Ioan Andreica Poeme

liderului nist Corneliu Coposu ca s i arate activitatea i meritele din exil. În 1991 eu am fost trimis oficial de Vocea Americii la Bucure ti i m-am întâlnit cu dl Coposu, c ruia i-am explicat cine era în realitate Milovan. Domnul Coposu mi-a r spuns f prea mult convingere nu avea de unde s tie. Adev rul este c trebuia s tie. Le scrisesem personal, i lui i ulterior lui Constantinescu Emil, c noi, refugia ii mai vechi, cuno team foarte bine America i le propuneam organizam un grup prin care s oferim consiliere noilor lideri politici din ar . Nu i-a interesat. Noii lideri au preferat s lucreze în continuare cu ambasada Român din Washington, unde serviciile de informa ii i-au p strat vechile structuri... i tot a a se lucreaz i azi.

În ce prive te stilul c ii Securitatea i Exilul..., autoarea folose te fraze foarte lungi, în opinia mea, dar clare din punct de vedere structural, ceea ce face lectura u oar i pl cut . Limbajul este i el bogat, frumos i modern, contrastând cu limbajul pompos i plin de barbarisme la mod în aceste zile. Studiul este totodat evident academic, cu note de subsol i citate, i dispune de un index nominal al multor persoane men ionate în text.

Personal, a dori s v d un asemenea studiu referitor la exilul din America, dar având în vedere num rul mare al românilor stabili i în Statele Unite i activit ile politice vaste ale multora dintre ei; a a ceva s-ar întinde pe mii de pagini. i m gândesc la propriile mele dosare amintindu-mi de ce îmi scria tata din Bucure ti prin 1980. Tata a fost un om simplu, dar integru i deosebit de demn. Fusese sergent în primul r zboi mondial i luptase la M ti. Refac par ial din memorie scrisoarea sa: „Nicule, am fost chemat la securitate unde ma primit un colonel, da s tii c era om sp lat, nu d’ ia pe care îi tii tu. Mi-a ar tat un teanc de dosare care se ridica din podea pân la în imea biroului... «Uite ce ne face fiul dumitale în loc s aprecieze eforturile noastre pentru prop irea rii», mi-a spus colonelul... Din scrisoare am în eles îns c tata era cumva mândru de cea ce f ceam eu în America. De altfel, când mi-am luat doctoratul i-am trimis o copie a diplomei i am aflat mai târziu c tata se ducea la to i prietenii se laude cu mine. Acum, a vrea s v d cum m „l uda” securitatea în acea perioad ... i un gând final pentru cercet torii din ar care cunosc activitatea exilului doar din documente. Majoritatea covâr itoare a oamenilor i v d de treburile, nevoile i interesele lor cotidiene. Cei care iau atitudine politic public ori se afirm ca intelectuali de valoare sunt foarte pu ini. În America românii exila i care au luat consecvent atitudine împotriva comunismului au fost probabil sub o sut iar liderii îi po i num ra pe degete. Ace tia au men inut îns încontinuu i în mod intransigent f clia libert ii României.

Ioan ANDREICA

a a trebuit s fie

Timpul scana sentimente corbii ademeneau hoitul oaselor carnale râvnite prada a c zut ademenit pe tabla de ah În locul vi inilor uci i se ridicau noi oferte de roade mincinoase.

Hoinar

Am hoin rit prin timp Pân la tine Înger cu ve mânt de lumin Târziu în noapte Cu visele pe frunte Te-am g sit

Urme

Nu atinge i sunt urmele iubitei din nop ile tr rii

Sentin

Culorile dragostei le tiu gustul ei s-a cuib rit în suflet cale de mijloc nu exist .

cu i

gândeam numai la drumurile noastre i locurile noastre cu i miroseam praful r zboiului moartea inevitabil i via a iremediabil pierdut

Sup rare

Luna plin zuse în lac peste p durea albastr a nop ii un uliu deasupra cortului cronc ne a sup rare amintindu-ne ora plec rii din platoul lui.

Imposibilul

Întrebat dac voi reveni în dansul fecioarelor dac în rena tere ne vom iubi atât cât pe p mânt am negat tr rile se pierd pe vânt.

Plec ri

Îngerii zesc binecuvânt rile vie ii clopotele bat credin a rena te martiri pentru fiin e îndrumate spre cer e atâta lini te atâta evlavie de atâtea plec ri.

Galina MARTEA

(Olanda/Basarabia) Moralitatea uman[ prezent[ @n Basarabia eminescian[ a lui Theodor Codreanu

Theodor Codreanu, Basarabia eminescian , Ed. Ideea European , 2018, 422 p.

Volumul „Basarabia eminescian ”, de Theodor Codreanu, editat la Editura Ideea European , 2018, pagini 422, este opera literar de o valoare excep ional dedicat marelui eveniment Centenarul Marii Uniri. Dup cum se cunoa te, s rb torind 100 de ani de la Marea Unire în anul 2018 (27 martie 1918 - 27 martie 2018 - unirea Basarabiei cu România; 28 noiembrie 1918 - 28 noiembrie 2018 - unirea Bucovinei cu România; 1 decembrie 1918 - 1 decembrie 2018 - unirea Transilvaniei cu România), ac iune cultural de o pondere aparte pentru istoria na iunii române, lucrarea „Basarabia eminescian ”, scris de renumitul scriitor i eminescolog Theodor Codreanu (critic i istoric literar, prozator, eminescolog, aforist, filosof al culturii i civiliza iei române, cu distinc ii din partea Academiei Române, Academiei de tiin a R. Moldova i Pre edin ia României etc.), vine la momentul oportun în contextul acestor evenimente istorice care se încadreaz benefic în societatea român i nu numai, i, nu în ultimul rând, în existen a românilor de pretutindeni. Clasificat în Colec ia „Istoria mentalit ilor”, dar i în categoria „istorie i politic ”, lucrarea în cauz este i un elogiu închinat distinsului Eminescu - unul dintre cei mai renumi i i cunoscu i scriitori români de nivel mondial, cea mai onorabil personalitate literar a neamului românesc, unde prin intermediul operelor i ideilor sale originale a fost promovat acea realitate care a desemnat tot ceea ce exist efectiv în existen a fiin ei umane, astfel fiind promovat în mod intens i cultura neamului românesc în diverse ipostaze, aceasta devenind în timp parte component i a culturii universale.

Astfel, personalitatea, identitatea i opera eminescian reprezint punctul de reper în notabilul volum „Basarabia eminescian ”, lucrare care însumeaz în sine viziunea scriitoriceasc a marelui Eminescu privind destinul istoric al Basarabiei - provincie româneasc rupt din sânul patrieimam . Titlul c ii, a a cum se exprim însu i autorul, Theodor Codreanu, s-a format prin „...trecerea dincolo de referin a strict exegetic , urm rind spiritul abor rii eminesciene la destinul ulterior al provinciei imposibil de rupt de cel al României posteminesciene” (pag.5, În loc de argument). Deci, prin opera eminescian s-a întemeiat i s-a pus în lumin o nou lucrare de o mare valoare, o lucrare inedit cu implica ii filozofice de înalt tinut , modelul autentic apar inând domnului Theodor Codreanu, aceasta definind problemele reale cu care se confrunt poporul român basarabean de-a lungul timpului, 1812 - prezent, aspectele fiind centrate pe existen a i identitatea Basarabiei în perioada arist i în bol evism, pe r zboiul antiromânesc al Sovietelor, pe cinismul imperial i anii comunismului sovietic; despre lupta imperiului rus pentru domina ia poporului român basarabean i teritoriul acestuia (în pagina 335 autorul spunând: „Centrul imperial î i revendic întotdeauna marginea, în conformitate cu cinismul napoleonian: „Voi cuceri p mânturi, c istorici care s dovedeasc ale cui sunt, avem”)”; despre teroarea foametei din anii 1946-1947 i efectele crimelor comise de regimul sovietic, despre deport rile i represiunile politice din anii 19401953 din Basarabia i Bucovina de Nord; despre schimbul de regimuri i despre posibila reunire a Basarabiei cu România (în pagina 341 autorul scrie: „Dac Basarabia i-ar fi dobândit libertatea odat cu Declara ia de Independen de la 27 august 1991, iar România odat cu 22 decembrie 1989, reunificarea s-ar fi produs imediat, cu atât mai mult, cu cât de la Washington se d duse und verde...”. Dar nu: ambele p i au constatat, chiar de a doua zi, c independen a i schimb rile de regim de la Bucure ti i Chi in u au fost simple fic iuni istorice. Tot ce a urmat a însemnat instaurarea nu a democra iei i a libert ii, ci a unui regim fic ional, cleptocratic, pe ambele maluri ale Prutului, menit s reprime, mai departe, centrele de lumin ”); despre Pactul RibbentropMolotov, semnat în 23 august 1939, unde Basarabia, inutul Her a i Bucovina de Nord au fost rupte de la statul român; despre cultura istoriei i limba român din Basarabia, precum i din alte inuturi române ti; despre distin ii scriitori i personalit i basarabene precum Dumitru Matcovschi, Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Mircea Druc, Ion Ungureanu etc., care au luptat mereu pentru valorile na ionale române ti i au gândit în spirit eminescian (pag.338); despre cultura religiei i

sistemul de credin e, procese care în mod normal ar urma s se centreze pe sentimentul divinit ii, în acest context autorul face o remarc : „Eminescu aprecia c golul sufletesc (horror vacui) care-i împinge pe ari i cercurile nobile c tre expansiune megaloman se datoreaz divor ului dintre cultur i putere” (pag. 166); despre presa i primul ziar fondat în Basarabia, aici autorul c ii difuzând informa ii pre ioase, pagina 192: „În scrisoarea târzie, din 1930, c tre b trânul Ion Codreanu, fostul membru al Sfatului rii, Stere aprecia: „Basarabia de sub st pânirea arist a fost parc mai îndep rtat i mai str in de Regat decât oricare colonie european din Africa sau Asia. / Nimeni mai bine ca d-ta, Mo Ioane, nu poate ti cu ce greut i a trebuit s lupt m ca s putem întemeia primul ziar românesc la Chi in u, s punem începuturile unei ac iuni na ionale în Basarabia i s form m m car un grup de tineri ad pa i la izvoarele culturii na ionale - preg ti i pentru misiunea de apostoli în sânul norodului basarabean.”. A a s-a ajuns c pân i cei tiutori de carte nu auziser vreodat de existen a lui Eminescu, a lui Alecsandri, nemaivorbind de Creang , Caragiale sau Co buc: singurii robi din lume, care nu au voie nici s citeasc o carte în limba lor, cum v spune Take Ionescu”; despre istoria i cultura neamului românesc, cât i despre sentimentul de afec iune al românilor basarabeni redat prin dragostea pentru ara i glia str mo easc român ; dar i despre marea credin în valorile na ionale române ti, în valorile spirituale prin intermediul c rora se poate înl tura r ul i ura, aspecte ce afecteaz destul de grav omul în dezvoltare i existen , cauza fiind nedrept ile i neajunsurile sociale, lupta pentru putere.

Cel mai dureros aspect abordat în lucrare este despre adev rul istoric, fenomen denaturat i falsificat constant la direct i indirect doar pentru a fi în contradic ie cu realitatea, la acest capitol Theodor Codreanu comenteaz astfel: „Întreaga istorie a Basarabiei de sub ocupa ie ruseasc st sub semnul ra iunii cinice, cu distinc ia f cut de filosoful german Peter Sloterdijk între kynism i cinism, între modul de a filosofa al lui Diogene i cel al Marelui Inchizitor dostoievskian. Probabil nu întâmpl tor legenda Marelui Inchizitor s-a scut în spa iul rusesc, prin geniul lui Dostoievski. Cinismul, ca denaturare a kynismului antic, s-a ivit ca distorsiune imperial în sânul cre tinismului catolic medieval, când Biserica a creat institu ia paralel a Inchizi iei, care, prin ororile ei, a tr dat dogma Sfintei Treimi (temelie a iubirii cre tine), ducând la ruptura dintre tiin i filosofie, pe de o parte, i teologie, pe de alta. Înc Schopenhauer a în eles c cinismul înseamn o grav înc lcare a principiilor care fundeaz adev rul. Eminescu face un pas mai departe, vorbind despre falsificarea cântarului adev rului, chiar în leg tur cu cinismul imperial arist fa de Basarabia (vezi cap. Basarabia dreptului). În istoria cre tinismului ortodox, numai Rusia arist a concurat Inchizi ia catolic . Dostoievski i Tolstoi au în eles asta”. „Cinismul este o gândire în dublu referen ial: una spui i alta gânde ti”. (pagina 21-22, Cinismul imperial). Anume prin no iunea cinismului, atitudine care sfideaz regulile morale ale omului, Theodor Codreanu descrie tabloul real cum a fost realizat vânzarea Basarabiei în 1812, astfel fiind înf ptuit divizarea Moldovei: „Ruptura în dou a Moldovei a produs o adev rat tragedie na ional , oglindit în literatura cult i în folclor. Simbolul acestei t ieturi istorice va deveni Prutul. Sate întregi au trecut râul blestemat de spaima „eliberatorilor”, încât pân i generalul Pavel Kiseleff va scrie c „Locuitorii fugeau din Basarabia, preferând ocârmuirea turceasc , grea pentru ei celei a noastre”. Scriitorul Constantin Stamati (1786-1869), care a r mas, în 1812, la Chi in u, scria îndurerat, privind spre Prut: Mâhnit i pe gânduri stau posomorât/ Cu dor nespus/ i'ntristat i dornic, tr ind am rât/ M uit spre apus…/ Acolo-i via a!/ Acolo-i speran a!” (pag. 33-34).

Theodor Codreanu, în contextul Basarabiei eminesciene, realizeaz concomitent i analiza literar a poemelor i compunerilor despre Basarabia i poporul român basarabean, scrise de Mihai Eminescu, corespunz tor referindu-se: „Eminescu nu se mul ume te doar cu explica ia unor asemenea acte de tr dare, precum ale Moruze tilor, care au pricinuit nenorociri peste nenorociri teritoriilor române ti de-a lungul secolelor. El încearc s fac lumin de ce o etnie atât de numeroas , comparabil , dup Herodot, cu „inzii”, traco-dacii, din care se trag românii, au stat în istorie sub Zodia Racului (vezi Doin : „Vai de biet român s racul, / Înd t tot d ca racul,”) i nau preluat de la romani spiritul imperial, precum au f cut alte na ii din Europa i Asia, de i înzestrarea nativ a indivizilor compun tori o recomanda cu asupra de m sur la un alt destin istoric. În fa a realit ii, Eminescu a comparat latinitatea oriental cu o insul mereu roas pe margini de slavi i de alte etnii. De ce a nimerit românitatea într-un veritabil „triunghi imperial al Bermudelor”, „în calea tuturor r ut ilor”, dup spusa cronicarului? Fiindc , întrun fel, mo tenirea tracic a fost mai puternic decât cea roman . Herodot a subliniat principala meteahn a tracilor: dezbinarea. El profetiza c nu vor fi niciodat puternici, fiindc nu sunt uni i. Pe acest fond arhe-mioritic s-au n scut i structurile statale române ti, încât, de la bun început, triunghiul imperial extern s-a „interiorizat”, iar lipsa de unitate a dus la crearea a trei state române ti, care nici ele n-au cuprins întreaga românitate din juru-le. Spre deosebire de statele puternice din Europa i Asia, românii i-au croit organizarea statal dup un soi de „democra ie” medieval concretizat în monarhiile elective. Monarhia electiv e rezonant , izbitor, cu matricea dezbin rii mioritice a fra ilor care se ridic împotriva fratelui, mo tenind p catul fratricidului biblic al lui Cain i Abel. Balada Miori a încifreaz rezolvarea crizei sacrificiale, mitul devenind de o rar complexitate prin solu ia cre tin a nun ii cosmice, specific spiritului cre tinismului cosmic r ritean, despre care a scris pagini esen iale Mircea Eliade (Mioara n zdr van )” (pag.38-39, ul dinl untru). Relat ri de o înalt apreciere, discursul literar fiind centrat pe procesele vitale ale unui popor, simultan întruchipând în mod concret fenomenele esen iale ale existen ei umane format într-o colectivitate - totul fiind o leg tur indispensabil cu existen a sa istoric , având în relief aspectul suferin ei morale, al dezbin rii na ionale, al neunirii de neam etc. Sub raportul acestor înf ri se distinge sentimentul moral-uman în rela iile dintre oameni i popoare, în cazul dat se intuie te rela ia dominant din partea imperiului arist slavon i supusul popor român din Basarabia.

În descrierile abordate, Theodor Codreanu pune un accent forte pe latura de con tientizare a proceselor identitare ce sunt atât de importante în via a i coabitarea social a unei na iuni, iar pentru ca cet eanul simplu muritor din societate s în eleag corect ac iunile respective atunci Domnia Sa valorific în mod detaliat i sentimentul de credin autentic în valorile spiritualit ii, valori ce sunt parte component din procesele afective umane/ procesele afective na ionale. Cuprinsul lucr rii „Basarabia eminescian ”, în ansamblu, este o monografie tiin ific de o pondere aparte, cu cifre, date i nume concrete despre personalit i, scriitori, intelectuali i politicieni din Estul Europei i Eurasia - imperiul rus, cât i din unele ri din Vestul Europei, perioada secolului XIX-XXI i nu numai, relat ri de o mare semnifica ie i importan istoric , cu trimiteri la evenimentele istorice ce au avut loc în perioada arist rus i pân în zilele de ast zi, cu tangen la inutul basarabean care continu s fie subjugat de domina ia imperial dinspre r rit. Prin prisma tuturor expunerilor este prezent i mesajul marelui Eminescu, care reprezint integritatea i bog ia spiritual a na iunii române, Mihai Eminescu fiind identitatea nobil a neamului românesc. Printre altele, autorul c ii, Theodor