George Filip Unirea Neamului

relatarea naratorului omniscient afl m de ascensiunea lui Klotz. Dup experien a câ tigat în Turcia, unde particip la pogromul împotriva armenilor, se întoarce a Berlin, intrând în gra iile lui Ohledorf, general al lui Hitler, ini iatorul comandourilor. Klotz devine pies important în aplicarea politicii de deratizare i igienizare a Europei.

Întocmind fi a biografico-profesional a lui Werner Klotz, scriitorul consemneaz , pe de o parte, situa ia din Germania de dup Primul R zboi Mondial, care a adus la putere pe Hitler, iar pe de alt parte, consemneaz activitatea lui Klotz în România i rela ia lui cu Nicu P nceanu.

Paginile despre Werner Klotz, implicit i despre Germania nazist , nu sunt propriu-zis epice, ci mai de grab o diserta ie de filosofie a istoriei, de geopolitic , de psihologie, specialit ile doctorului în istorie Werner Klotz. Este expus , prin repeti ie, politica antievreiasc a nazi tilor, misiunea de deratizare i igienizare a Europei de c tre unit ile speciale. i lui Nicolai Cr ciun îi face fi a biografic . Acesta e un personaj „f vârst , întunecat i ciupit de v rsat”. În „lunga sa carier ” a supravie uit tuturor serviciilor secrete, pentru nu a avut niciodat probleme de con tiin , i-a f cut doar „datoria pân în ultima clip a contractului”. Liber de „contract” putea s lucreze „chiar împotriva vechilor interese” pe care le-a slujit uneori cu riscul vie ii. Nicolai Cr ciun, zice naratorul omniscient, avea o presim ire întunecat . Avea sentimentul c germanii se aruncaser într-o aventur care nu se va sfâr i bine.”

Despre Nicu P nceanu afl m c este un ziarist f con tiin care joac la dou capete. În articolele sale propag idei legionare, dar nu ezit s tr deze pe C pitan. În final ajunge criminal.

Capitolul doi e dens în evenimente, dar, din p cate, ele sunt mai mult furnizate ca tiri nu printr-un scenariu epic specific unui roman.

Capitolul III con ine dou nuclee evenimen iale. Primul e sosirea lui Mendel Haim i a Marioarei la Piatra Neam , unde sunt g zdui i de prietenul Isac Brociner, „paznicul” Sinagogii. M rioara, fiind cre tin e ad postit în grajdul prim riei aflat al turi de Sinagog . Aici, Marioara, sub r suflarea i privirea urei, calul b trân al lui Haim, na te un b iat. Haim i Isac îl vor trece pe copil la evrei cu numele Ieu a, îndeplinind ritualul „t ierii împrejur”.

Al doilea eveniment este „pogromul spontan” preg tit de Werner klotz, Nicolai Cr ciun i Nicu P nceanu, „trei crai”… pe dos. În noaptea premerg toare declan rii pogromului, Nicu P nceanu p trunde în grajd i ucide pe micu ul Ieu a, tiind c este cre tin, astfel va „demasca” pe „jidovii” care s vâr esc ritualuri sângeroase împotriva cre tinilor.

Pogromul planificat e ueaz , deoarece cei asmu i descoper c Ieu a nu e cre tin, ci evreu. Aceste ultime pagini, cu e ecul pogromului, sunt pagini cu adev rat epice. În fa a ecului, Werner Klotz, spunând cu dispre „treab româneasc ”, pleac în tromb la Ia i, unde a doua zi izbucne te pogromul planificat.

Romanul se încheie cu raportul Sub. Lt. Triandaf Aurel c tre Inspectoratul de jandarmi Ia i în care relateaz drumul trenului cu evrei, de la Ia i la C ra i.

Textul romanului e structurat pe trei paliere de semnificare, care pe m sur ce nara iunea înainteaz spre deznod mânt, interfereaz tot mai mult. Primul este cel narativ al unor evenimente istorice i a unor biografi implicate în respectivele evenimente. Al doilea este cel al reflec iilor asupra istoriei pentru a g si cauzele ideologico-politice i psihologico-morale care au preg tit al Doilea R zboi Mondial. Al treilea palier al semnifica iilor este cel simbolic, care închide lumea romanului într-o ram biblic . Componentele acestui plan simbolic sunt: jertfa „mielului”; Ieu a, copilul „f tat ”, e scut în „grajd”, e Iisus, lumea nou n scu dup Primul R zboi, dar omorât în fa de cei trei crai veni i cu „daruri”, urmând nu calea stelei str lucitoare, ci calea unei stele negre. Simbolic este i drumul trenului, cu evrei, de la Ia i la C ra i. În acest plan simbolic, Dun rea e Styxul, fluviul care duce „Palestina din suflet” în Hades. Palierul simbolic e pecetluit de avertismentul din ultima pagin a romanului, înfrico toare prin cinismul ei.

George FILIP (Canada)

Venim din timp, b tu i de patru vânturi i ne-am oprit - ca daci i ca romani Pe-un col de rai cât inima de mare, Unde trudim de dou mii de ani.

Am pus Carpa ii piept c tre vântoase. Tisa i Nistrul - leag n de p mânt. Ceahl ul demn vegheaz c tre Mare Iar plaiul l-am stropit cu mirul sfânt. ... i curse Dromihete printre Cri uri, Iar Decebal s-a dus la zei - neviu, Gelu i Glad... Menumorut, zidir Cet i de m rturii, spre mai târziu. L-am dat pe Doja, împ rat gheenei, Români, ca Horea, Clo ca i Cri an. tefan, Mihai i epe ne-nduratul, Urcat-au demni pe-al timpului noian. Pe Cuza l-am dorit, i-am vrut Regatul. Când Eminescu spunem - rostim steag. În Vorone ul nostru cânta cerul i e B lcescu tunet - nu pribeag. To i str -str bunii no tri-au ars în tor e Pe-altarul demnit ii de români. Noi nu cu arma crimei sau cu intrigi Destinului de neam i-am fost st pâni. Dar n-au tiut, s rmani... str bunii no tri s-or corci-ntre noi... progenituri, Care ne vând oricând, pe-argin ii Iudei, Iudeo-democra ii cei sperjuri. De-o vreme ara- i rostuie destinul. Cei bravi transpir , la ii trag de sfori. De prin clopotni i Domnul cerne pacea i-o vând la negru - fo tii vânz tori. Chiar printre cei departe de obâr ii Se poart hâzi, români ce-au fost frumo i. Ei duc s rutul Iudei pân -n cruce i-i iart lumea... pe ace ti lepro i i p catu-i din Dumnezeire, Mileniu-acesta nou ne vrea de fra i, Deci s ietr m gre ilor - gre eala, C-au fost cu semn sperjur, stigmatiza i. UNIREA, oameni - crucea demnit ii, Ne face sa-i fim rii un prinos. Români rostim, livezi vedem, în pârguri; UNIREA noastr e UN VIS FRUMOS! Sec?iunea pentru ata?amente

Nicolae B{LA}A

Despre crimele umane f[cute @n numele binelui pentru omenire

Dintr-un context al ie irii din firesc, s zicem, dintr-un fel de nebunie contextual a lui Nietzsche, extremismul occidental a urzit o doctrin de exterminare a celor slabi, a celor ce nu s-au circumscris arianismului nordic. Pe de alt parte, în r rit, Lenin, apoi Stalin, au impus cu for a o alt doctrin , marxismul. Ce trebuie re inut este faptul c atât în primul caz, cât i în al doilea, s-a ac ionat în virtutea binelui pentru om. Prin urmare, în numele acestui bine, Hitler i nazi tii i au ucis, în timpul celui de-al doilea R zboi Mondial, peste 20 de milioane de oameni, în timp ce alte zeci de milioane s-au rostogolit în via cu trupul i sufletul ciuntit. Stalin, un tâlhar de drumul mare, ajuns în fruntea statului, i-a ad ugat i el în palmares cam acelea i cifre la capitolul mor i i schilozi, îns , la totalul general se g sesc i alte milioane de expulza i în Siberia. Printre ei, cei ce se opuneau politicilor de scoatere a omului din matca sa, moldovenii de peste Prut, pentru a uita cine sunt, i mul i al ii ca ei, frânturi din popoarele anexate, cu for a, URSS-ului.

Prin urmare, câteva min i, pe alocuri diabolice, cum a fost a lui Marx, Engels, Nietzsche, Lenin, Stalin, Buharin, Tro ki etc., în numele grijii pentru om i înaintare a lui spre cele mai înalte culmi ale binelui, sucesc cu itul în pântecul omenirii i îi schimb cursul. Dup aceast „isprav ”, desigur, suferin cât cuprinde, oriunde pe suprafa a p mântului. Întrebarea e cum au reu it cei câ iva s întoarc omenirea pe dos, ca pe o hain ponosit , apoi s o pun cu botul pe labe, f a clinti?

Convins c e timp pentru toate, vom l sa r spunsurile la aceast întrebare pentru o alt dat . Mai firesc mi se pare s r mânem pe firul istoriei, ca i în cazul lui Nietzsche, pentru a poposi la data 28 iunie, anul 1712 (evident, înainte de a se na te Marx i, desigur, înainte de a ap rea doctrina sa) la Geneva, unde s-a n scut Jean Jacques Rousseau, dup unii exege i, un ilustru gânditor al iluminismului, dup mine... Chiar dac , în timpul studiilor, am avut o anume admira ie pentru scrierile sale, ast zi, când încerc un fel de restructurare a r ului urzit de gândirea uman , de-a lungul istoriei omului, am suficiente rezerve.

Pentru a ne împrosp ta memoria, reamintim faptul c iluminismul este o replic la adresa barocului, ce a încercat înl turarea dogmelor religioase, prin iluminarea maselor pe baza experien elor proprii. De altfel, Iluminismul este cel ce a pretins eliberarea fiin ei umane de incapacitatea de a- i folosi abilit ile cognitive în lipsa unor instruc iuni exterioare. „Nimic nu este în intelect, înainte de a fi în sim uri” spune Hobbes în favoarea acredit rii empirismului, a adev rului ce ar rezulta din experimentul tiin ific , iar Kant proclam „Ave i curajul de a v folosi propriul sim al ra iunii”.

În aceste condi ii, trebuie amintit mai întâi c omul i istoria sa au fost puse sub semnul întreb rii, de aproape to i gânditorii europeni, ai Rena terii i nu numai. Dac Thomas Hobbes, n scut la data de 05.04.1588, în Anglia, a plecat de la premisa conform c reia natura uman este dominat de egoism („homo homini lupus est” - omul pentru om este lup), prin urmare omul este r u de la natur , îns el se poate modela în societate prin interven ia statului, Jean Jacques Rousseau critic aceast viziune, sus inând cu înver unare contrariul: „oamenii ar fi liberi, în elep i i buni în starea natural ” , i c instinctul i emo iile, atunci când nu sunt distorsionate de limit rile nenaturale ale civiliza iei, sunt vocile i instruc iunile naturii de via bun . [Rousseau, Jean-Jacques, 1754, „Discourse on Origin of Inequality, part two”, The Basic Political Writings Hackett, p. 65.]

Prin urmare, omul este bun de la natur , dar societatea îl corupe. Rousseau vede izvorul inegalit ilor sociale, asemenea lui Engels, în apari ia propriet ii private, proprietate care st la originea form rii statului i mai târziu a despotismului. Având în vedere premisa conform c reia inegalitatea încalc a a-zisul contract social încheiat între oameni în perioada trecerii de la starea natural la starea „civil ”, pentru a reveni la morala necorupt specific „s lbaticului nobil”, ea, inegalitatea, trebuie înl turat . V mai aduce i aminte expresia elegant rostit de Ion Iliescu, primul pre edinte al României dup `89, „proprietatea este un moft”. De acord, da, un mare moft, îns dup care tânjea întreaga nomenclatur comunist din timpul lui Ceau escu, nomenclatur c reia regimul îi d duse puteri nelimitate. Activul de partid i de stat, inclusiv securitatea i comandan ii din armat i-au p sit conduc torul iubit tocmai pentru faptul c puterea pe care o aveau nu î i g sea expresie în confortul zilnic, nu î i sea echivalen în ceea ce numim „fal social ”. La ce bun buzunarul doldora de bani ob inu i doar pe tranca-fleanca, cât vreme nomenclaturi tii i odraslele acestora nu aveau acces dincolo de a unor cârciumi i dincolo de chilo eii tetra purta i de vampele de cartier? În primul loc se îmb tau ca porcii, în cealalt loca ie, vomau, ca nesim ii, peste sânii c zu i i coapsele unor dezbr cate ale sor ii.

Pân s reamintim defini ia Contractului social, f a trage o concluzie, privind în zilele noastre, la noi, precum i în statele lumii contemporane, observ m cu u urin c între „omul-dumnezeu” „omul cu voin de putere”, al lui Nietzsche, „omul-nou” al lui Lenin i Stalin, i „s lbaticul-nobil”, creionat de c tre Rousseau, ar trebui existe, formal vorbind, cel pu in ideea de moral nealterat , moral ce devine un non sens în momentul în care coborâm în lumea real . Omul de acest tip nu exist . În lumea real omul cu voin de putere (politic , în special), omul-nou sau s lbaticul-nobil, dincolo de masca social pe care i-o afi eaz contextual (amintim Teoria Idolilor la Francis Bacon), î i dore te puterea, confortul i stima social , ca împlinire de sine. F a- i etala la vedere averea i f a ar ta c poate decide asupra altora, f a fi adulat public, acest tip de om nu exist , nici pentru el i nici pentru societate. Prin urmare, grijea fa de om este doar mijloc i scop, nimic altceva. Într-o asemenea conjunctur , omul contingent r mâne la mila vremurilor i de ce nu, din nou doar mijloc i scop, când cei enumera i mai sus, de data aceasta în

cadrul societ ilor de consum, dintr-un prea plin al huzurului, cad în plictisul vremurilor, în plictisul istoriei i, din invidie, în loca ii de lux, îns , de data aceasta, animate i stârnite de chilo ei tanga, mai pun de câte un r zboi sau vreo revolu ie, ce le va aduce, cu siguran , profit i pe termen scut, i pe termen lung.

Da, tiu c noi cei mul i nici nu vedem i nici nu vrem s ne accept m soarta. De aici i comportamentul lamentabil, ambiguu nesigur etc., din care am exclus apriori onoarea, demnitatea, tot ce ne-ar putea asigura verticalitatea de oameni în lume. Peste tot, mai cu u urica, nu cumva s ne cad ou le sau s ne pice galoanele. Nu degeaba, înainte de `89 se spunea c unul din trei români era turn tor la securitate. Mai u or! Ciuguleai i tu, ca to i nemernicii, din rahatul timpului. Nu am idee, dar cred c i ast zi procentul este acela i sau pe cale de a fi realizat. Cu siguran îns , cum ne-am inut ca zeama de varz stricat , dintr-un an în altul, pân în zilele noastre, chiar dac unii au mai i murit, al ii au plecat din ar , num rul unui anumit tip de personaje, precum Apulizam/ , Limbric Peltic, Breaz V Kil, tepâr , Pi Belea, Nae Prelipu , Firc Capdegloab , Carcalete, Suc lete, lete, Reta Curcubea, Floaca, Leanca Pi peea, Gra ela Belitot, madam Coi-ika etc., personaje, ce-i drept, pitore ti, a r mas acela i. El poate fi luat în seam mai ales de c tre sociologi, pentru statistici i previziuni sociale, drept o constant .

Revenind la Rousseau i Contractul social, reamintim faptul c în opozi ie cu dogmele religioase, în special cu Biblia, prin urmare, în acela i sens cu evolu ionismul, omul, la origini, nu a fost fiin social . Rousseau consider c dependen a de social a fost dobândit de tre om de-a lungul evolu iei sale, în condi iile de fiin insuficient de dotat fizic, în lupta pentru supravie uire. În cadrul acestui climat existen ial, omul ce nu avea cuno tin a existen ei lui Dumnezeu, protector al s u, în oricare stadiu sau form de organizare a sa, (familie, trib etc.), este obligat de concuren a nemiloas s renun e la starea sa natural , î i pierde anumite drepturi i propriet i naturale, transferându- i-le c tre stat, pentru a putea beneficia de drepturile colective gestionate de c tre acesta. Pân aici, gândirea lui Hobbes, care vede asocierea uman din interes, prin urmare existen a unui contract social prin renun area voluntar la drepturile i libert ile sociale, concep ia despre lume i via a lui Jhon Locke, gânditor i om politic englez, care considera natura uman fundamental social , iar statul i societatea ca o form de înt rire i prelungire a rela iilor preexistente în starea natural , gândirea despre societate a lui Rousseau, pe care doar ce am trecut-o în revist , par, la prima vedere ideale pentru convie uirea omului în societ ile moderne. Textul meu în al la fel cum m-au în elat pe mine cursurile sus inute de c tre profesorii mei în timpul studiilor. Din acest motiv, adev rul spus pe jum tate, inevitabil, într-o zi va provoca un r u ce va afecta chiar i pe cel ce se consider intangibil, cunoscând cealalt parte. To i cei trei gânditori, inclusiv noi, consider m statul o necesitate, cât vreme, în termeni moderni, statul este un stat de drept ce i-a c tat legitimitate prin garantarea securit ii individului, din toate perspectivele, dar absolut toate (securitate social , educa ional , medical , na ional , identitar etc.) Ce au pierdut din vedere cei trei, dar i noi, ca oameni, locuitori ai planetei, din toate timpurile, este legat de cel ce ajunge la vârful statului i de aparatul s u consultativ. Când am vorbit despre întoarcerea lui Lenin din Elve ia, în Rusia, pentru a pune mâna pe putere, am omis, inten ionat, s v spun c el, Lenin, considera c trecerea de la tipul de societate capitalist, la societatea socialist avea nevoie de o perioad de tranzi ie. Buharin, prietenul lui Lenin din exil, îl contrazisese spunându-i ap sat c pentru a impune noua doctrin este nevoie de o puternic dictatur , dictatura clasei muncitoare, sub denumirea c reia încercau s ascund dictatura lui Lenin i a lui Stalin, în persoan . Nici m car cea mai ipocrit minte a vreunui muncitor de rând nu cred c i-a imaginat vreodat cum gloatele ar fi, de exemplu, în scaunul de la Cotroceni. Nimeni, mai pu in mintea lui Rousseau, care credea în indivizibilitatea suveranit ii poporului, suveranitate ce consta în luarea deciziilor politice de c tre to i membrii majorit ii. Absurd! Cu tot absurdul, idei precum aceasta au animat toate premisele Revolu iei Franceze de la 1789 (1789-1799), revolu ie ce a marcat pe de o parte sfâr itul monarhiei i bisericii, pe de alta, apari ia democra iei i na ionalismului. Societatea francez a suferit transform ri profunde. Privilegiile feudale, aristocratice i religioase au fost puse sub semnul întreb rii, iar principiile vechi despre tradi ie i ierarhie au fost mascate (nu înlocuite) sub sloganul „libertate, egalitate, fraternitate”. V aduce i aminte ce striga Dinescu la TVR? Dar Iliescu i generalii din jurul s u, în apelurile mascarad de adormit pulimea, pân la preluarea puterii de c tre noii i aceea i vechi arga i?

Revenind în Fran a, timp de aproape 10 ani s-a tot strigat, în te miri ce context, pe baricade sau la cine mai tie ce col de strad „libertate, egalitate, fraternitate”. În 1799, într-o înv lm eal total , pe alocuri, între inut , la fel ca în Rusia anilor 1919-1920 i dup aceea, sau la fel ca la noi, în România anilor 1989 -1999, când are loc ultima mineriad , Napoleon, printr-un context de împrejur ri, devine împ rat i pune tunurile pe „revolu ionari”. „Ciocul mic, eu sunt acum la putere”, ar fi zis o cucoan de a noastr dac s-ar fi însc unat acolo i atunci, în Fran a. Nici Napoleon nu a fost mai altfel. Dup ce a c rit aproape toate vampele de pe la cur ile regale, din Europa, în ideea de a face tot felul de alian e , care mai de care mai jegoase, ia dus o întreag armat , pân sub zidurile Moscovei, locul în care, doar din cauza înghe ului au murit peste un milion de militari. F când la rigoare socotelile, alte zeci de milioane de oameni au sfâr it tot de foame, de molim , de cium , tot schilodi i i tot cu sufletul ciuntit, cum au murit i în cele dou R zboaie Mondiale.

Prin urmare, cei peste 400 de ani, de pe vremea lui Hobbes i pân ast zi, structura i în: „s lbaticul nobil” al lui Rousseau, în „omuldumnezeu”, „omul cu voin de putere”, al lui Nietzsche, în „omulnou” al lui Lenin i Stalin, al comunismului în genere, sub masca binelui pentru omenire, cu indulgen a popoarelor, devin dictatorii i ii celor ce i-au împins pe scaunul puterii.

Doamne, parc am fi din plastilin ! R bd m ca momâile! Of, de la Abel i Cain i pân în ziua de mâine, totul, tot o v rsare de sânge! Am r bdat i tot r bd m! Doamne, unde am fost noi, ca oameni, i unde o s fim între aceste mari orori umane?

Nicolae GRIGORIE-L{CRI|A

Inteligen\a artificial[ produce schimb[ri epocale rapide la nivelul @ntregii omeniri

Inteligen a artificial este inteligen a care provine de la ma ini, de la computere, de la programe informatice, de la calculatoare, de la robo i. Inteligen a artificial se refer la sisteme sau la ma ini care imit inteligen a uman , pentru a efectua diverse activit i i care se pot îmbun i iterativ având deci capacitatea de a înv a pe baza informa iilor pe care le colecteaz . Inteligen a artificial va fi cea care va produce schimb ri„epocale” i rapide la nivelul întregii omeniri.

Aproape c nimic nu va mai fi ca mai înainte. „Imperiul inteligen ei artificiale” vine incredibil de repede, cu schimb ri „epocale”. 1. Pân în anul 1998, Eastman Kodak era cea mai mare companie din lume (american ) care producea diverse materiale i echipamente fotografice. Cu cei 170.000 de angaja i ai s i producea i vindea 85% din toat hârtia foto din întreaga lume.

Începând din anul 2000 au început s fie folosite camerele de fotografiat digitale, care au cunoscut, în foarte scurt timp, o dezvoltare exploziv . Dup aceast dat aproape c nimeni nu a mai f cut poze cu role de film i cu aparate foto. În doar trei ani, „obiectul muncii” (adic producerea hârtiei de fotografiat) firmei Kodak a disp rut, fapt pentru care a i dat faliment. De re inut c , de fapt, camerele digitale au fost inventate în 1975. În numai 20 de ani de la inventarea noii tehnologii fotografice s-a schimbat radical lumea fotografiei.

Dezvoltarea exponen ial a tehnologiilor bazate pe inteligen a artificial va face ca ceea ce s-a întâmplat cu Kodak s se întâmple cu o mul ime de alte industrii în urm torii ani. Fiecare (persoan fizic sau firm ) trebuie s gândeasc i s se preg teasc pentru ceea ce va fi „lumea de mâine”. Deci, inteligen a artificial va face ca aproape nimic s nu mai semene cu ceea ce a fost mai înainte. 2. Activit ile bazate pe software produc schimb ri rapide i radicale în modul în care tr im i facem afaceri. Spre exemplu, UBER este doar un instrument software, nu de ine nicio singur ma in i acum este cea mai mare companie de taxi din lume. Era de crezut a a ceva în urm cu numai câ iva ani? Desigur c nu. UBER este o companie multina ional american , cu sediul în San Francisco i opereaz în peste 785 de zone metropolitane din întreaga lume. Platformele sale pot fi accesate prin intermediul site-urilor web i al aplica iilor mobile. Aplica ia permite pasagerilor s se conecteze direct prin GPSul telefonului mobil cu cea mai apropiat ma in cu ofer înregistrat în baza de date a Uber. Contractarea serviciului i plata se desf oar exclusiv prin intermediul Uber i nu personal cu oferul. La destina ie, pasagerul nu achit fizic nimic. Tariful este calculat de program în func ie de distan , vitez i condi iile de trafic. Serviciile nu se pl tesc fizic, contravaloarea c toriei este re inut în mod automat de pe cardul clientului prin intermediul contului de client. oferii î i primesc banii într-un depozit i au dreptul la o anumit cot din nota de plat , restul r mânând companiei. Compania nu lucreaz cu companii de taxi obi nuite, ci cu companii de transport i cu oferi individuali. oferii înscri i în aplica ie pot munci când vor i cât vor.

AIRBNB a devenit cea mai mare companie hotelier din lume, i aceasta în condi iile în care nu de ine nicio singur proprietate. AIRBNB este companie american înfiin at în 2008 care de ine o platform online prin care se pot închiria, oriunde în lume, camere, apartamente sau case întregi direct de la proprietar. Compania de ine un serviciu de închirieri de 600.000 de list ri în mai mult de 190 de ri.

Câ i dintre „hotelierii clasici” ar fi crezut a a ceva în urm cu numai câ iva ani? Nu numai c nici unul, dar ace tia au serioase semne de întrebare cu viitorul lor. 3. Un foarte bun exemplu, care afecteaz întreaga popula ie a globului, este cu ma inile electrice i cu ofer automat. Despre ma inile auto electrice i despre ma inile cu „ ofer automat” a început s se vorbeasc în urm cu numai câ iva ani. În 2018 au fost puse în func iune primele ma ini cu „ ofer automat”, cu „ ofer inteligen artificial ”.

Acum, în anul 2021, to i marii produc tori de mijloace de transport auto î i reconsider din temelii strategia de produc ie, tot mai mul i hot rând construirea de „computere pe ro i”, de „ma ini cu ofer inteligen artificial ”.Tot mai multe dintre marile companii (Tesla, Volkswagen, Audi etc.) vor produce numai vehicule electrice, iar dintre acestea cele mai multe vor fi cu „ ofer automat”.

Ma inile electrice vor deveni generalizate în jurul anului 2030, iar nu peste mult timp vor fi numai cu ofer automat. Acestea vor schimba radical via a omenirii în sensul c : oamenii nu vor mai de ine o ma in deoarece va fi mai simplu i eficient s apeleze, cu telefonul mobil, o ma in ,care va sosi la locul indicat i îi va conduce unde doresc; fiecare va pl ti numai distan a parcurs , iar pe parcursul acesteia poate se concentreze asupra unor activit i (poate s fie productiv); nu vor mai fi atâtea probleme cu parcarea; aplica iile inteligen ei artificiale vor fi atât de mari încât se va ajunge ca cei care vor fi peste 30-50 de ani, s nu mai de in niciodat permis de conducere i s nu mai de in niciodat o ma in proprietate personal ; ma inile personale vor fi cu circa 90-95% mai pu ine, ceea ce va genera numeroase i deosebit de mari efecte benefice pentru întreaga omenire, dintre care sunt de amintit fie i numai reducerea cu circa 95-99% a num rului de accidente i a oamenilor mor i din acestea, de circa 1,2-1,5 milioane în prezent; ma inile electrice i cu pilot automat vor schimba foarte mult ora ele în sensul c : vor fi mai pu in zgomotoase; vor avea i un aer mult mai curat; vor avea foarte mult de câ tigat prin valorificarea fostelor locuri de parcare; se va elimina poluarea fonic i atmosferic ; vor determina tot mai mul i oameni s fac naveta (în timp ce pot lucra), s se mute mai departe de marile aglomera ii urbane, pentru a tr i într-un mediu mai s tos i mai pl cut. 4. Computerele pe ro i (adic ma inile electrice i cu ofer automat) vor conduce la dispari ia service-urile pentru repara ii auto. Un motor pe benzin are 20.000 de piese individuale. Un motor electric are de 1.000 de ori mai pu ine piese decât unul pe benzin , respectiv de circa 20 în loc de 20.000. Ma inile electrice ( i cu atât mai mult cele care au ofer automat) sunt vândute cu garan ii pe via i sunt reparate numai de reprezentan ii firmelor vânz toare. Activit ile de repara ii vor cunoa te schimb ri radicale. Spre exemplu, a scoate i a înlocui un motor electric va dura doar 10 minute. Motoarele defecte ale acestora nu vor mai fi reparate oricum, ci vor fi trimise la un atelier de repara ii