dic iei clasicizante

Aureliu GOCI

Distinc\ia simplit[\ii ]i armonia dic\iei clasicizante

Galina Martea, Pe muchie de lumin , Ed. TIPO MOLDOVA, Ia i, 2020

Galina Martea scrie o poezie elaborat , clasicizant , de formul intelectual , cu amprenta auctorial de homo viator cu polivalen profesional i o deschidere cultural la nivel european. Scriitoare (poet , eseist , publicist , critic i istoric literar), are competen e avansate în domeniul înv mântului universitar i în studiile inter-disciplinare precum economie, istorie, tiin e sociale sau managementul educa ional, toate acestea fiind individualizate cu un perfect profesionalism. În opozi ie oarecum cu vastul univers cultural i diversitatea preocup rilor, poezia sa este de mare simplitate i accesibilitate, dar cu un sistem metaforic i imagistic inovator i deosebit de interesant. Dar diversitatea i spiritul r citor r mân o marc expresiv a personalit ii autoarei: n scut în Basarabia, de origine i na ionalitate român , tr ie te în prezent în Olanda, ar de adop ie.

Autoare a unui num r impresionant de i din domeniile amintite mai sus, doamna Martea a scris - dac am num rat bine - nou volume de poezii: În lumea mea (1993), Îngerii sufletului (1995), Acas (1996), Orbul dintre ani (2001), Durere tricolor , Prin unda timpului/ Through the wave of time (edi ie bilingv ), Timpul cu aripi moderne, Resemnare prin metafor i volumul de fa . Titlul acestei c i are conota ii oximoronice, dac ne gândim c rareori sintagma „pe muchie de...” mai apare i în alt context decât în „pe muchie de cu it”. Simplitatea i imagina ia, memoria i nostalgia, melancolia, ca i o for discret a discursului conlucreaz într-o viziune armonioas în poezia d.nei Galina Martea. Aceste tr turi de identificare specific sunt subliniate i de acad. Nicolae Dabija în Prefa a volumului „Durere tricolor ”, ed. Pontos, Chi in u, 2014: Mesajul ei e unul ce impresioneaz prin sinceritatea rostirii, ea îi convinge pe al ii prin convingerea proprie, dar i prin vigoarea limbajului... Poezia ei este lirica p cii i a nelini tii, a speran elor i a durerilor, a zorilor de zi i a amurgurilor, a înr cin rii i a exilului, a strig tului i a oaptei... Ca s în elegi acest fel de poezie trebuie s o cite ti cu ochiul inimii. Atunci i se arat motivul din care a scris-o autoarea - din nevoia de spovedanie. Din frica de singur tate. Din dorul de bun tate. Din necesitatea iluziei. Din încrederea în cuvinte.

Tema principal , aproape exclusiv , a poeziei r mâne medita ia cu implica ii filosofice asupra specificului na ional, a a cum ni se dezv luie în Cântul neamului român: Maci vremea un neam printre frunze,/ Timpul râm râna prin vânt,/ Inima bate, mai curge prin buze/ Vorba latin - al patriei cânt.// (...)/ Lacrima curge, durerea se-n a ,/ Cântecul maicii r sun -n fuior,/ Clipele deap ara natal ,/ Codrul î i scutur haina u or (...)

Poezia Galinei Martea - dar cu certitudine, mai cu seam celelalte scrieri ale sale - par mai cunoscute în Olanda decât în România, de i despre opera d.nei Galina Martea s-au pronun at critici i scriitori români de valoare. În orice caz, cultura din România are de descoperit i de r spândit o oper important a unei personalit i marcante a zilelor noastre, care vine s sus in în diaspora, în Europa, chiar locurile natale ale lui Mircea Eliade, Aron Cotru , George Usc tescu, Emil Cioran, Eugene Ionesco i a altor mari nume ale culturii mondiale. Într-o lume contradictorie i negativist a acestui început de mileniu, personalitatea cultural a dnei Galina Martea mi-a produs o adev rat revela ie. Bibliografia sa este impun toare, de amplitudine i profunzime cultural , fiind una dintre cele mai reprezentative personalit i române ti din diaspora.

Volumul de fa cuprinde un mare num r de poezii „de dor de ar ” - Cântul neamului român, ara mea cu nume, Basarabia - hain de durere tricolor , În a teptarea Unirii .a. iar micul poem care d titlul c ii este o „medita ie” despre esen a româneasc a poetei care se sprijin pe puterea divin : Pe muchie de lumin / Meditez în limba român ,/ Pe muchie de lumin / Sunt mândr de a mea rân .// Pe muchie de lumin / Exist cu via a mea cre tin ,/ Pe muchie de lumin / reg sesc puterea divin . Tema iubirii este tratat la modul filosofic, universal, precum în Materii îndr gostite: Nesfâr it e spa iul cosmic,/ trii farmec norocul,/ orizontul stând pe spate/ caut s -l prind focul,/ leg nat de în ime/ gura cerului r sun / i-n de ertul prins de lun / tainic stelele se-adun (...)

Galina Martea, prin poezia sa, încearc inoveze în tema etern a condi iei umane, cu ecouri bacoviene, dar nuan at cu imagini inedite i o filosofie înalt , precum în textul Amurgul din inim : Cu ochii plini de noroi/ fr mânt întunericul trist i gol/ i-n fruntea plin de ploi/ mi c aerul cu grij -domol,/ cu bra ul întins spre p mânt/ leg n via a de plânge, de vrea,/ s -mi sp l întregul inut/ cu-amurgul din inima mea (...)

În ceea ce prive te tema patriotic , trebuie subliniez c autoarea cultiv un gen de patriotism deosebit de sentimentul comun, un fel de asumare prin destin a victoriilor i înfrângerilor, a lucrurilor rele care ni s-au întâmplat în istorie, în sensul c urma ii î i asu momentele grele, durerile i lacrimile, îm rt ind aceea i predestinare identitar .

Basarabeanc , stabilit - poate vremelnic - în Olanda, aureolat de o înalt cultur , autoarea tr ie te sub cupola unei gândiri autentic române ti.

Marin I. ARCU}

M u zi c a p o e zi e i & p o e z i a m u z i ci i

Sintagme conjuncte omniprezente în crea iile muzicale inspirate din opera poetic (ea îns i muzical ) a marelui Eminescu, geniu creator în cultura universal , de m rimea i importan a unui Dante, Shakespeare, Goethe, Hugo, Pu kin...

Spre eviden ierea fenomenului, la Editura Muzical , Bucure ti, 1989, marile valori ale culturii române ti i universale Zoe DumitrescuBu ulenga i Iosif Sava au publicat lucrarea Eminescu i muzica, având ca sumar: Cadre tipologice romantice, Conexiuni literarmuzicale, Eufonii-Glosse, Armonia unui veac, Registre contemporane - texte edificatoare în care se subliniaz perpetuu c cele dou siameze coexist în chip fericit sau, dup cum observa Caragiale, „poezia i muzica sunt dou surori divine, menite de zei s mearg totdeauna mân -n mân , ca, prin îndoit farmec, s minuneze pe muritori...”

În plin ev romantic s-a pus problema dac muzica sau poezia ar fi primus inter pares între cele apte arte sau poezia ori muzica res universalis?

Lesing în Laokoon-ul s u consider c poezia i muzica in locurile cele mai înalte în ierarhia romantic , ele fiind modele pentru celelalte arte.

Romanticii germani au pledat pentru întâietatea muzicii pentru sunetele i nu cuvintele trebuie s devin limbajul sentimentelor, muzica fiind poezia sufletului. Muzicienii ca i poe ii romantici aveau îngem neze muzica i poezia în varii feluri, prima form fiind redescoperirea liedului realizat de Franz Schubert - p rintele acestui gen i form - i Robert Schuman, pe versurile poe ilor germani i englezi.

Pentru preromanticul vijelios Ludvig v. Beethoven, muzica de inea locul prioritar, înaintea poeziei i filozofiei.

Însu i kantianul Eminescu propunea o clasificare a artelor în spirit romantic: 1. Muzica, 2. Poezia, 3. Filozofia; muzica fiind intrinsec armoniei lumii - r sunet al filozofiei pitagoreice i platoniene pe care le st pânea adânc, cu rezonan e în filozofia clasic german .

În ce a constat natura muzical a poetului nostru na ional?

Mama sa, Raluca Eminovici, avea o voce minunat , iar tat l s u, c minarul Gheorghe Eminovici cânta din flaut. Cum se tie, înc din copil rie cutreiera locurile/ împrejurimile Ipote tilor i se impresiona de frumuse ea i farmecul naturii. „Fiind iet p duri cutreieram/ i m culcam ades lâng izvor,/ Iar bra ul drept sub cap eu mi-l puneam/ S-aud cum apa sun -nceti or./ Astfel eu nop i întregi am mas/ Blând îngânat de-al valurilor glas.”... Mai târziu, cutreierând inuturile române ti a cunoscut la surs folclorul, „un izvor pururi reîntineritor” i „fondul inspira iunii” poetului. Cânta cu mare însufle ire Frunz verde Baraboi/ Durdulean , h i, Eu sunt Barbu L utarul, Frunz verde de piper, Mai turn i-mi în pahar i altele, care emo ionau profund pe cei ce ascultau. În Amintirile sale, Ioan Slavici men iona: „Prin toate fibrele sale cânta natura i iubirea, durea i izvoarele, p rile i astrele... cânta scriind”.

În cadrul turneelor cu trupa Iorgu Caragiale i Pascaly a cunoscut muzica de scen , vodevilurile, can onetele timpului, iar la Viena, Berlin i la Bucure ti a p truns în zona marii muzici. În capitala Imperiului Habsburgic a participat nu o dat la oper ascultând Fidelio de Beethoven i Faust de Gounod. La Viena i Berlin i-a format o vast cultur literar , muzical , istoric , filozofic ...

Predilec iile muzicale ale lui Eminescu au pornit de la farmecul divin al polifoniei lui Giovani Perluigi da Palestrina, Mozart, Beethoven, la operele romanticului Wagner.

Pe lâng rela iile lui Eminescu cu marii muzicieni i operele lor, autorii fac referiri i la ipostaza de cronicar muzical a poetului. Cronicile sale muzicale au ap rut mai ales în ziarele Curierul de Ia i i Timpul, în care a eviden iat activitatea muzical a lui Eduard Wachman, Eduard Caudela - violonist i compozitor -, Alexandru Flechtenmacher, Ludovic Wiest, Franz Schipet... Ca în toat activitatea ziaristic , Mihai Eminescu r mâne i în domeniul cronicii muzicale un condeier de direc ie, un lupt tor pentru cultur , atr gând mereu aten ia societ ii asupra necesit ii de a înconjura cu pre uire pe reprezentan ii artei române ti. Întrucât „ i limba româneasc e o muzic ”, cu atât mai mult, eufonia eminescian cuprinde emblematic o via i o oper . În crea ia sa, Eminescu urm rea efectul legilor muzicii, al legilor orfice de a concilia contrariile, de a stinge antinomiile, de a realiza, într-un moment de har, coincidentia oppositorum. Astfel, universul eminescian se însufle te muzical - opera sa poetic exprimând armonii sonore sui generis. E suficient s amintim rmanul Dionis, Demonism, Memento mori, Sara pe deal... „Eminescu - spune Tudor Vianu - este cel dintâi i a r mas cel mai de seam poet muzician al literaturii române ti...Cititorul eminescian are impresia c nu se poate sustrage fenomenului care-l învinge. Poetul lucreaz asupra lui cu puterile unui magician”. Trecând prin etapa Sturm und Drang

(1868-1873) cu Amorul unei marmure, Junii corup i, Înger i demon, Împ rat i proletar, Mortua est (cu un vers luminat de pacea vocalelor „Argint e în ape i aur în aer”), a ajuns la etapa predominant magic folcloric de la Floare albastr la lin - file de poveste cu noi caractere sonor-muzicale sub influen a folclorului românesc i a liedului german. Noul univers de sinestezii rafinate produc impresii literarmuzicale fermec toare.

Vom visa un vis ferice/ Îngâna-ne-vor cu-n cânt/ Singuratice izvoare/ Blânda batere de vânt:/ Adormind de armonia/ Codrului b tut de gânduri/ Flori de tei deasupra noastr / Or s cad rânduri-rânduri. (Dorin a)

Adormi-vom, troieni-va/ Teiul floarea peste noi/ i prin somn auzi-vom bucium/ De la stânele de oi. (Povestea codrului)

Ultima perioad de crea ie cuprinde acea ipostaz sonor când muzica devine un fel de meta-muzic izvorât din atâtea surse de expresivitate. De amintit Luceaf rul, Od (în metru antic) i, în special, Glossa în care Eminescu e nu numai un mare poet, ci i un str lucit muzician. „Eminescu face din cuvinte muzic i din muzic sens. Dac ar exista înc un poet care s semene cu Eminescu atunci ar trebui s fie Eminescu i Enescu împreun ” (C. Vi an, Tribuna din 8 sept. 1964)

Un num r de 70 de compozitori români, unii mai mult decât al ii, s-au întrecut în a eviden ia prin crea iile lor muzicale armoniile unui veac eminescian, de la G. tef nescu la Al Zirra, realizând nemuritoare lieduri pentru voce i pian, coruri, madrigaluri, oratorii, poeme simfonice, balete, opere, fiind vorba, desigur, de cele mai frumoase poezii ale lui Eminescu impregnate ele însele, cum am spus, de o muzic divin .

Spre a completa fericit exegezele literar-artistice eminesciene, de la George C linescu la Alexandru Piru - s zicem - la capitolul final, Registre contemporane, Zoe Dumitrescu-Bu ulenga i Iosif Sava, adreseaz patru întreb ri compozitorilor contemporani, spre aprecierea i pre uirea vie ii i activit ii poetului nostru na ional. 1. Ce loc ocup opera, personalitatea lui Mihai Eminescu în via a i crea ia dumneavoastr ? 2. Ce lucr ri a i scris folosind texte eminesciene? 3. Cum vi se pare cea mai interesant lucrare de inspira ie eminescian în literatura muzical româneasc ? 4. Ce datorii crede i c mai are muzica româneasc fa de mo tenirea eminescian ?

Au r spuns la întreb ri un num r de 37 de compozitori români de la Liana Alexandru la Dan Voiculescu. În modesta noastr încercare, vom re ine unele aspecte relevante referitoare la compozitori i operele lor cuprinse mai cu seam în întrebarea a doua.

D.D. Botez, profesor i dirijorul corului radio, a creat piese corale de o frumuse e aparte, de inspira ie eminescian , dar cu observa ia „poezia lui Eminescu are muzica ei i convingerea mea este c ar trebui s fii mult prea mare creator pentru a te apropia de muzica «Luceaf rului» poeziei române ti”.

Wilhelm Berger a fost preocupat de lirica filozofic a lui Mihai Eminescu de peste patru decenii. A compus Simfonia a VIII-a - Luceaf rul (1971) pentru cor i orchestr , Cantata liric Dintre sute de catarge (1973) pentru mezzosopran , cor de femei i orchestr , Simfonia a XII-a pentru orchestr i coarde - La steaua ( 1978) .a.

Gheorghe Dumitrescu, mare compozitor de opere mai ales de inspira ie istoric ( Ion Vod cel Cumplit, Decebal, R scoala, Fata cu garoafe, Me terul Manole, Vlad epe , Poesis), în spiritul crea iei eminesciene a conceput ciclul „Epopeea Jertfei” cuprinzând 25 de lucr ri de oper , balet i oratoriu pornite de la cosmogonie, teogonia lui Hesiod i de la Prometeu, prototipul jertfei pentru binele omului.

A mai compus Geniu pustiu - oper , 4 acte i 8 tablouri, Luceaf rul - oper balet în 5 tablouri, Memento mori - oratoriu dramatic, Orfeu - oper în 4 acte i altele.

Doru Popovici face aprecieri în leg tur cu triada de aur Eminescu Enescu, Brâncu i (la care Nichita St nescu adaug pe Grigorescu un catren sui generis) i compune liedurile Când însu i glasul gândurilor tace, Dintre sute de catarge, i dac ... Realizeaz muzical Omagiu lui Eminescu pe un text celebru al lui G. C linescu din finalul c ii Via a lui Mihai Eminescu: „Apele vor seca în albie i peste locul îngrop rii sale va r ri p dure sau cetate i câte o stea va vesteji pe cer în dep rt ri, pân când acest p mânt s i strâng toate sevele i s le ridice în eava sub ire a altui crin de t ria parfumurilor sale”.

Anatol Vieru - celebra Simfonia a V-a.

Muzicologul Viorel Cosma vede o prim întâlnire dintre Eminescu i Enescu prin intermediul liedului Eu m duc codrul r mâne, iar dup piesa pentru cor i pian Revedere, un moment hot râtor îl reprezint oratoriul Strigoii pentru sopran , bariton, recitator i orchestr (1916). Aici muzica enescian înve mânteaz adânci în elesuri filozofice, arta sunetelor învedereaz cele mai ascunse l untrice meandre ale sufletului. Fantastica dragoste a Mariei i a lui Arald învinge misterul mor ii.

Oratoriul Strigoii (pentru al i compozitori opera „Doamna dun rean ” sau „Logodna”) este o lucrare enescian de mare for , de o stranie frumuse e înc rcat de ecouri postromantice wagneriene Tristan i Isolda pe t râm daco-românesc.

Simfonia a V-a enescian (1941), neterminat , reflect marile întreb ri ale timpului din elegia Mai am un singur dor. Ivit din simbioza Enescu-Eminescu, simfonia a V-a reprezint o adev rat simfonie româneasc a destinului. i, lista ar putea continua cu al i compozitori români i operele lor muzicale inspirate din nemuritoarele crea ii eminesciene, prezenta i la modul excep ional de cei doi autori. „Eminescu - conchid autorii - este o ans uria de idei pentru muzica româneasc a zilelor noastre i a viitorului. E atâta emo ie în opera poetic a lui Eminescu, încât pare c acest izvor de ap vie are unde pentru toat lumea i pentru toate timpurile”.

Gra ie vastei sale culturi i a activit ii de poet, prozator, estetician, gazetar..., genialul Eminescu r mâne un uomo unico, uomo singolare, uomo universale.