orbul cu găinile la dentist, tocmai a venit Dona mea să-l călăuzească spre bunicuţa… şi-a rătăcit toiagul cu care te minţea (sic!) şi, săracul, era cât pe ce să nu mai vadă drumul… nu, nu e absurd, însă o să-l întreb: îţi place Alice, grifonule? P.S. orbul: nebunul nu-şi mai recunoaşte diagonala! Dona: hai să cumpărăm altul, Alice!
26
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Sensus lipseşte o strofă din dimineaţa ta, de asta te trezeşti fără gheara cu care îţi mângâi timpanul singurătăţii; lipseşte crucea de care fug toţi vracii tăi cromatici… lipsesc oul şi banchiza unde obişnuieşti să te ascunzi şi să o faci pe-a Barbu, lipsesc paşii umbrei tale prăfuite… unde eşti, poete?
27
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Puţin
hârtia din care-am plecat copil spre marea timpului va mai compune o buclă… iar fericirea la care sper bătrân mă-nchide adânc în trupul lui Circe; m-am născut Evă şi-am murit Adam…
28
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Călăuza călăuza mea spre oraşul fărăîntoarcerilor mă aşteaptă în fiecare noapte cu obrajii ei ridaţi… şi asta, sunt sigur, e doar semnul bucuriei care mă zace de-atâta timp în temniţele-i vulgare… călăuza mea cunoaşte paşii pe care-i mătur să nu mă uit în fiecare dimineaţă pe fundul bolului din living;
29
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
- // -
eu cred că mi se pare cântecul pe care-l chem la mine cu toate păsările mele… călăuza mea a aţipit; a obosit să mă trezească în fiecare dimineaţă cu noaptea-n cap…
30
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Sunet de floare îmi cântă aşteptarea iarăşi firul de rouă din grădină; şi-mi iartă gândul ce din stejarul minţii naşte noi aşteptări; şi-n fiecare veşnicie ascult cântecul care îmi spune că floarea n-a şoptit nimic, doar c-a-nflorit…
31
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Numai tu ştii
mi-am ascuns faţa în pumni, să nu-mi strig taina; mi-am simţit părul liane să-mi poarte pruncul privirii prin zâmbetul tău plin; şi visul ţi l-am dat ca pe-un alint de primăvară, povestea mea…
32
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Începuturi
când, pentru prima oară şi-au aplecat capetele - unul în faţa celuilalt Adam şi Eva s-au gândit pe-ascuns - ea: el are privirea măreaţă, însă-i prea ascultător… -el: ea e frumoasă şi isteaţă, o ştiu de undeva?
33
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
De necreat
fii calm, copile, şi-adormi în leagăn, nu-i nimic urât în visul tău; ce-ai tu cu moartea când nici nu te-ai născut? uită viaţa asta bolnavă şi plângi odată şi creşte mai departe pe lângă lacrimile din ţările tale… să nu te-ntorci aici, unde curge sânge nobil în vene de sinucigaşi: sângele părinţilor tăi… 34
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Dor
mi-e dor de vulturul tandru cu care răscoleam valuri de văzduh şi cântam pe-nserat odele tainice ale altarului inimii… mi-e dor de pasărea în care-am fost închişi prizonieri în lanţuri de braţe, spre dimineţi şi iar spre seri, eu şi tu…
35
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Hai hai să deschidem corola fiecărei clipe şi-o să vezi că o să găsim acolo dragostea dintâi; hai să-ţi sărut chipul de-nceput cu buzele inimii mele ce respiră, tu ştii doar pentru tine…
36
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Mi-e dor
îmi ascult în fiecare clipă dorul cu mi-e dor, şi-mi curge dureros de repede prin floarea pe care am atins-o eu şi tu cu palmele, cu faţa, cu noi în timpul primelor timpuri…
37
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Îmi vei lăsa lasă-mi puţin o clipă din ieri să te pot visa azi munte şi nisip sub pasul tău; lasă-mi, te rog, un mugur neînceput din ce va fi odată mâine…
38
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Cu soţ
devreme, devreme el priveşte mansarda cenuşie şi parcă mai goală ca niciodată… şi se miră: oare nu în fiecare casă stă zidită câte o Ană?
39
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Silabe de secundă hălăduind prin somnul orb, te voi găsi şi-n verbul gri şi prăfuit uneşte-mi împăcarea... am dinţi de lapte încă în inima cu care muşc terasele din visul tău; feminitard ţi-aş urmări în el bazalturile fumegânde şi braţele de gând
40
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
- // -
în larg le-aş rechema, ca să-mi aducă înapoi mirosul de fierbinte-al tău… am somnul orb de cerşetor certat sunt cu uitarea, am morbul stâncii stâncă; pe tine te cutreier împăcat pe tine, încă…
41
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Povestea mea cu ochi căprui
cerneau petale triste de visare pe umbra mea când mă plimbam, când mă cutreieram vis obosit şi ros ca urma de mirare… şi-mi povesteau ridicol de încet c-abia mai auzeam fereastra, căderea lor pe gândul meu aprins acum, odată desuet; îmi povesteau lumi de pronume unde’notam când mi-era sete, unde rugam temple-iluzii să-mi dea şi mie-un nume…
42
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
- // acum, că simt neliniştea catrenă tăiată-n aripi fără gest, aş scrie culorile din mine, să te găsesc în liniştea prea termă; căci în cuvântul care-l spui, cuvântul meu găseşte sens, pe tine ţie o să-ţi spun povestea mea cu ochi căprui... căci în tăcerea care-o vrui, nu am nimic să mai aştept decât cuvântul cu un sens, povestea mea cu ochi căprui…
43
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Călătorii spre neajuns paşii îşi plimbă siluetele lor oarbe prin prafuri calde încă de căutare, eu îi păşesc şi-i nasc cu gândul mereu la forma lor; cu transpiraţia privirii către cel mai lung dintre drumuri… de-aş fi călare, paşii n-ar mai fi ai mei; iar forma lor nu mi-ar sfida cuvântul să explodeze în fiecare încăpere a degetelor subţiate ca fumurile de tornade, ca însăşi umbra paşilor…
44
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Întâmplare
într-o seară se petrecu întâmplarea el îi dădu întâlnire aproape de timp şi nu era timp; apoi culese un roşu de câmp pe care i-l oferi cu mâinile calde ale buzelor… în schimb, ea îi dărui o fărâmă din primul fior cu aceeaşi atingere ascunsă de şoapte…
45
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Măcar de-aş avea măcar un grăunte de fereastră, mi-aş lăsa vina să se potolească aprins… şi-aş urca în fiecare noapte orologiul cu minute de rugă; de-aş învia măcar o dată statuia din faţa nevăzutului meu, aş săruta pământul cu tâmpla genunchilor obosiţi…
46
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Căutare mă frânge a desculţ mersul pe ploaie; mă cheamă-năuntru tăcut tânăra care-si priveşte-n oglindă - pe rând: faţa, ochii, umbrele picăturilor ei dureros de desculţe…
47
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Scriere … şi mă pornesc să scriu pe feţe de oameni păpuşă pe oamenii care-şi ascund mersul în pomii îngenunchiaţi ai ochilor, scriu pe cuvinte şi pe copii cu valsuri în degete… scriu şi pe mine cel scrijelit de încă o toamnă…
48
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Emoţie când vii aşa, în vis, spre mine, mă înfiori cu mii de inimi; şi blând, cu mâini de basm îmi treci prin păr ascuns - un necuvânt, fărâma trupului poveste cum că ai vrea s-apar în lumea ta numai la poarta aşteptării tale…
49
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Ca un început astăzi am cerşit din nou acelaşi creier sterp de lume, am respirat aer de gol prins cant în sorbul de sperare; şi am nebâlbâit silabe de puţin, curbat concav, în linişte de moarte…
50
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Izvor când cu zgomot de linişte se lasă asfinţitul, văd plin în ochii tăi sufletul nopţii… şi cum visarea adoarme-n răsărit, aşa ai fost venit curgând în liniştea de sticlă, un simplu gând…
51
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Versul tău mirat roşind, într-un minut adânc, necuvântat, versul tău mirat mă-ntreabă: cum poţi să crezi că o să cadă din sânge de apus, fecioarele privirii uitate undeva?
52
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Plutire vino şi cheamă-ţi visul spre nemurire, hai, vino din tine şi aruncă-ţi hăul setos de încarnare în apa surdă a mării; aşa şi spre mai multe ploi, să chemi nisipul pe plaja nesfârşită şi să o umpli cu plaje de născut…
53
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Cuvânt
litera ascunsă, numai de gândul degetelor mele ştiută, căuta în aer contururi clare de-ncercare… şi-ncet, încet, cuvântul, firav la început prinde a se-ntrupa şi el odată cu fiinţa ta…
54
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Pe potecă las cântecul simţirii să-ţi răscolească părul şi corpul tău alb devorând fiecare frântură a gestului de-a te cânta… mă las acolo unde sunt căci vreau ca să urmez adâncul tău de căutare mereu tânără…
55
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Mi te-aştept doar atunci când prima rază de dimineaţă mângâie culorile ultimelor frunze, mi te aştept să vii… să te aşez în pieptul cu care acopăr năluca rămasă primăvară… mi te aştept poate-o să vii…
56
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Ploaia
vezi, iubito, cad ploi din nori prea grei şi plouă... şi tot plouă... în vraja orelor de seară, aprind cu linişte-ncordată lumini de lămpi mai vechi ca să privesc iar ploaia; acum picură mărunt pe geam, dar te aştept aici, chiar lângă foc; atât mi-a mai rămas… şi-afară cad ploi din nori prea grei şi plouă... şi tot plouă… 57
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Aşteptări cad picuri grei de remuşcare pe icoana cu tine, femeie; şi, cu fiecare zi, rădăcini de noi şi noi speranţe ud, iar ele cresc nerăbdătoare ca amiaza cuvântului în care ne-am găsit…
58
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
De-ai vrea cu înţelesuri de acord, în reazemul măgulitor, tu îţi scrii paşii tremurânzi pe gândul meu vremelnic, trecător… de-aş şovăi doar un minut din clipa-n care te-am dorit, aş pierde poate dragostea, atingerea şi tot ce am iubit; şi ştii că nu sunt vinovat, că-ţi cer să vii cum n-ai fi vrut, aşa cum eşti tu, singură, în rima mea, zeiţă de-nceput…
59
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Îmi doresc puţin
am mers mult să-mi ajung calea unde fugeam copil cândva, iar acum îmi doresc mai mult ca pe-o culoare cu numele tău; mai mult decât visele pe care le ţineam cu mâini legănate acel ceva-tot din umbra ferestrei… din floarea de glas dragă mie ... de drag…
60
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Re sau găsire? prin margini leneşe de timp mă renumesc acelaşi vechi bătrân ce se închină statuii roase ca şi el; şi de sub pânza de păianjen aş mai cânta ceva, ca de uitare să nu mă uit cine am fost şi ce mai sunt…
61
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Al nostru
am ajuns să ajung din gânguritul de privire cu amintirea aplecându-mi copilăreşte bolţile visului… sunetele acelea le auzi, vântul neajuns până la capăt, mereu şoaptă, mereu poveste din poveste de demult…
62
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Tu eşti toamna
în toamna blândă treci copilă-n voal de frunze şi liniştea mi-o furi precum ţi-e umbletul nemers, dar peste tot trecut… şi mă blestemi prin boarea ta mireasmă să te ating, să te visez şi să-ţi urmez miros de depărtare mirosul tău de umed şi de floare…
63
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Vreau acolo unde s-a născut prima simţire nu are nume, nu este loc; acolo copacii sunt fiinţe scunde metanii, nenăscut; acolo duhuri de păsări roagă copiii să-şi spună rugăciuni mute atunci când îşi înaltă zmeie… acolo înseamnă camera unde doarme anonim o secundă de dimineaţă…
64
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
Şoaptă din leagănul în care ne-am dat huţa sărutul şi surâsul culeg în fiecare ieri poate şi mâine boboci de amintiri şoptiţi mereu în glas gândit de umbra Mea…
65
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
CUPRINS
Argument……………………………………......5 Esenţă tare de salcâm pusă-n vers ……………...7 Drum pe lângă mine………………………….....11 Poveste.................................................................13 Infinit....................................................................14 Aproape................................................................15 Speranţa................................................................16 Spre tine...............................................................17 Glas......................................................................18 Versul...................................................................19 Rugă.....................................................................20 Ciudat.................................................................. 21 Să ştii....................................................................22 Te-aş ruga.............................................................23 Cărare...................................................................24 Cântec...................................................................25 Sator.....................................................................26 66
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
- // Sensus..................................................................27 Puţin.....................................................................28 Călăuza.................................................................29 Sunet de floare......................................................31 Numai tu ştii........................................................32 Începuturi.............................................................33 De necrezut..........................................................34 Dor........................................................................35 Hai........................................................................36 Mi-e dor................................................................37 Îmi vei lăsa...........................................................38 Cu soţ...................................................................39 Silabe de secundă.................................................40 Povestea mea cu ochi căprui...............................42 Călător spre neajuns.............................................44 Întâmplare............................................................45 Măcar...................................................................46 Căutare.................................................................47 Scriere..................................................................48
67
Ovidiu Constantin Cornilă__________ Silabe de secundă
- // Emoţie..................................................................49 Ca un început.......................................................50 Izvor.....................................................................51 Versul tău mirat...................................................52 Plutire...................................................................53 Cuvânt..................................................................54 Pe potecă..............................................................55 Mi te-aştept..........................................................56 Ploaia....................................................................57 Aşteptări...............................................................58 De-ai vrea.............................................................59 Îmi doresc puţin....................................................60 Re sau găsire........................................................61 Al nostru...............................................................62 Tu eşti toamna......................................................63 Vreau....................................................................64 Şoapta...................................................................65 .
68