Irina Lucia Mihalca Poeme

zonal care le repar cu robo i. La „computerele pe ro i”, în caz de defec iuni la lumini, exist o rezerv de iluminare. În cazul în care unei persoane i s-a defect ma ina în trafic, la sesizarea telefonic a acesteia i se va aduce o alt ma in , în bun stare, care i se va de spre folosin gratuit pân la primirea ma inii sale reparate. 5. În condi iile folosirii de ma ini electrice este u or de în eles c benzin riile vor disp rea. Vor exista sta ii de reînc rcare electric la tot pasul, inclusiv la domiciliul personal. Contoarele de parcare vor fi înlocuite cu contoare care distribuie electricitate. 6. Peste 95% din activit ile cu asigur rile auto vor disp rea deoarece în aceea i m sur (sau chiar mai mare) se vor reduce i accidentele auto. 7. Industriile exploat rii c rbunelui vor disp rea. 8. Forarea i prelucrarea eiului în scop de carburan i auto vor disp rea i acestea. 9. Construc iile vor capta i vor stoca mari cantit i de energie electric pe parcursul zilei, energie care va putea fi folosit i pe parcursul nop ii i al zilelor f soare. Ceea ce dep te necesarul pentru consumul propriu, se va vinde în re ea. Electricitatea va deveni foarte ieftin i curat , în special pe baza produc iei de energie solar i a celorlalte forme de energie regenerabil (precum a vânturilor, a apelor curg toare, a proceselor biologice i a c ldurii geotermale pot fi captate de c tre oameni utilizând diferite procedee). 10. În numeroase dintre profesiile actuale se va reduce num rul locurilor de munc chiar cu pân la 90%. Un exemplu bun în acest sens este cu tinerii avoca i din SUA, care de pe acum nu mai au locuri de munc . Super-computerul bazat pe conceptul de inteligen artificial numit „Watson IBM” ofer date, consulta ii i sfaturi juridice, în deplin legalitate, în câteva secunde, cu o precizie de 90%, în compara ie cu o precizie de 70% atunci când sunt f cute de oamenii juri ti. Vor r mâne doar elitele erudite. 11. Unele dintre cele mai mari i mai benefice schimb ri radicale, epocale, prin aplicarea inteligen ei artificiale, au deja loc în medicin .

Watson, numit i Watson IBM, este un sistem computerizat cu inteligen artificial , capabil de a r spunde la întreb ri puse în limbaj natural. „Medicul inteligen artificial Watson IBM” este un supercomputer bazat pe conceptul de inteligen artificial , care poate fi programat s recunoasc i s proceseze comenzi vocale, s recunoasc stimuli vizuali i s reac ioneze la expresii faciale. El elaboreaz planuri, poate s înve e, s rezolve probleme complexe, imitând capacitatea uman de a lua decizii. „Omul-IAWatson” face ceea ce unui medic i-ar fi imposibil atât în ceea ce prive te timpul, cât i accesul la informa ie. Pe pia este i dispozitivul medical numit „Tricorder X” (de la Star Trek), care este un alt „medic inteligen artificial ” cu interven ii non-invazive de diagnosticare de s tate. 12. „Omul inteligen artificial ”a ajuns deja mai inteligent decât

omul natural, decât omul fiin vie.

13. „Inteligen a artificial ” a ajuns s modifice i fiin a uman i constituie chiar i o amenin are pentru aceasta. Exemplele cu „fertilizarea în vitro” i cu „clonarea reproductiv ” sunt edificatoare în acest sens. Clonarea reproductiv va transforma copiii clona i i oamenii, în general, în obiecte care pot fi construite pentru a prezenta anumite caracteristici, i anume „copii la comand ”. Fiin a uman va deveni atunci un obiect de pia ”. Unii vor c uta chiar s dep easc specia uman printr-o form de via i de inteligen diferit , superioar . În aceast ultim versiune a hiperimperiului, moartea va fi amânat pân la dispari ia ultimei clone a sinelui care va avea con tiin de sine, chiar pân la uitarea tuturor clonelor rezultate din propria fiin de c tre toate celelalte clone rezultate din altcineva. Apoi omul fabricat în sfâr it ca un artefact, nu va mai cunoa te moartea: dup modelul tuturor produselor industriale, el nu va mai putea muri, pentru , de fapt, nu s-a n scut niciodat .

Irina Lucia MIHALCA

Dincolo de ape

Gândurile î i sângereaz , zidurile te despart, în t cere pleci spre spa ii goale, încerci s curmi trecutul tulbur tor. Pierdut în s lb ticie, casa i-e drumul, loviturile aspre te fac mai puternic, în aur transformi gre elile. Un far aprins. Dincolo de ape vrei s ajungi. Într-un ocean nestr batut de nimeni, coloane luminoase lic resc. Via a o ia într-o direc ie sau alta, ca un râu sinuos, noi experien e i scriu povestea, bucuria este în tot ce te-nconjoar . Pe emisfera gândului te plimbi, pe o scen ireal te mi ti. Ai fost r nit, ai fost vindecat. Vei p stra aceast în elepciune aceea c dragostea nu are limite? De mân te ii pentru o secund , pentru eternitate, împ rt it doar, fericirea e real , intens i colorat , pe drum te surprinde sunetul ei. Exist o poveste de iubire r scolitoare pentru fiecare. Dumnezeu ne iube te! Fragilitatea cristalului e fine e, nu sl biciune. Când ier i, iube ti i când iube ti asupra ta lumina divin se revars . Inimile prind aripi. La i îngerii s cânte. Dincolo de bine, dincolo de r u, acolo, în acea gr din ne vom întâlni...

cercurile vie ii

o busol de aur ne-arat nev zutul. acel punct de lumin din capela sixtin . cercurile ascund taina vie ii. în trepte este via a, cre te i descre te. pe drumul m sii, cercurile vie ii, în fiin . o poart se deschide c tre cerul nedeschis. un singur r spuns. o singur respira ie. cod cu litere de foc. o geometrie sacr , cu-atâtea universuri l untrice. a începe totul. furtuna dinaintea lini tii cerului. fluxul i refluxul, ferestre spre lumina celor o mie de sori. trundem într-un nou câmp i în vârtejul lui. treptele sunt din flori. când soarele p trunde piatra acolo st poemul!

fructele

ne ar m sufletul f s fugim. f s ne-ascundem. fruntele sunt cu sâmbure i dulcea , dar trebuie s mu ti din înveli ul lor exterior, pentru-a ajunge la ele. i place s revii pe p mânt. ce mult conteaz clipa. închid ochii. sim im vibra ia crescut în bucuria propriei fiin e. ti o cascad . incredibil stare. te iubesc foarte adânc. cine poate explica asta?

Ion POPESCU-BR{DICENI

Biblio raftul Cititorului Ideal

1. Povestea-n sine

Povestea mea g seasc -v în pace: un substantiv, un vers, o carapace. Cel ce-o nareaz -i F t-Frumos din tei i-are un cal ce-i frate cu trei zmei. E totu-ntr-o fantastic nativ . i are o sor tare guraliv ce îmi tot cere a inventa noi trame nu las clipa-n van s se destrame. Citit-am pe Ion Creang mai tot anu', pe Eminescu, Slavici, Sadoveanu, i le tot port în suflet chipul sacru. Dar în Poveste sunt Castelul, Lacu', durea i Gr dina, Podul, Casa Cuvântului. Estimp, mi-a tept mireasa ce mi-a promis-o Verde-Împ rat. Dar, z u, ce-oi scrie nu-i adev rat. Ca-n orice vis, Castelu-a teapt oaspe i. Pofti i i voi, covrigii-s mul i i proaspe i. Disear e Cr ciunul, i-om aprinde curând i focul, am adus merinde de s rb tori, i juc rii, i sobe cu plit , pentru doamne garderobe de-a dreptul princiare. Iar eroi i voi ve i deveni. Ei, da, i noi, cei care-n viitoru-acesta rost sit-am, i lumin , i-ad post, i dragoste, i setea de frumos, i, din sublimul limbii, ce miros de cozonaci, fursecuri, portocale. Povestea îns -i mai întâi o cale pe care pres ra-se-vor pe rând sc ldate-n rou muzele cântând. Din bradu-mpodobit îngerii tiu -nv tura-i pentru mai târziu. Momentu-i s distingem la fereastr un clopot-crin i-o pas re m iastr reia s -i d m boabe de-aur pur din care-i i-al prin esei cuib-condur, cut de-un me ter faur în trei seri. Povestea-n sine curge dinspre ieri spre mâine i-are-n scumpa-i es tur un dor nemaiv zut de aventur . Pe mare, -ntr-o corabie-fantom , mergând spre-o regiune cu-o arom de izm , de dovleac, de cimbri or, de care de la na tere ni-e dor, ne-nso im cu-un gând cuceritor de noi i tot mai clare idei-forme, cu cât ni-s mai de soi i mai enorme, i visurile, toate,-n nop i buclate, i-n veci doar sc ri spre cer despresurate.

2. Gramatica: o ching a limbii

Gramatica-i în univers cel mai transformator demers. Ea- i poate des schimba figura, armura i înv tura. Ea pare-o zon limitrof când se retrage în vreo strof versificat mai naiv i cu i f de motiv. Dar în discurs ea-mbrac iute aer de stra nic virtute, cu-atât mai exponen ial , cu cât î i umple cu cerneal colaru-al s u modern stilou ca un adev rat erou ce i-a propus s se conving de ce i cum forma-i o ching a limbii, a rostirii ce-i modelatoare de idei i d toare de minuni de stil în mii de dic iuni, i fic iuni, i-alegorii arborescente, bravi copii le-n eleag tâlcul nou de personaj i de tablou. Gramatica-i v spun precis e i real , e i vis, e i-mbibat de mister, e i-un select atelier în care pedagogul tie cea mai secret alchimie când contope te-ntr-un întreg cuvintele - ca un strateg cu în elesuri suspendate, magicienilor bun frate, i me terilor oratori scriindu-le de zeci de ori, iar retorilor, spre-a-i combate, tot trimi ându-le tratate, eseuri ori compendii rare spre a-le iar i comentare în spiritul transmodernist. Dar m -ncearc un gând trist în plato de ametist: de ce gramatica-i mereu singur ii, panaceu? de ce- i apropriaz lent orice schimbare de accent? de ce fructific întruna i Adev rul i Minciuna dintr-o Poveste ori un Basm cu neînfrânt entuziasm, hermeneutic i simbolic ori metaforic-hiperbolic?

3. Vis întrerupt

Volatil i isihast, sub o spum de contrast, mediteaz pe colin sub raza-i briantin . Imposibil de privit, numai ce mi s-a ivit dintr-o form ori idee magic , instantanee. Dar în ochii s i molatici str lucesc edenuri, atici, eutópii, erezii. ………………………….. Brusc, din visu-mi, m trezii.

4. Un mare al

Un mare al purtat pe umeri Un mare al zuav s -i numeri suav suveica, mare al care în al ,-n a, un cal i c ruia-i vom da o tire cum c s-ar duce la o tire, precum un val, de din caval cânte pentru o prinsoare de-a-trece spre-orizont prin soare precum un zumzet de albine: muzele mele clandestine.

5. Jocuri literale

Limba poezeasc -i una: poate-avea structur pur ; poate fi i aventur . Are trucuri, reguli, norme, inventeaz jocuri, forme captivante i subtile. Dar pe-orice copil se tie lunga lui ucenicie îl sile te-a lua aminte

la-n elesuri, de cuvinte. ci limba-n s lb ticie le suspend leg tura de-al lor referent numit… spre-a redeveni iar mit. Anagrama-i un amestec de cinci litere ori zece i pe tabl -o s -l înscriem i-om vedea ce se petrece. Iar din jocul cu silabe vor ie i cuvinte noi, noime i imersituni unice, cerându- i du i; spre-o gramatic zurlie precum sunt i spiridu ii cu hazardu-n sc fârlie.

Iar ideea migratoare sinoverbele-o ofer pentru-orice colar ce sper ob in combina ii stranii i perfecte: din tel i scop pe telescop, crap i ied pe crapied, palindroame, polindroame; magicul p trat, de foame dac -ar ine, ar fi bine când Ion ar f noi, Ana car cana-n toi

de aflare de nou rost; intr cu ma ina-n curte, intr cu marina-n carte

i-aduc f ina de grâu inând g ina de frâu, urc pe munte cu sacul de pe-aici pân departe. Estimp zboar pitpalacul spre-prefixul arbitrar: supermenul pe-un nedrum cu lumin pardosit cu-un calambur în rit.

i-ar mai fi de povestit.

6. Realul i Imaginarul în convergen a pur : ritual, interferen , aventur

Semnul s-ar preface în simbol, de nu i-am da, hermeneu i, ocol. Ar deveni apoi comunicare precum un fluviu ori o mare.

Semnificând, cuvântul d în und , i-n univers, cunoa terea profund . Precum o rou se depune ea, într-o t cere sacr ,-ntr-o vâlcea. ca s schimb m tr iri neasemuite

i sentimente nem rturisite. Acum, iar ne afl m în Centrul Lumii, înv lui i în emergen a spumii.

Iar semioza cade-n vid semantic. Ah, m-a întoarce-n secolul romantic ca s redau enun urilor fondul i forma, eu poetul, vagabondul

prin sensurile ce- i reclam -ntruna, deopotriv , adev rul i minciuna.

7. C toria în jurul casei mele

- dup o idee de Gianni Rodari O mas -mi e acoperi . M-ad postesc iar „pe furi ” i mi-s st pân în casa mea. Pisica nu-i o zân rea, ci se r sfa lâng mine c-un oarece-ntre din i prins bine. O rog s nu-l omoare. tie ce vreau i chiar mi-l las mie. Când scaunul, dac -l dobor, mâne f de-un picior, îl rog pe Fredy s -l repare (e-un câine care-mi d o stare de siguran i confort). El pleac -apoi într-o plimbare prin cartier, iar eu r mân explorez ce mai e în hod ile mai toate-având reprezentant câte-un cuvânt i pentru mobile i pentru toate-obiectele din centru. toria mea începe ambiguu. Cine pricepe -n fabula ie i stil cunoa terea-i un facsimil, -n orice grea experien simbolizarea-i o frecven a jocurilor-ipoteze, brav, formuleaz doar sinteze între fantastic i real. Din robinet, curge un val de ap i m -ntreb n uc: ce domn de dincolo-n cl buc îneac ni te-alegorii. toria-n m rturii fiind tradus în jurnal de un poet original, ca mine, iac , mi-s cel ce v serve te drept model. Ba formativ ba cognitiv ci fantezia-mi nu-i motiv de-a renun a la armonie. Astfel, a mea c torie în jurul casei îmi creeaz emo ii, observa ii, fraz cu fraz -n gând, întâi rostite, apoi indicii oropsite cad -ntr-un vocabular, vai în conven ii i-arbitrar. Povestea ce-o transscriu acum se metamorfozeaz -n drum de sunete fundamentale, de pure lan uri transverbale; imagina iei es pânz de o fantastic osânz tot eu cu-a mea menire sacr sco ând noi lucruri de din lacr nemaiv zute în Vreo ar spre care-o luntre temerar plute te pe-un ocean de sticl . jur, în casa-mi nu am fric de nimeni i nimic, v-o jur. Geamul ferestrei e contur al intui iei cu care confer naturii rosturi rare i clare sub o lamp parc de Aladin adus -n barc la na terea-mi de dintr-un an dimpreun cu-un n zdr van lu … Dar clip dup clip pierzând a semnelor risip copil ria-mi, ca-ntr-un basm, se-ntoarce cu-un entuziasm… neverosimil… când insist de-a dreptul suprarealist.

8. Sonet la an de pandemie

Tr indu- i clipa, poate-i cea suprem . Din fiecare va ni o schem de via , ori o tem cum iubirea, ca s înfrun i frumos nem rginirea.

Gândindu- i Existen a cu clemen , ai vrea s-o sco i din groaznica-o demen . De stai deoparte, poate- i pare r u iat lumea-a luat-o razna, z u.

Tot reflectând asupra unor spa ii i timpuri, celebrând semnifica ii utopice, e ti nevoit s legi

vechi în elesuri de acestea, noi, în pandemia-n care, ca eroi, ne-nchin m, prosti i, la ni te legi…!

9. Mac Leod

Cu sabia lui de Toledo scria, pe sângele iubitei sale, poemul. Apoi se b rbierea într-o oglind în fiece diminea . Extazul levita primprejur, în aerul pur, aproape abstract (ca la Baruch Spinoza, în Etica demonstrat dup metode geometrice). Cu lancea-i lucind apoteotic, el reînvia eon de eon i se bucura de verdele câmp, de lacul azuriu cu pe tii aurii,