NECUVINTELE de Nichita Stănescu
Încadrarea autorului în literatura română :
Nichita Stănescu este cel mai important poet postbelic şi principalul nostru poet neomodernist .
Locul deosebit al poetului în poezia românească este demonstrat de faptul că este un inovator al limbajului artistic
Se
inspiră
din
Rimbaud,
Valery,
Mallarme, Eminescu, Blaga , Barbu şi Arghezi , fapt care explică înţelegerea mai anevoioasă a poeziei sale;
Nichita Stănescu a revoluţionat poezia română postbelică
Mircea Martin afirma:
“Nichita Stănescu este autorul celei de a treia revoluţii poetice în limba română, după aceea eminesciană şi argheziană”.
Nichita Stănescu s-a bucurat de numeroase premii în ţară şi peste hotare - premiul Herder şi propunerea pentru premiul Nobel în literatură.
ETAPELE CREAȚIEI LUI STĂNESCU: 1) Etapa tinereţii, a armoniei dintre om şi lume: Motive dominante= lumina şi răsăritul:
“Sensul iubirii”-’60, “O viziune a sentimentelor”-’64, “Dreptul la timp”-’65
2) Etapa maturităţii- a abstractizării: “11 Elegii”-’66;
3) Etapa necuvintelor:
“Alfa”, “Oul şi sfera”-’67, “Necuvintele”-’69, “In dulcele stil clasic”-70, “Operele imperfecte”-79, “Noduri şi semne”-82 .
Neomodernismul poetic = Generaţia ’60 ( 1960-1980 )
( NOUL MODERNISM - în continuarea celui lovinescian din perioada interbelică )
N. Labiş
Nichita Stănescu
M. Sorescu Ana Blandiana
Ioan Alexandru
Reprezentanţi Stefan Augustin Doinaş
Ion Caraion Emil Botta
Ileana Mălăncioiu
Mircea Dinescu
EXEMPLE DIN POEZIE:
o revenire a poeziei la exprimarea metaforică, la imagini artistice, la reflecţii filosofice: ”El a întins spre mine o frunză ca o mână cu degete. Eu am întins spre el o mână ca o frunză cu dinți”.
EXEMPLE DIN POEZIE: intelectualizarea poeziei: accent pe viaţa interioară mai mult decât pe existenţa imediată
”Eu am trecut prin el. El a trecut prin mine. Eu am rămas un pom singur. El un om singur”.
EXEMPLE DIN POEZIE: marile teme sunt reflectate filozofic : cunoaşterea, existenţa, absolutul , timpul, creaţia, condiţia artistului, viaţa, moartea ”Eu am inclinat spre el umărul ca un trunchi noduros. Auzeam cum se-nţeteşte seva lui bătând ca sângele. Auzea cum se încetineşte sângele meu suind ca seva. Eu am trecut prin el. El a trecut prin mine. Eu am rămas un pom singur. El un om singur.”
Ironie
Nerespectarea prozodiei tradiţionale Ermetism ( încifrare )
Caracter ludic ( de joc )
Cerebral =intelectualizat: se adresează mai mult gândirii
Trăsăturile NEOMODERNISMULUI GENERATIA ‘60
Concizie
Ambiguitate Noutate a imaginilor, a expresiei poetice
NECUVINTELE El a întins spre mine o frunză ca o mână cu degete. Eu am întins spre el o mână ca o frunză cu dinţi. El a întins spre mine o ramură ca un braţ. Eu am întins spre el braţul ca o ramură. El şi-a înclinat spre mine trunchiul ca un măr. Eu am inclinat spre el umărul ca un trunchi noduros. Auzeam cum se-nţeteşte seva lui bătând ca sângele. Auzea cum se încetineşte sângele meu suind ca seva. Eu am trecut prin el. El a trecut prin mine. Eu am rămas un pom singur. El un om singur.
CE SPUNE POETUL ...
”Cuvintele își au rădăcina în creierul uman și atunci sunt aidoma copacilor, sunt plante. Da după aceea pornesc spre sfera abstractă a auzului, în care și locuiesc în timp.
CE SPUNE POETUL ...
”Numai cuvintele nasc idei, pentru că ele însumează experiența de viață a lumii
LA BAZA POEZIEI: EU, OMUL ȘI EL, POMUL
Ştefan Augustin Doinaş
Altfel spus, necuvintele sunt cuvinte care nu au valoare prin sau numai prin funcţiile lor lingvistice obişnuite,
ci şi prin existenţa virtuală a unor corespondenţe care pot conduce la o cheie semnificativă a textului poetic.
EXEMPLE DE CORESPONDENȚE:
EL, ARBORELE
O frunză ca o mână cu degete O ramură cu braț Trunchiul ca un măr Seva lui bătânt ca sângele
EU, OMUL
O mână ca o frunză cu dinți Brațul ca o ramură Umărul ca un trunchi noduros Sângele meu suind ca seva
CRIZĂ DE IDENTITATE
Necuvintele exprimă ceea ce s-ar putea numi criza de identitate a poetului.
Acesta a pierdut sensul existenţei şi, implicit, sentimentul personalităţii.
Poezia în sine este cel puțin ciudată.
Are 5 catrene fără rimă și cu măsura inegală.
La fel ca la Blaga, este folosit ingambamentul
continuarea ideii de la un vers la altul fără folosirea majusculei la începutul versului
ideile sunt prezentate într-un mod repetitiv, aproape obsesiv,
cu scopul de a arăta nevoia urgentă a
necuvintelor, a acestei noi convenții de scriere.
”Eu am trecut prin el. El a trecut prin mine. Eu am rămas un pom singur. El un om singur”.
Ce sunt NECUVINTELE ?
Poetul era atras de explorarea necunoscutului, era animat de cunoaşterea metafizică.
Făcuseră acest lucru mulţi alţi poeţi înaintea lui, începând cu Mallarmé şi Valéry.
Nichita a avut inspiraţia să inventeze un termen, Necuvintele, pentru a atenţiona că vechile mijloace de comunicare, Cuvintele, au în poezia lui un sens nou, comunică rezultatele cunoaşterii de către poet a Realităţii metafizice, o realitate situată dincolo de aria percepută de simţurile omului dirijate cerebral.
Ce sunt NECUVINTELE ?
„Nu sunt altceva decât cuvintele în deplină libertate“
Eugen Simion a scris că Nichita Stănescu „a construit un model de poezie metalingvistică și a realizat o revoluţie lingvistică (semantică)
Nichita Stănescu a folosit această libertate pentru a exprima, la început prin Cuvânt, vechiul instrument uzual de comunicare, misterele cunoaşterii a ceea ce era situat dincolo de Realitatea palpabilă.